Sunteți pe pagina 1din 1

Cultura Cireului

Este un apreciat element decorativ prin portul nalt, abundena* florilor, longevitate etc., Lemnul de cire este foarte apreciat n indiisJjMM Din pedunculul fructelor se prepar un ceai cu efect puternic dcpurativ fiind folosit cu succes la tratarea unor boli renale, ca preparat fitofarmaceutic ctc. Pe piaa de fructe proaspete sunt preferate soiurile cu fructe de tip bigarreau, de culoare roie-strlucitoare sau bicolore, cu peduncul gros, verde, rezistente la crpare, transport i depozitare temporar, cu masa dc peste 7-X g.

8.1.2. Originea i aria de rspndire


Cele mai multe soiuri cultivate aparin speciei Cerasus avium L (2n =2x=16). Aceast specie este originar din zona cuprins ntre Marea Neagr i Marea Caspic, de unde s-a rspndit n Europa i Asia. In stare slbatic sc mai ntlnete n Iran, China, Rusia, Asia Mic, Asia Central, Africa dc Nord, sudul i estul Europei. Dup ali autori (Olden, 1967; Watims, 1976), forma diploid a genului Prunus aprut spontan n Asia Central, iar din aceast specie ancestral au derivat ulterior cireul i viinul. Vavilov (1959) susine c cireul i viinul s-au format n zonele nalte ale Orientului Apropiat. Hedrick (1915) i Kolesnikov (1959) consider c varietatea italic a cireului prezint o arie mai larg de rspndire, avnd condiii optime de formare att n Europa, ct i n Asia i chiar Africa de Nord, cu un maxim de favorabilitate ntre Marea Neagr i Marea Caspic, respectiv Balcani, Asia Mic i Transcaucazia. Se apreciaz c cireele erau folosite n alimentaia omului cu cca 4000 - 6000 de ani .Hr., iar cireul era cultivat cu aproximativ 2500 de ani n urm. Astfel, Teofrast, cu 400 de ani .Hr., relateaz despre aceast specie, iar Plinius (23 79 d.Hr.), n Historia naturalis, descrie 10 soiuri dintre cele mai reprezentative: Juniana (cu maturare timpurie), Duriana (fructe pietroase), Juliana, Tricolor etc. n prezent, cireul se cultiv ntre paralelele de 40-60 latitudine nordic, dar izolat se ntlnete pe toate continentele. Dintre acestea. Europa produce cca 65 % din producia mondial, urmat de Asia, America de Nord, Oceania, Africa i America Central (tabelul 8.1.).

. . Producia de ciree Ia nivel mondial (t)


(Buletin F.A.O., 1999)

Tabelul& /.