CF - Modul II - Man - An II Sem 2 - Ur

UNIVERSITATEA HYPERION BUCURESTI FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE
Lect.univ.dr. USTINIA RACHITA
NVMNT LA DISTAN
CONTABILITATEA FINANCIARA MODUL II
BUCURESTI 2011
Contabilitatea financiar Modul II
Introducere
Cursul de Contabilitate financiara se adresez studentilor inscrisi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Stiinte Economice. Lucrarea de fata urmareste sa-i ajute pe viitorii absolventi sa inteleaga mai bine complexitatea si modul de tratare a informatiei contabile, ca baza pentru fundamentarea viitoarelor decizii de conducere a unitatilor socio-economice. Ilustrarea cu exemple semnificative a celor mai bune practici de realizare a inregistrarilor contabile aferente activitatilor curente ale operatorilor economici din Romania, pun in evidenta temeinica pregatire profesionala a autoarei, dar, totodata, ofera si modele de urmat pentru cei care se afla la inceputul activitatii lor profesionale. Cursul Contabilitate financiara este structurat in zece unitati de invatare (capitole), fiecare dintre acestea indicand urmatoarele elemente: timp estimativ de studiu pentru asimilarea informatiei; competente specifice unitatii de invatare; cuprins al unitatii de invatare; teme de control; bibliografie specifica unitatii de invatare. Evaluarea cunostintelor consta in evaluarea finala, concretizata prin examenul sustinut in perioada de sesiune.
Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
Cuprinsul suportului de curs

CUVINTE CHEIE invatare nr. 1 DE CONTABILITATEA 7 9
1. Unitatea de
FURNIZORILOR
MARFURI 10
1.1. Comercializarea marfurilor n activitatea de comert primite de la furnizori utilizand metoda inventarului permanent 1.2. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primit de la furnizori cu reduceri sub forma de rabat comercial 1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului 1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului 1.3. Contabilitatea decontarilor comerciale pe baza de efecte comerciale 1.4. Acceptarea si incasarea efectului de plata (a Cambiei) pentru datoriile fata de furnizori, create in urma achizitiilor de marfuri 1.5. Acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de primit 1.6. Modalitati de incasarea a efectelor de comert 1.7. Tema de control 1.8. Bibliografia specifica unitatii de nvatare
12
12 13 15
19
20
21 22 22
2. Unitatea de invatare nr. 2 - CONTABILITATEA TAXEI 24 PE VALOAREA ADAUGATA 2.1. Inregistrarile contabile ale TVA-ului 2.2. Constatari de bunuri lipsa din gestiune pentru care s-a dedus 25 26
Contabilitatea financiar Modul II in contabilitate TVA la achizitie 2.3. Contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern 2.4. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de catre Organele Vamale 2.5. Tema de control 2.6. Bibliografia specifica unitatii de invatare 3. Unitatea de invatare nr. 3 - OPERATII GENERALE PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII 3.1. Operatii generale privind subventiile pentru investitii 3.2. Tema de control 3.2. Bibliografia specifica unitatii de invatare 4. Unitatea de nvatare nr. 4 - PRINCIPALELE
27 30
32 32 34
35 37 37 38
INFORMATII SI SITUATII PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI 4.1. Principalele informatii si situatii practice privind contabilitatea trezoreriei 4.2. Tema de control 4.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare 5. Unitatea de invatare nr. 5 - CONTABILITATEA INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT 5.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt 43 45 46 47 41 41 43 39
5.2. Tema de control 5.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare 6. Unitatea de invatare nr. 6 - OPERATIUNILE DE
Contabilitatea financiar Modul II ACOPERIRE A FLUXURILOR DE TREZORERIE IMPOTRIVA RISCURILOR 6.1. Aspectele teoretice 6.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni 6.3. Tema de control 6.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare 7. Unitatea de invatare nr. 7 - CONTABILITATEA TRANZACTIILOR LA BANCI 7.1. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni bancare in lei 7.2. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni bancare in valuta 7.3. Tema de control 7.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare 8. Unitatea de nvatare nr. 8 - INFORMATII SI TRATAMENTE CHELTUIELILE 8.1. Aspectele teoretice 8.2. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile 8.3. Tema de control 8.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare 9. Unitatea de invatare nr. 9 INFORMATII SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND VENITURILE 9.1. Apectele teoretice CONTABILE PRIVIND
48 49 51 51 53
54
58
61 61 62
63 66 73 74 75
76
Contabilitatea financiar Modul II 9.2. Contabilitatea cifrei de afaceri 9.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare 9.4. Tema de control 9.5. Bibliografia specifica unitatii de invatare 10. Unitatea de invatare nr. 10 - CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (CONTUL 121 PROFIT SAU PIERDERE) 10.1. Contabilitatea operatiunilor privind rezultatul exercitiului financiar (contul 121 profit sau pierdere)
6 79 82 83 84 85
86
10.2. Tema de control 10.3. Bibliografia specifica unitatii de nvatare 11. BIBLIOGRAFIA INTREGULUI aSUPORT DE CURS 12. NOTITELE CURSANTULUI
89 89 91 93
Cuvinte cheie
- inregistrari contabile, - capital, - capitalul social, - aport la capitalul social, - venituri din vanzarea activelor, - debitori, - debitori diversi, - radiere societate, - mijloc fix, - amortizare, - rezerve din reevaluare, - reevaluare, - TVA, - venituri, - cheltuieli, - furnizori, - materii prime, - materiale auxiliare, - imprumuturi, - creante, - impozit pe profit,
Contabilitatea financiar Modul II - Declaratia 101 privind impozitul pe profit, - materiale, - clienti, - clienti incerti sau in litigiu, - prorata, - decontari comerciale, - decontari interne, - efecte comerciale, - cheltuieli de exploatare, - furnizori de imobilizari, - angajamente financiare, - efecte de platit, - valute/devize, - cheltuieli financiare, - profit contabil, - profit fiscal, - Codul Fiscal, - Declaratia 300 privind taxa pe valoarea adaugata, - Ordinul nr.3055/2009, - Legea nr.31/1990 (republicata) etc.
Contabilitatea financiar Modul II Unitatea de invatare nr. 1
CONTABILITATEA
FURNIZORILOR
DE MARFURI
Timpul de studiu individual estimat: 7 h
Competentele specifice unitatii de invatare: Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea cunostinte despre : inregistrarile contabile referitoare la comercializarea
marfurilor in activitatea de comert primite de la furnizori utiliznd metoda inventarului permanent inregistrarile contabile referitoare la comercializarea
marfurilor in activitatea de comert primite de la furnizori cu reduceri sub forma de rabat comercial inregistrarile contabile referitoare la decontarile comerciale pe baza de efecte comerciale
acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de primit modalitatile de incasarea a efectelor de comert
Cuprinsul unitatii de invatare: 1.1. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primite de la furnizori utilizand metoda inventarului permanent 1.2. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primite de la furnizori cu reduceri sub forma de rabat comercial Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
Contabilitatea financiar Modul II 1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului 1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului 1.3. Contabilitatea decontarilor comerciale pe baza de efecte comerciale 1.4. Acceptarea si incasarea efectului de plata (a Cambiei) pentru datoriile fata de furnizori, create in urma achizitiilor de marfuri 1.5. Acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de primit 1.6. Modalitati de incasarea a efectelor de comert 1.7. Tema de control 1.8. Bibliografia specifica unitatii de invatare
10
Cele mai utilizate conturi din aceasta clasa de conturi sunt conturi de furnizori si clienti, in care se inregistreaza operatiunile privind cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte tipuri de operatiuni similare efectuate.
1.1. COMERCIALIZAREA MARFURILOR IN ACTIVITATEA DE COMERT PRIMITE DE LA FURNIZORI UTILIZAND METODA INVENTARULUI PERMANENT
Exemplificare: Societatea comerciala X are ca obiect de activitate comertul, utilizeaza metoda inventarului intermitent si este platitoare de TVA, inregistreaza financiare: in contabilitate urmatoarele operatiuni economico-
11
1. Marfurile existente in stoc la inceputul perioadei sunt in valoare de 5.000 lei sunt preluate pe cheltuieli.
Inregistrari contabile:
607 Cheltuieli privind marfurile
371 Marfuri
5.000 lei
2. Cumpararea de marfuri pe baza de factura; cost de achizitie este de 4.000 lei, TVA 24%.
% 607 Cheltuieli privind marfurile 4426 TVA neexigibila
401 Furnizori
4.960 lei 4.000 960
3. Inregistrarea marfurilor nevandute pana la sfarsitul perioadei de gestiune, consemnate in listele de inventariere, pentru care se diminueaza cheltuielile, in suma de 2.000 lei.
371 Marfuri
2.000 lei
4. Se inregistreaza inchiderea contului de cheltuieli.
121 Profit sau pierdere
607 Cheltuieli privind
7.000 lei
Contabilitatea financiar Modul II marfurile
12
1.2. COMERCIALIZAREA MARFURILOR COMERT PRIMITE FORMA
IN ACTIVITATEA
DE
DE LA FURNIZORI CU REDUCERI SUB
DE RABAT COMERCIAL
Exemplificare: Societatea comerciala X factureaza unui client marfuri in valoare de 1.000 lei. Pentru respectarea clauzelor contractuale acorda o reducere sub forma de rabat de 4%. Clientul deconteaza factura inainte de termenul de scadenta, motiv pentru care primeste o reducere de 3%, TVA 24%. Factura fiscala cuprinde urmatoarele elemente: - Pret de vanzare - Rabat comercial 4% (1.000 x 4%) = Neta comerciala.. - Scont 3% (960 x 3%) = Neta financiara (960 29) = - TVA 24% (931 x 24%) = Neta de plata.. 1.000 lei 40 lei 960 lei 29 lei 931 lei 223 lei 1.154 lei
1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului Inregistrari contabile: 1. Se cumpara marfuri: Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
13
1.190 lei 960 230
% 371 Marfuri 4426 TVA deductibila
% 401 Furnizori 767 Venituri din scontur obtinute
1.190 lei 1.154 36
- In practica curenta a agentilor economici aceasta inregistrare se poate realiza si astfel: % 371 Marfuri 4426 TVA deductibila = % 401 Furnizori 767 Venituri din sconturi obtinute 1.190 lei 960 230
2. La decontarea facturii se inregistreaza scontul.
401 Furnizori
% 5121 Conturi la banci in lei 767 Venituri din sconturi obtinute
1.190 lei 1.154 36
1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului Inregistrari contabile: 1. Se inregistrarea vanzarii marfurilor:
Contabilitatea financiar Modul II 411 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata
14 1.190 lei 960
230
2. Incasarea facturii fiscale de la client. % 5121 Conturi la banci in lei 667 Cheltuieli privind sconturile acordate sau se poate inregistra scontul direct la facturare. = 411 Clienti 1.190 lei 1.154 36
1.190 1.154 36
% 411 Clienti 667 Cheltuieli privind sconturile acordate
% 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata
1.190 lei 960
230
15
1.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR COMERCIALE PE BAZA DE EFECTE COMERCIALE
Din punct de vedere contabil efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului contabil si se mentioneaza in notele explicative. Ele trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata. In contabilitatea financiara aceste aspecte sunt urmarite cu ajutorul conturilor: 403 Efecte de platit (P); 405 Efecte de platit pentru imobilizari (P); 413 Efecte de primit de la clienti (A).
Aplicatia 1 Societatea urmatoarele comerciale: 1. Se inregistreaza aprovizionarea cu materii prime in valoare de 2.000 lei, TVA 24%. comerciala X inregistreaza in contabilitate efectele
operatiuni
economico-financiare
privind
% 301 Materii prime 4426 TVA deductibila
401 Furnizori
2.480 lei 2.000 480
2. Acceptarea de catre furnizor a unui efect comercial (Bilet la ordin) in valoare de 2.380 lei.
16
401 Furnizori
403 Efecte de platit
2.480 lei
3. Plata la scadenta a efectului comercial in valoare de 2.380 lei.
5121 Conturi la banci in lei
2.480 lei
4. Diferentele favorabile (+) de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plata in valuta, in valoare de 2.000 lei.
765 Venituri din diferente de curs valutar
2.000 lei
5. Sumele datorate de clienti reprezentand efectele comerciale acceptate, in valoare de 1.200 lei.
413 Efecte de platit de la clienti
411 Clienti
1.200 lei
6. Efectele comerciale primite de la clienti in valoare de 1.200 lei.
5113 Efecte de incasat
413 Efecte de primit de la clienti
1.200 lei
7. Incasarea efectelor comerciale in valoare de 1.200 lei.
Contabilitatea financiar Modul II 5121 Conturi la banci in lei = 5113 Efecte de incasat
17
1.200 lei
8. Diferentele nefavorabile (-) de curs valutar, la lichidarea efectelor comerciale de primit in valuta, in valoare de 1.000 lei.
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
1.000 lei
9. Incasarea efectelor comerciale de la clienti in valoare de 2.000 lei.
2.000 lei
10. Incasarea efectelor comerciale in valuta in valoare de 4.350 lei (1.000 euro x 4,35 lei/euro).
5124 Conturi la banci in valuta
4.350 lei
Aplicatia 2 In cursul trimestrului IV anul N societate comerciala X livreaza altei societati marfuri la pret negociat de 2.000 lei, TVA 24%, cu scadenta 30 decembrie anul N.
18
Valoarea marfurilor la pret de inregistrare/cumparare este de 1.600 lei. Pe data de 25 decembrie anul N, unitatea care a livrat marfurile primeste si accepta in locul creantei un efect comercial (Cambia) prin care trasul (o terta persoana) se obliga sa achite valoarea respectiva. Cambia se depune la banca pentru a se incasa.
1. Se inregistreaza factura privind livrarea marfurilor. Inregistrari contabile:
411 Clienti
2.480 lei 2.000
480
2. Descarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor livrate.
371 Marfuri
1.600 lei
3. Inregistrarea efectului comercial acceptat (Cambia).
411 Clienti
2.480 lei
4. Cambia se depune la banca pentru a fi incasata.
Contabilitatea financiar Modul II 5113 Efecte de incasat = 413 Efecte de primit de la clienti
19
2.480 lei
5. Se inregistreaza incasarea Cambiei la termen (26 decembrie anul N).
2.480 lei
1.4. ACCEPTAREA SI INCASAREA EFECTULUI DE PLATA (A CAMBIEI) PENTRU DATORIILE FATA DE FURNIZORI, CREATE IN URMA ACHIZITIILOR DE MARFURI
Inregistrari contabile: 1. Inregistrarea facturii pentru marfurile achizitionate de la
furnizori in valoare de 2.000 lei, TVA 24%. % 371 Marfuri 4426 TVA deductibila = 401 Furnizori 2.480 lei 2.000 480
2. Acceptarea de catre furnizor a platii prin efecte de comert (Cambia).
401 Furnizori
2.480 lei
20
3. Platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (Cambia).
2.480 lei
1.5. ACCEPTAREA SI INCASAREA DE CREANTE PE BAZA DE EFECTE DE PRIMIT
Inregistrari contabile: 1. Se inregistreaza factura fiscala pentru marfurile vandute clientilor in valoare de 2.000 lei, TVA 24%.
411 Clienti
2.480 lei 2.000
480
2. Acceptarea de catre client ca incasarea sa se faca prin efecte de comert (Cambia). 413 Efecte de primit de la clienti = 411 Clienti 2.480 lei
21
1.6. MODALITATI DE INCASAREA A EFECTELOR DE COMERT
Inregistrari contabile: (1) Pastrarea pana la scadenta a Cambiei si apoi incasarea ei,
ceea ce presupune: - Remiterea efectului spre incasare la banca:
2.480 lei
- Incasarea prin banca a Cambiei (efectului comercial):
2.480 lei
(2) Andosarea efectelor operatia de schimbare a beneficiarului, adica o Cambie acceptata de la un client poate fi folosita pentru a regla o datorie fata de un furnizor. Se andoseaza o Cambie cu valoarea de 1.500 lei acceptata de un client la ordinul unui furnizor. In contabilitatea vechiului beneficiar (andosantului) se va efectua urmatoarea inregistrare:
411 Clienti
1.500 lei
(3) Scontarea efectelor operatia prin care un efect de comert (de exemplu Cambia) se incaseaza inainte de scadenta. Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
22
- Se depune la banca spre scontare un efect de comert in suma de 1.200 lei, pentru care se face urmatoarea inregistrare: 5114 Efecte remise spre scontare = 413 Efecte de primit de la clienti 1.200 lei
- La incasarea efectului de comert, banca deconteaza valoarea acestuia, mai putin scontul acordat bancii (20 lei). % 5121 Conturi la banci in lei 667 Cheltuieli privind sconturile acordate = 5114 Efecte remise spre scontare 1.200 lei 1.180 20
1.7. TEMA DE CONTROL 1. Metoda inventarului permanent inregistrari contabile. 2. Inregistrari contabile in cazul aceptarii si incasarii creantelor pe baza de efecte de primit. 3. Care sunt modalitatile de incasarea a efectelor de comert? Exemplificati apoi cu ajutorul inregistrarilor contabile.
1.8. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE
1. Ustinia, Rachita Contabilitatea financiara a agentilor economici conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP
23
nr.2374/2007 si OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008 si 2010. 2. Ustinia, Rachita Note de curs universitare privind contabilitatea financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea Hyperion, 2011. 3. Ustinia, Rachita Exemplificari din practica profesionala a autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada 2000-2011. 4. Ustinia, Rachita Bune practici de inregistrari contabile pentru activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura Sitech, Craiova, 2011. 5. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima data
prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011. 6. x x x Colectia de revista: Conta, Editura Intermedia Concept,
Bucuresti, pe perioada 2009-2010. 7. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti, 2008-2011. 8. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura CECCAR,
Bucuresti, 2010. 9. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si modificata data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul
ultima
nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011. 10. x x x OMFP nr.2234/2011 privind Sistemul de raportare
contabila la 30.VI.2011 a operatorilor economici din Romania. 11. x x x OMFP nr.2239/2011 privind aprobarea Sistemului
simplificat de contabilitate.
24
CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
Competentele specifice unitatii de invatare: Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea cunostinte :
inregistrarile contabile referitoare la TVA inregistrarile contabile in situatia in care constata lipsa de
bunuri din gestiune (pentru care s-a dedus achizitie )
TVA
la
contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata catre Organele Vamale de
Cuprinsul unitatii de invatare: 2.1. Inregistrarile contabile ale TVA-ului 2.2. Constatari de bunuri lipsa din gestiune pentru care s-a dedus in contabilitate TVA la achizitie 2.3. Contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern 2.4. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de catre Organele Vamale 2.5. Tema de control Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
Contabilitatea financiar Modul II 2.6. Bibliografia specifica unitatii de invatare
25
Taxa
pe
valoarea
adaugata
(TVA)
se
determina
si
se
inregistreaza in contabilitate potrivit legii (in prezent este de 24%). Pentru agentii economici care comercializeaza marfuri, produse si servicii la intern, TVA datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta dintre valoarea taxei exigibile (iesite/vandute) aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate (4427 TVA colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii prestate (4426 TVA deductibila). Cotele de impozitare a taxei pe valoarea adaugata au suferit o serie de modificari in timp, acest procent este stabilit in general, in functie de politic In prezent aceasta cota este de 24%, numita si cota standard, iar pentru anumite produse si servicii speciale medicale sau produse lactate aceasta cota este de 9%, numita si cota redusa.
2.1. INREGISTRARILE CONTABILE ALE TVA-ULUI In contabilitate evidenta taxei pe valoarea adaugata se tine pe Jurnale de TVA in ordinea cronologica intrarilor si iesirilor, adica atat la cumparare (4426 TVA deductibila), cat si la vanzare (4427 TVA colectata), iar pentru utilizatorii externi (exemplu, Administratiile financiare) se depune lunar Declaratia 300 Decont de taxa pe valoarea adaugata 1.
OMFP nr.1752/17.XI.2005 republicat prin OMEF nr.2374/12.XII.2007 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) Decont de taxa pe valoarea adaugata, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.392/11 iunie 2007.
26
Pentru toate cele cinci tipuri de TVA existente in contabilitatea financiara din tara noastra, s-a stabilit urmatoarea corelatie intre aceste conturi, si anume: Atunci cand: 4426 > 4427 = 4424 4426 < 4427 = 4423 4426 = 4427 = 0 rezulta TVA de recuperate rezulta TVA de plata TVA nul
In situatia in care in documentele de comercializare fiscale (Facturi si Facturi fiscale) a marfurilor si serviciilor prestate este calculata TVA separat in coloana dedicata taxei pe valoarea adaugata, iar furnizorul este platitor de TVA, aceasta se deduce si automat prin efectuarea urmatoarelor calcule:
Exemplificare: Daca valoarea totala a facturii este de 250.000 lei, iar pe coloana de TVA nu s-a calculat nimic, marfurile se comercializeaza cu TVA 24%, in aceasta situatie se procedeaza astfel: (250.000 lei : 1,24) = 201.613 lei (baza sau valoarea fara TVA); 201.613 x 24% = 48.387 lei. Proba: 201.613 + 48.387 = 250.000 lei.
2.2. CONSTATARI DE BUNURI LIPSA DIN GESTIUNE PENTRU CARE S-A DEDUS IN CONTABILITATE TVA LA ACHIZITIE Ca regula generala, in cazul constatarilor de bunuri, lipsa din gestiune, pentru care s-a dedus taxa pe valoarea adaugata la achizitie, se considera ca a avut loc o livrare de bunuri cu plata pentru care se datoreaza TVA. Exceptie fac bunurile pierdute sau furate. Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
27
In Normele de aplicare a Codului fiscal2, bunurile pierdute sunt denumite drept bunurile disparute in urma unor calamitati naturale, cum ar fi: inundatiile, alunecarile de teren, sau a unor cauze de forta majora. Bunurile furate sunt denumite bunurile lipsa din gestiune, neimputabile, pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada constatarii furtului de la organele de politie, care este acceptata de societatile de asigurari. Normele de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, depasirile de plafon la protocol/sponsorizare, persoanele impozabile au obligatia de a intocmi autofacturi, strict pentru scopuri de TVA, in cazul depasirii plafoanelor indicate (Art.128 (8) lit. f) si Art.129 (5) lit. a) din Codul fiscal coroborat cu Normele de aplicare). Autofactura trebuie sa cuprinda la rubrica Cumparator: numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile si la denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate: depasire plafon protocol/sponsorizare/mecenat, dupa caz.
2.3. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTAREA TVA LA INTERN In cazul comertului en-detail (cu amanuntul sau bucata) se fac urmatoarele inregistrari contabile pentru taxa pe valoarea adaugata.
Exemplificare: Societatea comerciala X cumpara marfuri de la furnizori interni (engros) la preturi negociate in valoare de 2.000 lei si TVA 24%. Inregistrari contabile: 1. Se inregistreaza intrarea marfurilor in magazin.
Codul fiscal al Romaniei prin Legea nr.571/2003, republicata si modificata ultima data prin OUG nr.127/8 octombrie 2008.
2
28
% 371 Marfuri 4426 TVA deductibila

(2.000 lei x 24%) = 480 lei
401 Furnizori
2.480 lei 2.000 480
2. Adaosul comercial practicat de unitate este in medie de 20%.
371 Marfuri
378 Diferente de pret la marfuri
400 lei
3. Se inregistreaza 4428 TVA neexigibila (2.000 + 400) x 24% = 576

lei
371 Marfuri
4428 TVA neexigibila
576 lei
4. Se vand marfurile din magazin cu numerar tertilor/clientilor.
5311 Casa in lei
2.976 lei 2.400
576
Contabilitatea financiar Modul II 5. La sfarsitul lunii se descarca gestiunea marfuri vandute prin magazin.
29
% 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila
371 Marfuri
2.976 lei 2.000
400
576
6. Se efectueaza operatiunea de regularizare a TVA cu ocazia exigibilitatii.
4427 TVA colectata
% 4426 TVA deductibila 4423 TVA de plata
576 lei 480 96
7. Virarea la buget a TVA de plata.
4423 TVA de plata
= 5121 Conturi la banci in lei
96 lei
8. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
Contabilitatea financiar Modul II 707 Venituri din vanzarea marfurilor 121 Profit sau pierdere = 607 Cheltuieli privind marfurile = 121 Profit sau pierdere
30
2.400 lei
2.000 lei
2.4. CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA SUSPENDATA DE CATRE ORGANELE VAMALE Persoanele juridice impozabile care au beneficiat de suspendarea platii taxei pe valoarea adaugata la Organele Vamale vor evidentia in contabilitate operatiunile respective astfel: Exemplificare: Inregistrari contabile: 1. Inregistrarea obligatiei de plata a taxei pe valoarea adaugata evidentiate in Declaratia vamala de import pentru care beneficiaza de suspendarea platii la Organele Vamale.
446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
x x x lei
2. Inregistrarea stingerii obligatiei de plata a taxei pe valoarea adaugata evidentiate in Declaratia vamala de import (DIV), pentru care beneficiaza de suspendarea platii la Organele Vamale.
x x x lei
Contabilitatea financiar Modul II 4426 TVA deductibila = 4428 TVA neexigibila
31
x x x lei
3. Inregistrarea stingerii obligatiei de plata a taxei pe valoarea adaugata catre organele de stat prin compensarea efectuata.
446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 4426 TVA deductibila
4424 TVA de recuperat
x x x lei
x x x lei
4. In situatia in care plata sau compensarea taxei pe valoarea adaugata se efectueaza in termenele prevazute, agentii economici se pot efectua direct urmatoarele inregistrari contabile: In cazul platii: = 5121 Conturi la banci in lei x x x lei
4426 TVA deductibila
In cazul compensarii: = 4424 TVA de recuperat x x x lei
4426 TVA deductibila
La persoanele juridice care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, operatiunile de mai sus vor fi evidentiate din punct de vedere contabil astfel:
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 446 Alte impozite, taxe si
- cu TVA datorata
5121 Conturi la banci in
- cu TVA
Contabilitatea financiar Modul II varsaminte asimilate lei
32 platita
2.5. TEMA DE CONTROL 1. TVA aspecte teoretice. 2. Inregistrarile contabile in cazul TVA-ului. 3. Care sunt inregistrarile contabile in cazul constatarilor de bunuri, lipsa din gestiune, pentru care s-a dedus taxa pe valoarea adaugata la achizitie ? 2. Inregistrari contabile pentru taxa pe valoarea adaugata in cazul comertului en-detail (cu amanuntul sau bucata).Exemplificati.
2.6. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE 1. Dumitru, Visan Contabilitatea in comertul exterior, editia a II-
a, Editura Economica, Bucuresti, 1999. 2. Hennie van Greuning International financial reporting
standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009. 3. Ustinia, Rachita Contabilitatea financiara a agentilor economici
conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP nr.2374/2007 si OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008 si 2010. 4. Ustinia, Rachita Note de curs universitare privind contabilitatea
financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea Hyperion, 2011.
Contabilitatea financiar Modul II 5.
33
Ustinia, Rachita Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada 2000-2011.
34
OPERATII GENERALE PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII
Competentele specifice unitatii de invatare: Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea cunostinte despre : inregistrarile contabile referitoare la subventiile de primit inregistrarile contabile referitoare la primirea subventiei inregistrarile contabile referitoare la achizitionarea bunului pentru care s-au facut demersuri (un utilaj) inregistrarile contabile referitoare la plata datoriei fata de furnizorul de imobilizari inregistrarile contabile referitoare la amortizarea lunara a bunului de folosinta indelungata (utilajului) decontarile contabile referitoare la inregistrarea lunara in contul de venituri a unei plati din subventii.
Cuprinsul unitatii de invatare: 3.1. Operatii generale privind subventiile pentru investitii 3.2. Tema de control 3.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare
35
3.1. OPERATII GENERALE PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII Subventiile pentru investitii sunt privite drept sume cu titlul gratuit, nerambursabile si foarte important, nepurtatoare de dobanda in scopul finantarii unor investitii pe termen lung. Contabilitatea subventiilor pentru investitii se realizeaza cu ajutorul contului 131 Subventii pentru investitii. Alte conturi specifice utilizate sunt: 445 Subventii si contul 7584 Venituri din subventii pentru investitii.
Exemplificari: Inregistrari contabile: 1. Se inregistreaza subventiile de primit.
445 Subventii
131 Subventii pentru investitii
x x x lei
2. Primirea subventiei.
445 Subventii
x x x lei
3. Achizitionarea bunului pentru care s-au facut demersuri (un utilaj).
404 Furnizori de
x x x lei
Contabilitatea financiar Modul II 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibila imobilizari
36
x x x
x x x
4. Plata datoriei fata de furnizorul de imobilizari.
404 Furnizori de imobilizari
= 5121 Conturi la banci in lei
x x x lei
5. Amortizarea lunara a bunului de folosinta indelungata (utilajului).
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
2813 Amortizarea investitiilor mijloacelor de transport, animalelor, plantatiilor
x x x lei
6. Inregistrarea lunara in contul de venituri a unei plati din subventii.
131 Subventii pentru investitii
7584 Venituri din subventii pentru investitii
x x x lei
37
3.2. TEMA DE CONTROL 1. Ce sunt subventiile pentru investitii? Dati exemple. 2. Inregistrarea contabila in cazul primirii subventiei pentru investitii. 3. Cum se inregistreaza din punct de vedere contabil amortizarea lunara a bunului de folosinta indelungata (utilajului)?
3.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE 1. Ustinia, Rachita Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada 2000-2011. 2. Ustinia, Rachita Bune practici de inregistrari contabile pentru
activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura Sitech, Craiova, 2011. 3. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima
data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011. 4. x x x Colectia de revista: Conta, Editura Intermedia Concept,
Bucuresti, pe perioada 2009-2010. 5. 2011. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti, 2008-
38
PRINCIPALELE INFORMATII SI SITUATII PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI
Competentele specifice unitatii de invatare: Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea cunostinte despre : contabilitatea trezoreriei cash-flow titlurile de plasament casa si conturi la banci contabilitatea disponibilitatilor in valuta
Cuprinsul unitatii de invatare: 4.1. Principalele informatii si situatii practice privind contabilitatea trezoreriei. 4.2. Tema de control 4.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Contabilitatea financiar Modul II 4.1. PRINCIPALELE INFORMATII SI SITUATII
39
PRACTICE
PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI In tara noastra, contabilitatea trezoreriei asigura evidenta clara si la zi a urmatoarelor informatii/situatii importante: (i) existenta si miscarea actiunilor detinute la entitatile afiliate (denumite si titluri de plasament), (ii) a altor investitii pe termen scurt,
(iii) a disponibilitatilor in conturi la banci si/sau casierie, (iv) a creditelor bancare pe termen scurt, (v) a altor valori de trezorerie.
Cash-flow reprezinta un proces de transformare succesiva In decursul unei perioade de timp a banilor, in stocuri, creante i apoi din nou in lichiditati, i care reprezinta sngele vietii oricarei companii. Daca acest circuit este incetinit in mod determinant, starea de insolvabilitate poate sa apara, este de parere profesorul american Robert Higgins. Suntem de acord numai partial cu opinia distinsului profesor, care a prezentat intr-un mod simplist circuitul banilor intr-o intreprindere numai prin prisma activitatii de productie, desfacere i incasare, omitnd din vedere, faptul ca procesul de creare a banilor intr-o intreprindere este mult mai complex, fiind influentat de o serie de factori interni sau factori externi procesului respectiv. Starea de cash-flow - sustin profesorii americani Belverd E. Needles Jr., Henry R.Anderson & James C.Caldwell - este o stare financiara care arata sursele i utilizarile banilor intr-un exercitiu financiar.
40
Cu alte cuvinte, distinii profesori pun semnul egalitatii intre fluxul de numerar i fluxul de fonduri, opinie care intr-o viziune globala poate fi acceptata. Cu toate acestea, abordarea fluxului de numerar prin prisma fluxului de fonduri, nu poate fi acceptata de noi, intrucat, in primul rnd, micarea fondurilor nu surprinde viabilitatea activitatilor de exploatare, de investitii i de finantare. Pe de alta parte, in viziunea anglo-americana variatia trezoreriei reprezinta o componenta a surselor de finantare a activitatii totale a intreprinderii. Titlurile de plasament sunt de fapt investitii pe termen scurt, reprezentate prin actiunile si obligatiunile emise si rascumparate in vederea realizarii unui excedent intr-un termen scurt. Comisioanele si alte cheltuieli similare efectuate cu ocazia cumpararii titlurilor de plasament se inregistreaza in contabilitate direct in conturile de cheltuieli ale exercitiului. Pentru deprecierea investitiilor pe termen scurt detinute ca active circulante, la sfarsitul exercitiului financiar N, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor, se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare. La iesire din gestiunea entitatii a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderi de valoare se anuleaza. Casa si conturi la banci - cuprind: disponibilitatile in lei si
valute (devize), creditele bancare pe termen scurt, inclusiv dobanzile aferente, valorile de incasat, conturi curente, dobanzi de platit si de incasat, sumele virate sau depuse la banci in numerar sau prin mandate postale, pe baza de documente prezentate entitatii si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct. Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca in parte. Contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci sau in casieria Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
41
societatii, precum si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate, se tine distinct in lei si in valuta. Contabilitatea disponibilitatilor in valuta aflate in banci sau in casieria societatii, precum si a miscarii acestora, se tine distinct pentru activitati fara scop patrimonial si separat pentru activitati economice. Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul utilizat de Banca Comerciala Romana, la care se efectueaza licitatia cu valuta, acreditive si depozite pe termen scurt in valuta, fara ca acestea sa genereze in contabilitate diferente de curs valutar ().
4.2. TEMA DE CONTROL 1. Contabilitatea provizioanelor. 2. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung. 3. Contabilitatea acreditivelor in lei si valuta.
4.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE 1. Ustinia, Rachita Note de curs universitare privind contabilitatea
financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea Hyperion, 2011.
Contabilitatea financiar Modul II 2. Ustinia, Rachita Exemplificari din practica profesionala a
42
data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011. 5. 2011. 6. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
CECCAR, Bucuresti, 2010.
43
CONTABILITATEA SCURT
INVESTITIILOR PE TERMEN
Competentele specifice unitatii de invatare: Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea cunostinte despre : investitii, investitii pe termen scurt inregistrarile contabile referitoare la investitii pe termen scurt
Cuprinsul unitatii de invatare: 5.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt
5.2. Tema de control 5.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare
5.1. CONTABILITATEA Investitii achizitie/pretul pe de
INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT scurt sau se la evalueaza valoarea la costul de
termen
cumparare
stabilita
potrivit
contractelor incheiate intre parti.
44
Contabilitatea se tine cu ajutorul Clasei 5 de conturi, Grupa 50 Investitii pe termen scurt, formata din urmatoarele conturi sintetice de gradul I: contul 501 Actiuni detinute la entitatile afiliate (A) ; contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate (A); contul 506 Obligatiuni (A); contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate (A); contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt (P).
Exemplificare: Inregistrari contabile:
1. Entitatea X rascumpara 1.000 obligatiuni a 5 lei bucata, iar plata se face in numerar.
505 Obligatiuni emise si rascumparate
5311 Casa in lei
5.000 lei
2. Se inregistreaza anularea obligatiunilor emise si rascumparate.
161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
505 Obligatiuni emise si rascumparate
5.000 lei
3. Entitatea
cumpara 200 obligatiuni la un pret de 5 lei bucata,
cu plata prin virament. Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
45
506 Obligatiuni
1.000 lei
4. Ulterior, aceasta entitate vinde 100 bucati cu 6 lei bucata, cu incasare pe loc in numerar.
5311 Casa in lei
% 506 Obligatiuni 764 Venituri din investitii financiare cedate
600 lei 500 100
5. Dupa 7 zile, entitatea vinde 100 obligatiuni cu 4,90 lei bucata.
% 5311 Casa in lei 664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
506 Obligatiuni
500 lei 490 10
5.2. TEMA DE CONTROL 1. Ce reprezinta investitiile pe termen scurt? 2. Cum se inregistreaza din punct de vedere contabil anularea obligatiunilor emise si rascumparate? Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
46
3. Cum se inregistreaza in contabilitate vanzarea si incasarea in numerar (in lei) a unor produse achizitionate anterior?
5.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE 1. Hennie van Greuning International financial reporting
standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009. 2. Ustinia, Rachita Note de curs universitare privind contabilitatea
financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea Hyperion, 2011. 3. Ustinia, Rachita Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada 2000-2011. 4. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima
data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011. 5. 2011. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
47
OPERATIUNILE DE ACOPERIRE A FLUXURILOR DE TREZORERIE IMPOTRIVA RISCURILOR
Competentele specifice unitatii de invatare: Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea cunostinte despre : tehnicile de protectie contra riscurilor financiare hedging-ul tratamentul contabil specific hedging-ului variatiile de valoare ale instrumentului de acoperire variatiile de valoare ale instrumentului acoperit
Cuprinsul unitatii de invatare: 6.1. Aspectele teoretice 6.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni 6.3. Tema de control 6.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Contabilitatea financiar Modul II 6.1. ASPECTELE TEORETICE PRIVIND OPERATIUNILE DE
48
ACOPERIRE A FLUXURILOR DE TREZORERIE IMPOTRIVA RISCURILOR Pe pietele internationale actuale, una dintre cele mai utilizate tehnici de protectie contra riscurilor financiare este acoperirea (hedging-ul). Din perspectiva economica, intr-o relatie de acoperire prezinta importanta realizarea compensarii riscurilor si reducerea expunerilor, efectele economice ale unei asemenea operatiuni fiind aceleasi, indiferent de tipul riscului financiar acoperit. Din punct de vedere contabil, hedging-ul presupune
desemnarea unuia sau mai multor instrumente de acoperire, astfel incat modificarea valorii juste a acestora sa compenseze, total sau partial, modificarile valorii juste/fluxurilor de trezorerie aferente unui element acoperit. Consecintele contabile ale acestui tratament difera in functie de clasificarea operatiunii in una dintre aceste trei categorii: (i) acoperirea valorii juste, (ii) acoperirea fluxurilor de trezorerie (iii) acoperirea investitiei nete in entitati externe. De aceea, contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscurilor (hedge accounting) reprezinta un tratament contabil special care urmareste cunoasterea concomitenta (in contul 121 Profit sau pierdere), imediata sau amanata, a castigurilor si pierderilor aferente tranzactiei de acoperire si elementului acoperit. Operatiunile de acoperire a fluxurilor de trezorerie sunt cele in care elementul acoperit este un flux de trezorerie viitor, aferent fie
49
unui activ sau unei datorii detinute, fie unei tranzactii prognozate si foarte probabile. Din cauza riscurilor foarte numeroase ce caracterizeaza
activitatea economica actuala, firmele nu mai sunt multumite doar cu protejarea expunerilor din bilant sau a angajamentelor ferme. In prezent, sunt necesare si operatiuni de acoperire a tranzactiilor prognozate. Acestea trasaturi 3: tranzactiile ferme au termene fixe si sunt cerute, spre deosebire difera de angajamentele ferme prin urmatoarele
de cele anticipate, care nu au termene stabilite si sunt nesigure; riscul major legat de angajamentele ferme este cel al variabilitatii
fluxurilor viitoare de trezorerie din cauza modificarii ratelor de schimb/de dobanda, in timp ce in cazul tranzactiilor prognozate variabilitatea fluxurilor este si mai mare ca urmare a riscului de pret si a celui de neincredere a tranzactiei. Din aceste motive, protejarea fluxurilor de trezorerie impotriva riscurilor este mai des intalnita la tranzactiile anticipate decat la angajamentele ferme.
6.2. TRATAMENTUL CONTABIL SPECIFIC ACESTOR TIPURI DE OPERATIUNI

4
Importanta acestui tip de tratament contabil consta in aceea ca, partea eficienta a operatiunii de acoperire a fluxurilor de trezorerie se recunoaste in capitalurile proprii pana cand elementul protejat afecteaza rezultatul net al perioadei5.
A.J.Pahler, Advanced Accounting. Concepts and Practice, 8 th edition, Thomson South-Western, Ohio, 2003. 4 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania. 5 J. Okochi, Cash Flow Hedgings Impact on Book Valuation, London, 2002.
50
Din acest motiv, in cazul existentei unui numar insemnat de astfel de operatiuni de acoperire si al recunoasterii unor sume importante in capitalurile proprii, investitorii unei intreprinderi trebuie sa acorde atentie sporita capitalurilor sale proprii atunci cand iau decizii economice. In cele mai multe cazuri, este indicata consultarea unui specialist independent inainte de efectuarea investitiei intr-o societate care realizeaza operatiuni de acoperire a fluxurilor de trezorerie.
Tratamentul contabil: Variatiile de valoare ale instrumentului de acoperire sunt
recunoascute fie in capitalurile proprii, daca sunt asociate acoperirii eficiente a riscurilor, fie in rezultatul net al perioadei, daca acoperirea nu este eficienta6; Variatiile de valoare ale instrumentului acoperit, care sunt
inregistrate in capitalurile proprii, sunt reprezentate de minimum dintre castigurile/ pierderile cumulate aferente instrumentului de acoperire care au compensate, inca de la inceput, modificarile fluxurilor de trezorerie viitoare previzionate, exclusiv partea ineficienta a acoperirii, pe de o parte, si valoarea justa a modificarilor cumulate ale fluxurilor de trezorerie viitoare ale elementului acoperit, de la inceperea relatiei de acoperire, pe de alta parte; Orice parte din profitul sau pierderea asociata instrumentului de
acoperire, considerata ineficienta va fi imediat reflectata in rezultatul perioadei sau in capitalurile proprii (daca instrumentul de acoperire este un activ disponibil pentru vanzare);
Partea ineficienta a instrumentului derivat de acoperire se recunoaste in contul de rezultate. Ineficienta instrumentului nederivat de acoperire se inregistreaza in rezultatul net sau in capitalurile proprii, dupa caz.
51
Un element specific exclus din dimensiunea castigului sau pierderii
aferente fluxurilor de trezorerie ale instrumentului de acoperire va fi recunoscut in contul 121 Profit sau pierdere al perioadei respective.
6.3. TEMA DE CONTROL 1. Acoperirea (hedging-ul) aspecte teoretice. 2. Tranzactiile ferme. 3. Angajamentele ferme. 4. Contabilitatea operatiunilor de regularizare si asimilate.
6.4. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE 1. Hennie van Greuning International financial reporting
conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP nr.2374/2007 si OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008 si 2010. 3. Ustinia, Rachita Bune practici de inregistrari contabile pentru
data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011. 5. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura
CECCAR, Bucuresti, 2010. Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
Contabilitatea financiar Modul II 6. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si
52
modificata ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011. 7. x x x OMFP nr.2239/2011 privind aprobarea Sistemului
simplificat de contabilitate. 8. x x x Colectia de revista: Contabilitatea, expertiza si auditul
afacerilor, Editura CECCAR, Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
53
CONTABILITATEA TRANZACTIILOR LA BANCI
Competentele specifice unitatii de invatare: Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea cunostinte despre : inregistrarile contabile ale diverselor operatiuni bancare in lei inregistrarile contabile ale valuta diverselor operatiuni bancare in
Cuprinsul unitatii de invatare: 7.1. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni bancare in lei 7.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni 7.3. Tema de control 7.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Cu ajutorul conturilor din Clasa 5 Conturi de trezorerie, Grupa 51 Conturi la banci se reflecta in contabilitatea bancilor urmatoarele operatiuni economico-financiare privind cecuri de incasat, avansuri de Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
54
trezorerie, dobanzi de incasat, acreditive in lei, lichiditatile si creditele bancare pe termen scurt si dobanzile aferente acestora etc. Conturile sintetice de gradul I din aceasta grupa: - contul 511 Valori de incasat (A); - contul 512 Conturi curente la banci (B); - contul 518 Dobanzi (B); - contul 519 Credite bancare pe termen scurt (P).
7.1. REFLECTAREA IN CONTABILITATE A DIVERSELOR OPERATIUNI BANCARE IN LEI Exemplificari: 1. Se primeste o fila de CEC de la un client pentru marfurile livrate, in valoare de 1.400 lei.
7
5112 Cecuri de incasat
411 Clienti
1.400 lei
2. Se incaseaza fila de CEC in valoare de 1.400 lei prin intermediul bancii.
5112 Cecuri de incasat
1.400 lei
3. Se depune la banca numerar in suma de 2.000 lei.
581 Viramente interne

7
5311 Casa in lei
2.000 lei
Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.
Contabilitatea financiar Modul II 5121 Conturi la banci in lei = 581 Viramente interne
55
2.000 lei
4. Se achita un efect comercial in valoare de 3.000 lei prin intermediul serviciilor bancii.
3.000 lei
5.
Se
inregistreaza
dobanda
bancara
cuvenita
agentului
economic pentru disponibilul aflat la banca, la termen de 12 luni in suma de 200 lei.
5187 Dobanzi de incasat
766 Venituri din dobanzi
200 lei
6. Se incaseaza dobanda bancara conform extrasului de cont.
5187 Dobanzi de incasat
200 lei
7. Se acorda un avans de 400 lei administratorului firmei.
542 Avansuri de trezorerie
5311 Casa in lei
400 lei
8. La sosirea din delegatie, administratorul prezinta documentele justificative (bilete de calatorie, chitanta hotel) suma de 300 lei, din care, TVA 48 lei, iar suma necheltuita o depune la casierie. Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
56
% 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari 4426 TVA deductibila 5311 Casa in lei
400 lei 252
60 88
9. Se achita salariile personalului in suma de 20.000 lei.
421 Personal-salarii datorate
5311 Casa in lei
20.000 lei
10. Se deschide un acreditiv pentru plata marfurilor in suma de 5.000 lei.
5.000 lei
5411 Acreditive in lei
5.000 lei
11. Furnizorului i se achita suma de 4.000 lei, inclusiv TVA 24%, plata se face din acreditivul constituit la banca.
401 Furnizori
5411 Acreditive in lei
4.000 lei
12. Diferenta neconsumata din acreditiv se restituie la banca (5.000 lei 4.000 lei) = 1.000 lei.
57
581 Viramente interne 5121 Conturi la banci in lei
= =
5411 Acreditive in lei 581 Viramente interne
1.000 lei 1.000 lei
13. Se obtine un credit bancar pe termen scurt in valoare de 3.000 lei, dobanda aferenta fiind de 100 lei.
5121 Conturi la banci in lei 666 Cheltuieli privind dobanzile
5191 Credite bancare pe termen scurt
3.000 lei
5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
100 lei
14. Se incaseaza in numerar suma de 2.000 lei reprezentand incasari din vanzarea marfurilor (unitatea nu este platitoare de TVA).
5311 Casa in lei
707 Venituri din vanzarea marfurilor
2.000 lei
15. Suma incasata se depune la banca.
581 Viramente interne 5121 Conturi la banci in lei
= =
5311 Casa in lei 581 Viramente interne
2.000 lei 2.000 lei
16. Conform extrasului de cont al bancii, se incaseaza de la clienti contravaloarea marfurilor vandute in suma de 6.000 lei. Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
Contabilitatea financiar Modul II 5121 Conturi la banci in lei = 411 Clienti
58
7.000 lei
7.2. REFLECTAREA IN CONTABILITATE A DIVERSELOR OPERATIUNI BANCARE IN VALUTA

8
Acordarea si justificarea avansurilor de trezorerie in valuta pentru deplasari in interes de serviciu in strainatate se face pe baza Ordinului de deplasare, iar disponibilul se ridica de la casieria societatii. Drepturile banesti de delegare, detasare si deplasare in interersul serviciului sunt deductibile numai in limita prevederilor cuprinse in actele normative in vigoare, constatate prin documente justificative. Legea nr.571/2003 - privind Codul fiscal prevede: Suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in strainatate (in valuta) si in Romania (in lei), este in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul financiar curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in special. Pentru a reda inregistrarile contabile care se efectueaza in contabilitate in legatura cu acordarea si justificarea avansurilor de trezorerie in valuta, se prezinta urmatoarea situatie intalnita in practica agentilor economici. Exemplificare: - Suma avansului in valuta acordat:...... 2.000 euro
Contabilitatea financiar Modul II - Cursul valutar al monedei euro la data acordarii avansului:
59 4,25 lei/ euro
- Cheltuieli in valuta efectuate in interesul serviciului (diurna, cazare, transport)........................................................... - Cursul valutar al monedei euro la data depunerii decontului\ de cheltuieli efectuate: ................................. - Cursul valutar al monedei euro la data platii diferentelor cheltuite in plus in valuta: .
1.800 euro
4,30 lei/ euro
Din informatiile prezentate mai sus, se observa ca suma totala a cheltuielilor in valuta efectuate cu ocazia deplasarii in strainatate in interesul serviciului (1.800 euro) este mai mica decat avansul de trezorerie acordat in valuta (2.000 euro), iar cursul valutar al monedei in euro la data justificarii avansului (4,30 lei/euro) este mai mare decat cel de la data primirii avansului spre decontare (4,25 lei/euro). Inregistrari contabile9: 1. Inregistrarea numerarului in valuta ridicate din contul de disponibilitati din banca pe baza documentatiei prezentate bancii (2.000 euro x 4,25 lei/euro = 8.500 lei).
5124 Conturi la banci in valuta
8.500 lei
2. Inregistrarea in contabilitate a societatii in Registrul de casa in valuta a sumei in valuta ridicate de la banca (2.000 euro x 4,25 lei/euro = 8.500 lei).
Contabilitatea financiar Modul II 5314 Casa in valuta = 581 Viramente interne
60
8.500 lei
3. Inregistrarea acordarii avansului de trezorerie pe baza dispozitiei de plata catre casierie (2.000 euro x 4,25 lei/euro = 8.500 lei).
5314 Casa in valuta
8.500 lei
4. Inregistrarea cheltuielilor de deplasare efectuate in valuta in interesul serviciului conform Decontului de cheltuieli si a documentelor justificative prezentate in contabilitate (bilete de avion, note de plata hotel, transport, etc.): (1.800 euro x 4,25 lei/euro) = 7.650 lei.
625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
542 Avansuri de tezorerie
7.650 lei
5. Inregistrarea sumei (in valuta) depuse la casierie societatii din avansul primit de la trezorerie pe baza Dispozitiei de incasare de catre casieria societatii si a Chitantei pentru operatii in valuta: (200 euro x 4,30 lei/euro = 860 lei).
5314 Casa in valuta

(200 euro x 4,25 lei/euro) = 850 lei, (200 euro x 0,05 lei/euro) = 10 lei.
% 542 Avansuri de trezorerie 765 Venituri din diferente de curs valutar
860 lei 850 10
61
7.3. TEMA DE CONTROL 1. Contabilitatea viramentelor interne. 2. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul unitatii. 3. Contabilitatea dobanzilor datorate tertilor. 4. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare.
7.4. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE 1. 2011. 2. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
CECCAR, Bucuresti, 2010. 3. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si
modificata ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011. 4. x x x OMFP nr.2234/2011 privind Sistemul de raportare
afacerilor, Editura CECCAR, Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
62
INFORMATII SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND CHELTUIELILE10
Competentele specifice unitatii de invatare: Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea cunostinte despre : cheltuielile intreprinderii si/sau agentilor economici pierderile intreprinderii si/sau agentilor economici cheltuielile de exploatare si structura lor cheltuielile financiare si structura lor cheltuieli extraordinare si structura lor cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare si structura lor inregistrarile contabile referitoare la cheltuielile privind stocurile inregistrarile contabile ale valuta diverselor operatiuni bancare in
Cuprinsul unitatii de invatare: 8.1. Aspectele teoretice 8.2. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
10
Contabilitatea financiar Modul II 8.3. Tema de control 8.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare
63
8.1. ASPECTELE TEORETICE In general cheltuielile intreprinderii si/sau agentilor economici sunt definite ca fiind valori platite sau de platit in momentul in care se contracteaza obligatia financiara fata de furnizori pentru materiile prime primite, materiale, produse, produse finite, semifabricate, diferite stocuri, lucrari, servicii prestate, cheltuieli cu personalul, amortizarile si ajustarile, provizioanele, decontari cu bugetul statului, precum si diferite cheltuieli financiare si extraordinare etc. Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice curente sau viitoare si pot rezulta sau nu, ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii in cadrul fiecarui exercitiu financiar. Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizarile corporale sau drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate in functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii11. Contabilitatea cheltuielilor intr-o intreprindere se tine pe diferite feluri de cheltuieli, si anume dupa natura lor:
(i) Cheltuieli de exploatare, in care se cuprind: - materiile prime,
11
Conform cu OMEF nr.2374/12.XII.2007, Art.III, pct.6 (2).
Contabilitatea financiar Modul II - materiale consumabile, - materiale auxiliare,
64
- costul de achizitie al materialelor pentru ambalat nestocate si al obiectelor de inventar consumate trecute direct pe cheltuieli, - costul energiei si apei consumate, valoarea animalelor si pasarilor, - costul marfurilor vandute si ambulate etc.;
(ii) Cheltuieli financiare cuprind: - pierderi din creante legate de participatii; - cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferentele de curs valutar nefavorabile (-), - cheltuieli privind dobanzile pentru imprumuturile acordate de banci pentru exercitiul financiar in curs, - sconturi si reduceri acordate clientilor, pierderi din creante de natura financiara si altele;
(iii) Cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare);
(iv) Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se evidentiaza distinct, in functie de natura lor. Toate conturile din Clasa 6 de conturi Conturi de cheltuieli sunt conturi cu functia contabila de activ, deci, incep sa functioneze prin a Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
Contabilitatea financiar Modul II se debita in cursul fiecarei luni (perioade de
65
gestiune:
luna/semestru/an) si se crediteaza provizoriu la sfarsitul fiecarei perioade de raportare, iar rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste anual si reprezinta soldul final al contului 121 Profit sau pierdere. Conturile sintetice de gradul I (formate din trei cifre) din aceasta clasa de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice (formate din patru cifre), in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale fiecarei entitatii. Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct In capitalurile proprii ale entittatii (contul 149 Pierderi legate de emiterea, rscumprarea, vnzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii) atunci cnd nu sunt Indeplinite conditiile pentru recunoasterea lor ca imobilizri necorporale (contul 201 Cheltuieli de constituire). Clasa 6 de conturi Conturi de cheltuieli este formata din 10 grupe de conturi, si anume12: Grupa 60 Cheltuieli privind stocurile; Grupa 61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti; Grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti; Grupa 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate; Grupa 64 Cheltuieli cu personalul; Grupa 65 Alte cheltuieli de exploatare; Grupa 66 Cheltuieli financiare; Grupa 67 Cheltuieli extraordinare;
12
Potrivit Planului de Conturi General (PCG).
66
Grupa 68 Cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru deprecierea sau pierderea de valoare;
Grupa 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite.
In continuare se prezinta principalele tipuri de inregistrari contabile13 privind cheltuielile societatii comerciale X.
8.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND STOCURILE Exemplificare: Inregistrari contabile:
14
1. Includerea in cheltuielile exercitiului a materiilor prime constatate lipsa, la pretul standard de 150 lei si a diferentei de pret (100 lei / 2.000 lei = 0,05; 0,05 x 150 lei = 8 lei) aferente acestor active circulante iesite din gestiunea unitatii in acest mod.
601 Cheltuieli cu materiile prime
% 301 Materii prime 308 Diferente de pret la materii prime si materiale
158 lei 150 8
13
Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata prin Legea nr.86/2008, Art.III, pct.6 (2), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.292/15.IV.2008, dandu-se textelor o noua numerotare. 14 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.
67
2. Darea in productie a materiilor prime in valoare de 1.850 lei. Diferenta de pret in plus aferenta activelor iesite din gestiunea entitatii prin includerea lor pe cheltuieli este de 93 lei (0,05 x 1.850 lei = 93 lei).
% 301 Materii prime 308 Diferente de pret la materii prime si materiale
1.943 lei 1.850 93
3. La sfarsitul lunii august anul N (2011) se face transferul intregului sold de 2.100 lei al contului de cheltuieli cu materiile prime in contul de calcul al rezultatului exercitiului.
2.100 lei
4. In cursul lunii septembrie anul N, se efectueaza un inventar intermitent si se constata un plus de materii prime, in valoare de 125 lei.
301 Materii prime
250 lei
Contabilitatea financiar Modul II Aplicatia 1
68
La data de 1 august anul 2011 (anul N), soldul contului 301 Materii prime este de 1.000 lei, exprimat in costul de achizitie. Peste cateva zile se dau in consum materii prime in valoare de doar 980 lei, intrucat diferenta de 20 lei, reprezinta perisabilitati care nu pot fi imputate. Materiile prime ramase in sectie la sfarsitul lunii august sunt in valoare de 150 lei. Pentru aceasta suma se elibereaza un Bon de predare-transfer-restituire si un Bon de consum pentru luna august (anul N). La finele luni se constata un plus de inventar in suma de 18 lei.
Inregistrari contabile: 1. Se inregistreaza iesirea din gestiunea entitatii a materiilor prime degradate, in valoare de 20 lei.
301 Materii prime
20 lei
2. Darea in productie a materiilor prime in valoare de 980 lei, in baza Bonului de consum nr.11 din 10 august anul N.
301 Materii prime
980 lei
69
3. Scaderea din volumul cheltuielilor cu materiile prime a sumei de 150 lei, reprezentand valoarea acestor bunuri ramase neconsumate la finele lunii august, conform documentului de restituire.
301 Materii prime
150 lei
4. La sfarsitul lunii august, conform notei contabile se face transfer a intregului sold de 850 lei al contului de cheltuieli cu materiile prime la contul 121 Profit sau pierdere.
850 lei
5. Se inregistreaza darea in consum a materiilor prime ramase in Sectia de productie in valoare de 150 lei, conform Bonului de consum nr.1 din data de 1 septembrie anul N, inregistrarea plusului in suma de 18 lei constatat la inventariere la finele lunii si inchiderea contului de cheltuieli la finele exercitiului financiar cu soldul sau de 132 lei.
601 Cheltuieli cu materiile prime 301 Materii prime
= 301 Materii prime
150 lei
= 601 Cheltuieli cu materiile prime
18 lei
= 601 Cheltuieli cu materiile prime
132 lei
Contabilitatea financiar Modul II Aplicatia 2 In gestiunea societatii comerciale elemente:
70
X, materialele existente pe
stoc la data de 30 septembrie anul N se compun din urmatoarele
- Materiale auxiliare.
1.000 lei
- Combustibili...................................
3.800 lei
- Materiale pentru ambalat.. - Piese de schimb
200 lei 1.400 lei
- Seminte si materiale de plantat - Furaje - Alte materiale consumabile TOTAL:
500 lei 400 lei 900 lei 8.200 lei
Toate materialele consumabile au fost date in consum, iar la finele lunii septembrie anul N se restituie la magazin piese de schimb in valoare de 100 lei si materiale pentru ambalat in suma de 50 lei. La inventarierea efectuata pe data de 15 octombrie anul N se constata lipsuri de materiale pentru ambalat neimputabile in valoare de 10 lei.
Contabilitatea financiar Modul II Inregistrari contabile:
71
1. Se inregistreaza includerea in cheltuielile exercitiului financiar curent a materialelor consumabile la un cost de achizitie de 8.200 lei, conform bonurilor de consum.
601 Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022 Cheltuieli privind combustibilul 6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat 6026 Cheltuieli privind furajele 6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
= 3021 Materiale auxiliare
1.000 lei
= 3022 Combustibili
3.800 lei
= 3023 Materiale pentru ambalat
200 lei
3024 Piese de schimb
1.400 lei
= 3025 Seminte si materiale de plantat 3026 Furaje = 3028 Alte materiale = consumabile
500 lei
400 lei
900 lei
2. Se inregistreaza restituirea la magazin a pieselor de schimb ridicate in plus in valoare de 100 lei si a materialelor pentru ambalat nefolosite in suma de 50 lei, in baza Bonului de predare-transferrestituire.
Contabilitatea financiar Modul II 3024 Piese de schimb = 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 3023 Materiale pentru ambalat = 6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
72 100 lei
50 lei
3. Inchiderea la sfarsitul exercitiului a conturilor de cheltuieli cu materialele consumabile pentru intregul sold de 8.050 lei, in baza notei contabile din data de 30 septembrie anul N.
% 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022 Cheltuieli privind combustibilul 6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat 6026 Cheltuieli privind furajele 6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
8.050 lei 1.000
3.800
150
1.300
500
400
73 900
4. Iesirea din gestiunea societatii comerciale X a materialelor pentru ambalat neimputabile in valoare de 10 lei, constatate lipsa la inventarierea efectuata in data de 15 octombrie anul N.
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
3023 Materiale pentru ambalat
10 lei
5. Se inregistreaza la sfarsitul perioadei de gestiune (31 octombrie anul N) a contului de cheltuieli privind materialele pentru ambalat cu intregul sold in suma de 10 lei.
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
10 lei
8.3. TEMA DE CONTROL 1. Cheltuieli aspecte teoretice. 2. Clasificarea cheltuielilor. 3. Care sunt inregistrarile contabile in cazul cheltuielilor privind stocurile?
74
4. Cum se inregistreaza cheltuielile in contabilitate la sfarsitul fiecarei luni? 5. Contabilitatea operatiunilor in curs de clarificare. 6. Contabilitatea ambalajelor. 7. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie. 8. Contabilitatea impozitelor si taxelor locale. 9. Contabilitatea privind impozitul pe profit.
8.4. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII 1. Dumitru, Visan Contabilitatea in comertul exterior, editia a II-
75
INFORMATII VENITURILE15
SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND
Competentele specifice unitatii de invatare: Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea cunostinte despre : venitul contabil cresterea sau reducerea rezultatelor perioadei curente veniturile din activitati curente si structura lor valoarea justa contabilitatea cifrei de afaceri contabilitatea veniturilor extraordinare
Cuprinsul unitatii de invatare: 9.1. Apectele teoretice 9.2. Contabilitatea cifrei de afaceri 9.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare 9.4. Tema de control 9.5. Bibliografia specifica unitatii de invatare
15
Contabilitatea financiar Modul II 9.1. APECTELE TEORETICE
76
IAS 18 Venituri din activitati curente stabileste criterii care trebuiesc indeplinite inainte ca venitul din activitati curente sa fie obtinut (si prin urmare recunoscut) in situatiile financiare intocmite pe baza de IFRS 216. Venitul contabil este generat atunci cand veniturile din
activitatile curente si cheltuielile asociate acestora sunt recunoscute in contul 121 Profit sau pierdere. Principiile de recunoastere si de independenta sunt cele care determina momentul in care are loc recunoasterea in contul de profit sau pierdere. Atunci cand o societate isi prezinta in mod intentionat rezultatele financiare sau conditia financiara, sau ambele, ea desfasoara o manipulare financiara. In general, societatile se angajeaza in astfel de activitati cu scopul de a-si ascunde problemele operationale. Cand societatile sunt prinse, se confrunta cu pierderea increderii investitorilor in conducere si cu o cadere ulterioara a pretului actiunilor societatii in cauza. Cele doua strategii de baza care fundamenteaza toate
manipularile contabile specifice sunt: (1) Cresterea rezultatelor perioadei curente prin supraevaluarea veniturilor din activitatile curente si a castigurilor sau prin subevaluarea cheltuielilor; (2) Reducerea rezultatelor perioadei curente prin subevaluarea veniturilor din activitatile curente sau supraevaluarea cheltuielilor. Exista probabilitatea ca o societate sa adopte o astfel de strategie pentru a-si transfera rezultatele intr-o alta perioada de gestiune in care acestea ar putea fi necesare.
16
Standardele Internationale de Raportare Financiara 2, editor CECCAR, Bucuresti, 2009.
77
Veniturile din activitati curente sunt definite ca fiind, intrarea bruta a beneficiilor economice aparute in cursul normal al activitatii, din cursul unei perioade de gestiune sau care se materializeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat contributiile din partea participantilor la capital. IAS 18 Venituri dun activitati curente, vizeaza tratamentul
contabil al veniturilor din urmatoarele tipuri de activitati: vanzarea de bunuri; prestarea de servicii; utilizarea de catre altiii a activelor entitatii purtatoare de dobanzi (IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare); redevente; dividende (IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare). Veniturile din activitati curente exclud: sumele colectate in numele unor terte parti, de exemplu, TVA; venitul aferent contractelor de leasing (IAS 17 Leasing); contabilizate prin punere in echivalenta (IAS 28
investitiile
Investitii in entitati asociate); contractele de asigurari (IFRS 2 Standardele Internationale de Raportare Financiara 2); modificarile valorii juste a activelor si datoriilor financiare (IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare); recunoasterea initiala si modificarile valorii juste a activelor
biologice (IAS 41 Agricultura). Valoarea justa este suma pentru care un activ poate fi tranzactionat sau o datorie poate fi decontata, intre parti interesate, in
78
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii obiective. Randamentul efectiv al unui activ este rata dobanzii necesara pentru actualizarea fluxurilor viitoare de intrari si de numerar, preconizate sa apara de-a lungul duratei de viata a activului, pentru a egala valoarea contabila initiala a activului. Vanzari plus service se refera la situatia in care pretul de vanzare al unui produs include o suma pentru service ulterior, iar partea din venituri aferenta efectuarii service-ului este inregistrata in avans de-a lungul perioadei in care este efectuat service-ul. Onorariile pentru serviciile financiare sunt recunoscute imediat ca venituri, numai daca au fost inregistrate la valoarea lor justa si sunt parte integranta a randamentului efectiv al unui instrument financiar (de exemplu, capitalurile proprii). Onorariile de angajament aferente imprumuturilor initiate direct sunt inregistrate in avans si recunoscute ca ajustari ale ratei efective a dobanzii sau sunt recunoscute ca venit la data expirarii premature a angajamentului. Venituri din dobanzi sunt recunoscute periodic si proportional pe baza randamentului efectiv al activului, folosind rata efectiva a dobanzii, IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare. Redeventele relevante. Dividendele sunt recunoscute numai in momentul in care este stabilit nivelul si dreptul de a primi plata acestora. Acordurile de rascumparare apar atunci cand o entitate vinde bunuri si imediat incheie un contract pentru rascumpararea lor la o data ulterioara. Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice sunt recunoscute pe baza contabilitatii de
angajamente economice, respectiv fondul comercial al contractelor
79
Incertitudinea legata de colectarea/incasarea unor sume care sunt deja incluse in venituri din activitati curente este tratata ca o cheltuiala, sau mai precis ca o ajustare a veniturilor.
9.2. CONTABILITATEA CIFREI DE AFACERI17
Toate conturile din clasa 7 Conturi de venituri au functia contabila de pasiv, deci, incep sa functioneze prin a se credita si sunt conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si a Normelor metodologice de functionare a conturilor si Ordinul nr.1879/6.VI.2010.
Exemplificare: 1. Se inregistreaza valoarea redeventelor pentru concesiuni, a locatiilor de gestiune si a chiriilor pentru care au fost emise facturi catre concesionari, locatari si chiriasi in suma de 3.000 lei, TVA 24%. Inregistrari contabile:
461 Debitori diversi
% 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 4427 TVA colectata
3.720 lei 3.000
720
17
80
2. Sumele incasate in avans pentru redevente, locatii de gestiune si chirii, care se formeaza venituri ale exercitiului in curs, in valoare de 2.250 lei.
472 Venituri inregistrate in avans
706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
2.250 lei
3. Se inregistreaza sumele datorate de personal reprezentand chirii, care formeaza venituri ale entitatii, in suma de 3.050 lei.
4281 Venituri inregistrate in avans
3.050 lei
4. Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri la sfarsitul lunii.
8.300 lei
Aplicatia 1 Societatea comerciala X vinde marfuri cu livrare directa catre
clienti pe baza de Facturi fiscale ce se vor incasa ulterior. Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
81
- Pret de vanzare....................................................... - TVA 24%................................................................ TOTAL:
5.550 lei 1.332 lei 6.882 lei
1. Se inregistreaza vanzarea directa a marfurilor catre clienti.
411 Clienti
6.882 lei 5.550
1.332
2. Se inregistreaza vanzarea de marfuri pentru care nu s-au intocmit Facturi fiscale.
- Pret de vanzare......................................................... - TVA 24%.................................................................. TOTAL: ..
2.800 lei 672 lei 3.472 lei
418 Clienti-facturi de intocmit
% 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4428 TVA neexigibila
3.472 lei 2.800
672
82
3. Sumele incasate in numerar din vanzarea marfurilor cu amanuntul sunt de 3.500 lei, inclusiv TVA (TVA = 3.500 lei : 1,24%) = 677 lei.
5311 Casa in lei
3.500 lei 2.823
677
4. Se inregistreaza inchiderea contului de venituri. 707 Venituri din vanzarea marfurilor = 121 Profit sau pierdere 11.173 lei
9.3. CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE
Veniturile extraordinare sunt recunoscute in contabilitate de Contul 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare, este singurul cont cu care se opereaza in aceasta grupa de conturi, si anume veniturile rezultate din compensatiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare. Exemplificare: Inregistrari contabile: 1. Se inregistreaza pentru sumele primite sau de o de primit drept pentru
compensatie
pierderi
inregistrate
societate
83
exercitiul financiar (N-1) (anul 2010), ca urmare a efectuarii unor cheltuieli generate de evenimentele extraordinare. 512 Conturi la banci in lei = 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele sau 445 Subventii = similare 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare 15.000 lei 15.000 lei
Contului
771
Venituri
din
subventii
pentru
evenimente
extraordinare si altele similare se Inchide la sfritul perioadei de gestiune prin creditul contului 121 Profit sau pierdere. Nu are sold la sfritul perioadei.
9.4. TEMA DE CONTROL 1. Veniturile din activitati curente aspecte teoretice. 2. Cum se inregistreaza in contabilitate valoarea redeventelor pentru concesiuni, a locatiilor de gestiune si a chiriilor pentru care au fost emise facturi catre concesionari, locatari si chiriasi? 3. Veniturile extraordinare aspecte teoretice. 4. Cum se inregistreaza in contabilitate din vanzarea marfurilor cu amanuntul? sumele incasate in numerar
84
9.5. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE 1. Dumitru, Visan Contabilitatea in comertul exterior, editia a II-
a, Editura Economica, Bucuresti, 1999. 2. Ustinia, Rachita Contabilitatea financiara a agentilor economici
85
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR 121 PROFIT SAU PIERDERE) (CONTUL
Competentele specifice unitatii de invatare: Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea cunostinte despre : rezultatul exercitiului financiar (contul 121 profit sau pierdere) ce trebuie facut pentru fiecare inchidere contabila a unei luni inregistrarile contabile legate de inchiderea lunara a cheltuielilor si a veniturilor
Cuprinsul unitatii de invatare: 10.1. Contabilitatea operatiunilor privind rezultatul exercitiului financiar (contul 121 profit sau pierdere)
10.2. Tema de control 10.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Contabilitatea financiar Modul II 10.1. CONTABILITATEA REZULTATUL OPERATIUNILOR FINANCIAR PRIVIND (CONTUL 121
86
EXERCITIULUI
PROFIT SAU PIERDERE) Acest cont se utilizeaza in contabilitatea financiara la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune (luna/trimestru/semestru/an) cu ajutorul caruia se stabileste daca unitatea respectiva a lucrat pe profit sau pierdere. Este un cont mai special denumit in practica contabila ca fiind un cont care reflecta rezultatul exercitiului financiar.
Exemplificari: Inregistrari contabile: 1. La sfarsitul perioadei de gestiune se inregistreaza in creditul contului 121 Profit sau pierdere veniturile realizate de unitate in cursul luii decembrie 2011.
% 701 Venituri din vanzarea produselor finite . . . 786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
40.000 lei 10.000 . . .
2.000
2. Se inregistreaza pierderile rezultate din exercitiul financiar curent (anul 2011) reportate in exercitiul financiar urmator (2012).
Contabilitatea financiar Modul II 117 Rezultatul reportat = 121 Profit sau pierdere
87
1.000 lei
3. La sfarsitul fiecarei luni contul 121 Profit sau pierdere se debiteaza cu toate conturile de cheltuieli.
% 601 Cheltuieli cu materiile prime . . . 698 Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in elementele de mai sus18
22.000 lei 12.000 . . . . 800
4. (2011).
Pierderile
acumulate
din
exercitiile
financiare
din
anii
precedenti se acopera cu profitul contabil realizat in anul curent
117 Rezultatul reportat
15.000 lei
5. Profitul brut obtinut in cursul anului 2011 se impoziteaza cu o cota stabilita la nivel national (de exemplu, in prezent cota de
18
Se utilizeaza conform reglementarilor legale in vigoare, 2011-2012.
88
impozitare stabilita de catre Guvernul Romaniei este de 16%) si se obtine profitul net.
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
2.400 lei
6. Profitul net realizat in cursul exercitiului financiar 2011 se repartizeaza pe destinatii legale la sfarsitul anului sau inceputul anului 2012.
129 Repartizarea profitului
12.600 lei
Ce trebuie facut pentru fiecare inchidere contabila a unei luni: Este important ca la fiecare inchidere contabila sa verificam si sa analizam urmatoarele aspecte, pentru a ne asigura ca am respectat intocmai cadrul legal care sta la baza situatiilor financiare: Inchiderea cheltuielilor si veniturilor:
o Rulajul creditor (RC) al Clasei 6 de conturi Conturi de cheltuieli trebuie sa fie egal cu rulajul debitor (RD) al contului 121 "Profit sau pierdere"; o Rulajul debitor (RD) al clasei 7 de conturi Conturi de venituri trebuie sa fie egal cu rulajul creditor (RC) al contului 121 "Profit sau pierdere". Trebuie sa tinem seama in analiza rulajelor de mai sus si de influenta contului 711 "Variatia stocurilor" ce se foloseste in activitatea de productie. Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
89
Conturile de venituri si cheltuieli trebuie sa prezinte sold 0 la sfarsit de luna, fara nici o exceptie, rezultatul lor net reflectandu-se in soldul contului 121.
10.2. TEMA DE CONTROL 1. Informatii si tratamente contabile privind veniturile. 2. Contabilitatea principalelor tipuri de venituri. 3. Contabilitatea privind impozitul pe profit.
10.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE 1. Dumitru, Visan Contabilitatea in comertul exterior, editia
a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 1999. 2. Hennie van Greuning International financial reporting
standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009. 3. Ustinia, Rachita Contabilitatea financiara a agentilor
economici conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP nr.2374/2007 si OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008 si 2010. 4. Ustinia, Rachita Note de curs universitare privind
contabilitatea financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea Hyperion, 2011.
Contabilitatea financiar Modul II 5. 2000-2011.
90
Ustinia, Rachita Exemplificari din practica profesionala a
autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
91
11. BIBLIOGRAFIA INTREGULUI SUPORT DE CURS
1.
Dumitru, Visan Contabilitatea in comertul exterior, editia a II-
data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011. 8. x x x Colectia de revista: Conta, Editura Intermedia Concept,
Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
Contabilitatea financiar Modul II 9. 2011. 10. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica
92
CECCAR, Bucuresti, 2010. 11. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si
modificata ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011. 12. x x x OMFP nr.2234/2011 privind Sistemul de raportare
afacerilor, Editura CECCAR, Bucuresti, pe perioada 2009-2010. 15. x x x Colectia de revista: Managementul financiar, editura
Rentrop & Straton, Bucuresti, pe perioada 2009-2010. 16. x x x Standardul International de Raportare Financiara
pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (IFRS pentru IMM-uri), Editura CECCAR, Bucuresti, 2009. 17. 18. x x x Ordonanta de Urgenta nr.37/13 aprilie 2011. x x x Norme metodologice de functionare a conturilor, publicate
in Ordinul nr.1879/6.VI.2010.
93
12. NOTITELE STUDENTULUI
________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
94
________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice
95
________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________

CF - Modul II - Man - An II Sem 2 - Ur

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CF - Modul II - Man - An II Sem 2 - Ur

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA HYPERION BUCURESTI FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE

Lect.univ.dr. USTINIA RACHITA

CONTABILITATEA FINANCIARA MODUL II

Contabilitatea financiar Modul II

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Contabilitatea financiar Modul II

Cuprinsul suportului de curs

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Contabilitatea financiar Modul II

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Contabilitatea financiar Modul II Unitatea de invatare nr. 1

Timpul de studiu individual estimat: 7 h

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Contabilitatea financiar Modul II

607 Cheltuieli privind marfurile

% 607 Cheltuieli privind marfurile 4426 TVA neexigibila

4.960 lei 4.000 960

607 Cheltuieli privind marfurile

4. Se inregistreaza inchiderea contului de cheltuieli.

121 Profit sau pierdere

607 Cheltuieli privind

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Contabilitatea financiar Modul II marfurile

1.2. COMERCIALIZAREA MARFURILOR COMERT PRIMITE FORMA

DE LA FURNIZORI CU REDUCERI SUB

Contabilitatea financiar Modul II

1.190 lei 960 230

% 371 Marfuri 4426 TVA deductibila

% 401 Furnizori 767 Venituri din scontur obtinute

1.190 lei 1.154 36

2. La decontarea facturii se inregistreaza scontul.

% 5121 Conturi la banci in lei 767 Venituri din sconturi obtinute

1.190 lei 1.154 36

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

14 1.190 lei 960

% 411 Clienti 667 Cheltuieli privind sconturile acordate

% 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata

1.190 lei 960

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Contabilitatea financiar Modul II

1.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR COMERCIALE PE BAZA DE EFECTE COMERCIALE

% 301 Materii prime 4426 TVA deductibila

2.480 lei 2.000 480

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

Contabilitatea financiar Modul II

403 Efecte de platit

3. Plata la scadenta a efectului comercial in valoare de 2.380 lei.

403 Efecte de platit

5121 Conturi la banci in lei

403 Efecte de platit

765 Venituri din diferente de curs valutar

413 Efecte de platit de la clienti

6. Efectele comerciale primite de la clienti in valoare de 1.200 lei.

5113 Efecte de incasat

413 Efecte de primit de la clienti

7. Incasarea efectelor comerciale in valoare de 1.200 lei.

Universitatea Hyperion din Bucureti, Facultatea de Stiine Economice

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar

413 Efecte de primit de la clienti