CURS 6 reparatia nervului nervul- se regenereaza in cond.limitate; fibra nervoasa, cilindraxul in mom.

in care este lezat, isi ncepe degenerarea portiunii periferice- degenerare walleriana-care este degen.periferica a nervului lezat; daca dintr-un motiv regenerarea intarzie, se instaleaza si degenerarea retrograda spre corpul celular ; daca in 18 luni regenerarea nu s-a facut, dispare placa motorize; fara placa motorize, o regenerare ulterioara devine inutila; regenerarea incepe de la capatul proximal al sectiunii nervului si se deruleaa concomitant cu degenerarea; viteza de avansare a regenerarii este foarte variabila in medie intre 1-4 milimetri/zi; in cazul unei anastomoze microchiruricale a nervului , axonul se regenereaza in zona respectiva in 10 pana la 14 zile. Recuperarea se realizeaza prin inmugurirea axonului prin ploriferarea unor ramuri colaterale subtiri care in conditiile in care cresc dezordonat nu sunt directionate, au tendinta sa creasca in toate directiile inclusive retrograd. Daca teaca SCHWAN este integra mugurii axonali de regenerare sunt directionati direct catre muschii ramasi denervati; procesul de regenerare a nervului se fac edupa anumite legi mai mult sau mai putin fixe, cele mai importante sunt: cu cat leziunea este mai discala de corpul cellular, cu atat e mai putin probabil ca degenerarea retrograde sa apara, iar regenerarea este mai eficienta mugureleproximal se indreapta spre teaca SCHWAN celulele SCHWAN cresc si ele si pot reface teaca regenerarea exuberanta cu foarte multi muguri- process defavorabil axonul si mugurii care nu intalnesc o teaca SCHWAN se incolacesc si form. nevromul de amputatie viteza regenerarii scade cu varsta regenerarea nervului nu inseamna obligatoriu si recuparerea functiei, pt.ca in recuperraea functiei sunt implicati mai multi factori: recuperarea depinde de tipul nervului: radialul face mai bine decat medialul intarzierea reparatiei permite distrugerea sinapselor, receptorilor, functia ramanand compromisa SEDDON a propus o clasificare clinoco- anotomo patologica a leziunilor nervilor periferici, clasificare utilizata si azi cu observatia ca tipuril lezionare nu sunt pure ci de cele mai multe ori mixte cu anumita predominanta: exista 3 tipuri de leziuni neurot mezis leziunea cea mai grava, cu sectiunea totala a nervului fara sansa de vindecare, doar prin sutura chirungicala sau prin intercalare de grefon de nerv degenerarea voleriana si retrograda reactia axonala sunt regula, mugurii regenerarii care apar dupa 2-3 zile sunt dezorganizati, incurbati si cu traiecte aberanta; se formeaza nevromul si gliomul- apare prin ploriferarea anarhica a celulelor SCHWAN intre cele 2 capete ale seciunii nerului se form.tesutul cicatricial si orice sparanta de reluare a fluxilui neros e compromisa; clinic, paralizia este totala, dispare si tonusul muscular si orice urma de sensibilitate; refluxul osteotendinos corespunzator este abotit, se instaleaza tulburarile vasculotrofice axonot mezis leziune medie, axonul distrus dar tesutul conjunctiv si si tecile nervului raman intacte; degenerarea valeriana apare dar regenerarea concomitenta este eficienta pt ca tacile intacte directioneaza correct mugurii catre organul efector, de aceea spunem ca neurot mezisul este un tip lezional in cotinuitate; este posibil ca in cazul axonot mezisului sa existe fibre nervoase, axoni, care si-au pastrat integritatea morfo functionala ; la locul traumatismului nervul apare tumefiat nevrom fusiform clinic, axonot mezisul este asemanaor cu neurot mezisul dar atrofia musculara este tardiva si moderata iar tulburarile trofice nu apar sau sunt minime. Diagnosticul este dificil la inceput, este obligatorie explorarea chirurgicala care constata continuitatea nervului; in axonot mezis regenerarea spontana este regula

. . . .

. .

. . .

NEUROTRAXIA leziunea caracteristica compresiunilo de nerv, conducerea influxilui nervos este impiedicata prin ezarea tecii de mielina ; vindecarea spontana se produce intotdeauna; aceasta forma lezionala sta la baza paraliziilor medicale caracteristice prin pareze care nu duc la atrofii musculare , determina numai hipotrofii de nefunctionalitate reversibila Tulburarile de sensibilitate apar doar sub forma paresteziilor sau hipoesteziilor; nu apar tulburari trofice sau vasculare; in 2-3 luni vindecarea este completa si evident nu oare degenerarea valeriana In raportul dintre patologia nervului si k intra in discutie patologia neuronului periferic si a axonului sau. K nu se adreseaza direct structurilor neurologice ci consecintelor in plan motor si senzitiv ale acestei patologii; pe plim plan se afla scaderea fortei musculare pana la periferie cu toat consecintele care decurg din aceasta stare; in al 2-lea rand e subliniat de tulburarile de sensibilitate a caror recuperare impune un program special impus tot in k. Trebuie tinut cont ca motoneuronul medular reprez.calea comuna finala a intregului SNC => va participa si la patologia centrala, respective sindroamele dischinetice , rulburarile de coordonare, deficitele de tonus si posturale; de fapt patologia neurologica reprez.cel mai larg si divers domeniu al k. Receptorul senzitiv ultimul element pe care il luam in considerare in cadrul sistenului articulatiei unice nu se poate concepe un system creat pt miscare si in miscare cu o mare manevrabilitate decat in conditiile unui mechanism complex de feed-back care sa controleze sistemul . de aceea nr neuronilor aferenti care realizeaza feed-backul e cu mult mai mare decat cel al neuronilor efectori care comanda miscarea; feed-backul porneste de la nivelul receptorilor senzitivo-senzoriali care au capacitatea de a converti diverse forme de energie, lumina, caldura, presiune, sunet in energie electrochimica sub forma de potentiale de actiune care ajunse in SNC sunt utilizate pt monitorizarea starii si activit.sist.locomotor; acest proes de conversia a unor tipuri de energie in altele se numeste transductie clasificarea receporilor: dupa localizare: sunt exteroreceptori, interoreceptori, proprioreceptori dupa functie: mecano, termo, foto, preso, chemo,nocioceptori dupa morfologia terminatiilor nervase: libre si incapsulate pt a realiza si controla miscarea, sist. articulatiilor unice tb.sa fie capabil sa stie permanent unde si cand este perturbat sistemul, raspunsul la aceste 2 intrebari il dau proprioceptorii care depisteaza stimulii produsi chiar in sistemul locomotor si exteroreceptorii care detecteaza stimuli externi; propriocptorii include:fusul muscular , organismul de tendon, repeptorii articulari exteroreceptorii cuprind: ochii, urechile si receptorii cutanati, tactili, termici, durerosi fusul muscular organ receptor specializat care functioneaza independent de comanda voluntare; este o formatiune fusiforma 0.7-0.2 milimetri, este invelit intr-o capsula form.din lamele celulare intre care exista fibre colagenice orientate in axul lung al fusului . in interiorul acestei capsule se afla 3-10 fibre musculare numite fibre intrafuzale pt a fi differentiate de cele extrafuzale anatomic, fusul muscular este plasat printre fibrele musculare, un muschi car traverseaza o articulatie avand intre 6-1300 de fusuri musculare . fibrele musculare intrafuzale au mai putine microfilamente, motiv pt care au o forta mai slaba de cca.36 ori mai mica decat fibrele extrafuzale. Exista 2 tipuri de fibre intrafuzale: dupa modul de organizare a nucleilor avem: fibra musculara cu lant nuclear fibra musculara cu sac nuclear- sunt mai groase, cu nuclei in ciorchine, asezati in zona ecuatoriala a fibrei

ambele aceste tipuri au miofibrile plasate doar polar, spre capete, in zona centrala exista miofibrile; inervatia senzitiva prezinta 2 tipuri de receptori: . receptorul primar terminatia senzitiva in spirala, alcatuita din fibre mielinizate care in infasoara ca pe mosor pe ambele tipuri de fibre intrafuzale in zona lor centrala; de la acesti recep tori pleac fibrele nervoase aferente tip A.I sau I.A. . receptorul secundar apare ca un buchet mieliniza spre periferia fibrei musculare si predomina pe fibra musculara. De la acesti receptori pleaca fibrele nervoase A.II. sau II.A. reamintim ca nervii senzitivi aferenti sunt grupati in 4 categ.de la 1-4 in ordinea diametrului si vitezei de conducere. Tipul A.I. are cel mai mare diametru, si viteza de conducere cea ma mare Tipul A.IV. are diametrul cel mai mic si viteza de conducere cea mai mica Fiecare fibra musculara interfuzata are 8-25 aferente de tipul A.I. si A.II. Nu toate fibrele musculare au aferente A.II. dar toate au aferente de tip A.I Celula soma a acestor afrente se afla in ganglionul radacinii dorsale, langa maduva Inervatia motrice a fusului muscular este asigurata de motoneuronul gama medular- care trimite fibre aferente spre placile terminale neuronale De la nauronii gama statici , eferentele ajung la placile terminale din zonele polare=> neuronii gama inerveaza fibrele musculare intrafuzale iar motoneuronii alfa inerveaza fibrele extrafuzale; exista si un grup de motoneuroni beta ai caror axoni inerveaza ambele tipuri de fibre musculare. Influxul nervos de la neuronii gama statici, dinamici si beta determia contactia fibrelor intrafuzale a miofibrilelor deci scurtarea lor in zonele polare determina: intinderea zonei ecatoriale- determina excitaretea receptorilor senzitivi care genereaza potentiale de actiune spre SNC organismul de tendon golgi este un receptor senzitiv simplu avand doar cale aferenta fara conexiune eferenta caile afrente- fibre nervoase mielinic groase I.B. oranismul de tendon se prez.ca un corpuscul de 0.5 mm inconjurat de o capsula conjunctiva si e plasat langa jonctiunea tendon-muschi; in tendon sunt localizate astfel de organisme golgi-toate fiind plasate in jurul catorva fibre extrafuzale muscular si in conexiune cu aponevroza care vine de la teaca tendonului; acest aranjament face ca organul golgi sa fie considerat in serie cu fibrele musculare aprox.10 fibre musculare sunt incluse in capsula organului de tendon si fiecare din aceste fibre primeste o inervatie eferenta de la motoneuronii alfa diferiti organul de tendon golgi este consid.monitorul fortei musculare; daca un muschi este intins pasiv sau active prin activarea fibrelor musculare, benzile de collagen ale capsulei organului golgi irita trminatia senzitiva si produc un potential de actiune aferent; pt a se obtine aceasca iritare, excitatie, tb.sa se atinga un anumit prag, grad de forta dependent de modul in care s-a facut activitatea fibrelor musculare, daca s-a facut prin intindere pasiva e nevoie de o forta de 2 Newton iar daca s-a realizat active e nevoie de o forta intre 30-90 milinewton.