ECHILIBRUL SI DEZECHILIBRUL ECONOMIC Problemele cresterii si dezvoltrii economice sunt legate de starea de echilibru si dezechilibru economic, tinnd seama

de caracterul complex si mereu dinamic al nevoilor si resurselor. Echilibrul macroeconomic exprim starea de concordant relativ dintre cererea si oferta agregate n cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale n ansamblul ei, care are la baz o alocare si folosire rational a resurselor, o functionare normal a structurilor economice n interdependenta lor. Echilibrul macroeconomic trebuie nteles ca o tendint, ce nu exclude abateri sau discordante nesemnificative care nu afecteaz functionarea de ansamblu normal a economiei. Elemente necesare ntelegerii echilibrului macroeconomic n primul rnd, n acest caz, se opereaz cu notiunile: oferta agregat si cererea agregat, care presupune exprimare monetar, ce permite aducerea la un numitor comun si, pe aceast baz, posibilitatea de msurare si comparare. n al doilea rnd, se impune luarea n considerare a relatiei dintre productie, venituri si cheltuieli. Aceasta, n sensul c productia d nastere la fluxuri de produse si servicii, care, la rndul lor, determin fluxuri de venituri distribuite detintorilor factorilor de productie, ceea ce atrage dup sine fluxuri de cheltuieli prin care se procur bunuri economice oferite de productie. Astfel, cererea si oferta sunt legate ntre ele si prin intermediul veniturilor; este important cunoasterea reactiei acestora nu numai la variatiile de preturi, ci si la cele ale veniturilor. n al treilea rnd, echilibrul macroeconomic presupune luarea n considerare a interdependenelor dintre piete si, respectiv, dintre echilibrele economice pariale. Starea de echilibru sau, dimpotriv, de dezechilibru n cadrul uneia sau alteia dintre pietele partiale se reflect, direct sau indirect, ntr-o proportie sau alta, si n functionarea de ansamblu a economiei nationale. Conditii de echilibru Realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice presupune respectarea urmtoarei conditii: oferta agregat (Y) s fie egal cu cererea agregat (D). Deci: Y=D. n acest caz, oferta este concretizat n mrimea produsului national brut sau a venitului national; ea se repartizeaz pentru consum (C) si pentru economii (S), rezultnd relaia: Y = C+S. Cererea se concretizeaz n dou mari componente, si anume: cererea de bunuri de consum (C) si cererea de bunuri de investitii (I), rezultnd relaia: D = C+I. Relatia general de echilibru se poate reprezenta sub urmtoarea form: C+S=C+I De aici, se poate deduce relatia: S = I, considerat drept conditie de echilibru. Cu alte cuvinte, pentru realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice, este necesar ca tot ceea ce este produs s fie si cumprat, iar ceea ce nu este consumat, adic tot ceea ce este economisit, s fie investit. In realitate, ns, exist posibilitatea dezechilibrului, deoarece nu tot ceea ce se economiseste se si investeste, respectiv nu toti cei care economisesc sunt si investitori. Realizarea echilibrului macroeconomic n conditiile

actuale ia considerare si schimburile economice cu alte tri, n cadrul crora o parte a productiei interne este exportat (E), iar unele nevoi sunt satisfcute pe seama importului (H) din alte tri. Integrarea acestora n modelul de echilibru conduce la urmtoarea relaie de echilibru: C + S + H = C + I + E De aici, rezult drept conditie de echilibru relatia: S+H=I+E sau SI=E-H Echilibrul macroeconomic depinde si de realizarea echilibrului n cadrul altor piete, cum sunt: piata muncii, piata monetar etc. Pe piata muncii, echilibrul presupune egalitatea ofertei de fort de munc (YL) cu cererea de fort de munc (DL). De aici, urmtoarea relatie: YL = DL Pe piata monetar, starea de echilibru nseamn egalitatea ofertei de moned (Ym) cu cererea de moned (Dm). Deci, relatia: Ym = Dm. Oferta real de moned este n dependent de masa monetar (M) si de viteza de circulatie a banilor (V), iar cererea de moned depinde de volumul mrfurilor tranzactionate (T) si de nivelul preturilor (P). Astfel, conditia de echilibru pe piata monetar poate fi exprimat de relatia: MV = TP. n realitatea economic, pe toate pietele, conditiile sunt variabile; n consecint, echilibrul unei piete depinde de ceea ce se petrece pe toate celelalte piete. Echilibrul economic nu constituie un scop n sine; realizarea lui este subordonat cresterii si dezvoltrii economice, mbunttirii conditiilor de viat ale oamenilor. n concluzie, trebuie subliniat faptul c echilibrul macroeconomic presupune realizarea echilibrului pe piata bunurilor si serviciilor, pe piata valutar, precum si a echilibrului bugetar etc. Exist, n acest caz, o relatie ca de la parte la ntreg: asigurarea echilibrelor mentionate se reflect favorabil n dinamica echilibrului macroeconomic, dup cum disfunctionalittile sau dereglrile acestora afecteaz buna functionare a economiei n ansamblul ei; ritmul nnoirilor n cadrul echilibrelor partiale se oglindeste n ritmul de ansamblu al dezvoltrii economice. Echilibrul economic dinamic n caracterizarea echilibrului macroeconomic, se folosesc si notiunile: Echilibrul static reflect starea momentan a economiei, considerat drept punct de referint. n realitate, nu exist echilibru economic static, deoarece ntotdeauna au loc schimbri n sistemul de trebuinte si n cel al resurselor, astfel nct echilibrul economic nu rmne la nivelul realizat, ci se schimb, n timp, necesitnd ajustri, corespunztoare conditiilor mereu dinamice. Echilibrul economic dinamic reflect tendinta obiectiv de adaptare n dinamic a ofertei la exigentele cererii, de realizare a concordantei, de fiecare dat, la un nivel superior. Exist mai multi factori care determin dinamica echilibrului economic, si

anume: a) populatia, care, prin numrul ei, prin structura pe grupe de vrst si socioprofesional, nivelul de calificare a lucrtorilor etc. determin schimbri corespunztoare n ansamblul cererii; b) progresul stiintifico-tehnic, care duce la aparitia a noi trebuinte, noi subramuri, la modificri n structura si nivelul lor si, totodat, la nnoiri ale ofertei si cererii agregate, la adaptri ale acestora; c) comportamentul agentilor economici, care se schimb, atrgnd dup sine noi orientri n folosirea veniturilor, ca si n structura pe ramuri si subramuri economice a plasrii capitalurilor n afaceri; d) limitele resurselor, care actioneaz restrictiv, impunnd restructurri n alocarea si combinarea factorilor de productie etc. Dezechilibrul economic Principalele forme de dezechilibru. a)Excesul de ofert pe piata bunurilor si pe piata muncii. Pe piata bunurilor economice, starea de dezechilibru este cunoscut sub denumirea de presiune, deoarece cantitatea acestora depseste cererea existent. n consecint, cumprtorii au posibilitatea de a alege, iar productorii-ofertanti se confrunt cu dificultti n vnzarea mrfurilor, fiind, totodat, stimulati n directia restructurrii productiei si cresterii calittii. Pe piata muncii, excedentul de ofert nseamn somaj, subutilizare a potentialului de fort de munc existent, repercusiuni asupra nivelului de trai al populatiei. b) Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de ofert pe piata muncii. Pe piata bunurilor se manifest o cerere mai mare dect oferta existent, ceea ce duce la situatia cunoscut sub denumirea de absorbtie. n acest caz, agentii economici productori nu au posibilitatea de a satisface ntreaga cerere: oferta de mrfuri nu tine pasul cu cererea la un bun sau altul, nefiind stimulat nici interesul pentru diversificarea si mbunttirea calittii produselor; se accentueaz excedentul de fort de munc si cresterea somajului. c) Excesul de cerere pe piata bunurilor economice, pe piata muncii, pe piata monetar. O asemenea stare de dezechilibru pune n relief neconcordante, dereglri de profunzime, care tin de structuri ale productiei si ale economiei n ansamblul ei, de imposibilitatea de a absorbi pe termen lung oferta de fort de munc, de a asigura o evolutie normal a ofertei de bunuri economice si de mas monetar. Ca urmare, se accentueaz inflatia (inclusiv forma ei cea mai acut, hiperinflatia), somajul, se deterioreaz conditiile de viat ale unei importante prti a populatiei.