Familia roman Familia romana cunoaste forme diferite de manifestare n funcie de gradul de evoluie a societii romane, ea trecand de la familia

patriarhala la familia monogama. Famila evolueaza in functie de gradul de percepere al proprietatii private. Proprietatea privata a a fost factorul care a generat desfasurarea familiei patriarhale in familii monogame. In fruntea familie se afla asanumitul pater familias. Acesta exercitand rolul de sef de familie. El aves drept de viata si de moarte asupra membrilor familiei fiind propr absolute asupra tuturor bunurilor. Dealungul timpului termenul de faMILEI A PRIMIT SI ALTE ACEPTIUNJI.

Eopca veche>nr de vite pe care le tinea o famile sau totoalitatea sclavolr. Aparitia proppr private a nuantat relatiile de propr din cadrul familie. Astfel pater familias dispunea de o mare autoritate asupra membrilor fam, ce purta denumirea de manus, astfel functia sociala a propr s/a refelectat asupra familiei, porninduse de la existenta familiei proprietete, si mai putin a familiei ca o comunitate umana. In cadrul soietatii existau 2 cat de pers> Pers cu deplina cap jur, , sui iuris Pers care depindeau de alte pers, pers alieni iuris. Pater familas era o pers sui iuris el fiind considerat si atat de familie. El era privit ca sef al familei astfel cain calitete de patre familias putem identifica chiar si un copil sau o pers necasatorita. Daca la moartea bunicului tatal predecedase cal de sef de fam o dobandea nepotul, chiar daca acesta era minor. Pers alieni iusis se aflau sub puterea unui pater familias, acestia fiind>sotia, copii si nepotii. Rudenia n dr rom 2 cat de rudii Agantiune Rudenia de sange- cognatiune Agnatiunea desemenea leg dintre pers aflate la un moment dat sub acceasi putere, adic aveau acei patre familias. Rudele de sange se numea cognai, la un moment dat putem distinge 3 cat de persoane:

1. Toi cei care la un moment anume sunt sub acceai putere(soia, copii, nepoii din frati) si care au devenit intre timp agnati prin moartea lui pater familia, 2. persoane sui iurs 3. Alctuit din persoanele care daca ar fi trit parte familias ar fi fost sub autotitatea lui- verii primari nscui dup moartea bunicului. Intre agnatiune si cognatiune exsta un rap specific n sensul ca nu toti cognai sunt si agnati. Astfel sora prin casatorie trece sub puterea barbatului si inceteaya sa fie aganata cu fratele ei. Exista fictiunea onform careia toti agnati sunt si cognati indiferent ca erau sau nu rude de sange.- cumnaii intre ei. Puterea parinteasca era denumita si patria potestas, n cal de pater familas era tatal, bunicul i strabunicul. Pana la moartea lui pater familias persoane de sub autoritatea sa erau pers alienii iuris, dac nepotul murea naintea strnepotului, la moartea bunicului strnepotul devenea pers sui iuris. Put. Parinteasca era nelimitata astfel ca petre familias dispunea liber de bunurile si de viata fiilor sai. El putea sa-si vanda fii fapt ce rezulta din legea celor 12 Table. Daca vanyarea se repeta fiul iesea definitv de sub autoritatea lui pater familias. Vanyarea se facea pt 5 ani dup care cel n cauz revenea din nou dub autotitatea lui pater familias. Casatorai in dr roman se realiza prin trecerea femeii sub puterea barbatului. Casatoria exprima idologia romana referitoare la modul de perceper al propr private. Forma tipica a casat era asa numita casat cu manus, unde femeia intra sub tutela barbatului. La sfarsitul republicii apare si casat fara manus in care femeia desi traia cu un alt barbat ea se afla sub tutela lui pater familias de origine. Casatoria cu manus In sist dr roman aceasta avea sa imbrace 3 forme: Confareatio Usus Coemptio

Confareatio era aceea forma de cas rezervata particienilor ea incheinduse in prezenta marelui preot a flaminiului lui jupiter si in prezenta a 10 martori. Cu aceasta ocazie se aduce drpet ofranda lui jupite, o paine pt a castiga bunavointa. Plebeii nu beneficiau de aceasta forma de incheiere a casatoriei ei practic traind in cadrul unui uniuni nelegitime. Barbatul si femeia care traiua un an impreuna erau declarati soti prin procedura lui usus. Confareatio si usus au fost inlocuite prin coeptio care repr o autovanzare fictiv a viitoarei soii ctre viitorul so.

Casatoria fara manus Avea sa se realizeze prin simpla instalare a femeii in casa barbatului, procedeu urmat de o petrecere. In sist dr roman la incheiera casat existau o serie de conditii de fon, acestea fiind: conobium, consimtamantul si varsta. Conobium facea parte din ius civile si desemna aptitudinea a 2 pers determinate de a se putea casatori. La incheierea casatoriei existau si unele imposibilitati, unele incapaciatii precum: rudenia, alianta si conditia sociala. Era interzisa casatoria intre rudele n linie dreapta pana la infinit, in linie colatrala era interzisa casat intre rudele pana la gradul 3. Astfel era interzis castoria intre iunchi si nepoate. In ceea ce priveste alienata se perevedea ca nu se putea incheia ao casatorie valabila intre un sot si rudele celuilat sot. Astfel sotul vaduv nu se putea casatorii cu fiica sotiei di alta casatoriei. Extau imepdimente in ceea ce priveste cond soc, astfel nu se putea incheia o casat intre cet liberi si cei dezrobiti, pt a se pastra structura sociala a societatii. Consimatmantul era o conditie necesara pt incheuera casat pers alienii iusis, care se falau sub paya juridica a pers sui iuris. Astfel aceste pers pt a se putea casatori aveau nvoie de acordul celor doi pater familas. O alat caond de fond o repr varsta. Pt a incheia o casatvalabila cetatenii romani trebuiau sa aiba min 14 ani baietii i 12 ani fetele. Efectele casatoriei Prin casatoria cu manus femeia devenea o fiica a barbatului. Bunurile totale intrau in proprietatea sotului, care le administra. In raport cu copii sai femeia era considerata ca o sora mai mare ntre rudele barbatului si sotie se stabilea un raport de agnatiune, fapt pt care acesta dobandea capacitate succesorala la moartea sotului. Iin cadrul cas fara manus femeia ramanea sub autotit lui pater familias si era considerat staina fata de barbat si copii ea nevand... succesoarala. Cu timpul prin reformele pretorului avea sa dobandeasca efectele patrimoniale sub aspectul vocatiei succesorale a sotului supravietuitor. Persoana juridica Desi romanii nu au operat cu aceast institutie juridica ei totusi au cunoscut-o. In acest context pers jur sau pers moarala avea un patrimoniiu distinct de cel al membrilor sai, acesta dobandi drepturi si obligatii proprii. Pers jur purta denumirea de universitas sau corpora. Doctrinarii romani considerau statul roman ca fiin do pers morala, caci acesta avea un patrimoni constit din ager plubicu, el primea mosteniri, si avea demnitori. O sit aparte o aveau societatile republicane, numite societas publicanorum, aceste societai aveau obiect principal de activiatae strangerea impozitelor ststului. n statul roman

culegera impozitelor avea sa fie arendta unor publicani, cara in schimbul unnor sume de bani le percepeau, aceste societati se bucurau de personaliatate juridica. Aparitia si raspandirea crestinismului determina constsiturea asa numitelor universitas personalum, acestea propunandusi scopuri de nautur filantropico religioasa, ele vor cunoaste o mare extindere dupa .. Constatntin cand crestinismul avea sa devina o releigie recunoscute. In randul pers jur erau inclus e si colegiile care grupau diferite cat de meseriasi. Atitudinea romanilor fata ce acestia avea sa fie fieferita. Astefel in timpul lui cicero pers jur de dr privat aveau sa fie desfiintate pe motiv ca acestaia aduc atingere intereselor statului.