Sunteți pe pagina 1din 8

3.

Servirea consumatorilor Locurile de vanzare si servire a preparatelor culinare si a bauturilor in cadrul hotelului sunt relativ numeroase: saloane de servire, coffee-shop sau snack-bar, baruri, minibaruri in camere, distribuitoare automate pe holuri, restaurant cu autoservire pentru personal Formatia de lucru din salonul de servire Cu variatii de la un tip la altul de unitate, in medie, salonul de servire reprezinta 50% din suprafata globala a restaurantului. Cate o parte de 25% este atribuita spatiilor de depozitare si, respectiv, bucatariei . Suprafata care revine unui loc la masa in restaurant - m2/loc la masa Specificatie Salon Depozitare Bucatarie Total Restaurant de lux 2-3 1,2 1,0 4-5 Restaurant cu servire rapida 1,0 0,5 0,5 2,0

Sursa: Le restaurant - Principes generaux, in Hotels & Marketing", decembric 1994 Suprafata aferenta unui loc la masa se afirma ca un factor important al nivelului de confort. Pentru salon, pragul de confort este considerat nivelul de 1,30 m 2-/loc la masa. Cifra creste o data cu categoria, desi, in marile orase, data fiind clientela numeroasa, se inregistreaza o oarecare aglomerare" a spatiilor. In Romania, Normele aprobate prin Ordinul NIT nr. 510/2002 prevad pentru saloanele restaurantelor: - 1,6m 2-/loc la masa, la 5*; -1,5 m2-/loc la masa, la 4*; - 1,3 m2/loc la masa, la 3*; -1,0 m2loc la masa, la 1 *-2*. Ce fel de mese vor fi preferate pentru salonul de servire ? Pe de o parte, mesele patratice pentru patru persoane amintesc de mobilarea cantinelor. Pe de alta parte, mesele cu blatul sub forma de patrulater asigura o mai buna utilizare a spatiului. De aceea, ar trebui prevazut un numar mai mic de mese patratice pentru patru persoane si un numar mai mare de mese patratice pentru doua persoane (cu laturile mai mici), chiar si mese mai mari, tot patratice. pentru sase si mai multe persoane. In felul acesta mesele se vor ocupa mai echilibrat, pentru ca adesea clientii vin cate doi sau... mai multi de patru si se elimina si monotonia. La nevoie, doua mese de 2 pot fi apropiate; situatia inversa, potrivit careia persoane straine ar imparti aceeasi masa, este mai greu de acceptat. Totusi, germanii, de exemplu - spre deosebire de francezi - accepta sa stea la aceeasi masa cu o persoana straina. Pentru un restaurant de nivel mediu cu 50 de locuri, solutia ar putea fi 13 mese de 2 persoane si 6 mese dreptunghiulare de 4 persoane, cu cate doua perechi de scaune asezate fata in fata.

Desi ocupa mai mult spatiu, intr-un salon ar trebui prevazute si 1-2 mese rotunde. Pentru restaurantele care primesc curent grupuri, o masa mare, rotunda sau ovala, este bine venita. In salile pentru banchete, mesele rotunde sunt cele mai potrivite. O masa rotunda pentru 8-10 persoane va avea un diametru de 2 m, pentru 16 persoane - de 4 m, pentru 18-20 de persoane -de 4,5 m, pentru pana la 30 de persoane-de 6,25-6,75 m. Toate mesele cu 2-4 locuri ar trebui prevazute cu picior unic, central, suficient de solid, astfel incat clientul sa nu fie incomodat. Suplimentar salonului de servire, tot spatiu destinat clientelei este holul de intrare (in masura in care se adreseaza si altor clienti in afara celor cazati, restaurantul hotelului - daca este amplasat la parter - trebuie sa dispuna si de o intrare direct din strada), in cadrul caruia se disting zona prevazuta cu aparate telefonice, garderoba, grupul sanitar. Similar celorlalte servicii, structura pe functii a brigazii de servire, ca si numarul de posturi, variaza in functie de tipul restaurantului, categoria de incadrare si numarul de locuri la masa. Intr-un mare hotel cu mai multe restaurante, bucatarii, baruri, asa cum exista un sef bucatarcoordonator, se creeaza un post de maitre d'hotel-coordonator si un alt post de barman-coordonator. Fiecare isi asuma conducerea activitatilor aferente la nivelul intregului hotel. Maitres d'hotel (sefi de sala) sunt subordonati, deopotriva, directorului de restaurant si celui care ocupa postul de maitre d'hotel-coordonator. Deci, directorul de restaurant are in subordine atat seful bucatar, cat si pe maitres d'hotel. De regula, exista mai multi maitres d'hotel: in principiu, unul pentru fiecare salon si fiecare tura (schimb). Atributiile unui maitre d'hotel sunt legate de primirea clientilor, instalarea lor la masa, luarea comenzii, coordonarea formatiei de servire. Desi apartine limbii franceze, sintagma maitre d'hotel" este folosita si de anglo-saxoni; ea nu are legatura cu hotelul (activitatea de cazare), traducerea fiind seful personalului de servire". Prin urmare, denumirea de maitre d'hotel poate ti utilizata si intr-un restaurant independent", care nu este parte a unui hotel. Intr-un restaurant de clasa, celui care ocupa postul de maitre d'hotel i se subordoneaza direct sefii de rang. Fiecare sef de rang este responsabil al unei parti din salonul de servire (3-5 raioane), in acelasi timp putand sa-si asume atributiile unui maitre d'hotel. Pentru primirea clientilor si plasarea lor la masa, unele restaurante (PIZZA HUT, LA MAMA etc.) folosesc o functie de host/hostesa. Chiar si restaurantele McDONALDS, la anumite ore, pot aplica un program de hostessing, prin activitatea persoanei respective (ofera cafea si jucarii, discuta cu clientii, are grija de confortul si buna lor dispozitie), urmarindu-se fidelizarea clientelei. De asemenea, intr-un restaurant clasic, in fiecare seara, un bucatar imbracat impecabil si-ar putea face aparitia servind la o masa. Room-service-ul (serviciul de alimentatie la camera) se asigura fie numai pentru micul dejun, fie permanent. In Romania, pentru hotelurile 3*-5*, room-service-ul este criteriu de clasificare obligatoriu. Servirea micului dejun in camera- inclus sau nu in tariful de cazare - trebuie facuta pe baza fiselor de comanda atarnate de catre clienti de clanta usii, la exterior. Ora de servire poate fi comandata cu o aproximatie de 15 min (din sfert in sfert de ora"). Se apreciaza ca 20% dintre clienti sunt tentati sa comande micul dejun la camera; multi sunt oameni de afaceri grabiti, care vor sa fie treziti cu micul dejun. De la oficiul room-service sau din bucataria restaurantului, preparatele sunt preluate pe masa-carucior pentru room-service de catre chelner sau sunt plasate pe o tava, care va fi trimisa la etaj cu un lift pentru marfuri, personalul de etaj (de exemplu camerista) fiind

anuntat prin declansarea unei sonerii. Totusi, cei mai multi hotelieri prefera sa vada clientii coborati pentru micul dejun in restaurant. In cazul serviciului permanent, la orice ora poate fi lansata telefonic o comanda de preparate si bauturi din lista aflata la dispozitie in camera; lista pentru serviciul la camera nu va fi lunga, putand sa reprezinte o selectie de preparate si bauturi servite in restaurant, iar preturile trebuie sa includa din start eventuala taxa de serviciu (ar putea ajunge la 30%). Echipa de chelneri de etaj este dirijata de un coordonator room-service (roomservice manager). Acestei echipe i se alatura dispecerii pentru servirea in camere, care receptioneaza si transmit comenzile telefonice ale clientilor. De la caz la caz, servirea se efectueaza de la nivelul oficiului room-service sau de la sectii - bucatarie, bar de serviciu. Serviciul stewarding din subordinea sef steward-ului (sef sectie intretinere inventar de servire) regrupeaza-in marile hoteluri-activitatile de aprovizionare, stocare si intretinere a inventarului de servire al restaurantelor, precum si curatenia spatiilor aferente alimentatiei. Un spalator (steward) poate avea atributii de argintier, veselier, spalator de tacamuri, spalator de vase si utilaje de bucatarie. In absenta serviciului stewarding, spalatorul este pendinte de bucatarie. Pe mijloacele de transport, stewardul este cel care efectueaza serviciul la bord. Preparatele culinare si bauturile le sunt eliberate chelnerilor de catre sectii (bucatarie si barul de serviciu), in baza bonului de marcaj. Intocmirea bonului de marcaj se face la casa de marcat actionata direct de catre chelner .In cazul sistemului francez", cel care intocmeste nota de plata, pentru fiecare masa in parte, este casierul si nu chelnerul . Fiecare masa are atribuit un numar. Casierul poate intocmi si bonul de marcaj. Prin actionarea casei de marcat de catre chelner sau de catre casier, bonul de marcaj poate fi teletransmis" direct pe printer-ul aflat la sectii. Sunt utilizate si sisteme de transmitere a comenzii de catre chelner prin telecomanda (PocketPC), direct de la masa clientului, prin intermediul unui captator instalat in plafonul salonului de servire. Similar poate fi comandata editarea notei de plata. Este posibila organizarea unui flux prin care bauturile si alte produse servite in starea in care au fost achizitionate (cofetarie-patiserie, inghetata, dar chiar si cafea) sa fie preluate de catre chelneri in sistem de autoservire, eventuala inregistrare facandu-se pentru toate produsele si preparatele (inclusiv de la bucaatarie) de catre un gerant (administrator), la o casa de marcat plasata la iesirea din oficiul restaurantului, inspre salonul de servire. In acest din urma caz, notele de plata ar fi eliberate de o a doua casa, amplasata in salonul de servire si actionata de catre chelneri. Alcatuirea si servirea meniurilor Evident ca numarul de preparate comandate si servite difera, dar este acceptat ca, de la pranz (dejun) sau cina, nu pot sa lipseasca preparatul de baza (felul doi") si desertul (dulciuri sau fructe). La pranz, cele doua preparate pot fi precedate de o gustare sau un preparat lichid, plus un preparat din peste sau un antreu. Si la cina, primul serviciu poate insemna orice din gamele care preced preparatul de baza. Meniul desemneaza totalitatea preparatelor de bucatarie, cofetarie-patiserie si alte marfuri alimentare, care se ofera la o singura masa" (C. FLOREA). In principal, meniurile se diferentiaza in functie de gradul de libertate in alegerea preparatelor. A. Meniul a la carte ofera posibilitatea alegerii dintr-o lista pentru meniuri. O lista completa cuprinde un numar de preparate pentru fiecare gama (fel) in parte, pe total netrebuind sa fie aglomerata. Numarul de preparate ale unei game este determinat de numarul zilnic al clientilor. Diversificarea listei pentru meniuri aferenta

restaurantelor clasice determina cheltuieli mari. Potrivit legii lui PARETO, 20% dintre preparate realizeaza 80% din cifra de afaceri. In cazul unui sejur (vacanta) care integreaza servicii de masa platite anticipat, tichetele valorice sunt cele care creeaza posibilitatea alegerii preparatelor. Alegerea se face din lista pentru meniuri a restaurantului hotelului sau valabilitatea tichetelor este extinsa la mai multe restaurante ale societatii comerciale respective. B. Meniurile cu prt fix simplifica alegerea si asigura clientul de suma care va trebui platita. Preturile sunt atragatoare, insa ele nu pot sa scada sub un anumit nivel decat cu riscul degradarii imaginii. Sunt nelipsite din restaurantele mici ,si au cautare indeosebi la pranz, cand timpul alocat mesei este mai redus. De altfel, daca la pranz se utilizeaza totusi lista pentru meniuri, ea ar trebui sa fie mai scurta decat la cina - altfel ingreunarea alegerii si intarzierea onorarii comenzii va genera o pierdere de cifra de afaceri. Un restaurant poate sa ofere, concomitent, mai multe variante de asemenea meniuri, la preturi diferite. Un loc aparte in oferta unui restaurant il poate ocupa plat du jour" (specialitatea zilei, in franceza), al carei pret are, de asemenea, caracter fix. In general, meniul cu pret fix este propus in paralel cu serviciul a la carte. Meniul cu pret fix fara alegere, cu un singur preparat in cadrul fiecarei game, blocheaza alegerea clientului. De aceea, este preferabil un meniu cu pret fix cu alegere, in cadrul caruia se propun 2-5 preparate pentru fiecare gama . C. Meniurile cu specific se adreseaza copiilor, au caracter dietetic etc. Meniul pentru copii a devenit un imperativ, cu impact evident asupra parintilor. Specifi citatea nu rezida doar in meniul propriu-zis, ci si in grafica listei si serviciul propus . La PIZZA HUT, meniul Junior include o jucarie sau o carte cu creioane de colorat. McDONALD'S propune pentru copii meniul Happy Meal (introdus in 1979) - la care este alaturata o jucarie-surpriza -, cadouri publicitare (baloane, stegulete etc.) si pune la dispozitie mobilier adecvat (scaune inalte, cu masa). Anumite studii demonstreaza ca micii clienti sunt motivati mai mult de jucarii. Astfel, McDONALD'S a devenit si cel mai mare producator mondial de jucarii! Intr-un spatiu special rezervat, restaurantele McDONALD'S organizeaza petreceri pentru copii (Birthday Party") . Alte resta uranate ofera meniuri cu pret fix cu alegere pentru copii. NOVOTEL propune inventar de servire colorat. Desi sunt capriciosi, copiii mananca aproape orice. Totusi, anumite preparate trebuie adaptate gusturilor si obisnuintele lor. Ar trebui puse 1a dispozitie si barbite, iar painea, pizza, carnea sau sandvisurile sa fie servite in portii sau in transe mai mici. Astfel de preocupari trebuie sa se inscrie in cadrul unei politici comerciale exact definite si nu sa fie percepute ca o incurcatura sau o sarcina suplimentara. In general, copiii pana la 14 ani mananca bine carnea (in toate formele de pregatire, dar mai ales sub forma de gratar), cartofii (indeosebi prajiti), aluaturile si clatitele. Copiii nu sunt prieteni cu legumele. De aceea, sosul simplu, servit o data cu carnea, este de preferat fata de amestecarea sosului in garnitura. Pentru legume trebuie gasit mijlocul de a le schimba aspectul, printr-o taietura originala sau printr-un amestec armonios. De un succes relativ se bucura ouale, pestele, ficatul, conopida cu branza, cartofii natur si la cuptor. Copiii sunt foarte prudenti si neincrezatori. Din acest motiv, la inceput refuza un preparat nou. Dar, desi manifesta spiritul critic, apreciaza un preparat bine pregatit.

Meniurile dietetice corespund unor regimuri alimentare speciale, prescrise pentru tratarea unor boli obezitate, hepatita, diabet, arteriascleroza, afectiuni gastro-intestinale sau pentru a regia retentia de apa in organism (regim fara sare). Regimurile alimentare se pot asocia unei cure balneare intr-o baza de tratament. Anumite conceptii cvasifilozofice determina alte tipuri de regim: - regim vegetarian - exclude carnea, dar produsele lactate sunt admise; poate fi urmat si in caz de reumatism sau hipertensiune; - regim vegetalien", compus numai din alimente de origine vegetala; - regim macrobiotic - sarac in legume, dar bogat in orez si cereale; desi se considera ca poate prelungi viata, uneori se afla la originea unor dezechilibre si se dovedeste periculos pentru persoanele fragile; - regim Banting-exclude alimentele grase, dulci, cu amidon, unele lichide; efectul este de reducere a obezitatii, dar excesul poate antrena o suprasarcina hepatica si renala; -regim Salisbury-se mananca numai carne (aproximativ 1,5 kg zilnic!); - regim lactat - se bea exclusiv lapte; - monodieta (regim disociat) - nu se consuma decat un singur aliment; -regim cru" (,crud") -toate alimentele (carne, legume, oua, fructe) vor fi consumate fara nici un fei de tratament termic prealabil. Marile religii au impus, de asemenea, particularitati ale bucatariei in sensul interdictiei consumului unor alimente, mai ales a carnii provenind de la anumite animale. Bucatariei crestine ii sunt specifice zilele de peste sau de lapte, branza si oua (dezlegarea la peste, respectiv la lapte, branza si oua). Craciunul, Anul Nou si Pastele se sarbatoresc cu masa mare (praznic ). Bucataria iudaica este cea mai restrictiva. Practicantii nu se pot hrani decat cu carne curata", provenind de la rumegatoare cu copita despicata (inclusiv capra, dar in nici un caz porc, cal, iepure si vanat), sacrificate in cadrul unui ritual, in prezenta unui rabin. Spatele si jigoul (partea posterioara) sunt indepartate. Pestii cu inotatoare si solzi sunt admisi, in schimb crustaceele (racul, crabul, creveta) si molustele (melcul, scoica, sepia) nu sunt consumate. In organizarea bucatariei, prelucrarea carnii trebuie separata de pregatirea produselor lactate. Bucataria iudaica impune amenajarea sau reamenajarea spatiilor si presupune, pe de o parte, respectarea religiei clientului, iar pe de alta parte, incredere maxima din partea acestuia. Bucataria musulmana/islamica exclude consumul de carne de porc si de cal, precum si de alcool. Bucataria asiatica este axata pe alimente de origine vegetala. Principalul aliment este orezul. Religiile consacrate sunt: - hinduismul - consumul de carne este interzis, restrictia extinzandu-se uneori la utilizarea legumelor care amintesc de culoarea sangelui (rosii, sfecla rosie etc.); --budisrnul-restrictiile sunt asemanatoare, consumul de carne si de alcool fiind considerat pacat; - in China, confucianismul - fara alimente prea mult sau deloc tratate termic, care si-au pierdut culoarea naturala sau taiate de-a lungul fibreisi taoismul-fara combinatii considerate incompatibile, si anume vita-porc, crevete-zahar, vita-castane, porc-prepelita. D. Meniul impus este caracteristic voiajelor forfetare, cu achitarea anticipata a serviciilor de masa si asigurarea acestora in sistem circuit inchis", cu incadrarea in barem (alocatie). In statiuni, in cazul sejururilor, turistilor li se poate oferi posibilitatea alegerii, cu o zi in avans, dintre preparatele catorva

variante de meniu (meniuri turistice la alegere). Meniurile impuse sunt proprii si alimentatiei pentru colectivitati. E. Meniul comandat presupune ca preparatele si bauturile servite se stabilesc cu anticipatie (la banchet, receptie etc.). Intr-un restaurant propriu alimentatiei traditionale, sistemele de efectuare a serviciului sunt: a) serviciul direct (englez) - chelnerul tine pe palma si antebratul mainii stangi si prezinta la masa platoul pe care se afla preparatul comandat. In cazul unui meniu a la carte, mise-en-place-ul" de intampinare/ de asteptare" a fost completat dinainte, in functie de comanda clientilor. La micul dejun, suportul cu ceasca se aseaza in partea dreapta a farfuriei-suport. Prin stanga fiecarui client, manevrand cu mana dreapta tacamul de serviciu - numit uneori cleste, dar, de fapt, format din lingura mare si furculita mare -chelnerul efectueaza serviciul propriu-zis, asezand preparatul in farfurie. De fiecare data, temperatura farfuriei trebuie sa fie corespunzatoare preparatului servit. Daca este vorba de un preparat cald, incalzirea prealabila a farfuriilor se face in loverator (incalzitor de vesela) sau in masa calda. Similar se efectueaza servirea preparatelor lichideciorbe etc. - la supiera (castron), cu ajutorul lusului (polonic); in acest caz, supiera este tinuta in mana, iar farfuria ramane pe masa si nu invers. Este apreciat ca un serviciu de clasa; b) serviciul indirect (francez)-dupa prezentarea platoului similara serviciului direct, prin stanga fiecarui client, chelnerul il va apropia cat mai mult de farfurie. Clientul se serveste singur, cu ajutorul tacamului de serviciu. O varianta a serviciului indirect, corespunzand insa unui nivel mai scazut al prestatiei, este asezarea platoului sau a supierei la mijlocul mesei, de unde clientii se servesc ei insisi; c) serviciul la farfurie " (a 1'americaine) - gata montat pe farfurie, preparatul este adus in salon pe mana (nu mai mult de patru farfurii deodata), tava sau carucior. Cu mana dreapta, chelnerul aseaza farfuria in fata fiecarui client, prin dreapta acestuia. Emblema farfuriei trebuie pozitionata catre centrul mesei, transa de friptura fiind asezata in partea opusa emblemei (catre client). Prin stanga clientului se aseaza salatiera, intrucat locul acesteia este in stanga-fata farfuriei-suport. Totusi, in general, cele mai multe operatii (inmanarea listei pentru meniuri, serviciul la farfurie", turnarea in pahare, debarasarea farfuriilor, prezentarea notei de plata) se efectueaza pe partea dreapta a clientului. Acest model de servire (manevrarea prin stanga, respectiv prin dreapta) este adoptat in marea majoritate a restaurantelor din Romania si este de origine franceza. Pentru preparatele solide", serviciul la farfurie" este preferat in defavoarea serviciului direct, intrucat permite prezentarea superioara, cu decorarea artistica, la bucatarie, a fiecarei portii; in acelasi timp, farfuriile tind sa fie de dimensiuni mai mari. Nivelul servirii creste daca farfuriile sunt aduse pe tava (francezii resping o astfel de tehnica!), acoperite cu closuri (capace bombate specifice, folosite mai ales la room-service). Nu as recomanda servirea la farfurie a preparatelor lichide; acestea pot fi servite la ceasca sau, mai frecvent, prin serviciu direct; d) serviciul la gheridon" (a la russe) - se efectueaza operatii de transare, flambare, filetare scoaterea fileurilor la pestele pregatit rasol si la crapul pregatit saramura intreg, indepartandu-se aripioarele, pielea si sira spinarii -, pregatire, portionare. Dupa transare etc., preparatul este servit la masa potrivit sistemului la farfurie" sau direct. Flambarea presupune, intr-o prima etapa, finisarea la flacara a preparatului (pregatirea sosului si tragerea/naparea clatitelor etc.), urmata de turnarea unei bauturi fine. Inclinand tigaia, alcoolul se prelinge pe peretii acesteia, la exterior si ia foc. Se flambeaza deserturi, fructe,

carnuri, dar si vinarsul (coniacul) insusi. Pentru asezarea pe masa clientului a preparatului flambat se utilizeaza serviciul la farfurie". Serviciul de pe carucioarele de prezentare (cu gustari etc.) se face prin aducerea caruciorului langa masa clientului; este considerat o varianta a serviciului la gheridon, in toate variantele sale, serviciul la gheridon este apreciat ca un serviciu de inalta clasa; e} autoservirea tip bufet (bufetul suedez sau scandinav) - utilizand inventarul de servire aflat la dispozitie, clientii isi aseaza singuri preparatele in farfurie de pe masa-bufet. Sistemul nu exclude asistenta chelnerilor. Clientii raman in picioare sau se instaleaza la mese, in acest caz mise-en-place-ul fiind pregatit dinainte. Debarasarea se efectueaza cu tavi sau carucioare. Adesea, meniul este limitat la gustari, antreuri, deserturi, bauturi. Utilajele de tip bufet cald si chafing-dish (bain-marie) permit prezentarea si servirea unor preparate calde, astfel ca bufetul rece" este doar o optiune. Sistemul este utilizat la servirea micului dejun si in cadrul unor manifestari precum receptie sau lunch; din ce in ce mai mult, in marile hoteluri din orase, dar si in statiuni, mesele de pranz si cina sunt servite tot in aceasta formula. Unele restaurante le ofera consumatorilor posibilitatea servirii in acest sistem a salatelor (Salad Bar" la PIZZA HUT etc.). Ceea ce se achita este un pret forfetar. Normele aprobate prin Ordinul M.T. nr. 510/2002 stabilesc obligativitatea servirii micului dejun in sistem bufet de catre hotelurile de 3 *-5*. In orice caz, un bufet atent pregatit si un mic dejun echilibrat, luat in pozitia asezat, constituie un moment agreabil de inceput de zi, preintampina obezitatea, asigura tonusul pentru intreaga zi si lasa o buna impresie asupra intregului serviciu - pentru ca, de obicei, este ultima masa inaintea plecarii de la hotel. De altfel, in prezent, micul dejun este tot mai frecvent reconsiderat in randul meselor principale. Bauturile nealcoolice calde sunt puse la dispozitie in termosuri cu pompa sau sunt servite la masa de catre chelneri. Bufetul arata capacitatea bucatariei, stimuleaza personalul si, in general, pune in valoare restaurantul. lndiferent de sistemul de efectuare a serviciului, la debarasare, in general, chiar mai frecvent decat la servire, nu este respectata tehnica de lucru; de obicei, debarasarea trebuie facuta la doua sau trei farfurii ori pe tava. Daca, din punct de vedere al serviciului, micul dejun poate fi servit in camera (room-service), in sistem bufet (suedez) sau la masa, dupa componenta sunt cunoscute daua tipuri de mic dejun (breakfast): -continental (complet); - englezesc (american). Micul dejun continental se compune dintr-o bautura calda nealcoolica (ceai, cafea, ciocolata cu lapte, lapte cald, dar i lapte rece)-la alegere-, unt, gem (dulceata sau miere) si produse de panificatie. Includerea unui suc de fructe sau a unui alt produs nu face ca micul dejun sa-si piarda caracterul de mic dejun continental. Hotelul SOFITEL Bucuresti include in tariful de cazare un mic dejun continental servit in camera. Micul dejun englezesc este mult mai consistent, adaugandu-si preparate de bucatarie, produse de cofetarie-patiserie si sucuri. In aceste conditii, oferta pentru mic dejun ar putea sa cuprinda: produse lactate (lapte, iaurt, branzeturi), paine (de preferinta integrala sau neagra, chifle, croissant, eventual paine prajita), cereale, doua dulceturi, miere, unt (mai ales pentru copii), oua fierte, omleta, friptura rece, jambon fiert, mezeluri, fructe (proaspete de sezon, suc, salate, compoturi - dintre care este recomandat compotul de prune) si, nu in ultimul rand, bauturi nealcoolice calde. Pot fi adaugate mici preparate regionale sau de sezon. La SOFITEL, clientul are si optiunea de a cobori in restaurant, pentru un mic dejun englezesc, servit in sistem bufet.