Sunteți pe pagina 1din 2

Enigma Otiliei caracterizare Otilia George Calinescu - roman realist de factura balzaciana Introducere: Vocatia de romancier a lui Calinescu

u e aceea de a comenta critic viata deformand subiectiv lumea obiectiva, documentar atestata, opera Enigma Otiliei fiind semnificativa in acest sens. Publicata in doua volume in 1938 capodopera calinesciana Enigma Otiliei se inscrie, in principal in categoria romanelor realiste de factura balzaciana. R1: In opinia mea, tema cartii o constituie atmosfera societatii Bucurestene de la inceputul sec. al XX-lea, incluzand subtema istoriei unei mosteniri (intreaga actiune este construita in jurul averii lui Mos Costache Giurgiuveanu, de care se intereseaza mai mult sau mai putin celelalte personaje), precum si subtema paternitatii (evidentiata de tendinta unor personaje mature de a fi protectorii orfanilor Otilia Marculescu si Felix Sima). Lupta pentru inavutire, cand se pun in miscare energii pentru ocuparea unui post comod si important in ierarhia sociala, drumul formarii unui tanar, cuplul adamic, viziunea vietii ca spectacol carnavalesc completeaza aria tematica a acestui roman total. Viziunea despre lume a autorului este cea a unui moralist si a unui realist care inregistreaza detaliile pentru a oferi iluzia vietii, dar si pentru a-si exprima, prin intermediul naratorului atitudinea ironica. Autorul porneste de la datele realitatii pentru a infatisa imaginea societatii bucurestene punand accentul asupra socialului, descriind spatiul in toate dimensiunile lui. Astfel, dobandirea unei averi si anumitei pozitii sociale se afla in centrul preocuparilor cele mai multe dintr personaje care depun eforturi disperate de a se realiza in plan material, iar altele traiesc teama si chiar drama neimplinirii acestei dorinte in ciuda averii de care dispun. Asa se explica faptul ca autorul zugraveste nu numai mediul social ci si diverse tipuri umane, cercetate nu de putine ori si sub aspect psihologic. R2: Conflictul principal al romanului este unul exterior, declansat de lupta pentru mostenirea averii lui Mos Costache, in cadrul caruia sora acestuia, Aglae, face tot ceea ce este posibil ca Otilia sa nu fie mostenitoarea tutorelui sau. Un al doilea conflict, cel erotic, priveste rivalitatea adolescentului Felix si a maturului Pascalopol pentru mana Otiliei. Otilia Marculescu este personajul eponim al romanului,se afla in central celor doua conflicte.Ea este fica adoptive a lui mos Costache, dar are un statut incert din cauza avaritiei acestuia si a respingerii de catre clanul Tulea, pentru care este o rivala la mostenire. Personalitate in formare,copil si femeie,cu un comportament derutant,Otilia intruchipeaza un ideal de feminitate atat pentru tanarul Felix,care viseaza sa o ia de sotie,sau pentru maturul Pascalopol,cat si pentru autor insusi, dupa cum acesta marturiseste. Studenta la Conservator, inzestrata cu un temperament de artista, Otilia studiaza cu placere pianul, citeste carti si reviste frantuzesti si este indiferenta in ceea ce priveste averea lui mos Costache. Fata ii va purta de grija lu Felix, inca din seara sosirii tanarului in casa lui mos Costache.Neavand unde sa-l gazduiasca, Otilia ii va oferi cu generozitate tanarului camera ei, prilej pentru Felix de a descoperi in amestecul de dantele, partituri, romane frantuzesti, cutii de pudra si parfumuri, o parte din personalitatea volubila si exuberant a otiliei R3: Este dificil de fixat o anumita trasatura a Otiliei, fiindca elemental care ii defineste cel mai bine personalitatea il reprezinta misterul feminitatii.Ilsutrative in acest sens devin nenumaratele secvente din roman in care Otilia apare alaturi de Felix.Una dintre aceste secvente este aceea din capitolul VIII-lea, in care Felix ii marturiseste Otiliei ca o iubeste,prin intermediul unei scrisori.Fata nu reactioneaza in niciun fel la declaratia de dragoste a lui Felix si, intr-un gest de exaltare nebuneasca, tanarul fuge de acasa.Otilia il cauta peste tot cu trasura, iar cand, in sfarsit il gaseste in parc asezat pe o banca incarcata de zapada, comportamentul ei este la fel de neclar si de misterios ca intotdeauna, lasand in sufletul lui Felix dezamagire si nedumerire. Ultima intalnire dintre Felix si Otilia, inaintea plecarii ei din tara impreuna cu Pascalopol evidentieaza misterul care defineste personalitatea eroinei. Dandu-si seama de aceasta diferenta,dar si de faptul ca ar putea reprezenta o piedica in calea realizarii profesionale a lui Felix, Otilia il paraseste pe tanar si alege siguranta casatoriei cu Pascalopol. R4: Titlul initial, Parintii Otiliei, reflecta ideea balzaciana a paternitatii pentru ca fiecare dintre personaje determina soarta orfanei Otilia, ca niste parinti. Autorul schimba titlul din motive editoriale si deplaseaza astfel accentul de la tema specific realista a paternitatii la misterul prin care se

caracterizeaza comportamentul protagonistei, care desi pare a-l iubi pe Felix, il parareste si se casatoreste cu Pascalopol, abandonat si el in favoarea unui conte exotic. Actiunea romanului este structurata in 20 de capitole, subietul fiind construit prin mai multe planuri narative. Un plan urmareste lupta dusa de Aglae si familia ei pentru obtinerea mostenirii lui Costache, fratele sau, odata cu inlaturarea Otiliei ca mostenitoare. Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima, care, ramas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele sau Mos Costache, traind iubirea adolescentina pentru Otilia. Planul-cadru contureaza monografic existenta burgheziei bucurestene la inceputul sec al XX-lea in care tema parvenirii este definitorie pentru aceasta lume, unde demagogul Stanica Ratiu devine invingator. Perspectiva narativa arata ca romanul se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a cu focalizare zero. Viziunea dindarat presupune un narator omniscient, obiectiv, detasat, care nu se implica in faptele prezentate. Cu toate acestea conditia impersonalitatii este incalcata prin natura de comentator specializat a naratorului. Desi adopta un ton obiectiv, naratorul nu este absent, ci comunica prin postura sa de comentator al comediei umane reprezentate cu instante narative. Naratorul se ascunde in spatele mastilor sale, care sunt personajele, fapt demonstrat de limbajul uniformizat. Conflictul principal de natura economica, dar si moral se bazeaza pe relatia dintre doua familii inrudite (Tulea si Giurgiuveanu). Problema mostenirii include doua conflicte succesorale: primul apare in jurul averii lui Costache, pe care clanul Tulea o vroia in dauna Otiliei, iar al doilea destrama aceasta familie datorita interesului ginerelui Stanica Ratiu pentru averea batranului pe care o va si obtine. Conflictul erotic priveste rivalitatea dintre tanarul Felix Sima si maturul Pascalopol in dragostea pentru Otilia. Acest conflcit este unul interior, psihologic, care se rezolva print-o optiune tragica: triumful ratiunii asupra pasiunii. Otilia renunta la relatia cu Felix pentru a nu fi o piedica in cariera lui, acesta patrunde in inalta societate printr-o casatorie stralucita, iar Pascalopol ii reda libertatea Otiliei intelegand diferentele care ii despart. Incheiere: In concluzie, Otilia este o imagine a eternului feminin, prin amestecul de spontaneitate, naturalete, eleganta si cochetarie. Desi are o personalitate in formare si un comportament derutant pentru barbatii din jurul ei, ea este singurul personaj feminin rafinat din roman si de o feminitate constienta, realizand ca " rostul femeii este sa placa".