ADAPTAREA FORTEI DE MUNCA DIN ROMANIA LA PIATA MUNCII DUPA INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA

Dupa prabusirea comunismului in Romania, inca din primele luni ale democratiei romanesti ( martie 1990), tara noastra stabileste relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. Acorduri bilaterale comerciale mai fusesera semnate in anii `60 odata cu deschiderea regimului ceausist spre Occident, dar aceste acorduri au fost suspendate in 1980 pe motivul incalacarii drepturilor omului in Romania. In prezenta unei industrii invechite si neprofitabile, restructurarea a dus in primii ani dupa 1990, la un declin industrial masiv, nivelul investitiilor a scazut iar piata muncii s-a confruntat cu crize profunde ( disponibilizari massive, greve, mineriade). Aceste evolutii au fost insotite de o crestere semnificativa a somajului. Ponderea industriei in totalul ocuparii fortei de munca a scazut dramatic, din 1990 pana in 1999. In contrast, ponderea agriculturii in totalul ocuparii fortei de munca a crescut substantial in aceiasi perioada. Aceasta crestere a ponderii agriculturii a fost impulsionata de cresterea migratiei din zona urbana in zona rurala, care a inceput in urma aplicari Legii fondului funciar in 1991, prin care au fost retrocedate terenurile agricole. Multi oameni au combinat munca la oras cu munca in agricultura de subzistenta pentru o sursa de venit suplimentar. Strans legata de migratia sat-oras si invers, ocuparea fortei de munca in agricultura, a atins in anul 2000 un varf de 41,4% din populatia angajata si a scazut pana la 28% in 2008. Scaderea agriculturii in totalul de ocupare a fortei de munca a fost in principal, in avantajul sectorului tertiar, al servicilor. In trimestrul I al anului 2008, 31,8% din populatie era ocupata in industrie, 40,2% in servicii si 28% in agricultura. Semnat la 1 februarie 1993 Acordul de asociere la structurile europene va intra in vigoare in 1995, si odata cu el, Romania devine membru asociat si sunt puse bazele pentru viitoarea aderare, recunoscandu-se ca obiectivul final urmarit de tara noastra este de a devein membru cu drepturi depline a Uniunii Europene. Initiativei Uniunii Europene de a elabora o Strategie Globala de Preaderare ( in Consiliul Europwean de la Essen, decembrie 1995), Romania ii raspunde cu o Strategie Nationala de Pregatire a Aderarii ( iunie, 1995). La 22 iunie 1995, Romania formuleaza cererea oficiala de aderare. Structurile europene opereaza o distoinctie intre procesul de aderare la care participa toate statele membre si negocierile de aderare, care sunt bilaterale si au loc in cadrul conferintelor de aderare. Asocierea Romaniei la Uniunea Europeana I insemnat pe plan economic crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economica si financiara in sprijinul restructurarii economiei romanesti, si nu in ultimul rand libera circulatie a marfurilor, capitalului si fortei de munca pe intreaga suprafata a Uniunii. Negocierile se deschid pentru Romania odata cu asa-numitul Grup de la Helsinki ( decembrie, 1999), iar lansarea propriu-zisa a negocierilor are loc in februarie 2000, in cadrul Conferintei interguvernamentale de la Bruxelles. In Raportul de tara pentru 2002 se mentioneaza pentru prima data anul 2007 ca data estimative pentru aderarea Romaniei si Bulgariei. Consiliul European de la Copenhaga confirma aceasta data si alcatuieste foile de parcurs pentru aceste tari si ajutoarele financiare de preaderare. In aprilie 2005, Romania semneaza Tratatul de aderare, urmand ca la 1 ianuarie 2007 Romania sa devina tara membra a Uniunii Europene. Pe plan economic integrarea in structurile europene inseamna accesul Romaniei la cea mai mare piata din lume, de doua ori mai mare ca cea a Statelor Unite si a Japoniei, luate la un loc. Uniunea Europeana este, de asemenea, cel mai mare actor commercial din lume reprezentand principal piata pentru 130 de state. Experienta aderarilor anterioare arata ca, in timp, dupa aderare, Romania poate inregistra cresterea nivelului de trai. Asistentele financiare

constant , care sa stimuleze initiativele si performanta romaneasca pot sa determine cresteri economice reflectate intr-un nivel de trai mai ridicat decat cel anterior aderarii. In domeniul schimburilor comerciale bilaterale, aderarea la U.E. duce la eliminarea treptata a obstacolelor tarifare si vamale pentru produsele industrial si agricole. Aderarea Romaniei la structurile europene necesita un cadru economic care sa fie compatibil cu functionarea Uniunii si cu mecanismele comunitare. Ca urmare se impune grabirea descentralizarii sectorului de stat si crearea unui puternic nucleu de intreprinderi mici si mijlocii, alinierea tuturor standardelor romanesti la normele comunitare, legarea cursului leului la Euro, precum si realizarea unei modificari de structura a populatiei ocupate in economie ( 10% in agricultura, 30% in industrie, si peste 60% in servicii). Romania va trebui sa aplice acele cai si mijloace care sa duca la cresterea competivitatii produselor, accelerarea procesului de reforma, la restructurare, privatizare, la modernizare in vederea asigurarii unei stabilitati durabile si eliminarii actualelor dezechilibre fundamentale in economie. Trebuie acordata o mai mare atentie valorificarii superioare a resurselor, inclusive cele umane, cresterii productivitatii muncii, evaluarii si folosirii eficiente a potentialului competitive si creative al firmelor autohtone. In contextual redistribuirii pe ramuri a economiei nationale, resursele de munca au cunoscut evolutii divergente, iar populatia ocupata s-a redus considerabil, ana de an. Piata fortei de munca se caracterizeaza in present prin sporirea prresiuni ofertei datorita majorarii ratelor de activitate la populatia de peste 50 de ani ca urmare a reformarii sistemului de asigurari sociale si pensi, prin reducerea volumului si a ponderii resurselor de munca tinere ( pana la 25 de ani), prin accentuarea imbatranirii demografice a resurselor umane, si datorita migratiei externe. Migratia fortei de munca in tarile U.E. ( cu precadere in Spania, Italia, Franta), si nu numai a facut ca nivelul somajului sa fie relative mai redus decat in alte state din Europa Centrala si de Est. La acest lucru a contribuit si forta de munca relative mai numeroasa ocupata in agricultura. Populatia Romaniei se caracterizeaza la ora actuala, prin doua trasaturi defenitorii, odata scadera naturala a populatiei ( din 1992, sporul natural este negative) si implicit imbatranirea acesteia, iar cea de-a doua, migratia fortei de munca mai ales tinere in strainatate. Problema migratiei fortei de munca reclama tot mai mult un management eficient, in beneficial tuturor celor implicate, atat la nivel national cat si la nivelul U.E., deoarece migratia mai ales clandestina nu poate fi controlata. Valul de migrare a fortei de munca a inceput inainte de aderare, dar dupa anul 2007, Romaniqa nu a mai generat un alt val de migratii, datorita cresterii economice si posibilitatii gasirii unui loc de munca in tara, coroborat cu neincrederea in posibilitatile de a dezvolta o cariera in strainatate, ce presupune competitive sporita. Aderarea la U.E. inseamna pentru Romania si primirea din partea structurilor europene a fondurilor structural dar si un volum mai mare al posibilitatilor de investitori straini si autohtoni c ear putea detyermina o crestere a cererii de forta de munca pe piata interna a muncii. Acest lucru nu se va putea realize decat daca in Romania va exista o motivatie si o cultura antreprenorial, vor exista initiative a unor antreprenori dornici si priceputi de a crea sectoare productive, ce vor corela initiativele cu forta de munca disponibila pe piata, ci resursele natural si umane din apropiere. Societatea conoasterii si economia bazata pe cunoastere sunt noile realitati ale secolului XXI. Economia romaneasca trebuie sa tina pasul cu modificarile realizate la nivel eiropeansi mondial prin cresterea competivitatii economice, prin inovatie, si munca inlat calificata. In momentul de fata economia romaneasca se afla inca sub impactul ramasitelor din perioada comunista, gasindu-se intr-o era industrial si agrara, motv pentru care utilizarea noilor tehnologii modern, bazate pe informative si comunicare, precum si inalta calificare, perfectionarea permanenta, chiar conversia profesionala reprezinta conditii esentiale pentru noua era economica. Daca aceste lucruri nu vor fi realizate, integrarea Romaniei in Uniunea

Europeana se va face cu costuri majore. Economia trebuie sa fie capabila sa ofere produse si servicii la standard europene pentru a concura pe pietele externe. Educatia responsabila care sa asigure o inalta calificare, aplicarea celor mai bune practice in domeniul educational precum si a tehnologiilor digitale poate accelera trecerea la societatea bazata pe cunoastere. Mobilitatea fortei de munca este un aspect important in gestionarea resurselor umane. Pe plan intern trebuie relocate resursele umane dinspre sectoarele economice aflate in declin inspre cele aflate in ascensiune. Pe plan extern, prin aderarea la U.E. forta de munca din Romania are acces la piata muncii din spatiul uniunii si se bucura de drepturi conform legislatiei privind circulatia fortei de munca in U.E. In situatia statelor membre de destinatie care nu aplica Romaniei masuri tranzitorii privind libera circulatie a lucratorilor, aplicabil este dreptul comunitar n materie (Regulamentul nr. 1612/68 privind libera circulatie a lucratorilor n cadrul Comunitatii), astfel incat cetatenii romani se vor incadra in munca in aceleasi conditii ca si cetatenii statului membru respectiv. Este cazul urmatoarelor state: Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Spania, Danemarca, Grecia, Ungaria si Portugalia. Astfel, cetaeenii romani pot lucra in aceste state fara a avea nevoie de permis de munca. Tarile care au impus restrictii liberei circulatii a fortei de munca romanesti sunt Germania, Marea Britanie, Irlanda, Franta, Austria, Belgia, Italia, Luxemburg, Olanda si Malta. Pentru a putea lucra in aceste tari, in conditii legale, lucratorii romani au nevoie de permis de munca. Accesul se realizeaza in baza masurilor de drept intern aplicabil in statul de destinatie sau in baza acordurilor bilaterale in domeniul circulatiei fortei de munc incheiate de Romania cu alte state. Circulatia fortei de munca romanesti in statele apartinand Spatiului Economic European (Liechtenstein, Islanda, Norvegia) si Elvetia este restrictionata, in sensul c exista obligativitatea obtinerii permisului de munca si sedere. In acest nou context, de stat membru al U.E., este important de subliniatfaptul ca dinamica schimbarilor tehnologice pentru asigurarea competivitatii vor determina transformari majore in domeniul ocuparii si formarii profesionale a fortei de munca. Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua, care sa raspunda nevoilor pietei muncii si unei economii bazata pe cunoastere, necesita informatii relevante privind evolutia meseriilor si profesiilor, tendintele de evolutie a pietei muncii, nevoile de competente si calificari ale copaniilor, gradul de corelare intre cererea si oferta de forta de munca si identificarea lipsurilor, oferta de programe de formare profesionala si adecvarea acesteia la nevoile solicitantilor. Mutatiile ce vor interveni in economie ii vor determina pe majoritatea antreprernorilor sa devina preocupati atat de acumularea si investitii de capital, cat si de dezvoltarea propriilor resurse umane. Perceptia generala este ca la ora actuala, companiile si firmele romanesti nu iau in considerare in mod deosebit dezvoltarea factorului uman, concentranu-se pe modalitati de dezvoltare a afacerii, pe obtinerea de materiale necesare, patrunderea pe noi piete de desfacere, scaderea costurilor, retehnologizare, iar consideratia conform careia angajatii reprezinta cea mai de pret resursa ramane la stadiul declarativ. BIBLIOGRAFIE: Barnea, Alexandru (coord.), Istorie, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Corint, Bucuresti, 2006; Ciuperca, Ioan, Cozma, Elena, Istorie, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Corint, Bucuresti, 2006. www.bibiloteca.ase.ro www.muncainstrainatate.anofm.ro www.referare.ro

Intocmit: Clian Diana clasa a XI-a Chiorean Maria clasa a XI a Farcas Ramona clasa a XI a Morar Andrea clasa a XI-a Pop Andrei clasa a XI -a