Scurt istoric

Evaziunea fiscala internationala, stimulata de existenta unor mici entitati juridice cu statut special sau de tip statal, numite n literatura secolului XX paradisuri sau oaze fis cale, nu este un fenomen caracteristic lumii contemporane. Acestea au existat din vechime. Astfel, n Grecia antica, insulele din vecinatatea Atenei erau utilizate de catre comercianti pentru stocarea marfurilor, n felul acesta evitndu-se un impozit de 2% perceput de cetate asupra importurilor si exporturilor. n secolele XVI-XVII, Flandra a devenit un paradis fiscal, ntruct comertul efectuat prin porturile sale era supus la obligatii fiscale si restrictii minore. n anul 1889, The Bank of Nova Scotia din Canada, a doua ca marime din tara, a deschis un birou n Jamaica, prin intermediul caruia clientii bancii beneficiau de avantajele fiscale si financiare acordate de aceasta tara pentru operatiunile de comert international. Momentul care a marcat cresterea importantei paradisurilor fiscale l-a reprezentat sfrsitul celui de-al doilea Razboi Mondial, cnd a crescut numarul filialelor unei societati societate mama. Initial, aceste filiale au servit extinderii societatilor mama n strainatate, n tari care le acordau facilitati fiscale, si ca loc de refugiu pentru capitalurile destinate a fi reinvestite sau repatriate. Ulterior, filialele straine au nceput sa fie utilizate ca mijloc de evaziune fiscala. Pentru a servi acestui scop, filialele au nceput sa fie implantate n tari cu moneda stabila, care nu exercitau un control asupra schimburilor, aveau un sistem bancar fiabil si un guvern care ncuraja investitiile straine pe teritoriile lor, dar impuneau slab profiturile investitorilor straini sau beneficiile societatilor rezidente, precum si dividendele varsate de filiale societatii mama. Statele-paradis fiscal (Tax Haven) capata, astazi, o rezonanta din ce n ce mai profunda, att n lumea marilor giganti ai mapamondului, ct si n tari cu niveluri de trai mult sub cel al subzistentei, ele multiplicndu-si simultan numarul si complexul de avantaje oferite investitorilor straini, n speta corporatiilor multinationale. Pentru sustinerea celor de mai sus se pot prezenta o serie de date relevante. Astfel, daca n 1978, corporatiile americane transferau catre paradisurile fiscale, sub forma investitiilor straine directe, capitaluri cifrate la 23 miliarde dolari USD, iar corporatiile Europei Occidentale avansau resurse financiare estimate la 160 miliarde dolari USD, la nceputul secolului al XXI-lea, volumul operatiunilor de capital derulate n state - paradis fiscal sunt evaluate la 1600 miliarde dolari USD, asa cum afirma reprezentanti ai Organizatiei Natiunilor Unite: n prezent, n lume exista mai mult de 50 de regiuni considerate paradisuri fiscale. Acestea sunt situate pe arhipelaguri (ex.Insulele Britanice Virgine), n republici insulare ( ex.Republica Nauru) sau tari mici (ex. Panama). Unele tari, precum Elvetia, au o lunga istorie n pastarea secretului bancar, pe cnd altele (Bahamas, Liechtenstein, Delaware) au dorit sa le imite pe cele mai dezvoltate. Legislatia independenta a acestor tari sau teritorii ncurajeaza investitorii straini n nfiintarea companiilor pe teritoriul respectiv. n majoritatea zonelor respective, functionarea companiilor, securitatea investitiilor straine si protectia secretului informatiilor sunt garantate prin lege. (de exemplu, Adunarea Legislativa din Insulele Britanice Virgine a votat un astfel de cod de legi n 1984 sub numele de Ordonanta Companiilor de Afaceri Internationale). Daca obligatiile fiscale ale contribuabililor sunt stabilite prin legislatia elaborata la nivelul fiecarei tari sau entitati juridico-administrative independente si daca nimeni nu este obligat sa plateasca ceea ce legea nu-l obliga, rezulta ca oricine poate sa caute solutii pentru a se apara mpotriva unei impuneri pe care o considera excesiv. Evaziunea fiscala internationala este, deci, o forma a evaziunii fiscale licite, iar paradisul fiscal o solutie de realizare a acesteia.

Ceea ce este nsa cu adevarat grav, n legatura cu existenta paradisurilor fiscale, este faptul ca, profitnd de avantajele oferite de acestea, companiile off-shore" recurg la spalarea banilor proveniti din frauda fiscala nationala, de foarte multe ori evaziunea fiscala, derulata prin intermediul companiilor off-shore" mpletindu-se, armonios, cu bancruta frauduloasa, contrabanda si spalarea banilor. Si n Romnia, speriati" de marimea exagerata a unor impozite si taxe, oamenii de afaceri, n special importatorii si exportatorii, si-au nregistrat, ntr-un ritm ametitor, n ultimii 15 ani, companii off-shore", prin intermediul carora statul romn este prejudiciat de importante fonduri banesti.

Caracteristicile paradisurilor fiscale

Zonele Offshore sau asa numitele paradisuri fiscale (Tax heaven) care sunt tot mai des folosite in economia moderna. Prin termenul de offshore limbajul de specialitate britanic desemneaza teritoriul situat dincolo de tarm. In termenul economic american, prin offshore sunt denumite activitatile economice si firmele care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului national al statului in care acestea sunt rezidenti. Cu alte cuvinte este vorba despre intreprinderi care nu desfasoara activitati comerciale in tara in care au fost inregistrate si care, din punct de vedere al actelor comerciale savarsite, sunt considerate ca fiind firme straine. O companie offshore nu realizeaza venituri in tara in care a fost inmatriculata.Tax heaven (engl.) - in traducere libera inseamna port fiscal, refugiu fiscal, paradis fiscal. Cu acest termen sunt desemnate acele unitati teritorial-administrative care asigura conditii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea capitalului si pentru functionarea companiilor offshore. Sunt doua scopuri principale pentru care se utilizeaza zonele offshore: Primul vizeaza scutirea de taxe, reducerea sau amanarea acestora. Cel de-al doilea vizeaza asiguarea protectiei averii si confidentialitatii.

Ambele scopuri sunt oarecum independente unul fata de celalalt. Unele companii offshore urmaresc efectiv scopurile de reducere a taxelor, altele servesc drept scut pentru o anumita parte din bunurile proprietarilor lor. Mult mai adesea insa, ambele scopuri coincid si se completeaza reciproc. Motive, avantaje, utilizare Pentru a ne da seama de ce este avantajos sa infiintam o companie offshore pentru a ne putea conduce mai bine afacerile este suficient sa studiem avantajele pe care le au aceste companii.Aceste avantaje sunt: 1. anonimitate si confidentialitate; 2. suporta taxe reduse si ajuta la o mai buna planificare internationala a taxelor; 3. lipsa controalelor valutare; 4. opereaza intr-un sistem economic si politic stabil; 5. opereaza intr-un sistem bancar bine organizat si dezvoltat; 6. posibilitatea diversificarii obiectului de activitate fara nici o restrictie; 7. regulamente lejere; 8. posibilitatea de expansiune mult mai buna; 9. ascunderea provenientei marfurilor prin prelucrarea in zonele libere adiacente altor centre financiare offshore;

. Clasificarea paradisurilor fiscale

Paradisurile fiscale se pot mparti n: principale si secundare. n cadrul paradisurilor fiscale principale se pot identifica sapte tipuri de tari: 1) tari care nu aplica nici un fel de impuneri asupra veniturilor si cresterilor de capital numite zero heavens" sau pure heavens"): Anguilla, Aruba, Bahamas, Bermude, Insulele Cayman, Insulele Marshall, Mauritius. 2) tari n care impozitul pe venit sau beneficiu este redus (rate fixe stabilite de autoritati sau n combinatie cu scutiri sau reduceri provenite din tratatele de evitare a dublei impuneri): Cipru, Liechtenstein, Malta, Elvetia, Jersey, Insulele Britanice Virgine. 3) tari n care impozitul este stabilit pe o baza teritoriala: Costa Rica, hong Kong, Liberia, Malaezia, panama, Filipine, Marea Britanie (pentru societatile nerezidente). Contribuabilii beneficiaza de o exonerare a beneficiilor obtinute prin operatiuni realizate n afara teritoriului. 4) tari care ofera tratamente speciale companiilor offshore si companiilor holding: Austria, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Singapore, Thailanda. 5) tari n care sunt scutite de taxe companiile ce produc pentru export: Irlanda si Madeira. 6) tari n care sunt oferite avantajele fiscale companiilor de afaceri internationale - companii orientate sau nu spre investitii, dar care se califica drept companii financiare offshore privilegiate: Antigua, Bahamas, Bermude, Insulele Britanice Virgine, Montserrat, Nevis. 7) tari care ofera avantaje fiscale specifice societatilor bancare sau altor institutii financiare cu activitati offshore: Hong Kong, Madeira, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda, Vanuatu. Aceasta clasificare are la baza principalele dispozitii legale, nsa n realitate multe tari apartin mai multor categorii de mai sus. Marea majoritate a acestor state reprezinta foste colonii ramase fara suportul financiar al Coroanei dupa spargerea imperiului colonial britanic. Fiind tari mici din punct de vedere geografic, cu populatie restrnsa si n general fara prea multe resurse naturale, aceste state s-au orientat catre exploatarea frumusetilor naturale, turismul si serviciile diverse jucnd cel mai important rol n economia lor. Companiile offshore asigura acestor tari venituri substantiale prin: * crearea de locuri de munca pemtru persoane superior calificate, deci salarii si * impozite pe salarii mai mari; * existenta unor firme de avocatura, institutii de stat de nregistrare, banci si institutii financiare nregistrate pe aceste teritorii. Chiar si n situatia unor sume modeste, taxele obligatorii catre stat: taxe de nmatriculare si renmatriculare si impozitele contrbuie la obtinerea unui venit considerabil pe cap de locuitor. De exemplu, Insulele Britanice Virgine au 17.000 de locuitori. n anul 2003, erau nmatriculate n aceasta tara aproximativ 460.000 de companii offshore. nmultind acest numar cu impozitul anual platit de o astfel de companie ( 300 USD), reiese ca taxele platite de companiile offshore aduc" 8.000 USD pe cap de locuitor. n ceea ce priveste paradisurile fiscale secundare, tarile din cadrul lor, caracterizate printr-o suprafata mica si o populatie redusa numeric, fara a ndeplini toate caracteristicile paradisurilor fiscale principale, fie nu aplica nici un fel de impunere fiscala, fie nu impun anumite venituri realizate de persoane fizice sau de societati. Uneori acorda exonerari pentru activitatilr desfasurate de anumite societati sau reduc mult cotele de impunere. Exista nsa multe insulite si tari n curs de dezvoltare deficitare la nivelul mediului economico - social, dar care nu prevad impozite si taxe pentru entitatile offshore. Ele nu sunt calificate drept paradisuri fiscale eficiente deoarece nu ofera celelalte facilitati cerute de aceasta industrie. De exemplu, Tonga, n Oceanul Pacific, nu impoziteaza profiturile, ci impune numai o taxa anuala platita de companii; acest stat este nsa practic inaccesibil pentru afaceri.

Factorii care determina alegerea paradisurilor fiscale

Indiferent de natura juridica a unui investitor si de motivatia acestuia, n cadrul deciziei de a apela la avantajele oferite de un paradis fiscal, problema primordiala este aceea a obiectivelor de realizat si a costului acestora. Factorii care determina alegerea paradisurilor fiscale s-ar putea mparti n doua categorii: factori generali si factori principali. Factorii generali 1. Garantiile guvernamentale n privinta protectiei mpotriva expropierii si nationalizarii. Fluxul de bani se aseamana ciclului hidrologic n care apele se ndreapta inevitabil catre mare. Apa este folosita, refolosita si n final ajunge n rezervoarele oceanelor. Pe de alta parte, exista aproximativ 250 de tari si teritorii n lume si numai o singura tara (cea de rezidenta fiscala) nu poate fi considerata un potential refugiu offshore. Numai un guvern care a ajuns cu spatele la zid (fortat de mprejurari) va confisca investitiile straine; o astfel de actiune va duce la ncetarea investitiilor straine pentru o lunga perioada de timp. n 1959, americanii au pierdut aproximativ 7 mld. De USD prin neasigurarea investitiilor americane n Ciba (condusa de Fidel Castro la acel moment), Cuba fiind totodata un paradis fiscal n acei ani. Paradisurile fiscale care au constientizat din timp importanta acestui element au avut numai de cstigat. Cayman Islands si Antilele Olandeze au introdus n legislatiile lor garantarea mpotriva riscului de expropriere sau nationalizare, ele numarndu-se la ora actuala printre cele mai renumite paradisuri fiscale. 2. Tratament nediscriminatoriu al investitiilor straine La ora actuala, n zonele offshore, cu ct restrictiile investitional, sunt mai nensemnate, cu att paradisul fiscal este mai flexibil si mai atragator. Prin acest tratament obiectiv se urmareste contracararea limitarii libertatii societatii la un moment dat sub un anumit pretext, prin schimbarea brusca a legislatiei fata de capitalul strain. Sunt evitate tarile n care guvernele limiteaza participarea capitalului strain, n care se detine n ntregime controlul asupra unor domenii de activitate sau se stimuleaza proritar investitiile nationale. 3. Stimularea investitiilor straine Guvernele din ntreaga lume se lupta pentru atragerea de investitii internationale. Chiar si o tara cu fiscalitate excesiva, precum Marea Britanie, exclude de la impozitare dividendele, dobnzile si cstigurile de capital din vnzarea activelor fixe obtinute de catre investitorii straini care s-au instalat la Londra si care actioneaza pe pietele internationale. Guvernul britanic e constient ca daca ar supune impozitarii acesti investitori cu siguranta ei se vor muta ntr-o tara cu un mediu de afaceri mai lejer din punct de vedere fiscal, iar bugetul national ar pierde veniturile realizate din comisioanele de transfer de proprietate si din impozitele platite pe proprietatea imobiliara. Imaginea Irlandei de tara favorabila investitiilor straine directe" se datoreaza mentinerii unei strategii fiscale competitive mai bine de 40 de ani. nca din 1950, Irlanda oferea o scutire de impozite pentru profiturile din export pe o perioada de 15 ani, n conditiile n care nivelul mediu de impozitare existent n Europa la acea data era de 50%. 4. Impozitarea redusa n toate paradisurile fiscale, avantajele fiscale au o baza legala. Companiile offshore nregistrate n Insulele Britanice Virgine nu platesc alte tipuri de impozite n fara unui impozit anual n valoare de 300 USD, independent de cifra de afaceri. Pentru Belize si Seychelles, aceasta taxa anuala se ridica la impresionanta" suma de 100 USD, n timp ce n Panama, este de

150 USD. Este evident de ce aceste avantaje fiscale sunt alese n schimbul unor cote de impozit pe profit de 20-50%. 5. Stabilitate politica si economica Un investitor care e dispus sa abordeze zona offshore este interesat de doua elemente extrem de importante: profit si siguranta investitiei, iar ultimul element este n directa dependenta de stabilitatea statului-gazda. Decizia guvernelor unor tari de a proceda la nationalizari si exproprieri constituie un risc care nu poate fi neglijat. 6. Sistemul legislativ n general, majoritatea paradisurilor fiscale sunt tari care functioneaza pe baza dreptului cutumiar anglo-saxon, unde precedentele juridice (solutiile anterioare ale instantelor pentru cazuri similare) au o importanta foarte mare. 7. Portofoliul de Tratate de Evitare a Dublei Impuneri Acordurile bilaterale pentru evitarea dublei impozitari (si pentru mpiedicarea evaziunii fiscale) pot fi benefice, deoarece pentru anumite tipuri de venit se aplica reguli de impozitare care sunt mai atractive dect acelea care s-ar fi aplicat daca venitul ar fi fost impozitat n doar una sau n ambele tari implicate. Tipurile de venit aplicabile sunt n mod obisnuit, veniturile din dobnzi, dividende si redevente. 8. Secretul bancar Prevederile legale ale Common Law-ului dispun uneori amenzi mari si ani grei de nchisoare pentru angajatii din domeniul bancar ce ncalca principiul confidentialitatii activitatii clientilor. Pe de alta parte, SUA si organismele internationale exercita presiuni asupra jurisdictiilor offshore n cadrul luptei mpotriva evaziunii fiscale si spalarii banilor murdari. Prinse ntre ciocan si nicovala, bancile ce nu dezvaluie informatiile solicitate pot suporta amenzi usturatoare n tarile n care au filiale deschise si n care autoritatile nu primesc informatiile solicitate, mai mult sau mai putin diplomatic. n Europa, la un moment dat, relatiile diplomatice ntre Franta si Elvetia s-au deteriorat, datorita ncercarilor unor vamesi francezi (ulterior condamnati penal) de a viola secretul bancar elvetian.ca urmare a acestui conflict, Consiliul National al Elvetiei a refuzat sa mai aprobe un protocol, prin care se modifica un tratament existent ntre aceste tari. 9. Cooperarea guvernamentala Venezuela si-a pierdut statutul de paradis fiscal deoarece a ales calea unei politici nationaliste n defavoarea unei cooperari cu companiile straine de comert international. Insula Norfolk a fost un paradis fiscal cu o reputatie n cresetere pna n 1974, cnd Australia a amendat aceasta situatie, considernd-o parte a sa din punct de vedere al tratamentului fiscal. Numai rezidentii nativi ai insulei si companiile nmatriculate aici si care sunt n ntregime detinute si controlate de rezidentii insulei pot obtine facilitati fiscale. 10. Taxe vamale minimale La nivelul statelor ce permit activitati offshore, n unele cazuri este compensata taxarea minimala a importurilor cu taxe pe vnzari; n alte cazuri (Bermuda, Liberia, etc.) se practica taxe mari pe import, contrabalansnd taxe foarte mici pe vnzari. 11. Localizarea economica a jurisdictiei Multe companii s-au orientat catre paradisurile fiscale ce se aflau n centrul unor piete comune regionale pentru a benficia de reducerile de tarife vamale, restrictii comerciale minime, armonizarea legislativa si piete potentiale mai vaste.

Beneficiarii principali ale acestor relocari au fost Belgia n CEE, Costa Rica n Piata Comuna din America Centrala si Jamaica n Asociatia de Comert a Caraibelor. Ca urmare a cererilor statelor membre UE, Belgia si-a crescut taxele astfel nct n prezent nu mai este un paradis fiscal, pastrndu-si totusi o serie de avantaje. Jamaica si-a pierdut si ea din autoritate, de data aceasta nu ca urmare a modificarilor fiscale, ci datorita recesiunii sale economice, pozitia sa fiind uzurpata de Barbados si Sf. Vincent. 12. Oportunitatile oferite pe termen lung Profesionistii din domeniu sunt interesati de speranta de viata a reducerilor fiscale oferite n conditiile schimbarii guvernarii acestor tari. n Bahamas, respingerea zvonurilor referitoare la o posibila reforma fiscala a dus la o deblocare masiva a intrarilor de investitii din exteriorul tarii n zona libera a acestei regiuni. 13. Inflatia si politica de creditare O politica pertinenta de creditare a Bancii Centrale este un element vital pentru corporatiile ce nu detin suficiente resurse financiare si doresc sa apeleze la credite locale pentru finantarea operatiunilor lor. Elvetia reprezinta numarul 1 n lume din acest punct de vedere, pe cnd Bahamas, Jamaica, Hong Kong si Vanuatu au fost criticate pentru insuccesul lor n a adopta politici antiinflationiste si de creditare eficiente. 14. Disponibilitatea capitalului local Infrastructura financiara a unei jurisdictii offshore ar trebui sa aiba la dispozitie capitaluri necesare atunci cnd acestea sunt cerute. Panama a avut o evolutie fulminanta n ultimii ani datorita faptului ca a actionat pentru a pune la dispozitia companiilor straine fonduri pentru sustinerea operatiunilor lor internationale. Prin legislatia bancara adoptata de aceasta tara, au fost atrase filiale a sute de banci importante ale lumii. Elvetia a fost cunoscuta initial ca un paradis bancar datorita imenselor resurse financiare disponibile n bancile sale. Secretul operatiunilor bancare derulate prin Panama, Bahamas, Luxemburg si Elvetia a reprezentat si reprezinta un argument important pentru transferul fondurilor n aceste state. 15. Resursele umane disponibile O companie care doreste sa-si stabileasca sediul ntr-un paradis fiscal solicita informatii cu privire la structura juridica, bancara, hoteliera si calitatea vietii din zona respectiva. Exista un pronuntat interes, pentru existenta unui nivel de educatie ridicat al personalului angajat autohton si pentru asigurarea unor conditii de viata si de instruire a copiilor angajatilor din tara de origine, la un cost care sa nu fie exagerat de ridicat. 16. Pozitia geografica, sistemul de comunicatii si de transport Existenta unui sistem de comunicatii prin telefon, fax este esentiala n desfasurarea unei afeceri. Deplasarea si stocajul bunurilor comerciale sunt influentate de existenta unui transport comod si rapid, aerian, terestru si maritim. Urmatorul factor este proximitatea resurselor naturale, asezarea geografica, retelele de telecomunicatii, utilitatile si sistemele de transport disponibile. Un amplasament favorabil pentru transbordarea marfurilor sau bunurilor este absolut necesar pentru un centru offshore unde se depoziteaza, manufactureaza, eticheteaza si pentru astfel de operatiuni. Elvetia nu ofera posibilitatea transportului naval, dar totusi detine o pozitie importanta, pe cnd Vanuatu este taxat de insuficienta facilitatilor de transport naval. 17. Obligatiile managementului Multe companii au renuntat la stabilirea de baze n strainatate pentru ca legislatiile tarii vizate nu permiteau un managemenr adecvat si eficace. Putine paradisuri fiscale sunt nsa

caracterizate de diferebnte majore ntre obligatiile managementului local si cele ale managementului strain. n acelasi timp, e imperativ pentru o societate-mama sa permita companiilor nfiintate n strainatate suficienta autonomie pentru a ndeplini conditiile de calificare ca entitate juridica distincta din punct de vedere juridic, fiscal si contabil. 18. Respectarea cu sfintenie a ntelegerilor contractuale Normalitatea operatiunilor ntr-un paradis fiscal tine de hotarrea guvernului-gazda de a consfinti si respecta ntelegerile contractuale ce se realizeaza pe teritoriul sau. Cu toate ca dreptul international nu poate ataca suveranitatea si autonomia fiecarui stat, majoritatea companiilor multinationale si investesc banii acolo unde contractul are valoare de lege si unde, n cazul violarii lui de catre guvern, se acorda compensatii corecte, acceptabile de catre partea vatamata. 19. Respectarea dreptului de proprietate Corelata cu resaectarea contratelor, respectarea proprietatii este dorinta oricarui agent economic, oriunde s-ar afla acesta. Dupa Panama, Elvetia are cel mai mare numar de companii offshore nregistrate, ca urmare a importantei acordate de acest stat drepturilor nerezidentilor n tratarea redeventelor, licentelor, si, n general, a tuturor drepturilor intelectuale. Orice centru offshore care se respecta ar trebui sa aiba o astfel de legislatie de ocrotire a proprietatii (intelectuale sau materiale). 20. Situatia si istoricul datoriei externe n conditiile accentuarii schimburilor comerciale internationale se amplifica si transferurile financiare internationale, iar marile companii cauta acele zone care se bucura de cea mai mare credibilitate internationala n calitate de debitor. Cnd rating-ul unui guvern nregistreaza evolutii negative, companiile nmatriculate n zona lui de influenta au de suferit si cauta locatii cu pozitii mai sigure. Astfel de miscari de capital se nregistreaza acum n Indiile de Vest. 21. Existenta unor tratate internationale SUA si multe dintre statele puternic industrializate au ncheiate Tratate de Parteneriat, Comert si Navigatiile cu majoritatea paradisurilor fiscale, astfel nct multe dispute referitoare la derularea afacerilor pot fi teoretic eliminate. Totusi, aparitia a noi paradisuri fiscale implica abordarea prudenta a riscurilor ce pot aparea ca urmare a inexistentei acestor tipuri de acorduri (sau similare). 22. Delegatiile oficiale si de afaceri Cnd un guvern strain doreste sa atraga investitori straini n tara sa, va trimite delegatii oficiale pentru a promova avantajele oferite de tara sa. Acest gen de abordare s-a dovedit foarte eficace n cazul Bahamas (1960), dupa ce Fidel Castro a preluat Havana si multe companii si-au relocat sediile n afara Cubei. 23. Promovarea guvernamentala Majoritatea statelor paradisuri fiscale finanteaza deschiderea de birouri de promovare a lor n SUA, Europa si Orientul ndepartat; prin acestea, firmele multinationale intra n contact cu facilitatile oferite de respectivele guverne. Pe lnga mpartirea de brosuri si pliante informative, aceste agentii de promovare aranjeaza si vizite ale reprezentantilor guvernamentali familiarizati cu mediul economic si juridic promovat. Factorii particulari care influenteaza alegerea unui paradis fiscal sunt determinati de motivatia si situatia individuala a persoanelor fizice si juridice implicate n proiect. Acestia privesc:

1. Domiciliul sau rezidenta persoanelor fizice si influenta schimbarii acestora n principiu, statele stabilesc impunerea veniturilor persoanelor fizice n functue de domiciliu sau de rezidenta (Marea Britanie, Franta) sau n functie de nationalitate. Avantajele fiscale pe care contribuabilii urmaresc sa le obtina vor fi influentate de prevederile legale si vor influenta deciziile investitorilor. Un cetatean american care traieste un timp ndelungat n afara SUA si are rezidenta fiscala n Australia, Anglia, Franta sau oricare alta tara va datora n continuare impozite pentru toate veniturile sale, mai putin cele exceptate - deoarece exista o exceptie asupra veniturilor mai mici de 80.000 USD obtinute din afara SUA, n situatia n care persoana respectiva nu sta pe teritoriul SUA cel putin 330 zile n ultimele 12 luni consecutive. Prin urmare, cnd se doreste ascunderea profiturilor n offshore, paradisurile fiscale nu sunt refugii fiscale legale pentru cetatenii americani. SUA este una din putinele state care taxeaza pe criteriul rezidentei sau cetateniei. Exista alte trei state care au adoptat aceeasi practica: Romnia, Filipine si Eritreea (estul Africii). 2. Sediul societatii si transferul acestuia Din punct de vedere comercial, o companie nmatriculata ntr-o insula mica, necunoscuta creeaza o cu totul alta impresie daca aceasta poate da o adresa din Zurich sau New York. Schimbarea sediului unei societati comporta riscuri legate de evolutiile politice si economice.Aceste atrebuie evaluate n consecinta. La aceste evolutii se adauga evaluarea reglementarilor fiscale. Transferarea sediului social n tari precum canada si Liechtenstein trebuie aprobata de guvern, n timp ce n Elvetia trebuie acceptul persoanelor creditoare. n aceste tari, transferul se realizeaza prin dizolvarea societatii, cu toate consecintele fiscale prevazute de lege. 3. Transferurilor capitalurilor Exista tari (Australia) care nu permit transferul caputalurilor spre paradisurile fiscale dect dupa obtinerea unei declaratii de la autorul transferului si aprobarea administratiei fiscale. Abordarile sunt diferite: * n tarile ce practica dreptul anglo-saxon, cerintele sunt mult mai flexibile. n Bahamas, capitalul - standard nregistrat de o companie este de 5.000 USD, dar conform legilor acestor tari, aceasta suma nu este obligatoriu a fi varsata" efectiv. Aceeasi regula se aplica si n insulele Britanice Virgine, unde capitalul, standard nregistrat este de 10.000 USD, dar nu este obligatorie varsarea acestuia. Prin urmare, n aceste tari, companiile pot fi nfiintate avnd formal un capital de cteva mii de doalri, dar fara ca n realitate sa implice vreun flux de numerar sub forma de investitie externa. * n tarile ce practica dreptul continental, modalitatea de plata a capitalului nregistrat este precis definita si urmarita. n tari precum Elvetia, Liechtenstein si Andora, capitalul social subscris de proprietari trebuie varsat ntr-un cont special al companiei, iar orice alta contributie n natura trebuie pua la dispozitia companiei (asa cum se practica si Romnia). 4. Accesibilitatea paradisurilor Complexitatea acestui factor este determinata de necesitatea analizarii mai multor elemente. Acestea tin de posibilitatea obtinerii vizei de intrare (n Andora, rezidentele se aproba numai n functie de plecarile si decesele rezidentilor straini), posibilitatea de a cumpara sau nchiria o locuinta, conditii de viata convenabile (costul vietii este ridicat n Bahamas, Cipru, Costa Rica, Irlanda, Sri Lanka), costul operatiunilor de stabilire, mijloace de transport rapide la preturi care sa nu fie prohibitive, limba vorbita/utilizata. 5. Asigurarea secretului operatiunilor n unele situatii, proprietarii unei companii offshore nu doresc dezvaluirea identitatiilor. Motivele ce duc la aceasta dorinta sunt diverse, pornind de la intentia asigurarii confidentialitatii totale asupra unor demersuri de afaceri perfect legale pna la evitarea oricarei conexiuni ntre derularea unor afaceri ilegale si persoanele care se afla n spatele ntregului montaj. Astfel, companiile offshore se delimiteaza n trei categorii caracterizate de:

*Anonimat total- identitatile directorilor si proprietarilor nu sunt verificabile, dat fiind ca aceste detalii nu trebuie raportate autoritatilor din acele taru (Insulele Britanice Virgine, Belize, Seychelles, Niue, etc). Din datele vehiculate n mediul consultantilor n domeniu, se pare ca importanta anonimatului n afacerile internationale este destul de mare (n 2000, au fost nregistrate n insulele Britanice Virgine aproximativ 62.000 de companii noi). * Publicitate partiala-porprietarii unei companii nu figureaza n Registrul Companiilor, n timp ce toate detaliile privind directorii sunt disponibile publicului. *Publicitate larga- informatii detaliate privind actionarii si directorii companiilor sunt accesibile n Registrul Companiilor. De exemplu, n Cipru, sunt disponibile detaliile privind proprietarii si directorii (nume, nationalitate, numar de pasaport, data nasterii, domiciliul permanent, etc.). 6. Rezidenta fictiva n biroul unui jurist, contabil, banci sau a unei institutii specializate dintr-un paradis fiscal se pot nfiinta societati fictive. Utilizate ca societati releu de tip sham companies" sau cutie de scrisori", aceste aservesc la fixarea beneficiilor realizate n tari unde impunerea nu exista, e slaba sau nu se prevede obligativitatea repatrierii veniturilor nasare n strainatate. Utilizatorul unei astfel de societati trebuie sa gaseasca tara n care sa o implanteze si sa evite riscul de a fi contestata existenta societatii. Se considera ca este necesara existenta unei activitati de conducere si control stabile si nu stabilirea sediului ntr-un biroz al unui jurist local. 7. Restrictii de organizare De regula, sunt instituite doua tipuri de restrictii: * numarul minim de directori si actionari (n Panama o companie trebuie sa aiba cel putin trei directori); * nationalitatea directorilor - cel putin unul sau toti directorii trebuie sa fie cetatean/cetateni ai statului de nmatriculare - are ca scop principal crearea de locuri de munca pentru cetatenii jurisdictiei offshore. 8. Costuri de operare Costurile de operare ce caracterizeaza activitatea unei companii nmatriculate ntr-un paradis fiscal pot fi structurate astfel: Costuri obligatorii: *Taxe si impozite guvernamentale anuale- o suma anuala fixa, forfetara sau un procent din profit; *Taxe platibile pentru agentul si sediul nregistrat- agentul reprezentant este, n general, o firma de avocatura, care asigura adresa si reprezentanta pentru companiile nregistrate n schimbul unei taxe anuale. Costuri operationale (n functie de dorinta proprietarului): *Remuneratii platibile directorilor si proprietarilor nominali- o suma anuala fixa, plus o suma mica pentru fiecare serviciu prestat n numele companiei; *Cheltuieli de reatransmitere a corespondentei- pentru retransmiterea corespondentei primite pe adresa nregistrata (stabilita anual sau pe operatiune); *Costuri de administrare pentru furnizarea spatiului pentru sediu, utilizarea telefonului si faxului; * Taxe platibile pentru emiterea diferitelor documente. Taxele totale de nmatriculare si operare n primul an ale unei companii offshore variaza ntre 2000 si 4000 USD, n functie de firma de consultanta si locatia dorita, putnd ajunge pna la 7000-8000 USD n tari precum Malaezia si Madeira. Taxele anuale de retransmitere a corespondentei si apelurilor telefonicce sunt de ordinul sutelor de dolari (500700), aceste acrescnd proportional cu volumul serviciilor efectuate.

Forme clasice de entitati juridice offshore

Jurisdictiile ce fac parte din sistemul offshore sunt caracterizate te o tipologie variata a entitatilor posibil de nmatriculat n acest locatii. Exista nsa cteva forme clasice de companii offshore: 1. Compania exceptata (Exempt company) Este compania scutita de la plata obligatiilor fiscale normale, sub rezerva respectarilor anumitor conditii. n situatia n care nu ne referim la activitati offshore, aceste companii pot foarte bine functiona n jurisdictii cu un regim fiscal normal, ele beneficiind nsa de un set important de facilitati fiscale. 2. Compania nerezidenta (Non - Resident Company); Este cea mai putin pretentioasa entitate, utilizata n special n zona de influenta a legilor britanice. O companie nerezidenta va fi nregistratp ntr-un anumit centru offshore (Cayman Islands, Marea Britanie, Cipru, etc.) si va avea rezidenta fiscala ntr-un alt stat, n functie de interesele actionarilor sai. Rezidenta fiscala poate fi modificata o data cu modificarea elementului de atribuire a rezidentei, de regula, locul de unde se face administrarea acesteia. ntr-o asemenea situatie, obligatiile fata de statul de ncorporare sunt reduse considerabil: se evita obligatia de a mentine un sediu si personal n statul de ncorporare, nu este necesara depunerea bilantului contabil, iar obligatiile fata de autoritati constau ntr-o taxa anuala care se poate ridica la cteva sute de dolari. Pentru a evita presiunile fiscale, de obicei companiile offshore nerezidente sunt domiciliate fiscal tot n jurisdictii offshore; printre cele mai cunoscute se numarar Insula Sark si Cipru. Se apreciaza astfel ca asemenea companii sunt nfiintate pentru a beneficia de imaginea si caracteristicile oferite de o anumita jurisdictie onshore sau offshore, fara a-si asuma costurile administrative si de operare exagerate, aferente si direct proportionale cu nivelul jurisdictiei de nregistrare. 3. Compania de Afaceri Internationale (International Business Company) Reprezinta o categorie relativ noua, foarte asemanatoare cu cea a companiilor exceptate, fiind un produs foarte apreciat si frecvent utilizat de comunitatea oamenilor de afaceri din zona Caraibelor si Asia Pacific. Ca trasaturi se pot enumera: * Flexibilitate si operativitate la ncorporare; Admiterea companiilor cu un singur actionar (care poate fi si singurul director); Posibilitatea emiterii de actiuni la purtator; Obligatii sumare de asigurare a sediului. 4. Asociatia cu Raspundere Limitata (Limited Liability Company) Este un parteneriat n care raspunderea actionarilor este limitata si este definita superior de cota de participare la capitalul social. Este practic, o structura hibrid a doua tipuri fundamentale ce caracterizeaza sistemul economic anglo-saxon: parteneriatul si compania. 5. Compania hibrida Este compania ce are doua categorii de sustinatori: actionarii si membrii garanti. Acestia din urma sunt alesi n aceasta pozitie de catre directorii societatii cu conditia unei garantii asupra datoriilor societatii pna la nivelul unei sume specificate (de regula 100 USD sau mai putin). Astfel, un membru garant detine o datorie contingenta, spre deosebire de actionar care detine un activ, mai exact actiunile. 6. Fundatiile Anglo-saxone Pentru o perioada destul de lunga, fundatiile din Liechtenstein si Panama au fost instrumentele preferate ale rezidentilor tarilor bazate pe Codul Civil, n scopul protejarii averilor n favoarea operatiunilor viitoare. Common Law-ul britanic nu recunoaste conceptul specific de fundatie, dar creeaza un tip de organizare similar, cunoscut sub denumirea de fundatuie anglo- saxona. Aceasta este creata de un fondator, transfernd active care fundatie (ce nu are actiuni) ca o subscriere.