Neurostiinte C3 16.10.

2012 Campurile corticale scoarta cerebrala este impartita in arii si zone sau regiuni au fost descoperite 50 arii dintre care cele mai importante sunt: in lobul frontal : - aria 4 (numita arie motorie principala) este o zona reprezentata predominant de un cortez agranular are conexiuni multiple cu aria 6); - aria 6 (arie premotorie) are legaturi cu aria 4 reprezentand zona principala ale fibrelor extrapiramidale care coboara spre capsula interna. Rol major in realizarea miscarilor intentionate. - aria 8 situata anterior de 6, poarta numele de camp frontal al ochiului. Rolul acestei zone este acela de a controla miscarea conjugata a globilor oculari spre partea opusa. Prezinta numeroase conexiuni cu aria 18 din lobul occipital si cu nucleul nervului oculomotor din mezencefal. - ariile 44, 45 se gasesc in girul frontal inferior, aria 44 situata in partea inferioara a girului precentral. In emisfera stanga la dreptaci si invers la stangaci. Este denumita aria motorie pentru vorbire (aria lui Broca). Ea comanda muschii laringo-faringo-linguali, muschi implicati in articularea cuvintelor. Lobul parietal: - ariile 3,1,2 in girul postcentral este aria principala de integrare a sensibilitatilor. daca in aria 4 avem un homunculus motor, aici avem homunculos senzitiv in care buzele si limba reprezinta zonele cele mai mari. Exista si alte 3 sensibilitati (tactica, termica si dureroasa) ariile 5, 7 posterior de 3,1,2. Sunt arii motorii de asociatie de unde pleaca fasciculul parieto-pontin aria 40 se gaseste inferior. Reprezinta aria reprezentarii spatiale si a schemei corporale! Lobul occipital: 3 arii principale aria 17 este inconjurata de 18, 19. Este aria vizualosenzoriala, reprezinta segmentul central (loc unde se termina) locul unde se constientizeaza miscarea. Aria 18 - senzatiile vizuale sunt interpretate si integrate aici dar in mod secundar aria 19 este o arie vizuala dar are o functie speciala, stimularea acestei zone reprezinta deviatia conjugata a globilor ocular de partea opusa. Lobul temporal ariile 41, 42 arii auditive principale 41 aria auditiva senzoriala segmentul principal central al analizatorului auditiv aria 42 arie auditiva secundara Aceste arii pot fi grupate si in functie de functie, acestea fiind: 1. zone receptoare 2. zone motorii 3. zone de asociatie 4. zone vegetative 1. Zonele receptoare sunt zonele ce receptioneaza impulsuri nervoase ce sunt captate de receptorii periferici si ajung aici pe caile sensibilitatii. Intra aici zona senzitiva si zonele senzoriale. Zona senzitiva cuprinde ariile 3,1,2 ce primeste impulsuri periferice care realizeaza proiectia inversa a corpului. In aceasta zona se analizeaza forma, dimensiunile, greutate obiectelor si a pozitiei membrelor.

Zonele senzoriale zone extrem de specializate, zone senzitive speciale, la ele venind impulsuri de la organele vederii, auzului, mirosului si gustului. Se descriu 4 zone senzoriale care sunt segmentele centrale ale analizatorilor respectivi si anume: a. zona centrilor vizuali (ariile 17, 18, 19) b. zona centrilor auditivi (ariile 41, 42) c. zona centrilor olfactivi (in girul cinguli si in girul hipocampului) d. zona centrilor gustativi (aria 43) 2. Zonele motorii regiuni ce trimit impulsuri nervoase catre organele efectoare (ariile 4, 6, 8) - aria 4 aria principala in care se proiecteaza homunculusul motor 3. Zonele de asociatie regiuni ale scoartei cereblare cu functii psihice s-au descris 3 zone de asociatie principale: frontala, temporala, parieto-occipitala. 4. Zonele vegetative regiuni cu rol in reglarea organelor interne. Structura emisferele cerebrale sunt alcatiute din 2 tipuri de substanta: alba si cenusie substanta cenusie este dispusa la exterior sub forma de scoarta cerebrala si in profunzime sub forma de nuclei bazali substanta alba este situata deasupra nucleilor sub forma de zona areala iar la nivelul nucleilor sub forma de capsule. Exista 3 capsule de substanta alba: interna, externa si extrema. Scoarta cereblara desi are o functie extrem de complexa este foarte subtire (2-3 mm) si initial 14-16 miliarde de neuroni asezati in straturi suprapuse. d.p.d.v. structural si filogenetic, exsita 2 tipuri de scoarta una mai veche (alocortex alo=diferit), una mai noua (neocortex neo = nou) alocortexul are o strucura mai simpla 3 straturi: molecular (superficial), granular (mijloc), infragranular (profund) neocortexul (izocortex) cuprinde 6 straturi: molecular, granular extern, piramidal extern, granular intern, piramidal intern, polimorf (mai multe structuri) atunci cand predomina celulele piramidale, cortexul este motor, iar cand predomina cele granulare, cortexul este senzorial. Nucleii bazali (corpuli striati) reprezinta niste aglomerari de substanta cenusie in interiorul substantei albe. Sunt trei feluri de nuclei: nucleu caudat, nucleu lentiform si nucleu claustrum. 1. nucleul caudat peretele ventricului 3 fiind despartit de nucleul lentiform prin capsula interna 2. nucleul lentiform alcatuit din globus palidum si putamen. Intre putamen si scoarta cerebrala se afla nucleul claustrum. Putamen este separa de claustrum prin substanta alba care formeaza capsula externa iar claustrum este separat de scoarta prin capsula extrema. Diencefal este alcatuit idntr-o serie de mase de substanta cenusie dispuse in jurul ventricului 3 situat in prelungirea trunchiului cerebral sub emisferele cerebrale este considerat un ansamblu autonom individualizat anatomic si functional care contine centrii ai SNV si este un centru secretor important

Configuratie externa: prezinta 1. o fata superioara, 2. 2 fete laterale si 3. o fata inferioara fetele laterale sunt acoperite de emisferele cerebrale avand contact cu nucleii bazali Fata superioara prezinta median ventriculul 3, lateral gasindu-se fetele dorsale ale talamusului Fata inferioara este singura fata vizibila si corespunde spatiului delimitat de chiasma optica, tracturile optice si picioarele pedunculilor. In acest spatiu se gaseste neurohipofiza. Structura 5 formatiuni nervoase distincte: 1. talamusulul 2. metatalamusul 3. subtalamusul 4. epitalamusul 5. hipotalamusul 1. dispus de-o parte si de alta a ventricului 3. Este cel mai mare element component. Este alcatuit din substanta cenusie care formeaza nuclei 4 grupe: anterior, posterior, medial, lateral si din substanta alba care separa intre ei acesti nuclei 2. situat posterior si inferior de 1. Este alcatuit din corpii geniculati mediali (calea acustica) si corpii geniculati laterali (calea optica) 3. situat posterior de 1. In stuctura acestuia intra la fel, substanta alba si cenusie. Acesta realizeaza legatura cu corpii striati (fac parte din sistemul extrapiramidal miscari involuntare) 4. posterior de ventriculul 3. Cea mai importanta structura este glanda epifiza 5. reprezinta partea vizibila, poate fi vazut pe fata bazala a emisferelor cerebrale. participa la formarea partii inferioare a ventricului 3 si la formarea peretilor laterali ai acestuia alcatuit din substanta cenusie care formeaza nuclei si din substanta alba care realizeaza fascicule (ascendente cai senzitive, descendente motorii; internucleare fac legatura dintre nuclei) nucleii sunt grupati in 4 categorii in functie de pozitia anterioari, posterioari, mediani, laterali. 1. anteriori: - 4 nuclei: a. Supraoptic (deasupra chiasmei optice); b. Nucleul paraventricular (deasupra precedentului); c. Nucleul preoptic (anterior de chiasma optica); d. Aria hipotalamica anterioara (posterior de a.) Nucleii a si b sunt cei mai importanti, sunt mari, foarte bine vascularizati si prezinta proprietati de neurosecretie. Se secreta ADH (hormonul antidiuretic) si ocitocina. Acestia odata secretati ajung in glanda hipofiza prin tractul hipotalamo-hipofizar. 2. mediani: a. Infundibular (arcuat); b. Ventromedial (anteiror); c. Dorsomedial (posterior); d. Aria hipotalamica posterioara. 3. posteriori: 2 categorii: a. mamilari; b. Premamilari 4. laterali: 2 nuclei: a. Tuberomamilar; b. Tuberolateral (acesta se afla in apropierea tracturilor optice) Diencefalul reprezinta un punct nodal (intalnire) in sistemul nervos cemtral. Astfel reprezinta un punct de releu pe caile senzitive si caile senzoriale( acest rol revine talamusului si metatalamusului ). Reprezinta un centru de integrare al principalelor functii vegetative (hipotalamus).

Functia de releu toate caile aferente (care vin) de la maduva, bulb si cerebel, cu exceptia sensibilitatii olfactice, fac sinapsa (legatura) in nucleii talamusului. Metatalamusul este un releu pentru calea optica si cea acustica. Functia de centru de integrare pentru functiile vegetative, hipotalamusul are rol in: 1. reglarea aportului alimentar (la nivelul sau se gasesc centrul foamei si centru satietatii) 2. rol in actele emotionale (frica, furie reprezinta raspunsuri de autoaparare la factori externi) 3. rol in reglarea starii veghe-somn 4. rol in reglarea activitatii sexuale (prin functia de control asupra activitatii endocrine a ovarului si testiculului) 5. reglarea temperaturii corpului (2 procese: termoliza pierdere de caldura (hipotalamusul anterior prin SNV parasimpatic). Efecte: VD (vasodilatator), sudoratie, polipnee; termogeneza hipotalamusul posterior prin SNV Simpatic. Efecte: VC (vasoconstrictie), frisoane, cresterea metabolismului bazal). 6. Reglarea metabolismului apei se face prin interventia ADH (hormonul antidiureic secretat in nucleii supraoptic din hipotalamus si este secretat in neurohipofiza). Rolul impiedicarea eliminarii in exces a apei la nivelul tubilor renali. ADH scade diureza. Astfel cand presiunea osmotica a lichidelor din organism creste, creste si ADH, creste si absorbtia apei, scade nivelul urinar. Manifestarile clinice in cazul tulburarilor ADH diabet insipid.