ISDR I Organizarea sociala a geto dacilor in epoca prestatala

Geto-dacii au constituit ramura cea mai importanta a tracilor. Stramosii nostril sunt numiti geti (izv grecesti) si daci ( izv romane). S-a scris ca dacii au fost stability in arcul carpatic, iar getii in partea extracarpatica . Getii si dacii vorbeau aceeasi limba si constituiau acelasi popor .Acestea sunt ratiunile pentru care istoriografia moderna ii numea geto-daci. Istoricii Arion si Strabon relateaza desfasurarea expeditiei militare a lui a Alexandru cel Mare . in 335 i.e.n. la N de Dunare . Istoricul Teodor din Sicilia transmite informatii cu privire la conflictul dintre Lisimah si Dromichete , conflict ajuns la apogeu intre anii 300 si 202 a. H. Istoricul Iustin ne relateaza despre luptele getilor condusi de regale Coroles cu bastarnii . Inscriptiile de la Histria arata ca in secolul III a. H. cetatile grecesti din Dobrogea se aflau sub stapanirea grecilor. Istoricul Pompeius , descrie cresterea puterii dacilor in timpul regelui Rubogostes . Putem concluziona ca geto-dacii erau un popor sedentary ce practica agricultura si mestesugurile, dispuneaude armate puternice. Conducerea era exercitata intr-o forma nestatala , de catre popor in sistemul democratiei militare. In secolul III a.H. autoritatea regelui se consolideaza si apar elemente care anunta formarea statului. In aceasta perioada prestatala nu avem norme de drept ci avem norme de conduit , exprimate sub forma de obiceiuri care nu erau impuse prin constrangere pt ca nu exista statul . Aceste norme erauaplicate de bunavoie in interesul tuturor. In scrierile istorice sunt aratate obiceiurile geto-dacilor astfel , Herodot arata ca fii de familie aveau dreptul sa pretinda sefului de familie partea ce I se cuvine din bunurile familiei . Pompeius arata ca furtul la geto-daci se pedepsea aspru. Acordul dintre parti de transmitere de bunuri se incheiau dupa un ritual extreme de complicat , sub forma unui juramant religios. Herodot arata ca geto-dacii practicau jurmanatul zeitatilor palatului regal. ( juramantul de pe vetrele regale) In viata de familie, unii istorici ce se refera la o perioada mai indepartata a geto-dacilor spun ca acestia practicau poligamia . Cei care se refera la o perioada mai apropiata afirma contrariul. STATUL SI DREPTUL GETO-DACILOR Potrivit izvoarelor istorice , statul lor s a format si consolidate sub lunga domnie a lui Burebista 82-44 a.H. Trecerea de la organizarea gentilica la stat a fost determinate de

mai multi factori. Dintre factorii interni profunde transformari economice , sociale , ( mestesugul, comertul ) aplicarea schimbului pe plan extern si intern indeosebi la greci si romani, practicarea societatii bogati-saraci factori externi decaderea popoarelor vecine in lupta cu romanii, profilarea amenintatoare a expansiunii romane. Istoricii care au studiat procesul formarii , consolidarii statului geto-dac , au studiat persoana de exceptie a lui Burebista . Statul Geto-dac s a constituit pe un teritoriu cuprins la E- Nistru, V- Dunarea Mijlocie , S Lantul Balcanilor , N- Carpatii Padurosi. In acest teritoriu , erau cuprinse cetati grecesti de pe Marea Neagra . Referitor la esenta sa, mentionam ca la geto-daci , scalvia nu a atins niciodata nivelul clasic. Productia materoiala nu s-a intemeiat pe sclavi , ci pe munca celor liberi care aveau loturi de pamant individuale. Stratificarea sociala ( bogati-saraci) Bogati toti factorii de conducere in stat: rege, marele preot, dregatori. In frunte se afla regale ce detinea puterea suprema in stat. Acesta exercita atributiunile legislative, administrative , militare, judiciare, ca judecator supreme . Succesiunea la tron avea la baza principiul ereditatii combinat cu vocatia marelui preot, si a fratilor regelui de a veni la tron. . O trasatura specifica a monarhiei dacice puterea laica , religioasa ( o singura persoana sau mai multe ) Regele avea dregatori ierarhizati si active in atributii . Marii preoti aveau atributii largi vice regi . Pentru determinarea poporului alasupunere acestia aveau rol de acredita idea ca puterile regale si legile provin de la zei , ei fiind interpretii divini. Dregatorii locali aveau drept administrativ, comanda armatelor. Aveau un sistem vast de aparare (cetati in centru) cu o armata de peste 200.000 care au impresionat contemporanii si a devenit amenintatoare chiar si pentru romani. Din datele istorice => ca societatea geto-dacilor a fost organizata in epica istorica situate intre domnia lui Decebal si Burebista . Dreptul geto-dac exprima in forma obiceiurilor juridice si in forma logilor . Obiceiurile juridice s-au format inperioada de tranzitie . La formarea statului , acele obiceiuri stravechi s au dovedit utile si convenabile intereselor sociale au fost sanctionate devenind obligatorii si aplicate prin forta de constrangere a statului . Au impus noi regulide conduita, sanctionate de stat devenind obiceiuri juridice . Legile scrise au fost transmise din gerenatie in generatie pana la istoricul Iordanes. Aceste legi nu ne-au parvenit dar institutiile juridice ale geto-dacilor au fost reconstituite pe baza scrierilor indirecte, fie pe baza urmelor lasate asupra dreptuluide mai tarziu. Din aceste surse rezulta ca geto-dacii cunosteau institutia proprietatii private , exercitata asupra pamantului vitelor , sclavilor , constructiilor si exploatarilor miniere. Totodata cunosteau si propritaea obseteasca. Fizionomia a putut fi constituita pe baza unui text

dintr-o oda a lui Horatius. Din acest text rezulta ca prorpetatea era colectiva, iar folosinta laturilor era individuala, acestea fiind atribuite annual prin tragere la sorti. Familia era monogama, iar adulterul sotiei era pedepsit. Geto-dacii incheiau contracte prin intermediul carora se schimbau bunuri, prestari servicii. Statul si dreptul in Dacia provincie romana: Conflictul daci-romani a dus la razboaie militare 101-102/ 105-106 , prin care Traian a suspus statul dac. Nu intreg teritoriul locuit de daci si cucerit de romani a fost inclus in provincial Dacia. Astfel, Muntenia de azi , S Moldovei si o parte din Transilvania dintre Olt si Carpati au fost incluse in Moesia interioara. Provincia Dacia a fost reorganizata dupa moartea lui Traian de catre Hadrian, in anii 118119 , care a impartit Dacia romana in doua provincii Dacian Superioara si Dacia Inferioara. Dacia Inferioara cuprindea partea Transilvaniei si Oltenia. Dacia Superioara cuprindea restul de teritorii. In Dacia Superioara LEGATUS AUGUSTI proprietor, numit din randul ordinului senatorial, rang praetorian. In Dacia Inferioara PROCURATOR AUGUSTI aveau deplina putere de ordin military administrative si judecatoresc. Imparatul Hadrian- noua organizatie 124 astfel desprinzand din Dacia Superioara teritoriul aflat la N de Alies si Muresul superior, formand Dacia Poliseis procurator. 169 Marcus Aurelius reorganizeaza Dacia Inferioara si Dacia Superioara , formand provincial Dacia Apulensis. Acelasi imparat in 169 a desprins din Apulensis partea de V Dacia Malvenisis.