Sunteți pe pagina 1din 8

PROGRAM DE CONSILIERE SI ORIENTARE N CARIER LA ELEVII DE CLASA A VIII-A -ARGUMENTn condiiile transformrilor economice si sociale ce caracterizeaz societatea romneasc

n prezent, s-a impus ca necesar o ampl reform educaional ce aduce ca noutate, alturi de multe alte aspecte, activitatea de consiliere si orientare scolar privind cariera, ncepnd chiar din ciclul primar. n acest mod, elevul nu mai este doar un simplu receptor de informaie, ci este format pentru o societate dinamic, o societate aflat n schimbare, conform idealului educaional care doreste s dezvolte personaliti libere, creatoare, ntreprinztoare. n acest sens, consilierea si orientarea n carier devine un instrument principal n dezvoltarea si afirmarea personalitii fiecrui tnr si alegerea corect a profesiei conform aspiraiilor, dorinelor si cunostinelor sale. n etapa preadolescenei si adolescenei, elevii, aflai n perioada cutrii identitii lor si a locului lor n aceast lume, au nevoie nu de cineva care sa gndeasc pentru ei, ci de cineva cu mult experien care s-i ajute s se cunoasc pe sine si s releve multiplele ci ce pot fi urmate n via. Acest cineva, teoretic, ar putea fi oricare adult, dar practic acest lucru nu-l poate realiza dect un specialist care s cunoasc particularitile de vrst si, nu n ultimul rnd, tehnicile si metodele de consiliere. Conform teoriei si practicii consilierii, consilierul scolar este interesat de acele aspecte ale dezvoltrii elevilor care conduc ctre definirea identitii sale si l abiliteaz pentru a face opiuni si a lua decizii care vor conduce ctre integrarea armonioas n lumea din care face parte. 2. INVESTIGAREA CARACTERISTICILOR PERSONALE RELEVANTE PENTRU CARIER SI EDUCAREA LOR Cunoasterea elevului presupune o activitate complex, care const n culegerea datelor despre elev din diverse medii (familie, scoal, grupuri de prieteni, etc.) n realizarea unor interviuri si utilizarea unor metode specifice de investigare a personalitii.

Aceast activitate constituie o condiie fundamental a organizrii si a desfsurrii eficiente a procesului de educaie, dar si o component esenial a procesului de consiliere si orientare scolar. Exist o serie de instrumente care pot fi utilizate doar de ctre psiholog n cunoastereapersonalitii elevului, cel mai frecvent utilizate fiind testele n aplicarea crora trebuie s se in seama de anumite condiii precum si anunarea rezultatelor. Pe de alt parte, autocunoasterea este o condiie esenial a orientrii scolare si profesionale. Este un proces complex ce necesit un anumit nivel de dezvoltare a constiinei, un anumit nivel si volum de cunostine att despre nivelul social nconjurtor, ct si despre propria persoan. Ea presupune un profund proces de autoanaliz, nsoit de nelegerea si aprecierea celor din jur, o autoapreciere a propriului comportament, a rezultatelor obinute n munc n comparaie cu cei din jur. Unii autori sunt de prere c pn n clasa a VIII-a nu pot fi utilizate dect exerciii preliminarii pregtitoare ce au n vedere formarea capacitii de a raporta criteriile aplicate pentru evaluarea condiiei altora la propria conduit. Autocunoasterea l ajut s discearn interesele sale trainice, durabile de cele trectoare, instabile, ce apar mai curnd ca nzuine, aspiraii, dorine mai mult sau mai puin constientizate. Pe de alt parte, autocunoasterea presupune posibilitatea de autostpnire, autodeterminare n vederea perfecionrii personalitii. Aceasta nseamn c elevul si cunoaste nu numai calitile si posibilitile sale, dar si defectele, insuficienele voinei si ale caracterului, ale intelectului. Cunoscndu-le, el poate proceda la alegerea profesiei mai matur, orientndu-se nu att dup criterii exterioare si formale sau dup influenele momentului, ci pe baza unei confruntri a calitii persoanei cu exigenele liceului si respectiv profesiunii preferate. Pentru consilierea si orientarea carierei elevilor, o importan deosebit o prezint educarea intereselor cognitive si profesionale, precum si a aptitudinilor acestora, dirijarea aspiraiilor n direcia ofertei sociale privind necesarul forei de munc si cultivarea unei motivaii superioare, care stau la baza opiunilor scolare si profesionale. Modalitile cele mai eficiente de educare a acestor variabile de personalitate, care n procesul formrii si dezvoltrii lor se intercondiioneaz, sunt reprezentate de acele preocupri scolare si extrascolare care au o puternic rezonan n personalitatea elevului, preocupri n care elevul este angajat si n

care pe baza disponibilitilor sale psihice si fizice, copilul poate obine satisfacii . Aceast pregtire psihologic a elevilor nu nseamn grbirea lurii unei decizii si nici constrngerea si mpingerea lor spre anumite tipuri de studii sau ramuri de activitate profesional. Ea constituie, n esen, o aciune permanent de dirijare a procesului de formare a personalitii fiecrui elev n parte n direcia realizrii unei concordane ntre ceea ce vrea (sistemul de preferine, aspiraii si dorine), ceea ce poate (cunostine, abilitile si capacitile de care dispun) si ceea ce trebuie s fac elevul (oferta de munc, cerinele vieii sociale). Unul din elementele importante pentru managementul carierei este, asa am artat deja, cunoasterea de sine. n continuare voi detalia acele aspecte care au o relevan mai mare pentru deciziile de carier, chiar dac autocunoasterea nu se opreste doar la acestea. a) Interesele reprezint preferinele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de cunostine sau de activitate. El constituie unul din elementele importante de decizie n carier. Preferinele pentru anumite domenii de cunoastere si activiti, favorizeaz alegerea ocupaiilor n care aceste interese pot fi valorificate. Modaliti de investigare a intereselor: 1) reflectarea sistematic asupra alegerilor anterioare; 2) inventarele de interese, instrumentele cele mai utilizate n interveniile de orientare. Inventarele de interese au adesea si variante care se pot autoadministra si pot fi utilizate n autocunoastere, spre exemplu Chestionarul de interese bazat pe teoria lui Holland. b) Valorile reprezint convingerile bazale ale indivizilor. Ele sunt surse motivaionale si ale standardelor individuale de performan ntr-un anumit domeniu. Modaliti de investigare a valorilor personale: 1) Ierarhizarea unor valori date; 2) Analiza alegerilor anterioare; 3) Utilizarea discreionar a timpului; 4) Analiza fanteziilor personale legate de carier; 5) Identificarea modelelor. c) Caracteristicile de personalitatereprezint pattern-uri tipice de gndire, comportament, afectivitate si relaionare pe care le manifest o persoan. Simul comun spune c personalitatea este variabila central, determinant n alegerea si adaptarea la

carier. Persoane cu caracteristici de personalitate similare pot s aib performane bune si s fie mulumii n ocupaii diferite, asa cum persoane cu caracteristici diferite pot prefera aceeasi ocupaie sau ocupaii similare. Aceasta deoarece comportamentul nostru este determinat nu doar de caracteristicile noastre personale, ci si de caracteristicile mediului n care se desfsoar. O modalitate uzitat de a corela caracteristicile de personalitate cu mediile ocupaionale este evaluarea acestora pe patru dimensiuni bipolare (tipologia lui Jung). Este important ca adolescenii s neleag relaia mediat care exist ntre aceste caracteristici de personalitate si mediile de munc. d) Aptitudini si deprinderi Aptitudinea reprezint potenialul unei persoane de a nva si a obine performan ntr-un anumit domeniu. Dezvoltat prin nvare si exersare, aptitudinea devine abilitate, iar prin aplicare n practic si automatizare, abilitatea devine deprindere. Modaliti de identificare a aptitudinilor: 1) Inventarierea activitilor pe care o persoan stie/poate s le fac, cel puin la un nivel mediu si fr un efort deosebit; 2) Completarea unor chestionare special destinate identificrii acestora. n majoritatea cazurilor chestionarele de aptitudini fac trimitere la domeniile ocupaionale care se valorific. 3. PROBLEME ALE ORIENTRII SCOLARE LA SFRSITUL CICLULUI GIMNAZIAL Pentru asigurarea succesului n profesiune, n via, trebuie s se stabileasc un acord ntre fondul aptitudinal si aspiraii pe care le poate realiza. Muli tineri si furesc planuri de viitor fr s se gndeasc dac posed si calitile necesare ndeplinirii acestora. La fel fac si foarte muli prini care doresc pentru copiii lor un viitor mai fericit, mai plin de realizri mari, dect al lor. Dar prinii neleg c numai nzuinele singure, fr capacitile interne si externe de realizare, rmn sterile, dup cum nici fondul aptitudinal nu se poate fructifica de la sine fr condiii interne si externe. Pentru absolvenii clasei a VIII-a se pune spre rezolvare o problem important de orientare: alegerea scolii si ocupaiei de viitor, a pregtirii lor n continuare n direcia profesiunii alese. n acest sens ns, nu toi elevii sunt pregtii din timp, unii se gndesc la acest lucru abia n ultimul moment si de aceea

apeleaz pentru soluionarea problemei, de obicei, n mod ntmpltor la familie, prieteni, anunurile din ziare, uneori si la cadrele didactice. Procednd n grab, nesistematic, nu au ntotdeauna opiunea cea mai bun. ntruct numrul profesiilor si specialitilor liceale este foarte mare, elevii singuri sau ajutai numai de ctre prini nu-si pot alege n cunostin de cauz tipul de liceu sau profilul n care s se realizeze din punct de vedere profesional. De asemenea, ei singuri nu-si pot cunoaste aptitudinile si capacitile proprii, nu-si pot orienta interesele si aspiraiile n direcia formrii si dezvoltrii lor depline. De aceea elevii trebuie ajutai de scoal s se autocunoasc si s-si nsuseasc informaiile necesare cu privire la profilul scolar si profesional spre care opteaz, n conformitate cu fondul lor aptitudinal si cu necesitile viitoare de cadre n profilul respectiv. DEMERSUL ACTIVITII DE CONSILIERE: Programul de consiliere s-a desfsurat pe parcursul a dou etape, respectiv 10 sedine: n prima etap m-am axat pe autocunoastere pentru ca elevii s se descopere pe ei nsisi, s fie constieni de calitile, de asteptrile lor, ct si de imaginea grupului despre ei. n a doua parte m-am oprit asupra analizei fiecrei opiuni n parte, asupra informaiilor despre liceele pentru care au optat precum si a pasilor pe care trebuie s-i fac pentru atingerea scopului propus. n partea final a programului au fcut o scurt evaluare asupra ntregului proces de consiliere. Sedinele s-au desfsurat sptmnal. Pentru buna desfsurare a activitii noastre s-au stabilit niste reguli. Cteva minute au lucrat individual si au pus pe hrtie 5 reguli pe care le-ar dori fiecare s fie respectate. Centralizndu-le, am ntocmit lista care a fost afisat la loc vizibil si cuprinde: - seriozitate, confidenialitate, rbdare, respect fa de cellalt, sinceritate,dreptul la propria opinie, voina de a ne cunoaste, lista rmnnd deschis pentru completarea altor reguli pe parcursul activitii. Pentru a se cunoaste mai bine, fiecare consiliat s-a prezentat prin cteva date personale discutnd pe tema: Ce stiu despre colegul meu. Au primit cte un ecuson pe care si-au scris numele si prenumele, o calitate a lor si un desen care s-i reprezinte.

A doua ntlnire (sedin) a cuprins alte exerciii de relaionare, cunoastere si autocunoastere. n acest sens consiliaii au completat Harta valorilor si au desenat Spaiul existenial.Primul exerciiu a fost Harta valorilor, elevii au primit cte o foaie de hrtie pe care au desenat 3 cercuri si cele 4 valori. Urmtorul exerciiu a fost Spaiul existenial. Consiliaii au primit cte o coal de hrtie si au desenat spaiul n care triesc ei, locul unde le place s stea cel mai mult sau spaiul existenial pe care si-l imagineaz s-l aib. Urmtoarea activitate (a treia) a vizat tot descoperirea de sine, propunnd exerciiile Harta inimii, Harta minii. Au primit cte o foaie de hrtie pe care era desenat o inim mprit n patru pri. Ei au completat primele dou rubrici de sus ale inimii, dup care pentru completarea celorlalte dou au fcut schimb de coli ntre ei. Regula jocului este c se va pune accent pe aspectele pozitive (caliti) ale colegilor, mai puin cele negative. Fiecare si prezint desenul si au loc discuii. Exerciiul Harta minii se va desfsura dup aceiasi pasi ca si cel anterior, pe coala de hrtie avnd desenat doar 3 rubrici. Sedina a patra si-a propus s continue aciunea de autocunoastere, consiliaii s rezume ceea ce au descoperit despre ei pn acum si s fac legtura cu meseriile existente n familie. n acest sens, le-am propus consiliailor exerciiul Arborele profesional. Vor desena un arbore, iar n coroana lui fiecare elev si va trece n partea dreapt meseriile membrilor familiei din partea mamei (bunici, unchi, mtusi, verisori), iar n partea stng din partea tatlui. Fiecare si prezint arboreal si au loc discuii. Pentru identificarea activitilor ce le vor putea face, consiliaii au lucrat apoi Busola individual, situndu-le la poli opusi: Ce pot s fac?/ Ce nu as putea s fac? n sedina a cincea consiliaii au avut de completat un chestionar de interese bazat pe teoria lui Holland , avnd ca scop s cunoasc domeniile de activitate corespunztoare fiecrui tip de personalitate. A doua parte a procesului de consiliere pune accent pe informarea elevilor despre reeaua scolar existent si evaluarea propriei situaii. Scopul celei de-a sasea sedine este de a afla ct mai multe despre reeaua scolar existent. Dup prezentarea reelei scolare, elevii pot s pun ntrebri pentru a afla alte detalii. Fiecare elev va primi o coal de hrtie pe care o va mpri n dou coloane. n prima coloan va trece liceele pentru care opteaz n ordinea preferat iar n coloana a doua va trece

profilurile preferate, toate acestea n funcie de criteriile stabilite de el. Va face acest lucru pentru a vizualiza mai bine liceele si profilurile pe care le le prefer si pentru a vedea dac a neles mesajul transmis de mine, adic acela de a-si alege liceul si profilul n funcie de posibilitile lui, de ceea ce vrea s fac mai departe, de ceea ce i place, etc. n sedina a saptea se propune consiliailor o analiz SWOT, care presupune evaluarea propriei situaii, constientizarea si determinarea calitilor precum si recunoasterea slbiciunilor care exist, cunoasterea oportunitilor si prevenirea pericolelor care pot apare. Exerciiul propus spre rezolvare n sedina a opta Privesc n fa, direct, viitorul meu i va determina s se gndeasc si mai bine dac sunt pregtii s intre n via pe usa din fa. Dup ce au completat spaiile punctate, rspunznd ntrebrilor, fiecare va citi ce a scris si vor avea loc discuii. Consiliaii sunt ndrumai n sedina a noua s se gndeasc la pasii ce trebuie urmai pentru a ajunge la profesia dorit. Am sugerat s se gndesc la aceste lucruri reprezentnd un PLAN DE ACIUNE. Un alt punct de discuie a fost: Cum trecem peste obstacolele care apar pe parcurs? Sedina a zecea si ultima, a avut ca scop evaluarea final a procesului de consiliere. JOC: Se cere elevilor s se ridice n picioare si inndu-se de mini cu ochii nchisi s deruleze n minte pe scurt sedinele de pn acum, ceea ce au cstigat n urma sedinelor, cum si-au clarificat problema pentru care au participat la acest proces de consiliere. n continuare se impart ecusoane si ace cu gmlie. Sarcina era ca pe ecuson s-si scrie prenumele si o calitate cstigat n acest proces de consiliere. Evaluarea activitii se face prin completarea unor fise de evaluare final.

BIBLIOGRAFIE 1. BBAN, A. Consiliere educaional. Ghid metodologic pentru orele de dirigenie si consiliere,ed. PSINET, Cluj-Napoca, 2003 (p.215-217) 2. DANCSULYI, A., CIUREA, R., LASZLOFFY, I. Autocunoasterea, condiie esenial a orientrii scolare si profesionale n SALADE, D. Contribuii la orientarea scolar si profesional, E.D.P., Bucuresti, 2001 (p.29) 3. JIGU, M., Consilierea carierei, ed.SIGMA, Bucuresti, 2001(p.49-52) 4. LEMENI, G., MICLEA M., Consiliere si orientare ghid de educaie pentru carier, ed.ASCR, Cluj-Napoca, 2004( p.28-39) 5. TOMSA, GH., Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi, Casa de Editur si Pres Viaa Romneasc, Bucuresti, 1998 (p.78)