Statistica ca stiinta, instrument de cunoastere si dirijare a economiei Stat reprez un set de metode si tehnici pt obtinerea, organizarea, agregarea, prezentarea,

interpretarea si analiza activitatilor numarabile. Stat cerceteaza aspectul cantitativ al fenomenelor si proceselor strict determinate in timp si spatiu. Aceste fenomene si procese se manifesta aparaeny ca fiind intimplatoare si independ, insa, in realitate, eu esente commune, sunt fenomene sau pricese de tip colectiv(de masa). Obiectul de studio al statisticii il formeaza fenom din domeniul vietii sociale, precum si interdependenta dintre acestea si conditiile materiale in care se produc. Stat se diferentiaza: teoretica-are ca obiect de studio dezvoltarea procedeelor si metodelor de abordare si analiza statistica a fenomenelor social-economice. Aplicata/de ramura-in care se face particularizarea si adaptarea procedeelor si metodelor la specificul domeniului cercetat Dupa scopul umarit: descriptive-presupune utilizarea metodelor pentru organizarea, agregarea si descrierea unei multimi de date. Inferentiala-importat instrument de analiza utilizat in procesul de luare a deciziilor. Ea face trcere de la statistica descriptive aunui esantion la desc intregii mase. Colectivitate statistica-totalitatea elem de aceeasi natura, care sunt supuse studiului statistic, au o serie de trasaturi esentiale commune. Colect stat-expri o stare si o anumita intindere in spatiu formind un stoc la un moment dat. Colec dinamica-exprim un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor comparate pe un interval de timp. Unitatea stat-sunt purattoare de info reprezen elem componente ale collect stat. Un simple-elem consecutive specifice naturii fenom care formaza aceeasi collect. Un complexe-formate de mai multe unitati simple, organizate in functie de criterii social-eco. Caracteristica stat(variante stati/variabila)-trasatura comuna unitatilor unei collect statistice, are valori diferite de la o unitate la alta. Numarul de variante intro collect su num pondere, frecventa. Dup continut:de timp; de spatiu; atributive (numerice, calitative); dup mod de manifestare:alternative(2 valori M/F); nealternative. Dup gradul de esentialitate: esentiale, neesentiale; Modul de obtinere:primare; derivate. Statistica in spatiul romanesc: evol socie rom, transformarile structurale, a caror intensitate sa accentuat din a 2 jum sec XVII si mai ales in sec XIX, cuprinzind, treptat domeniile active soci-eco, sau facut simtite si pe planul suprastructurii si org soci-politice. Astfel stat a devenit un instrum important de cunoastere a fenom soci-eco si a transform care au avut loc in evol si structura acestora, cit si un mij tot mai import menit sa contrib. la dezv lor, devenind indispensabila. Dimitrie Cantemir a fost primul ginditor care sa folosit de datele statistice in elaborarea lucrar sale. Nicolae Sutu-primul eco si printr primii invatati cu preocuparile sistematice pt stiintele eco, sia dat seama de importa deosebita a statisticii pt cunoasterea fenom soci-eco, si in activitatea de guvernare a tarii. George Baritiu in lucrarile sale a inteles rolul statisticii in stabilirea caracteristicilor fenomenelor sociale analizate privind, in special nivelurile, dinamica, si structura acestora. In 1859 dom Alex. Ioan. Cuza semneaza ordonanta de infiintare a oficiului central de stat administrative, marcind actul de nastere al stat oficiale in Romania. Ct privete teritoriul Basarabiei din componena Imperiului Rus, primele cercetri statistice fundamentale n Basarabia au fost efectuate la nceputul anilor 1860 de ctre ofierul statului Major rus Alexandru Zasciuk. n anul 1863 el public dou volume de Materiale pentru geografia militar i statistic a Basarabiei, care mult vreme au constituit una dintre cele mai importante surse privind geografia, demografia i economia Basarabiei. Funcionarea statisticii n R.M este reglementat prin Legea Republicii Moldova Cu privire la statistic din 22.06 1995. Departamentul Statistic i Sociologie (DSS) este mputernicit s conduc ntreaga activitatea statistic n ar, cu formaiunile teritoriale de statistic, de comun acord cu ministerele, departamentele i Banca Naional a Moldovei, care se ocup cu statistica administrativ. In RM Biroul national de statistica este autoritatea administrative centrala care, in calitate de organ central de statistica, conduce si coordoneaza activitatea in domeniul statisticii din tara. Domeniile: geografie si mediul inconjurator; populatie; forta de munca; utilizarea timpului; stat salarizarii; nivelul de trai al popul; preturi; invatamint si stiinta; orcotirea sanatatii; protectia sociala a populatiei; cultura si sport; turism; justitie; conturi nationale; industrie; resurse energetice; agricultura; finante; transporturi; antreprenoriat; stat teritoriala; stat internationala; tehnologii informationale; comert; etc.

Observarea statistica Obser este prima etapa a cercetarii statistice. Ea consta in culegerea de date dupa o anumita metodologie pt toate unitatile colectivitatii cercetate. Scopul obser este comun cu cel al cercetarii stat, in sensul cunoasterii situatiei existente, modificarilor structurale si in dinamica sau al interdependentei cu alte fenomene. La efectuarea observrii statistice trebuie s se in seama de urm princip:- datele culese trebuie s fie autentice; - caracterizarea colectivitilor supuse studiului se bazeaz pe observaii culese pentru fiecare unitate component a colectivitii sau pentru o parte sufficient de mare a acestora; - datele obinute prin observarea statistic trebuie s ndeplineasc att condiia de volum ct i de calitate; datele statistice trebuie s se prezinte ca un material informativ complet i unitar att sub aspectul organizatoric ct i al coninutului. Etapele: obiect obs (colectiv cercet); scopul obs; unitatea de obs (simple, complexe); programul obs; formulare si instructiuni de completare (fise, liste); locul obs si unitatea care raporteaza; probl organiza. Erori de obs stat: intimplatoare- au caracter aleator i survin, de regul, datorit lipsei de concentrare a persoanei care efectueaz nregistrarea, copierea sau codificarea datelor. Sistematice- au o inciden redus, dar afecteaz ntr-o msur nsemnat autenticitatea datelor culese. Ele provin, de regul, din interpretarea incorect a instruciunilor de culegere a datelor , nenelegerea scopului observrii. Pentru eliminarea erorilor, datele statistice sunt supuse unui control care poate fi de volum, cantitativ-numeric sau logic. Controlul de volum presupune ca la centrul de prelucrare s se verifice dac au sosit toate formularele, cu toate rubricile completate. Controlul aritmetic const n refacerea prin sondaj a unor calcule de obinere a unor indicatori nscrii n formular. Controlul calitativ vizeaz verificarea relaiilor cantitative existente ntre mrimile economice, a marjei de valori admisibile pentru anumii indicatori i concordana ntre valorile acelor fenomene ntre care exist legturi de interdependen. Observarea total presupune nregistrarea dup criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare - de la toate unitile colectivitii. innd seama de posibilitile de obinere a informaiei, observrile totale sunt: recensmntul (este cea mai veche metod de observare total i reprezint fotografierea fenomenelor la un moment dat numit moment critic fa de care ne raportm atunci cnd culegem datele. Recensmintele reprezint observri cu caracter periodic; . Recensmintele populaiei reprezint modelul general pentru observrile de acest tip. Ele reprezint operaii de mare amploare i durata de pregtire de 1-2 ani. Prin analogie se pot folosi recensminte i n alte domenii ca de exemplu: anual, populaia de vrst colar i cu opiunile corespunztoare; anual, recensmntul animalelor. ntr-un sens mai larg orice inventariere poate s fie considerat ca un recensmnt statistic) i raportrile statistice cunoscute i sub denumirea de dri de seam. Observarile pariale presupun c datele sa se obina numai de la o parte a unitailor colectivitaii, parte care poate s fie reprezentativa sau nu in raport cu intreaga colectivitate, exemple de observari partiale putnd fi: sondajele statistice (Pentru ca s putem substitui observarea total prin cea parial eantionul trebuie s ndeplineasc condiia de reprezentativitate. Prin reprezentativitate nelegem ca eantionul s reproduc ntr-un numr sufficient de mare de uniti structura ntregii colectiviti. Sondajul statistic este o metod riguroas care se bazeaz pe principiile teoriei probabilitilor potrivit creia putem obine nu numai caracterizarea statistic a fenomenelor, dar putem calcula i erorile probabile de estimare a tendinelor generale pe baza datelor de eantion.), anchetele(numai cu totul ntmpltor poate s ndeplineasc condiia de reprezentativitate. Ea se bazeaz pe completarea benevol a chestionarelor,), observarea partii principale, monografia (se realizeaz la o unitate complex sau pentru o problem care intereseaz.) Sistematizarea, gruparea si prezentarea datelor statisitce Procedeele: 1.prelucra primara a datelor (sistematiz, centraliza, grupare); 2. calcu indic derivati (medii, indicatori); 3. masurarea gradului de intensitate a legaturilor stat dintre variabile; 4.masur influen factorilor asupra variatiei fenom (analiz dispersionala); 5. construirea metod de regresie si de trend (ajustare stat); 6. prognoza fenomenelor (procedeu de extraxolare statistica); 7. estimarea parametrilor si verificarea ipotezelor statistice (procedee inferentiale).

Gruparea- central pe grupe omogene a unitatilor unei collect, dupa variatia unei caracteristici sau a mai multor caract. Grupe: a) dup nr caract de grup: -simpla; -combinata; b) dup natura caract: -de timp; -de spatiu; -calitativa (atributiva-nenumeric; numeric-cantitativa). Tabelul statistic-o forma de prezentare ordonata si completa a datelor despre o colectivitate cercet. Elementele: titlul tab (unde si cind sau produs even); machete tab (total liniilor orizon si vert a caror intersectie duca la form rubricii pr sub si predicatul tab); sub tab (se inscrie in cap rindurilor colect si partile sale comp); predicatul tab( se inscrie in cap coloane, este form din total aspectelor cantitative referitoare ;a colectiv cercetata); continutul tab (total info); sursa dat (se trece sub tab); nota explicative. Graficul o forma de prez a datelor sub forma de imagini spatiale cu caracter conventional in care se reliefeaza unele caract esentiale ale colect studia. Elementele: titlul, axele; scarile; legenda; graficul propriu zis; sursa; nota explic. Tipuri: Diagr prin benzi (dreptunghiuri cu latura mare orizont); Diagr prin coloane (sub forma unor drept cu lat mare vertic); Graf prin areale (sub forma unor figure geometrice in plan a caror suprafata este proportionala cu marimea caracteris); Diagr de structura (presupun un raport de proportionalitate intre suprafata figurii geometrice si totalul structurii de 100%); Diagr polara (se util pt a ilustra sezonalitatea, dar poate si folos si pt a da o imagine grafica raportului dintre elem unor serii de reparitie). Pt serii cu fregvente dup o var continua se folos histograma sau poligonul fregventelor. Indicatorii statistici; absolute si derivati Ind stat-expresie numerica a unei trasaturi obser pe o collect definite in timp si in spatiu. Sunt purtatori de informatie si o metoda, formula de calcul. Functii: de masurare, comp; sinteza; estimare. 1) Dup mod de obtinere: primari-se obtin la fazele initiale, dar nu pot oferi suficienta informatie; derivati-prin operatii mai complexe. 2) Dup gradul de cuprindere: simpli-unit individuale; de grupvalori cumulate, sintetizate, la nivel de grup. 3) Dup forma de prezentare: absolute- marimi care se reprez prin ele insele. Relativi-valori obtinute prin comparare. Tipuri de ind relativi: de structura- ponderi sau greutati, se obt prin raportarea vol fiecarui grup a collect la vol total al collect, se expr prin coefi sau %, diagr de struct. De intensitate-se obt prin raportarea dintre doi ind abs de nat diferita intre care exist o legatura (W, Pret). De dinamica-exprim modif unui fenom stat de la un segment de timp la altul, (coef %), se pot construe cu baza fixa si in lant. De coordonare-compara doua elem sau doua grup ale aceleiasi collect sau 2 colect asemanatoare situate in spatiu si in timp, indica de cite ori un grup este mai > (>1) sau mai < (<1), se reprezint prin diagr prin coloane, benzi (coef, %). Ai planului/programati- a) sarcina de plan-cu cit in perioada curenta planul a deposit nivelul atins de un fenom in perioad aleasa ca baza de comp (cu cit sa planif, pl/0); b)realizarea planului-masoara gradul de realizare a sarcinilor comp cu cele prevazute de plan pt aceeasi perioada (ef/pl). Indicatori ai tendintei centrale Marimile medii sunt valori abstracte care tind sa caract intraga colectiv, ea treb inteleasa ca un nivel comun, un nivel la care ne asteptam. Media este expresia sintetizarii intrun singur nivel reprezentativ a tot ceea ce este essential, tipic si obiectiv in aparitia, mani si dez feno Medii ce calcul/fundamentale: aritmetica-acea val abstra care inlocuind toate variantele unei colectivitati nu modifica suma elementelor, se folos cind fenom studiat inregistreaza modificari aproximativ constante in progresie aritmetica (simpla, ponderata). Armonica-acea val care inlocuind termenii reali din collect nu modif suma inverselor, se util in calc vitezei medii; w medii; randamentului mediu; timpului mediu; indic mediu al pretului. Geometrica-acea valoare care inlocuind elem collect nu modifica produsul acestora, nu este influent de val mici sau mari, nu poate fi aplicata valorilor nule sau negative. Se util unde nu putem efectua insumarea valori prin adunare (marimi relative, indici, %). Patratica-acea val care inlocuind variantele reale din colectiv nu modifica suma patratelor lor, poate fi aplic asupra unor variante nule sau negat, este sensibila la variantele mari, se util pt cal erorii medii abaterii medii, pt caract imprastierii, neomogenitatii unei serii. Indicatori de pozitie: Me-acea varianta a caracteristicii care ocupa poz centr intro colect ordonata cresc sau descr. Mo-varianta cu fregventa cea mai mare de aparitie in colect. Mediala- imparte suma termenilor seriei in doua parti egale.

Indicatori ai imprastierii (dispersiei) seriilor statistice Femomenul de disperisie- modul de imprastierea termenilor unei serii in raport cu media lor. Ind dispersiei-ne permit sa afirmam in ce masura seria este omogena si respective cit de reprezentativa este media acesteia. Impreuna cu ind medii ne permit sa descriem forma de repartitie a unei serii statistice. Abaterile apar in urma influ factorilor. Abaterea individuala-masoara abaterea fiecarui termen fata de media seriei. Indi ai variatiei: Abat medie liniara-media aritmet a abater variantelor sau a centrelor de interval de grupare de la media colectiv. Dispersia-poate fi definita ca o medie aritme a patratelor abaterilor de la media colectiv, este o marim abstracta, adimensionala ce nu serveste direct analizei variatiei. Coeficientul de variatie- ind cel mai sintetic care exprima intro forma abstracta intensitatea variatiei(<35%-intensitatea variatiei este redusa, colectiv este omogena, media representativa). In cazul seriilor grupate dupa un singur factor de grupare, distigem urmat categ de dispersii: a) de grupa- cauzata de influenta fact aleatori necunoscuti; b) dintre grupe- cauzata de influenta factorului de grupare (comtrolabila); c) generala-totala, cauzata de influenta tuturor factorilor. Coeficientul de determinare-explica masura in care factorul de grupare determina variatia variabilei studiate, >50%-determina in mod univoc, semnificativ. Metoda selectiei (sondajului statistic) Sondajul-o forma a cercetarii statistice realizate pe baza unei parti representative din colecti genera Tipuri:a) scopul urmarit: descriptive (efectuat in vederea estimarii parametrilor ce caract o pupul); analitic (realizat pt verificarea unor ipoteze statistice ); b) principiul selectiei: aleator; rationat, mixt; c) procedeul de selectare: repetat; nerepetat; mechanic; d) volumul esantion: de vol mic <30; de vol mare; e) nr de unitati extrase: simplu (1 unitate); de serii (se extrage cite o grupa). Reprezentativ esantion-capacitatea acestuia de a reda trasaturile esentiale ale colectivitatii generale din care sa extras chiar daca vol esant este mult mai < decit vol colectivitatii. Eroare de represent-diferenta dintre media esantionului si media colectiv generale. Esantio se considera reprezentativ daca eroare este mai mica de +- 5% fata de media colectiv generale. Eroare medie de represent-abaterea medie patratica a mediilor de esantionare fata de X0(mediu). Eroarea limita admisibila-caracterizeaza precizia estimatiei, arat diferenta maxima in + sau in care poate surveni la o anumita probabilitate (Z), Z fiind utilizat in calculul erorii limita. Intervalul de incredere-zona prbabila in interiorul careia se va situa media populatiei generale. Estimarea-procedeu prin care se determina valoarea unui parametru necunoscut al unei populatii pe baza datelor unui esant extras din aceasta (estimarea punctuala; estim printrun interval de incredere). Estimatori- functie stat calcul pt esant cu scopul determine parametr necunos, corescpunz al acestu Estimatia-orice val al unui oarecare estimate al parametrului obtinuta pe baza de esantion. Serii cronologice Serie cronologica-un sir de observatii cifrice date in timp, care se reprezinta printrun sir de perechi (Ti, Xi); caracterizarea avriatiei in timp a unui fenomen. Tipuri: modul de reprezen a variab in timp: de momente de timp; de intervale. Indicatori: a) absoluti (forma de baza a seriilor de timp); -nivelul absolute; -modificarea absol; b) relativi (un mod de reprezentare procentuala a datelor); -indici (arata de cite ori sa modif un process sau un fenomen dea lungul timp); -ritmuri (exprim cu cite procente nivelul atins in perioada curenta depaseste nivelul atins in perioada considerate de comparatie); -valoarea absoluta aunui procent de credtere(expr cite unit din sporul inregistrat intro perioada revin la fiecare procent al ritmului); c) medii (evolutia unor caracteristi calitative-sal mediu, W); -nivelul mediu; -modificarea medie absoluta; -indicele mediu(reprezin valoa care, daca ar substitui indicii de baza in lant, procesul acestora nu s-ar modifica); -ritmul mediu (arata cresterea procentuala a fenomenului sau procesului studiat in medie de la o perioada la alta). Reprezentarea grafica: cronograma-reprezentare grafica a variatiilor unui parametru in functie de timp, histograma; diagrama prin coloane; diagrama prin benzi; diagrama polara.