Tema 1: Integrare-lat integro-a pune la un loc, a reuni mai multe pri intr-un intreg.

n sptmnile n care se pregtea Planul Marshall, termenul de integrare eco a aprut de mai multe ori, n numeroase doc. Astfel, n planul Marshall Programul de reconstrucie european, se poate citi despre nevoia de integrare i coordonare eficient a programelor economice n regiunile critice i despre sperana de reintegrare a acestor ri ntr-un sistem productiv i comercial mondial i regional sntos.. Integrare eco-proces benevol de interactiune eco. a mai multor ri, fiind generat de interdependena dintre ele, in vederea apropierii mecanismelor eco i crearea unui organism eco unic. Forme de integrare: Zona de librer comer niunea eco monetara niunea politic. niunea vamala Piaa comuna niunea eco

Premizele procesului de integrare: !. Apropierea nivelurilor de"voltarii eco i gradului maturitatii eco a trilor ce doresc sa se integre"a. #. Apropierea geografica a statelor, e$istenta granitelor comune si a relatilor eco din punc de vedere istoric. %. Problemele, interesele comune ale tarilor in diferite domenii &. 'fectul de demonstrare. Implicaiile integrarii eco. internationale asupra tarilor participante: !. stimulea"a cresterea eco prin crearea premiselor pentru imbunatatirea alocarii resurselor si disponibilitatii acestora. #. (timulea"a difu"area mai rapida a tehnologiilor moderne. %. Perfectionarea infrastructurii in terile membre, iftinindu-se transportul si operatiunile de e$portimport. &. )ntensifica concurenta *. (timulea"a procesul investitional +. (timulea"a de"voltarea si progresul eco ,. -e"voltarea anumitor activitati, care nu este posibila de unele tari in mod individual, din cau"a limitarii resurselor. Teorii: !. Uniunii vamale. /spatiu eco ai carui membru se anga0ea"a reciproc sa nu impuna nici un fel de ta$e vamale si nici o restrictie cantitativa, aplicind un tarif vamal comun fata de tarile terte, precum si o legilatie vamala comuna. Clasica- sustine constituirea uniunii vamale pure, ca grupari formate numai prin corectarea ta$elor vamale,ca instrument de prote$tie si politica comerciala. Moderna- se refera la coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile membre

#. Uniunii eco si monetare: /principii. politica comuna in domeniul industrial, agricol, transporturi, financiar, monetar etc.1 libera circulatie a presoanelor, serviciilor si capitalurilor1 crearea unor fonduri speciale pentrru finantarea anumitor programe1 concurenta loiala, armoni"area legislatii. nationale. 2alassa distinge urmatoarele * etape ale integr eco internat(primele 5 orme ale integrarii! %. Uniunea politica: etapa gianala a integrarii fiin sustinuta de 3harles de 4aulle.

Tema ":

n !5&, a fost lansat Programul de 6econstructie a 'uropei- Planul Marshall, a0utor oferit de ( A i acceptat de tarile 'uropei 7ccidentale, care, decise sa nu mai suporte erorile trecutului, au ales solutia integrarii lor economice si politice. Actiuni interprinse in aceasta directie. 3rearea in !5&8 a 7rgani"atiei de 3ooperare 'conomica 'uropeana pentru administrarea a0utorului ( A, acordat prin Planul Marshall. 3onstituirea in !5&8 a uniunii vamale 2enelu$/2elgia ,7landa, 9u$emburg: )n !5&5 are loc crearea 3onsiliului 'uropei, instit. ce actionea"a in domeniul educatiei si al cooperarii culturale.

;oate aceste evenimente au contribuit la trecerea de la colaborarea politica la unire economica a tarilor vesteuropene. #tapele integrarii vest-europene: ). Planul (human, prin care s-a elaborat un program de constituire a 3omunitatii 'uropei a 3arbunelui

si otelului /3'37:. 3'37 afost considerata prima schita efectiva de unitate europeana si a avut % obiective. resocierea <rantei si 4ermaniei, testarea posibilitatii unei Pieti 3omune si punerea ba"ei unei noi 'urope. (-a decis sa se organi"e"e o conferinta interguvernamentala, care sa studie"e crearea unei uniuni vamale intre cela + tari /2elgia, <ranta, 4ermania, )talia, 9u$emburg,7landa: si a unei organi"a comune pt de"voltarea si utili"area energiei atomice. )). (-a inceput cu conferinta interguvernam de la 2ru$elles, fapt care a avut ca re"ultat semnarea in

primavara anului =5*, de tarile membre ale 3'37 a ;ratatului de la 6oma, care a pus ba"ele 3omunitatii 'conomice 'uropene /3'': si a 3omunitatii 'uropene a 'nergiei Atomice /' 67A;7M:. 3'' prevede inlaturarea barierelor vamale, a restrictiilor cantitative, stabilirea unui tarif vamal comun. ))). (e caracteri"ea"a prin fu"ionarea in !5+* a celor % comunitati /3'37, ' 67A;7M, 3'': sub

denumirea generica de comunitate eco europ 3'', avind acelasi organ de conducere si buget comun. Multa vreme s-a folosit termenul de cei + sau Piata comuna. )n !5+#-!5+& se instituie PA3.
IV.

'$tinderea 3'', iar mai apoi !*

', a avut loc prin aderarea succesiva, de noi tari. +

!#

#*

#,

#8. Are loc crearea (istemului Monetar 'uropean /(M': si lansarea monedei unice de cont ', in !555 are

'3 . n !55! se semnea"a tratatul de la Maastricht. 3'' capata denumirea oficiala de loc lansarea monedei unice ' 67.

Pia$a Comun% #uropean%: asigurarea celor patru li&ert%$i de circula$ie -atorit >pie?ei comune>, statele 3'' au reu@it s reali"e"e un spa?iu economic omogen, n care barierele vamale @i comerciale au fost suprimate. 9a ba"a pie?ei comune se afl o serie de libert?i fundamentale. ' 9ibera circulatie a marfurilor. sunt stabilite unele reguli comune pt produsele fabricate in interiorul 3omunitatii si pentru cele importate /sanatate, securitate, protectia consumatorului, calitate...:. ( 9ibera circulatie a serviciilor. progresele n acest domeniu au fost mai lente decAt n domeniul circula?iei bunurilor1 un domeniu dificil s-a dovedit cel al recunoa@terii reciproce a diplomelor, n ca"ul n care e$istau diferen?e substan?iale ntre pregtirea primit de un solicitant @i cea cerut ntr-o anumit ?ar membr, aceasta din urm putea solicita fie efectuarea unui stagiu de adaptare cu o durat ma$imum trei ani, fie de sus?inerea unui e$amen de aptitudini. 3onform dispo"i?iilor din tratatul 3'', ?rile trebuie s acorde resortisAn?ilor unui alt stat membru acela@i regim pe care-! acord @i na?ionalilor. C 9ibera circulatie a persoanelor. 9ibera circula?ie a persoanelor s-a dovedit a fi mult mai dificil de reali"at , deoarece ridica @i probleme de securitate @i ordine public. 9a #5 iulie !5+8 s-a luat deci"ia asigurrii liberei circula?ii a lucrtorilor salari"a?i, ceea ce comporta dou aspecte. B lucrtorii dintr-un stat membru au acelea@i drepturi de a ob?ine un loc de munc ca @i lucrtorii na?ionali. n paralele, permisele de munc au fost suprimate, lucrtorii ?rilor membre avAnd dreptul s candide"e liber la ob?inerea unui loc de munc ca @i na?ionalii1 B se men?ine preferin?a acordat lucrtorilor comunitari n fa?a lucrtorilor din alte ?ri. ) 9ibera circulatie a capitalurilor. ;ratatul de la 6oma consacr liberei circula?ii a capitalurilor capitolul al patrulea. Astfel, articolele +,-,% ridic dou principii generale. libera circula?ie a capitalurilor @i nondiscrimina?ia pl?ilor n interiorul 3omunit?ii, dup origine @i destina?ie. Tema * Tratatul de la +oma. -ata semnrii . #* martie !5*, -ata intrrii n vigoare . ! ianuarie !5*8 ,cop . nfiin?area 3omunit?ii 'conomice 'uropene /3'': @i a 3omunit?ii 'uropene a 'nergiei Atomice /'uratom:. ,c-im&%ri esen$iale . e$tinderea no?iunii de integrare european pentru a include cooperarea economic, crearea unei pieti comune, instituirea celor & libertati, e$cluderea oricarei discriminari nationale, elaborarea unor politici comune /agricultura, transport: A fost semnat de + tari /<ranta, 4ermania, 7landa, italia, 2elgia, 9u$emburg:. A fost modificat de catre toate tratatele ulteriare. (e prevedea crearea unui fons social european si a unei 2anci de investitii. 'ctul unic european: -ata semnrii. !, februarie !58+ /9u$emburg: C #8 februarie !58+ /Daga: -ata intrrii n vigoare. ! iulie !58, ,cop. s reforme"e institu?iile n vederea aderrii Portugaliei @i (paniei @i s accelere"e procesul de luare a deci"iilor n conte$tul pregtirilor pentru crearea pie?ei unice. ,c-im&%ri esen$iale. Principalul obiectiv al A ' este de a relansa procesul de construc?ie european, n vederea reali"rii pie?ei interne. Aceasta prea dificil de reali"at pe ba"a tratatelor e$istente, mai ales din cau"a procesului deci"ional din cadrul 3onsiliului, care impunea votul cu unanimitate n domeniul armoni"rii legislative. -e aceea, 3onferin?a interguvernamental care a condus la A ' a avut un dublu mandat. Pe de o parte, era vorba de ncheierea unui tratat n domeniul politicii e$terne @i de securitate comune @i, pe de alt parte, de un act care modifica ;ratatul 3'', mai ales n ceea ce prive@te. procedura de adoptare a deci"iilor n cadrul 3onsiliului1 puterile 3omisiei1

puterile Parlamentului 'uropean1 e$tinderea competen?elor 3omunit?ilor.

Tratatul de la Maastric-t: -ata semnrii. , februarie !55# -ata intrrii n vigoare. ! noiembrie !55% ,cop. s pregteasc reali"area uniunii monetare europene @i s introduc elemente ale uniunii politice /cet?enie, politic e$tern comun, afaceri interne:. ,c-im&%ri esen$iale. crearea niunii 'uropene @i introducerea procedurii de codeci"ie care i confer Parlamentului un rol mai important n procesul deci"ional. Eoi forme de cooperare ntre guvernele statelor membre, de e$emplu n domeniului aprrii, 0usti?iei @i afacerilor interne. ;ratatul de la Maastricht a constituit cea de-a doua revi"uire fundamentalF. (e pot distinge trei >piloni>. - primul, comunitar1 - al doilea, Politica '$ternF si de (ecuritate 3omunF1 - al treilea, Gustitie si Afaceri )nterne. Acest tratat a pus ba"ele niunii 'uropene. )novatiile introduse. Cetatenie-ofera libertatea de circulatie si de se0ut pe intreg teritoriul ', drept de vot1 Coeziune eco si sociala-spri0inirea reali"arii proiectelor, retelelor transeuropene de infrastructura si transporturi1 #ducatie. cultura si sanatate-de"voltarea acestor domenii1 Mediul incon/urator-protectia mediului incon0urator, solului, gestionarea resurselor1 Politica e0terna si de securitate comuna-intarirea securitatii, mentinerea pacii, promovarea cooperarii internat, intarirea democratiei. Politica industriala-incura0area de"voltarii intrep, colaborarea intre intrep, de"volt politicilor de inovare,cercetare1 Protectia consumatorilor1 Cercetare si dezvoltare1 +etele transeuropene-sunt vi"ate transporturile, telecomunicatiile, energia1 Transport-securitatea transporturilor. Uniunea eco si monetara-principala inovatie, scopuri. crearea )nstitutului 'conomic 'uropean, libera circulatie a capitalurilor, introducerea monedei unice. )novatii la nivel institutional. 3omisia 'uropeana, comitetul regiunilor, comitet eco social, consiliul european, curtea de 0ustitie, parlam european

Tratatul de la amsterdam: ;ratatul de la Amsterdam a fost adoptat de cFtre statele membre ale ' la # octombrie !55,, intrAnd n vigoare la ! mai !555. ;ratatul de la Amsterdam l modificF si l completea"F pe cel de la Maastricht, n special n anumite puncte. - locul cuvenit muncii si drepturilor cetFtenilor1 - eliminarea ultimelor obstacole din calea liberei circulatii a bunurilor si serviciilor, fiecare stat membru fiind nevoit sF colabore"e mai strAns n cadrul 'uropolului1 - crearea unor institutii sau proceduri capabile sF asigure buna functionare a unei niunii e$tinse. A fost creat un nou instrument n domeniul Politicii '$terne si de (ecuritate 3omun numindu-se Hstrategie comun. Pe lng introducerea instrumentului n domeniul Politicii '$terne i de (ecuritate 3omuna, se crea" i o nou funcie de nalt 6epre"entant al P'(3, care are rolul de a lua deci"ii, re"olva problemele, efectuarea anumitor conferine cu statele tere n ceea ce privete politica e$tern i de securitate comun. (e prevede ca parlamentul sa contina ,%# de membri. Tratatul de la 2isa. -ata semnrii. #+ februarie #II! -ata intrrii n vigoare. ! februarie #II% ,cop. s reforme"e institu?iile pentru ca ' s poat func?iona eficient @i dup e$tinderea pAn la #* de state membre. ,c-im&%ri esen$iale. metode pentru modificarea componen?ei 3omisiei @i redefinirea sistemului de vot n cadrul 3onsiliului. 3ele mai importante modificri. -eci"iile se iau prin ntrunirea ma0oritii calificate /se renun la unanimitate: (e introduce ma0oritatea dubl, care cere, pe lAng ma0oritatea calificat, ma0oritatea statelor membre /pe principiul c fiecare stat ar avea un vot:. (-a redus dimensiunea comisiei europene, fiecare stat membru avind cite un repre"entant.

Tratatul de la 3isa&ona: -ata semnrii. !% decembrie #II, -ata intrrii n vigoare. ! decembrie #II5 ,cop. s transforme ' ntr-o entitate mai democratic, mai eficient @i mai apt s aborde"e, la unison, probleme globale, cum ar fi schimbrile climatice. ,c-im&%ri esen$iale. putere sporit conferit Parlamentului 'uropean, schimbarea procedurii de vot n cadrul 3onsiliului, ini?iativa cet?eneasc, func?ia de pre@edinte permanent al 3onsiliului 'uropean, func?ia de nalt 6epre"entant pentru politica e$tern, un nou serviciu diplomatic al '. 'ste primul tratat al uniuniin pe care 6omania l-a semnat ca stat membru. Actiunile prioritare fiind crearea noilor locuri de munca si inregitrarea unei cresteri eco durabile. ;ratatul instituind o 3onstitutie pentru 'uropa, cunoscut si sub numele de >3onstitutia europeana>.

Tema 4 Institutiile: priorit?ile generale sunt stabilite de 3onsiliul 'uropean, care reune@te liderii na?ionali @i europeni deputa?ii europeni, ale@i prin vot direct, repre"int interesele cet?enilor n cadrul Parlamentului 'uropean interesele niunii n ansamblu sunt promovate de 3omisia 'uropean, ai crei membri sunt desemna?i de guvernele na?ionale guvernele promovea" interesele statelor membre, n cadrul 3onsiliului niunii 'uropene. Parlamentul european Parlamentul este una dintre principalele institu?ii europene cu puteri legislative, alturi de 3onsiliul niunii 'uropene /H3onsiliul:. Parlamentul are trei roluri esen?iale. de"bate @i adopt legisla?ia ', mpreun cu 3onsiliul monitori"ea" alte institu?ii europene, n special 3omisia, pentru a se asigura c acestea func?ionea" n mod democratic de"bate @i adopt bugetul ', alturi de 3onsiliu. Consiliul european 6euniunile 3onsiliului 'uropean sunt ntAlniri la nivel nalt n cadrul crora liderii ' iau deci"ii privind priorit?ile politice generale @i ini?iativele ma0ore. n mod normal, se organi"ea" & astfel de reuniuni pe an, pre"idate de un pre@edinte permanent. +ol: 3onsiliul 'uropean are un dublu rol J stabilirea priorit%$ilor 5i direc$iei politice generale a ' @i abordarea problemelor comple$e sau sensibile care nu pot fi re"olvate prin cooperare interguvernamental la

un alt nivel. -e@i poate influen?a stabilirea agendei politice a ', nu are puterea de a adopta acte legislative. n cadrul 3onsiliului 'uropean se reunesc @efii de stat sau de guvern din fiecare ?ar a '. Consiliul Uniunii europene 6epre"int forul n care se reunesc mini@trii din statele membre pentru a adopta acte legislative @i pentru a coordona politicile europene. !. Adopt legisla?ia european. #. 3oordonea" politicile economice generale ale statelor membre. %. (emnea" acorduri ntre ' @i alte ?ri. &. Aprob bugetul anual al '. *. 'laborea" politica e$tern @i de aprare a '. +. 3oordonea" cooperarea dintre instan?ele 0udectore@ti @i for?ele de poli?ie din ?rile membre. #0ercitarea puterii legislative 3onsiliul @i Parlamentul au ultimul cuvAnt cu privire la actele legislative propuse de 3omisie. Printre obiectivele 3onsiliului ' se mai numr crearea de locuri de munc, ameliorarea sistemelor de educa?ie @i asisten? medical @i cre@terea nivelului de bunstare. 3onsiliul semnea", n numele ', acorduri n domenii diverse. mediu, comer?, de"voltare, industrie te$til, pescuit, @tiin?, tehnologie @i transport. Comisia europeana 3omisia 'uropean este una dintre principalele institu?ii ale niunii 'uropene. 6epre"int @i sus?ine interesele niunii n ansamblul su. Propune acte legislative @i gestionea" punerea n aplicare a politicilor europene @i modul n care sunt cheltuite fondurile '. 3ei #8 de comisari, cAte unul din fiecare stat membru, trasea" direc?iile politice ale 3omisiei pe durata mandatului lor de * ani. <iecrui comisar i este atribuit de ctre pre@edinte responsabilitatea pentru unul sau mai multe domenii de ac?iune. 6epre"int @i sus?ine interesele niunii 'uropene n ansamblul su. Monitori"ea" @i pune n aplicare politicile '. !. propunAnd proiecte legislative Parlamentului @i 3onsiliului #. gestionAnd bugetul ' @i alocAnd fonduri %. aplicAnd dreptul european /mpreun cu 3urtea de Gusti?ie: &. repre"entAnd niunea 'uropean la nivel interna?ional, de e$emplu negociind acordurile dintre ' @i alte ?ri. Curtea de /ustitie 3urtea de Gustiie interpretea" legislaia european pentru a se asigura c aceasta se aplic n acelai fel n toate rile '. -e asemenea, soluionea" litigiile 0uridice dintre guvernele statelor membre i instituiile europene. Persoanele fi"ice, ntreprinderile sau organi"aiile pot, la rAndul lor, s aduc un ca" n faa 3urii de Gustiie, atunci cAnd consider c le-au fost nclcate drepturile de ctre o instituie european. 3urtea de Gusti?ie a niunii 'uropene este format din cAte un 0udector pentru fiecare stat membru. (anca centrala europeana 2anca 3entral 'uropean /23':, cu sediul la <ranKfurt, n 4ermania, administrea" moneda unic european, euro @i asigur stabilitatea pre?urilor n '. -e asemenea, 23' rspunde de definirea @i punerea n aplicare a politicii economice @i monetare a '. 2anca 3entral 'uropean /23': este una dintre institu?iile '. (copul su este. s men?in sta&ilitatea pre$urilor /adic s ?in infla?ia sub control:, mai ales n ?rile care utili"ea" euro s men?in sta&ilitatea sistemului inanciar, asigurAndu-se c pie?ele @i institu?iile sunt supravegheate corespun"tor. 23' colaborea" cu bncile centrale din toate cele "6 de state mem&re. mpreun, formea" (istemul 'uropean al 2ncilor 3entrale. Printre altele, 23'. fi$ea" ratele de re erin$% ale do&7nzilor pentru "ona euro @i ?ine sub control masa monetar% gestionea" rezervele valutare ale "onei euro, cumpr @i vinde valut atunci cAnd este necesar pentru a men?ine echilibrul ratelor de sc-im& se asigur c institu$iile 5i pie$ele inanciare sunt supraveg-eatecorespun"tor de ctre autorit?ile na?ionale @i c sistemele de pl%$ifunc?ionea" corect

autori"ea" bncile centrale ale ?rilor din "ona euro s% emit% &ancnote monitorizeaz% evolu$ia pre$urilor @i evaluea" riscul pe care aceasta l poate repre"enta pentru stabilitatea "onei euro.

Curtea europeana de conturi 3urtea 'uropean de 3onturi verific modul n care sunt administrate fondurile europene. 6olul su este acela de a mbunt?i gestiunea financiar a ' @i de a pre"enta rapoarte cu privire la folosirea banilor publici. Pentru a le garanta contribuabililor europeni faptul c banii publici sunt cheltui?i n mod eficient, 3urtea de 3onturi este abilitat s verifice /s audite"e: orice persoan sau organi"a?ie care gestionea" fonduri europene. n acest scop, efectuea" frecvent controale pe teren. 3onclu"iile sale scrise sunt incluse n rapoarte adresate 3omisiei 'uropene @i guvernelor statelor membre. 3urtea de 3onturi nu are putere 0uridic. na dintre cele mai importante sarcini ale 3ur?ii de 3onturi este s nainte"e Parlamentului 'uropean @i 3onsiliului un raport anual privind e$erci?iul financiar anterior /Hdescrcarea anual de gestiune:. Parlamentul e$aminea" minu?ios raportul 3ur?ii nainte de a decide dac aprob sau nu modul n care 3omisia a gestionat bugetul. -e asemenea, 3urtea trebuie s formule"e un avi" privind legisla?ia financiar a ' @i posibilit?ile de combatere a fraudei.