h

IEROMONAH ARSEME BOCA

CARAREA IMPARATIEI
Tipariti cu binecuv6.ntarea Prea SfinJitului Dr. TIMOTEI SEVICru Episcopul Aradului gi Hunedoarei

Edifia a IV-a ingrijitd de:

Preot Conf. Dr. SIyIION TODORAN
9l

Monahia ZAMFIRA CONSTANTINESCU

Editua Sfintei Epircopii Ortodoxe Romdne a Aradului
2003

sMERrrA iucnrxann pAnlxrnl.ul ARSENIE
volumului Cdrarea impdrdliei datorat Pdrintelui Arsenie Boca, cunoscut indrumltor in cele ale duhovniciei, care a reprezentat pentru nenumdrafi credinciogi o prefioasd hrand spirituald. Iat6, acum apare aceeagi cane intr-o noud edi;ie, fapt care ne bucurd pe tofi cei care ne ddm seama cdt de mult poate folosi doritorilor de desdvArgire cuvdntul unui duhovnrc precum Pirintele Arsenie. Personal l-am cunoscut prin 1943 cdnd student in Teologie fiind, la Facultatea din Bucuregti, o parte din colegi au avut privilegiul de a-l fi descoperit pe Pdrintele Arsenie. Se bucura de mult prestigiu gi era cunoscut ca duhovnic plin de har. Se gdsea in acea vreme la Mdndstirea Brdncoveanu de la Sdmbata de Sus, spre care ili indr,eptau pa$ll numerogi cregtini doritori de mintuire. Printre acegtia s-au numdrat destui "teologi" care il frecventau cu asiduitate. N-am avut prilejul sa merg la mdndstire s6-l intAlnesc dar odatd a venit el la Facultate cdnd ne-am intdlnit: el un impundtor gi harismatic monah, eu un tdndr timid gi lipsit de experienf5. Nu mai gtiu dacd am schimbat mai mult de cdteva vorbe. Am rdmas insd marcat de privirea sa pdtrunzdtoare gi de intreaga infdfigare care impunea respect gi veneratie. Atunci am simfit dorinfa de a urma aceeagi cale a monahismului ca gi el, dorinfd pe care au gi pus-o in aplicare cdfiva din colegi. S-au scurs anii care au dus la instaurarea comunismului. In ce md privegte €rm pierdut urrna Pdrintelui Arsenie. El a fost dus de Mitropolitul Nicolae Bdlan sd restaureze Mdndstirea Prislop din Jara

Au trecut patru ani de la iegirea de sub tipar a

II

Hafegului. De acolo a fost alungat in luna mai 1959. $i-a inceput pribegia in Bucuregti, unde a fost angajat la Biserica Sf. Elefterie ca pictor secund pe lAnga pictorul Vasile Rudeanu, iar in 1961 a fost angajat la atelierul de picturd al Patriarhiei, ca unul ce era inzestrat cu talent in aceastd directie. Eu insumi am strf,bdtut variate etape pAnd cAnd Dumnezeu a vrut sd fiu ales Episcop ia Arad, eparhie de care depindea Mdndstirea Prislop. A$a se face cd ag fi avut un cuvAnt de spus in ce privegte refacerea Mdndstirii Prislop. Atunci, in 196l insd, acest lucru n-a fost posibil. Am aflat totugi c6t de mult dorea Pdrintele Arsenie sd se reintoarcd la mdndstirea de care se simlea legat. intre timp am fost ales Mitropolit la Timigoara gi vizitdnd atelierul de picturd al Patriarhiei, l-am reintAlnit aici gi dupa o scurtd convorbire a acceptat sd execute icoana Sfhntului Iosif cel Nou de la Partog pentru regedinta
mitropolitane. Apoi n-am mai ar,'ut privilegiul sd-l revdd. Totugi opresiunea comunistd sldbind gi in fine dictatura celor fbrd Dumnezeu prdbugindu-se, mAndstirile au putut sd-gi reia cursul de odinioard, inclusiv Prislopul cu obgtea cdlugdreascd de aici gi duhovnicul ei. Popularitatea Pdrintelui Arsenie cregtea, mullime de bdrbafi gi femei, tineri 9i vArstnici cdutdndu-l pentru a se addpa din infelepciunea gi experienla sa, pentru a-i solicita ajutorul gi izbavirea de necazurile cu care se confruntau. Popularitatea gi faima sa cregteau tot mai mult. Cdnd Dumnezeu l-a chemat la Sine, cregtinii pe care i-a indrumat gi ajutat, dar gi cei care numai au auzit de el, au continuat sd-l cinsteascd gi sa-i ceard sprijinul venind la mormdntul sdu. La ora actuald, ftrd a exagera, degi exagerdri felurite s-au produs, putem spune cd Pdrintelui Arsenie i se aduce o cinstire populard ca pufini altor slujitori ai lui Dumnezeu. Mi-am dat seama de aceastd realitate din contactul cu numerogi credinciogi, ceea ce mi-a redegteptat respectul pentru el resimfit in perioada tineretii, dar gi regretul de a nu md fi putut impartagi de harul sdu pe cdnd era incd in viaf6. Iatd insd cd a apdrut Cdrarea impdrdliei, aceastd minunatd carte din cuprinsul cd.reia putdndu-ne impartegi fiecare, avem ocazia sd ne imbogafim duhovnicegte gi sd inaintdm pe drumul desdvArgirii.

II
Repet incd o datn, Pilrintele Arsenie Boca s-a implrtllgit din partea credinciogilor stri, precum se intAmplit adesea cu cei aflafi in obiectivul lor, de o venerafie care a alunecat gi spre exagerlri. Nu el le-a provocat gi nu el le-a alimentat. Personal era de o sincerl modestie gi de o exemplard discrefie. Gregeala admiratorilor a fost nu o date folositl spre a-l denigra. Rftn6ne oricum in venerafia bunilor credinciogi care au in el un bun exemplu de unntrtor al lui Flristos, iar in opera lui Cdrarea Impttrttliei un bogat izvor de infelepciune. E motivul pentnr care indemn pe toti doritorii de perfecJiune spirinrall sd deschidd aceasti carte, fiind sigrui cd vor gitsi in paginile ei boglfie de infelepciune.

t NrcoLAE
Mitropolitul Banatului

4*

lcoana Sfintului Iosif cel Nou de la Partos. executata de Plrintele Arsenie Boca pentru regedinta mitropolitand de la Timigoara

Tuturor a implrtIgit cuvflnt de zidire. problemele. num[r sirnbolic pentru tot ceea ce este sf'ant gi din care chiar cel mai smerit credincios poate glsi ca proprie mScar o cdr[nrie spre mdntuire. dupl trebuinfd. De aici iscusinla duhovniceasci aparte din care ne dE prilejul sf. Prefefei ii revine datoria de a reaminti avertismentul dat lectorului. Aga se gi explic[ num6rul crescAnd W zi ce trece al celor ce urmdndu-i pilda gi indemnul. sl foloseasc[ in acelagi fel gi condeiul. rnultora scriind pentnr o mai temeinicil povdfuire. $i aga cum se intimpld in cele duhovnicegti el insugi se imbogi$ea pe mtrsura in care dldea altora. Era de agteptat ca acela care atdt de mtriestrit a mdnuit penelul spre mijlocirea vederii celor nevllante. ne imp5rtegim prin cartea de fafil. dispunAndu-l spre un bilant suflePersonal i tatea . Cwdnnl inainte atrage luarea aminte la firuI cdlEuzitor. intre multiplel e-i insug i ri o are intr-un grad elevat pe aceea de a insufla un simflmdnt tainic al evlaviei acelora care se apropie de ea. chemlrile. infdfigdnd minunatele peisaje spirituale strdbltute de Cdrarea impdrdliei. Carlea aratAint-adevilr c6te sunt c6ile. Se cuvine ca la sfdryitul citirii. gi anume: trdirea invtrflturii cregtine. pildele. luptele.PREFATA Plrintelui Arsenie Boca. sE aducem prinosul recunogtinfei ostenitorului pentu cagtigul sufletesc nepretuit pe care l-a prilejuit. lEsati in manuscris. desigur mereu reluate. ei inqigi sporesc in viala cea imbund+dlitl. dezleg[rile gi lucrlrile vielii bregtine in cele gapte pe{i. ca mErturie a dragostei pentnr sufletele ce au nevoie de mingdiere in incercdrile vietii pdrndntegti gi clltruzire pe calea celei ceregti. fie impreun5" fie in parte.

cunoscdnd desigur dorinfa autorului.gi ceea ce este minunat . iar Sfiinta Mdnlstire Prislop. ilustrflnd totodatil prin cele fdptuite pane astAzi stahrra sa spiritualtr. De altfel pelerinajele ortodoxe incredinfeazl obignuit despre aceasta.cd Iisus Flristos Cel de pe Cruce insofegte pe cel ce cu credinfA se incumetll la suigul sfEnt. care pe indelete gi vrdme indelungatil a cules din Scripture $i Tradifia Sf:infil ceea ce ar rlspunde pelerinului de azi pe Cdrarea impdrdliei lui Dumnezeu sau ceea ce i-ar fi mai potrivit spre ajungerea la fintA. una dintre vechile vetre monahale romdnegti 9i care a avut privilegiul a fi rectitoritit gi condusd de Prea Cuviosul Protosinghel Arsenie Boca. Parcurgdnd Cdrarea. alctrtuitorul rdndurilor ce imbracit aproape vegmAnt de irnnografie face sd se simti aievea .elor cdluglregti ale celui ce veglteazd in fintirimul cinstitului apez[m6nt la toatd buna rdnduial5. Smerilii ostenitori ce au dat lucrarea la lumina tiparului au awt gdndul indreptat spre acest scop. f TIMOTEI Episcop al Aradului gi Hunedoarei .F VI tesc gi este lesne a cunoa$te cum intreaga iconomie a lucrdrii se sfuctureaze pe dimensiunile unei mari inllfimi spirinrale oglindind lluntnrl scriitorului: chipul in care a l5sat sE incolfeascd in toatA fiinfa sa s[mfuifa miraculoasd a cuv6ntului dumnezeiesc spre rodire de viafd din belgug. este cea care in cadrul Episcopiei Aradului gi Hunedoarei oferi ca pe una dintre roadele nevoin. aceste file de filocalie spre binecuvdntare.

invierea Domnului. Picturd in tempera. Biserrca din satul Drdginescu. de leromonah Arsenie Boca. dc ldngd Bucuregti. .

.invdflturi din vreme urmagilor. in toatd addncimea ei Si tn toatd sinceritatea noastrd.I CWANT INAINTE Adunatu-s-au aci o seamd de cuvinte. gi unele gi altele se adunau la mlsufa sfintei spovedanii. trdirea tnvdldturii creStine.Plrinte gi plrinfi . in fiecare rAnd de oameni. impreund le ddm .. ca soarele in picurii de roud.. Asta rdmdne singura cale sigurd. Strdlucirile acelea. Arsenie . tuturor ostenitorilor. unde mila lui Dumnezeu str6lucea in ele. prinse din lacrimi. pe care trebuie s-o invdfim mereu. pdm6ntul. Cu pdrinteascl iubire. gi cu multd smerenie. in neam $i-n neam..rdspunsuri la atdtea lacrimi. la toti cregtinii. ea sd nu mai orbecdiascd 9i ei in noaptea negtiinfei gi a lipsei de sfat. de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni. Este o singurd cale senind. intunecd vremile gi prea adesea cruntd.

ARAREA .

Dar s-a pogordt din Ceruri Samarineanul milostiv. gi aga ii s prinde noaptea' .. a plcatului. 30. cu pofte pieritoare. ' I Ioan 5. incdt ajung sd zici binelui r[ua gi riului bine gi din fiii lui Dumnezeu se fac vrdjmagii lui Dumnezeu. Aci e toatd drama omului cdnt intre tdlhari pe cAnd se pogora din Ierusalim la Ierihon6. Ioan 9..-r DE LA CARMA MINTII ATARNA. cine ne cheamd Acasd gi cine ne-ntinde momeli ? . pdrdsind Raiul pentru lumea aceasta. De la inceput e bine si plecdm cu cdteva lucruri gtiute gi anume: c[ tofi oamenii. cu vremea le sldbegte mintea gi in aga fel le-o intoarce.Cd.. fdri deosebire.rdmagi r[tdcili de Dumnezeu gi neirrtorgi Acas6. adicd a lui Adam cu tofi urmagii. care insd petrecem.20.rt. Vraja aceea. iar dupd duh ldpturi ceregti. petrecem pe pdmdnt o vreme gi iardgi la Dumnezeu ne-ntoarcem. De la Dumnezeu iegim'. Vremea li se gati. ii incdlcegte in lume.vremelnic in corturi2 pdmdntegti. lumina minfii li se stinge. 5 .4. rotunjind ocolul. Sunt cei ce ascultd de o vrajd vrijmagd. Aceasta e cdrarea.moartea . intr-o lume cu viclene primejdii. Unii insd nu se mai intorc. ' Ioan L. care ii scoate din cale gi. Fericit cine se-ntoarce gi ajunge iar Acasd. cine ni-s Pir'rnfii. de la cirma mintii atArni incotro pomim gi unde sd ajungem... suntem in aceeagi vreme gi fiii oamenilor gi fiii lui Dumneze.. 2 2Cointeni 5. 6 Luca 10. ce-i cu noi pe-aicea gi. a Isaia 5. El e Cel ce ne-a fbcut datori si gtim: ce suntem. 1. dup[ trup suntem fdpturi pdmAntegti.. Adi"6. de unde venim. crun sd ne purtim.12-73.. 19.

Dar Dumnezeu preamilostivul. calea md. NOE $I IISUS Ceea ce odinioard era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. .73. Matei 7. iar alta suitoare gi ingust[ gi pufini se afl6 care s[ meargd p. plind de ademeniri gi de aceea mulli sunt cei ce merg pe dAnsar.gi ne-a ardtat Cdrarea.peste puhoaiele pierzirii. ca s[-i intoarc[ pe oameni din povdrnirea pierzdrii intr-o cale noud. Totri acegtia.20.. din iubirea de oameni. a ftcut totul din partea Sa. Calea larga e calea ""'.3. un Tovar6g nevdzut gi bun merge cu noi. cdci de-atunci. Acegtia pentru Dumnezeu sunt morfi. sau chiar toatd vremea viefii pdmdntegti.14. in calea mdntuirii. . cdtd vreme trdiesc. Prin urmare. ' 2 ' Apocalipse 3. degi lor li se pare c[ trdiesco.E t4 cARAREA ivpanATrcl LrN TovAnA$ Npv Azut inaintea minfii oamenilor se deschid doud cdi: una lat[. aceea e Biserica lui Hristos . ' Apocalipse 12. s t Ioan 13.6. 15. De aceea Fiul. dar sunt numai trupuri5. a doua Fa[d a lui Dumnezeu. E Genezd. in toate zilele. aruncafi pe plmdnt gi toatd "lumea" pe care o ingeald el'. Pe ea aleargd de zor dou[ feluri de drumefi: ceata lui -de ingeri.ntuirii e chiar cdrarea pe care a mers Dumnezeu insugi ca om adevdrat. cu fiecare rdnd de oameni. dar sunt morti. . 6lov 21. $i-i ingeald aga c6-i infeapi cu acul pldcut al picatului. pdnd la sffirgitul veacului8: Dumnezeu insugi gi cu sfintii Sdi. negtiind de Dumnezev. Matei 7. Lucifer.. cu toatd pierzirii. care le amorfegte sufletul o vreme. S-a fbcut Om desdvdrgit . Pe cdrarea mdntuirii incd merg doui feluri de c6l[tori.9-13. intovdr[gind nev[zut pe oameni. Matei 28. sunt cu ingerii cei rdi impreund c[l6tori la iadn pe calea pierzdrii. mii de ani de-a rdndul.afard de pdcat . fEcdndu-ni-Se pildd intru toateT gi ddndu-ne indrdzneal[. Aga au cdl[torit to]i nepoJii lui Adam.Cel cu cruce . 13. cu fiecare. l.

degi scrie: "A$a sd vi ruga1i"8. 9.r. din arn[rdta viafd la viata cereasc5. Astfel. 10. scuipd mAinile ce li se-ntind de la intrarea cordbiei. luat in parte. "Tatdl nostru". Cdci pdnd acum nelegiuitul a scornit peste 800 de secte'. Pentru ei.are intrarea deschis[ gi mai pot intra oameni invilmdgili de puhoaie. nu e fiul Tatdlui. Acegtia sunt cei nesiguri in adevd. ingdduie Dumnezeu amdgirea nelegiuit6 a Satanei'. fiindcd n-au primit iubirea adevdrului ca si se mdntuiasc[.12. inecAnd pe oameni. t Matei 6. 800 in 1946. ingeldciunea e gi mai vdditd.Cel cu cruce . 2 Tesaloni ceni 2.24. care nu vor si scape in corabia cArmuiti de Iisus Flristos . care de fapt sunt diavoli. 2 Coloseni 2. ingeldciunea e u$or de prins: cordbierul vrdjmag gi hristogii mincinogi nu au crucea pe catarg.CARAREA l5 Deosebirea e cd aceea a fost inchisd pe dinafard de Dumnezeu gi nimeni n-a mai putut intral. Facere t 5 6 7 2 Tesaloniceni 2. degi toli fin sd trdiasc5. intrucdt oricare din hristogii mincinogi.3000. ca sd dea crezdmdnt minciunii gi sd cadd sub osdnd[ tofi cei ce n-au crezut adev5. vrljmagul mAntuirii oarnenilor s-a iscusit tot mai mult in rele: a scornit gi el coribii gi cu ele dd tArcoale peste apele potopului. in care pe mulli ii ia de minte gi-i duce cu el. Iar mdinile sunt brafele pirintegti: brafele celor gapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbdvesc pe oameni din potop. dar scuipd Biserica. De aceea Dumnezeu ingdduie sd vind asupra lor amdgiri puternice. luntri sau biserici mincinoase. care li s-a fbcut pdnd acum in peste 800 de hristogi mincinogi6. 'a Ioan 17. ndscdndu-i din trup in Duh2. acum cca.corabia cu crucea pe catarg . totugi nu toli vor sd scape in corabie. iar in valuri ucigagul. 10-12. 12. ingdduind Dumnezeu. luat in 7. Acolo era Noe. _pentru fiii pierzdrii.sunt fiii pierzdrii'.16. dupd trecere de vreme. Apoi. ci au indrlgit nedreptateaa.ru1. aci Hristos. ca sI culeagd el pe cei ce-ntind m6inile sd scape. oricare dintre hristogii mincinogi. iar inlduntru nu au cele gapte Taine. dovadd cd nu-gi lasd ucenicii sd zicd. Acegtia. pe c6nd corabia Bisericii . Se intAmpld insd ceva de neinfeles: ci cei ce se chinuiesc in valuri. dar siguri in ingeldciune. Prin urmare hristogii mincinoqi igi scot ucenicii dintre fiii Tatilui gi-i fac fiii pierzdrii. Mat"i 24. . Mai mult chiar.

tpAnATmr parte. nu e fiul Sfintei Fecioare. 3 Efeseni 2. Mentuitorul nostru a intemeiat gi are numai o Bisericd cregtind. insd nu wem. Biserica lui Hristos e soborniceascd. Dar Dumnezeu e a$a de milostiv. Bisericq in care ne mAntuim. nu de vreun inlocuitor al SIu. Biserica aceasta. sfhntd. li in sfhrgit sd ne gdndim la intrebarea Apostolului Pavel: "Oare s-a implrfit Flristos ?"1 Cum ajunge cineva prad[ ingeldciunii. un4 e sffinti pentru cd Sfrnt e Intemeietorul gi. adicd igi are slujitorii urrn6nd.E l6 cARAREA h. ucigagii drepfilor. soborniceascd gi apostoleascl BisericS". ba chiar sfinfegte pe pdcdtogi. se va ldmuri la vreme. prin care ne scoate din p6cat. prin punerea mAinilor5. rdspunzdnd celor ce se fin mai presus de Bisericd gi sfinti. cd tot El ne ajuti gi sd vrem gi sl lucrlm.de cele mai multe ori abia viu din gdlceava cu moartea .7. Calea m6ntuirii. Dacd. ca darul mdntuirii3 Sale s[ fie totdeodati gi roada cunogtintei. . mai presus de soboare. ca atare. unii de la alfii in gir neintrerupt. 8. 13. incepe cdnd omul vine . ca atare. e apostoIeasci. nici nu sfinfesc pe nimeni. cu sila. nu opt sute. rimdne mereu sfhntd. Aga voiegte Dumnezeu. o 2 \oan 19. e cArmuitil nevdzut de Mdntuitorul insugia. a voinlei gi a dragostei noastre.gi intr6 in Biserica vdzut6. Aci. cea adevdrati. dacd wem gi ostenim gi noi. nu ne mdntuiegte nimeni.casele de adunare ale sectelor . care e: "IJna. e destul sd le aducem aminte inqeltrciunea in care au cdzut iudeii.20. adicl std pe temelia celor gapte soboare a toati lumea 9i. Celelalte "biserici" . Matei 28. sau Cdrarea. suind pan[ la Apostoli gi prin ei pdnl I I Corinteni l. primii cdlItori la iad cu Scriptura in mdna" intrebindu-i: Nu dupd Scripturi2 au rdstignit ei pe Dumnezeu? DIN PACATO$I. e' 'Fapte 6. 6.nu sunt sfinte. pentru cd sunt intemeiate de oarneni robili rdzvrdtirii gi. SFINTI Mdntuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu. prin furtunile istoriei. ca dar. dovadd c6-gi invafi ucenicii sI zic[ r[u de Maica Domnului.

cei ce sti. intrebarea 63.p. De aceea ea intdregte prin har intelegerea celor ce cugetd la ea cu evlavie. Rdspunsuri cdtre Talasie. I. sau sd se rupd din obgte gi din duhul dragostei lui lkistos. 3 I Timotei 6. . produsd de imprejurlrile p[mdntegti. urmim calea mdntuirii in obgtea Bisericii vdnfie sau lupttltoare. diruindu-le lumina cunogtinfei adevflrate. cu toate c[ e ars[ din vreme in vreme in cuptorul prigoanelor gi incercati de fi:rtunile necontenite ale erezirlor. cdti weme petrecern in cortul plmdntesc. ll. Ma:<im Mdrturisitorul. a Apocalipsd 12. o lupti cu "lumea" indiferenti gi necredincioasi. Iar pe cei ce-au p6timit vreo cldtinare ii cheamd din nou $i. gi lupta impotriva uneltirilor vicleanului. unde sunt agteptafi toti ucenicii Domnului care vor mai fi pdnd la sfbrgitul vea- I I Corinteni l.des6vdryirea neavdnd hotar. cu patimile contra firii. sau viafa. dupd trup gi dup[ duh. 3. aseea.m sub semnul cruciil . Biserica de pe pdmdnt se nume$te luptitoare. "Pe ea nu o innegregte rugina r6utlfii.CARAREA 17 la Iisus Flristos. pentru cd aci. fiindcd e alcdtuitE din obgtea bunilor biruitori mucenici. lupta cea bund3 pe plmdn! venim in obgtea Bisericii biruitoare din ceruri. uyrovt(ou. oricdt ar crede cd tnfr-insul sildgluiegte Dutrul lui Flristos. in credinfa sau rAnduiala ei.364. deoarece. 2 Sf.regte ca nici unul din fiii Tatdlui sd nu se invrdjbeascd in sine insugi. dacd am luptat. 1948. ingii din obgte au de purtat o intreitii lupt4 care fine o viafi intreagd: lupta cu ei ingigi. Preofia Bisericii urmd. vol. Ea rdmdne nemicgorati gi negtirbiti. Sibiu. prin chiar aceasta sunt aldturea de cale. Prin urmare. Toate celelalte "biserici" ivite dupd. prin cuvfurt de indemn. Cdci El e Cel ce unegte obgtea laolalta. pdzind nep[timag gi fdrd betegug ochiul inlelegerii lor. pe de alta pdstoregte cu iubire pe cei ce contempld tainele ei. deci nimeni nu se mdntuiegte rd.zlefindu-se de Biseric[. . le reface infelegerea bolnavi. in Filocalia. deci alIturea de mdntuire. 18. Iar Biserica din Ceruri se nume$te biruitoare. ed."2 lar dupi dezlegarea noastrd din cele pdmdntegti. ea nu suferl sub povara incercdrilor nici o sldbire in invdfitura. a sfinlilor slujitori gi cuviogi gi a tuturor sfinfilor purtdtori gi mdrturisitori de Dumnezeuo.12. sub povdfuirea ei. Ea cheamd pe de o parte pe necredinciogi.

trimigi de El in fiecare r6nd de oameni. ]Fapte 26. Acegti4 sau lumea. oricdt ai indirapta cu sufletul. 6 I Ioan 3. nimeni nu poate merge singur. I Ioan l. rf I Ioan 2.12. ifi iaxtd orice ticdlogie ai face. E Matei 10. ro e .9. CIci au zis P6rinfii de demult cuvdntul acesta: cine vrea sE se m6nfuiasc[ cu intrebarea sd cdlEtoreascd. De aceea avem ApocalipsaIT. 8. unul dupn altul. 4. Pe acegtia ii aratii ca atare tofi Sfrnlii Pdrinfi. placul oamenilo. care s-a hotiirdt sd iasi din calea picatelor sau din gilceava flrddelegilor. Iar lndjmagii mAntuirii sunt acegtia: lume4 trupul gi diavolul. 10. Oarnenii acegtia ltrmii au o ciudati ru$ine de a fi "i buni. adicd turma oamenilor necredinciogis. o 2 Timotei3.4. Efeseni 6. 5 7loanl7. Prin "hmre" se infelege categoria picatului. "Lumea" e veacul vicleane. E lumea pentru car€ nu s-a rugat Mdntuitoruli. 6. . pentru cd omul. gura vecinului gi.16. de multe ori. sd fie cercetafi de Maica Domnului gi de Puteri ceregti gi chiar pe Domnul s[-L vad6. ne desprinde de pimdnt spre Cer.4.36. gura gi faptele celor dintr-o casE cu tineE. Fericit cine se-ntoarce. Unii s-au inwednicit inc6 de aici si petreacd nevdzut cu sfinfii.l.to $i slava degartdrt. E cunoscutd intoarcerea lui Pavel pe drumul Damascului2 gi rdpirea lui in Rai3. Bundtatea ta ii arde. ' 2 Corinteil 12. gi se tnrdesc si te scoatii de vind cu tot felul de ponoase.E l8 cAnenre ippAnATmr culuir.12-18. t2 I Ioan 5. prin urmare. E gura satului. ca pe unii ce gtim cd de la Dumnezeu am iegit gi iardgi la Dumnezeu ne-ntoarcem gi Esdm lumea. 19. LLIPTA UANTUruI Pe o asemenea m6rit6 cale. se va tnezi deodatd cb i se vor ridica impotrivia trei wdjmagi.. cei ce din toati voia s-au unit cu sfaturile dracilo16. Gura lumii grdiegte ale stiipAnitorului eir2. ucenicii Sdi vdzuli. de nu va veni mai int6i in obgtea Bisericii ca s6 fie condus de mdna nevdzutd a Mintuitorului prin preofi. dar nu te iarti nicidecum sd le-o iei un pas inainte gi si te faci mai bun. Calea mdntuirii. Galateni 1.

13-14. sau spre ocolirea p[catelor viitoare. a aqtepta sfhrgitul ispitirii gi a nu da drumul iufimii la intdmplare. iertarea gi ruglciunea. Cu ardtarea rlbddrii suntem datori in primul rdnd pentru cd. definind virhrtea r6bd5rii: "A sta neclintit in imprejuriri aspre gi a rdbda relele. 3 I I Ioan 2. Sibiu. umbldnd in fdrddelegi gi chinuind pe al1ii.rr'. Cuvdnt Ascetic.'3 Cine vrea si biruie lumea e dator sd ia arma rar folositd a iertiirii. dar venind mila nu o primegte. pofta ochilor 9i trufia viefii. Clci multe din cele ce ni se intdmpld. nu primegte decAt b6ta.elepciunea lui Isus Sirah 1. sau spre stingerea pdcatelor trecute. mai inainte de a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mdntuirii.l. . Cel ce socotegte agadar cd pentru una din acestea i-a venit incercarea. Nebunul tnsd roagd pe Dumnezeu s[-l miluiasci. are la indemdnl aceste trei: rdbdarea. in.. care nu sunt de la Tatdl"l. nici cele din lume: pofta trupului. 22-23. Cine wea sI biruie aceastd primd piedicd in calea mAntuirii. Maxim Mdrtr:risitorul. sau spre indreptarea neatenfiei prezente. $i de aceea se face nesimfitor gi se tulburd gi uneori se rdzboiegte aprins cu dracii. deci acum trebuie s[ pldtim ale noastre cele de atunci. Ma:<im Mdrturisitorul. fiindc[ n-a venit precum a vrut el.. ca pentru rlbdare sd dobdndim mdntuirea de la Dumnezeu. CIci zice Scriptura: <<Pdn[ Ia o vreme va ribda cel cu indelungd r6bdare $i pe urmd i se va rdspl5ti lui cu bucurie. 1947.15-16. arltindu-se nemulgumit. alteori hulegte pe Dumnezeu. vol.2. ci precum Doctorul sufletelor a socotit cI e de folos. Aga trebuie sd plStim acum cu durere cele ce le-am ficut odinioard cu pl6cere. dgr mai prgsus de acestea este a se socoti pe sine pricina incercdrii. in Filocalia.CARAREA l9 ponrnc[: 'Nu iubifi lumea.. ed. gi astfel ne-am bdgat datori. fdceam gi noi ale lumii. c[ci fie prin acela fie prin altul.mai ales dacd e congtient de pdcatul sdu . oric6te necazuri ar pdtimi de la oamenii lumii acestei4 ca unul ce vede 2 Sf. ni se intdmpll spre indrumarea noasffi. astfel. Gdndul acesta iat5 cum il exprimd Sf. nu se rdzvrltegte cdnd e lovit . a nu vorbi neinfelept nici a gdndi ceva din cele ce nu se cuvin unui inchinitor al lui Durnnezeu. Acestea sunt semnele rlbddrii. e[ a avut sE bea paharul judec[tilor dumnezeiegti.. pp.nici nu invinovdfegte pe acela prin care i-a venit incercarea.

Ruglciunea adev[ratl cere iertarea lumii. prin aceea c6-fi dd darul rdbdirii.poate vedea lucnrri minunate. ci se smeregte. gtiind cui crezis. Iar asupra smereniei vrdjmagul nu poate nimic. 3 o gi se va silbltici cu totul tnpotriva oamenilor gi impotriva 14. nicidecum s[ nu uitiim cd ostagia ai lui Dumnezeu suntem. s 6 Matei 18. Prin urmare. intoarceri neagteptate la Dumnezeu. Stimind in acestea te-ai fdcut pricind de mdntuire gi pentru fratele tilu din lume. cdci pentm ele biruie El in locul omului. iertarea frafilor gi rugiciunea in ascuns au mare putere tnaintea lui Dumnezeu. fdcind aga. iar legea este dragostea . din pricina intunecimii sale. nu ale lumii. 2 Timotei2. Aga de pild5.dacd lupti dupd lege2.r| 20 cAnanEe firrpAnATrcr cI frafii sd. al iert2lrii din inimd'li ul rugdciunii. noi nu gtim tainele lui Dumnezeu: pe cine mAntuiegte din lume $i pe cine osdndegte. intorcdnd spre bine cele pomite de la lume cu rdutate. pentrr orice fiu al lui Dumnezerr. suflete. Deci fii destoinic. I Ioan 5. in intunericul necunogtinfei de Drmnezeu gi de ei ingigi. 12.35. aduc6ndu-ne aminte gregelile noastre.4. la purtarea ta cea dupd Dumnezerl rlutatea lui va cregte lui Dumnezeu. in wemea de lupti . Cine wea sd biruie lumea se roagl Tatdlui sdu in ascuns sau in gend. mintuirea lui o va face gi cu ajutorul tiu. sau chiar igi va pierde sufletul. ori de cdte ori intAmplarea o cere . il Etie Dumnezeu cd se va m6ntui. De aceea au zis P6rinfii. Cici r6bdarea riului. nu osdndirea ei. Astfel pentnr smerenia ta il va birui Dumnezeu gi va alunga duhul protivnic dintr-insul.ajutat de Dumnezeu. Cine are darul dragostei. cI pricina mdntuirii este aproapele. ' 2 Timotei 1. Dacd pe cel ce se silblticegte asupE b.i stau legafi intr-o robie strdin6. al rlbddrii gi al gdndului smerit.3. care sunt mai slabi de ingerr.dar gi cdnd n-o cere . Cei ce biruie lumeaT nu sunt nicidecum o adunare de nepuI I Tesaloniceni 5. Rugdciunea nu judec6. cu ale cui arme bafi rIzboi6. Dacd insd fratele acela mai are de chinuit in robie str6in6.4. Deci.5. oric6t de intunecatE purtare ar avea gi oricdte rele i-ar face. cine ifi ajuti. 2 Cowfteni 10. . ca sd nu piardd Dumnezeu pe cineva pentm neiscusinlatz. treci cu bine peste prima piedicl a protivnicului pe care !i-o ridicd in cale prin frafii tIi din lume. 2 2 Timotei2.

"Cici pofta cdrnii este vrljmdqie impotriva lui Dumnezeu. Foamea imbldnzegte fiarele. ci ei sunt ostagii impdratului. au scos mintea de la conducere. "VRAJMA$ MILOSTIV $I PRIETEN VICLEAI\r' Cand protivnicul mdntuirii noastre se vede bitut Ia prima piedicd . Ruglciunea gi postul scot dracii poftei gi ai mAniei din trup."t A$" vine cd fiecare ducem o povar6 in spate . fiindci nu se supune legii lui Dumnezeu. care nu trebuie ascultati. ca sd te milostivegti de el. incdt nu se mai tine vrdjmag lui Dumnezeu. o turm[ de inactivi. De aceea Pdrinfii i-au zis trupului: vrdjmag milostiv gi prieten viclean. 10. e tdnguirea viclean[ a stricdciunii. ci scoasl din rdddcind gi firea f6cutd iardgi curati. Iar despre nevoinfa care dovedegte rtrbdarea gi credinfa sfintilorr. care prin rdbdarea Crucii a biruit nu numai lumea" ci gi toati stipdnirea morfii.trupul de pe noi. 7. 9i nici nu poate. putem spune ci e singura cale ingdduiti gi in stare sI mistuie puterea rlului gi sd o facd fdrd rost gi fdrd vlag6 fur lume. sau o iubire trupeasc[ de sine. chinuindu-l in tot felul. ca sd nu dduneze sindtiljii. oarbd gi mut6.cea mai ugoard . 3 I Corinteni 3. mAndria nu-l las[ sd se dea bltut. Firea trupului fiind surdd. sau. mai bine-zis. Mdntuirea e cununa acestei biruinte. in 'vremea negrijei de m6ntuire trupul se n[rSvise cu patimile gi poftele. 2 Romani 8.ce o ridictr in calea robilor lui Dumnezou prin lume. oricdt s-ar pdrea ribdarea rdului o sl6biciune a binelui. nu te poli inlelege cu el decdt prin osteneal[ qi foame. gi se int[rdtI pann gi impotriva lui Dumnezeu. . iar acestea l-au desffinat gi l-au scos de sub conducerea minfii. La o atare inaintare a luptei pentru mdntuire se t6nguie trupul.CARAREA 2l tinciogi. ci le st6rnegte a doua piedici prin viciile trupului. rApocalipstr 13. acestea insd trebuie conduse dupd dreapta socoteali. Acestea il imbldnzesc. 16. De la starea asta gi pAn[ la a-l face s[ fie templu sau Bisericl a Duhului Sfrnt' e de luptat de cele mai multe ori viaja lntreagd. inc6t se rdscoaltr cu neruginare impotriva sufletului.

ed. gdndindu-se la cei glbili sI stingl patimile.care cearcl pe tofi . sd-qi ia crucea sa in fiecare zi gi si-Mi urmeze Mie"2. dupd s[nitatea rlmasi . Aga cere dreapta socoteali. Postul adicl sd fie mlsurat dupd vdrstS.129. PUruL NECURAT Sfinarl Ivlaxim Miirtr:risitorul numegte iubirea de sine 'primul pui al diavolului". boala ii intoarce. gi preamdreau dreapta socoteald. despre care "credeai" c[ egti tu insufi. Cend wei cu toatJi sinceritatea gi tiria sd birui piedica a doua. nici nu-i lasd sd meargi weodatE la duhovnic. degi inwdjbirea nu-i fine mult. lmpotriva ei ne-a cerut M6ntuitorul sd ne hotirim pentm lepddarea de sine. Lepidarea aceasta insd o poate face numai cine s-a ridicat cu mintea mai presus de cele degarte gi s-a desfdcut din toati dragostea lumeascd gi gi-a strdmutat puterea dragostei sale.I. cu alte cuvinte: pe cine l-a ajutat Dumnezeu sE iasi din legtrturile iubirii de lume. La weme de umilinp . Sau.p. atunci gi DumSf. toati. Sibiq 1947. c6tre Dumnezeu. ca virtutea cea mai maret. l. vol. Cei ce s-au gr[bit fdri sfatul dreptei socoteli.gi dupd tiria gi felul ispitelor. degi le t6njegte cugetul. 130 9i ed. cd mai mulfi s-au pigubit din posL decdt din prea multa mdncare. incep[tura mAndriei. II.l. instr" mugcafi la minte de mdndrie. De aceea au zis Pdrinfii. il ajutii si iasd gi din legdturile dinltruntnr ale iubirii de sine. p. Ctmdnt despre Sf. a viciilor minfii. Pdrinli din Skit.23. Sibirl 1946. zicind: *Oricine voiegte sd vie dup[ Mine sd se lepede de sine.degi postul pe mulli i-a fdcut strnitogi . Prefuirea pdtimagd a trupului pe mulii ii intoarce impotriva duhovnicului. vol. Ea e cealaltE parte din piedica a doua ce ne-o stirnegte protivnicut in noi ingine: iubirea trupeascd de sine. tofi au intiirziat sarl indErdpt6nd. au pierdut. . in Filocalia. pe alfii. 2 I Luca 9.gi acegtia biruie piedica gi intr6 in lupta mantuirii.II 22 cARAREA lvpAnATtEr Cu tot dinadinsul se atrage luarea aminte ca toatil lupta aceasta sd nu se duci fdri indrumarea unui duhovnic iscusit care gtie cumpini pentru fiecare ins aparte: m[sura" trebuinfa gi putinfa fiecIruia. Ioan Casian.

prin darul lui Dumnezev) se izbdvesc Ai de legltuile dinlduntru ale iubirii de sine. 13. 6 2 Corinteni 5. mai fericifi sunt strracii7. ci ar wea sE fie vegnicd viafa aceasta vremelnicI. Iar pentru o I 2 3 cu viafa cea trupeascA a$a se invoiegte "rt". se poartil gi se mirturisesc pe ei ingigi strd. cu atdt mai mult cu cdt e pi piedica din cale mai mare. Cei ce. prin umilinlele cu care o arde. aRomani 8.r. cu rostul ca sd ne scdrbim de noi ingine gi sd ni se toceasc[ tot gustul de cele de aici. Obignuit noi nu prea putem gti in cdtd primejdie ne bagl iubirea de sine. . numai dragostea aprinsd a lui Dumnezeu o poate scoate gi desnvdrgit s-o fac6 scrum. De aceea "suspindm in acist trup. adunate pe mulfi ani: mdndncfl bea gi te veselegte".ini gi cildtori2 aici pe ptrmhnt. il va pierde. dorind sd ne imbrlcdm cu locuinfa noastrd cea din Ceruri"3. ca nigte dezlegali de pldcerile vieJii. ingdduind incercdri. Deci.39.20. 13. intr-adev5. ca pe unele ce ucid puii vicleni gi aduc mult folos de la Dumnezeu. De aceea tofi Pdrinfii au fugit de laudd gi au iubit ocara gi toatii ndpdstuirea. Galateni 2. TLuca 5Matei 10. aceasti iubire trupeascd de sine gi plini de trufie. ca s[ ne mai gi s[tur[m de ea. cu iubire de oameni. prin sfatul dreptei socoteli. 35. Poate cd gi de aceea a lIsat Dumnezeu viafa aceasta aga de necdjitE. Iar sub altii form[ auzirn acelagi va m6ntui"6. 2. inlelegem c5-gi va pierde viafp cel ce fine la cuv6. ca bogafii. ajutd m6ntuirea noastrd. Care. iar cine-gi pierde viala lui pentru Mine. dar o putem deduce din purtarea de gnje a lui Dumnezeu. Ewei I l. Sufletul are gi el o parte pdtimaS4 ndrivindu-se cu pldcerea din lumea aceasta" incdt n-ar mai wea si-i moarl trupul. suflete.CARAREA 23 nezeu spore$te dragostea Sa cdtre tine gi cregte gi dragostea ta c6tre Dumnezeu. Marcu 8. grdind: "Cine va voi sd-gi mdntuiasctr sufletul. C[ci bogatul ace: "Acum. Iati de ce. certiri gi oclri peste capul nostnr. ai multe bun6tilfi. c6ci altfel nu putem muri noutr inqine ca sd viem lui Dumnezeut. omorete4. in privinla aceasta stau mdrturie cuvintele Mdntuitorului.lg. va gdsi-o"s. 6. iar cine-gi va pierde sufletul siu pentru Mine gi pentnr Evanghelie. acela il felul lumesc ai trupesc al viefii. tnrpul trebuie stins gi faptele lui vicioase. cdnd zsce: "Cine fine la viala lui o va pierde.nt. gi se leagd de tare prin negrijd.

ddruindu-le Dumnezeu in schimb adevdrate bucurii duhovnicegti. Iar dactr nu ardem aceastl inclinare a sufletului spre lume. slava degartii gi mdndria . care-l face str uite de sine. 2Ioan 12. lnc6t sufletele lor se sting gi se pierd. Bucuria neinfi€nat[. Sufletul insi care se mdntuiegte este acela care nu mai trdiegte pentm sine.iar dacd scap[ de aceste bucurii mincinoase. chiar cea pentru daruri cu adevlrat duhovnicegti. Deci. Deci. dacd n-am considera gi realitatea personall a demonului. te poate face s[ uili c[ incd n-ai iegit cu totul din impirdfia ispitelor. clci sunt unii care-gi curdtesc sufletul de patimi prin multe osteneli . a ingerilor cdzuti. care zice: *Cine-gi iubegte sufletul s6u il va pierde. ceea ce la pulini se int6mpl5. cad in primejdie de a se indrdgosti aga de tare de propriul lor suflet pentru faptul cd se face curat. Cand ajungem la o atare socoteal[ cu noi ingine. atunci dragostea lui Dusnezeu ne arde. SEMNTIL CRUCtr Cregtinismul nostnr ar fi in mare parte de neinfeles. $i totugi n-am scdpat de curse. in lumea aceasta. ViaJa gi dragostea lui intreag[ este nunai Dumnezeu. cu trupul gi cu awfia.E 24 cARAREA lvpAnATrpr atare socotealE Dumnezeu i-a zis: "nebun"l.gi sufletul are patimile lui: plrerea. iar cine-gi uriqte sufletul sdu. gi arde gi piedica a doua din calea intoarcerii noastre Acas6. acerytia sunt cei ce au biruit lumea Si spre pe ei ingigi.20. care toate aici rdm6n.sufletul care s-a izbdvit de sine gi petrece ca un dus din lumea aceasta. il va pdzi spre viafa vegnicd"2. ci pentm Dumnezeu . Cei ce gi-au adunat gi gi-au sffimutat unite toate puterile fEpnrii lor de la lume gi vicii Dumnezeu. ca sd ne mdntuim trebuie sd pierdem inclinarea sufletului cea lunecoasd spre impdtimirea cu lumea. CreL.lca 12. I . sufletul intreg se pierde. de-am strdluci dulrovnicegte ca soarele.25. iar cdnd revine in lumea aceasta" se urdqte pe sine. Evanghelistul Ioan prinde tocmai aceastii a treia treapt5 a luptei cu sine insugi dupl cuvdntui Domnului... de una sd ne finem: cd nu suntem din lumea aceasta gi nu trebuie fintuitd "aici" dragostea noastr6.

A nu admite existenfa personald a ingerilor cdzttli gi a nu recunoagte influenta lor asupra viefii sufletului. dacd a trebuit sd fugd ruginat. ca numele lui Dumneze!". sau rdzboiul nev[nt. cd nu-i lasd sd-l ridicd o t I Corinteni l. Ioan Sclrarul c6: "Arme mai tare in cer $i pe p[mAnt nu avem. fie cd admite rdul ca principiu paralel cu Dumnezeu. vine in persoand s[ se r[zboiascd cu noi. De acee4 socotind piedicile mdntuirii la justa lor valoare. puterea rlului in persoand. Deocamdatd sd ne mulfumim a gti cd asupra diavolului avem aceste trei arme: Numele Domnului gi al Maicii Domnului despre care zice Sf. Deci. Crucer. Spre rdzboiul acesta insd sI nu indrdzneascd nimeni. asupra mintii cu deosebire. De acum incepe rdzboiul minfii omului cu mintea cea vicleand. cdnd n-aveam o revelafie precisl gi deplind a realitifilor spirituale. cdci nu e un rdzboi de glum6. sau ingerul rdu. a mai zilbovi pe l6ngd elemente perimate din istoria religiilor. fire9te cd aratl lipsd de socoteald. in cazul cel mai bun. dintr-o religie revelatI. Iar a doua armd pe care o avem impotriva puterii vrljmage este Sf. dovedegte fie un rafionalism sec Ai trufa$. firegte c[ dovedegte multl ind[rdptare mintald. nemaiavAnd ce face. dacd nu chiar dezechilibrul minfii. care. intr-un dinla noastr[ ar rafionalism protestant. fie cd vorbegte de demoni mult prea mult decdt meriti in realitate. dacl a fost bltut cAnd se lupta cu noi din afard. prin gura lumii. MAndria lui nu poate r[bda bdtaie. atunci sufletul gi mintea. sau. Dar nu e bund nici extrema cealalttr. fdcdndu-se curate. spunem cE in calea mdntuirii sau a intoarcerii noastre Acas[ se mai stavild: vrljmagul insugi. cu o revelafie completd. fErI nimic supranatural gi personal. fie o ignoranJi a suficienfei de sine. Pentru vremea noastrd. . 18. dupi zeci de ani de lupte dinlduntru. (fu intreba pe cei ce nu au cruce: cu ce serln vtr aplrafi voi de diavol ?) Ei ins[ n-au semn. cd totugi trebuie s-o capete.CARAREA 2s fi incompletd gi s-ar dizolva cu ugurinfd. Atunci. A admite rdul ca pe un principiu paralel binelui inseamnd cE ne cufundbm in addncuri negwoase de istorie. din trup gi din suflet. il prind in prezenla nevdzuti. acesta-i chinul plcatului sdu. de n-a fost chemat de Dumnezeu cu rost de a rugina puterea vr[jmagd gi a mai intiri neputinfa oamenilor spre rdzboi. intr-o doctrind umanitar[. Iar a imbldti prea mult gi fbr5 socoteal5 numele celui r[u.

dacd Dumnezeu a ftcut totul pentru mdntuirea noastr6. El e pentru noi oamenii mdsura desdvdrgirii. ni s-a revelat. Iisus Hristos nu avea nevoie de mdntuirea Sa. Deci pentru iubirea de oameni a lui Dumnezeu. a Dumnezeu-Omului. ca sd ne arate cdrarea cu lucrul 9i cu persoana Sa. izbdvegte-md de cel rdu". nlscut afard de calea plcatului. Deci chiar in ceasul tulburdrii tale. in trup de om re-creat. p6lmuindu-fi mintea. aceasta nu insemneazd ca noi sd ne deddm lenei. . IN PUSTIA CARANTANIEI Pand aci se infelege gi nu se prea inlelege drama desdvArgirii persoanei omenegti. Cici. dar fbrd pogordrea Sa. De aceea El e Calea gi naturald 9i supranaturalil a desdvdrgirii. cdci vede Tatiil osteneala fiului gi nicidecum nu-l lasd. $i fiindcd aceasta nu s-a prea putut infelege. El era gi Dumnezeu adevdrat. cel dintdi. prin cregtinism. Aceastd desdvdrgire urmdritd gi agteptatd de Dumnezeu de la om. ni s-a dat de model in persoana clard gi reali a lui Iisus Flristos. facd. ori noi eram gi suntem cei ce avem nevoie de mdntuire. sd zici in addncul inimii: "Pentru picatele mele pdtimesc acestea. sd-l facd in stare de aceastd inJelegere gi realizare a desdvdrgirii sale personale. pentru cd a fdcut Dumnezeu toful gi noi nu mai avem de fbcut nimic. mdntuirea noastr[ ar fi fost cu neputintd. intru totul asemdnAndu-Se noud. pentru c5. arzdtoare de mintuire.26 cARAREA itrrpAnATrcr Nu in zadar semnul Crucii il numegte Biserica: "Arrnd nebiruitd asupra diavolului. AtAt doar ci modelul revelat trebuie urmat. ni s-a ardtat gi ni s-a dat ca model de viafd persoana real6 a M6ntuitorului nostru Iisus Hristos. urmdri gi realiza. calea mdntuirii o numim calea lui Dumnezeu. rFilipeni 2. Crucea Ta ne-ai dat'. $i intoarce-te cu inimd bund cdtre Dumnezeu. afard de pdcat. orice gdnduri rele ai avea.. dar a mers omenegte pe calea cea nou6. 7.Iar a treia armd de ap[rare este smerenia sufletului. Doamne. El a mers pe ea. a fost nevoie ca Dumnezeu sI creeze omul a doua oari gi. Dumnezeu a fdcut totul din partea Sa. anume: S-a micgorat pe Sine gi S-a fdcut om adevdratl. simfiti de noi ca o credinfd. De aceea.

Tofi acegtia intdrzie pe cale. trebuie triite in ciuda firii gi a unui protivnic. Din buze mulli Il urmeaz5 pe Domnul. pentru iubirea de oameni. op.l. dar cAnd sd treacd prin moartea de pe cruce . S-a g6bit s[ le pdzeasc6 asemenea unui om. cei ce wem sd ne mdntuim avem a merge gi noi tofi aceeagi cale. Ba mai mult. temdndu-se ca nu cumva din cauza credintei s6-gi primejduiascd viafa aceasta. sau numai penl la o vreme. chiar El insugi se lupt6 pentru noi ca s6-L urm[m intocmai. 19. De aceea zic. cdt gi pentru ad6ncimea 9i frumusefea inv[fdturii Sfhntului. iar noi nu suntem decdt numai oarneni.. de la inceput pane la sfirgit. Noi insd zicem. viz6. atAt pentru trebuinfa documentirii patristice.ntLuca 10. iar nu numai pdnd la un loc. ne intiilnim cu invdfdtr:ra Sf. trebuie aptrrate. dupd inviere. Maxim Mtrrturisitorul. pe toati calea p[m6nteasc[. ca pdzind pomnca asemenea turui om. trebuie pdzite impotriva cuiv4 caxe wea si le surpe. altfel nu ne mdntuim. Morim Mdrturisitorul. una prin ispitele plicerii gi a doua prin tncercdrile durerii. dar mai ales in zilele noastre. Iatd prima ispitire prin pldcere: diavolul L-a crezut om. fiindc[ avem de a trece peste gerpi gi peste scorpii gi peste toat2l puterea vr[jmag[t. Iisus Cel cu cruce ne ajutd.Cuvdnt Ascetic. dar mai presus de firea noastr6. unde e fericirea aceea. primind sd se fac[ om.p. Aceste porunci. toatd. iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu e sernn c[ nu suntem wednici. sau caracterul ascetic al cdrdrii spre deslvdrgire.CARAREA 27 Deci. 8. Apocalipsl 21. Iisus Fhistos. care rezumd Scriptura. sd desfiinleze osdnda cea veche a lui Adam. S-a cobordt sub lege. d^[ruindu-ne din persoana gi viata Sa cele trebuitoare. Rimagi in urmd de fric62 sunt destui in toate vremile. Iar gtiind pomnca iubirii de Dumnezeu gi de oameni. Depdndm deci firuI cftdrii in spirituI Cwdntului Ascetic al Sf. Maxim Mdrturisitorul3.mulli se dau inapoi. $i. cit. s[ cldem gi noi in "primejdia" in care a cdzut Dumnezeu. Cu acest protivnic a avut Iisus o luptil indoitS. 2 Domnul ctr toat5 legea gi proorocii atiirn[ in . Dacd avem in vedere pe l6ngd cunogtinfa mdntuirii gi nevoinfa. cine vrea s6 vadd pe Domnul in veacul flri de sf[rgit. una dintre cele mai luminate minfi ale Bisericii.desdvArryita lep6dare de sine . 3 Sf. trebuie si meargl cu El toatll calea. Dumnezeu prin fire.

E bine de observat cd. dacd Tu te vei inchina mie.rmnezeului tiiu sd te inchini gi numai pe El unul sI-L I 2 3 Luca 10. 205-206.zicdnd Domnului: "fie i1i voi da toatd puterea gi strilucirea ei. l-13. ne-a dat cunogtinfa gi ne-a dat gi puterea. Privitor la aceste cuvinte semefe ale ispititorului. in Pustia Carantaniei3.o biruinfd des[virgitn asupra lui. 1 Ioan 3. Luca4. o . ctrci fldmdnzise. intrupat in om adevlrat. Astfel. c6nd L-a ispitit. gi mergdnd in pustie ca sE fie ispitit de el. El e modelul de lupt5. Sf. Cu biruinfa Sa" Mantuitorul ne-a tnv6fat gi pe noi megtegugul rdeboirii. 18. gr[ind din Scripturi: "Scris este: Domnului D.cu slava puterii politice .i cu sdlucirea tuturor impdrdliilor p[mdntului . a pornit impotriva Lui tot rdzboiul. ca sd sfdrime lucrurile diavolului2 gi si surpe stipdnirea lui in care finea pe oameni. ca s6 facd din pietre pdini. Bucuregti. sau. toatli fi-o dau Tie". Chiril al Ierusalimului se intreabd dacl a minJit Satana atunci. El l-a bdtut cu Scriptura. Catehezele.ca om . Deci. iar nu ca Dumnezeu. vol. cu acestea a ispitit $i pe Domnul in pustie ca doar-doar il va prdvdli gi pe El in prdpastia pierzdrii. a biruit pe diavolul ca om. avufiile gi slava sunt cele trei intre care se ftmantil toate cele omenegti. pe Duhul inrudit. l-a bdtut. c6ci mie-mi este datd 9i o dau cui vreau. dar numai dacS ne luptdm gi noi ca El. ci cu orice cuvAnt al lui Dumnezeu" ! Dar diavolul n-a renunfat la lupti. iar caqtigand . in dar. 1943. ca pe tot omul. 8. ingeldndu-se gi crezAndu-L astfel.fI 28 cARAREA fprpAnATmr du-L pe El mdrturisit la Botez de Tatil gi primind. Cateheza VIII. intrucdt numai a$a ne putea impinge la toatd indrEzneala cdtil trebuie. cunogtinfa gi puterea.in Inoarele Ortodoxiei. Mdntuitorul de aceea a gi venit. c6t line c6rarea. biruinfa ne-a dat-o noud. Chiril aI Ienrsalimulw. ca om. gtiind diavolul ctr mdncdrile. cici cu puterea de Dumnezeu. pp. Deci El e megtegugul. ca om adevdrat. din cenri. ca fulgerul l-a aruncat din cerurit. silit de prezenta lui Dumnezen.Iisus Fkistos. doar va putea cumva si-L facd $i pe El s[ pund mai presus materia lumii decdt iubirea lui Dumnezeu. Deci.6. a spus adevlnrl ?4 Ci rlspurzdnd lisus. Iisus a venit sE se lupte cu diavolul. Sf. ci L-a ispitit iard. zicdnd: " Scris este c6 nu numai cu pdine va trii omul.

nt. Tot rdzboiul protivnicului acesta a fost: ca s[-L facd pe Domnul sd calce dragostea cdtre Dumnezeu ca Tat6. Cand s-a v5.zut diavolul bdtut din Scriptwi a luat gi el Scriptura. Cdci gtie vrdjmagul cd pldcerea pdmdnteascd. stipAnitorul lumii acesteia incd ne mai line legafi in impdrdfia lui. Matei 5. Dacd Iisus s-ar fi biruit de oricare dintre acestea. rdspunzdndu-i: "S-a zis in lege s[ nu ispitegti pe Domnul Dumnezeul tdu !" $i dupd ce sfErgi toati ispita. Prin urmare. diavolul se duse de la El pdnd la o vreme. dupd Sf. Maxim. . prin slava degarti gi prin ispitirea de Dumnezeu. pe care avea s-o propovdduiasc6 intre oameni ca nimeni altul: porunca dragostei de Dumnezev. deoarece mintea lui. de vreme ce dragostea noastrd cdtre Dumnezeu inc[ n-a ars qi afa aceea. pentru cine umbl6 dupd ea. ca nu cumva sd Te izbegti cu piciorul de vreo piatrd". A$". fiind nebun6. I 2 3 Luca 4. ar ft cdzrtt din dragostea Tatilui. ci in minciuni.48. Atunci Iisus i-a tdiat scurt gi ispita aceasta. ruBIREA E CARAREA Protivnicul L-a incercat pe Domnul prin aceste trei: prin neputinla trupului. Toate la un loc alcdtuiesc chipul dint6i al rdzboiului. ca Tatd al oamenilor3. il duce pe Iisus pe aripa templului din Ierusalim. 8. cdci este scris cd ingerilor S[i va porunci pentru Tine. zic6ndu-I: "Dacd egti Tu Fiul lui Dumnezeu. sau. insd diavolegte. sau acul pdcatului2. daci mai avem inima prinsl de ceva de pe pdmint. Semn ci a mai venit 9i sub altd formb. str6mbd intelesul oriclrui cuv6. insd in chip felurit. cdci gtie gi el Scriptura. are drdceasca putere sd desfac[ pe om de dragostea lui Dumnezeu gi sd i-o intoarcd spre pldcerea a orice altceva afard de Dumnezev. ar fi cdlcat El porunca primd din lege. ispita prin pl[cere. ca sI Te pdzeascd gi Te vor ridica pe mdini. 56. Toate aceste ispite au ascunse in ele momeala plIcerii.CARAREA 29 slujegti"'. de weme ce el nu std in adevlr. I Corittteni 15. aruncd-Te de aici jos.

insd de data aceasta rdzboindu-se cu Domnul prin oamenii lumii acesteia. cdci zice: "$i dupi ce sfhrgi toatd ispita. prin biruinfa asupra primei ispite. ca. agadar. a zdddrnicit planul Puterilor. sd-i pl6ng5. sd-L facd sd calce porunca iubirii de oameni. ca pe unii ce puteau sd nu se lase condugi de el.13. Blestemat de ei. oameni slabi dar cu putere mare. Semn cd a mai venit iariqi. fiind prin fire bun ?) ci. pdnl la o vreme"r. Maxim.in op.p. Satana a rlsculat impotriva Mdntuitorului pe oamenii puternici de atunci. care e stdrniti de protivnicul cu menirea de a invr[jbi pe Iisus cu oamenii gi pe oameni intreolalti. s5-i mustre. Sd urmdrim deci uneltirile protivnicului. cum credea el. n-a urdt pe fariseii pugi la lucru de el (cdci cum ar fi fdcut-o.-t 30 cARAREA tupAnAtrer Dupb ce Domnul l-a bdtut pe diavolul in Pustia Carantaniei in sfhnt sufletul Siu . prin durere. Clpeteniilor gi Stdpaniilor celor rele.. Domnul le-a ingdduit sd-gi puni in lucrare qi al doilea atac. cunoscAnd gdndurile ii protivnicului. ispita a doua. se purta cu indelungd tLuca 4. Maxim M[rturisitorul despre acest numit al doilea fel de ispiti pe care l-a avut Mdntuitorul de invins: "Dup[ ce.a venit si-l bati gi intre oameni. tot dupl cuvintele Sf. diavolul se dep[rti de la El. gi aga va gregi mdcar impotriva celei de-a doua porunci. Iatd cuvintele Sf. nu inceta s6-i sfbtuiascd. Satana (care insemneazd <<protivnicul>) indemna pe cdrturari gi farisei la feluritele megtegugiri impotriva lui Iisus. Maxim. s-a strdduit pe urm[. Dar Domnul. ponrnca iubirii de oameni. cit. cu ispita prin durere"2. sd fie adus sd-i urascd pe cei ce-I intindeau curse qi aga sd calce porunca iubirii de oameni. cea prin pl6cere.curat de lumea aceasta ca o pustie . prin cele ce I le-a fdgiduit in pustie. "Neputdnd vrdjmagul s6-L facd pe Domnul sd calce porunca iubirii de Dumnezeu. neput6nd rdbda incerc[rile. 'Sf. Aceasta e. pe cei purtafi de el. ca un Dumnezeu. sd vedem metoda lui gi metoda lui Dumnezeu. . unelte ale sale. viclenii vremii. cum zice Sf. s6-i infricogeze. sau ii va uri. dupd ce a venit in lume. cu ajutorul nelegiuitilor iudei. c6rhrrarii qi fariseii lumii vechi. adicd sd vinl gi cu incercarea ce le mai rdmdsese. Maxim Mtrrturisitorul. Cuvintele Evanghelistului ne descriu gi aceastd laturd a rizboiului. Rdspunsuri cdtre Talasie.65. ca doarl-doard Iisus ii va blestema.

a 6Matei zahatia3. ca sd i se-mpotriveascd"a. invlluili cu lumea aceasta. Astfel Adam Cel nou a innoit pe cel vechi. tu gi sofii t[i.8-9.. Pe acestea dou[ ni le-a dat ca porunci. marele preot. ii invila cdile viefii gi zugrdvea prin fapte chipul viefuirii ceregti.. Iar pe cel ce lucra prin ei (prin atei) il bitea cu iubirea de oameni. 8. n-au putut pricepe ispita in care cddeau piznuind pe Iisus. iar necredinciogilor (ateilor) le vestea infricogatele pedepse vegnice. CEci iatl eu aduc pe Servul Meu Odrasld"'. stdnd inaintea ingerului Domnului gi Satana la dreapta lui. O. Iat[ cuvdntul: "$i mi-a ariltat pe Iisus (sau leh. dob6ndind biruinfa deplind impotriva diavolului. mare preot. iar pe ei ii iubea gi-i invdfa inainte2. Proorocul il vede pe marele preot schimbdndu-i-se vegmintele rele cu altele bune qi pun6ndu-i-se podoab[ curatd pe cap. pentru ei .41-47. Pltimea cu tndtrare gi le ardta toate faptele iubirii. 5 Zatraria 3.in op. a primit cununa invierii pentru noi.8. Iubirea de Dumnezeu gi iubirea de oameni in care atAmd toatd Legea gi Proorocii6. cdnd are cine le trdi. prin aceasta se vedea limpede c[ Iisus e Dumnezeu 9i Dumnezeu este iubireT."' Dumnezeu ii prevenise pe mai marii templului prin vedenia lui Zaharia proorocul. insd nu i-a urdt nici o clipd.CARAREA 3l ribdare.mai adevdrat vorbind. e drept. de vreme ce pe diavolul din ei il certa gi-l umilea" ddndu-l la iveall 9i arzdndu-l cu adevlnrl.S-a str[duit pan5 la moarte. i-a mustrat 9i i-a certat ca nimeni altulr. rlbddnd atdtea rele de la ei . Marrim MdrturisitoruI. in acest scop. ca gi ei vor fi ispitili. I Ioan4. iar ingerul atrlgdndu-i luarea aminte: "fii ludtor aminte. . iubindu-i $i pe ei. 3 Sf. cit. vestea invierea morfilor pi flgdduia viafa vegnicd gi impdrdfia Cerurilor celor ce cred. in chip omenesc.37-40. Cwdnt Ascetic.)ua). Iisuse. CEci t Ioan 8. ca sd ia amintc. implinindu-le Iisus ca nimeni altul. minunatrdzboi! in loc de urd Iisus aratl iubirea gi rdpune pe tatil rdut{ii prin bundtate. 8. Totugi ei. Aci stii taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat pe vrljmagul.l. degi-i ducea diavolul. Mdntuitorul. care stau inaintea felei tale: cEci-ei sunt chipuri pentru viitor. 7 22.pp. pentru porunca iubirii gi. 2Ioao 48-59.

prin stdpdnitorii lumii acesteia. Capete gnostice.in Filocalia. Iar prin lege. 3Ioan a 6. ca peste toate acestea sd rdmdnd sdndtos. 1.32 cARAREA ltrlpanATml iatd: Dumnezev se ascunde in poruncile Sale.cu Ascetul. cici. Luca 12.63. Sibiu. Trdirea acestor porunci arde pe diavol aga de cumplit. Pldcerea a alungat-o cu hotlrAre puternicd. prin slujitorii templului. diavolul nu-L mai putea rdbda sd-i facd impdr[fia de jaf. ca sd ajungem dupd multi vreme la o slndtate. p. Noi trebuie sd incepem urnarea Mdntuitorului de la purificarea de patimi. fdrd primejdii grave. . acolo de unde doar Iisus a inceput lupta. Adicd prin desdv6rgita lep[dare de sine sau prin primirea de bundvoie a morfii. p. E lucru gtiut cd sistemul nostru nervos. Despre legea duhovniceascd. ed. Mar<im Mtrrturisitorul. biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia c6nd it imbia cu momeala pldcerii din materia lumii.zut intre iubire gi urI a ajuns aci. Iisus bate pe diavol . Mdntuitorul a infrdnt intdi pe protivnicul in duh. Din cele de pdnd aci vedem ci lupta Mdntuitorului cu protivnicul pentru porunci gi pentru mdntuirea noastrd prezintd. 249 gi ed.I. 1946. 2. nu suportd impresii prea tari. care-s biruifi de el.tot ca om. Noi muritorii insd n-avem de a incepe lupta de la ardtarea ftfigd qi personalS a protivnicului. E lucru gtiut gi probat de medicind cI spaimele (traumatismele) peste puterea de rdbdare a sistemului nervos. il I Sf. durerea insl a primit-o cu dorire mareo. rivdgit de atdtea vicii sdvArgite de noi sau de un gir intreg de pdrinti inaintagi. CAnd rdzboiul nevd. arhiereii Anna gi Caiafa. incdt acesta rdscoald puterile iadului gi cu ele a[6r[d. Ma. cAteva deosebiri fafd de stadiile luptei pe care are s5" le intdmpine omul. vol. p. I. sd nu uitim . prin Iuda vdnzdtorul. ftzicd gi psihica. ne-ar fugi mintea de spaima ardtdrii lui infior[toare. dup6 unii.. 193. 1947. vol. 2 Sf. pe oamenii lumii. Sibiu. 247 .50. in stare de a ne apropia. ed. in aparilia lui personald din pustie. in rAnd cu tdlharii. II. vol. gi-i ndpustegte impotriva lui Iisus gi a oricdrui ucenic al Lui. c6nd vrea si urrneze pe Domnul. dupd cum ne asigurd Sfinlii Marcu Ascetulr gi Maxim Mdrturisitorul2.prin neputinfa gi neprefuirea trupului3. in Filocalia. 1. gi-I cere nedreapta ristignire pe cruce.

$i pe urmd de tot. gi. dupi ce-L va inghifi cu poft6.4. descris[ de Evanghelii. in omul in care se finea ascuns. oricdt il lovea vr[jmaqul printr-ingii cu ispita durerii. in societatea omeneasc[ Iisus l-a bdtut pe protivnic prin iubirea de oameni. Nu-gi putea da seama vicleanul de Taina Crucii care ii va rupe cele dinlduntm. at€tt a Mdntuitorului cdt gi a ucenicului. 2 I . va afla ci prin cruce a inghifit pe Dumnezeu. Nu-gi d[dea Satana seama cd. ddndu-gi trrpul ca "din neputinfI"l si fie rlstignit pe cruce ca un fdc6tor de rele. sau cu ura cea mai mare. s-a fdcut restabilirea firii omenegti.treabd de incepltori.ispita. lo. care seamdn[ mult cu indrdcirea. Astfel. f6c6nd biruinfn vegnici asupra rlului pe care o va da omului. s-a deschis Impdr6fia lui Dumnezeu. a venit . Flristos Iisus. urm6nd pe Domnul.prin ordnduire dumnezeiascd . tot prin durere. in aceasti luptil incd suntem scutifi prin rdnduiala dumnezeiascd de a-l vedea in toatd fioroasa lui prezenf5. rlstignind "omul" pe cruce. Prin aceastll biruinfd a lui Iisus. Omul-Dumnezeu ii va invia pe drepJii cei din Vechiul Testament. nimeni nu se mAntuiegte singur. in societatea omeneasci stlpdniti de acela. urmeazd aceeagi cErare gi stadii.CARAREA JJ dezechilibreazA. gi. De la aceastd deosebire incolo. poate s[-l aduc6 pand la boala epilepsiei. lupta pentru m6. dup[ sldbiciunea la care-l glsegte.trebuie si dtrm cu el o luptil in duh. Firegte ci gi noi in lupta cu patimile .ntuire. asupra trupului Domnului. i 2 Corinteni 13. 3 Efeseni 2. ispiti pe care a biruit-o. Matei 28. de mdntuirea sa se mai leagd o mu[ime de oameni. dupd ce Iisus l-a b[tut pe protivnic in pustie. 8. De aceea. dar care poate fine o viafd intreagd . fratelui S6u2 gi ucenic pe aceeagi cale. spunem cd mdntuirea nu se cdgtigl cu o fapti rdzleap. a venit s5-l bati gi in lume. s-a vestit invierea gi i s-a dat mdntuirea in dar3. ci presupune gi o fafi sociald.

e bine sd mai limurim cdteva lucruri. . il hulegte gi-l prigonegte. ispitifi prin ei. Pavel multe 9i addnci meditalii. IatJ[ cum a infeles Sf.E 34 cARAREA ltupAnATnt cAnanne srAwrurur PAVEL Ajungi la acest loc al depdndrii cuvdntului. hulili. Dar Sf. stArnind impotriva lor (a Apostolilor) pe oamenii mai nebdg[tori de seam6. cit. Deci pe protivnicii care lucrau acestea ii z[ddrnicea prin acest chip al luptei. frate. e cu neputin[.. Din aceste cuvinte nu urmeaz[ cd noi trebuie doar sI "credem" c6 "suntem" m6ntuili gi cu asta am f6cut totul ce ar at6ma de noi. binecuvdntdm. care luptil sd aducd pe credinciogi la ur[. Ei aveau ca scop sdl facd sd calce pomnca iubirii. El. Cuvdnt Ascetic. ne arati cu faptele gi chipul biruinlei impotriva vicleanului. Maxim: "Pavel a$a se lupta impotriva dracilor."2 Darul mdntuirii deci se dobdndegte chiar cadar. r6bda pe cei ceJ prigoneau gi mfugdia pe cei ce-l huleau. Pavel zice: <Oc5rdfi fiind. ASa a slobozit Pavel mullime de lume de sub puterea viclenilor gi a unit-o cu Dumnezeu. dupd asem5narea Mdntuitorului. p. dintre care cel dintdi e indreptarea pdrerii gregite ce o au unii cregtini despre "mdntuirea in dar". ca o lep[d[turd ne-am frcut.12-13. alungddu-i prin neputinfa trupului siu. Marcim Mlrturisitorul. sd-i facd s[ calce porunca iubirii. Iar de nu.rau. gunoiul tuturora pane astizi>>r. biruind pururea r6ul prin bine. cz. vei urmdri acest scop. Daci deci gi tu. in op. Pilda Mdntuitorului i-a prilejuit Sf. Iar Apostolul. noi mdngdiem. cunosc6nd gdndurile lor. po care a cagtigat-o Iisus Flristos pentru noi. ca s6-l migte la ura celui ce-l ocdr5gte. t I Corinteil4. ca sd deplrteze (din cale) pe dracii care lucrau acestea gi sd se uneascd cu bunul Dumnezeu. biruind prin <infrdngerile> lor pe cei ce nldijduiau sd-i invingd. prigonifi. binecuvAnta pe cei ce-l oc5. Pavel. cu mare lupt5. care lucreazd in trup pllcerile. vei putea sI iubegti pe cei ce te ur5sc. Dracii au pus la cale ocdrdrea" hulirea gi prigonirea lui. Pavel pe Domnul gi cum i-a urmat cdrarea" dup6 cuvintele Sf. noi r[bd[m. 2 Sf. 10. el gi ceilalfi Apostoli.

cu picate grele. ed. Ca mirturii netrebnice ii gtim dragostea cu care ne iubegte El.. Capete despre dragoste. decdt a-l des[vArgi. 5l Corinteni 9. ' Sf. omenegte. unul ca acela sare ca ars din orice iubire conservatoare de sine gi se roagd. scuzAndu-ne lene4 cd lisus a fost Dumnezeu gi aga a biruit puterile protivnice gi inddrduricia firii. Mdntuitorul. ' Filipeni 3. credinfa arn pfuzitt . El umbld nev[zut de oamenii cu ochi de lut. u Matei 28. "pdnd-i va prinde pe tofi cei ce se vor mAntui. intru totul asemenea nou[. fer6 sd se fi socotit cd a ajuns2.CARAREA 35 IatE de data aceasta un om pdcdtos. dar nimic de pe pdmAnt n-o poate spune.20. ndzuind spre fintSt.. in fiecare veac de oameni pane la sflrgitul lumii.Iar cine L-a gi vdzttpe Domnul gi neasemlnata-i Cruce. de acum agtept cununa. gi neavdnd odihnd pan[ nu-i aduni pe tofi Acas6. Iatd ce mare e sfatul Sfintei Treimi: ca Unul din Treirne s[ se fac[ om pentru noi gi pentru a noastr6 mdntuire. 13. cdutAnd mereu pe frafii Sii6. ceea ce e tofuna cu crearea firii din nou. $i aceasta o face mereu."4 . . luptindu-se dupl lege5 pentru legea care rezumI Scriptura gi mdntuirea. '2 Timotei 4. Unul ca acesta tr[iegte ca un dezlegat de viafd gi nici o urgie a vremii nu-i poate face nimic.14. mlrturisind abia la capitul alergIrii: "Calea am sdvArgit. personifi cate in Iisus Flristos.u. strigdnd sI aibd in lumea aceasta soarta lui Dumnezeu.unirea desdvdrgitd cu Flristos. in care de obicei se invdrte pdnd la absurd viafa omeneascE. 8. 2 4 Filipeni 3. lo. vol.77. p. Asta nu se poate ticea. Pavel era om. 2 Timotei 4. ba gi bolndvicios. llmurindu-l ca aurul. A iegit din cercul vicios al pldcerii gi al durerii. ca pe Pavel"7. pindind gi alergdnd dupi fiecare ins. 2. Maxim Mlrturisitorul. pe care inc[ o tot duce printre oamenii ce-L pdlmuiesc cu urd de fiard pand la sfErgitul veacului de-acum. ftcAndu-se c5. cdci iati Sf. Filocalia. I. Deci nu mai avem motiv si spunem.rare de la om la Dumnezeu. 7. cd s-a ar[tat mai presus de lunecugul pldcerii gi ascufigul durerii. 9i iati-I. Dumnezeu-Omul. a mers gi merge inaintea noastrd. Nu putem rimdne decdt uimili de dragostea pentru intelepciunea gi iubirea lui Dumneze.

ce se intorc Acasi.49. Daci simfim suferinla fdrd asemdnare a lui Dumnezeu I Luca 12. Cu toate acestea. care aprinde lumea" arde puterile rlului gi strdlucegte cu luminl dumnezeiascd pe smeritii Sdi urmdtori. cea din iubirea de oameni. clci acesta-i focul aar6rlit de Dumne?Eupe plmintt: p6rjolul dragostei.cARAREA tl{pAnAusr Mannritorul nostru. donrl lui Dumnezeu drrpi cqt mat_ mare-p_4c_[tog_ente neasemtrnat mai mare decdt dorul celui mai sflnt om dupd Dumnezeu. aceasta curdfegte gi viafa noastrd. .

II iNvATAMINTELE REGILoR .

spre deosebire de sfetnic.SAUL $I DAVID Pe calea mdntuirii nimeni nu poate merge singur de nu se va ldsa condus de mdna nevdzutd a MAntuitorului. il numim pe Natan duhovnic ai nu sfetnic al regelui. a luat plata neascultdrii. slujitorii Stri vdzuJi. deslvdrgit pierzdndu-se. Clci zice: "Cine vd primegte pe voi pe Mine m[ primegte"l.40. li rMatei lo. Pricepem prin urmare cE ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste cltre duhovnicul sdu. dar mulli neascultdtori. prin preofii Bisericii. Multimea ispitelor. . in calea Duhului. nu pofi merge fdrd ucenicie la duhov- nic. care stdtea sub povdfuirea duhovnicului sdu. oricdnd ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mdntuirii gi sd-l rdticeascl. neascultand pind in sflrgit. Natan proorocul. foarte Sfhnta Scripturd ne ingird mulli ascultitori buni. Dintre cei ascultitori alegem spre invdfiturd pe regele David. care mijlocegte intre om gi om. dacd duhovnicul n-ar avea me$tegugul. gtiinla gi puterea de la Dumnezeu. Iar dintre neascultdtori il alegem pe regele Saul. pentru faptul cI era indreptiitor in ale duhului gi mijlocitor intre legea lui Dumnezeu gi fdrddelegea omului. rlzboindu-ne prin lucrurile sau oamenii vdzt:{1i. cdci fbrd darul acestuia e cu neputinfn izbdvirea de necazuri gi mdntuirea. Deci. ca sd imprigtie gi mereu sd strice lucr[turile protivnicului. vicleniile protivnicului nevfuut. care nu primea sfatul lui Dumnezeu prin Samuil gi.

insd acesta mrnise. printr-o aserninare. Nu l-a orbit pe David cohorta ostagilor din jr:rul siu. spre inviJitrua noastr5. dimpotrivE" se g6ndea la oastea ingereasci a Domnului gi tremura in fafa <Celui nevEzu! ca gi cum L-ar fi vIzuo3. vrfljrnag al lui Dumnezeut $i ucigag de om.. in ce chip ii rAnduiegte Dumnezeu indreptanea. imp5ratul cel imbricat in purpuri nu s-a m6niaq c5ci nu se uita la cel care vorbea. "(Jn om simplu a vorbit impnratului.76..$tim cE ena uns rege de Samuil proorocul. dend de trai bun. ci la Ce[ ce i Si vedem l-a trimis..27. 3Ewei 11. I-a ardtat c5" fdcdnd moarte de om. prooroc. op. care. pan[ a nu fi rege. sabia va atdma in veac asupra casei sale. era al optulea copil la pdrinfi gi ciob6na$ cu slujba. omordnd birbatul gi desfranand cu femeia rdmasi.p. VREMEA DE PLATA acrrm. Iar penbrr cd a luat I 2 Romani 8. Dupd slujbd era rege. a pus la cale cu fdfdrnicie gi viclepug trimiterea bdrbatului ei in primejdie de moarte . cit. trupul hsl. $i zice Scriptura: "Fapta aceast4 pe care a fdcut-o David. dupd dar. l-a adus s6-gi cr. Chiril al lerusalimului. a sq femeia lui Urie. l-au ndptrdit poftele. fdcea baie. Iatil-l pe David. 2 Regi 11. proorocul insd indatii a fost de fafi s6-l mustre.7. S=a intdmplat deci odatii s6 s yssin5. sau vdzdtorul inainte al celor ce au sd vie de la Dumnezeu. .unde a gi murit . Avea cineva oare weo dovadd contra lui ? $tiau oare oamenii de fapta lui ? Fapta s-a sivirgit repede. i-a ftcut infeleastr legea care atiirnl peste fdrldelege.27..40 cAnenee lupAnATmr cuM tNcsps o DAToRTE David.. Astfel a trimis Domnul la David pe Natan proorocul. Cand ins[ a ajuns FB€."4 Proorocul.$i aqa i-a luat femeia. cel uns de Dumnezeu cu cinste de rege gi cu darul de prooroc. trlind cu tofi frafii sdi o viaJd cump6tatS. 4 Sf. a fost rea inaintea lui flumnezeu"2.uroasc[ pEcatul gi vinovdfia de moarte. David a vfuut-o gi s-a aprins de pofta desfrdului. A aflat cine e.

Ce-a frcut el altuia in ascuns. fiindc6 degrabn gi-a mlrturisit gregeala. . dupd felul gi trebuinfa bolii sale. degi El ar fi vrut. mlrturisindu-gi vinovdlia gi zicdnd: "Am pIcituit inaintea Domnulul'r. Cand dreptatea lui Dumnezeu se intoarce ztsupra noastr[ a sosit wemea de plat[ sau isp5. sd vrea gi el leacul ce i-l imbie Dumnezeu. a spus celui ce a venit la el sau. prin care ne curdiim de petele faptelor rele. Iati smerenia impdratului. Asta e legea nestrlmutatd a dreptdlii lui Dumnezeu care aduce peste capul tiu ce ai adus gi tu peste capul aproapelui tiu. $i. i MARTURISIREA Cand David gi-a infeles gregeala qi urmdrile ei. De la aceastE inlelegere gi recunoagtere a plcatului. ce incarci pe altul ai sd duci $i tu. Aceasta e mlrturisirea dupd voia lui Dumnezeu. Toatd slujba aceasta a ldmuririi ucenicului in ale duhului.12. 2 Regi 12. at6rnd gi incepe indreptarea. cunogtinfa gi puterea ca sd ajute omului in incercdri. cE nu le infelegem. cdnd vin asupra noastrd strdmtordrile.tt wtr TAuINTELE REGILoR 4l femeia altui4 gi femeia sa va fi luati de altii dinaintea ochilor s6i. Celui ce i l-a trimis. frcuti inaintea duhovnicului. n-o poate face decdt duhovnicul. Iar fiindci dreptatea lui Dumnezeu mereu fine cumpdnd intre faptd gi rdsplat5. in ale celor nevdzute legi. de unde vin peste oameni toate cele vdzute. neumbland cu ocolirea. ce ai zis !i se va zice.13. iar de nu vrem sd primim cele ce vin peste noi.irea. putem vorbi chiar de legea dreptilii. mai bine-zis. allii ii vor face lui pe fata" inaintea a tot norodul. Ce ai f6cut fi se va face. Iati cdt de repede se schimb6 Dum| 2 2 Regi 12. ci un mijloc de intelepfire. IspSgirea nu-i o pedeapsd de la Dumnezeu. in wemea ispdgirii. ne ajut[ Dumnezeu. Lui s-a dat megtegugul. nu ne ajuti Dumnezeu. dac[ le r[bdlm de bun[voie. zise indati: "$i Domnul a ridicat (acum) picatul de deasupra ta gi tu nu vei muri"2. de indatl i-a venit gi iertarea de la Dumnezeu. o indreptare mai aspr6. ca de o lege milostivd. Iar proorocul care-l infricogase.

cit. Unul e luminat la minte. Dar pentru ctr ai aruncat cea mai bund armd. aveai mulfi dugmani din pricina dreptiifii tale. fiind uguratici cu firea 9i scurfi la minte. toat[ viafa. Unul e ascultitor de duhovnic. prin osteneald. insd. celdlalt e intunecat. Cu obignuinta de a pdcdtui trebuie sI ne luptlm noi. Chiril al Ierusalimului. oamenii. op. Aceasta ne invafi cel mai bine calea lui Dumnezeu. ir{cERCARrrs Dumnezeu ne iartd ugor.p. . ai rdsculat pe vrdjmagi contra ta. ci chiar gi mdnca ' Sf. totugi implratul n-a l[sat pociinfa. celdlalt nu ascultl de nimeni.77.. sau prin nevointd multi. ca o sabie care sti sd cadl peste viafa noastrd.asta-i ugureazl rdbdarea incerclrilor. Degi fericitul David a avzit mai cu seamd cuvintele: "Domnul a iertat p6catul ttlu". uneori. cd atdtaweme cdt linem plcatele nemdrturisite. Dumnezeu.42 cARAREA hvpAnATlpr nezeu cu iubire de oameni ! infelegem de aici."r Astfel l-a tlmurit profetul pe David. primejdia morfii o inl6ture Dumnezev de deasupra noastr6. . imptrrate. Dar nu numai cd gedea pe cenu$[. trebuie sd ne intlrim in starea de pace cu Dumnezeu. zicAnd: "Ai intdrdtat mult pe vrtrjmagii Domnului. nevinovltia (castitatea) ta. e chiar vremea de intdrire a s[ndtifii noastre sufletegti. in locul tronului ferecat cu aur. il previne pe David prin prooroc. ceea ce-i face indreptarea cu neputinf[. De indati insd ce mdrtr:risim pdcatele gi vinovdfia. pomenindu-i totdeodatti gi de o cheie a domniei pagnice. ascunse cu voia. ins[ noi. linigtit gi cAgtig6 din nou nevinovdfia. Sd nu uitdrn insl cd una e lupta gi suferinfa omului mdrnrisit gi alta e suferinfa omului nemdrturisit. inddrdtnic Ai mai rdu se afundi. Tu. Aceasti vreme de amdr6ciune care ne invafi minte ca str nu ne mai intoarcem la cele dintii. gtiind ndravul firii omenegti. Vinovifia ne-o iarti Dumnezeu indati dupd mdrturisire. te intdrea. atAta vreme atAmd pedeapsa lor asupra noastrd. ci se imbr[ca cu sac in loc de porfird gi gedea pe cenqd gi pe jos.

ca s6-i cerce nu cumva si se mai afle la ei ceva iubire de sine. ca unul ce era in fbrddelegi venit. ci gi-a ales mai bine fuga de pe tron: umilinfa cea mai de pe urm[. sau in mai mari s6-i cufunde. ispititorul. duhul cel rdu. una a lui gi alta a fiului sdu gi sd se bati impreund. de robii lui Dumnezeu. c6. ce poate veni unui rege.l0. indemn6ndu-l sd despartd poporul in dou[ tabere. Proorocul ii prevestegte moartea copilului ce i se va nagte. dar el nu-i asculta2. cearcl gi pe rege.17-18. Regele David (sau dacl wefi: sufletul) se sdturase de vdrsare de sdnge gi n-a mai vrut sd-gi apere mdndria de rege. care statornicesc pe om in bine. Sf. lnaltii sii sfetnici il rugau si mdnAnce p6ine. sau plrere inaltd. dar gregegte cu ea.gtigd dragostea poporului. ceea ce ar fi pricinuit multd v[rsare de sdnge. $apte zile alinut postul3.se muti asupra copilului sdu. Iatd cum il trece Dumnezeu pe David prin amdrdciunile invdfdrii de minte. Pedeapsa aceasta insd dd roade tocmai contrare agteptdrilor. incep sI vie ispite peste ispite. ceva mdndrie. David a pus mai presus c6qtigarea iertnrii lui Dumnezeu decdt tronul s6u impiritesc ai astfel s-a hot2lrdt sd-gi ispdgeascd deplin ftrddelegea gi sd nu se mai incdlceascd iar5gi in aceleagi pdcate. 2 Regi 12. .iwAtAlvrnmElE REGILoR 43 cenugd precum insugi ne spune: "Cenugd. pe cAnd rdzboiul pentnr mdndrie e dovada celei mai mari neputinfe. ca s6-gi apere tronul. ci cea mai mare putere a infelepciunii. cu at6t ii poart6 gi Dumnezeu o iubire gi o grijd mai mare. uneltind rdsturnarea de pe tron a tatdlui s6u. Iatd cum ingdduie Dumnezeu ispititorului sd se apropie. Cici primirea umilinfei e cea mai mare putere a dreptului. Sabia ce ar fi atAmat asupra vielii lui . intre ceilalti fii ai s6i. fugind de prigonirea fiului slu: "S-a dus tPsalm 2 3 l0l. idem. Pe unul din ei regele il pedepsegte ca doi ani sd nu-i vadd fala. Drept aceea.dacE nu gi-ar fi mirturisit picatul . Pe de altd parte. cz pdinea arn mdncat"l. prin suferinfa pe care o indur6. cdci fiul siu. in casa regelui. Ctriril al Ierusalimului. Cu cdt cineva sti mai sus pe scara rdspunderilor obgtegti. ca un vame$ al v[zduhului. gi prin acestea s6-i intineze ia$i in cele dintAi. ceea ce era neinchipuit de greu pentru un fiu de rege. sau cum il duce pe calea suferinfelor. Fuga lui dovedegte insd nu cea mai mare sldbiciune.

. picioarele desculle gi toli oamenii care erau cu el igi acoperiserd fiecare capul gi mergeau pldngdnd"l. $i. pleacd. incepu sd arunce cu pietre dup6 el gi dupd tot poporul. Astfel. nelegiuitule 9i ucigagule !"2 Iati cum ingdduie Dumnezeu sd-ti auzi faptele pe nume. . neinsemnat la slujb[ sau la chip. 5.44 cARAREA lupAnAUEr in muntele Eleonului gi mergAnd pl6ngea. un om oarecare. era aproape sigur cd mlcar o moarte de om tot va mai scoate de la el. Chiril al Ierusalimului.7. ca s6-i scoati din calea mdntuirii. pentru pdcatele lor trecute. De aceea regele.prin cuptorul smerenieis. dar nu are putere peste cei ce nu-l ascultii !a David insi.67. ca s[ aprind[ in el iu]imea mdniei ucigage. ispitindu-i s5 nu se smereasc5" ci sd-gi apere "onoarea". dacd n-a izbutit sd-l fac[ pe David sd-gi mdcelEreascd poporul in dou[ tabere.Diavolul dd sfaturile lui la toti. in loc sd asculte ispita vrdjmar2 Regi 15.30. era prevenit gi avea cunogtinfd despre trebuinfa incercdrilor. s6-fi sard in obraz gi sd fi-l pdlmuiascd cu ocirile cele mai de pe urm[. ca un bun ascultdtor de Dumnezeu. CSci foarte mari t6rcoale dd vrdjmagul in jurul celor incercati. ca din senin. o s Sf. fiindcI prin blestemele cele din senin nu l-a putut scoate din linigtea pocdintei. cit. luminat de Dumnezeu prin Natan proorocul. inlelepciunea lui Isus Sirah 2.p. op. pe cdnd regele trecea pldngdnd. capul ii era acoperit (aga e jalea la iudei). '2 Regi 16. De pildd prin ea ingdduie Dumnezeu oricui. Ispititorul ins6. dec6t un om de nimica. precum cd Dumnezeu a inglduit gi cu a Lui purtare de grijd trebuie sd treaci . dar totugi de weo treabd lui Dumnezeu. ]Z negi 16. PRIN CUPTORUL SMEREMEI Suferinfa aceasta mai are $i un alt rost. 9i sd-i nrdrle in obraz blesteme: "Pleac[.9. duhovnicul slu. s-a mulgumit vrdjmagul sd intre intr-unul din sfetnicii sdi gi sE ceard regelui moartea omului aceluia: "De ce acest cdine leginat blestemd pe domnul meu ? M[ duc sd-i tai capul !"3 . $i cine ar putea sd facd mai bine o treabd de asta.pentru plcatele sale .

ocdrdtorul in calea ocirii. insofitorului sdu taina rlbddrii sale. cu atdt mai v6. 15. $i aga se duceau al6turi. Totugi ne-am putea intreba: de ce ingdduie Dumnezeu a$a palme peste fafa dreptului ? R^dspundem ci nu este alti cale de sfinlire gi c[. Nu-l intreba pe el: de ce mi ocdragti. (E gtiut cd pentnr a scoate un gdnd rdu din mintea cuiva. cea din insofitorul slu. o taie cu blAndefe gi cu infelepciune. pentru acest blestem al lui"2. ne ingellm dupd plrerea noastr[ cu "dreptatea" pe care n-o avem. r5spunzAndu-i ce nu trebuie.decdt ludnd. gi necunoscdndu-ne.rvAtAtrrnqrEt-E REGILoR 45 gului. Cine poate s5-i zic6: de ce faci tu a$a ?'r tnsofitorul regelui ins[. cei pdcdtogi gi grei la pricepere. nici cerul nu este destul de curat3. Dar cdnd nu ne cunoagtem vinovdliile. fiecare in calea lui: regele in calea isp6girii sau a ascultlrii de Dumneze!.rtos. 3 Iov 15. nu rdbddm cele ce vin peste noi. intru cunogtinti fiind. trebuie s6 i-o invllui de foarte multe ori cu cuv6ntul bun. Asta-i calea cea mai lungd: de la urechi la inim6. ne-ar fi mult mai ugoard isp[girea vinovdliilor. ca s[ ni le cunoagtem gi sd ni le mirturisim . nu se l6sa bdtut ugor. nu te pripi cu mintea gi nu slri cu gum. Drept aceea. cuprins de duhul rdu. rdspunde ca David: pentru pdcatele mele Domnul i-a poruncit sd m[ | 2 Regi 16. 10. in sfirgit. Cuvinte de frumoasi mlrturie pentru regele care. care cerea moarte de om.tr. cdci Domnul i-a poruncit sd blesteme pe David. cu rdnduiala lui Dumnezeu. ci inteabd-te pe tine oare de ce md oclrdgte omul acesta ? in orice caz. zicdnd: "Poate va cluta Domnul la umilirea mea gi-mi va rlspldti cu bine.) Iar pentru cd sfetnicul nu mai tdcea cu apdrarea onoarei. era smerit. ca s-o izbdvegti din robia gAndului str[in. gtiute sau negtiute. arz6ndu-se de smerenie gi ldsdnd sfetnicul in pace. iar sfinfire f6rd smerire nu este. zicdnd: "Ldsafi-l s6 blesteme. 2 Regi 16. regele destiinui. iar vrajmagul a pierit gi el. cdnd auzi pe cineva fdcdndu-te tobd de ocdri gi blesteme. Dacd ne-am cunoagte cdt suntem de pdcdtogi.12. inaintea lui Dumnezerr. Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte de pdcatele noastre. 2 . de aceea regele ii spune de mai multe ori acelagi cuvdnt. Pe noi insd.de vreme ce nu luim aminte la predica Bisericii . pr[jina ocdrilor.

gi iatI. nu te gr6bi. se r[stesc la noi viclenii. fie cu fapta. 2 vol. . ci agteapti cele viitoare. vreo gregeall cu propriul tdu sot. aga din senin. el la vreme ifi aduce aminte. Sf. se poate int6mpla si sari. l. Iar tu. ci socotegte cum trebuie: poate cd nu Ji-ai mdrturisit. s6-fi ardl obrazal wdrlindu-fi vorbe grele: prapEditi. inainte de vreme. pentru weun gand riu asupra viefii sale. cu gi mai grele vorbe. . nu numai in wemea de aici. Despre legea duhovniceasctl. pp. gi. un vecin sau propriul tiu copil sau soJ. "Gdndegte-te la sfbrgitul oricdnri necaz ftrd voie gi vei afla in el pieirea pdcatului. l. ori pricepem. ucigag6. dar ndd[jduiesc. fdrd sd gtie cd pdcatui odati tot rdbufrregte. gregeala ce era s-o faci asuprd-i.II. Aqa vei afla cd omul acela fi-a fost pricin6 de multe bundtifi. iar pe cel ce te cearc6.2425i ed. prin weo gurd slabtr. din ingEduirea lui Dumnezeu. mila lui Dumnezeu. Drept aceea. 1946. Cdci prin cei apropiafi primim arsurile cele mai curdfitoare. Poate ci gi copilul igi strigd in ocara sa weun ptrcat al pirinfilor. Sd zicem c[. ori nu pricepem aceasta. Marcu AscetuI. ai avea o viaftr bund dupi voia lui Dumnezeu. Uitasegi sd Ji le mdrturisegti.gtiut fiind cd nu este nedreptate la Dumnezeu. fi se aduc aminte.vol.Tn Filocalia. Iar pe de alttr parte. dupd plrerea ta. De-ai fost pdgubit sau ocdrdt sau prigonit de cineva" nu lua in seaml cele de acum. pp. asupra ta. negtiindu-te de vind cu nici una din acestea gi nepricepand ce se lucreazd la mijloc. in necazuri bucurali-vir. cei ce ne-au indemnat la pdcate."2 I 1 Tesaloniceni 5. Grija noastrd sd fie: de-a nu sfrica ce tocmegte Dumnezeu. cu lumina cunogtinfei fiind.l. ed. totugi. hoafd. sub form[ de necuviin]6.240. apErdndu-te gi indreptAndu-te. iar soful t6u ifi aduce aminte acum. ci 9i in veacul viitor. oricdti uitare s-ar fi agternut peste el. sI te dezlegi de vina lor. poate ci pufine zile mai avem gi. 16. la o intdmplare oarecare. ne strigd vinov6liile uitate pe care mdrturisirea gi lacrimile noastre nu le-au gters. 1947. intr-un guvoi de mdnie.236. Nu e bine.238. Poate cd. fie cu gAndul. ca mugcat6 de garpe. de care trebuia crufat.-E 46 cARAREA trrpAMTmr ocirasc[ gi sE md blesteme. pentru nlpdstuirea ocdrii. sof gi copii cumsecade gi. apls6ndu-l gi ucigdndu-l cu mdnia. Cdci celui limurit in cdile lui Dumnezeu tot ce i se int6mpld spre mai multi lumind i se face.

ca s[ nu-l omoare pentru gregeala aceea. Iati cum. Deci. Cdnd insd ne p[rlsegte Domnul atunci ne pdrdsesc Ai tofi prietenii gi vrdjmagii dobdndesc putere' impotriva noastrd. nici oamenii 9i nici dracii. va cddea cu cddere jalnic[. care nu ne mai stau impotrivd. Vremea de amlrdciune fine de obicei cdt line aplecarea spre mindrie.>>2" Iatii in viafa lui David cum nevi. Psalm 43. ne invafd gi Sfhntul Maxim Mdrturisitorulr. iaragi intoarce Dumnezeu toate spre bucurie. cdnd amfuEciurea incercdrii gi-a implinit lucrul. Ma"rim Mlrturisitorul. .twAfAunqrELE REGILoR 47 LUMINA SUTERINTEI indreptarea prin incerc[ri are o vreme a ei. cit.34. insi aga se plEtegte inaintea lui Dumnezeu rdzvrdtirea copiilor asupra pdrinfilor. De aceea a zis David (ca unul ce trecuse prin acestea): <Nu voi ndd6jdui in arcul meu gi sabia mea nu m[ va m6ntui.8-9.p. care e mai lungd sau mai scurtE. a intors Dumnezeu gi pe cel ' 2 Sf. Fiul r6zrndtit al regelui a fost omordt intr-o b6t2llie. dupl cum prindem minte gi ne statornicim sau nu in calea lui Dumnezeu. zicdnd: "Se iubim pe tot omul. Cdci cdti weme ne susfine Domnul.$i rege. Pe drum. ne-ai mAntuit pe noi de cei ce ne necljesc ai ai fdcut de rugine pe cei ce ne r. David. Tatdl sdu a vnrt sd-l crufe. Ctrci Tu. dar sd nu ne punem nldejdea in nici unul dintre oameni. dimpreunl cu toate lucrurile. cur6f6.zuta Cdrmuire a lucrurilor intoarce toate spre bine.rdsc pe noi.in op. amlriciunile incercirilor trec Ai wemea iarIgi se intoarce spre bucurie. Despre o atare intoarcere a lucrurilor. Dacd sufletul se statornicegte in bine gi punnrile dinafard de asemenea. pentru rdbdarea de atunci a regelui. apdrd gi intoarce toate spre pace. ne inconjoari mullime de prieteni gi toli wdjmagii nogtri sunt fbr6 putere. bizuindu-se pe sine. inaintea lui Dumnezeu adevdrata virtute e smerenia care timdduiegte. din suflet. ii iese inainte gi omul acela care il blestemase gi tare i s-a rugat de iertare. Dar gi cel ce indrdznegte. cdnd intr-un fel cAnd intr-altul. clci celui smerit nimic nu-i poate sta impotrivd: nici lucnuile. Doamne. Cel ce insd se teme de Domnul iarl$i se va in[lfa..ajunge iar5. cind acesta trece lordanul. Cwdnt Ascetic.

rnt bdtdile care ajung pe p[cdtos ! Iar pe (p6cdtosul) cel ce se teme de Domnul. pe care o dE proorocul gi pentm ispitele din vremea incercdrilor. ca a unui izbivit de Dumnezeu gi iarEqi fdcut drept: . De aceea toati sluga credincioasn sd se roage fie la weme cuveniti" gi chiar potop de s-ar stirni pe acela nu l-ar potopi. $i iare$i dI sfaturi la cei ce nu prea pricep rostul intiririi sufletului in wemea incercErilor.hwAfAMnrrgLE REGTLoR 49 6. pe care-i silegti la supunere cu fr6u gi cu zlbale. Precum plicerea e descdlul pdcatelor. ci gcoalE" lumini pentru minte gi mil6 de la Dumnezeu. precum 9i pentru credinfa in Dumnezeu. Tu egti limanul meu gi Tu mI izbivegti la weme de necaz. care fine cumpitul omului. Psalmul sfhryegte cu strigarea de bucuie. cum e calul 9i cat6nrl. Multe sr.totugi induri incerc[ri gi de multe ori ani de zile in lir. 8. Cd le simlim ca suferinfe ? De nu le-am simfi ca atare. zicdnd: fdrI minte. 11. penl zrcuma inctr n-a iegit ceva de folos. aga dr:rerea e dascilul infelepciunii. n-am invdfa nimic. Sd fim intelegi: incercErile acestea nu-s pedeaps5. 7. Tu faci sd-mi rdsune imprejur cintiri de mdnnrire gi-mi zici: f. Aci e bine sE lu[m aminte ins5gi mirturia proorocului David precum cd indatii dup[ mErturisire Dumnezeu ridic[ pedeapsa pdcatului. . Zis-am: "Mdrturisi-voi Domnului fErddele gea mea ! $i indatil ai ridicat pedeapsa p5cahrlui meutt. mila 10. Iatd apoi invdfitura de mare pref pi de mare nEdejde. Nu f{i il va intdmpina. iar din odihn6. sfdtuitorul tiiu voi fi gi ochiul Meu va fi asupra ta. inlelepfi-te-voi gi-1i voi ardta calea pe care trebuie s[ mergi.

Vrerm necdjit de-L strig6. (CIci) ingerul Domnului str6juiegte imprejurul celor ce se tem de Ddnsul gi din toate necazu- rile ii scapS8.. finutd in mdnd de David oa o ficlie. aqa e toati Psaltirea: o mlrturie sffilucitoare a bundtifii lui Dumnezeu.uia. drepfilor ! Scoatefi strigite de bucurie. Cu Dornnul se va lduda sufletul meu: audi cei bldnzi gi sd se veseleascl numele Lui irnprerurd. $i .. 2. lauda Lui va fi pururea in gura mea. Iar in Psalmul 33 bucr. l-aude Domnul gi-l m6ntuiegte din toate necazurile lui.r 12. ci nimic nu lipsegte celor ce se tem de Ddnsul. Lurnina ei atage luarea aminte la cArmuirea lui Dumnezeu asupra viefii omenegti. 3. indeamnd sufletul la ascultare gi smerenie. Slivifi pe Domnul cu mine gi sI indlfdm 4. ! l. mdngdind orice suflet zdrobit de pe urma p[catelor. Gustafi gi vedefi cd bun este Domnul ! Ferice de omul care ndddjduiegte intr-insul ! 9. 7. Apropiafi-vd de Domnul gi vd vefi lumina gi fetele voastre nu se vor rugina. 5. Ciutat-am pe Domnul gi m-a auzit gi din toate necazurile m-a izbdvit. 6. Bucurafi-vd in Domnul gi vd veselifi. cunogtinfa gi sfatul iardsi se prind in hor5: Bine voi cuvdnta pe Domnul in toatd vremea.FI 50 cARAREA lvrpAnATrs. tofi cei drepli la inimd. cu care oricine poate birui toate protivniciile din calea mAntuirii 9i poate rlbda toate palmele ispitelor. Temeti-vd de Domnul tofi sfinfii Lui.

nu s-a induplecat . El agteaptd ugurarea bolii numai intr-un singur fel: sd vadd pribugindu-se pe unul din cei invidiafi. binefacerile mai mult il inrdiesc. izbdvit de furii. datoritil c6ntirii prea line a strunelor lui David. Odat6. din norocos nenorocit. Saul. binefacerile ii imblinzesc. in nerilutatea lor. pe care Dumnezeu il inlocuia cu David pe m6surd ce acesta deprindea megtegugul de rege. acesta a incercat de mai multe ori sd-gi jintuiascd cu sulila de perete pe bineftcdtorul slu. Dacd ar fi fost intrebat de pricina acestei prigoane. Saul a fdcut pricini de rdzboi cu David.virtutea prigonitului gi mai strllucitoare. Cap[tul urii lui este sI vadd pe cel invidiat din fericit nefericit. Invidiosul nu primegte doctor pentru boala sa gi nu poate gdsi leac timdduitor al suferinfei. Pe unii oameni. scdpdndu-l cu oaste cu tot de ruginea cu care-l ameninJa Goliat. Acum David era fugar. Dar dreapta Celui Preainalt pe unul l-apdnt de moarte $i pe celdlalt sI nu-gi pdteze mdna. cu totul protivnici. Altildati.lNvAtevnlrElE REGTLoR 5l CENZURA INVIDIEI Cele descrise pdnl aci sunt numai o parte din incercdrile pe care a avut David sd le pdtimeascd. Zilete cele mai amare insi i le-a fbcut regele Saul. cintdnd osanalele victoriei.ci de mii gi Saul in miile sale>>r . totugi. . scormonea degertul. Saul puse la cale s[-l prindd in curse gi s5-1 ucidii cu propria sa mdn6. Saul ar fi trebuit sd mdrturiseascd binefacerile lui David. Din coplegirea sa cu binefaceri. pe cdnd acesta dormea.gi iardgi adun[ oaste s[ urmtrreascE pe David gi iarEgi a fost prins Saul. Faptele acestea arati. in vremea prigoanei instr lucrurile s-au tntimplat intors: David a prins pe Saul. "Regele Saul mai e gi un rlsunltor caz de invidie impotriva lui David.7. Saul insi nu-gi potoli ura. ci pornind prigoand cu trei mii de ostagi impotriva lui. atribuiri lui David cAgtigarea b[tnliei inzecit decdt lui Saul. zicdnd: <David a bdtut inze.degi Dumnezeu mijlocise intre ei . ddnfuitoarele. Pe invidios ins6. intr-o pe9ter6. iar rdutatea prigonitorului gi mai evidentii. Cu c6t invidiosul are I I Regi 18. degi Scriptura e plind de ele.pentm acest singur cuvdnt gi a m[rturiei date de adevdrul insugi.

egti legat cu ru1 lanf neindr:rat egti prizonierul invidiei gi nici o mAngdiere nu-fi vine ln ajutor. A prigoni pe un om binecuv6ntat de Dumnezeu gi a uri pe cel fericit. in Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Latinorum. invidiosule. Wien 1868. Coman in Cenzura invidiei Ia Plutarch. se irnblAnzesc. G. Sf. Ciprian Si Sf. Tu. cdrora li se arunc5 o coaj6. ce avea sd vie. Mulgumind pentru darurile primite gi mai mult se cdtrdnegte de purtarea binefrcitorului. Cel invidiat poate sd scape gi sd ocoleascd pe invidios. Hartel.376-377.52 cARAREA lvrpAnATrr.. . Vasile cel Mare in volumul Omagiu 2 I Patriarhului Nicodim. I. David era o icoanl de mai inainte a lui Iisus. iar invidiosul nu poate scdpa de sine insu. Invdfdtura desivirgit[ o avem de la: "Cel ce. Dar numai Cel f"ari de pdcat poate s[ ne arate gi sd ne dea ceva desivdrgit gi in isp[gire. leii.gi. De zelo et livore c. fXcindu-se asemenea oamenilor. cdrora li se poarti de grijI.inile invidiei sunt ad6nci gi ascunse gi ele nu suferd vindecare.. ci s-a golit pe Sine..iao . Sf. Invidiosul e dugmanul propriei sale sdndtdfi sufletegti. p. Vasile cel Mare. cu at6t mai tare fierbe de ciudd.l parte de mai mari binefaceri. l5l. am fi destul de sporili in calea mintuirii.. Ce fiard nu intrec ei prin rlutatea niravului lor ? Ce sdlb[tlciune nu depdgesc ei prin cruzimea lor ? Cainii. mai mult se irit6 c6nd li se aratd ingrijire 9i atenlie.G. cu toate acestea" daci noi ne-am purta ca David in vremea ispaqirii p5catelor.9. Ed. vrijma$ul 1i-e continuu inim6. n-a finut cala o pradi la egalitatea sa cu Dumnezen. ca unele ce s-au inchis de durerea lor oarbl in ascunzigurile congtiinlei.iat[ o nenorocire frrd leac.coL. mai mult se supdrd gi se minie. primejdia e inchisl ln addnc./ Texte traduse de Prof. totugi numai om fiind.3l . fiind in chipul lui Dumnezeu. se domesticesc. dugmanul tdu e cu tine. Cip."r "R. nu ne-a putut ar6ta ceva desdvArgit. a luat chip de rob."2 in SOARELE SMERENIEI Davi4 degi a trecut cu bine printr-at6tea incercdri gi cenzuri. Despre invidie P. Invidiogii ins6. Adicd ascultarea Lui gi ispdgirea Lui sd implineasci ceea ce lipsegte din ascultarea gi din ispdgirea noastrd a p6cdtogilor. gi la Sf.

era neasemdnata durere a milei Sale fafi de oameni. au bitut cu biciul pe izbdvitorul oamenilor gi au judecat la moarte pe Judecdtorul lumii. idem. ca.tuvArevrNTELE REGTLoR 53 infdfigare dovedindu-se ca un om. toate acestea incd nu erau crucea cea mai grea. in cele din urmd au osindit la moarte pe ddtitorul vietii. Dar Iisus a fost in toate acestea ascult[tor desdvdrgit Tatilui. pe care era rdstignit cu fala. Iubirea aceasta de oameni. gi care n-a avut niciodati vreo umbrd de cddere. al celor cere$ti 9i al celor plmdntegti gi al celor de dedesubt. cei dintSi chemafi la mAntuire.fiecare in veacul nostru . ci a primit sd treacd prin cea mai de pe urmf umilire cu putinf6 pe plmdn! cici gtia ce putere are umilinfa. Sf. Durnnezeu adevdrat. morfii erau inviafi. iar peste suflet hulirea celor fdrddelege. orbii vedeau. in credinfa lui Dumnezeu. gchiopii umblau. iar binefdcltorul era prigonit. demonii erau alungafi. Chip de umilinla desdvdrgitd ne-a dat M6ntuitorul pe cruce: El. 2 rrilipeni 2. a$a cum sunt. surzii auzeau. ascultitor f6cAndu-se pand la moarte . invidiogii mureau de ciud6.gi incl moarte de cruce. s-a smerit pe Sine. pe aceasta o avea la spate. pe care-o poartd gi de care se fintuiegte M6ntuitorul cu fiecare din rlutdfile noastre pdni la sfhrgitul lumii. tot genunchiul s5. Ribdand betii. cu smerenia sa a biruit at6t pe pdmdnt c6t gi in iad. scuipdri in obraz. Crucea cea mai grea. C. piroanele gi spdnzurarea pe cruce. leprogii erau curdtifi."r Rdbdarea rdului sau umilinfa. Fiul gi slava Tatilui. . iar celui ce le poruncea ii intindeau curse. Oamenii acegtiq care boleau de rdi ce erau gi care nu pricepeau nimic din dumnezeirea Mdntuitorului. Acegti contemporani otrdvifi de rdutate reprezinti culmea invidiei omenegti contra sublimului. intru numele lui Iisus. reprezintd acea coalilie a veninului sufletesc contra Mdntuitorului.6-10. Vasile cel Mare.pentru cd Iisus e in toate veacurile. $i noi suntem printre iudeii care-l pironesc pe cruce . i-a pricinuit o cruce neasemdnat mai grea. "Fl[mdnzii erau htrni}i. se plece. Pentru aceea gi Dumnezeu l-a preaindlfat gi i-a dlruit Lui numele care este mai presus de orice nume. este cea mai uriagd putere asupra rdului in lumea aceasta. coloana 377. cunund de spini. hrdnitorul dugm[nit. nu s-a impotrivit."t $i pentru acegtia s-a rugat Tatillui de iertare. Cdci de ce a fost invidiat Mdntuitorul ? Din cauza minunilor sale printre cei s[rmani gi oropsifi.

pentru iubirea de oameni.. in ei se int6mpla gi moartea gi invierea Domnului. Trebuie trecute vd:nile. dar li acolo dragostea lor de Dumnezeu sinsese v[paia cuptorului. Cd aqa zic Plrinfii. care. sau mAntuirea. Prin unnare. ci au covirgit gi moartea gi viata. . cdci ea arde datoriile noastre gi toati strddania lor. Tinerii din Babilon sunt numai o tncepdtur6 timidE. urgia focului fugind de la fa{a lui Dumnezerl care in roui o prefdcuse gi mintuia pe sfinfi. le bltea cuie inrogite in picioare. e roada acestui Pom. iar intoarcerea in Rai. nici dragostea de viafa. nici frica de moarte. pe c6t ne zoregte foamea gi setea dupd cele pieritoare. AceEi4 sfinfii. decdt rdbdarea cu dragoste a necaztnilor.dar daci n-o mdnc[m. s-au aritat mai presus. care dd viaf5 vegnicd celui ce va mAnca dintr-insul. sI nu ne poati opri cu weo datorie nepldtitl din wemea de acum. aceeagi i-a frcut $i pe ei mai tari ca iadul care in zadar virsa peste ei vlpaie de ur5" le indesa cr:nuni de spini pe cap. sau ii arrdea in cuptoare de vii. De dragostea lui Flristos nu-i mai putea despdrli nimic. roada Lui ni-e datJ. erau fericifi si sufere gi ei chinuri infricoqate de la necredinciogii wemilor lor. pentru dragostea Lui. a ridicat intre cregtini girul Pdri numdr de cuviogi gi buni biruitori mucenici. De aseeaEl e Pomul viefii din Rai. micar tot a$a de zornic. cunoscdnd ei focul dumnezeiesc ce a ars lucrurile lor din noi. Desnvdrgirea Mdntuitorului in ascultare gi in lepldarea de Sine. $i nu le trebuie protivnicilor pustiire mai mare in lucrlturile lor. nu numai de pl[cere gi durere. . gi de atunci este mdntuire. rup&rd pdntecele iadului care inghifise neamul omenesc cu neascultarea" a inviat dintr-insul pe Adam $i pe tofi drepfii. mdntuirea e roada ascultiirii pfue la umilinfd a Mdntuitorului. $i precum odinioard David a omordt pe Goliat gi leul. a$a $i cregtinii biruiau leul nevEzut cici dragostea pAnI la moarte de Cel ce ne-a invlfat cirarea gi ne-a dat ca nebiruiti armd lepddarea noastri pe cruce.E 54 cAnenEe tuplnATrnr CIci prin taina crucii. ruginind incd de aici. weme rdnduitii incerctrrilor. Ar trebui s[ urmim Mdntuitorului toattr calea sa ptrmdnteascd. cala mutarea noastrd dincolo. nu ne il mintuim. ctr wemea de acum spre poc[int6 ne e datil. Iisus s-a dat pe Sine umilirii celei mai de pe urm5" numai sd ne cagtige pentru mAntuirea cu care a venit. Pomul gtim. de pe p[mdn! pe vamegii vdzduhului.

ori nu wem. nu de la Dumnezeu. 3. toate necazurile ne vin de la gregeli. ori wem. Aga se face cd sunt oameni pdc6togi care n-au necazuri. Aga incAt mulli din negtiinfi. Cdci gtiindu-le firea. dar cdnd infeleg "sfErgitul pdcitogilor" . necredinciogii huzuresc in lumea aceasta gi-gi aduni bogdlii".lNvAtAvrntrELE REcrLoR 55 Nou6. . ca gi ei? Dumnezeu wea sd ajute pe tofi. cdt poate sd cuprindi firea omeneascd. degi cugetdm ale lumii gi umbldm in calea pdcatelor. asemenea cu El va fi. v[zind propdgirea p6cdtogilor". Acegtia sunt cei de care zice David c[: "N-au nici o suferinfi pdnd la moarte gi sunt plini de sdn[tate. Cici la Altarul Domnului. cu milostivire. Pe acegtia i-a lepddat Dumnezeu. ci milostivirea Lui.: "RAvnesc soarta (pflmAnteasci a) necredinciogilor. Cici: "Dumnezeu este indelung ribddtor gi mult rnilostiv. precum cE nu au leac Ai nu pricep nimic din ocdrmuirea Sa. Zic instr: cine vrea sd unneze pe Dornnul gi sE se asemene cu El.iar aceasta le vine numai cdnd intrtr la "Altarul Domnului" . El agteaptii o weme s[ vadi: ne gr[bim noi cu pocEinfa de bunlvoie sau nu. ori pricepern acum. ne poarti de grij[ gi ne spald. unde "se afl6 ascunse toate comorile cunogtinfei gi ale I Naum l. Ba chiar prin aceea gtim cd Dumnezeu are grrjd de noi. Fiind atotbun gi atotinfelept. dacd vom avea necazuri. Oamenii insd tare greu pricep cd indreptanea prin necazuri dovedegte nu pir6sirea lui Dumnezeu. gi. incd nu ne-a indesat nimeni cununa de spini pe frunte gi nu ne-a b6tut piroanele in tdlpi. cu oamenii la osteneli nu iau parte gi nu sunt supugi la bltiii ca ceilalli oameni. Rdd de toati lumea gi griiesc de sus. neputinciogilor. ori vom inlelege pe urm6. dar nepedepsit nimic nu lasI"l. in cruce sd se asemene. CEI CE N-AU NECAZURI Nou6. Iatd. dar nu toti primesc purtarea Sa de grijd.abia atunci nedumerirea li se impragtie. invdJim din necazurile altora sau agteptim sI ne spargem gi noi capul de ele. El numai le ingdduie gi spal6 cu ele vinovifiile noastre. ii lasi in picatele lor.

socotegte ctr judecata lui va n fdr[ mill acolo"3. ce le-ar putea face omul.2-3. frrd pldcerea lui Samuil proorocul gi fdrd voia lui Dumnezeua. a fost ales gi cerut de tofi bftranii lui Israil. Astfel. Sf. sunt mai mici decdt acesta singur. Totugi Dumnezeu i-a l[sat in sfatul lor gi le-a dat lucrul dup6 care-i rColoseni 2. I.242 gi ed. 2Psalm 72. cdci mdndria lor cea peste mlsurd de mare nu rabdd nicidecum umilirea incerc6rilor. C6ci ei. nu le trimite necazuri pe potriva p[catelor lor. a p.3-lg. Dimpotriv[. I Regi 8. ei aflI c6: "Pentru viclegugul lor ii pune Dumnezeu pe c5i alunecoase gi-i lasi sd cadd in prdpastie gi ajung la pustiire"2. agadar. pe cei ce n-au necazuri in lumea aceasta. ca ucigagii de sine. tocmirea nebund a minfii lor ii arunci in deznldejde. Saul. omor6rea de sine. II. ci nu rabdd neghina o probl ca aceasta. p. adunate la un loc. Dumnezeu preamilostivul. l. chiar gi cind osdndegte la iad tot milostiv se dovedegte qi ca un mai-nainte gtiutor din veci a toate. 3 l. n-a pltimit nimic pen6 la moarte. nu le mai rdnduiegte o indreptare prin incercdri in lumea aceasta" ci osdnda in cealaltil.4. r . ci vor m€rge in os6nd5" dar nu in osdnda cea mai mare. i i URZIREA CADERII inaintea lui Dumnezeu poate gregi chiar $i un popor intreg. cunoscdndu-i Dumnezev ci n-au minte s[-I infeleagl cdile. vol. decdt smerenia gi supunerea lui Dumnezeu (fafa de). nu-i bagd Dumnezeu in cuptorul smereniei. din milostivire mai presus de infelegere penftr mulfimea neputinfei lor. din care fac cel mai mare gi mai de pe urml picat in lumea aceasta: sinuciderea.4. Matcu Ascetul.240. op. Filocalia. picdtuind in chip vddit gi nepoclindu-se. De aceea. Marcu Ascetul: 'Dacd cineva. incercarea lui Dumnezeu de a-i spdla prin li s-ar intoarce tocmai pe dos. Iatd de c€. DupI Sf. Nu fericifi. in Iisus Hristos adic6. Ori necazurile cele ldrl de voie. lor toate celelalte p5cate. ed. Cdci.56 cARAREA tvrpAnATrer infelepciunii"r. iubind mai tare mdndria gi slava degan5 a viefii acesteia.. Osea 8. cit. primul rege al iudeilor. vol.

iuvAfAmNTELE REGILoR 57 trigea inima. s6-l intrebe de nigte mdg6rife rdtecites. ca sd nu mai domnesc Eu peste ei"2. 15-20. a zis Domnul cdtre Samuil: "Asculti glasul poporului. care se abdtuse pe la Samuil vizdtorul. li se va da. S-a luptat Samuil cu poporul. pe care vor avea sI o ispdgeasc[ impreun5: gi rege gi popor. ei. unde de acum incolo nu le mai trebuie conducerea lui Dumnezeu. gi niminui n-a dat libertatea sE pdcdtuiascd. Iati momentul in istorie cind oamenii se depirteazd de Dumnezeu mai vdrtos ca pdnd acuma. insd ei vdzuserd slava de la cudile regilor vecini gi a regilor pe care-i b6tuserd gi sclipirea aurului le-a luat mintea din nou gi se rdniserd la inimd cu mAndria gi cu slava degarti. Acesta-i momentul cdderii oamenilor de la teocratie la regalitate. ca s[-i lege strdns de poruncile lui Dumnezeu. gi oricare le va pldcea. ca s[ nu-l lase sE facd o asemenea gregealE. gi a zis: "Roag6-te pentru robii tiii inaintea 'infelepciunea 2l Regi 8. Abia la a treia mustrare cu semn.zice inleleptul .este viala gi moartea. Samuil gi-a intirit cuv6ntul acesta. . gi a fost ag4 incdt frica de Dumnezeu 9i de Samuil cuprinsese tot poporul. 7. ci fineau una: "Dd-ne rege. din nou le-a adus aminte cdt de mare e p[catul pe care l-au fdcut inaintea lui Dumnezeu cd au cerut rege. poporul gi-a recunoscut gregeala. La aga sfat al lor.ocesc6. Samuil. il izgonesc din trebile cetdtenegti. Pe acesta l-a uns rege tumdndu-i mir pe cap. la innoirea prdznuirii. c[ci nu pe tine te-au lepldaq ci M-au lepldat pe Mine.20. 51 Regi 9. 3l Regi 8.22. iati pe bltrdnii poporului.9. 6l Regi 10. cerdnd fulger gi ploaie in vremea secerigului. "inaintea oamenilor ."l LdsAndu-i Dumnezeu in voile lor. L-a sdrutat gi i-a spus datoriiie gi drepturile de rege. gi vom fi gi noi ca celelalte popoare !"' $i a zis Domnul a doua oari cdtre Samuil: "Ascult6 glasul lor gi pune-le rege !"4 Aga i-a scos Dumnezeu inainte pe Saul. inscriindu-se la o datorie grea. Dupd oarecare vreme. lui Isus Sirah 15. Dar sI lucreze plgdnegte nimEnui n-a poruncit. ddndu-i Dumnezeu alti inimd. 19-20.6. a I Regi 8. precum gi cd se va schimba gi se va face alt om. pane gi dar proo. De aceea n-au ascultat sfatul lui Dumnezeu prin prooroc. 1. cei datori cu cunogtinfa.

PUTEREA CARE NU ASCULTA aceea Samuil trimis a fost de Domnul cdtre Saul sd-i spund: "Adusu-Mi-am aminte de cele ce a f6cut Amalec lui Israil. "Dax Saul gi poporul iaragi au fEcut de capul lor: au crufat pe Agag."' in vremea Aceasta era porunca lui Dumnezeu citre Saul.jWiiuc. Iar toate lucrurile neinsemnate gi rele. Mergi acum gi bate pe Amalec.. din addncuri s[-gi cear[ iertare. dec6t numai cdnd le izbegti pdcatele peste obraz. zicdnd: <imi pare r[u c[ am pus pe Saul rege.. de la bou pdnd la oaie."4 Iatd cum de la neascultare incepe cdderea de la Dumnezeu gi gregelile se fin lanf.2-3.8-10. gi nimicegte toate ale lui. se cred curafi apdr6ndu-se: cd n-au omor6t. una dupd alta. mieii ingrdgati gi tot ce era bun n-au vnrt sd piard6.r. schimbdndu-gi teocratia cu regatul. de la tdndr pFd la prurcul de tdfd."s.19. purt6nd sabie. c6nd venea din Egipt. Asta era osteneala proorocului: sd lucreze cum va gti pocdinta din adAnc a poporului. regele lui Amalec. De fapt ei sunt inchigi gi legafi la minte cu un vdl de intuneric care nu se rupe altfel. le-au pierdut. Ar fi locul sE ne intrebdm: oare de ce proorocul dddea mereu poporului gregeala peste nas ? Cu rostul ca sd infeleagd poporul cd a gregit. cum i s-a impotrivit in cale. p€ cele mai bune din oi gi din vitele cornute. ca sI vie de la fata lui Dumnezeu cale milostivd de indreptare. ca sd nu murim. Regi 15.. cdnd am cerut rege"l..iar nu osdndd 9i urgie mare. 2 31 Fapte 3. panl nu-gi inJeleg gregelile. cici la toate celelalte pdcate ale noastre am mai addugat un p6cat.. cd altfel nu vine iertarea. I I Regi 12.lg. Str nu-l cruli 9i sd dai modii de la blrbat pan[ la femeie. n-au dat foc ai aga mai departe. . infelegdnd. vremuri de reinviorare'. al Regi 15. ci nimicegte 9i dd blestemului toate cdte le are. care. SE nu iei pentru tine nimic de la ei. Atunci a fost cuvAntul Domnului cdtre Samuil. Mul1i. a primit in ascultare o treabd de sabie. 58 cARAREA hwAnATrEr Domnului Dumnezeului tiu. cdci el s-a abdtut de la Mine gi cuvdntul Meu nu l-a implinib>. de la cdmili pind la asin. gi.

peste rostogolul veacurilor. La asfinfitul soarelui a cdzr.ttwAlAvmrELE REGILoR 59 Oare pentru nigte miei. Ei tnsd se vor intoarce aici in al. prin Samuil. cdci nu s-a umplut incd mdsura nelegiuirilor Amoreilor". 14. Astfel. gi iatl l-a cuprins intuneric Ai fricd mare. incit sd se tdnguie omului. gi nigte vite cornute. are literd gi are duh.. 15. dupd aceea. venea s6 se implineasci in zilele lui Saul. Iar tu vei trece la pdrinfii tIi in pace 9i vei fi ingropat la bdtrdnefi fericite. cu care ocArmuiegte neamurile peste veacuri. Dar pe neamul acela. Atunci a zis Domnul cdhe Awaam: "Sd gtii bine c[ urmagii tdi vor nemernici in pdm6nt strdin. . $i nimicegte toate ale lui.tt pe Awaam somn grou. dacd nu fi-o deAeagd. asa I fost cuv6ntul Domnului cltre Saul. Dac6-fi dezleagd. vor iegi sd vind aici cu avere maxe. si se fi supirat Dumnezeu aga de tare."l I I Regi 15.. cdruia vor robi. cdnd venea din Egipt. Mergi acum gi bate pe Amalec.2-3. De aceea gi citiri sunt dou6. Ce si fie cuvintele acestea ? O descoperire fdcut[ lui Avraam. cufunddndu-ne in urma timpurilor. il voi judeca Eu. unde vor fi robifi gi apdsafi patru sute de ani. Dumnezeu taina ascunsd in litere o pricepi. gi pentru cd rdzboinicii au cruJat pe clpetenia lui Amalec. De aceea.patrulea veac de oameni. zicind: "Adusu-Mi-am a:ninte de cele ce a fdcut Amalec lui Israil. 13. gi. care dezvdluia purtarea sa de grij6. ddm de vedenia lui Avraam: Facere 15: 12. inspre o ispdgire gi o m6ntuire a neamurilor. un cuvdnt al lui Dumnezeu cdtre om.nu pricepi decdt litere. c6-i pare r6u de ce a f6cut.. Cuvdntul acesta al lui Dumnezeu spus lui Avraam cu sute de ani in urm[.. pmfud pe Saul rege? Sfenta ScripturE" Canea lui Dumnezeu. 16.

ci se infurie cu at6t mai tare cu cdt nu-l poate ucide pe binefdcdtor. David reprezinti duhul ei. este Dumnezeu gi cei ce se inchind Lui trebuie sd i se inchine in Duh gi in adevdn>2.in op. Maxim Mlrnrisitorul. de legea care nu poate pdzi nici o poruncd dumnezeiasci. prin pldcere. nu e biruit. ca <iadul cerub>. adic[... "(Cdci Duh.421. idem. cuvdntul care arcuia voia Sa peste veacuri."' Daci Saul mai reprezintd gi tipul legii scrise.. gi "acum" atingea din nou pe oameni. chiar urat fiind. adicd negtiin]a in loc de cunogtin]X. Poporul iudeilor. PRIN TALCUIRILE PARINTILOR Sf. Adeseori il repede I Sf. intrucdt nu suferd faima gi fericirea celui mai bun in virtute gi cunogtinld. rafiunea ei. Rdspunsuri ctttre Talasie. dupd cum s-a scris. a cerut sd imp[rdfeascd peste ei iadul.60 cAnenne lupAnATmr Cuvdntul acestei ocdrmuiri a lui Dumnezeu nu l-a ascultat regele. Astfel "Saul se tdlmdcegte. linigtegte prin chitara duhului pe dugmanul chinuit de duhul cel riu gi-l domolegte. nu in literd.mdntesc. scipdndu-l ca de un drac viclean."l. Cdci e cu neputintd sd existe gi sd lucreze impreund partea trupeasc[ 9i partea dumnezeiascd a legii.24. CIci tot cel ce urd. . 4. cdci nu i-a implinit porunca intocmai.p.gte din invidie gi ponegregte cu r[utate pe cel ce e mai tare in nevoinlele virtulilor gi mai bogat in cuvdntul cunogtinlei dumnezeiegti e un Saul chinuit de duhul cel rdu. cit. adicd litera cu duhul. gi de aceea s-a supErat Dumnezeu gi i-a plrut rdu cd l-a pus rege. degi e piznuit de Saul. dup[ un infeles. de boala cea rea a cugetului pd. dat6 fiind marea sa iubire de oan:leni gi nepdtimirea la care a ajuns. Cdci tot cel ce a cdnrt din iubirea dumnezeiascd e st6pdnit. "Acest David spiritual.p. alegdnd viata de plEceri in locul impdrdfiei gi a vielii trlite virtuos in Duhul lui Dumnezerr.433. sau nici nu vrea s-o pdzeascd. Ma*im Mdrturisitorul. litera legii. 'Ioan 3 Sf. Ma><im Mdrturisitorul ad6ncegte sensul istoriei lui Saul in elementele lui spirituale. odati ce nu poate lucra in armonie ceea ce nimicegte viafa cu ceea ce o h6r6ze$te prin fire.. Dimpotrivd..

proprii celor supuse vremii gi striclciunii. care a uns pe Saul ."2 "E de adaus cd pe cei scdpafi de Iisus (Navi) ii omoard Saul. la fel Duhul se afli in vecinltatea literei. pruncii lor . prin Taina Ungerii cu Sftntul Mir. e tot sufletul. care osAndegte ura nedreapti gi spune. care a impiedicat iegirea din robia lui Faraon. zice. cd. care este aproapele literei. care viefuiegte dupd legea scrisd. e toatii mintea. idem. se cdiegte c6nd o vede inteleasl trupegte de cdtre iudei. gi dd putere impdrifiei Duhului. cum am spus. insd mai bun decdt ea. dupd ce a cilcat poruncile dumnezeiegti: <<Nebunegte ai lucrat. legea scrisd. pe care fi-a dat-o lie Dumnezeu !>>l Iar Saul este. parcd.infeleg legea scrisi .tNvAfAvTNTELE REGTLoR 6l Cdci pe cei pe care-i izbdvegte duhul ii omoard litera. Ma:. El primegte poruncd s[ poarte rdzboi cu Amalec. iar mintea iudaizantS. Sf. se depdrteazd Duhul Domnului. nebunul de odinioarl. avdnd sd se arate dupd moartea literei. in locul lor venind duhul rdu. <$i voi da. prin care se infelege diavolul. c[tre care a zis Samuil. de aceea nu mai e literi s6-i impace. cdnd oamenii s-au rdzvritit impotriva Duhului. toate ale lui Amalec. ddruit de Dumnezeu. care este o altd icoand a diavolului. gi sE-l piardtr dimpreund cu tot ce are el: femeile pldcerile. cu respect de adevdr. Saul este tot omul. adic6 contemplafia gi cunogtinta duhovniceascd. igi schimbd in chip necesar gi ea mereu dispozi1ia.pp. M7-448. . care sunt impletite intreolaltl in chip pdmdntesc. dobitoacele . idem. De aceea Dumnezeu.ca sd impdr5teascl peste Israil. vredniciile celui urdt. fiind scuturatd de nenumdrate contraziceri gi neavdnd nici o armonie cu ea ins6gi. impdrdlia aproapelui tiu.p.) CEci legea privitd numai dup[ literi gi infeleasi material e. 449. 'I Regi 15.28. I I Regi 15. adicd gdndul tainic al congtiinfei. cu un cuvint."a DupE alt inleles. Sf. Invidiosul se poartb asemenea lui Saul. care e mai bun decdt tine. ai cllcat ponrnca mea. rege peste Israil.puii de drac. ca pe unele ce-s scuturate de boala nestatorniciei gdndurilor. (Tare se potrivesc acestea la infdligarea vremii noastre. pen[ la nebunie de invdrtirea gi nestatornicia celor materiale.patimile contra firii. care chinuiegte cu tulbur5rile gi zvdrcolirile neintrerupte. adicd cugetul pdmintesc.19. Cdci de la amdndoud acestea. stipdnit6 de epilepsie.im MtrrturisitoruL. 2 o cu ciudd chiar $i pe prea iubitul sdu Ionatan.>>3 CEci precum David era aproape de Saul. zdpilcitl. sau natia iudeilor. Ma:<im Mtrrnrisitorul.

atArnl asupra noastr[. ca s[ nu mai fii rege peste Israil"3. nu implinegte ponmca. c6: 'tTesupunerea e un plcat la fel cu w6jitoria 9i impotrivirea la fel cu inchinarea Ia idoli. . APUSUL UNUI REGE Proorocul. Noi. din noi din fiecare. Domnul igi va gdsi un"blrbat dupd inima Sa gi-i va porunci Domnul sd fie conducdtorul poporului sdu. Cdci. n-ascultii. La acestea.6. ca o sabie. regi gi impdrafi peste patimi. 13-14. Botez. impertaganie. Iar dacd facem ca Saul gi n-ascultlm s[ purtdm rlzboiul dupd ponrnca gi puterea dath noud de sus.patimile cu chip nevinovat . deoarece tu n-ai implinit ceea ce fi s-a poruncit de la Domnul. cautil str i-o tndrepte. Astfel duhovnicul igi cheamd regele la poclintd. era legat gi rlspunzdtor duhovnicegte de d6nsul. Deci. Saul face o pocdinJi mincinoasI. Se intAlnegte a doua oarl cu regele."2 Pe ldngl cuvdntul acestq ii mai ajutii ficdnd gi o noapte de rugdciune. Ungerea cu Sf. am primit porunca 9i puterea de a omori pe Amalec cel de duh gi toate ale lui sd le dlm pierzdrii. noul Israil. zicAndu-i: "Riu ai fdcut cd n-ai implinit porunca Domnului Dumnezeului tiiu. Nu omoard cdpetenia relelor cu ascultarea de Dumnezon. Acum domnia ta nu va mai fine. ii spune din nou gregeala sa. ca unul ce l-a uns rege. vdzltorul dincolo de literi gi lucruri. care fi s-a dat. Mir gi Sf.62 cARAREA frr. unifi inlirxrtrul nostru gi intreolaltii in cuv6ntul lui Dumnezeu. Deci.dar care tot patimi sunt. pdrerea de riu a lui Dumnezeut. zicAnd: "Am pdcituit. suntem ungi preofi.pAnATnt Nici Saul al nostru. ] t negi " I Regi 15. dar m-am temut I Facere 6. mai mult ca sd scape de gura proorocului.23. degi poart2i piele de miel sau chipul nevinovitiei. ai lepddat cuvdntul Domnului gi Domnul te-a lep[dat. neamul cel cregtinesc. 13. pentru cd. ctrlc&rd ponrnca Domnului gi cuvdntul tiu. ci crufd tocmai c[petenia gi cdteva vite mai ardtoase ale lui. nu omoari dobitoacele cele mai arltoasie . in cele trei Taine prin care intr[m in marea obgte cregtini: Sf. av6nd durere in inimd de gregeala regelui.

cu Dumnezeu nu pofl face diplomafie saui compromis."r Iatll. regele sare de la pocdinti la indirdtnicia mdndriei. De acee4 cdnd vine din nou Sanuil gi vrea s6-l aducd la pocdinfd.fui gregit."3. l. sau ca o vorbd goald a gurii. hotirArea detrondrii. cdnd rugdciunea nu cade de pe limbd numai ca un cuvint simplu. Atunci azis Domnul cdtre Samuil: "Pani cdnd vei tAnji tu pentru Saul. Maxim Mtrrhrisitorul o scurtii invdflturd despre puterea gi mdsura rugdciunii cdtre Dumnezeu pentnr oarneni. in loc de incerctrri in vederea ispdgirii.24-25. prilejuiegte Sf. a I Regi 15. Ridicn dar ptrcatul de pe mine. . ca si nu mai fie rege peste Israil ? Umple cornul tiu cu mir gi du-te la Iesei din Betleem. intnrcdt o imputernicegte prin purtarea sa de bundvoie. m&rdria tot stdpdnl rdmdne. iar de la Dumnezeu vine. t Regi 16. C6ci nu folosepte ruglciunea dreptului celui care. intr-altfel (adicd fdcutii pentru a[ii) e lucrdtoare cAnd cel ce are lipstr de ruglcirxrea dreptului s6vdrgegte faptele rugtrciunii.. ba chiar 9i cele ce sunt una le desparte. pe care l-am lepddat. Deci. Ba se mai gi indreptdfegte.. intre hottrrdrile Cdrmuirii de sus. t 3 ll-12. avdnd trebuinfi de ea" se desfatil mai mult l Regi 15. ca una ce nu omordse de la sine pe regele cel de alt neam. gi indirdtnicia cdrmuirii de jos. Sdritura care face pociinfa cu neputinfI.ca gi cdnd aceasta n-ar fi una gi aceeagi ponxrc6. 2lnlelepciunea lui Solomon 17. aducdndu-gi in sprijin temerea sa de popor.30. Temerea sa ins[ era pricinuit2i de acea lepddare de sus'. nici mielugeii iubirii de sine.. "O rugdciune e lucrltoare c6nd e unitil cu faptele poruncilor. dar dd-mi acum cinste inaintea bdtrdnilor poporului meu gi inaintea lui Israil. Cici iat6-l fdcAnd desp[dire intre ponrnca Domnului gi cuvdntul proorocului. a regelui.. cici dintre fiii lui mi-am ales rege. .ttwAlAunrELE REGTLoR de popor $i am ascultat glasul 63 lui. deci nici mirturisire gi nici iertare. fric5 pe care o simtea inima sa. zdcend lenegtr gi fbri consistenfS.. nu omordse comutele mdniei. dupl cum 9i era de agteptat: omul cu inima implrfiti toate le vede impflrfite. Deci. indreptAndu-gi viafa de mai inainte gi (astfel) fdcand tare cererea dreptului. afirnci e lucrEtoare. unde e aplrare nu e smerenie."a TAnjirea aceasta a proorocului. ci e invioratii gi insuflefttn prin implinirea poruncilor. zicdnd: ee.

2leremia t I Regi 16. ca sd nu zic nebunie. care era un copil bilai. II. nu e auzit cind se roagd. intindndu-se cu voinfa. si ceard mdntuire prin rug[ciunile dreptilor acela care-gi r4sfata sufletul cu cele striclcioase. Marcu Ascetul. oprind pe slujitorul S[u de la pldnsul de prisos. spundndu-i: <$i tu nu te mai ruga pentru poporul acesta gi nu mai veni la Mine pentru ei. tntmcdt nu are ca putere a ruglciunii intoarcerea necredinciogilor iudei de la rdticire. s I Regi 16.252. precum tot aga de mare nebunie e s5."3 Iar Sfbntul Marcu Ascetul spune toate acestea pe scurt: "Pdcat spre moarte este tot pdcatul nepoc[it. Despre cei ce cred cd se tndrepteazd din fapte.ci sd o facd lucrdtoare gi puternicE. Chiar de s-ar ruga un SfEnt pentru un asemenea pdcat al altuia" nu e auzit. vol. I. Cel ce are trebuinfa de rugiciunea dreptului trebuie s[ n-o lase nelucr[toare gi nemigcati . a luat comul cu mir gi l-a miruit.16. trimis de Domnul. Atunci s-a depdrtat de la Saul Duhul Domnului. De asemenea leremia. idem. intrarip6nd-o cu propriile virtufi gi in stare sd ajungd la Cel ce poate sE dea iertare de gregeli. neavdnd in ajutorul plinsului siu indreptarea cuveniti a picdtosului. cd nu voi auzi>>2.Merturisitorul. ed. gi s-a odihnit Duhul Domnului din ziua aceea asupra lui David. De aceea Dumnezeu l-a oprit $i pe el de la ruglciunea in zadar. care suferea mult pentm poporul iudeilor innebunit de amdgirea dracilor."a Drept aceea Samuil a fost trimis la David. De pildn marele Samuil pldngea odinioard pe Saul care plcltuise. l2-15. . gi-l tulbura un duh rdu. t Sf. l. l. De aceea Dumnezeu. cu ochi frumogi gi plIcut Ia fat{. Vt*i. Pe acesta cunoscdndu-l Samuil prin duh. in mijlocul frafilor sdi.254 gi ed.F 64 cARAREA frr'pAnAtnr cu ptrcatele dec6t cu virtulile. ceari iertare pentru faptele cu care de fapt se laud6. 7.p. o Sf. vol.dacd nrdgte cu adevlrat cele rele . dar nu putea str-L facl pe Dumnezeu indurltor.pp. p. Filocalia.ii zice: (dan[ c6nd vei pldnge pentru Saul ? Cdci Eu l-am lepldat pe el. ca s2l nu mai fie rege peste Israil>>r. 299-300. incdt gi slugile lui Saul i-au zis: ulatA un duh r6u trimis de Domnul te hrlbur["s. Cu adevdrat e o mare nesimfire. 1.

4. Samuil proorocul moare. cdci ocrotea pe David. Saul ins6. 10. celui ce-i crufase viafa de mai multe ori ?3 Dar o rninte nebund nu mai infelege cele bune.zute.17-18. ' I Regi 24. de-acum incolo. wSnd s6-i dovedeascd bunltatea sa" Dumnezeu ii ardtase cI nu-i wea moarteao ci intoarcerea. 19. acest dezechilibru cregte intr-un moment de spaimd gi. De aceea. Saul a adunat gi el tot poporul gi a fEcut tabdri. cu r[zboi. n-a mai dninuit puterea lor. stdp6nit de duhul r[u. Clci prin ce l-ar fi putut zgudui mai tare spre intoarcere. sfdtuitor nu mai are. se rdscoald impotriva lui Dumnezeu gi a slujitorilor Lui. iar altddati ii taie un col! de hain6. ba odatil chiar ii firrl suhla de sub cap. Aceasta e pedeapsa adusl de Dumnezeu peste indlrdtricirea inaintea unui trimis. dacd nu chiar cu neputinfd. s-a spdimdntat gi s-a zguduit tare in inima luis. ajuns in stdpAnirea dracilor. Se sdlbiticea gi asupra lui Samuil. . dar cu ordnduire dumnezeiascd David ii cruf6 viafa de mai multe ori. 2 in vremea r1 Regi 18. fiindci lineau cu David. 5l Regi 28. ca sI dezneticeasc[ pe om la minte. Zguduirea aceasta are semnificatie gi urmflri. acum. chiar c6nd grdiegte de bine nu mai are statornicie. I Regi 22. din toate timpurile se gtie cd atunci cdnd puternicii wemii ridicau m6na asupra slujitorilor lui Dumnezerl. iar al doilea. O minte intunecati n-o mai pofi crede. Fapta aceasta a lui Saul dovedea nebunia minfii lui gi instr[inarea cu totul de pocdinfd. Asupra lui David se pomegte cu oaste. di poruncd sI ucidl pe preolii Domnului. nu se mai poate sui sl priceapd din cele vdzute pe cele nev5. ii va fi cu atdt mai greu sd se indrepteze. Saul. vdzAnd tabera Filistenilor. ceea ce ii atrage de la Dumnezeu nenorociri gi necazuri fird oprire. ceea ce slugile sale au gi ficu! ucigdnd in ziua aceea optzeci gi cinci de preo1i2. Mintea i se intunec6 din ce in ce mai mult. muncit de diavol. a I Regi 28. Saul. dacd REGTLoR 65 ednd avea Duhul lui Dumnezeu n-a rrnrt sd se indrepte.iwAtAmNTELE Trebuie sd aritim c6. dar n-a putut s6-i factr nirnic. umbla sd fac6 moarte de om . eugetAnd sd-l pironeasctr de peret"t.l-20.cdci de doud ori a aruncat dup6 David cu lancea. decit cu dovezile bunltiifii tui David. odatd dovedea dezechilibrul lui nervos.lucrul ucigaqului de oameni . 10-12. De aceea vin nenorocirile: cea mai de pe urmd cale ce-o mai are Dumnezeu la indem6n[. "S-au adunat deci Filistenii"a impotriva lui Israil.5.

31. Atunci Saul zise slugilor sale: <C[utati-mi o femeie vrdjitoare. incet nnrnai mo{ii i-ar mai putea intoarce. clci mintea lui nu mai fdcea deosebire intre bine gi r5.. Cici."l Dumnezeu. SPIRITISM La wljitoare. inc6t gi sfhrgitul i l-a proorocit. Iati pe fostul rege cdzAnd cu inchinare inaintea megtegugirii diavolului. p5r5sind sfatul cel bun dat la vreme. intre Dumnezeu gi diavol. cu care lucra vrljitoarea.nu duhul lui Samuil a iegit din iad (degi in iad au mers toF drepfri Vechiului Testament afbrd de Enoh gi llie). nu i-a rdspuns. Saul gi-a schimbat hainele gi s-a dus la w[jitoare. nici prin prooroci.6-8. ucenifa diavolului. Iar slugile i-au rispuns: <<Este aci in Endor o wdjitoare>>. "Cdci a intrebat Saul pe Domnul. ca odlati. ca sd merg la ea gi s-o intreb>.66 cAnanre lupAnATmr faptele lui sunt din ce in ce mai demente. Doar o ultim[ licdrire a lui Dumnezeu i-a mai r6mas. nu au parte de darurile sfatului. dar Domnul nu i-a rdspuns nici prin vis. "chiar de va gi invia cineva din morfi. Iatii-l acum pe Saul. Iatii in ce fel aduce Dumnezeu strdmtoarea peste om. ci a iegit duhul cel rdu. care linuregte locul acesta . Grigorie al Nyssei. cdci . totugi. gtiinduJ cI va face aceasta. plrlsit de Dumnezeu gi mergdnd la vrfljitoare. cere din modi pe Samuil pe care nu-l ascultase cdnd a trebuit. . Neascultitori. pentru ca indat6 si se stingd gi aceea. ca des6virgit si-l ingele pe Saul.u.Aga a plfit Saul. care igi intinsese stdpdnirea gi asupra viefii sale. gi care a luat infiligarea lui Samuil. tot nu vor crede'2. aga se prefuiasc[ sfatul. Dar cei ce pdnl acolo se indiritnicresc. gi Dumnezeu ii pdrdsegte gi-i lasd ln sfatul celui rEu. incdt gi din morfi ar fi in stare s[ cheme pe aceia pe care nu i-a ascultat la vreme.dupd tAlcuirea Sf. 'Luca 16. ] t negi 28. oamenii tari de €p $i betegi la minte de fumul mdndriei. nici prin vedenie.

nici in vis. 19. $i a zis (cel in chipul lui) Samuil cltre Saul: "Pentru ce mi tuIburi ca s6 ies ?" Iar Saul rispunse: "Mi-e tare greu. de aceea Domnul face aceasta cu tine acum. fiind cea mai sublire dintre am[giri. gi. are vechime mare. Filistenii se luptE impotriva mea. ci-l opregte. Deoarece tu n-ai ascultat glasul Domnului gi n-ai plinit iufimea mdniei lui asupra lui Amalec. numai raposatul putea sE le gtie. In zilele noastre. vdzdnd cI cele mai l_ r- . 18.IwATAUINTELE REGTLoR 67 1 Regi 28: 15. a ajuns o adevtrratil mod[ de lume mare. Se-ntdmplE" adic6. iar Dumnezeu s-a depdrtat de mine 9i nu-mi mai rispunde nici prin prooroci. cum o gtiam gi noi. in nici un chip nu putem fi siguri de identitatea celui ce vorbegte sau scrie intocmai ca rlposatul. cea mai megtegugitii substituire a persoanei. mdine tu gi fiii tni vefi fi cu mine !" Agadal ftrr[delegea vorbirii cu mortii. $i va da Domnul pe Israil impreuni cu tine in mdinile Filistenilor. Zis-a (cel in chipul lui) Samuil: "La ce mI intrebi pe mine. ni se pare nouE. care e inlocuitd gi copiat6 intocmai intru toate. ca pe cea mai adevfuatl descoperire de dincolo. aretand cd gtie lucruri. $i. e gi cea mai primejdioasd rdtiicire. pe cale. Iatli de ce: Spiritul care vine nu poate aduce nici o probd indeajuns de convingdtoare despre fiinfa sau identitatea sa. daci Domnul s-a depdrtat de tine gi s-a fdcut vrdjmagul tiu? 17. sau spiritismul. Dar pi ingerii rdi sau spiritele pot si le gtie tot aga de bine. nici in vedenie. Domnul face ceea ce a grdit prin <<mine>>: Va lua Domnul domnia din mdinile tale gi o va da lui David. de aceea te-am chemat ca s[ m[ invefi ce sii fac ?" 16. Sd fim infelegi: Biserica nu tilgdduiegte spiritismul. aproapele tiu. ca amdgirea noastrd cea din bund credinld si fie des[vdrgitJi: iar noi sE credem o lucrare de amlgire. Poate ingira dovezi dup6 dovezi.

ca o m5. dar numai ca. de teama sd nu te afli in gregeall. sau prad6 nllucirilor care clintesc mintea din dreapta socoteald. jaf .70 de ingi la suti frcuserd spiritism. primegti fdri control cea nrni de pe urmb ingelare" Iar aceasta o p[tesc mai ales cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii gi umbl6 dupd miiastra ingelare ca s[-i pov$uiascd aceia cdtre lumea de dincolo. trebuitoare spiritului de dincolo. Acela igi pierde congtiinfa de sine in vremea gedinfei.e se invoiesc sd impnlmute din ei o anurniti putere nervoasd.rturie a nemuririi sufletului gi a invierii celei de obgte. fi le cere gi pe-acestea. care inainte de a fi cregtin era mare wljitor gi inqelItor de oameni. gi ca o slavi cu care i-a cinstit pe sfinfi. cdti de la sfinfi la ispititorii de Dumnezeu.FT 68 cARAREA tupAnATrct niultc clescoperiri se implinesc mai pe urm6.. Din cdnd in eAnd se arati intre oameni cit asculti Dumnezeu de sfinti. Fdcindu-se cercetare undeva. iar unii cu adev[rat au grdit gi cu cei mutali de aici. ba gi la viaJd i-au intors. dar asta a fost din ing6duinfa lui Dr:mneze!. adicd gi in altceva pe l6ngd Biserica intemeiatii de Dumnezeu. Ciprian. cade in transd. intr-o casl de nebuni. dacd fii neapdrat la acestea. pe ldngd toate aceste4 sd mai crezi gi in spiritism. care scrie sau vorbegte printr-unul din cei adunafi. nu opregte ispitirea de Dumnezeu . e gi aceasta: s-a b[gat de seamd cE practica spiritismului duce la nebunie. pentru care Biserica igi opregle fiii de la calea l6turalnicd a spiritismului gi a vr6jitoriei de toate treptele. E gi mai ugor: spiritismul nu cere lupta cu sine insugi. te pofi pomeni cu sfaturi impotriva mdntuirii. nu cere sfinfirea vieJii.cici tocmai asta e spiritismul. Viafa Sf. Iar cu vremea. Ba. cdnd arde intr-tngii iubirea de oarneni gi voiesc s6-i scape de vreo mare nedreptate ndpdstuiti peste ddngii: ei cer de la Dumnezeu mdrturia celui de <lincolo de morm6nt" Dar de la minunile lui Dumnezeu prin sfinfi gi pene la descoperirile spiritiste e tot atdta dep6rtare. Am putea fi intAmpinati de adepJii spiritismului cu cuvdntul cd dintre slinfi mul]i au grait cu ingerii. ne poate sta mlrturie gi in privinfa spiritismului. nu cere recunoagterea dirmnezeirii Mdntuitorului. cdgtigdndu-fi increderea. s-a gdsit cd. Altii pricini. Cum se ajunge la nebunie e u$or de priceput: fiecare gedinld se poate face numai dacd tofi cei din adunaf. imprumutarea puterii nervoase pe care o solicitd spiritele spre a putea comunica dincoace e mai mult o invoire la jaf pe socoteala sdndtdlii nervilor.

Fdrster.una din cele mai insemnate in general .96.Iati in sfhrgit $i pe surorile Fox. inop. duc la dezechilibru mintal. altfel decdt cealalt6 lume normald. iqi schimb[ firea. Cartea aceasta are meritul cd aduce gi rdspunsurile ocultigtilor. $tiinla binelui gi a r[ului este plini de primejdii gi plina de curse. dupd peste 40 de care duce. Blavatsb): "Cele mai bune. Vedeti ce viaf[ a avut Douglas Home. P. 314. intemeietoarele spiritismului modern. primul mediu al Angliei din vremea noastrd. care e epileptic.a lui Ch. aducem in sprijin cartea unui medic despre $tiinlete oculte Si dezechilibrul mintalt. oarecum ziclnd. Sciences occultes et ddsdquilibre mental. 3 H. II. Blavatsky. Amintiti-vd moartea . Aga incepe pe incetul sd se arate nebunia.faimoasa gtiinfl a binelui 9i rdului .p. de Eglinton. spiritigtilor gi a cdtorva orientaligti de seam5. pe allii mai tilrziula a nu se mai putea sluji de minte gi de nervi.tNvATavTNTELE REGTLoR 69 unii mai repedo. ed. Toate sfaturile lor nu sunt dec6t strigdte de alarmd impotriva ndvalei mullimii spre dezechilibrul mintal.pot duce la dezechilibrul mintal. cdci tdlhlrite de spirite sl5besc Ai. dacd cel ce le studiazd sau le practicI nu are tare intelectuale.."3 Un spiritist incercat (Stanislas de Gnaita) atrage aminte: "Po!i vedea cd nu tlgdduiesc cu prejudecati preful spiritelor.. Eu judec aspru doctrina . Philippe Encausse. ' Alajovanine. aducefi-v[ aminte de Stade. cit.numai pentru conse- ' Dr. ele au innebunit fbrd lecuire. Dar e un lucru sigur cd mulfime de dezechilibrafi mintal sunt atragi spre practicarea gtiinfelor oculte gi nu-gi gdsesc in ele dec6t inrlutlfirea tulburdrii lor sau o tem6 pe care sI delireze. Spre documentarea celor de mai sus.. p. Payot. care s-a stins de nebunie furioasl intr-un azil de alienafi. sau nu ?" Unul rdspunde: "Nu cred cd gtiinfele oculte. 92. care e atins de aceeagi boald. de cele mai multe ori flrd de intoarcere."2 Iatd rlspunsul unei orientaliste (D-na H. pe ani de <<raporturil> cu <<ingerii>>. p. mulgumit5 acelor ingeri. incdt toate le virc! printr-un duh str6in. in Sciences occultes et disiquilibre mental. Iatd c6teva rlspunsuri la intrebarea: "Dac[ gtiintele oculte . cele mai puternice medii au suferit de pe unna experientelor in sufletul gi in trupul lor. Paris. 1944. Gdndifi-vd apoi la soarta tristd a sirmanului Washington Irving. cele mai vechi medii. incetul cu incetul. prin ele insele. * .wednicd de pl6ns .

-l 70 cARAREA lvrpeMTu cinlele la care duce in chip fatal: promiscuitatea psihicd gi anarhia spiritual6. cdnd vrea sd intre in trupul lui. sau chiar bolnivicioasd. in acest caz elepot fi v6tilm[toare. nu are nici un neajuns in ce privegte slndtatea moral[ a celor echilibra]i.minte4 suflehrl . Odati' Mintuitorul atrlgea aminte celor ce se izbdvesc de rele. de aci nebunia. cend iqi disciplinau ucenicii. Deci.. . das6 aflE casa curati.ll2.. Experimentatorul indrdznef. Ar fi interesant de gtiut intocmai ce inlelegeau Sfinfii Pirinfi. dar stipdnul ... cd duhul cel rdu (recunoscut de noi prin muncirea unei patimi). Unele din aplicafii sunt experimentele de disociere a personalitiltii.p. mai rele decdt sine gi se intoarce la casa de unde a fost alr:ngat. Obsesia ane trei trepte principale: obsesia simpla fascinatia gi subjugarea.. multi sldbire aduce. adicd st6pinirea pe care anumite spirite o pot exercita asiupra mediilor.. AIt spiritist (Allan Kardec) rdspunde cam aceleagi: "Una dintre cele mai mari primejdii ale mediumitE{ii (insugirea ce-o au unele persoane de-a intr4 chiar ftrfl voie. care s-a instalat acolo. pe pufin. mai ia cu sine alte $apte duhud. cit.116. posedarea. in leg6trui cu spiritele . il poate gdsi ocupat de o lanr[. 2 Allan Kardec.."l REspunsul acesta indeamni la o legdturd.. Trebuie cd aci e ceva mai mult decdt simpla imprEgtiere a fartenei. ca sd spunem astfel. monomania sau..sigur cd cele de pe urmn ale omului aceluia vor fi mai rele decdt cele dintAi. plecat de-acasd prin cine gtie ce excursii astrale dupd informaJii.p. . care. lesand gearnuri Si uSi deschise . ca pe un cAmp de lupti: de aci lnainte ea va vegeta in acest trup gi asta e idiotia.. cit."2 Un profesor (Laiquel-Lavastine) mai preciznazl gi alte laturi: "Studiul ocultismului.Sau rlm6ne larva stEp6nd pe trup.insugire care e datoriti unei inaderenfe nomtale a sistemului nervos la lumea real6) e obsesia. .. Cu atdt mai mult aplicafiile practice. s-a intdrit ca intr-o cetate.Sau el intrd fdrl sd fi putut da afari niluca.cd nu pot rtrmAne altfel . a luat organele in stilpdnire. Dar se int6mpld cI labaza acestor studii sd stea o tendinfi anormaltr. inop. deprinz6ndu-i sd-gi aibl necontenit sufletul intreg acolo unde le era gi trupul gi sd se impotriveascl rdpirii minfri afare din trup. neavdnd acela unde petrece..umbl6 pustiu. Se poate intelege de I Stanislas de Gnaitao irrop. fiind alungat de pocdinfa omului uniti cu darul lui Dumnezeu. nestipinitS.

se afld.ll9. iar dintre motivele mai putin serioase. Leadbeater. care intrd in jurisdicfia tribunalelor. in urmltoarele cuvinte: "Mijloacele cele mai inaintate de w[jitorie (magie neagrd) pot da viaf[ elementelor anificiale puternice. W.inop. Rolul psihiatrului este si arate neajunsurile gi primejdiile sale. prin curdfia firii ei. este mult mai primejdios decdt jocul unui copil cu nitroglicerind"2 (dinamitd). Leadbeater). C. W. I18. care a ordnduit aga. dintre cele mai serioase sunt durerile nemdngdiate pentru moartea cdte unuia din familie.iwAfAurNTELE REGTLoR 71 aci cdt sunt de vdti. nu sunt cdliuzifi de un om incercat. gi acest fel de viafi este cdteodatil foarte riu. Dar I 2 Laiquel-Lavastine. intr-un delir sistematic. daci persoana vizatl. de cele mai multe ori debili mintali. Dar elementele acestea reacfioneazd cu o putere ingrozitoare asupra autorului lor. 2.. cit. in op. care. fiindcd inlesnegte izbucnirea delirului. r-T ."r Cel mai r6spicat strigdt de alarmi ii dd un magician gi orientalist englez (C. l. ingii. dacd. sI nu se #duiascd si degtepte energiile acestea de temut. frrI sd ai pricepere. pe tof atenfi.mdtoarela subiectele a clror sintezd mintali e mai mult sau mai pufin insuficientd. cdnd wea si se joace cu aceste lucruri foarte serioase. Aqa cd povestea cu vrijitorul sfiigiat de dracii pe care-i chemase nu-i numai poveste. Printre mediile existente se pot face trei grupe: ingelItorii gi escrocii. * Semuind "motivele" care ademenesc oamenii spre spiritism. nebunii. la adlpost de inr6urirea lor. foarte solemn. Normal ar fi ca cei r[magi in viafa aceasta sd vrea s[ se refac[ gi sd se impace cu hotdr6rea cea mai presus de ei. cit. cr:riozitatea gi naivitatea. Spiritismul este prin urmare plgubitor. fac spiritismul sI intervie ca un izvor de elemente noi. cdci am constatat personal. A te arunca in experienfele acestea.. 3. la care spiritismul nu e decdt pricina ocnzionaldaapailiei delirului. p. Fac. ci poate aveaobaz5de adevlr. la ce urrrEri teribile se expune o persoani negtiutoare gi cu cdliluzA rea.p.

Tot cu acest prilej se mai nirneregte o observafie asupra spiritigtilor fErd voie. socotind intors.nfi despre moarte gi viat6. fdrd exemplific5ri. Ei vor sd treacd hotarul pus de Dumnezeu intre cele doud imp5rdtii ale viefii sufletului. sau mai bine-zis asupm celor posedali de spirite. Neast6mpdrarea lor ii pune in conflict cu Providenfa divin5.sau.242. teamd sau nebunie. . mai mult sau mai puFn cu sau firi voia lor: sunt o seamE de oameni slnitogi la aparenfS. nu mai rimdne bietului indurerat nimic care s6-i ocroteasci mintea sdndtoasd. ne aflEm in fafa unei tragedii din cdmpul patologiei nervoase. care pricinuiegte obsesii gi indrum5 la spiritism. cit. Suntem de acord deci cu "dorinla fierbinte" din concluzia unei teze de doctorat in medicind.9i pentru asta are gi vreme gi ocazii . aga cum acestea se deapln[ de la inceputul omului. a: "Fiinfele dezndd6jduite. sE nu mai fie ispitite la o experienfd costisitoare gi in acelagi ti-p periculoasi pentru sufletul lor tulburaf'r. acea a doua persoanS face pe unul din personajele mai de seamd ale istoriei. impinse de naivitate.p. c&rd n-avem de-a face cu o persoand inclinatil spre credinfS. iar starea asta nenormald ii poate impinge pann'la dezechilibru mintal . tot confinutul subsolului persoanei rdbufnegte fbr[ stlvilar.pe urmd trebuie s6-gi stdpAneascd durerea. aceastd neastdmplrare chiar dovedegte dezechilibru latent. care se d5 pe sine ba "arhanghel".in op. care vorbegte cu ei ca atare gi. nu vor sd intrerupd legdtura cu cei mutafi dincolo. se trezesc total absorbili de un atzre duh. ba chiar gi numele lui Iisus Flristos il impnunutd. iar de acolo atArnE de sindtatea nervoasd cdti" a mai rdmas. ' Dr. Omul trebuie sd aibd o cunogti. se revolt[. iar pe deasupra. . E limpede. cu timpul. in alte cazwi. refuzind alinarea pe care o d5 credinla cregtind. unde sd se sfargeascd totul. ba cutare sau cutare sfhnt. Acegtia simt intr-ingii o a doua persoand. care abia acum se manifestl pe "motivul" unei morfi in familie.72 cARAREA lnapAnATmr ei fac dimpotrivii: nu vor s5 se impace. Philippe Encausse. Dragostea mirginit inteleasd intefegte gi prelungegte durerea. Cici nestEvilind-o cu resemnarea gi cu impdcarea stdrii de lucruri. cenzura rafiunii nu mai functioneazd. cd unitatea persoanei omenegti s-a sfdrAmat.. dar "lor le grEiegte duhul" multe prapdstii. refuzd a se mulfumi numai cu mijlocirea Bisericii pentru sufletul lor.

adic6. pe at6t sunt de convins ci in acea stare de odihntr completil in care se afla Samuil.p. adicd prin aceea cd a vrut sd afle.. intr-un gand. op. un rdspuns ingeldtor la intrebdrile puse de el. supdrat proorocul pentru cd nu voia ca p[cdtosul sd fie dat pierzdrii. Nu primi nici mlcar sd auzi despre farmece. C[ci cine odatd petret Sf. Chiril al Ierusalimului. cdt de mare este Samuil intre sfinti gi de condamnabil[ e fascinafia magiei.. astfel Sffintul Chiril al Ierusalimului strig[: "Fugi de orice lucrare diavoleascE. ci cred cd singurul adevdr e cel descoperit de Sf. Fiind. (parabola cu Lazdr gi bogatul).. Pe cdt gtim. intrucdt ar insemna cE s-ar fi permis diavolului si ueac6 el acea prdpastie gi sd mute pe acel sffint prooroc din mijlocul cetei celor sfinti in alt loc. cd s-a clscat intre implrdfia celor buni gi a celor r[i.nu. printr-o manevraJe a vrljitoarei. precum a zis acel patriarh. pentnr ca s5 vadd insugi Samuil cd apdrarea pe care a vrut s-o ia lui Saul a fost zadarnicL. G6ndindu-m6 insd la prdpastia. . Evanghelie. sau mai curAnd insugi Domnul patriarhului (Dumnezeu). previn turma credinciogilor de ispitele iscodirilor ldturalnice.fere voie .. cdci nici n-ar fi in stare gi nici n-ar wea s[ se amestece in cele rele. de bunl voie.eu personal nu cred in astfel de concepfii magice.. Nu da atentie La astrologi.. nici fErd voie sd treacd peste prlpastia care separd pe cei r6i de cei buni. fdc6ndu-i sd i-o spund personal atunci c6nd l-a chemat.. anume ci nimeni din cei condamnafi nu se mai poate ridica pane la cele ceregti gi nimeni din cer nu mai poate cobori in ceata celor rdi . din scrisoarea sa c6tre Episcopul Teodosie: "S-a pirut unora dintre inaintagii nogtri cd acea vrdjitoare ar fi adus de fafE chiar sufletul lui Samuil. arltdndu-i prin vorbirea pAntecului cd proorocul ii este protivnic. a-- . de care ne spune Evanghelia. iardqi nu e posibil. drept aceea gi adaugd cd a permis Dumnezeu ca sd fie chemat sufletul proorocului prin acea artd magicd. cit..truvAf AnrnvrELE REcrLoR 73 rt Sfinfii Pirinfi. descdntece gi de faptele foarte nelegiuite ale celor care cheami spiritele !"r Iati gi cuvintul Sfhntului Grigorie de Nyssa.. n-a putut nici cu voie.133. gi in sprijinul acestei pdreri aduc faptul cd fiind foarte impresionat Samuil de lepddarea lui Saul (de cdtre Dumnezeu) gi chiar c6utarea wEjitoarei s-a fXcut tot cu gAndul la Dumnezeu.

. cum sunt: ghicitul din zborul pds6rilor. vicleana fire a diavolului a iscodit o mullime de chipuri mincinoase de a cunoagte viitorul.lr- 74 cARAREA ltrrpAnATrpI sd se spund cd ar trece de bund voie la cele rele.. problema pe care o discuttrm ? intrucAt wijmagul firii omenegti e protivnicul nostm al tuturor. tilm[cirea semnelor. Una din aceste felurite ingellri este deci gi vorbirea din stomac sau pitonia. sI cunoasci viitorul. mulli se pasioneazA. inspirafia 9i alte multe. rlnindu-l de moarte. Saul s-a dus la vrijitoare care-gi credea singurd gi-i credeau gi alli oameni cd i se arattr diavolul sub diferite contururi.. bdlbdiala care reiese din inflamafiuni ale ganglionilor. ghicirea in momente de transd. de aceea. Ce insemneazA. atunci cdnd impotrivd-i se rdsculaser[ strdinii cu toate armatele lor. toate acestea vddesc tot atdtea moduri de ingelare a omului de cdtre viclenia aceluiagi diavol 9i aceasta cu scopul c4 deptrrtAndu-se oamenii de Dumnezeu. Dar chiar dacd ar avea de gdnd aga ceva.. chemarea ce in bine. Disperat in privinta mdntuirii sale. mdrimea acelei prdpastii nu permite astfel de trecere. e absurd mortilor. deci. sd-gi lege nddejdea de anumite felffiiri mai deosebite sau de palpitlrile anumite ale ficatului. de la care gi cred c[ o dobdndesc. $i in ce fel e ghicirea prin care se lasd omul ademenit ca sd afle adevErul. gi venindu-i atunci in minte cd Samuil i-ar putea veni oarecum in ajutor. din cei ce se ingrijesc de cele trupegti. sau sI gi-l dobdndeascd" daci e bun. deci. pe atilta e de sigur cd omul cade in ghearele vicleanului gi ingelItorului diavol. ci numai ea. Cdnd deci s-a apucat si oficieze acel act magic Ai au apdrut in ochii femeii fantasrnele acele4 atunci diavolul l-a fdcut pe Saul s[ creadi cd acele aritEri ar fi insugi realitatea lor. el nu are alt gand gi alfii grUI decdt sI loveascd pe om unde-l doare. $i care alti ran[ poate fi mai mortalS pentru oameni decdt a-i indepdrta din apropierea Dumnezeului celui fbc[tor de viaf[ gi l6sAndu-i sd se rostogoleasci de bunl voie spre pierzare ? intrucdt. cercetarea mdruntaielor. ndddjduind s[J poat5 evita" dacd e rdu. prin care s-a crezut cd s-ar putea evoca sau readuce la viaJi sufletele celor morfi. mai ales ci . pe care de altfel Saul nu le-a vdzut. pentru a nu-gi anina oamenii privirile numai spre Dumnezeu. Diavolul e cel care indeamnd pe cel ce obserryd zborul vulturilor. oracole. incitarea (ispitirea) zeitilii. ca gi clipirile din ochi. sd caute vindecare prin diavol.

printr-o conjuncturI verosimil[. . Grigorie de Nyss4 Epistola catre Teodosie.twAtAuwrELE instrgi imordcimintea sub care REGTLoR 75 Samuil). fdrd voie ne conduc la comparafia lor cu Sfintele Evanghelii. atunci cum ar fi fost posibil sI stea impreund cu el un om vinovat de atAteacrime (Saul)?"I in wemea noastrd circul[ multe cflrli care cuprind comunicdri de dincolo.imbrdcdminte care nu era deloc necunoscut[ femeii. anunf0nd. spun6nd adevlrul atunci c6nd a zis: <dvldine tu gi fiii tdi vefi fi cu mine>> (I Regi 28. atunci ce s[ zicd Ia aceasta adevdratele slugi ale textului Scriptruii? CdL s-ar fi ardtat insugi Samuil gi cd intr-adevdr vrdjitoarea a vdzut nigte zei ridicdndu-se in sus ? Cunoagte gi Scriptura pe diavol. Migne. Dar dacd ar fi fost insugi Samuil. P. Dupd ce ea a zis cd vede nigte zei inIllandu-se gi un blrbat in picioare imbr[cat in douE haine.95. De altfel acel spirit diabolic s-a dat de gol flrd sd wea. 2 Sf. 45. ca pe ceva ce reiegea logic din faptele ce se intAmplaserd. l9). indlfimea g0ndirii. totul dau de gol un fals neruginat gi nemaipomenit de indrdznef. ci numai tatil minciunii2 gi hristogii mincinogi3. Ori sufletul lui Samuil sd fi petrecut impreund cu idolii ? 36 nu fie ! Ci spiritul de care vrdjitoarea era continuu stilpdnitS. pe care o indicau aparenfele.s.G. 5). col. se potrivea cu aceea pe care o cunoscuse Saul. Ioan 8. cu o paginl din Evanghelii. fapt care a fdcut pe acesta gi mai mult si se mire. i s-a spus cd s-a ardtzt acea figurd (a lui I 4074t4. 3 Matei 24.le-a descris 9i haina in care ar fi imbricafi gi le-a invitat gi glasul lor gi vorbirea in chip profetic. sublimul gi ridicolul sunt gi mai evidente. mai ales cele care se dau pe sine a fi din partea sfinfilor sau chiar ale M6ntuitorului insugi. Puse pe doud coloane. in acea vorbire din stomac acele spirite diavolegti au fbcut pe femeie sd spund cd sunt zei. el a fost acela care impreunl a luat gi pe alte spirite spre a ingela pe acea femeie gi prin ea gi pe Saul. viitorul. pe care nu cred s6-1 poatii face sufletele celor mutafi de la noi. crezdnd acum cu tirie ci de fapt nu s-a ingelat prin viziunea femeii. Aceste comuniciri. atunci cdnd zice: <Toli dumnezeii pIgdnilor sunt idoli> (Ps.44. Calitatea literartr" fondul. . La o atare confruntare se dau de gol. aceste splendide platitudini gi rn6runfiguri.

Lupta contra lui Saul ajunsese cumplitd. Atunci a zis Saul purtitorului slu de arme: "Trage-Ji sabia gi mI strdpunge cu ea. ca sd nu vind acegtia sd md ucid[ gi sd-gi bati joc de mine". Pentru aceea Dumnezeu le trimite amdgiri putemice. iscoditori gi ei de taine: 2 Tesaloniceni 2: 7. care lucra prin vrajitoare.. 9.Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Satan. fiindc[ n-au primit iubirea adevIrului. $i de am6giri nelegiuite. mirturia Scripturii despre vinovdliile pi plata pe care gi-a luat-o Saul pentru neascultare gi osteneald la vrljitoare: i se implinesc cele zise de duhul minciunii. insotit5 prin tot felul de puteri gi de semne gi de minuni mincinoase. de aceea opregte lucrul acesta gi-gi previne credinciogii cu sfatul Sfrntului Pavel. Cdci cale nedreapt[ indrdgesc tofi cei ce iscodesc ldturalnic tainele lui Dumnezen. cele inchise in zile viitoare. gi arcagii il lovird pe acesta" care fu greu rdnit. .. ca sd dea (dar) creztrmdnt minciunii.. cdci se temea . pentru fiii pierz5rii. Astfel: I Regi 3l: 3.Taina fbrddelegii se infiripeazd.. dat Tesalonicenilor. ci au indrdgit nedreptatea..76 cARAREA fnapenATnI Biserica e datoare sd-gi crufe fiii de ispita cdderii intre tdlharii cei de duh. ingeldndu-l cu chipul lui Sa:nuil. 10. ca s[ se " mAntuiascd. PLATA DIN URMA A NEASCULTARII Iar acum. 11. Purtdtorul de arme insd n-a voit. 4. . 12. $i sd cadd sub os6ndd tofi cei ce n-au crezut adevlrul.

dac[ n-a vrut sd infeleag[. Aga a murit in ziua aceea Saul gi cei trei fii ai s6i. Iuda a infeles. c6 pentru inmullirea neascultini a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni. I lezechiil 7. C[ci ucigagii de sine nu au iertare.26. dar. Iati de ce au zis Pdrinfii cd plata neascultirii e pierderea mdntuirii. pentru aceeaqi pricina m[rturisegte c6: "Preotului ii va lipsi cunogtinfa legii gi bltrdnului sfatul"r. prin care iadul ii inghite fbr6 de intoarcere.. peste care vin necazuri din ce in ce mai mari. b.. De aceea a gi fost el omordt gi domnia a fost dat[ lui David. $i n-a cIutat pe Domnul. $i iarS$i mirturisim: cd Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. Dumnezeu il chemase. din neascultare gi nepociinfd. nici in veacul ce va sI vie. incepe calea pierzdrii care-l duce pan[ in fata mortii. dar gi aceea au mai zis. Iar Scriptura. s-a aruncat 9i el in sabia sa gi a murit cu el. fiul lui Iesei. Iat[ cum cei cu mintea plind de fumul mdndriei gi al iubirii de sine pan6 la moarte.tNvalAuruTELE REGTLoR 77 cumplit" Atunci Saul gi-a luat sabia gi s-a aruncat in ea. 14. cad din gregeli in gregeli. cei neascultdtori se aruncd in deznddejde gi in omorArea de sine. Chiar pe Saul. precum gi toli oamenii lui. " Iati curn. V[zend purtitorul de anne c[ Saul a murit. 5. gi purtiitorul de arme. pe care o fdcuse el inaintea Domnului: pentru cd n-a pfuit cuvdntul Domnului. iar sub povara durerilor. nici in veacul de acum.- .-G- _-- '''''. I Paralipomena 10: 13. 6. neprimind luminile sfatului. Aqa a murit Saul pentru nelegiuirea sa. iar Biserica e opritd si se roage pentru iertarea lor.. dar n-a vnrt sd vie. lipsit de orice pietate gi prdbugindu-l in pierzarea vegnic6. a alergat la o vrdjitoare cu intrebarea sa.

Dacd cel care a tiiat cu ferdsffiul pe profet s-a mAntuit prin pocdinfd.78 cAnqREe lupAnATrer TTRAI. sI nu te mdntuiegti? "Ce ptrrere ai despre Nabucodonosor? N-ai auzit din Scripturi ci era sdngeros. diavolul nu sunt subiecte sEn[toase de gdndire. plcatul. cdnd a fost dus rob in Babilon. pentm cd a Iegire 25.ci de cei sculptafiT. a 25. 3 64 eDaniil l. 5Ieremia T . silbatec ai cd avea voinfd de leu ?4 N-ai auzit ci a scos afard. din morminte oasele impdrafilor?5 N-ai auzit cd a dus in robie poporul iudeu? N-ai avzit c[ a scos ochii imp6ratului6.37.16. Fiindc[ vorbim de inv6fimintele regilor.r. pentru c[ a orbit pe implrat. dupl ce acesta gi-a vtuut copiii injunghiati ? N-ai ar. iat[ cum Sfantul Chiril al Ierusalimului ridic[ moralul credinciogilor. 2.12-13.departe de acest gdnd.l-20. 8. pentru cI a ars cele sfinte. omule . dimpotrivi.it cd a sfrrdmat heruvimii ? nu vorbesc de heruvimii spirituali .18-20. Poc[infa trebuie sd fie o inseninare din ce in ce mai mare a sufletului gi a sflnitifii intregi. l. Banrh 2. oare tu. iar Domnul l-a ascultat gi l-a adus inapoi in regatul siu>3. cdci imbolndvesc rnintea prin asocialie de idei.24. nidejdea. care n-ai ficut un pdcat atAt de mare. chipul bun e. Deanddejdea e un chip gregit de meditalie asupra relelor fdcute. Regi 25. sd nu presupui aceasta. vorbind despre agteptarea rdbddtoare a lui Dumnezeu dupl intoarcerea picdtosului: "$i Manase a fost un om al fdrddelegii.t Totugi. a ttliat cu ferlstrlul pe Isaiar. sIegire 25. N-ai auzit cd a sfdrimat ilastiriul prin care vorbea Dumnezeu ?E CA a cdlcat in picioare catapeteasma sfinfeniei ? Cd a luat altarul tibniierii gi l-a dus in templul idolilor?e Cd a furat toate darurile ? Cd a ars templul din temelie ? De ce pedeapsd era wednic Nabucodonosor. nimicul.7. Regi 21.22. 24 4 Regi I Ewei 1t. R[ul. pentnr c[ a dus in robie pe poporul iudeu. in adevir Scriptura spune: <<Manase s-a smerit inaintea lui Dumnezeu gi s-a rugat. Manase a folosit incercarea nenorocirilor suferite spre a se vindeca prin pocdinfi.TI N pocAnqTA O mare parte de oameni cad in dezirddejde in privinfa mintuirii lor. s-a p6nglrit cu tot fetul de slujiri idolegti gi a umplut Ierusalimul cu sAnge nevinovat. Z laralipomena 33.

daci vei trdi in chip wednic ? Domnul este iubitor de oameni. Chiril al Ierusalimului. idem. pentru c6. Chiril al Ierusalimului. cdci rdpise cele sfinte.20-27. "Cum oare ? Pe Nabucodonosor.. c[ci era ca o vita care nu cunogtea pe Cel ce i-a dat impirdfiat."5 "A$adar. totugi n-a crezut'.hrvAffumvrEt. gi am binecuvdntat pe Cel Prea inalt gi Celui vegnic viu i-am adus laudd gi preamdrire: cdci puterea lui este putere vegnic[. iar impirlfia lui peste vdrste gi vArste. Nabucodonosor. gi mintea imi veni din nou. se intdmpld?-4 "$i dupl trecerea acestei wemi. Acum eu.gi sfetnicii mei gi dregdtorii cei mari m-au chemat gi impnrnfia mi-a fost datd in st5pAnire. cit. Nabucodonosor. cind s-a cdit de cele ce a f6cut. c6nd L-a cunoscut pe Cel Prea inalt. eu. degi a vdzut mai-nainte roua stingdnd focul. 84-85. iar puterea mea a crescut gi mai mult.pp. cdnd gi-a cunoscut propria sldbiciune. dar s-a mirturisit. Mdnca iarbl ca boii. 5 Daniil 4. cAnd i-a iniltat lui Dumnezeu glas de mulfumire. 3. cici ca un leu rtrpea gi urla. Nimeni sd nu piardi nddejdea mintuirii sale !"6 2 3Daniil Daniil 4. este grabnic a ierta gi zlbavnic a pedepsi. nu-fi d[ iertare plcatelor gi imper{ia Cerurilor.30.29. se biciuia ca sE se mdntuie. iar fie. Trupul lui s-a vopsit cu routr2. am ridicat ochii mei la cer. I lGff:: . inalf gi pream[resc pe tmpiratul Cerului: toate faptele lui sunt adev6rate gi cdile lui drepte. 6 Sf. op. Avea unghii ca de leu.79-80. locuia in pustie.9i spre faima impIrdliei mele mi-a venit iaragi mfuefia gi strllucirea .. care te pocliegti. l-a iertat gi i-a dat impdrdfia. Toli locuitorii p[mAntului sunt socotifi ca o nimica gi El face ce vrea cu ogtirea cereascd gi cu locuitorii pdmAntului gi nimeni nu poate s6-L impiedice la lucrul Lui 9i sd-i zic6: <<Tu ce faci ?> in acelagi timp mi-a venit mintea la loc . laud. iar pe cei ce umbltr mindri poate s[-i smereasc6. Daniil 4.E REGTLoR 79 pus vasele sfinte in templul idolilor? Oare nu era wednic de mii de ori de moarte? "Ai vfuut mirimea nelegiuirilor !? Vino acuma sI vezi iubirea de oameni a lui Dumnezeu ! Nabucodonosor s-a sdlbdticit.83-84.31-34. 9i . o Sf. care a fEcut atAtea fErddelegi. atunci Dumnezeu i-a dat inapoi demnitatea implriteascI. Avea pir de leu.pp.

III CELE $APTE SURLE .

ne ajutit sI intrezdrim neasemdnata strtrdanie a lui Dumnezeu0rrul ca str ne cagtige fiinfa intreagi pentnr mfrntuirea cu carc a venit in lume. $i acum. 4. Aproape intotdeauna.. Tu. ca gi Fiul sd Te preamdreasc6. ucenicul iubirii.e I-ai dat. ca viafl vegnictr sE dea la toti pe caf.totodatil nrg5ciune . 5. in societatea omeneasc4. Eu Te-am preamlrit pe Tine pe pdmdnt. . adev6ratul Dumnezeu. Mdnhritorul incd are un cuv6nt de acesta de pe urm5. Ioan. gi pe Iisus llristos. singurul. Ioan 17: 1. Ridicdndu-$i Iisus ochii spne cer a grdit: Pdrinte. cu slava pe care la Tine am avut-o mai inaintedeafilumea.. este gi rug6ciunea celei mai aprinse iubiri vdnfie vreodatl pe pdmdnt. care. P[rinte. lucrul pe care Mi l-ai dat sd-l fac. rnind sd ne atagit spre Sine. 3. la Tine insufi Md preamiiregte. sosit-a ceasul ! Preamlregte pe Fiul Tlu. l-am sEvdrgit. Iar viafa vegnicl aceasta este ca str Te cunoascd pe Tine. cele mai cuprinz6toare cuvinte ale oricdnri om sunt cuvintele lui de pe urmil" intrucdt le spune cu cea mai ad6nc6 dare de seam6. Cuvdntul acesta . Precum l-ai dat stiipdnire peste toati fdptura. 2. in acelagi thp. pe care L-ai trimis.DUMNEZEU SE ROAGA. Iar despre tot focul cu care tanjegte inima lui Dumnezeu dupd noi. scrie: Ev.

i astfel i-alrl pant cd n-a pierit nici unul dintre ei. 12. $i toate ale Mele ale Tale sunt 9i ale Tale sunt ale Mele gi MA preamdresc intnr ele. I l. dar lumea i-a urer firndci nu sunt din lume. 19. Eu pentnr acegtia ME rog. ca bucuria Me s-o aib6 deplind in ei. Pdrinte Sfinte: pe care Mi i-ai dat pdzegte-i intrr numele Tdu. 7. vin la Tine gi acestea le grdiesc in lurne. 15. pe cei ce Mi i-ai daL intnl numele Tdu ii peznan. 17. ca sE se implineasc5 Scriptura. Sfinfegte-i pe ei intnr adevitrul TEu. nu pentru lume ME rog. Cuvdn- tul TEu este adevdr. Ei nu sunt din lume precum nici Eu nu sunt din lume. ci pentm cei ce Mi i-ai dat.Mutt nu mai sunt in lume. le-am dat lor. . Acum dar.. 10.r- 84 cARAREA lupAnATmI 6. $i pentru ei Eu Mi sfinlesc pe Mine insumi. ca si fie una" pr€cum suntem gi Noi. Ciici cuvintele pe care Mi le-ai dat. Nu M[ rog ca s6-i iei din lume. Cuvdntul TIu le-am dat lor. gi cuvdntul Ttru l-au p5zit. Acum au cunoscut cd toate cdte Mi-ai dat de la Tine srlrrt. cdci ei ai TIi sunt. dar ei sunt in lume gi Eu vin la Tine. ci ca s6-i pdzegti pe ei de cel viclean. 13. gi Eu i-am trimis pe ei in lume. 8. iar ei au primit gi au cunoscut cu adevdrat cE de la Tine am iegit. precum nici Eu nu sunt din lume. fErd numai fiul pierzerii. 14. Aratat-am numele T6u oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie. 18. ca gi ei sE fie sfinfifi in adev[r. Cand eram cu ei in lume. Precum M-ai trimis pe Mine in lume. gi au crentt cd Tu M-ai trimis. 9. 16.

cum M-ai iubit pe Mine.precum gi Noi una suntem. Agadar. pe impdrat il cunoagtem 9i iubirea I-o gtim. . Trebuie. adic[. P6rinte. 26. aga s[ nu se afle nici intre cei ce-L au pe El ca temelie a viefii. cdci M-ai iubit pe Mine mai inainte de intemeierea lumii. aceia pe care Mi i-ai dat voiesc ca unde sunt Eu sd fie gi ei impreund cu Mine ca s6 priveasc6 mtrrirea Mea. ca iubirea cu care M-ai iubit Tu siifie tntr-tnSii Si Eu tntru ei. dup6 cum Tu. ca si ne mdntuim gi sd mogtenim cu Dumnezeu viafa vegnicd. incd din viala aceasta wemelnicd. ci Eu Te-am cunoscut gi au cunoscut gi acegtia cd Tu M-ai trimis. ca sd se arate in noi viafa dumnezeiascE. 23. trebuie sE o cunoaqtem gi sI o trdim cu Dumnezeu. ca sdfie tn una destlvdrSili. intm Mine gi Eu intm Tine.CELE $APTE SURLE 85 20. supugii insd tare greu s-aduni ca sd fie un4 de aceea trebuie r6sunet de surle. Iar. Ca toli sd fie una. ArAtavam numele Tdu gi-L voi ardta. Dar nu numai pentnr acegtia MI rog. 24. dup6 grosimea de ureche la care au ajuns supugii lmpAr6flei. ci Si pentru cei ce vor crede tn Mine dupd cutdntul lor. str fim strIbetuti gi locuili de Dumnezeu. gi sd cunoascd lumea precum cii Tu M-ai trimis gi i-ai iubit pe ei. Plrinte drepte. Starea de pace cu toatii fdptura e o minune aga de mare. ca Si ei sd fie una tntru Noi. Eu intru ei Si Tu intru Mine. incdt uimegte lumea gi o silegte sd recunoascl intr-aceasta fapta lui Dumnezeu. 22. O. a$a incdt lumea (vllzdndu-i una) sd creadd precum cd Tu M-ai trimis. ca sdfie una. L-- . $i mdrirea pe care Tu Mi-ai dat-o le-am dat-o lor. 21. pe de altii psrte. dar lumea pe Tine nu Te-a cunoscut. 25. Pdrinte. precum nu se afld wajb[ in Dumnezev. implrAfia viefii vegnice s-a propovlduit gi e deschis[. pe care Tu Mi-ai dat-o.

vegnicia noasffi ins[ de noi atArnd unde s-o petrecem. ceea ce c6nd se implinegte. in tot felul ne cheam[ ca s6-L cunoagtem ca Tatit Si pe noi intreolaltf. Chemarea 3. cu incepere de aici. vom pieri de la fafa lui Dumnezeu 9i cu cel rdu vom petrece fdrd de sffirqit. cdci fiii unili in iubire trliesc in El gi aratii in lume cap5tul p[mintesc al impdrd]iei ceregti. prin necazurile viefii. Iatii cdteva dintre ele: 1. Cdci noi suntem pieritori cu firea ptrmdnteascI. ca frafi li fii ai aceluiagi Ptrrinte. Trebuie se Stim tofi supugii imperefiei cI suntem f. ca sd implinim cu toatii voia porunca cea rnane a iubirii. O cunogtinfi sigure despre acestea . Chemarea lduntricd a congtiinfei. Cgci firuI iubirii ridic5 fiii spre cerescul Tat6. iar dacd inclinEm spre firea pieritoare. Drept aceea. sE prindi gi societatea omeneascd in aceeagi iubire Treimicd. pe El il mogtenim gi viafa vegnic6. Chemarea din afarla cuvdntului. gi pogoard pe 2.inclind inim4 sau dragostea. si ne ordnduim viafa. pane atunci tot pe afard ne finem de rostul la'care wea Dumnezeu sd ne ridice. Tatitl. Pane nu recunoagtem c[ avem indoitd fire gi indoitli viafd: una plmdnteasc[ gi alta cereasc[ fdrd de sfhqit gi incepdnd de aici. . potrivit cu aceasti cunogtinfd. Dumnezeu igi cheam[ copiii prin mai multe graiuri. prin semnele mai presus de fire. prin mai multe surle. in care se rezuml toati sffidania lui Dumnezeu. La aceasttr trlire a vietii vegnice. Chemarea 4. dar nemnritori cu firea cereascd. prin necazurile morfii. minuneazd lume4 gi o silegte sd cunoascd pe Dumnezeu din fii. DacI ndzuim spre Dumnezeu. Iar pe fii Drmnezeul iubirii ii leagd intreolaltil ca sE fie una. trimise wemel:nic in corturi plmdntegti spre o mare probd gi anume: sd vedem gi sd se vadi incotro inclindm cu inima gi mintea. Ne-a adus Dunnezeu din nefiinfi la fiinp. gi inspre ce inclindrn ac?na sd avem pentnr totdeauna. dar sE ne mdntuiascd nu poate fllrd noi.iar credinfa ajutii gi duce la aceasti siguranJe . Fiul gi Drhul in fii. Chemarea 5.lE 86 cAnenpe lprpAnATu N-ar trebui decdt s6-L recunoagtem tofi pe Dumnezeu ca Tati gi cd noi tofi ii suntem fii gi. Aceasta e pe scurt voia Tatiilui gi rugiciunea Fiului.dptrui ceregti.

C6ci cu rMatei 5. cdnd indiirdtnicia firii s-a mai stins. in r6utatea necredinfei care i-a cuprins gi li se pare cd abia acum au ajuns la "adev[r". GLASUL CON$TIINTEI E un grai tiicut.newdnd sd gtie de Dumnezeu . prin firea sa. drumeti prin viafa aceasta. gi ne va btrga in chinurile iadului. .$i. Iar cei ce gtiu impreund. la fel. Cum it 't aa aga mI vede . dar mai ales neb6garca in seamd a acestui glas. o chemare lind. la fel. pArdndu-ne inaintea lui Dumnezeu 9i inaintea noasffi de toate fdrddelegile f6cute.CELE $APTE SURLE 87 6. Glasul congtiinfei insd" fiind gi capItul lui Dumnezeu din fiii Sd. sunt Dumnezeu gi omul. iar dac6 nu ne implclm cu pdrdgul acesta. nigte solzi. Sunt oameni care s-au invechit in rele . pe care o auzi sau infelegi cd vine dinlEuntru. Atunci gi Dumnezeu se stinge din ochiul nostru incdt ne piue cd nici nu mai este Dumnezeu.2s.vedere deodatd dinspre dou6 pa4i. s-au pomenit cu o rdbufrrire ndprasnicl a congtiinfei bolnave. prin urmare. care-i sting graiul. toatii wemea viefii noastre pdmdntegti. avem cuvdntul lui Dumnezev. incdt abia se mai aude. cd El va asculta pdra gi-i va da dreptate. reaua voinfd gi peste tot p[catele. inc6t gi somnul le-a fugit. ingrlmddesc nigte v6luri peste ochiul acesta. Patimile. Prin pdcatele noastre. mai cltre capItul zilelor. nu va putea fi in6bugit mereu. Chemarea la Judecatd. iar la unii le-a fugit gi mintea. insugi cuvAntul con-gtiinf5 insemneaz6 a gti imprewrE. 7. Odat5 gi odati incepe s[ strige la noi. rupdnd toate zAgazrnle flrddelegilor gi azvdrlindu-le pe toate in fata lor.a$a simt cE md vede . cdtl weme suntem cu el pe calel. Prin urmare cugeful sau congtiinfa e ochiul cu care vede Dumnezeu pe om gi acelagi ochi cu care vede omul pe Dumn ezeu.togiloq incat acegtia ajung de bun6 credinfE. dar totugi de dincolo de tine. Infelegem. Chemarea prin chinr:rile de pe urmi de la Antihrist. de la Dumnezeu. cum se face cI s-a intunecat Dumnezeu a$a de tare tn ochii p6cf. cap[tu] omenesc al congtiinfei noastre s-a imbolnlvit.

binevestindu-ne. prin lege gi prooroci.F cAnennn lvrpAnATrer 88 adevirat a fugit mintea omului care o viatd intreagtr nu face altceva decdt sI stingd glasul congtiinfei. incd de demult i-a chemat Domnul pe oameni prin preofi gi levifi.TNDERE Larrra vietii gi g6l[gia grijilor degarte strigd oamenilor in urechi nevoile lor p5:n6ntegti. CI{EMAREA CTJVANTULTn $r TACEREA TRASA LA RASPI.iar p" ei ingigi ca fii gi fra1i ai Sdi ? Iisus. slujitorii SEi. ca s6-fi pui nddejdea tn om. ild de-a drephrl congtiinJei chemarea Tatiilui cdtre fiii Stri. El a propovdduit.. wdnd-newdnd. sau preofia . ca sE nu-i piardl in fdrddelegile lor. prin credint5. ceea ce trebuia. Prin preofi nu te chearnd omul. ca odatd sd vadE fiecare. e drept chema gi cu glasul dinafarg. mai tare decdt le strig6 glasul congtiinlei trebuinfele lor vegnice. vestea gi descoperirea celei mai mari bucurii de pe pnm6nt. ca un Dumnezeu. sd vadd totdeauna. imper6fia Cerurilor gi. care nu strdmbau chemarea lui Dumnezeu. tnduplec6nd pe oameni sd se adune cu felul de viafd in lara de obirgie gi la masa impdratului. ca El. nu purtem preofia noastr6. au propovtrduit pe impdratul Cerurilor. inci de aici. Dar Dumnezeu. milostivul. Cdci Iisus ardea de mila lor. adicd prin congtiinfe mai curate. Noi. unde te vei duce. n-a greit mai tainic. ca s6-L pe Dumnezer ca Tatd. le rdnduiegte gi chemare dinafard" prin glasul slujitorilor Sli. Aga sunt tocmite lucrurile. ci te cheamd Domnul ca s5-fi strlmufi viafa ta de om. De aceea nu vrea Dumnezeu sd iegi din viafa aceasta" fdrd sE gtii gi tu cE fi-ai omordt sfatuitorul cel mai bun. dar nimeni. Oamenii abia mai aud cele de dincolo gi li se par departe: surzenia tot mai mult se intlregte gi chemarea linl nu se mai aude. prin slEvita Sa inviere. Cine cunoascEi a chemat pe oameni mai duios decdt lisus. Ucenicii SIi de atunci gi din toate wemile. niciodatS. gi nu te lasd sd pleci fara sa vez). biruinfa asupra morfii. ce-l aveai la indemdnd pretutindeni.Iar la plinirea wemii a rrenit la noi oarnenii insuqi Dumnezeu-Fiul sau Dumnezeu-Cuvdntul.

-____-7 ._-_. din sfinfi. Prefuiegti un lucru cAnd nu-l mai ai. fiind in stare s[ ne mdntuiascI. De aceea. inc6t ani de zile nu ajung.gi de cele mai multe ori libertatea congtiinfei . Rispunderea lor e limpede gi ticerea fdrl apdrare. ci purtlm gi propovdduim preofia imp[r[teascd a lui Iisus Fkistos. gi care. singurul care are dreptul sE Se propovdduiascl pe Sine. au darul s[ fie crezute de cel ce trece prin ele. ca sd nu piardd pe oameni. Iatd pe cine urmilm. Dumnezeu milostivul. ca s[-i dai de cap6t. ci urmarea gregelilor noastre.bunuri fdr[ de care se simte in multe chinuri. ci Dumnezeu Se propovdduiegte prin noi. l---- __. ci Dumnezeu preamilostivul igi cheamd copiii. ci voia lui Dumnezeu care strigl cltre oameni. Deci nu chemlm pe oarneni cu chemare de om. intrl sub alte stiipAnire. decdt sil-gi indrepte purtirile dupd voia lui Dumnezeu. Nu e graiul omului. fiindc[ ochiul congtiinfei gi-a mai pierdut vederea gi nici urechea nu intelege chemarea cuvAntului ce-gi are obdrpia de dincolo de vorbe. silindu-i s6-L caute pe Dumnezev. CHEMAREA CARE USTURA Mai tare gi mai duios de cum a chemat lisus pe oameni. gregind omul cu toatii voia sa. rurde i se furd gi-gi pierde multe insugiri sufletegti . Necazurile viefii ins6. Arn mai putea ad6uga c6. Aci vorbim numai despre necazurile viefii de pe unna pdcatelor. Necazurile nu sunt fapta lui DumnezerJ. dar pe cei datori cu cuvAntul ii gtim. cum a zis oarecine: calea cea mai lung6 pe pdmdnt e de la urechi la inim6. rumare pe care inglduie Dumnezeu s-o gustiim spre infeleptirea noastr6. Sunt doud feluri de necazuri. prin usturimea lor. o chemare mai tare. le rdnduiegte o chemare mai tare. ascultdnd preo]ii cu congtiinfe luminate. Pe sfinfi nu-i gtim. nu-i poate chema nimeni de pe lume. Nu ne propovdduim pe noi. Deci I I Tesaloniceru2. Iar omului care vrea sE iasd din ele nu-i r6mAne alti cale.2.CELE $APTE SURLE 89 legii vechi. Necazurile pentru ptrcate gi necazurile pentnr Evangheliel. iau pe oameni mai aspru dintr-o altii parte. Dar. prin graiul omenesc al slugilor Sare vdzute.

dar r6m6n mereu dovada cd noi silim pe Dumnezeu sI ne batS: Levitic 26. culesul viilor va ajtrnge pdn[ ia semlnat. I. I Sf. plmdntul igi va da roadele sale gi pomii roadele lor. ed. rdzboaie gi vdrsare de sdnge. vefi mdnca pdinea voastrl cu mulgumire gi veli trdi in pdrnintul vostru Pdrd primejdie. seceta gi foarnetea. Capete despre dragoste. Sunt mii de ani de cind s-au scris acestea. Dacd vefi umbla dupl legile Mele gi de veli pdzi poruncile Mele gi le vefi implini. ci intreabd-te pentru ce a venit ? gi vei afla rdspuns. strAmtor6ri 9i ndpaste. 5. 2. 4. Morim Marturisitorul.64. Deoarece fie prin acel4 fie prin altul trebuie s[ bei amlrdciunea jude- c6fii lui Dumnezeu. . ne std mtrrturie Scriptura. vol. c6 oamenii nu vor sd infeleagl la ce imbldtealI de necazuri ii duce iubirea de picate. Treieratul vostru va ajunge pind la culesul viilor. Filocalia. gi tot felul de pustiiri. bltaie intre plrinfi gi copii. Voi trimite Fdce pe p[mAntul vostru gi nimeni nu vd va tulbura.90 cARAREA lupAnATrEr "cAnd i1i va veni vreo incercare pe neagteptate nu invinov6fi pe cel prin care fi-a venit.Vd voi da ploaie la weme. 3."l Pe pricina suferinfei iati un schimb de cuvinte intre Dumnezeu 9i om: Omul se roagd de Dumnezev s6-l scape de necazuri gi Dumnezeu se roag[ de om s6-gi schimbe purtdrile. care de cine sd asculte mai intdi ? Chemarea aceasta mai asprl o face droaia de necazuri 9i nenorociri. voi alunga fiarele rele din pdmdntul vostnt gi sabia nu va trece prin pdmantul vostru. ce nu s-au mai pomenit: toate. wajbe intre oameni. pagube. Iar precum cd necaztrile viefii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu cdtre oamenii mai grei sau mai vicleni la minte. p. beteguguri. Socotifi acum. 6. urmdri gi platii indesatE pentru purtare gi pentnr lipsa de minte.

ei vor domni peste voi gi vefi fugi. Cinci din voi vor birui o sut6. 9. frigurile. de care vi se vor secdtui ochii gi vi se va istovi sufletul. 17. aga incdt sd nu implinifi toate poruncile Mele.face. roditori vd voi. c5lcAnd leg6- mdntul Meu. Voi umbla printre voi. Indrepta-Mi-voi fala Mea asupra voastrd gi veli cddea inaintea wdjmagilor vogtri. lungoarea. atunci inqeptit voi mtrri pedeapsa penfiu pdcatele voastre.CELE $APTE SURLE 9l 7. pentru a face loc celor noi. 12. gi vor cldea vrdjmagii vogtri de sabie inaintea voastrS. 15. gi o suti din voi vor prigoni zece mii. Atunci gi Eu am sd Md port cu voi aga: voi trimite asupra voastrd groaza. Iar docd nu Md vefi asculta gi nu veti implini aceste porunci ale Mele. Veti mAnca roadele vechi de anii trecufi gi veli da la o parte pe cele vechi. Cduta-voi spre voi 9i vd voi binecuvdnta.zadar gi wdjmagii vogtri vi le vor mdnca. Voi a$en locaqul Meu in mijlocul vostru gi sufletul Meu nu se va scdrbi de voi. Vefi semlna seminfele voastre in. DacE nici dupd toate acestea nu Md vefi asculta. De veti disprefui agezdmintele Mele qi de se va scdrbi sufletul vostru de legile Mele. 16. Vefi alunga pe vr[jmaqii vogtri 9i vor cddea ucigi inaintea voastrd.G . l-. 8. v[ voi inmulfi gi voi fi statomic in leg[mdntul Meu cu voi. voi fi Dumnezeul vostru gi voi veli fi poporul Meu. 10. 11. t4. cdnd nimeni nu vd va prigoni. 18.

23. 24. zece femei vor coace piine penhr voi intr-un cuptor. nici pomii din fara voasffi nu-gi vor da poamele lor. Piinea caxe intiregte o voi lua de lavoi. ci vd vefi purta impotriva Mea. 2l. Atunci gi Eu voi veni cu urgie asupra voas- 22. 27. in zadar v[ vefi cheltui puterile voastre cd p[mdntul vostru nu-gi va da roadele sale. $i dacd nici dup[ acestea nu vii veti indrepta. 20. gi vor da pdinea vodstrd cu cdntanrl.i. gi vefi mfurca gi nu vE vefi sdtura. iar p[mdntul vostru ca arama. voi trimite molimd asupra voastrd gi vefi fi dati in mdinile vrljmagu- lui. care vE vor lipsi de copii. Voi aduce asupra voasffi sabie rdzbunltoare ca sd rEzbune leglmAntul Meu. Iar dacd vd vefi ascunde in oragele voastre.Dacd ins6. veti umbla impotriva Mea gi nu vefi vrea sd Md asculta. gi pe voi aga v6 voi impufina. Voi frAnge indirdtnicia voastril cea mdndrd gi cerul vostru il voi face ca fieruI. vor pr6pddi vitele voastre.l-r 92 cARAREA lNpAnAFsr 19. gi dupd toate acestea. Affiici 9i Eu cu urgie voi veni asupra voastre $i v6 voi pedepsi ingeptit pentm p[catele voastre: 29.Ye[i m6nca carne de om: tnrpurile feciorilor gi fetelor voastre vefi mdnca. Dacd insl nici dup[ acestea nu Md vefi asculta gi vefi c[lca impotriva Meq 28. asupra voastr6. 26. incdt se vor pustii drumurile voastre. atunci ingeptit voi adduga lovituri pentru pdcatele voastre. .Yoi trimite fiarele cdmpului tre li v[ voi lovi gi Eu ingeptit pentru plcatele voastre: 25.

Iar pe voi vd voi risipi printre popoare. 38. Se vor cllca unul pe altul. 32.CELE $APTE SURLE 93 30.oi preface in ruin[.gilor vogtri gi se vor usca gi pentru pdcatele plrinfilor lor. 41. 36. Iar cei ce vor rlmdne din voi se vor usca pentru pdcatele lor in pdmdnturile wdjma. 40. Pentnr care gi Eu am venit cu urgie asupra lor 9i i-am dus in p6mAntul vr5jmagilor lor. 31. Vefi pieri printre popoare gi vd va inghili plmdntul vrljmagilor vogtri. 33. p6na gi freamltul frunzei ce se clatind ii va pune pe fug[ gi vor fugi ca de sabie. 39. voi pustii locagurile voastre cele sfinte. oi indlfimile voastre gi voi strica rtdtpii vogtri gi voi imprdqtia oragele voastre sub deramffurile idolilor vogtri. care se vor a$eza intr-insul. cdt sE se mire de el vrdjmagii ''rogtri. l-- . in urrnd voastrd imi voi ridica sabia. ca cei ce fug de sabie. c6nd nimeni nu-i va prigoni. atunci se va supune inima lor cea netliatil imprejur gi atunci se virr c6i ei pentru nelegiuirile lor. Deralna-. Uragele voasfe le '. cum au slv64it ei nelegiuiri impotriva Mea gi au mers impotriva Mea. gi nu vefi avea putere sd vE impotrivifi vrdjmagilor vogtri. gi va fi ptrmintul vostru pustiu gi oragele voastre dlrAmate. gi se va scdrbi sufletul Meu de voi. Celor ce \/or rdmdne din voi le voi trimite in inimi frica in pdmdnturile vrdjmagilor 1or. 37. Pustii-voi p[mdntul vostru. gi nu voi mirosi mireasma jertfelor voastre. cend nimeni nu-i va urmdri. Atunci iqi vor mdrturisi ldrddelegile lor gi fdridelegile pArinfilor 1or.

f--\ 94 cAnannn lupAnATrsr 42. Nu e chip de-a sc[pa de pedeapsd. $i osebindu-se cei ce erau din neamul lui Israil de tofi cei de alt neam. luptAndu-te cu ea. Doamne Dumnezeule. care a fost in stare sd schimbe. de la Dumnezeu. duptr ce s-au aqezat la locurile lor. mersul lucrurilor. inaintea poporului. luminat de povdfuitorii sdi.. iar ptrstorii nu le citesc mlcar Scriptr. ca sE nu gre$easc6. li s-a citit din Cartea legii Domnului Dumnezeului lor un p6trar de zr. spunem cI wemea noastrd le vede cu ochii pe toate acestea gi oamenii tot nu se indreapfil.. Neemia 9: l. . . au venit de gi-au mdrturisit pdcatele lor gi fdr5delegile plrinfilor lor. $i. gi de pdmint imi voi aduce aminte. ci numai gi numai cu schimbarea viefii. 2. 7. in ziua de doulzeci gi patm a acestei luni s-au adunat tofr fiii lui Israil. E o mare durere cd poporul nu pricepe. (Atunci) $i Eu imi voi aduce aninte de leg5m6ntul Meu cu pdrinfii 1or. ca sE posteasctr. Atunci un clrturar inlelepfit de cele pffite gi bun cunoscdtor al legii care at6rnd peste fdrddelege. imbr6cafi in sac Ai cu capetele presErate cu cenugil. reintorgi cu tofii din aspra invdtitur6 a robiei. iar dt pdtrar de zi gi-au mlrturisit pdcatele lor gi s-au inchinat Domnului Durnnezeului lor. in loc de orice alti t6lcuire. 3. nASPUqSUL POPORULUI IatS acum gi pocdinfa poporului. inwdjbindu-se cu dreptatea dumnezeiascd. face lui Dumnezou aceastil minunati mdrturisire a pdcatelor ptrrintegti.ua.

25... nici st6lpul de foc de a le lumina noaptea drumul ce aveau de fdcut. Dar perinfii nogtri s-au inddrdtnicit gi gi-au invdrtogat cerbicia lor. Invdrtogatu-gi-au cerbicia lor gi in rEzrrdtirea lor gi-au ales o cdpetenie. n-ai lipsit gura lor de mana Ta. Dar ei s-au ridicat gi s-au rdnndtit impotriva Ta. 21. 18. peste case pline de toate bunltiifile. In nemdrginita Ta milostivire nu i-ai p[rdsit in pustiu gi stdlpul de nor n-a contenit a-i cdldvzi peste ziin calea lor. hainele lor nu s-au invechit. 16.. peste fenteni sdpate in piatr[. Tu le-ai dat din inllfimea cerului p6ine cdnd au fl[mdnzit gi le-ai scos apd din piatrl cdnd au insetat. pe proorocii L- --'- . . vii. zdbavnic la mdnie gi bogat in mild $i in indurlri. gi au uitat minunile ce ai f6cut pentru ei. 20. care te-a scos din EBipt".CELE $APTE SURLE 95 14. 26.. ca s6-i infelepfeascI. nici inc6lflmintele lor nu s-au rupt.. $i s-au fdcut ei st[pdni peste cetitfi tari Si peste pemAntul roditor. gi au mdncat gi s-au siturat gi s-au ingrtrgat gi au ffiit in desfdtiri prin bunltatea Ta. nu i-ai p[rdsit. Dafi-le-ai lor regate gi popoare. Vreme de patnrzeci de ani i-ai hrlnit in pustie gi nimic nu le-a lipsit. $^i s-au pornit cu hulire mare impotriva Ta. Chiar cdnd gi-au fdcut un vilel turnat gi au zis: 'Tati dumnezeul tiu. 17. mdsliniluri gi pomi roditori din belgug. Tu le-ai arltat odihna Ta cea sfrnti. n-au ascultat portmcile TaIe. ca sd se intoarc6 in robia lor. au anxrcat legea Ta la spate. nici s-au supus. 19. Trimisu-le-ai Duhul Tdu cel bun. care iubegti a ierta. 22. dar Tu fiind Dumnezeu. gi setea le-ai stdmpirat-o cu apd. 15.

27. i-ai izb6vit de multe ori. Dumnezeul cel mare. dar noi am f6cut rele. gi gi-au inddrjit spinarea lor gi cerbicia lor gi-au invdrtogat-o. in mila Ta cea mare. Tu egti drept tn toate cdte ne-au ajuns. Dar. care nu socotegti ca pufin lucru suferinfele ce am indurat noi. Dar. din wemea regilor Asiriei. au strigat cltre Tine gi Tu i-ai auzit din inellimea cerurilor. gi in mila Ta cea mare le-ai trimis izblvitor ca s[-i izbiveascd din miinile wdjmagilor lor. care dau viaf[ celui ce le implinegte. $i ei din rlou 8u strigat cdtre Tine. Dumnezeul nostru. iardgi au inceput sl facd rele inaintea Ta. agtept6nd intoarcerea lor. Atunci i-ai dat pe mAna neamuri- lor strline.l-ai pov{uit sd se intoarc[ la legea Ta. ca s6-i stEp6neasc6. Tli. regii nogtri. 29. 32. 33. 28. 30. puternic Ai infricogat. Iar dacl s-au odihnit. Aftnci Tu i-ai dat in mdinile vrljmagilor lor care i-au apdsat. i-ai ing6duit mulli ani gi le-ai degteptat luarea aminte prin Duhul TIu 9i prin proorocii T6i. . Atunci Tu i-ai dat din nou in m6na vrdjmagilor lor. nici nu i-ai pdr6sit. in mila Ta cea mare. nu i-ai stArpit. cel ce fii leg[mdntul TIu gi faci mili. dar ei s-au inddrdfiricit gi n-au ascultat poruncile Tale gi au plcituit impotriva poruncilor Tale. gi nu s-au supus. c6peteniile noastre. cdci Tu egti un Dumnezeu milos 9i indurat. gi Tu i-ai auzit din inelfimea cerurilor 9i. 31. c6ci Tu ai fost credincios. dar ei nu gi-au plecat urechea. panA in ziua aceasta.r-Y-- 96 cARAREA fupAMTml care-i indemnau sE se intoarc[ la Tine i-au omordg gi fi-au adus hulire mare. Tu ?ns6. preofii nogtri gi tot poporul Tdu. $i acum. in wemea necazului lor.

37 . 35. Aceia domnesc peste trupurile noastre gi peste vitele noastre dupi bunul lor plac. levifii gi preolii nogtri. oamenii totugi nu se intorc spre Dumnezeu. clrora ne-ai supus pentnr p6catele noastre. CEASUL PRIMEJDIEI Mullime de oameni ins6 nici grijl n-au de cuvintele chemlrii acesteia.ecare rdnd de oameni. in mijlocul binefacerilor Tale. nici nu s-au intors de la faptele lor cele urAte. 36. iat5. Pentru toate acestea facem legemdng pe care noi ingine. De aceea ndpdstuirea wemilor se dedEnfuie cam in fi. $i astdzi. aprinstr de urgiile istoriei. fdcu s[ pdleasctr. sE se poarte dup[ legea lui Dumnezeu. cu iscdliturE. Regii nogtri. Ea igi inmulfegte astizi roadele pentnr regii. cu venirea pe lume a altor rdnduri de oa:neni.CELE $APTE SURLE 97 34. Dacd nici dupd asprimea unor atare chemdri. care usturd pielea vielii. surlele chemdrii a patra. preolii nogtri gi pdrinfii nogtri n-au pdzit legea Tq li n-au luat aminte nici la poruncile Tale nici la indemnurile ce le-ai dat. viafa incepe sE fie in primejdie: incep necazurile modii. suntem robi gi lara ce Tu ai dat-o pdrintilor nogtri ca sil se bucure de roadele ei 9i de bunltiilile ei. cu frecerea de weme. . il intdresc cu pecetea. ei nu fi-au slujit fie. cu jurdrndnt. intr-o tprd largd gi roditoare. oricdt le-ar vedea cu ochii gi ar trece prin ele. Astfel f6g6duir6. ba chiar s[ se gi stingl aceastli lumind a suferinlei. gi cdpeteniile. pe care le-ai dat-o Tu. 38. Nestatornicia firii omenegti. gi noi ne aflEm in mare necaz. cdpeteniile noastre. Cat au fost in regatul lor.

pedeapsacea asupra p6catelor. susfindtorul gi rostul sau destinul viefii noastre. apoi a murit. Acestea insl implinesc. le este in primejdie viafa gi primejduiesc ai pe allii. din ingdduinfa lui Dumnezeu. ci rabdE o weme rtrtiicirea omului. DacI mergem a$q potrivit acestora. atunci Dumnezeu se-ntunecd din mintea. Noi nu mai suntem sub impdrlfia legii vechi. Iar moartea o avem de la ucigagul. nu-i decit osteneali gi durere"a. a necredinlei. atunci Dumnezeu se desface din viata noastr6. aga vine prdp6dul in wemea fiecdmi rdnd de oameni. a fiului Sdu mai mic. cdnd oamenii se leagd cu totul de voile dracilor. dar rFapte 17. Iar de se leagd ca robii cu inima de lumea aceasta gi de voile tnrpului cele impotriva firii. Facere 6. La inceput oamenii trdiau mai mult. care indrdcesc ai sufletul 9i trupul gi o ducem a$a weme lndelungatd.27. pe urm[ se arat5 gi moartea din afar6 a trupului. 2 Facere 5. mintea li se str6mb6. ne migc[m gi sunteml.98 cARAREA hwAnATrsr Viafa o avem de la Dumnezeu: prin El trdim.28. in tot chipul chemdndu-I. dacd nu urmdm aga. dupi wednicie gi spre inlelepfirea multora."2 Cu trecerea de weme. 10. inmullindu-se oamenii pe pdm6nt. "Toate zilele lui Matusalem au fost 969 de ani. Iar dup6 trecere de weme gi inmultirea fdrddelegii intre oameni. 3 . S-8 inmulfit gi stricdciunea desfrAndrii. int6i e moartea sufleteasctr a ateismului. astilzi mulfimea bolilor gi desimea rdzboaielor mult au mai scurtat viala oamenilor. incdt nu mai deosebesc adevdrul de rdtiicire. ci inc6lcim viafa n<iastrl in toate fdrddelegile gi spurclciunile. ci in irnpdrdlia Harului cAgtigat nou[ de M6ntuitorul Flristos ca sd ne mAntuim. deci zilele lor (pe pem6nt) sE mai fie 120 de ani"3. din inima $i din voinfa lor gi ajung ctr nu vor sE mai gtie de Dumnezeu gi a$a vine osdnda la moarte. 3. Aqa era in wemuri de demult. oPsalm 89. temelia ei. iar ce este mai mult decdt acegtia. $i a zis flumnezeu: '\lu va mai rdmdne Dutrul Meu punrrea in oarnenii acegti4 pentnr cI sunt numai tup. Totugi nu se desface indatii dupl gregeala noastrS. avem viafa asiguratil de Dumnezeu. iar pentnr cei mai in putere 80 de ani. Deci. David ztcea: "Toate nlele viefii noastre sunt 70 de ani. Adic5 Dunnezeu este izvorul.

I l^ -? . Iegire 22. 30. 'Iegire 22. Cei ce se implrtdqesc cu nevrednicie. ce atArnd peste ei?) 11. acela sd fie omordt. $i a$a atArnd asupra lui pedeapsa cu moarte ndprasnicI" ce se implinegte prin rdzboaie gi nenorociri.a 5.CELE $APTE SURLE 99 dac6 nepriceputul de om se fine impotriva lui Flristos. 17. I Corinteni 11.e 10.s 9.T 8. unul ca acela sE moar6. Cel ce bate pe tatit sau pe mam[ s[ fie omordt. Cine nu ascultii de preofi. 36. cade din har sub lege. CeL ce va grdi de rdu pe tat6l s6u sau pe mErma sa. tr 3 Deuteronom 77. lg. Pavel: "MuUi dintre voi sunt slabi gi bolnavi gi o bund parte mof'll. gi vor fi femeile voastre vIduve gi copiii vogtri orfani.12. Cel ce scoate sabia. Sabia s-a ftcut ca s[ piardl pe cei necredinciogi.3 4.ro (D* ucigagii pruncilor. a 8 Iegire 31. inlelepciunea lui Isus Sirah 39. Tot cel ce va munci in ziua odihnei va fi omor6t. 6Iegire 2 ro Iegire 21.2 3. Despre ei nce Sf. de dragul ftr[delegilor. voi auzi pldngerea lor. intocmai cum scrie la lege: l. s elegire Iegire 21. incd se fac vinovafi de moarte.La nici o vdduvl gi la nici un orfan si nu le facefi rdu ! Iar de le vefi face gi vor striga cdtre Mine.18.52.s 6.14.6 7. Ziua de odihnit cel ce o va intinq va fi omordt. furand Sfenta imp6rtiqanie. Matei 26. gi se va aprinde mdnia Mea gi vE voi ucide cu sabia. de sabie va pieri. Pe vdjitori sd nu-i l[safi sd trliascd.l 2. 15. 22. Tot cel ce se impreund cu dobitoc str fie omordt.22-24. 31.15.

gi s-a pierdut $i in Rai. 9i se poate dob6ndi gi din iad. gi cd se face bucurie in Ceruri pentru un pdcdtos ce se intoarces. De aceea infruntind mflndria" a zis c[ vamegii gi pdcdtoasele vor lua-o inaintea "drepfilor"o. Orbul din nagtere Pene b judecata din urmd. $i pe cdnpuri de bdtaie. Si se poate pierde oriunde.JRMARE$TE DI. mdntuirea clp6tii vederea 9i a vdznt pe Dumnezeu gi a vorbit cu El.7. 18. Taharul. CE I.31. dar are pedeapsE. a crdpat in doud gi i s-au vdrsat toate mlnrntaiele.a 100 cARAREA ltrrpAnAppI Primul care a furat Sfenta impertS. a sdrit de pe cruce in Rai gi Lucifer ca fulgerul a cdz. noi tohrgi ne inddrdtnicim cu mintea impotriva voinlei lui Dumnezeu. luind astfel plata fdrldelegii saler. cade sabia gi se implanui in capul care nu mai are minte. Dumnezeu nu o va urgisi. fiul pierzdrii. Luca 11. De aceea ne poarti pe tot felul de cdi Fapte 2Matei 3 I l. rdstignit pentru faptele sale. Deci. Iar dacd. st&rd de-a pururi impotriva Adevdmlui. nu are leac.29. ci noi ne-am stdrnit-o in cale. 5Luca 15. .tt din Cenri. latJ ce fel de lucruri trebuie sd scoatem din noi gi dintre noi. se int6mpld cd. 9. oMatei 21. care s-a spdnzurat.ganie a fost Iuda. iar fariseii templului o pierdeau ncind c6-i pEcltos gi are drac2. nu facem altceva decdt intoarcem ceasul unei primejdii neagteptate. insd nu poate.34. Orbia rdutiilii. pe care nu al1ii. cel inviat a patra zi din morfi. cd acestea aduc ceasul primejdiei de moarte gi sabia atArn6 nevilzut asupra viefu. ln loc de indreptare pentru caxe ne dd Dumnezeu oarecare weme de rlgaz. Inima infrent5 gi smeritil ins[. Cereau semn3 gi umblau sE omoare pe LazAr. dacd nu ne invoim gi noi. Aceastii intoarcere urmdregte Dumnezeu si ne-o cd.gtige. in imperegia Cerurilor. sdvArgind oricare dinre acestea. $i in mFndstiri. plinind mdsura fdredelegilor. $i in ceata Sfinfilor Apostoli. a cdzvt din spAnzurdtoare de gi-a spart capul.JMNEZEU se poate dob6ndi oriunde.

ca dint-un vrur.p. Nu wea si[ zictr "muntelui' lumii acesteia ridicd-te din cale gi te arunc6 in tnanie. prin diferite moduri de pedepse. 'Sf. "Acela care iubegte lucnnile bune gi frumoase tinde de bunf. 14. cel de al doilea" adicl iubitorul de materie. Oamenii ins5 legali in negtiinf5" scurfi la minte gi slabi in credinlI urmdresc viafa pdmdnteascd gi toatii mAtrrirea lor e pentru tnrp. legea pdcatului. voie spre Harul indumnezeirii. se bucurd punrea in sufletul lui cdnd vede cum e stinsd legea plcatului in trupul s[u. prin diferitele strdmtor[ri.. dacd trebuie. op. c5" in ingustimea vederii lui. iar pentru aceasta s-a hotirdt moartea trupului. fiind cdl[uzit de Providenfl prin rafiunile infelepciunii. Cdt fine forma aceasta de viaftr oamenii vor fi amestecafi: cei din Noul Testament. Iar acela ce nu-i indritgostit de acestea e tras de la plcat impotriva voii lui . e oprit de Judecatit sE ajungtr la osdndd-'2 Toat6 riizbaterea cu nepriceperea poporului aceasta este. adicd s-o agtepte cu bucr. . chiar dac6 mai rlm6nem gi in viaJa aceasta. fiii celui rtru. Cel dintAi. e indumnezeit prin Providenfn.252. cu cei din Vechiul Testament pe care numai frica legii ii mai line in renduialE gi oamenii frril nici un testamen! oamenii fdrddelegii gi ai neorAnduielii fbril leac. $i n-ar trebui credinfi decat ca un bob de mac. incd din viafa aceasta. Rasptmsuri ctltre Talasie. ne grdiegte gi cu tunul. adicl iubitorul de Dumnezeu. Ceea ce urm[regte Dumnezeu in tot chipul e m&rtuirea sau intoarcerea noastrd duhovniceascl spre El 9i AcasI.rie ca pe-o izb[vire sigurl din imp5r{ia pitcatului. CIci gtie cI nu se poate ajunge la aceea de nu e golit5 mai inainte din tnrp. rdnduit[ spre desfiinlarea legii plcatului. ] helepciunea lui Isr:s Sirah 41. ca sd primeascd in duh fericita viafi viitoare. cit. Rar s[ gdsegti un om care sii dea sens religios modii. spre desfiinfarea lui. susfinutil prin inclinarea voinfei spre el.CELE $APTE SURLE l0l gi ne cheamd cu tot felul de surle gi.gi lucrul acesta il face Judecata cea dreaptS. Maxim Mtrrturisitoral.rrit. stiinrie sE vadtr gi sI susfin6 viata aceasta ca pe un scop in sine gi suficientii sie insiigi. Cuvintele sfintului ne invafi: "Pentru gregeala dintlii s-a furigat in trup legea pdcanrlui care este plEcerea simlurilor. fiii Harului. ca sd-gi deschida vederea impdr6fiei spiritului. Cel ce gtie cd moartea s-a ivit din pricina pdcatului.

din cetate. Iatii de ce. p6nd nu vom ajunge de aceeaqi ptrrere cu Dumnezeu despre viafa noastrd pdmAnteasc6. Cdci El e Stipdnul viefii gi al modii. care in primejdie de moarte fiind va chema numele lui Dumnezeu."1 Drept aceea. afard. 2oaniil 4. De aceea au gi zis P[rinfii. Ducint Sf. Cand ne pleclm capul gi vrem gi noi ce-a vrut Dumnezeu. tare mai emm neastdmplrat. dar dacd nu wem sE infelegem. igi va mantui sufletul cdci in ce-l va fi aflat moartea in aceea va fi in veci. h clipa aceea c[pdtiim linigtea sufletului. ne cheam6. nici unii cu alfii gi nici sdndtate in trup gi nici in or6nduirea omeneascd. incepe sii ne urmlreasc6 cu primejdii gi ndpaste. ori nu pricepem aceasta. cu mare talent literar. ca intr-lnsa sI frm socotifi in veci. nu deznedejdui de . nu vom avea linigte in suflet. m6ngdind pe oameni: "Cd p6cdtos ca un drac de-ai fi. din iad i-a scos gi poate s[ scoatJi din ghearele modii pe oricine vrea.a' r02 cARAREA lurnnApEr Cel ce nu primegte intimpldrile care il depdrteazl de patimi. acela fuge de ceea ce nu trebuie s[ fug6. nici sd-i nc6:<<Ce faci?>>"2 Cand a vnrt sd mintuiasc6 pe Adam gi cu tofi drepfii. idem. gi nimeni nu poate sd stea impotriva mAniei Lui. ne strig6. ori pricep€D. in tot ce face. Maxim MErnrrisitorul.puterea lui Dumnezeu". negtiindu-ne sflrgitul. "Tofi locuitorii plmdntului sunt o nimica inaintea Lui. fhrmnezeu ne caut5. Trebuie sd ne pleclm infelepciunii atotgtiutoare a lui Dumnezev. UANTUruE UNUI SFANT Sfarful Efrem Sirul. povestea c6lug6rilor cum a ajuns printr-o primejdie la cunogtinfa lui Dumnezeu: "Cend eram copil ca de 14 ani.32. precum gi despre cealaltii. suntem datori a ne afla mereu in pocdinfE. . care. urmEregte infelepfirea noastr6. intr-o zi m-au trimis pilrinlii mei intr-un orag. El face ce vrea cu oastea cerurilor gi cu locuitorii pdmdntului. de El asculte zidirea gi de El se teme iadul. orice ar fi dat peste zilele noastre.pp. fiindcd oricine. 309-310. de pe celdlalt teram.

gi ei au intrat gi au risipit turma oilor noastre>>. ci spune-mi mie pricina ta>. Iar st5pdnul | . iar altul pentnr desffinare. ci au rdmas. Deci am luat pietre $i am inceput a fugeri vaca prin pddure. iar slujitorii s5i au fdcut aga. Iar in noaptea aceea au sirit fiarele in staulul oilor gi au risipit toatf turma. unde te duci la wemea asta?> $i le-am r5spuns: <<M-au trimis perinfii pan6 in oragul de l6ngd cetate. dupd o lund de zile. am innoptat pe cale. inserdnd pe cale. incdt a cdzut la pdm6nt. gi merg acolo>>. umbl6nd s-o gdseascE. peste noapte au ndvdlit fiarele in staul gi au imprdgtiat turma prin pddure. st6pdne. Duc0ndu-mi dar. In temniff. unul era clevetit pentru ucidere. dintre care. $i a zis tanerul cdtre mine: <Nu te teme. gi atAta am fugdrit-o din urm[ cu pietre (iar ea era aproape sd fete). Era vaca unui sdrac. Am mai int6lnit in pldurea aceea $i pe slracul a cEruia ii era vaca. Iar ei mi-au zis: <<De cu seari este. Deci ducdndu-md gi remanend la ddngii. iaregi m-au trimis parinfii in oragul acela. Deci l6sdnd-o moarti mi-am vdzvt de cale. am fost trimis de pirinfii mei la oragul de ldng6 cetate gi. vino 9i dormi la noi. am aflat doi oameni legali. m-au aflat nigte p6stori de oi gi m-au luat sE md gdzduiascE la dAngii. Iar eu lepidindu-md 9i jurdndu-md cd n-am nici o pricind in intdmplarea aceasta nu m-au crezttt. $i arn f6cut laolalti in temnifl 40 de zile. intru arEtarea Ta m-am infricogat cu fricd mare foarte gi s-a dus puterea de la mine>>. iar dupd 40 de zile a stitut inaintea mea un oarecare tenAr infricogat. zicdnd: <Tu egti carele ai adus tAlharii. pe la mdlocul pldurii. o vacil ingrerxrati plscdnd. zicdndu-mi: <Tu egti carele ai furat qi ai risipit turma oilor noastre !>> Deci mai pe urmd m-au legat de coate gi m-au dat eparhului.CELE $APTE SURLE 103 du-m6. Iar eparhu^l a poruncit sd md bage in temnifd. iar miine dimineafi te vei duce in calea tor. Deci am luat pufin6 indrdznealS din graiurile sale cele bldnde $i am zis c6tre ddnsul cu multe lacrimi: <Stiipdne. am aflat in cale. nu cumva ai tntdlnit o vac6 ingreunatii prin pldurea asta ?>> Iar eu nu numai c5 nu i-am dat rdspuns cuviincios. intru cel mai ad6nc loc al pddurii gi a murit. Deci mi s-a intAmplat c6. iar noaptea au rndncat-o fiarele. Deci m-au prins pe mine stiipAnii turmei. gi m-a intrebat. Aga m-au aflat nigte pdstori de oi. ci gi cu ocdrile cele mai de pe urmd l-am amdrdt pe sdracul acela. zicdnd: <<Fiule. gi mi-a zis cu glas bldnd: <<Efreme. ce faci in temnifa aceasta?>> Iar eu am zis cdtre ddnsul: <Stilpdne. qi au zis cdtre mine: <<Frate.

am chemat pe berbafii care erau cu mine in temnij5. s-a dus. Iar cel ce era paret pentnr desfrdnare a zis: <<Sd v[ spun gi eu pdcatul meu. Dar gtii ce ai fdcut mai inainte de asta cu pufine nle? Cum ai alungat cu pietre vaca sdracului gi ai omordt-o ? Deci cunoagte. ce veneau in urma me4 gi-au frcut pricinl intre ddngii r:nul cu altul. Acesta-i pdcaflrl meu.Ceci acela strig6nd gi rugindu-se cu multe lacrimi. Atunci azis cel ce pentru ucidere era prins: <<Cu adev6rat eu vE voi spune plcatul meu. Cdci dupd weme de un ceas. iar eu st6nd priveam la d6nsul. puteam si-i dau lui m6na gi sA-l scot din rdu ca sI nu moarS. c[ nu este nedreptztelaDumnezeu>. dar avefi oarece p[cate grele pe care le-a]i ficut voi gi pentru aceea afi ajuns . Iar pe l6ng6 aceasta vreau s[ gtii gi tu c[ gi blrbafli acegti4 care sunt cu tine in temnifi. $i ato zis ciitre ddnqii: <<Cu adevErat aga este.104 cAnensa h. Mai inainte de asta cu doi ani s-a intdmplat cd erau doi . $i am zis c6tre dnn$ii: <<Frafilor. Celdlalt inctr a zis: <$i eu pentnr desfi€nare sunt prins gi nevinovat sunt de lucrul acestar>. sunt nevinovafi de pricinile cu care s-au pdrdt gi srurt legafi. nc?nd cii: <<Tu egti care ai adus tilharii ce au intrat 9i au risipit tunna oilor noastre>>. gi gtiu cu deadinsul.easta?>> Atunci a zis unul dintre dAngii: <<Eu pentru ucidere sunt prins. ci m-au clevetit pe mine>>. $i nu sunt vinovat Stitp0ne. ci egti clevetit. cd pentru pricina aceasta m-a l[sat Dumnezeu sd fiu clevetit 9i anrncat in temnita aceasta. mi-a zis: <$tiu gi eu cd nu egti vinovat la pricina aceasta. trecdnd. cil nu este nedreptate la Dumnezeu. l-a luat pe el curgerea r0ului gi a murit. gi alli doi oarneni. Mai inainte de acestea cu pufine zile treceam pe pdul rdului. pi nevinovat sunt in lucrul acesto>.>> Acestea zic6ndu-mi tenirul ce mi s-a ardtat. gi unul l-a biruit pe celIlalt gi l-a aruncat de p" pod in rdu gi s-a dus. A. Ci ispitegte-i pe den$ii gi invafS-te ci[ nu in degert sunt inchigi in temnifa aceasta. zdmbind cu fafa. cel afbri din ceta0e.cu purtarea de grijl a lui Dumnezeu . ca si cunogti cd drept este Domnul gi dreptatea a iubit. in aceastli pricin6. pentru care pricind suntefi inchigi in temnifa ac.ca s6 fiti prin$i in invinuirile acesteo>. lupt&rdu-se gi neput6nd sE iasi din apfr. Iar dac5 s-a f6cut zivL. Iar eu. ca s6-i dau minq eu n-am vn{ ci l-an l6sat str se inece.ga m-au legat gi m-au dat stlpdnitorului.pAnAtrel oilor m-a prins pe mine. ci judecdfile Domnului sunt addnc de ad6nc. Iar el. gi s-au apucat am6ndoi la sfad5 gi la bdtaie.

Iar vdduva se jura. Iar in noaptea aceea au sdrit fiarele in staulul oilor gi au risipit toatii turma. ca sI o putem scoate f6r[ mogtenire din averea plrinfilor gi-fi vom da 50 de galbeni>. Iatil pentru ce md aflu in temnif6. zicdnd: <SE stai de fafd inaintea surorii noastre gi sd mdrturisegti impotriva ei. precum cd gtii lucrul gi cu adevlrat a desfrdnat. ceea ce nu era adevdrat. panA c&rd seara t6ziu. newdnd s6-i dea nimic. s-au infeles intre ddngii cd vor veni martori care vor dovedi-o precum cd a desfiianat ca s[ o scoat6 fdrd mogtenire din averea pirinteascE. Mult eram neastAmp[rat. din pricina plcatelor mele. frate. pentru care sunt pdrdt acum gi stau in temnifl nu sunt vinovab>. Acesta e pdcaful meu. DucAndu-md. zicdnd: <<Tu ai adus hofii. am dat . gi am inserat pe cale. m-au luat sE gdzduiesc la dingii. Deci au venit la mine amdndoi frafii gi m-au rugat. Vaca etaaunui sdrac. intlr6tAndu-se sd dovedeascd invinuirea lor. gi ci au martori. Aga intr-una din zile m-au trimis p[rinfii in oragul de l6ng6 cetate. $i rya m-au legat gi m-au dat stilpdnitorului. zicdnd cd a desfrdnat. unde a cdztt de alergare gi a murit. pentru care pricind egti aruncat in temnitib Iar eu le-am rf. Ci frafii. cum cd ptiu lucrul 9i cu adevlrat a desfrdnat. zicdnd cI nu e vinovatl intru lucrul acesta.spuns: <Mai inainte de aceasta cu doud luni m-au trimis pArintii mei la oragul cel afard de cetate. Frafii ei insd. Deci am luat pietre $i am inceput a fugdri vaca prin pldure. am aflat in pddure o vacil ingreunatii. care ne-au furat gi ne-au risipit noud turmo>.>> Atunci au zis oamenii aceia cdtre mine: <<Nu cumva ai fclcut gi tu weo gregealE gi pentru aceea te-a l[sat rdnduiala lui Dumnezeu sd caziinispitit 9i s[ te arunci in temni]6?> Atunci le-am rdspuns. gi at6ta am fuglrit-o din urmd cu pietre. Astfel au clevetit amdndoi pe sora lor. am inghesuit-o in addncul pddurii. DupE ce am omor6t vaca.CELE $APTE SURLE 105 frafi ostagi avdnd avufie mult2l mogtenire de la pdrinti gi aveau gi o sord v6duv[ 9i incd nu imp[rfiser[ intre dAngii averea pdrinteascd ca sd-i dea gi ei partea cuvenitii. impreund cu noi. zicdnd: <Cu adevdrat vd voi spune gi eu ce-am fdcut. Iar eu am stdtut de fafd impotriva vlduvei. intorc6ndu-md.rinteasc6. cdutau pricind asupra ei s-o poat[ scoate fSrd mogtenire din averea lor cea pf. intilnindu-md nigte p[stori de oi. Atunci amdndoi au zis cdtre mine: <<Dar tu. Atunci stdpdnii oilor m-au prins pe mine. Aga am scos-o pe d6nsa din averea pdrinteascd f6rI mogtenire. iar pentru preacurvia. care gtiu lucrul.

zut peste mine.) + la judecati gi au adus inaintea lui cangea cea cu trei coarne gi toate uneltele cele de muncd gi a poruncit sd ne pun6 pe noi inainte spre cercare. rddeau de mine. A doua zi a gezrut st2lpdnitorul li * in a patruzecea zi slujitorii au adus trei oarneni legati gi i-au bdgat in temnif5" i-au finut in buhrci gi s-au dus. nu cumva ai vdzut pe aici. care lucru f6cdndu-se. nu e vinovat. Nu te teme. pe undeva o vacd ingreunat5?> Iar eu nu numai cd nu i-am dat r6spuns cuviincios. Iar muncitorii gi slujitorii care stliteau inainte. Iar cu bdrbafii aceia am f6cut inc6 30 de zile. cAnd nimic nu-ti folosegte. Apoi a poruncit sI aducd inainte pe al doilea. incredin. el tiglduia.at fiind cu totul. zicAnd: <<Fiule.. nu te temeai. pe cel pdr6t pentru desfrdnare. ci cu totul fir6 prihan4 a poruncit sd-l pedepseascd pe el. judecltorul a poruncit sdl slobozeascd pe el. au dezbrScat pe cel ce era prihlnit pentru ucidere 9i aducdndu-l l-au pus in mijlocul priveligtei. iar acum pl6ngi. fric6 mare gi cutremur a c5. pldngdnd gi c6utAnd-o. a cdruia era vaca. $i arn f6cut acolo singur incd 40 de zile. Apoi a poruncit ca pe mine. Pe acesta dezbrdcAndu-l gi aducAndu-l la mijloc spre munci. cum a fdcut uciderea. intrebat-ai pe bairbafii aceia pe care i-ai aflat in temnif6?> Eu i-am rdspuns: <tAOq Stiipine>. zicdnd cf. Atunci . Iar eu. $i m-a intrebat gi pe mine. Acesta e p[catul meu. $i pedepsindu-se gi celdlalt gi afldndu-se gi el nevinovat. zicdnd: <Ce pldngi fldcdule ? Cdnd fdceai cele rele. legat in fiare sd mI bage in temnif[. Deci au venit slujitorii la temnifd gi ne-au legat cu lanfuri de fier peste tot trupul gi ne-au adus inaintea judecdtorului. $i poruncind stiip6nitorul sd se aducd legafii. Stiipdnitorul intrebindu-l sd spunit adevdrul mai inainte de munci. gi i-am povestit lui toate acelea care mi-au spus blrbafii aceia. vdzdndu-md plAngdnd gi tremur"and. legat in lanfuri de fier. in vis iar6gi mi-a stlitut inainte inged acela ce mi se ardtase mai inainte gi mi-a zis: <<Efreme. mai mult mE topeam de fric6. iar dup[ multii vreme de pedepsire s-a dovedit cd e nevinovat gi a poruncit st5pAnitorul s6-l slobozeascI. Deci plAngeam 9i mi vdietam. auzind aceste vorbe.106 cARAREA lprpAnATmr de s[racul. 9i de fric[ am sldbit cu sufletul. ci gi foane l-am octrrdt pe el. indatii vei intra gi tu la mijloc>>.. ctr negregit gi mie imi vine rAndul.

carele face minwri !> Deci tofi.- . Iar al treilea a zis: <<$i eu. prihdnindu-o de desfr6u. frate. Iar celllalt e care a aruncat pe omul acela in rdu. in priveligtea norodului gi s-au adus iarEgi toate uneltele de cantd inaintea lui gi a poruncit sI fim adugi gi noi spre cercare. agteptau sfirgitul. La rindul meu le-am povestit gi lor toate. l-am aruncat de pe pod in rdu gi a murib>. doi sunt care au clevetit pe sora lor. frate. sau suntefi clevetiti ?> Iar ei mi-au rdspuns: <Adevdrat. Deci. venind la temnifd \ -. gi pentru acela ce a mlrturisit asupra surorii lor. nu cumva inainte afi fdcut gi alte gregeli gi pentru acelea afi ajuns sd cddefi in nigte invinuiri grele ca acestea?> Atunci cei doi frafi au zis: <<Crede. cu adevdrat vinovati suntem>>. din plcatele mele. am clevetit-o de desfrAu. le-am zis: <<Fratilor. iar celdlalt a fost prins in desfrdnare cu maritate. cd avem o sord vdduv6. am omordb>.rat pentru care pricind afi fost aruncafi in temni. despre care fi-a povestit fie celElalo. Deci am zis cdtre ddngii: <<Cu adevdrat suntefi vinovafi de ucideri. $i arn zis c[ffe ddngii: <Domnii mei. vrdnd eu pe deplin sd md incredinlez dacd mi-au spus adevdrul. gi pentm acela ce n-a dat mdna celui anrncat de dAnsul in apd" putAnd s[-l scape de la moarte gi n-a fdcut-o. spunefi-mi cu adevf. precum gi pentru cei doi biirbafi pe care i-am aflat in temni15. frate. fra1i. Deci. gi am adus gi martori mincinogi asupra ei. berbafii aceia s-au temut cu fricd mare gi s-au minunat de dreapta judecatii a lui Dumnezeu gi au zis: <<Unul singur este Dumnezru. gi wand noi s[ o scoatem f. Auzind.rinteascS. pldngand cu mare necaz. care erau in temnile cu mine. am chemat pe cei trei bdrbafi.a aceasta?>> Atunci cei doi frafi mi-au zis: <Crede. cele pentru mine. Deci. din pdcate. despre care fi-a povestit fie btrrbatul acela ce mai inainte s-a slobozit din temnif6.'gi-au scos-o fdrd mogtenire din averea pErinteasci. Unul din noi am omordt. Iar celdlalt a zis: <<Eu treceam rdul cu incd unul gi pricindu-ne.CELE $APTE SURLE r07 mi-a zis: <Vezi dreapta judecati a lui Dumnezeu ? Iar ca sd cuno$ti aceasta" afld. cd cei trei berbali ce sunt inchigi astLzi cu tine in temnit6. Drept aceea. A9a am scos-o afard din mogtenire>>. $i zicdnd acestea s-a dus de la mine.dre mogtenire din averea noastr6 cea pf. gi amdndoi suntem vinovafi de ucidere>>. dacE s-a f6cut ziud. a doua zi a Senfi stiipdnitorul la judecatil.. cucernicd gi temdtoare de Dumnezeu. cd pentru pdcatele noastre.

mdnfuiegte-md de nevoia aceasta. poruncind stEpdnitorul. spdnzurat gi muncit. li se taie mdna dreapti gi sd-i spdnzure in furci. cd degi ai sc6pat nesup[rat din cealalti cercare. precum 9i cd a aruncat pe altul in rdu pi a murit. gi multe ceasuri muncindu-i. Iar stiipdnitorul a dat hotfudre asupra lor. zicdnd: <<Atotputernice. intru mare temere gi spaimd am cdzut. ne-au pus lanfurile de grumaz gi ne trdgeau prin mijlocul cetiifii. ca sf. i-au bdgat spre intrebare. Efreme. de bundvoie a mdrturisit gi uciderea ce o fbcuse de curdnd. cd mI fac monah gi-fi voi sluji fie !> Iar stip6nitorul a porwrcit slugilor. gi cum ci ei sunt vinovaji de desfrdnare gi ucidere. Ajungi. Eu plingeam cu amar 9i rugam pe Dumnezeu. m-au infdgurat cu nigte zdrenfe gi ducdndu-mI gol. au spdnzurat pe cei doi frati de gemdnarea rofii. Deci. gi toati cetatea alerga sil ne vadi nevoia pedepsei. pdzeasc[-se acesta la altil cercare. auzindu-i gi v6z6ndu-le. Atunci stiipdnitorul a dat hotirAre asupra lui. * Atunci a treia oard a venit la mine tenerul acela ce mi s-a ardtat mai inainte in vis gi mi-a spus: <<Ce-i.FI 108 cAnanne tprpAnAUsr cei rdnduifi cu pedepsele. zicAnd: <intindefi-l din patru p[4i gi-l batefi cu vine de bou !> Dar cel ce gedea impreund cu stitpinitorul a z. dezbr6cdndu-m[ de hainele mele. Doamne. Deci dup6 multti weme. Iar pe noi amdndoi ne-au pus inaintea celor ce acum se pedepseau.rturisit clevetirea gi nedreptatea ce au f6cut-o ursupra surorii lor. te-ai adeverit pe deplin cd Dumnezeu ocirmuiegte lumea cu dreaptit judecatii gi nu este ne- . stdpdnitorul a zis: <<Dezbr6cafi pe tened gi aducefi-l in mijloc !> Slujitorii. stilpAnitorul a poruncit si se dezbrace cei doi frati Si s6-i bage in mijloc. flicEule. Adus fiind gi acesta. fiindcd e wemea prfurzulub>.ls cdtre d6nsul: <Stdp6ne. Deci muncitorii dezbritcAndu-i gi aducdndu-i. Deci stitpAnitorul a poruncit sd fiu legat cu lanfuri gi bEgat tr temnif5. ca sd i se taie amdndoud mdinile gi s6-l spAnzure 9i pe el in furci. ca sd ne aducd inaintea dregiltorului. DupI ce a luat gi hotdrdrea aceasta. Eu plAngeam vdzAnd o fricd ca aceasta" iar slujitorii md infricau gi mai mult. dar acum nu vei mai sc6pq ci vei gusta gi tu muncile ce vezi acum). $i. Deci eu. au mf. dupl ce gi-au luat acegtia platz. a poruncit sd-l sp6nzure gol in gemdnarea rofii gi s6-1 munceasc[. m-au pus inaintea judec6torului. stilpdnitorul a poruncit sdJ aducd spre cercare $i pe cel[lalt. zicdnd: <<Crede.

intrAnd aici.3-7. m-a fdcut pe mine monah.. zicdnd: <StipAne. n-o sd iei multe. socoteam oare cum vor lua sfhrgit cele pentru mine. m-au adus inaintea judec6torului. Deci. Efrern'Sirul. Aga am inceput a-l ruga cu multe lacrimi. ca sd md inwednicesc a mI face monah gi sd slujesc Stapdnului Hristos>. pundndu-md in mijloc. $i venind slujitorii la temnifE. Stdpdnitorul a poruncit sd md dezbrace gi sd mE lege cu zdrenfe gi. dar cu purtarea ta cearea. in ziua a opta a poruncit sA se rdnduiasc6 iegirea. care petrecuse in casa pdrinfilor mei. gezdnd el in divan a poruncit sd fiu adus spre intrebare. Iar eu. Aceste4 frafii mei. Tipografia NafioSi pp. iardgi mi-au pus lanful de grumaz $i md trdgeau in priveligtea cetdfii spre cercare. nald" 1926.CELE $APTE SURLE 109 dreptate la Dumneze\ ?> Iar eu i-am rdspuns: <<Aqa. $i zicAnd acestea s-a dus. ai f6cut dreptatea aceasta mare cu robul tilu. mi-a zis: <<Se cddea fie. Atunci slujitorii dezlegindu-mi legdturile gi ddndu-mi hainele. E* . sd fii cu bun5 a$ezare gi sI nu te arunci in temnita aceasta. Stiipdne. ca gi voi impreund cu mi4e sI slEvifi pe Dumnezeu cel ce voiegte ca tofi oamenii sI se mdntuiaspd gi la cunogtinfa adevIrului sd vie. Iar el. care wea sd te slobozeascb. ce pot se-fi fac? insd nu te teme. indatll gi numaidec6t am mers in munte la un stare! gi cdzAnd la picioarele lui gi povestindu-i lui toate.'l I Sf. dup[ cinci zile a venit alt stApdnitor. m-am adeverit gi m-am incredinfat. cE minunate sunt lucrurile Domnului gi nenumilrate cdile Lub>. cunoscAnd cd sunt clevetit. zimbind cu fafa. Miluiegte-md pe mine robul tiu gi md scoate din temnifa aceasta. aporuncit si-mi dea drumul. insd dupE asprimea legilor m-a intrebat gi. La gapte zile dupd luarea stdpAnirii. m-au imbrdcat gi m-au slobozit. cdruia ii erau incredintate judecdtile. Cuvintele Invdldturile. a intrebat pe acela. de sunt ceva legafi in temnlld? lar el spundndu-i cd e un tdn[r legat pentru o pricin[ oarecare. Iar eu. Stdpdnitorul vdzdndu-md rn-a cunoscut. Deci. Cdci vine alt stdpAnitor. intru mult necaz petrecAnd. cu preaslSvire izbdvindu-md. vi le-arn povestit pentru folos. Bucuregti. gi tntru ar[tarea ta ai mdngdiat neputinJa mea.

iar oile Dumnezeu le gtie". a ceea ce ordnduiegte 9i face Dumnezeu.nr iNlnEpcruNrr cu MoARTEA Cend nu mai rdspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. decdt s-ar fi mdntuit acasd. Este gi nu este aga. curn l-au povdfuit cei trei "prieteni" ai sdi. in atotputernicia Sa. cu prilejul t6rcoalelor morfii in jurul viefii sale. Iar g6ndul al treilea e cE in suferinfe fbr[ de voie s-au mdntuit mucenicii. lumea crede cd mor in rdzboaie cei rdi gi scapd cei buni. vlzdndu-l cI s-a indreptat pe calea bun6 pentru toate zilele lui pe care le-ar mai avea . Drept aceeq Dumnezeu. ii mai subliazd mintea $i a$a gdsegte pe Dumnezeu. Unul din sfinfi a zis: "Caprele eu sunt. Dumnezeu in atotgtiinta Sa. Sd cercetim.dacd pentm cineva e mai de folos viafa. Deci. ajunge la str6mtoare gi nevoie mare. ba chiar $i pe draci. ca printr-ingii s[ aducd la mdntuire pe cei de mdntuit. mult mai mulli se mAntuiesc pe front. Obignuit.abia cu ajutorul primejdiei ii induplecd sd wea gi ei ce vrea Dumnezeu. incdrcat de pdcate. cel milostiv intru dreptdti. adicd mdntuirea. chiar dacd nu pricepem aceasta. ca pe singura sctrpare a sa din primejdie. tot a$a $i cu suferinfele rdzboaielor.dacd ar fi . Atunci viafa oricui se afl6 in primejdie de moarte. a rdzboaielor. sau mai mult ii folosegte mutarea din viala aceasta. Apoi Dumnezeu. dau de asprimea dreptdjii Sale. gi a celor de acasd gi a celor de pe fronturi. singurul lucru cu adevdrat de trebuinf[. pe cei fdrd nici un Dumnezeu. in suferinle de bun[voie s-au m6ntuit cuviogii. pe necredinciogi. sd ne bucurdm de hot5rdrea Lui.rului sd vie. Ludm ca g6nd de ajutor in darea rlspunsului voinla lui Dumnezert. spre pedepsirea rdutifii.gi precum gtie gi face . care pe mulli ii spalS de fEr[delegi in giroaie de lacrimi. Acum I se roagd pentru prima datls gi poate ca niciodat[. Pe urmd numai singur Dumnezeu gtie . intre marginile ingdduite. ingdduie rdzboaiele. Aga bundoarl cineva. Al doilea gand de ajutor e primirea de mai inainte ca bun. Necazurile ii mai topesc trupul. folosegte $i pe cei rdi. pe cei nebdgdtori in seamd sau protivnici . gi gtiind cd nimic nu se intAmpld fdr[ voia lui DumnezeL:. c6nd. care urmdregte ca toli oamenii sd se mAntuiasc[ gi la cunogtinfa adevf. pricina aceasta.ll0 cAnanEn lvrpAnATrcr socorEI. pentru cd numai singur Dumnezeu gtie gi line socoteala fiecdruia.dar totugi oameni cumsecade .

2. Pe cei ce trecuJi prin suferinfe au cdgtigat intirire gi statornicie spre bine 9i printr-ingii gtie Dumnezeu cI ar dobdndi mdntuire gi al1ii. fie spre viafa cea fdrl de trup. Acegtia a$a-s mai de cdgtig pentru m6ntuire. Iar pe al treilea fel de oameni. primindu-i Dumnezeu cu cdt de cdtd pocdin!6. Dacd ins6 il gtie.9i mai tdrziu il scoate din topitoarea suferinfelor. fXrd intoarcere. sau cI. i-a pus la incercare gi i-a aflat Lui-$i wednici. sd ispSSeascd" sE intoarcd.ci necazurile spal6 petele pdcatelor de pe haina noastrd nevdzutA. sau inddrdtrnici la sfatul gi rugdmintea celor buni. au ajuns la cea mai buni pocdinfl din viafa [or. tinzdndu-gi la fdrddelegi mf. mai zdbavnici la pocdinf6. Sufletele dreptilor sunt in mdna lui Dumnezeu gi nu se va atinge de diinsele munca. cape un infeleplit. p6nd nu se schimbd in rIutate nerdutatea lor. precum scrie: inlelepciune 3: 1. vrea sd rdspldteascd. prin rdutatea lor. l---I'_= .CELE $APTE SURLE lll cuminte .inile lor. atunci cAnd dupl gtiinfa lui Dumnezeu. il va mai ingddui printre mai multe gi mai grele primejdii. cd mai tArziu va avea o pocdinfd gi mai bun[. plEcufi fiind lui Dumnezeu. cf. Pe cei ce ins6 n-au statornicie in bine. fie c[. pe unii ii scoate din viafa cea degartil. sau sE mdntuiascl pe unii din cei de acas6. De cumva iarEgi se dedau stricdciunii gi ingrlm6dirii de pdcate. Cu cei rdi gi. ingreunAndu-gi astfel sau chiar pierzdndu-gi mdntuirea gi chemdndu-i de aceea mai devreme. printre alte negtiute taine. dup6 gtiinfa lui Dumnezev. iardgi ii cheamd la gcoa16. mai ugor sd se osdndeascd. ci iar[qi s-ar intoarce la rele. $i aga face de cdte ori trebuie gi cu toti cdfi trebuie. ca sI nu-gi mai inmulfeascd relele gi aga. fie intorcdndu-l spre viala plmdnteascd. ca in aceea sd se socoteascd in vecii fir6 de sfhrgit. uit6nd fdgeduinfa ce au fEcut-o la strdmtoare.in chip nevdzut gi minunat il scap6 de moarte sigurd. sctrpdndu-l din fiecare. pe acegtia ii scap[ gi-i intoarce iar acas6. pe cei buni. prin darul lui Dumnezeu. . Pdrutu-s-a in ochii celor nepriceputi cd drepfii sunt mo(i cu des6vArgire gi iegirea lor din lume e o mare'pedeapsd. in chip nlprasnic. ii scoate din viaJa cea degart5" fie gtiindu-i cE ar avea sd cadd mai tirziu. are gi aceste doud socoteli: sau ii pierde in grabd.

uneori pedepsegte n6prasnic weo fdrddelege.F tt2 cARAREA hwAnATrsr 3. 7. Cu aceea ci nu pedepsegte rlutatea numaidec6t. gi numaidecdt. gi sd nu se piardd dinte oameni cunogtinfa rdsplltirii dupd fapte. ca sd-gi ia osdndd vegnicf. stiim linigtifi gi noi. sd se desdvdrgeascd 9i ea. aga i-a lemurit. ii intinde ispit[ puternic[. $i-i lasd pe oameni neinfricafi de pedeapsa nlprasnicE. mare rdsplatd vor primi. vegnic linigtitii asupra rdului. Iar dac5.cum fac oamenii. . fdrd leac ai nu pdfesc nimic din necazr-rile oamenilor. aici. ca pe nigte mdrturii ale neputintei aceluia.. cd Dumnezev i-a incercat pe dAngii gi i-a aflat Lui-$i wednici. Ci tocmai pe faptul cd inglduie rdilor s6-gi fac6 de c?p. care ne int5regte cu linigtea Sa. 5.. gi numaidecdt. precum nici nu sldvegte bun6tatea tuturor. . trebuie cI i-a lepddat Dumnezeu gi-i lasd sE se deslvdrgeasci in rele. Ca aurul in topitoare. Chiar dacd in fala oamenilor au indurat munci.atotputernicie. * O altii tainl a lui Dumnezeu e gi aceasta: Nu pedepsegte toat5 rdutatea tuturor. iar ei sunt in pace.precum s-a spus la cele penffu Saul. Dumnezeu ar fi un fricos. Strdluci-vor in ziua rdsplEtirii. . o face ca sd mai pund fr6u rdutifii intre oameni. un neputincios. totugi. $i pufin fiind pedepsifi. $i mergerea lor de la noi sfdrdmare.Dacf ar face aga" atunci gi oarnenii ar face binele de fric6. 6. Apoi. gi mai ales sd nu scad6 in credinf[ incepltorii. micit la o m[sur6 omeneascd sau cel mult tngereascE. sub ocrotirea cdreia.. prin virhrtea credinfei. gi ne-ar da sE inJelegem cE se teme de rdu gi-gi apIrE stlipdnirea. mdntuirea ar fi de sil5" iar nu o faptii a libertitii gi a dragostei. . aga i-a primit. gi ca pe o jertfd de ardere intreag5. spre pedeaps[ siguri in ziua judecdfii. ne dovedegte atotputernicia Sa. Iar dacd sunt c6te unii r6i. dacd repede ar pedepsi tot rdul. primind palmele gi scuiplrile rdului. in fata atotputerniciei lui Dumnezeu. nddejdea lor e plinl de nemurire. 4. aici.

18. 17. . 2 Corinteni 5: 1. Pentru iubitorii de Dumnezeu nu este durere. omul nostru cel dinlduntru se innoiegte zi de zi. cu puterea Bisericii vdzute gi nevdzute. casd vegnic6. dorind sd ne imbric6m cu locuinfa noastrd cea din cer. tdnguindu-se de ingustimea vederii gi de strdmtimea credinfei oamenilor. dar adevlrul acesta rdmdne: cI ne-a trimis Dunrnezeu in lumea aceasta. ca sd inviifS:n a ne lepdda de ea gi sd o clutdm pe cea adevdratii". De aceea nu ne descurajdm. mai presus de orice m5surl o cumpdnd vegnicd de mdrire. nef6cuti de mdnd. ugoarE gi de-o clipa ne agonisegte nou6.gi nu este moarte. ori cii nu rdsplf. se desface. Ca unora ce n-avem in vedere cele ce se vdd. prin ribdarea multor negtiufi de oameni. ei trebuie fericifi gi urmafi cu aceeagi lepldare de sine gi de viafd" oricdnd wemea ne-ar cere-o. IatJi de ce toat[ gnja gi rugdciunea sI ne fie sd-i primeascd Dumnezeu in locagurile dreplilor pe cei ce ne-o iau inainte. ori cd rdspl5tegte. De aceea suspin6m in acest trup.tegte. scdpdnd" cu ordnduire dumnezeiascE. din invelitoarea viefii celei degarte. zice cd:.CELE $APTE SURLE 113 Deci. p€ cdnd cele ce nu se vdd sunt vegnice. "OricAt ni s-ar pdrea de neobignuit. fie rdul. Pentru cE suferinfa noastrd. 2 Corinteni 4: 16. dacd plm6nteasca noastrd locuin16. fiindcd cele ce se v6d sunt wemelnice. gi mdcar cE omul nostru cel dinafard se prdp6degte. nu este primejdie afard de pdcat . 2. atotputernicia 9i dreptatea lui Dumneze\ sfbr6mii mereu podile iadului. Ci noi gtim cd. avem in ceruri cl[dire de la Dumnezeu. fie binele. un lucru e sigur: cd vine o rdsplatii sigure gi vegnic6" Si cii biruiegte binele asupra rdutefii. cd socotesc numai cele de uci. Unul dintre slujitorii lui Dumnezeu. in cortul acesta. Apoi.

Prin ei. de bund voie. ca sE scape pe fiii Sdi de judecata cea aspr5. care s-au stins in necredinf5. de bund voie. prin gaiul lor. in ceasul al unsprezece\ea. Poate tocmai pentru cd e aga de smeriti judecata aceasta milostivd.114 cARAREA frr. asta mdndria n-o poate face. bun. sI le facl o judecatd milostivd gi fEre nici o lnfricogare. Dacd am fi noi mai simliJi. sd vie de bund voie la . ruDECATA MILOSTTVA De obicei oamenii nu se intorc la Dumnezeu decdt atunci cdnd dau de primejdii. prin iertarea 1or. Dumnezeu te iaftn. la rosturile tale vegnice. Preofii poartii preofia lui tlristos. preamilostivul. nu numai fiindcd te face din rdu. ca sd nu ajungem cdtre seara viefii aga de imbhtiti de rele. Dumnezeu ili vorbegte. am vedea cd Dumnezen.ii. ce o face Dumnezeu cu noi plcdtogii. ei care gtiu totul. insd ar fi cu mult mai bine sE vii. din vrdjmag al lui Dumnezeu. Nu e rdu si te intorci la Dumnezeu nici chiar afunci. sd vie in genunchi inaintea unui simplu preot gi sd-gi ingire toate fdrddelegile gi necazurile lor ?! Nu. Mare este Taina poc[in1ei. ei care st5pdnesc peste oameni. ci gi pentru cd un lucru a. gi nu tras de m6necd sau p6lit cu prdjina din urmd. oricdt ai fi de pdc6tos. incd din dimineafa vie.rpAnATrcr Deci nu sunt de pl6ns dec6t necredinciogii.ga de mare e acoperit cu chip smerit. Cum sd poatd veni. gi iardqi s5-i impace cu Sine. pe Fiul Sdu cel Unul Ndscut. Dar e bine s[ se gtie cd viata in primejdii pe mulli i-a scos din numdrul morfilor gi i-a primit Dumnezeu din bratele morfii. adicd atunci cdnd ii ajunge dreptatea durnnezeiascd din urmd gi trebuie sd dea seama de ce au ftcut. ne imbie cu iubire. nu pot sd vie la mdntuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plinA de "gtiinf5" $i afumati de mdndrie. cdnd mergem noi. le trimite. Dumnezeu te cheamd. Taina sfhnti a poc6intei. gi ne mnfturisim gregelile. cobordnd din ceruri. a dreptifii dupd fapte. ca nigte instrdinafi gi protivnici lui Dumnezeu. Taina poc5infei este judecata milostivd. Mila cea fhrtr de margini a Tatilui. prieten al Lui. in imperdfia vietii.

care. cdnd a mdntuit lumea pe cruce gi c6nd I s-a impuns coasta. ca sd vadl mai departe decdt stadia viefii acesteia wemelnice. din cdnd in cdnd. Acesta iaragi nu se mai repeti. Iar al treilea e botezul sdngelui. dacd se intAmpld sI vie necd.. precum erau odati sfinfii mf. Mdntuitorul numegte gi mucenicia botez. Sunt trei botezuri care ne curdfesc de toate: primul. ci numai in privinfa primirii. . 38. in privinfa venirii. cei ce se boteazd in weme de pace gi sd se boteze cu sdngele lor.de faJA fiind gi sluga Sa. a inordt sAnge gi apd. de asemenea ne spal6 toate p6catele. pe care il putem face. ei dau de asprimea dreptlfii care-i fierbe in zearn lor pdnd li se moaie oasele trufiei. fafi de oameni gi fafe de noi inqine. Al doilea e botezul poclinfei. dup6 atot$tiinla de mai inainte a lui Dumnezeu.rturisitori ai lui Durnnezetr. din weme in werne. Sfhntul Chiril ne invafdr: "Dacd cineva nu primegte Botezul nu se mdntuiegte. cei ce se boteaz[ tn wemea prigoanelor.utat de noi. gi nu at6rnd de noi.pp. mai ales in vremea de prigoand a credinfei cregtine dreptmiritoare. care merg cdnt6nd la moarte. Acesta e un dar pe care-l dA Dumnezeu cui gi cui. dar pentru impdratul Cerurilor abia se mai gdsesc pufini. tilmaci al voii Sale cdtre tine gi chezag al tdu I 2 Sf. in Taina spovedaniei rogi pe Dumnezelt)cdruia I te mdrturisegti. care sd fie linigtifi gi bucurogi de moarte. cd pentru pricini pErndntegti se gdsesc mii gi milioane de oameni. op. afard numai de mucenici. cdnd zice: <<Putefi sI befi patrarul pe care Eu il beau gi sd vI botezali cu botezul cu care Eu m[ botez?>>"z E lucru de mirare. cdnd suntem inzestrati cu danrile Duhului Sfhnt. De aceea. Taina poclinfei sau mdrturisirea e al doilea botez: botezul lacrirnilor. care primesc imperefia gi fdrA de apd.96-97. Pentru aceasta trebuie ochii spdlaJi mai bine. Marcu 10. Chiril al lerusalimului. Acesta nu se mai repetii. ori de cdte ori ni se incarcd congtiinfa cu gregeli fafi de Dumnezeu. ca sE se boteze cu apd. cit.CELE $APTE SURLE u5 smerenie. Cel in Treime inchinat gi a Sfintei Sale Biserici. . fericifi sE treacl prin porfile focului gi asculigul sabiei la impdratul sufletelor. mai ales dacd ne-a venit din hotirdta rndrturisire a lui Dumnezeu. e Botezul din apd gi din Duh. gi trebuie f6cut. prin care intrdm in obqtea cregtind. sau nagterea a doua. Mdntuitorul nostru. Mdntuitorul. sau al lacrimilor.

stdtea amdrdt pe-o piatr6 din grddind. se fdr5 road6. gi se fremanta zi qi noapte. ci e mai presus de fire. putrezeau in aceleagi pdcate. $i bun e Dumnezeu. iar alfii ziceau cI ar trebui sd cumpdrlm cu aur octrrile 9i necazurile ce le pdtimim de la oameni. Totul e sd te invoiegti aga. pentru Dumnezeu. prin toate mijloacele ce-i stiiteau in putinfd" sE intoarcd pe cei rlt5cili din calea pierzaniei gi s6-i intEreasc6 tn cuvEntul lui Dumnezeu. $i trebuie sI iertilm la nesfhrgit. covArgit de grija datoriei sale preofegti gi mdhnit annamic de . Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau gi le cuprindeau picioarele. Dacd nu ierfi. gregelile frafilor t5i.ildamice sfaturile zilnice. iatii spr:nem cd ea lucreazl revenirea oam enilor la nerdutatea pruncilor. cerdnd de la Dumnezeu s6-i atate. pentm ce nu poate sd-i atragd la mAntuire? intr-o sdmbdti sear4 dupd vecernie. din Sfentul Mr-rnte. ingirindu-le pe toate. gtiindu-se chezag pentru sufletele 1or. dar numai dacd iedi gi tu. vedea cu durere ci ostenelile sale rdmAn ostenea "IJn preot. Cu toate acestea. Nimic nu-i clintea din noroiul pdcatelor. ZEdarnicl. zidamice sfanrile date la spovedanie. z. Acesta e infelesul gi capitul acestei judecdti milostive a lui Dumnezeu: redobdndirea iubirii f6rd margini. din inim6. cdci te iartit de toate datoriile tale. SFAruL DIN IAD intr-o carte veche. Ce sI facd bietul preot ? Cum s[-i indrepte ? Cdci se infldcdra pentru lucrul lui Dumnezeu. pe tofi. era slujb4 zAdamice predicile. Cdt se poate prinde de minunea acestei Sfinte Taine. intoars6 de la toate picatele spre Dumnezeu gi spre tofi oamenii. dupd cum te ajutii congtiinla. din toatt inima. nici Dumnezeu nu te iartl.ll6 cARAREA ltvpAnATmI citre Dumnezeu . Credinciogii s5i lepSdar6 numai f6fnrnicia.s[-fi ierte mulfimea relelor ce le-ai fdcut. un duhovnic iscusit in povefe a l6sat inchisd intr-o intAmplare inv6tdtura aceasta: n de zi. incolo. c6ci adevdrat nu e dup[ fire sd iubegti din toatii inima pe cel ce te ucide in tot felul. gi El ifi ajut6. cum ii gdsise. binecuvintAnd pe cei ce-i duceau la moarte. cu frica lui Dtlnnez-ev Si gnja pdstorifilor s6i.

Satana chibzui gi apoi rdspunse: . ca mdine vor muri gi dup[ moarte nu mai e nimic ai o sd le pard rru cr nu gi-au fbcut toate gusturile cAt au fost in putere. asupra unei vedenii infricogate: o gloat5 de arapi. pentru cE lucrurile Celui de sus: cerul gi pemdntul gi toate c6te le impodobesc mdrturisesc slava Lui gi toate dovedesc cE El este. neav6nd de cine sE se team5" uSor ne vor c6dea in gheare. iegi o altlt cdpetenie incornoratE gi zise: . sI furiS5m in mintea oamenilor gdndul dracesc cd nu este Dumnezeu.Intunecimea ta.E- CELE $APTE SURLE tt7 tnrda-i fdrd road5. Deodatit. Sd vie altul. S[ le spunem c6 nu e nici rai nici iad gi. cu o niiscocire mai vicleanE. c2[ci. ca sE umplem cu ei implrdfia beznei pi pAntecele flemand al iadului? La aceastii poruncd a tartorului celui mare.gtiga prea mulgi: clci printre oameni sunt r:nii rdsdriti la minte. prin urmare sunt slobozi s[ mlndnce. gi s[-mi spunefi: cum afi putea voi mai ugor gi mai sigur ingela pe oameni. gi. gloatele intunecate ale incornorafilor. pierdut in gdnduri grele. Satana ii cumpIni vorbele. nici rdsplatil sau pedeapsE. Cum sta a$a. drdcegtilor gloate. marele gi incruntatul tanor al 1or. vor face numai ceea ce wem noi gi vom umple iadul cu ei.Nici cu viclegugul acesta nu vom putea cf. gi zise: . care gtiu cd este Dumnezeu gi . Era un divan al diavolilor in frunte cu Satana. lucind ca pdcura. astfel. i se ar6tarE ca un nor intunecat de duhuri necurate. sE bea gi sd-gi facr toate poftele trrupului gi ale inimii. Ascult6ndu-I.imea aprinsd de sfat iegi inaintea Satanei o cdpetenie. Nu trecu mult gi din mul. apoi ii zise: . negrl ca tilciunele. sf6tuiti-vd.Cu minciuna asta prea pufini vom putea prinde in undiJi. din mijlocul divanului un glas diavolesc zbierd de clocoti vdzduhul: . prin urmare. intrard in putoarea diavolegtilor sfiituiri. iata cd Dumnezeu ii deschise ochii nec6jitului s6u suflet.Voi. nlscocifi cu mintea voastrd megtertr in viclenii. Atunci din gloatele intunericului. dar dupd moarte nu este suflet gi nu este judecatil.intunecimea t4 pirerea mea e si le spunem oamenilor cd. chiar dac[ ar fi Dumnezeu.

de ochii lumii.Voi. ca o otravd dulce. oameni buni.pe care ei le gtiu prea bine . ldudatii s6 fie gdja ta de-a umple iadul nostru cu progtii gi destrdbdlafii pdmdntului ! Am ascultat cu luare aminte viclegugurile.tovard. am nlscocit la rdndul meu un viclegug gi mai mare: de ce sd nu lEudlm pe oameni penbu credinfa in Durnnezeu. ca nisipul mdrii. cI toatd droaia dracilor sughifi de groazi Atunci din mullime se rupse o alt5 cdpetenie gi. gi. Eu weau oameni mul1i. in judecata de apoi gi in r6splata dup[ fapte? De ce s[ nu le spunem gi noi cI este un rai $i un iad. care diinuiesc in veacul veacului? Dar. strecurafi in urechile oamenilor goapta cu adevirat dup6 numele nostm: <<Nu vf. PanA atunci.sE le goptim la ureche. gf6bifi cu poc6infa. ochii Satanei fulgerar6 de bucurie dr5ceascd. la porunca Satanei. duhurile iadului se imprdgtiare cu iuteala gdndului pe fala pim6ntului. Treifi mai intiii dupd cum vd vine pofta. dup6 ce le vom spune toate acestea . dar mare lucru nu. oameni buni ! Mai e vreme destuld. bItand cu laba pe umeri pe diavolul care ndscocise acest viclegug. vdzAnd cd ele nu sunt pe placul intunecimii tale. cI doar n-o sl mruili chiar miine !>> $i. Vedeti-v6 mai intii de grijile plmAntegti. duhuri puturoase ale impErEfiei mele. sprijinindu-se fanfol in coad5" duhni urmdtoarea propunere: . Poc6infa lSsafi-o mai la urm6 ! Nu vE grebif ! Ascult6ndu-1. o dati" de doud ori.gilor nogtri despre pienarea oamenilor. ca gindul risipifi-ve pe fala pdmfutului gi. facefi-v6 datoria cdtre Dumnezeu gi suflet numai aga. Pentu pocdinta adev[ratil mai avefi weme. Cu viclegugul acesta ne picd gi noutr ceva in gheare. aga ca gi pane acurn. $i apoi mulli gtiu cd sufletul d6inuiegte gi dupd moarte gi va merge la judecata cea de pe urmtr" dupd cum ii invaf6 Scripnrile.F ll8 cARAREA lrwAnATrer c6 in dreapta Lui stil rlsplata sau pedeapsa dupd fapte. in nemurirea sufletului. aga de scumpf. de mii de ori: nu ve grebifi cu poc6inla. poimiine. El se ridicd trufry de pe jilful de fldclri ca smoala gi.Prea intunecate jupdne gi tatA al minciunii. Mai e weme destuld: mdine. nici cu spovedar. s6-i inchid ca pe o turmii de progti in toate pegterile iadului ! rdcni Satana gi tr"anti odatll din copitii aga de tare. s[ amdgeascl pe zdbavnicii oameni in . la bdtrdnefe.ria adevlratii. nouil" tuturor dracilor tii. glasul lui tuna o dat4 de se cutremur[ tot intunericul iadului : .

pe poimdine. Dumnezeu iartii negtiinfa. zdrobirea gi bdtaia. atunci vin peste tnfunecata lume necazuri mai presus de fire: "Tdriile cerului vor fi zguduite. De formd gi de ochii lumii. trimigi la Lot in Sodomq in chipul a doi oameni.. dar viclenia ba. Sus in Cer. clci sodomia locuitorilor striga la cer gi chinuia sufletul dreptului: I 2 2 Petru 3. pricina zAbavei lor de a se hotdri sd se mdntuiascd cu adev6rat. Cet despre ei ingigi mai au vreme destulE: mdine. aga c[.CELE $APTE SURLE 119 minciuna pierzirii. la btrtr6nefe. Nu-i va fi zvdrlit5gi betrdnefea laolaltjl cu tinerefea? DEZLANTUIREA STIHtrLOR Dacd oamenii totugi nu se intorc de la rele.. Ci aga se fine cumplna intre sus gi jos. 10. . Iar omul cu socoteal5 vicleani e acela care-gi dI cu voia toatl tinerefea dracilor. inlelepciunea lui Isus Siratr 40. se int6mple pe pdmdnt tot de pe pdmdnt igi iau plecarea. rlmdnAnd ca lui Dumnezeu s6-I dea o bdtr6nele distrusd.toare la cer gi cI din cer coboar6 rdspr:nsul.". avem m[rturia ingerilor. zice Domnul !"r Ceci: 'Moartea gi sdngele.. in sfhrgit. gi de' noi atArnd ce sd ne vie de la dreapta judecatii. gi preotul. cu amAnarea pociintei pe mdine. iar mdine. Dar cele ce vin sf. poimiine.trdnefe. ca nigte storgi de vlag6" nu mai sunt buni de nimic. vrejili de goapta ademenitoare a viclenilor. trudit de soarta credinciogilor sii. Iatii sfatul de primejdie care-i incdlcegte pe oameni in rele gi-i bag[ in toate necazurile gi in tot intunericul. nu voi cutremrua numai pdmAntul. Vedenia se stinse. la bf. dar.ll-I2. gilseau cI sfaturile pErintelui sunt bune mai mult pentru cei batr6ni. Iar precum cd de pe p6mdnt se suie pricina picatelor strigf. ei igi tndeplineau datoriile cregtinegti. nici duptr asprimea necazurilor. oricdnd. intelese. asupra celor nelegiuili s-au zidit toate aceste4 gi pentnr ei s-a f6cut potopul"2. inwdjbirea gi sabia. ci gi cerul. poimdine. la cirma nevdzutii a lumii se rinduiegte ce sI fie jos pe pdmdn! cu tofi gi cu fiecare.. in toate.

-

t20

cARAREA lvrpAnATmr

Facere 19:

13. Strigarea lor s-a suit inaintea Domnului gi Domnul ne-a trimis sd-i pierdem. 14. Atunci a iegit Lot gi a grdit cu ginerii sdi gi le-a zis: "Sculafi-ve gi iegifi din locul acesta, cd"va sE piardn Domnul cetatea". Ginerilor insd li s-a perut cd Lot glumegte.
Faptele lor nu-i l6sau s[ cread[, ci fdceau sd li se pard glumd gi a$a au pierit gi ginerii lui Lot, fdcindu-se newednici de cuvdntul lui Durnnezeu. Dar avem inse.gi mdrturia lui Dumnezeu, cea datd lui Noe inainte de potop:

"Sosit-a inaintea felei Mele sf\itul a tot omul, cdci s-a umplut pdmAntul de nedreptiifile lor, gi iaflEu ii voi pierde de pe p5mdnt"r.

$i s-au deschis stitvilarele cerului gi a fost potopul. Iar pentru wemuri viitoare avem alte rdspunsuri ale cerului atirndnd peste faptele pdmdntului:

Apocalipsa 14: 12. Aci este r6bdarea sfinfilor, care p6zesc poruncile lui Dumnezeu gi credinfa lui Iisus. 13. $i am auzit un glas din cer, zicdnd: 'Tericili cei mo4i, cei ce de acum mor pentru Domnul ! Da, graiegte Duhul, odihneascd-se de ostenelile lor, c5ci faptele lor vin cu ei". 14. $i am privit gi iatli un nor alb, gi cel ce gedea pe nor era asemenea Fiului Omului, avdnd pe capul Lui cununl de aur 9i in m6na Lui secerd ascufitit. 15. $i alt inger a iegit din Templu gi a strigat cu glas mare celui ce gedea pe nor: pune secerea gi

I

Facere

6,!3.

CELE $APTE SURLE

t2l

secere, cdci a venit ceasul de secerat, fiindcd s-a copt secerigul pnmdntului. 16. Atunci cel ce gedea pe nori a aruncat pe plmdnt secerea Lui gi pdmdntul fu secerat... 18. Apoi alt inger a iegit din Altar, avdnd putere asupra focului, 9i a strigat cu glas mare celui ce avea cosorul ascufit, gi a gr6it: pune cosorul tiu cel ascufit gi culege strugurii viei plmdntului, c6ci boabele ei s-au copt. 19. Atunci ingerul aruncd pe pdmdnt cosorul lui gi culese via pdmdntului gi ciorchinii ii arunc6 in teascul cel mare al rndniei lui Dumnezeu. 20. $i teascul fu cdlcat afard din cetate gi a iegit sdnge din teasc pane la zAbalele cailor, gi in dep[rtare de o mie gase sute de stadii.

Ferindu-ne de a indrdzri vreo tAlcuire, un lucru e sigur, despre care nu mai incape nici o indoialS, cd firddelegile duc omenirea intr-o istorie cu necazuri din ce in ce mai apocaliptice.

ANTIHRIST
El e "acela" care va veni in numele sdu - nu al lui Dumnezeu eweu de neam, care va tirdni sub ascultzrea sa tot p6mdntul. Caci "acela" va primi sd fie imp[rat peste strdlucirea tuturor impdrdliilor
p[m6ntului.r Cregtinii - cu numele - din pricina inmullirii ftrddelegilor care rflg Duhul2, a$a se vor sltrbi la minte, incdt de fricd3 mulli r.1o. lep6Oao ae Flristos gi vor primi toata voia rea- gi vor gusta toatd rIutatea r[ului, "clci credinla nu este a tuturora"t. Viala lor, sldb6nogit6 de pdcat" va da indr5zneald Satanei, care va lucra in "acela" tot felul de
' Matei 4, 8-9. I Tesaloniceni 5,
Apocalipse 21, 8. a2
19.
5

2
3

Tesaloni ceni2,3. 2 Tesaloniceni 3. 2.

F

r22

cARAREA lvrpAnATmr

puteri gi de sernne, de minuni mincinoase gi de amigiri nelegiuite pentru fiii pierzerii, fiindcd n-au primit iubirea adevdrului, ca sd se mdntuiascd. De aceea, pentru cd iubesc p6catul mai mult dec6t pe Dumnezeu, Dumnezeu le trimite amdgiri putemice, ca sd dea crezLmdnt rninciunii, gi sI cadd sub osdndd tofi cei ce n-au crezut adevIrul,
ci au indrdgit nedreptateal. Iudeii de odinioare" impingi inlduntru de "acela" au rdstignit pe Domnul, infepdndu-I c6lcdiult, $i nu l-au putut face mai mult nimic; dimpotrivd Domnul, pogordndu-Se prin cruce la cei din inchisoare, a spart vegnicele incuietori, gi mare pradi a fbcut nesifiosului iad. De atunci umbl6 protivnicul ca un leu turbat, intdrdtAndu-gi uneltele, ca mdcar faptele gi invdf6tura M6ntuitorului sd le intunece in necredinfd. Neputdnd nici aceasta, igi aprinde ciracii $i pe "acela" al lor, care se repetd in fiecare veac de oameni, din zileLe SfinJilor Apostoli3, pAnd in zilele celui mai desdver$it Antihrist, din vremea de apoi, cdnd va propovldui lliea, ca doarE-doard va putea mdcar sd stingd pe ucenicii lui Iisus de pe fata pdmdntului: prigonindu-i, sp6nzurAndu-i, ucigdndu-i, rdstignindu-i gi in tot felul omorindu-i. Mai mult, cum'zice un P[rinte, acest Antihdst - care nu se mul;umegte numai cu necredinfa sa, ci wea necredinta tuturora - nu va avea astAmpdr decdt in ziua cind ar izbuti sd ucidd pe Dumnezeu gi sd-L azvirle din inima gi mintea celui din urml credincios rdmas pe pdm6nt; 9i nu rdvnegte, nebunul, la o mindrie mai mare, decdt aceea de-a termina odatd cu Dumnezev, iar in locul Lui str-gi implAnte in sufletul omului, ca pe o sabie a iadului, chipul s6u de fiare. "Acela" nu se mulfumegte numai sd ingele pe oameni cu amdnarea pocdinfei pe mdine, pe poimdine, la bdtrdnefe, ci luptd nebun cerAnd: 1. moarte lui Dumnezeu; 2. moarte invdpturii Sale; 3. moarte cregtinilor, ucenicilor SIi; 4. pustiire Bisericii Sale gi oprirea Sfintei Jertfe celei de-a pnruri, care este Sfhnta Liturghie. Chinurile cele de pe urmd, cele de la Antihrist, in care va lucra toatil puterea Satanei, vor intrece toate prigoanele cdte s-au intefit asupra cregtinilor, de la inceput panl in zilele acelea.
2 Tesaloniceni 2,9-11. 2 Facere 3, 15.

I

1 Ioan 2, 18. oMateahi

3

3,23.

CELE $APTE SURLE

r23

Numai sila unei prigoane peste tot pemdntul impotriva cregtinilor ii va hotnri si lase la o parte orice vrajbe confesionald gi sd
fre una, cum au fost la inceput. Nu vor sc[pa de sub tiivdlugul urgiilor istoriei panA nu vor veni gi la mintea aceea sd asculte gi sd implineascS, mlcar la rugdmintea cea mai de pe urmd a Mdntuitorului in lume. Poate cd in vremile acelea abia vor mai fi cregtini; dar oricdli vor r6mdne, aceia trebuie sd treacd, peste ceea ce ar fi foarte bine sd treac[ cregtindtatea vremii noastre gi sd fie zna. Primejdia comun5 s-a ardtat in lume, unirea cregtinlt2ifii int6rzie. Doamne, pen6 cdnd?

sf\it

Deci, cAnd fdrldelegile vor inclegta mintea gi inima oamenilor gi-i vor sllb6tici aga de tare, incdt vor zice cd nu le mai trebuie Dumnezeu gi Bisericd gi Preofi, incdt va fi sdlblticirea 9i nebunia uriil peste tot plmdntul, atunci vine sfhrgitul.

SFA},ITA LITURGHIE

MAI TINE LUMEA

Precum Taina pocdinfei sau mdrturisirea este judecata milostivd a lui Dumnezerr, ascunsl sub chip smerit, gi iubitorii de smerenie dau de darul acesta, asemenea gi Sfhnta Jertfd a Mdntuitorului, din Sfhnta Liturghie, ascunde, iar[qi sub chip smerit, o taind a ocdrmuirii lumii. Cei vechi gtiau pricina pentru care nu se arat6 Antihrist in zilele lor, cdci Sfintul Pavel vorbegte despre taina aceasta in chip ascuns, dar n-o numegte2. E Sfinta Liturghie, sau Jertfa cea de-a pururi, despre care a grAit Domnul prin Daniil3 gi apoi insugi ne-a invdfat. Ea este aceea care opregte s[ nu se arate Antihrist, sau omul nelegiuirii4 decdt in wemea ingtrduitil lui de Dumnezeu. Cdci pentru mulfimea faradelegilor, demult ar fi trebuit Drmnezeu-Tatlll sd sfhrgeascd lumea, insd Dumnezeu-Fiul, Cel ce este iubirea de oameni gi de toati firea, mereu se aduce pe Sine Jertfl sfiintil inaintea lui Dumnezeu-TatAl,'mijlocind milostivirea de la

Et.
Luca 6, I 22
I

l.

3

Tesaloniceni2,6.

a2

Daniil 12,lO. Tesaloniceni},3.

r
t24

cAneng,q, lupAMTnt

Fiul lui Dumnezeu pentru noi o rdstignire neintreruptd; Mielul-impilrat sti mereu chezag inaintea Tatilui, aducdndu-Se in
Rabde Jertfd neincetatS" rugf,minte de mijlocire pentru biata lume. CE de n-ar fi sdngele Mielului, al insugi Arhiereului-imparat, Iisus Hristos, dat de bund voie gi neincetat pr4 de mAntuire pentru oameni, stAnd cu iubire gi plrtinire pentru lume, demult ar fi inecat Dumnezeu pdmdntul in sAngele oamenilor gi l-ar fi ars cu foc, desfbcdnd de istov stihiilel. Deci sdngele Mielului din Sflnta impArtiqanie mai fine sufletul in oase gi lumea in picioare. Precum Taina Pocdinfei e un dar al Cerului, sub chip smerit, pentu mdntuirea fiecIrui suflet in parte, aga Sfanta Liturghie, marea taind, ascuns6 iarIgi sub chip smerit, mdntuiegte lumeq sau o feregte de urgiile Antihdstului. IatE de ce, toati lumea ar trebui sd vie la Sfrnta Liturghie, ci pentru d6inuirea lumii e darul acesta pe pdmdnt. Ceea ce se poate spune, pe scurt, despre o prea mare tainl a lui Dumnezeu, ascunsd in Sfhnta Liturghie, care se sdvdrgegte gi in Cer gi pe pimdnt, gi pentru care mai fine Dumnezeu lumea, am incercat. Dar Sfbnta Liturghie este neasemlnat mai bogat6 in taine, care nu se pot dep6na pe limbd omeneascE. Dumnezeu coboard intre oameni gi suie oamenii la Sine, pe scara Sfintei Liturghii.

PROOROCUL DE FOC

Deci citd vreme mai sunt oameni ce cauttr pocdinfa gi Sfiinta implrtirganie, Satana n-axe putere: il opregte Dumnezeu. Dar cdnd oamenii se vor intuneca la minte aga de tare, incdt vor impiedica Sflnta Liturghie, cu toatl voia lor, wand necredinti" in zilele acelea va inceta 9i Jertfa cea de-a punri, gi va incepe udciunea pustiirii, precum zice
la:

Daniil 12: $i din wemea cdnd va inceta Jertfa
t

cea

2 Petnr

3,7,12.

CELE $APTE SURLE

t2s

de-a pururi gi va incepe ur6ciunea pustiirii, vor 1290 de zile.

fi

E wemea de trei ani gi jumltate, in care va propovddui llie, cel mai mdnios prooroc, gi va vesti cele gapte cupe ale urgiei lui Dumnezeu - cele de pe urmtr - cu care se va sfhrpi m6nia lui Dumnezeut. Va fi o vreme de str0mtoare, cum n-a mai fost de la
inceputul lumii, nici nu va mai fi2. in zilele acelea:

Daniil 12:

Mulfi vor fi curdfiJi, albifi gi ldmurifi; iar cei nelegiuifi se vor purta ca cei nelegiuifi. Toli cei fbrd de lege nu vor pricepe, ci numai cei infelepti
10.

vor inlelege (ce vreme e: apropiindu-se a doua venire).

Cei fbr6 de lege hulir6 pe Dumnezeul Cerului din pricina
durerilor, care-i frigeau de-gi mugcau limbile, dar de faptele lor nu s-au poclit, zice Apocalipsa'. La plinirea acelei vremi de pe urmd, cAnd rdutatea va fi desdvdrgit coapt6, va vesti Iliea, Proorocul de foc, a doua venire a Mdntuitorului. Vestirea aceasta, bucuria cea mai mare a cregtinilor, va fi primejdie de moarte proorocului adevdrat; cdci oamenii frridelegii il vor_ucide ca pe Ioan Botezdtorul, care era in duhul gi puterea lui Ilie', la cea dintdi venire. Dar tocmai cdnd protivnicii Atoputernicului credeau cd omorAnd gi pe cel din urmd prooroc, in sfhrgit "au terminat cu Dumnezeu", iat[ cd invie IIie... Iudeii igi dau seama de nebunia protivniciei lor gi de ingelarea Antihristului gi, cu infricogare gi cutremur mare, se intorc ai primesc pe Iisus Fkistos'DumnezetJ, dupd cum mdrturisegte despre ei Scriptura. Proorocul mincinos, Antihdstul, prin duhul sdu necurat cu care lucrd gi se fine, r6scoalS pe tofi imp[rafii lumii s5-i adune la rdzboiul zilei celei mari a lui Dumneu"r6,in valea lui IosafatT, la cel de pe urmd r=azboi gi la cea mai mare vdrsare de sdnge de pe pdmdnt.
rApocalipsa 15, 1. 2Matei 24,21-22. 3Apocalipse 16, l0-ll.
oMaleahi 3,23. 5Luca l, 17.
6

'loil4,

12.

dpocalips 616,14.

I--

126

cARAREA ttnpAnATrpr

STEXTE CRUCE PE CER

Luminatll in slav5., mai strdlucitoare ca soarele, clreia inctr i. :lu stat oamenii impotrivdr gi au injurat-o, se va ardt4 in ciuda tuturor wdjmagilor ei, semn sldvit de biruint5 a binelui ulsupra rdului. Atunci, in zilele acelea infricogate, pe plmdnt gi in tot tmpul, insuqi Dumnezeu-Cuvdntul vine sE cheme pe oameni, pentru cea din urml oaril, insd nu la pocdinf5, ci la judecati. Atunci Dumnezeu gi iconomia m6ntuirii nu mai e pe crezute, ci pe vdzl/.;e. Iar pe Antihrist, in care lucra toatll puterea Satanei:
2 Tesaloniceni 2:

8. Domnul il va ucide cu suflarea gurii Sale, gi-l va nimici cu strdlucirea venirii Sale.

Daniil 12:
12. Fericit va 1335 de zile.

fi cel ce va agtepta

gi va ajunge la

E ziua Domnului cea mare gi infricogatA, zi de fericire p€ntru cei chemafi, alegi gi credinciogiz, zi de bucurie negrditi, ziua intoarcerii Acas6, in fara de obdrgie3 gi capdtul pldngerii. Zi de fericire, vdzAnd izbdnda rdbdtrrii, vdzdnd invierea cea de obgte, vdzind mogtenirea cea gltitii de la intemeierea lumii celor ce-L iubesc pe Dumnezeu gi au r[mas in dragostea Lui pene in sf\it. $i taine intre taine, numai de Dumnezeu gtiute, atunci se vor vedea. Ceilalfi insd" vor sta s6-gi dea sufletul de groazd gi de agteptarea celor pomite sI vie peste lume, clci Tlriile Cerului vor fi zguduite. Atunci vedea-vor pe Cel ce L-au r[stignit, venind pe nori, cu putere gi cu mlrire multea; pe Cel ce este dragostea noastrd, care noul ne imprdgtie fricq dar groaza groazelors pentnr cei ce L-au prigonit gi L-au rdstignit penbru iubirea Sa de oameni gi trebuind s6-gi capete plat6 vegnicd dupd faptele lor.
Luca 2,34. Apocalipsd 17,14. 3Ieremia
2

t

nLuca
5

21,26-28.

inlelepciunea lui Solomon 17, 6.

22,10.

CELE $APTE SURLE

t27

$i va fi

delegile strig6 gi grdbesc judecata. Drept aceea, vdzdnd cd s-a luat pacea de pe p6m6ntr, dar timpul2 incd nu ni s-a luat, cu glasul lui Dumnere,r' chemdm pe toli oamenii de pretutindeni sd se poc6iasci, pentru cd a hotirdt o zi in care va sd judece lumea !a Iar ziua aceea poate fi oricdnd. Iatd mai pe inteles graiul rugdciunii Mantuitorului, pentru cregtindtatea de peste veaouri gi de peste tot pdmdntul, prinsd pe c6t s-a putut, in sunetul acestor gapte surle... Iar despre Antihrist se mai poate scrie gi altfel...

judecata, cdci fdr6delegile au adus potopul 9i ferA-

rApocalipsa
2

6,4.

3l

Apocalips 6 lO, 6-7 .

aFapte

Petn-r

4,1I.

17,30-31.

IV
RA

ZBOIUL NEVA ZIJT

OMUL, ZIDIRE DE MARE

PRE1

"Lumea, adicd Universul vdztt al formelor materiale gi Universul nevlzut al spiritelor pure, este expresia bundtiilii lui Dumnezeu. Ea a fost creat[ pentru ca sd se bucure de buntrtatea dumnezeiasc5. Fiinfa ei, datE in toate lucrurile care o alcdtuiesc, de la primul mineral pind la inger, e o fiinff, impartngitil. Viafa tuturor fdpturilor participd la bucuria in Dumnezeu dupE gradul de fiinfn pe care il au gi dupd capacitatea cu care a fost inzestrati fiecare. Acest grad de fiinfi gi aceastil capacitate de participare e principiul ierarhiei dupd care e constituitil lumea creatural6. Omul ocupl in aceastii ierarhie un loc central. Prin tnrp aparfine lumii frzice,prin suflet aparfine lumii spirituale. in marele cosmos, el e un microcosmos, cum il numegte inv{atul teolog al Bisericii noastre, Ioan Damaschin. Fiinfele spirituale ale creafiei, fdcute duptr chipul gi asemdnarea lui Dumnezeu, sunt libere, adicl posedl voinla proprie. ingerii sunt liberi, omul e liber. Pdstrarea lor in armonia primordiald a bucuriei de viafE e ldsatd la libera lor voie. Bucuria de a tr5i in lumina dumnezeiascd sau cu termenul legendar in Paradis, e cu at6t mai mare cu cdt e un act de consimfire, in virtutea libert5tii spirituale. Tot astfel suferinfa pr6bugirii din armonia paradisiacI va fi cu atit mai mare cu cdt ea va fi tot un act liber. O parte din ingeri s-a prdbugit din armonia cereascd prin tnrfie. Omul s-a pr6bugit celcand de bund voie rinduiala stabilitE de Dumnezeu. Dacd armonia paradisiacd a lumii primordiale e opera lui Dumnezeu prin CuvAntul, rdul care invenineazd lumea igi are izvorul in pdcatul primului om. O piatrd a cdzltrt in lac; dar clderea ei nu privegte numai piatra, ci se repercuteazl asupra lacului intreg, pe care il tulburd pan6 la maluri.

f.

J

r32

cARAREA lrrrpanATrc,r

in noua situalie a clderii din armonia paradisiacd, omul suferd. El constatii in propriile mddulare rdul, durerea, moartea. $i le constatd in toatii lumea inconjur6toare. Pdcatul lui se rdsfrdnge asupra lumii
intregi gi lumea intreagl sufertr impreund cu el. Fiindc6 omul ca microcosmos, cu alte cuvinte ca rezumat al stihiilor din care e alcdtuitd lumea, face ca rdul din el sd se repercuteze asupra lumii din afar6. Istoria omenirii cdzute e in cea mai mare parte istoria p[catului in desf6gurare. Ea pare imaginea rdstumatii in dezordine a Paradisului legendar. Doui sentimente puternice sporesc tristefea gi durerea omului clzvt: sentimentul rlmdnerii pe dinafard din armonia superioard a lumii spirituale gi refuzul de a accepta integral conditia de mizerie in care igi ispSgegte pedeapsa. Intruparea Mdntuitorului gi ispdSirea pdcatului omenesc prin crucificare deschid din nou poarta Paradisului spiritual. Prin Logos s-a creat armonia primordiald a lumii, prin Logosul intrupat se va restabili. Cregtinismul e a doua crealie a lumii. Organul prin care se revarsd din nou in viafi energiile llarului dumnezeiesc e Biserica. Uga ei e poarta
redeschisi a Paradisului."
I

ixcrru cAnJTr
Mai inainte de a se zidi omul gi cele vdz;ttte, in lumea nevEzutd a ingerilor, s-a intirnplat o nebund noutate: Lucifer 9i ceata sa au vrut sa fie ei mai presus de Dumnezeu'. Celelalte clpetenii de ogtire cereascd s-au impotrivit acestei nebunii. Lucifer insd ca fulgerul a cantf de h fafa lui Dumnezeu, frcdndu-se din inger luminat, drac intunecat.

"Vai pemdntului gi m5rii, c6ci diavolul a cobordt
la voi, av6nd mdnie mare."4

El e leul, care umbld rdcnind, cdut6nd pe cine sd inghit5s. intre el gi suflet se incepe rdzboiul nevdzut.
'Nichifor Crainic, Ortodoxie Si Etnocrafie,H. Cugetare4 Bucuegti,
pp.54-56.
1937,

'Isaia 14,12-15. 'Luca 10. 18.

a

'

Apocalipsd,12, 12. I Petru 5. 8.

t

Iar trupul. sau cugetarea. NevAzur 133 PUSTITREA FIRII oMENE$TI hr eoeu Omul dint6i. Romani 5. mii de ani de-a rdndul. pp. zidit dupd chipul gi asemtrnarea lui Dumnezeu. ceea ce i-a adus scoaterea din Rai in lumea aceasta."4 Cdci mare sfdr6mare f6cu ucigagul. Iatii cercul vicios pe care-l strdngeau cu putere. Asta era temelia cea strdveche. Vom vedea la vreme. erau unite intreolalt5 in aceeagi vedere sau contemplare a lui Dumnezeu. iar ceea ce a fEcut Adam facem gi noi fiecare.15. avea toatli f6ptura sa intoarsd spre Dumnezeu. infunddnd-o in hdfigul ascultirii strline. 'Necaz rnare se ftcu la tot omul li jug greu apdsl de atunci pe fiii lui Adam. imbrecandu-se pe ascuns in simlirea aea dup5 fire gi povdrnind-o spre o lucrare contra firii gi contra ascult[rii de Dumnezev. bAgdnd in zidire puhoiul pustiirii mortii gi toatli tragedia istoriei.149. Iatti aga a intors Adam firea omeneascd de la calea scurtii a destrvdrgirii.nAzeonrt. Astfel mintea i-a fost amdgitil de mdndrie gi slavd degart6. pustiirea ce se fbcu firii omenegti: Clderea firii in ispitii e tot una cu o sfdrdmare. A se vedea gi Sf. in care omul avea sd creasc[ de la chip la asemdnare cu Dumnezeu. cI deodati cu acesta. degi pdrnAnt. date omului de Dumnezeu2. infrdngerea lui ins[ o repetii intreg neamul omenesc. Rdspunsuri cdtre Talasie. asupra firii omenegti. in Filocalia. 3. intrucit toJi eram in Adamr.contemplarea aceasta. vol. care l-a frcut pe om bucdfi. Minteq pofta 9i iufimea.a$a-zicdnd . Domniile gi StiipAniile intunericului3.12. I. printr-un sfat r6u. ingerii cdn\i au surpat raiul virtufii din fire. 25. o incovoiere a unei meniri. cu tofi. cu noi. 3 Coloseni 2.62. E primul rdzboi pierdut de om. iubirea gi vointa. au stins gi lumina cunoagterii. a inlelepciunea lui Isus Sirah 40. gi cu alte cuvinte. 2 ' . Iat5. E limpede c[ la mijloc a fost o neascultare. care se r6sfrAngea tntr-insul ca soarele intr-un bob de rou6. Maxim Martr:risitorul. l. neavdnd in sine poft6 p[timagd" intovdrdgea . Iatii cum. ed. Protivnicul a dat primul rizboi cu Adam in Rai gi prin el.

Iar cdnd l-a strigat Dumnezeu pe nume. pacea firii dinl5untrul nostnt. Deci. nu L-a mai vdzut.invrljbirEa tarmtric5:{ - cu Dumnezeu cusineinsugi ctr semenll n. inima reniti cu iubirea de sine. ci numai L-a avzig de weme ce vederea Dumnezeu la sine. Adic5 p5catul sau decdderea ne-a fdcut sd pierdem: pacea cu Dumnez&tr. cdnd sd-gi recunoascd gregeala" mintea ii era sl6biti. ea intunectr chipul nostnr cel dupE Dumnezeu. adice al legii cu fdrddelegea. gi fu scos afard din fericirea vederii lui Dumnezzu. ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Raiului. cd va fi ca Dumnezeu. Romani 7. De atunci firea noastr6 in indoitil invrljbire se afl6: la I. Ne-am sdlbdtilcit in toate plr. cunoscdnd binele gi rdulr. gi alungat in lumea aceasta gi imbrdcat in haine de piele2.{ t34 cAnanpn ivrpAnATmr crezdnd ispititorului. gi mereu ne aduce aminte de obdrgia noastrd dumnezeiasc6 gi ne imbie o refacere. cdci s-a congtiinfei sale era intoarsii acum de vdzvt gol. Facere 3.7= .lnvrelUireain afrre{ \ --o cu fireatoati toatil nrlburarea gi rdzboiul celor doul hgt. de care se plfingea gi Sf. voinla sau iufimea in spaimd gi rugine s-a intors gi. simfirea sau dragostea i s-a intors spre trup.23. 5. incdt cunoagterea lui dec[zuti scoase vinovat pe Durnnezeu pentm pustiirea sa. . irnpotriva aproapelui gi impoEiva firii intregi. Pavel cI se ogteau intr-insul. Iatil de ce 9i fiarele fug de om.'A$u inwalUirea aceasta ne urm5regte ca o lege de pedeapsd datii firii.21.ile. I 2 3 Facere 3. cdt aproape "sI se team6" gi Dumnezeu de noi. care s-a aprins de poft6 pdtimagI. pacea cu oamenii gi pacea cu toatli firea. A$a luE sffirnogul plata neascultirii. s-a ascuns de Dumnezeu. Dar sufletul nu s-a intunecat de tot" c6ci a mai rdmas conqtiinfa. De la inwejbirea aceasta vine se face ca impatrit geSim: impotriva lui Dumnezeq ilnpotriva noastr6 ingine. vdzdndu-se gol.

Cd nu Dumnezev este Cel ce nu ne mai iubegte gi nu ne mai vede. gi pe temeiul stdruinlei in aceastJi tindere. ci lucreaz6 cel mai adese4 dacd nu aproape totdeauna.3. Sf. in parte. cdci intre noi gi El e zidul plcatuluiu. aducdndu-i momeli pldcute la vedere gi bune la gustare'.2-3. DupE cuvAntul Sfinfilor: toatii sffidania diavolului aceasta era gi este ca sd desfacl dragostea sufletului nostru de Dumnezeu gi s-o lege de orice altceva. ca sd-gi ajungd finta ftrddelegii. intrucdt tofi cei pertagi de firea omeneascd igi mlrgineau puterea ratiunii gi a minfii la infdfi$area lucrurilor sensibile gi nu mai aveau nici o infelegere pentru cele mai presus de simguri. afardde Dumnezeu. idem. 7. Isaia 58.nMsou NpvAzur 135 oupA FrRE $I iupornrvA FrRrr Puterile sufletului: mintea. 52. imbie sufletului ispita intdi. noi: o grdmadd de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid gi in tot mai mare sfErdmare afldndu-ne. pe care ne-a firrat-o. iar dincoace de zid. ci invrajbite gi aprinse de gdnduri c€ se contrazica.23. puterile sufletului. iar pe trup il impinge sE le implineascl cu lucrul gi sd le fac6 tot mereu. contra firii. nu mai lucreazd dup6 fire. invlfdndu-ne sd iubim plEcerea simfurilor."3 De la neascultare incoace. 12. t aRomani Facere 3. Aceastii tindere spre Dumnezeu a sufletului era lucrarea cea dupd fire. unna sd cregtem de la chip la asem[nare. Drept aceea vrdjmagul. 6. 6 Efeseni 2. 310-31-1. ca pe nipte lipsifi de bucuria vederii lui Dumnezeu. pofrivite cu fiecare putere frantii a sufletului. cea prin pldcere. dup6 ordnduirea cea strdvechet. igi aveau lucrarea gi finta cdtre Dumnezeu. Maxim Mlrturisitorul. iubirea gi voinfa. cd asta stinge iubirea de Dumnezeu qi intunec[ mintea de la vederea Lui. Aga eram in sfatul. bine gtiind vicleanul. in ascultarea gi vederea lui Dumnezeu. cel viclean a lintuit puterile sufletului incd de la inceput de firea celor vdnfte <<gi nu mai era cine sd infeleagd gi sd caute pe Dumn ezeurr'. pp.14. Vrea vicleanul. nemaifiind unite in Dumnezeu. 13. "In urma pdcatului. ci noi suntem cei ce nu-L mai iubim gi nu-L rnai vedem. sd ne m6ngdie. 3 I 2PsuL .

rniei infelepciune3. . Iat-o pe biata minte iryelattr desdvdrgit gi pe diavol €r{ind biruitor. in care trdiegte totdeauna 9i la care duce pe cei birui1i de iubirea celor materiale.16. idem. va fi: "Ca Dumnez. iar cdtre diavol mdnia."2 A$a se insciiuneazE rnljmagul in mintea care nu-gi plzegte podile dorinlelor. Iufimea sau vointa. Iar aceasta e calea diavolului spre suflet. fie c[ o intunecd afumdnd-o cu mAndria.5. tronul lui Dumnezeu in om. de unde . card firea e povdfuitii de infrinare. *Tot ce.20. locul Stru cel sftintr. cE a izbutit sI punl minciuna lui in mintea omului. ca fulgerele zvdrle slgefile in obrazul fratilor gi in fala SfEntului Dumnezeu. dup[ ftre. mdncdnd din pomul oprit. Maxim Mlrnuisitorul. 1 . Din acestea se nagte deprinderea pdcatului cu fapt4 impletitii cu diferitele pldceri ale simlurilor. fageduindu-i cf. fie cd o aprinde sd stea impotriva adevlrului. iar mdnia aprinsd gi pofta nera}ionald" ajunge stiipin6 pe suflet negtiinfa. Sau iare$i. 'C&ld ra{iunea e fdrd minte. calea e - format6 din afectele (dorintele) naturale. pofta de asuprire gi desfrdul.dupd fire avea sE fie oglindirea sau rdsfrdngerea lui Dumnezeu. cuminteniei nebunie gi nebr. Iar fara acestuia e obignuinJa gi confirzia inv6rtogatE a viciului. intunericului luminE gi luninii intuneric. blestemdnd 9i dand dracului pe toate gi chiar pe sine insugi.pp.De 2 Corinteni 6. incdt zice rdului bine gi binelui rdu. Iar pe biata minte. ca pe o sdgeafi a aprins-o contra firii gi a transformat-o in urd" inc6t fiara de oD.192-193. care atunci cAnd sunt implinite peste trebuintl aduc pe diavol in suflet iar cdnd sunt implinite potrivit cu tnebuinfa il intorc prin ele in lara lui. a 3Isaia Psalm 52. $i a$a de tare o strdmb6 contra firii.l. iar dacil e vorba sE fie weun *Dumnezeu". sau intr-alte chipuri o sfdrfmd 9i pune intr-insa ur6ciunea pustiirii sau idolul (ideea fixd a) p6catului.eu cunoscAnd binele gi r[ul"s. care. omu-i "Dumnezeu". ci numai naturil.. aveau rostul sd indrepte spre Dumnezeu ca un arc dragostea. 2 | 5 Facere 3. aga cum l-a asigurat cdnd l-a scos afari din Rai.i de prisos gi peste trebuinJa fireascE e necump[tare. cu satre scomegte apoi ce nu e Dumnezeua..FT 136 cARAREA iMpAnAUet Ascultarea cea sffiind a incovoiat dragostea noastrd spre lumea aceasta gi spre trup. Sf. Dar tot pe ea se intoarce acela cu nr$ine in lara lui. 5..

lui ueuunia . teratri in robie sffiind 9i pierz6ndu-gi darul de mare cinste de la Dumnezeu: al libert5fii voinlei gi al dreptei socoteli. tmpotriva noastrd ingine. Oprirea pldlii lucrltorilor Ptrcate skig[toare la Cer. impieresc inima. il stric[ cu bolile 9i cu totul il fac neputincios spre ostenelile suirii de la chip la asemlnare. Iatil o minte legat2l cumplit. robind patimilor contra firii. nebun6. l. Litcomia 3. l. imponiva aproapelui. Invidia sau zavistia 7. Sodomia 3. bucurie fdcdnd dracilor. Iar trupul cel hot5rdt dupd fire sd implineascd cu lucrul sfatul lui Dumnezeu gi sfatul dreptei socoteli. Desffinarea Cele gapte cdpetenii ale pdcatelor. care-l spurcd. Sinuciderea Cu mintea o aprinde: I [ t. ttlani" [ 6. Uciderea 2. o surpS: I l. Lenea 4. implinegte sfatul fdr[delegii. Asuprirea sdracilor 4. Iubirea de bani 2. Iutimea: ll s.nAzgon-rl. ereaa 2. care socotegte minciuna adev[r gi adevdml minciund pi azvArle cu spurcIciuni in Dumnezeu. Starea impotriva adev!ru- Fac poclinta cu neputinp. Dealdejdea 3. NevAzur r37 unde sd mai cunoasc6 !? Iatii ce e o minte indrdciti: din bun6. slava degart{ invdrtogesc inima. M6ndria. o inhrnectr: Credinta govtrielnictr 2. Iatit hdligul de patimi 9i f6rddelegi in care rdzboiul wdjmagului cufund[ sufletul celor ce iubesc lucrurile lui gi nu le pasd de Dumnezeu: Prin m6nia aprinsd: 1. il t6lhdresc de vlag6.

I I Ioan 3. pentnr cdgtigarea acestui rdzboi pierdut de firea omeneasce in Rai. din Sf. Deprinderea sau obiceiul 8. Lupta 5. Spre o deplind l5mtnire a refacerii omului gi a rostului neasem6nat de mare al intrupilrii Mdntuitorului. 8. innebunindu-se. Momeala Z. d[m cdteva pagini de cea mai aleasd frumusefe gi adincime. Unirea ln inimlt: cu voinB: 4. pe care alunecd puterile noastre in fiecare din acest hefig de patimi gi pdcate: cu mintea: I I l.H 138 cARAREA lvrpAnATmr Iatd gi treptele ciderii. A doua fire innrnecn mintea: I S. implinirea cu lucrul 7. in numlr de L2. indr6cindu-se $i omordndu-se unii pe alfii 9i pe ei ingigi. lnvoiala cu trupul: 6. Oezredeidea mers fdrd nici o impiedicare. de mult viafa oamenilor s-ar fi fdcut iad destrvAr$it. Maxim Mlrturisitorul. nsupreala ll 3. . dupd planul ucigag al vrrjmagului. dac6 lucn:rile ar fi REFACEREA FIRtr OMENE$TI tN nsus HRrsros Dar ca sd fie stdvilitit pustiirea aceasta: '?entru aceasita s-a ardtat Fiul lui Dumnezeu: ca sE sfdr6me lucr[rile diavolului"l. Prin urmare.

desigur nu pentru El. a zlddrnicit planul Puterilor. chiar tic6nd. Cdpeteniilor gi Stitp6niilor celor rele. . gi care. primit6 de la Adam. Domnul le-a ing5duit sa-gi pm6 in lucru 9i al doilea atac. prin pldcere. le-a fbcut sd se prind[ in propriile lor viclenii gi prin aceasta le-a anulat. Prin aceasta a desfiinfat in El tnsugi zapisul lui Adam care se invoise de bun[ voie cu patimile pl[cerii. cu ispita prin durere. alung6ndu-le din fire. vestea. stitpdnirea vicleanului asupra lui. Vezend ele in Mdntuitorul trisAtura pdtimitoare a firii celei din Adam. din pricina pdcatului. ci a primit incercarea pentnr ca" affigdnd la Sine puterea cea rea din ispitele noastre. ca intr-o lege necesarl firii. Cdci nu avea pentru Sine lipsd de incercare Cel ce era Dumnezeu gi Stilpdn Si slobod prin fire de toatd patima. a luat numai trtrsdtura pltimitoare. a luat din prima alcdtuire a lui Adam neplc6togenia gi nestriciciunea. intrucdt a rdmas neajuns gi neatins de ele. iar din nagterea introdusd dupd aceea in fire.15. care au venit s6-L momeascd. ca prin patima cea dupl fire (prin afectul natural) s6-gi ndluceascil patima cea impotriva firii (afectul contra naturii) gi sd sdvdrgeasc6 ceva pe placul lor. Domnul ingdduindu-le prima incercare a ispitirilor.nAzsoil-lr NevAzur 139 "Fiul cel Unul Ndscut gi Cuvintul lui Dumnezer). adic[ str vind gi tncercarea ce le mai rdm6sese. Astfel de la prima incercare a infruntat Cdpeteniile gi Stipdniilel. itt felul acesta a I Coloseni 2. Astfel a cAqtigat biruinta . insd fdrd de pdcat. lucr[rile lor ascunse in tr6sdhrra p6timitoare. Dupe ce. cum am spus. prin biruinfa asupra primei ispite prin pldcere. de frica morfii. agadar. n5ddjduind c6-L vor convinge gi pe El. datoriti trupului pe care-l avea gi inchipuindu-gi cd gi Domnul a primit legea firii din necesitate ca orice om obignuit. din pricina pdcatului. sd o biruiasc[ prin momeala morfii. avAndu-gi voia povdrnitii spre pl6cere. ci pentru noi pentru care s-a fdcut om . prin faptele ce le slvdrge4 neputAndu-se elibera din lanful pl5cerii. fdcdndu-se om deplin spre a scoate firea oamenilor din aceasti strimtoare. gi-au aruncat gi asupra Lui momeala. alungOndu-le departe de fire gi titrnEduind latura de pldcere a tr[sdturii pdtimitoare. Puterile rele igi aveau.pun6nd in folosul nostru tot cagtigul. pe aceea care se a$tepta s6-L biruie pe El. ca pe Adam la tnceput. iar nu migcat de aplecarea voii Sale.

fapta noastr6. PRIN TAINE El nimeni nu mai poate c6gtiga o a doua biruinll asupra r[ului. toati firea oamenilor de r[utatea amestecatii in ea prin trdsdtura pdtimitoare. milrimea biruinfelor Sale. s6-l ardi ca printr-un foc. insl nu e nici e unicd. tilmdduind latura de plScere a ffiseturii piltimitoare a intregii firi. intnrcdt au venit gi asupra Lui pentru iscodire. ca un bun.pp. Deci pe drept cuvdnt a sloboziL prin tnrpul Sdu cel sfhnt luat din noi. prin care obignuiegte s6 lucreze ale sale toatil Puterea rea gi strictrcioasd. A se vedea $ pp. le-a desfiinlat din nou in vremea morfii. Dupd ce Domnul a anulat agadar Cdpeteniile gi Stitpdniile prin prima experienf[ a ispitelor in pustiu. pe cdnd ele se agteptau sI dea de ceva omenesc. Mocim Mitrturisitorul . Cdci asemenea noud" ludnd f6r6 de pdcat trdsetura pdtimitoare a firii. datoritd pe{ii pltimitoare pe care o avea prin fire. numai 9i numai pentru a trdi. de aceea stiruia in robia pldcerii. din pricina trupului. Dar cu Flristos. le-a zdd?. elimin6nd de asemenea latura de durere din trdsdtura pdtimitoare a frrii. ca unul ce era tirantz.J --- 140 cARAREA firrpAnATrer voit ca" degertAndu-gi acelea deplin in El. din iubirea de oameni. $i astfel a biruit asupra lor 9i le-a fintuit pe Cruce. Cdci omul fugea de durere. nimicinduJ cu tonrl din fire. ca un vinovat. insugi veninul stricdcios al rAutiifii lor. "l . 62-66."I Pringi in cercul vicios dintre pdcat gi plata lui. supunfurd prin ins5qi tresdtura pdtimitoare a firii puterea vicleand care se afla tocmai in ea (adicd in trisdtura pdtimitoare) impErdfind asupra firii. fdcdnd-o moartea plcatului din fire gi cale a invierii. CONTINUAREA BIRI. ca pe unele ce n-au aflat nimic propriu firii lor ln trdsdtura pltimitoare a Lui. intruparea gi moartea Domnului Flristos au adus oamenilor o alti nagtere gi au schimbat sensul morfii. mai bine-zis. 333-345. in vremea iegirii sufletului.rnicit in timpul modii pe acelea. ne-a scris in socoteala noastrtr. din pricina lagitiilii. FerA Biruinfa Mdntuitorului I Sf. idem.at pururea filrd sd wea de frica modii. ca printr-o incepdtur[.JINTEI. da. Astfel dar a luat asupra Sa.

fieclruia. sRomani 5. in primele trei Sfinte Taine. Biserica lui Flristos ne nagte de sus3 in obgtea cregtinilor sau a ucenicilor Domnului. $i. stifuuind gi noi cu dragoste in nevoinJa lui Dumnezeu. Aga ni s-a impilrttrgit pe Sine. 2Ioao 17. intirirea firii in starea de curdfie. I aRomani 5. Iar prin Sfhnta implrtnqanie il Ioan 1. ca MAntuitor din primejdia ce o avem cu vr[jmagul gi pustiitorul viefii. . .A. primim pe insugi Domnul Dumnezeul Si Mdntuitorul nostnr Iisus l:histos. cunogtinfa de Dumne "eu? Prin Sfiintul Botez.12-14. Acestea sunt: Sftntul Botez. Prin Sflntul Mir primim sdltrgluirea in noi a darurilor Duhului Sfrnt" potrivit cu atotgtiinta 9i ordnduirea lui Dumnezeu ce-o are in viati cu noi cu fiecare. Ungerea cu Sf. 19 9i 6. in bine. C[ci Iisus Flristos inplinegte ceea ce ne lipsegte nou[: ne-a dtrnrit o a doua nagtere. dob6nditn prin Botez.3.nAzsour NevAzur l4l atunci alte biruinftr" ci tot aceeagi. intmcdt tofi eram in Adam cind a pdcdtuit els.nu ne mai este o gtoaz. talanJii ascungi in tarina fiecdrui ins la nagtere. ne-a intilrit firea pentm refacerea virnrlii gi ne-a luminat mintea pentnr refacerea cunogtinfei. cel ce locuiegte in noi prin Taine. Astfel ne-a dilruit gi noud biruinta asupra modii. rEzbegte asemilnarea Sa peste chipul viefii noastre. indatil dup6 venirea noasffi in lume. rdmAne sI se implineascE treptat.celor ce trdim viala in llristos . conlucrdnd fiecare cu Harul dat la Botez. in felul acesta zicem clt bimim gi noi dar de fapt e lisus Llristos. ci omordre a plcatului gi izb6virea firii. intnrcdt . care c6gtig[ r6zboiul gi se ogtegte pentnr rnAntuirea noastrd. Taina aceasta ne dE int[rirea in viafa cea noud primitit la Botez gi face s[ se dearolte.9. Mir gi Sfhnta impartaqanie. prelungindu-se in upme gi inmulfindu-se cu luptiltorii. iertindu-ne de prima. iar la vArsta priceperii . Ni s-a ddruit pe Sine ca lumind ce lumineazd pe tot omul ce vine in lumel. Prin el primim gtergerea pdcatului strdvechia. Moartea pentru noi nu mai este o infr6ngere a firii. ci o dedegare definitivl de pdcat.amdndoul de trebuinfl pentru a ne lipi cu dragostea mai tare de adevilr decdt de viata aceasta. 3.22. 3loan 3.

"Domnul e ascuns in poruncile Sale. P. dactr Domnul e n I Galateni 3. Despre Botez.47. F[ptura noastri cea sufleteascd sau duhovniceascd se unegte cu Flristos.t42 cARAREA frrlpAn{. 9i ed.p. Efeseni 4. cdnd. 285. se imbracd in omul cel de al doilea" care este din Cer gi se face cer"sc.5ip. Marcu Ascetul: "Prin Botez ni s-a dat Harul. Nu numai cd Iisus llristos ne-a ponrncit Botezul. Marcu Ascetul. $i cei ce-L cautil pe El. cea ascunsd in farina fiinfei noastre. Aqadar e foarte natural ca sfinfii sE facd at6rn[toare deslvdrgirea noasttr in Flristos intii de implinirea porwrcilor. afllm despre comoara cereascd. 3 Sf. iar El se face . Adevdrul ctr Iisus flristos ne este "Cale" spre deslv6rgire e ldmurit pe toate laturile de Sfinfii Pdrinfi ai RAslritului. care este chipul gi asemfurarea lui Dumnezeut.I. Deci. a$teptAnd sporirea vdrstei gi wemea minlii."5 Dac[ Iisus Flristos se afl[ chiar 9i numai in porunca Botezului.27. il gesesc pe mlsura implinirii lor.249. Se poate spune gi aga: orice silinfn spre implinirea poruncilor e o nevoinfi a virtufii.aga-zicdnd . ed.247. $i pe noi ne imbractr cu Sine: 'C61i in Flristos v-afi botezat. ' Idem. * Tofi cregtinii sunt botezali gi totugi nu tofi se mdntuiesc. sau innoirea omului.Duhul nostnr. l.in llristos v-afi gi-mbrdcat"r. p. atiit in wemea viefii cdt gi la iegirea noasffi din viafa plminteascd. ci chiar porunca il cuprinde pe Domnul. insd stli ascuns in chip near[tat. prin propovilduirea Bisericii. agtept6nd ascultarea noastrl gi implinirea poruncilor.in Fitocalia. cu at6t mai v6rtos se va ardtz in implinirea poruncii gi in desdvdrgirea Tainei.TtBt Tot la Botez mai primim de la Drmnezeu gi pe ingerul ptrzitor care rdspunde de noi gi de danrrile primite. . Iati pe scurt ce este tiimdduirea firii noastre. 2 I Corinteni 15. M&rtuitorul nostru nevdzut se imbracil cu noi.t Iar primul om ceresc este lisus llristos: Omul cel nou. Iatii intdrirea acestora prin cuvdntul Sf.24. luat din plmAnt gi plmdntesc.2qt. vol. De ce? Iati de ce: daruile Botezului stau inl[untnrl fbpturii noastre nevdzute. pentru care am primit putere prin e1"4. Omul cel dintlii.

"a "Deci. Aci vorbim de trlire. prin virtufi Domnul se rnanifestit dinlduntnt. 1081. I. Marco Ascetul. tI. aga-zicdnd. 1947. ca principiu impulsiv.I. firegte cd este gi in str[dania pentru dobdndirea virtulilor.ed. De aceea Origen gi Sf. inc6t spune: "Fiinfa virtufii' din fiecare este Cuvdntul cel unic al lui Dumnezeu. oglindindu-se dinlduntru in afar6 $i pe chipul nostru. Iat2i ce spune Sf. a ldem.p. adicd locagul sfhnt al trupului gi al sufletului. Marcu Ascetul: "Templul acesta. El este puterea sau suflehrl nevoinfelor virtufii. 91.ed. cdci fiinfa tufluor virtufilor este insugi Domnul nostnr Iisus Fkistos"r. Maxim Marturisitoni.290.- nAznonl NevAzur ascuns 143 poruncile Sale. pe m6surd ce iegim din vdluri. dobdndim din aceastA conlucmre virtufile. Morim merge pan[ acolo. Maxim Mlrturisitorul considertr drumul cregtinului evlavios. Acolo a intrat Iisus ca inaintemergdtor2.la inceput Flristos este ascuns in porunci gi prin Taine ingropat in noi.282-283. dacd. chipul lui Flristos iese la luminl. Prof. iar virtutea ar fi Cuvdntul lui Dumnezeu ca indemnare dinlIuntru. 2 Ewei 6. Sf.II. dinafard" ca principiu atractiv. iar printr-insele. ca un inaintemergdtor indemndndu-ne spre implinirea poruncilor.G. cel sllAgluit in addncul nostru cel nepItruns inc[ de congtiinfS. citat dupd Pr. D.287 gi ed. 1 + . P. p. Ambigua. ca prin tot at6tea raze. 3 Sf. p. Porunca ar fi Cuvantul lui Dumnezeu ca indemnare dinafarE.20. Stilniloae.295 gi ed. cu puterea Lui care este in noi. printr-insele apar pe obrazul nostru spiritual trls[turile Domnului. care ai fost botezat in Fkistos. pe mdsurd ce ne prindem de funia poruncilor. vol. are gi el un loc in partea dinlduntru a catapetesmei. ce se intinde de t Sf. de desfdqurarea lui llristos din Taine in viafa noastril real6. 25. Iar prezenfa lui Hristos in Sfintele Taine r6mine un adevtrr dogmatic. d[ numai lucrarea pentru care ai luat puterea gi te pregdtegte sd primegti arltarea Celui ce locuiegte in tine. Prez. 1. fo4A care nu este alta decit insugi Iisus Fkistos. pp. Bucruegti. o omule. locuind de la Botez in noi". idem. 1. Astfel aceste trdslturi se limpezesc sub indemnul unei forfe ce lucreazd dinlduntu in afar6.entp lui Iisus l{ristos ni se face tot mai vdditii inlIuntrul nostru. Dacil prin porunci Domnul ni se imbie. manifestindu-se tot mai luminoasd gi in purtarea noastrl din afbrd.p. Cdci dacd Domnul este ascuns de la Botez in Sanctuarul cel mai dinlIuntru in al fiinfei noastre.3 "Drept aceea. vol. Curs de Ascetictl Si Mistictt CreStind.

1946. Sttrniloae. igi face s[lag in sufletul nostru. conduce cu putere nu numai strdduinfa noastr[ dup6 impodobirea firii cu virnrli. darurile llutrului Sftint gi de unirea cu Orrul cel nou. se face una cu el gi-l Eezegte la o viafi nou6. ne di ain ins4i viafa Sa gi din propria Sa dgslvdrgire. Prof. prin flristos. "llristos. idem. Flristos vine la noi. de la cobordrea pe pEmint sub chip smerit de rob. prin care ni se impertegesc. Cufirndarea aceasta totalI insernneaz[ at6t moartea Domnului pentnr noi cdt 9i moartea omului vechi. Bucuregti. in sporirea cu putere a acestui proces spiritud se ia inJelesul Boteanlui ca participare a celui ce se boteaz[ la moartea 9i invierea Domnului. sau moartea omului vechi gi invierea Onrului nou. deci nu numai lucrarea pozitiv[ de fonificare prin voinf6 a omului nou. D. ca un drum tainic al Domnului in noi. cel venit din Ceruri. Suim de la nevoinfele ascetice pane h contemplarea mistic5: cu flristos. ci gi inceperea unui proces in care moartea gi invierea aceasta continutr pane h desitvirgire. p.7i= lu la cARAREA ftrltpAnAtmr lucrarea ponurcilor p6nd la cunoagtere. 1947. spre flristos.a omului vechi. . Numai cu preful acestei modi ne inwednicim de ungerea cu Sf. Prof.p. dupd orinduirea lui Dumnezeu. Ctrs de Ascetictl 9i Misticd CreStind.21."r E foarte semnificativd intreita cufundare a celui ce se boteazl in numele Sfintei Treimi. silllgluit de la Botez in noi. Mir.tot prin voinld . 'Nicolae Cabasilq Despre Vialain Hristos. pan[ h suirea pe muntele Taborului. ca repetAnd moartea gi invierea Domnului. Sibiu."3 I Pr. in noi in fiecare. D. Stiniloae. Iisus Fkistos. ci gi ale acestei Taine: una lucrarea negativit de omorire a pdcatului. iar odati ajurs in sufletul nostnr. Flristos sugrumtr peqryl din noi. 3 Pr. de slIbire . ed. *Prin mijlocirea acestor Taine. omul pdcatului. ni se deschid doul laturi pozitivi 9i a doua negativd. unde s-a ar[tat in toat[ slava Sa dumnezeiascl. I.p. Clci omul nou nu cregte gi nu se intinde in noi decdt pe mdsurd ce scade gi cedeazd omul cel vechi.26."' fn temeiul acestei semnificafii a Botezului. prin Taina Sfintei impartnganii. Dar Taina Botezului nu e numai o redizare momentanl a unei mor$r gi invieri tainice a celui ce se boteaztr.2T.

se repar{ stnrctural firea omeneascd. Infrdm in Cregtinism de mici. $tiam 9i pAnA la El ctr avem o obArgie divintr.FTNALITATE A oMULUT 145 Oameni suntem toJi. pe ochi. cu a doua Taine cregtind . In realitate imprejurlrile. care pentru noi oamenii.L. ru sunt decAt excitanlii dinafar[. Mir. pe obraz. $i vin imprejurlri neprevdzute. prin frumusefea gi puterea lor intrinsecd. ca Om intre oameni. Dionisie Areopagitul. sll aducem in sfera luminoasll a cunoStinlei gi resorturile latente ale liinlei noastre. c6 este un singw Dumnezeu. sau la o blazare care nu mai deosebegte binele de rtru. Atanci ni se "inoculeazd" creStinismzl. pe gur4 pe gat. spontane. pot duce la dezechilibru. atunci suntem miruiti pe frtrnte. sd ne redea linigtea gi echilibrul. pe mdini. imparteganie cu Domnul [Iristos.gi poate cu atdt mai mult -. numai din cdnd in cind cdte unul: acela care nu-$i dezminte obdrSia divind.in ordinea in care ni se dau . oricdt de curioase ar fi . care tr:ezesc sffifunduri. achtalizate. cu care tncd nu fllcttsem cunogtinlrL Aceste imprejurlri pot declanga adevilrate cize ale rafiunii sau ale congtiinfei.nAzgotul r.Sf. iar Om (cu "O" mare) numai unul. atunci primim gi a treia Taind . care declaryeazlt . dar cu venirea lui lisus l{ristos. pe care rafiunea noasffi omeneasc6 . in istorie. dup[ concepfia Sf. care.nu le-ar putea rfstabili. 9i. ceea ce tot un dezasfirr sufletesc este.. Iisus Flristos. sau/ac apel la strdfunduri. asistent. Dumnezeu fiin4 s-a f6cut Om. pnurcul se face copil. depdgesc prin firrmusefe gi putere tot ce agonisisem pdnl aci. Atenfie ! Suntem invitafi de o nevlzutil orflnduire a lucnrrilor. om insE. Atunci suntem n6scufi a doua oarl din ap[ gi din Duh . tener. tare de mici.oric6t ar fi de antrenatli cu gtiinfa sau filosofia . la sinucidere. nevilzut .Sf. Cregtinismul e a doua creafie a lumii. cd suntem nemuritori cu sufletul. pe umeri.. preluati gi de Nichifor Crainic in Nostalgia Paradisului. pe glezne.-J . Sd dezvoltitm pufin cele de mai sus.mvAzur opsAvAn$rREA .gtiau acestea gi dacii luiZalmoxis de pe meleagrrile noastre -. student.. la nebunie. Nerezolvate la timp h lumina unei raliuni supreme a uistenlei.Botezul. str facem apel. spiritual. $i trec anii. prin Botez.

7a r46 cARAREA tvrpAnATm. nu venisegi in nici o imprejurare care se-fi depdgeascd puterile naturale. Iar pe Drmnezeu il ai s6dit. Prin aceasta gi tu egti un. irafionalS. pe cane gi-o pun unii tineri in pragul vietii: cu ce interpretare. cei in cauzd. care uneori izbesc frontal gi cautii sE inghiti relativul tiu echilibru. E clar cI numai Dunnezeu e mai presus. cu ce destinalie stl o trdiesc? Ce am defdcut cu mine? Deci. Ba mai mult. al cdrei umil suport biologic putem fi gi noi.r mecanismul nostnt metafizic: cregterea nbastr6 spirituala . Ne-a dat adic6 gi nou5 puterea sE fim fiii lui Du:nnezeu.devenim. prin El. "inoculat". apare tn urma forfelor oarbe ale naturii. vicleniile gi incapacitatea sa de a ne da prin eao sau prin noi ingine. practic Ai real. De aci gi multa neputinfi a rafirxrii de a rdndui ea o chivernisire mai bund a vietii. imaginand vreme de 300 de ani cele mai cumplite morfi pentru cregtini. Tu egti altoit cu un Om-Dumnezeu. De aci gi rara dar nobila intnebare. spre resorturile metafizice ale spiritului nostru. aproape iresponsabil[. Cregtinii insl nu mureau spectacular. in structura ta spirinrala. Avem o nagtere gi o cregtere biologicd. latent. dac6 avem norocul ca inslqi rafiunea noasffi sd ne trezeascf. Vezi clar. uneori cu luciditate unicd in viaf6. pacea gi echilibrul in fafa fortelor rdului gi a magiei haosului./iu al lui Dumnezea dar nu qtiai acest lucnr. unuia ca acela nici un r5u nu i se mai poate intAmpla. Riul. smerit: de sabie. Aci instinctele pdzesc ordinea gi viafa in mod reflex .nu deliberat. e vdrsta noastrd incongtientii. Iar aceastii putere. care ele ne iau in primire din primul ceas al viefii. pentnr cI intr-ingii prezenfa divind e o fodl care face degartil orice zvdrcolire a r6ului asupra lor. cu tot regretul. Deliberarea. congtienfi gi de cealaltii dimensiune a existenfei. DacI cineva e conStient Si trdieSte aceastd ertide4A interioartl fi pe celalalt plan aI existenlei. aceasta se pefrece printr-un act de smerenie a rafiunii. Aceasta o dovedesc marii tirani ai istoriei romanilor. Nici omordfi nu pot fi. cE "dintr-asta" numai Dnnnaeu te poate sctlpa. faptul supra- . iar Cineva din tine sE fac6 totugi ?mprejurarea necazului inofensivd. absolut zuperior condiliei tale pdrndntegti. care voiau sd inibuge spectacular existenfa cregtinismului. adic[ e mai tare decdt orice rdu" nebunie sau haos. cAnd igi recunoagte cinstit marginile. nebunia gi haosul nu sunt literaturd: sunt realitifi. ci numai simplu. ne-a dat-o gi noud.

fdrl sd fii mort deloc Ai in lume. Vedem cu "ochii" lui Dumnezeu. intrucdt Iisus Fhistos este numit inc6 in terminologia greac6: "Logos". imprumutAndu-ti gi fie nimbul divinitifii. in modul divin al existenfei. trezea in muncitorii pdgdni o uimire care-i f6cea sii se m6rturiseascl gi ei de partea lui Flristos. despre viafd gi lume. Adevlrul. dar nicidecum o anulare. NsvAzur t47 viefuirii in inimaginabile munci gi revenirea miraculoasd la sdndtate. in propriul lor sdnge: botezul muceniei. Acestea sunt cuprinse in cuvdntul lui Iisus: "Eu. gdndim cu minte indumnezeitii. infelegem in lumin6 . vd voi face liberi !" gi "Nu vd temefi de cei ce ucid trupul . nu este de nici o mirare. a bErbatului deslvdryit Iisus Flristos. intr-o concepfie firndamentaltr. care stiivilegte haosul. o iluminare a ei.gi mai departe nu pot sE facl nimic !" Deci cdnd imprejurdrile te aduc in situafia sd vezi limitele ratiunii. iar pe tine te cregte mai presus de om. care gi el confer[ sfinfenia definitivd. ratiunea absoluti a lui Dumnezeu.dacl este cine sd priceaptr gi sE se angajeze. datoritd "locuirii" lui Flristos in suflet. in definitiv aceasta gi este finalitatea omului: creSterea sa tn dimensiunile spirituale (conferite de jertfa infeleasl . ceea ce se schifeazd aci sunt doar linii extrem de sumare faf6 de infinita lor bogltie gi frumusefe in trdirea lor autentic6. Adicd gi raliunea noastri primegte o deschidere de orizont la nivelul cu care Dumneze\ insugi vede finalitatea creafiei Sale. experiezi. total6. puterile rdului dedenfuite. ffiiegti. nu tremura cdci nu egti singur: este Cineva nevlzut cu tine. Congtient de aceastd demrdrginire.- nAzson-rt.) O iluminare a rafiunii. .cu pomncf. Lumea nu se mai poate atinge decdt de temnila ta biologicI. ci. .deci acceptatit -). Acum scapi de fric6. cataclismul in fafA. sentimentul libertefii spiritului. De fapt la mijloc e o inviere a spiritului pe planul gi la nivelul rafiunii divine a existenfei in general 9i aceasta o trliegti ca o eliberare din temnifa gi teroarea acestei lumi sensibile. E o absorbire a sufletului intr-un dincolo al lumii acesteia. dimpotriv5. la intensit5fi nebdnuite. botezdndu-se pe loc. Cuvdnt. sclpAndu-i cu desdvdrgire. Credinfa e un risc al rafiunii. de o evidenli absolutli.care nu pldtegte nimic (in sine) . in tine. Deci desdvdrSirea este finalitatea noastrti .noua ta realitate. $i. (Sd nu pierdem din vedere c[ aci se descriu insugirile gi rosturile majore ale cregtinismului.

trecuti aparent prin moartea unei crisalide -. ca si vind cu perdeaua groasd a p[catului pe ochii minfii. iegind la propov6duirea religiei abia la 30 de ani.efectul Harului -. cil locuiegte chiar in structura noastri spiritualS. Timpul. dovedeau c[-s aceleagi care au insuflat pe profefi sd le scrie. majoratul admis de Templu in acest scop. sau cdnd dintr-o omidi pdroastr .ele Sale. cil suntem in pragul liberei alegeri a unei concepfii de viafE de care sd ne tinem chiar de n-om fi pe placul lumii. lmanenfa naturii se sffibate de transcendenfa divin[ . in culorile cr:rcubeului. ca o inviere din morfi. atunci Dumnezeu aprinde candela gi lumineazl toatl viafa noastrd cu conceplia creStind despre lume 9i viafn. gi desdvirgirea nu mai are sfrrgit. rtrmAn la pInant. intr-un sentiment de liberare. la o v6rsti cAnd fiii omenegti incl n-au lichidat-o cu joaca. in Templul din Ierusalim. deci El dintrz ale Sale vorbea cu infelepfii Templului gi tntru ale Sale venea sll le plineasctl Si in zona aceasta inferioard a lumii Si a vielii. Cunogtin. adic[ sE-gi depegeascd congtient condifia sa nmanE . in privinfa Scripturilor. mdrturisea pe Dumnezeu ca Tattr al S[u. Cand ajungem la cunogtinJa a seea ce suntem de fapt. f)e aceea singura concepfie fdr[ gregeald gi izbdvitd de relativitate o ar€ numai Dumnezeu . Cand cineva se'oincumet5' sA se lase in conducerea Providenfei. pline de chinul contrazicerilor. dar inc[ neaprins5.pAnATmt divine gi cele sensibile de aici gi cele eterne ale existenfei. El insd nu era ndscut prin voia oarb[ a instinctelor. o candeld cu untdelemn gi fitil. cavzalitateq lumea viafa gi toate vlmile cunoagterii.Absolutul -.F- 148 cARAREA ftr. cd avem o inrudire cu Dumnezerr. poate vedea inci de aici arvuna desdvdrgirii sale. El e singurul a c5nri concepfie face din haos. ca o gtroace de ou cdnd iese din ea un pui viu. iese gi zboard. printr-rm elan de iubire de Dumnezeu. inceputul gi finalitatea lumii.un fluture. bineinfeles -. ci ochii Lui aveau nealteratl str[vederea absolutE a lumii. Copilul Iisus la 12 ani. Aqa suntem gi noi in condifiile viefii acesteia. A respectat insd gi baremul neputinfei omenegti.sub actiunea llarului de sus. cosmos. . E instr dernn de relinut faptul clarififii de congtiinf5 a filiafiei Sale divine.

la dezechilibru. pdnd la finalitatea sa. ci era in drum sE prigoneascl Biserica lui Flristos. nici chiar de credinciogi gi nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine. poate ajr.mai plstrAnd gi pentnr egoism o bun[ parte de 'Aiaf6".cu un cuvdnt de mai-nainte).tatea Lui. deci spiritual era orb 9i aceasti orbire s-a rdsffant temporar 9i asupra trupului). care-l scot clinic dinne oameni. rdsare ca o confirmare luminoasd. Sd lulm insd un alt aspect.prin boala egoismului .Lumina Duhului . ca o stea ce lumineazd Si contemporanilor mai "zibavnici cu inima a crede toate" innoirile spre indumnaelre a omului. nu strici s[ o facem gi mai luminoasl printr-un contrast de cuvinte. Realizdrile sale ftzice sunt toatil valoarea gi nemurirea sa. in fiinla noastrd spirituala" in cdte unii.rnge la cize. . ca valoare sau lumind a viefii. Pe care L-a vdant $tefan.nicidecum sl[birea cre$tinismului in sine.nAzsorur NpvMur 149 Obignuit concepfia cregtinl nu prea e dus6. Dac[ omul c6l6toregte neatent cu tr-dnzitul s6u. Aceasta dovedegte numai sldbirea omului .inc6 nu crede4 nu era botezat. $i cei ce v6d. CEci dupd cum unii ridicd pane la Cer valoarea omului. Simeon Noul Teolog. din veac in veac. Ca om nu am nimic din cele inalte gi dumnezeiegti. binefdcdtorul tuturor.v[d ce v6d." Deci ceea ce s-a altoit (s-a "inoculaf' . alfii cautl s6-i coboare pene la p[m6nt toatii insemndtatea sa. pentru cauza lui Dumnezeu tn lwne. dar. CIci in lumina lui Flristos . ca miluit de bunf. am pe Flristos. Iatli cum descrie Sf. sau a unor puteri rele. Dar prin infiere m[ vdd fdcut Dumnezeu gi sunt plrtag al celor neatinse. pradd a unui duh r6u. Fafd de aceastl de necrezut perspectivd a valorii omului. Cu alte cuvinte sunt putine exemplarele omenegti care igi"riscd" toatd viala lor pentru Dumnezez. un sfint din veacul al X-lea" indumnezeirea omului: "Ca om gtiu cd nu v6d nimic din cele dumnezeiegti gi sunt cu totul desp[dit de ele. stdnd intreg cu adevErat in mijlocul inimii mele. din cdnd in c6nd. Ia indrdcire. . deschiz6ndu-i-se Cerurile $i pe care L-a vdzutPavel mai pe urmd gi a orbit (. in aceastii lumin[ vdd pe Fiul.

ii reface cu totul.150 cARAREA lupAnATrer Dar mai sunt cdnd posedafii sunt filosofi. voia "sI scrie osAndirea cregtinismului pe toate gardurile" . gi. pentru tofi sE-ti pui sufletul tiu in fiecare zi -. copile..ia arninte ce-ti spun: i1i va trimite Dutrul SEu gi te va insufla gi va locui gi se va s6l5. gi caztti uPrin rllbdarea incercdrilor Si prin iubirea fap de &tgmani . De eSti cregtin.a de to[i. A sflrgit nebun. pe care ii ia in- lilrnbrrl Lui. casa sufletului tliu adic6. Nu pot sd nu transcriu aci incd weo cdteva citate ale marelui sfbnt gi scriitor al cregtinismului.. acestea te vor face. . creafia sa. Simeon Noul Teolog. cu totul asemenea lui Fhistos. $tii ce pe aceastil insugire sufleteascd. asemenea prototipului.pentru c[ slIbegte in om puterea de revoltii a supra-omului.De nu vi vefi face de aici cereSti. ai dobandit o practicd ce nu fi-o dldea cartea gi ai ajuns sd realizezi descoperiri insemnate. in nn*: descoperirea cregtinismului gi in tine. cu care ne menfinem. in chip neinfeles. Iar Ziditorul atunci . buni gi rei. cum vd inchipuifi vefi locui impreunl cu El in Ceruri ?" r* cI Deci primii pa$i incep cu schilarea unei concepfii hotErdt cregtine 9i tr6itI ca o evidenftr interioarl la toate nivelele de care suntem capabili. sporim. imitator in toate ale des6var$irii dumnezeiegti. cum e Hristos Ceresc. fii Drhul dumnezeiesc fiind Dumnezeu.cici aceasta e iubirea de oameni: sd ai fa.. ii face noi. Exemplu: Nietzsche. imitator al Stlp6nului gi te vor artita chip adetttlrat al Ziditorului.glui fiinfial gi te va lumina gi te vei umple de strdlucire gi te va fi:rna din nou intreg. intruc6t vede cea mai largit interpretare a iubirii de oameni. iubire din suflet. a iubirii de oameni. Stricdciosul il va face nestricIcios gi va cl6di iard$i casa invechltl. sau c[dem din cregtinism. aSa trebuie sd fi tu. Iar aceasta va face gi trupul intreg cu totul nestricdcios gi te va face pe tine Dumnezx:tJ dr+d IIar. imprejur[rile ne-o cer ! .. revoltat impotriva lui Dumnezerr. ii innoiegte.

3.nAzsou xsvAzur nAzsorul vsvAzur l5l Ca neamul oamenilor sd ddinuiascd gi peste triajul morfii. Numai omul poate interveni cu vointa. Avem gi instincte superioare. trebuie sI precizim cele doui naturi ale firii omenegti. pdtimind dereglare prin otrava p6catului. mdncat la sfatul unui garpe. inzestrarea firii omenegti cu darul libertifii duce deci fie spre arbitraml gi robia patimilor. precum gi toatil istoria acestui mod de existenfl decimat de moarte. prin nevoinf5" de de pildd instinctul conservdrii tirania lor. hofia. cAnd devin patimi. biologicl a noasffi gi alta e natura spirituala.fiuctul oprit al cunogtinfei binelui gi r6ului. Trup gi suflet formdm totugi o unitate. in sens opus. incd de la inceput. gi. Acestea le avem comune cu toatl seria vieguitoarelor. cSnd nu e plstrati in starea lor originard" poate fi fdcutii in doud sensuri opuse: tnspre dereglarea lor. patima de reproducfie . betia. devin: nutrifie . Deci legile de existenf5 sddite in fire . la invierea cea de obgte. inspre convertirea sau sublimarea lor.avaritia. pdn6 la urmd. 2. Tot intervalul de weme pane la moarteafizicd. 4. care locuiegte wemelnic in temnila acestui trup. La toate celelalte viefuitoare instinctele sunt norrne fixe de viall. Ca atzre. patima de . fie spre eliberarea. specific omenegti.trufia.instinctele -. Dumnezeu a sddit in fire cdteva legi fundamentale numite instincte. Si. a fieclnria in parte. Una e natura frzicd. 1. patima de proprietate . patima de dominafie . pe care insl nu le au oamenii toli in egal[ m5surS. . cu libertatea gi cu funcfia congtiinfei sd modifice natura acestor norme fixe. vom reveni la desEvdrgitil unitate. ca vietii gi instinctul de perpetuare al viefii. dar aceasta la sf\itul istoriei. pdn luptii metodicI" prin nevoinJtr.desffiul. a$a cum am fost gdndifi de Dumnezeu la inceputul zidirii. e un continuu r[zboi nevtrzut intre binele gi rdul din om. prin virtute. Aceastd modificare a functiei instinctelor.ldcomia.

. Cand in om se intiregte aceastli altemativ[. Nu urmdrim prin luptn numai simpla desp6timire a instinctelor.m. a. aleg6ndu-gi pltrcerea gi refuzindu-i rostul". nu vede nimic. A dqenit numai naturd biologicd. Omul reugegte aceastll denaturare. ciiutati intenfionat . al obdryiei lor adarnice. Ioan Scerarul in Scera numdrl 7 sau 8 patimi de clpetenie). mintea congtiinfa chiar -. cu rostul de a ajunge suport omenesc al unui om indnrnnezeit. a capaciti[ii lor de a strica echilibrul mintii gi de a o intoarce stricatii impotriva lui Dr:mnezeu: dracul lEcomiei. Adevdrat este cI obazd.ts2 CARAREA fuPANATMI Cum devine "patimii" un instinct sddit ca lege de existenfd a firii ? Iatit rispunsul unui profesor cregtin de medicind: "implinirea oricdnri instinct al firii e insofitit de o pl6cere. numai omul. vrea s5 despartii funcfia biologici a instinctului in dou6: wea sd separe rostul instinctului de pldcerea ce-l insotegte. Jinem sd fie sdnltos $i se dureze in lurrea aceasta atdta cdt are rdnduit. ci eliberarea totakl a monahului de orice constrdngere a vreunui instinct al viegii acesteia. din cauza caracterului lor constrdngdtor. din toate viefuitoarele. cu inevitabile urmlri ereditare g. ne tnbrlcAm gi ferim trupul de intemperii. Omul. care acapareazA pentm sine gi forfele naturale ale sufletului. li se impotrivesc tocmai cele trei voturi monahale. atunci rdzboiul nqdzut intre binele Si rtlul din om ia o formd clinicd. a trupului. a deregldrii altor instincte superioare. cu preful pierderii libertiJii. d. psihanalitica.arbitrar -. dracul desfrdului. Patimile i-au inhrnecat lumea de dincolo de zare. "numai trup". Cend ins[ cineva vede rostul s5u numai la viala aceasta. gi alti "dr?ci" ai nervilor Un neurolog psihiabrr a identificat pentru fiecare patimd descrisd de Sfinfli Pednli o gland6 endocrind. dracul tnrfiei.biologicd a patimilor gi a unnitrilor lor o formeazd gi glandele endocrine al c[ror echilibru sau dezechilibru funcfional se r5sfrdnge tn toatii fiinfa omeneascii- Reamintin&rne sistematizarea celor patru patimi observlm cd" pentnr eliberarea de ele. Sfintii Perinfi au numit "draci" patimile de cdpetenie (Sf. dar in dauna sdndtiifii.Cdt e cu dreaptll socoteald at6ita m6nc5m.

Totugi mecanismul funcfional al omului e pus. in funcfiunea lor normal6 . reprezenttrri (amintiri). cutn zic Pdrinlii. Aci se stabilegte. Unii sunt at6t de "slabi". dacd e vreme. s[ se intrerupd total starea de congtiinfl gi de migcare a omului. ci line de domeniul vielii sufletegti gi religioase a omului: conStiinla + Reamintim cd instinctele. neuro-static). in fracfiuni de secund4 $i. Intre cenzura minfii (centnrl inhibitor al creierului) gi intre puterea de impunere a forfei oarbe se creeazd o tensiune.. neuro-endocrin. capabil stt aprobe sau stl frdneze tot ce obligatoriu trebuie sCi treactl pe la acest centru de informalie. unvAzur 153 Mai int6i construcfia psiho-fizicd a omului. Cdci acest centru al creierului funcfioneazd in doud durate: cu deliberare. etc. o luptI" rlzboi chiar. forfele oarbe ale firii gi cautd s^d se impunll mtnlii. incdt "igi pierd congtiinfa" doar vdzdnd fagnind cdteva picdturi de s6nge. gi reflex. in creier funcfioneazd. dupd gravitatea accidentului. Acesta e "locul unde rdsar g6ndurile in minte". sau dupd gradul de impresionabilitate a cuiva. ce trebuie f6cut. Mai mult chiar.nu cea degradati -. e de un mecanism gi inter-relafie extrem de complicate. iar "mintea vede" pe cine primegte gi pe cine trebuie sd respingd. $i ce vine aci ? Vin toate informafiile dinlIuntru gi din afar6 ale corpului omenesc: senzafii. neuro-motor. dac6 e cazttl. dorinfe. Al doilea for de supraveghere al viefii nu mai are suport biologic. dacd viafa e in primejdie.nAzson-lt. Ele sunt. toate au in seami rostul comun al menfinerii in viafl a omului ameninfat de moarte. sub controlul a doudforuri de conducere: cerTzura raliunii gi mtlrturia conStiinlei. iar mai presus de acestea sosesc aci gi directivele conStiinlei.un centru de cenzurtl (medical "inhibilia") care are la dispozilie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. ca atare. tot aci se stabilegte. sau dezechilibru total. Instinctele. uneori cu iufeald de clipI. temeri. de la zidtea lui. in ansamblul ei. citli vreme cineva nu rt . se reflectE.

in cazul cdnd infrdngerile morale se fin lanf prin desimea sau gravitatea lor. cufundarea lui in intuneric gi in munc[. care "nu tace" pdn[ ce omul nu-gi revizuiegte infrdngerile sale 9i nu se intoarce de la pdcat. ca urmare. Toate acestea stxfi urmarea in organic a capituldrii congtiinfei. *Gdndurile". cenzrlra minlii a sllbit considerabil Si patimfle conduc mintea. Constiinla tnsd. Aceasta-i perspectiva lugubrl a viefii in p6cat. penbrr cI acestea primesc aprobarea. iar omul gi-a pierdut libertatea. Omul care a ajuns rob patimilor sale nu mai are mirturia congtiinfei pentm faptele sale .care a ajuns intr-un fel de "adormire". satisfacerea gi rostul lor concret. urmeaztr sancfiuni ale congtiinfei. e inh-o stare de necredinfI."pAr6$ul tllu. cregte cdnd degenereazd in patimi. iar de acum cauttr sd o surpe cu totul gi lumina congtiinfei sd o stingl.forfele oarbe ale firii. prin natura ei. degi congtiinta nu doarme. oric6t de "nebune" ar fi.intre trupul gi duhul p[catului gi intre fdptura cea nou[ gi Duhul cel Sftnt. ca in somn.iegte in starea de pdcat. De aci vin mustrdrile de constiinld . nebunia acutli $i.gi celelalte forme mai grave. Cdci "pdcet" aceasta insemneazI: tnfrdngerea morald a conStiinlei de cdtre Satana. in final. sinuciderea. cu care trebuie sd te impaci pe drum". Cum ins[ marea majoriiese din tats aoamenilor au dereglat rostul normal al acestor fo4e oarbe ale firii . prin nafura ei e de a nu se l6sa invins5. se limpezegte gi deosebirea .T-- r54 cARAREA tNlrAnA1rsr €nduiala lor. omul trf. din care se mai poate reveni . intrucdt ele au sldbit stavila cenzurii rafiunii. Pdcatul incepe de la invoirea spre faptit gi fapta propriu-zis6. Deci fo4a instinctelor . muncind mintea. inc[ nu sunt infrAngeri gi pdcat.mai u$or sau mai profund. prin patimile trupului. schizofrenia. mai grele decdt mustrarea: dezechilibrul minfii .urmdrind exclusiv plEcerea ce-o confer6 dar refuzdndu-le rostul -. oric6t "se impun". in cazul robiei. paranoia. de uitare de Dumnezerr. Cu acestea inlelese. nu aprobd niciodatd viciul Si pdcatul. oamenii au ajuns in robia patimilor. ca organ spiritual al omului.cdt o prdpastie . ca sd poatii primi iertarea lui Dumnezeu. nu-i dau omului lupte. gi. altfel in serviciul viefii rdnduite -. chiar dacd fi€na ei nu e luatii in seam[ gi firea decdnfiA slv6rgegte pdcatul peste opreligtea ei. in cazul cAnd omul cel vechi mereu se obrdznicegte cu "drep- .

atunci. toate pier gi se restabilegte un echilibru gi o linigte in minte. la nivelul creierului. care varsd o substanfd chimicd in sdnge. se neutralizeazll printr-o aparifie de anticorpi. Instinctul acesta are ca obdrgie materiald o gland6 endocrinS. 13). form6nd Marea Moarti. atunci tn organic se petrece o reacfie chimicd in care substanfele endocrine din sdnge. ajungdnd intr-un contrast nelimitat. cAntd biserica. Congtiinfa . A$a avem motivarea potopului: "Nu va rdmdne Duhul Meu punrea in oamenii acegtia. Aceasti erotizare constii in aparifia pe ecranul minfii a gdndurilor gi a imaginilor in favoarea satisfacerii acestui instinct. care.lepddarea de sine.care ocrotegte viafa omului gi sub perspectivd transcendenti . Deci zilele lor sd mai fie o sutl dou6zeci de ani" (Genezd 6. care "striga inaintea Domnului" (Genezd 19.3). care fac aceastd neutralizare. pentru cd sunt numai tnrp.De asemenea perversiunea sodomiei. Cenzura rezistd. erotizeazd scoarfa cerebral5. radioactivd pdnd in ziua de azi. in felul acesta "gdndurile" $i "imaginile" $i "reprezentirile". deosebirea celor doud naturi care trliesc intrefesute in noi. a atras asupra Sodomei gi Gomorei prlpldul focului. Care este mecanismul biologic.aduce'\Iumele lui Dumnezeu care arde pe draci" gi aduce Crucea Domnului: jertfa ."armii asupra diavolului Crucea Ta ne-ai dat". le respinge. s[ zicem al instinctului de reproducfie ? Alegem pe acesta. **{r Sd ne apropiem acum de o analizA concretd a tensiunii dintre minte gi patimi. NsvAzur 155 turile" sale biologice asupra omului ceresc Ai biruie. Ele cer invoirea. Duhul lui Dumnezeu se retrage din om gi vin pedepse colective cumplite asupra viefii picltoase. Cand aceste gdnduri de rezistenfd. asemenea . lepddarea de pldcere . care a ars plmAntul 400 m sub nivelul mdrii. care erotizau scoarta cerebrald.r nAzeon.t. sunt afirmate cu toat5 credinfa gi gtiind cu certitudine cd insugi lisus se luptE cu Satana in locul nostru. puternice gi luminoase. intrucdt se lupti impotriva votului fecioriei.

abia in imp6r6fia ce va sd vie oamenii nu se mai insoard gi nu se mai mlritit. de pe urma unei evidenfe divine. PORTINCILE $I LIBERTATEA Prin Botez scilpdm de jugul robiei. Satana nu e definitiv biruit pe plm0nt. se produc iareqi gi iard.asimilat. ca tnrp.33). Poruncile Noului Testament ne asigurtr libertatea spiritului.decdt dupd o ciocnire. la obdrgie. Rabdarea tnsdsi a rtlzboiului e ultima ta rugllciune.pAnAUBI cu linigtea pe care a restabilit-o Iisus c6nd a venit pe mare la ucenicii SEi invdluifi de talazurile infuriate ale mdrii. Deci iatii cE iarAqi gi de la cump[na minfii at6rnd reugita sau nereugita str[- . Poruncile Noului Testament sunt porunci ale libertAfii. ostenegte. neutralizat .. luarea prin surprindere poate fi apigd. care apoi s-au linigtit. dezr[dljduit chiar. fodele sale sunt oarbe. Linigtirea unei furtuni de g6ndr:ri sigur cd scoate mirturisirea: "Tu egti Fiul lui Dumnezeu" (Matei 14. au ca urnare corwertirea. cnzd.i. Iati prilej de cdgtigat la nivel inalt. precum neimplinirea lor ne intoarce iardgi sub tirania pdcatului. Chimismul endocrin nu e biruit . porunci ale Harului. ca oh. chiar dacd pe ecranul minlii au aptlrut gdnduri Si imagini de hulA tmpotriva lui Dumnezeu Si te vezi in imposibilitate de a te mai ruga chiar. in glande.71 156 cARAREA h. Lupta "de g6nd" iardqi incepe. nevoitorul se sperie. Omul. Dar Dumnezeu nu te-a pdrdsit. Trupul e indiferent. Aga prinde putere viatp religioasl din chiar neputinfa omeneasc6. nu ale legii. M[rturisirile strdfunde de credinfd in Dumnezeu. devenim liberi de silniciapLcatului. Se vede invdluit. Dar dac[ nu le implinim ne pierdem iard. $i totugi talazurile mdrii infuriate de patimi iaragi vin gi izbesc in perefii coribiei gi in digurile portului. strtlmutarea forfei oarbe neutralizate intr-o energie de o alti calitate gi de o inaltil valoare: a iubirii de Dumnezeu gi de oameni in genere gi nicidecum nu mai rdmdne iubire de vreun om..gi libertatea. hormonii.

rezulti gi din cuvintele Sf. 278. Mdntuirea noastrd nu e numai un dar de la Dumnezeu.279 gi ed."r Cdt de mare e darul libertafii la care-l vrea Dumnezeu pe om.282. .p. Marcu Ascetul: 'Nici Botezul. Sf. degi botezali. in mlsura in care sunt iubite sd gi rIm6nd. altele. Momeala. "Smntul Botez este desf. al pocdintei. gi ne-a dat poruncile libertdfii. 2lde*. spre implinirea tuturor poruncilor.p.290. I.280. totugi mai avem trebuinfE gi de al doilea Botez. Drept aceea. Marcu Ascetul. prin cruce.9i p. t Id"^.276. ci al lui. dar a unna sau nu poruncilor. ci gi a implini poruncile Lui. ce anume iubegte: ostenelile din pricina Harului. e permisd de Dumnezeu sd cerce cumpdna libenefii noastre.p. II. dar cd pe urmd tot cel ce l-a primit in chip tainic. "Credinfa sti nu numai in a fi botezat in Flristos. "Prin Botez. intrucdt nu suntem ca ingerii neschimbabili. 4 lbidt^. Sf. dar nu implinegte poruncile. dupd darul lui Flristos. fiind iubite. fiind urdte de noi. ne dovedirn impdtimifi de pl6ceri. ldem. l. desfiinfdnd pdcatul. 286. sau gdndurile din pricina pldcerii. gi astfel sE se arate gi Harul lui Dumnezeu gi voia omului. nici Dumnezev. a l6sat la voia noastrd liber6. indatji sE fie gterse. implinind poruncile ne ardtEm dragostea fald de Cel ce ne-a siobozit. ci gi o faptd a libertatii noastre. p. t 9ip. Aceasta pentru ca unele din ele. agteaptd gi vremea minfii. dup6 cum omul pdtimea de sild sub robia Stdpaniilor (rele). Dar n-a f6cut aga. I p.nAzeou NpvAzur t57 daniei lui Dumnezeu cu deslvdrgirea noastrS.in Filocalia ed. pe mdsura neimplinirii e luat in stilpdnire de p6cat. ci prin Botezne-a scos cu sila din robie."a Degi inzestrafi cu darurile Botezului. ni s-a hArAzit darul desdvArgit al lui Dumnezeu. Marcu Ascetul ne ldmuregte: Flristos prin cruce gi prin Harul Botezului "slobozindu-ne de orice sild. Despre Botez. Dumnezeu putea sI ne slobozeascd gi sd ne facd neschimbatori tot cu sila. dar nu desdvirgegte pe cel ce nu implinegte poruncile". sau neimplinindu-le. care nu e al lui Adam. Marcu Ascetul. nefiind pEcat. Deci curdtirea deplind a firii."' Aici std pricina pentru care noi. al celui care a nesocotit poruncile. tntnrcdt luAnd puterea lucrlrii nu sdvdrgegte lucrul.275. n-a impiedicat aruncarea gdndurilor in inimE. iar nepurtAnd grije de ele.9i p. cdnd curdfirea e aflatlefectiv prin porunci3. totugi n-am scdpat de rdzboiul momelilor. intdmplatd prin Botez. nici Satana nu silegte voia omului"2. zice Sf. vol. "Desigur.vArqit.

291. t^Idem. dacd voinfa nu se hotirEste sE o intrebuinteze. cit.Iar porunca ce le cuprinde pe toate este lep[darea vietii proprii. aga-zicdnd al omului intreg. odatd ce 9i p. care e moartea (se infelege ctr penbrr Flristos gi Evanghelie).p. ca cei ndscufi sd p[cdtuiasc6. Potenfa infierii e ca o unealtli. Maxim Mlrturisitortl. dupd al doilea insd e cu neputinfS. f6cdndu-se pe unnl mam6 gi incepilturl a oricdrui pdcat. Morim Mlrturisitorul.. I loan 5. fiind imp6timifi de cele trupegti.293-294. in op. tot aga pane la iegirea din trup lu poate fi ferit de atacul gdndului. ci pe una voit5 o preschimbd pane la indumn ezeire"4 . . Talasie i-a adresat sfrnfului intrebarea: "Dacd. prinhe altele ii rlspunde c[ "avem Harul infierii ca potenfl" gi c6 "Duhul nu nagte o aplecare a voii ftrd voie. Primul e cel dupd fiin1a. dacd nu vor s[ traducd in faptd potenfa infierii sldita in ei. 289. agadar.pp. DupA chipul acesta al nagterii e cu putinti. a Sf. $i precum pend cdnd cineva mai trdiegte in tmp e in lipsd cu implinirea acesteia. cum noi. Ioan: <Cel ce se nagte din Dumnezeu nu face pdcat. Rdspunsuri ctttre Talasie. cei ntrscufi din Dumnezeu prin Botez. ce ne izbdvegte desdvArgit de nestatomicia firii. Iar necredinfa nu e un pdcat str6in. care rdmdne nefolositil."r lar "cei ce-au implinit ponmcile parfial. Prin acesta se sddegte in suflet des6vArgirea infierii. Prin acesta Duhul Sfant insofindu-se cu inclinarea voinJei o preschimbi pan6 la indumnezeire. gi p. c[ slmdnJa Lui rdmdne in el gi nu poate picdtub3. pe mdsura aceasta vor intra in Impdr6fie. Primul chip al nagterii lasd putinfd ca cei ndscufi si incline spre p5cat. Cu gdndul acesta ne apropiem de conceptia Sf.Ft 158 cARAREA hnpAMTmr Cdci neimplinirea porwrcilor vine din necredinfe. putem pdcdtui ?" Sf. C[ci hotirArea voinfei este aceea care intrebuinfeazd un lucru. 18. Mo<im. dup6 Sf. iar cel n6scut din apd gi din Duh s-a ndscut din Dumn ezeu. Iar tn scolia a 3-a a aceluiagi rdspuns ne ldmuregte: "Sunt ardtzte doud chipuri ale nagterii. Dar cei ce vor sE ajung6 la desdvdrgire sunt datori sd implineascd toate poruncile in mod cuprinzAtor."2 Relinem de aici cE gi moartea e o poruncd. 3l-32. ci al celui care nu crede. in potent6. Al doilea (chip al nagterii) e cel dupd buna plEcere a voinfei gi dupd hotdr6re. unind-o intreagd cu Dumnezeu. pp. 3 " Idem. pentru lipsa mai sus pomenitil.295..

particip6nd la toate suferinfele viefii noastre gi ugurAndu-le.420. D. Curs de Ascetica Si Mistica CreStina. duce cu noi lupta cu ispitele gi pdcatele noastre.7l3. vol. pe care nu gi-o pierde. ea are r6d[cini in jos prin toat6 migcarea universului gi a vie]ii. D. Curs de Asceticd Si Misticd CreStind. iar pe de alt6 parte ne conduc la gdsirea de noi ingine. Prof.p. ca fdpturi rendscute in Dumnezeu gi ajunse la libertatea spiritului. Iisus ins6. citat duptr Pr."4 Sf.p. p. ba chiar mai mult decdt contemporan: pertag intirn la intreaga traiectorie a vietii noastre. Sttrniloae .lg-22. gl. ea are rtrddcini in sus prin pdtrunderea (infuzia) transcendentei divine care lumineazd mintea gi consimte sd se facl cdutati chiar prin insuficienlele ordinii imanente gi contingente"3. NevAzur 159 inclinarea voinfei gi hotirdrea sunt indumnezeite. El se face contemporan cu fiecare din noi. l. care este deja un avans divin.26. Ma><im M[rturisitorul spune: '?en[ la sffirgitul lumii pdtimegte tainic punrea cu noi. intrucdt viatra fiecdruia din noi igi are unicitatea ei. a$a cum un dascdl insofegte fiecare copil pe care-l cregte in toate stadiile sporirii lui in inv{dturd. 5 Sf. Stiniloae. ' . repetdndu-se cu fiecare din noi. Paris. de la asceticd la misticS. "Viafa pdmAnteascd a lui Fhistos e astfel o pennanentii actualitate. nici un pas n-o facem singuri.G.35. L'Action. mai bine-zis. aPr. Fiecare din noi poate fi. Iar peste multe veacuri."r inc6 demult Sf. Prof. prin care sd se izb6veascd de striciciune gi sd se bucure de libertatea mdririi fiilor lui Dumnezeu"2. dacd weq contemporan cu toat6 viafa lui Flristos. agtept6nd cu nerdbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu. Cei iegifi din "Cale" ar fr nigte iegiti din Cuvdnt. iese la ivealI in fiinfa noastr[ pe mdsurd ce iese la iveald adevdrata noasffi fire de sub petele pdcatului. Blondel scrie: "Aspirafia noastrd spirinrald nu se ivegte printr-un fel de generafie spontanee.I nAzsorul. Am spus cd mai degrab[ I{ristos se face contemporan cu noi. 'Maurice Blondel. 1936. 2Romani Idem. Iatd prin urmare c[ incercfuile gi nelinigtile wemii au 9i ele un rost: ne provoacd la glsirea sensului ce-l avem in Dumnezeu) ca ultimul reazirn etern al linigtii.26. P. Toatd cdrarea de la porunci la cunoagtere. Pavel scria Romanilor: "Firea intreagi suspin[.p. Maxim Mdrturisitorul. f6cut cu scopul de a pregdti venirea spiritelor. in zilele noastre. Librairie Felix Alcan. pentnr bundtatea Sa gi dupd mdsura suferinfei afldtoare in fiecare"S. sau. 8. se strdduiegte impreunE cu noi dup[ virhrte.

r--

160

cARAREA hupAnATrcr

Noi gtim c[ existii un schimb de comuniune de la om la om; cd
oamenii, pe mdsura interesuiui ce gi-l poartS, igi trec unul altuia in chip tainic poverile, durerile gi bucuriile; cd unul poate sI simt6 toate stdrile celuilalt, primindu-l pe acela in sine, sau pdtrunzdnd el in acela. Dacd omul ajunge prin sensibilitatea dragostei sd cunoascd gi si inteleaga pe semenii sdi, cu at6t mai mult o poate face lisus, Omul culminant, Omul des6vArgit in dragostea de oameni, Omul c[ruia puritatea desdvdrgitd fbra de p6cat, de egoism gi nep6sare, ii dd o sensibilitate unic6. El e aproape de tofi, sesizeazd cu finefe supreml starea ce este in tofi gi participd generos - deci fbrd pdcat - la vibrafiile tuturor inimilor, Ia nazuintele lor bune gi la luptele lor impotriva rtrului, fonificdndu-le. Chiar inainte de a fi pornit cineva cu hot[rdre pe drumul unei vie]i ce duce la mdntuire, El il urmdregte gi il atrage la Sine, agteptind orice priiej, folosind orice mijloc bun. El "urmlregte - zice tot Sf. Maxim Mlrturisitorul - in toate zilele pe tofi cei ce se vor m6.ntui, pentru a-i cdqtiga"l. Iatd Cine-i ascuns in comoara de mare pret, cea ingropati in fiecare tarind omeneascd. Comoara dezgropatt" farina rdscumpdrat[, iatd omul pus in valoarea lui Dumnezeu,sau "un duh cu Domnul"2. Iati cum Ziditorul fdpturii, Mdntuitorul nostru, indurd o micgorare a Sa in Duh, pe potriva mdsurilor noastre omene$ti, cu fiecare v6.rstd, cu fiecare rdnd de oameni, panA la sfhrgitul veacului. $i se silegte, ca un mare smerit, sd ne induplece, prin alegerea cea de bundvoie, sd suim la mdsura Sa dumnezeiascd. Se micgoreazd, pe Sine la mdsurd omeneascd, d6ndu-se minfii noastre sd-I semuiascd preful, gi, daca il va af\a, sE ridice firea omeneascd la mf,sura dumnezeiegtii Sale smerenii, adicd sd fim dumnezei dupl dar. IatE mdrturia Sf. Maxim Mlrturisitorul: "Prin darul bunurilor de peste veacuri gi de peste fire... prin acestea Dumnezeu se face neincetat om in cei wednici. Fericit este deci cel ce L-a prefdcut in sine, prin infelepciune, pe Dumnezeu in om. CIci dupd ce a implinit infEptuirea acestei taine, pdtimegte prefacerea sa in dumnezeu prin Har, iar acest lucru nu va inceta de a se s5vdrgi in continuu."'

3

Idem,P.G. 90, 17, pp. 26-27. t' I Corint"tri 6,17.
Sf. Maxim Mdrturisitorul, Rdspunsuri ctttre Talasie, op.

cit.,p.73.

I.
nAzsorut ws,vAzur
l6l

Iatd pe Dumnezeu cOrmuind lumea gi totugi, cu mare smerenie, bdtand gi agtept6nd la poarta zidirii Sale, sd I se deschidi gi sE fie primit... Intr-unii se nagte, intr-aliii sporegte cu vflrsta gi cu infelepciunea, intr-alfii propovdduieqte, intr-alfii minuni slv6rgegte gi in sfhrgit intr-unii se schimbd la f'afd in lumine dumnezeiascd; iar intr-alfii - foarte rnul;i de acegtia - neasemdnat se chinuiegte...

LUCRAREA PORUNCILOR STINGE CRZELE VOINTEI

E de la sine infeles cd gi voinJa este energia pe care ne bizuim in rdzboiul nevdzut. Aceasta aseultd de cunogtinfd, care-i indrumd luptele; iar cunogtinta e atrasd de iubire, care incilzegte toful, fie spre Dumnezeu, fie spre lumea sensibilS. Oamenii voinfei insd sunt eroii credintei gi sfinfii cregtinismului. Acegtia sunt cei ce au r6bdat pan6 in sf;irgit gi s-au mdntuiL Dar noi, pdnd sd ajungem ia o voinf5 puternicd gi statornicd in bine, avem de furcd nu mai pufin decit cu un furnicar de voinle sau tendinfe sufletegti, care ne hdrfuiesc in toate pd4ile gi ne ostenesc in toate contrazicerile. De aceea unificarea tuturor tendinfelor sufletegti intr-o singurd direcfie bund dd omului o mare putere. Dar la ea se ajunge foarte grou, c5ci sunt multe tendinfe care se impotrivesc Ai atunci se pomegte un rdzboi iniuntrul omului pentru inffingerea protivnicilor. Iati cum descrie Blondel aceastii strategie: "ExistS in om o multiplicitate de tendinfe, de pofte, dorinle mai mult sau mai putin concertate sau divergente, un polipsihism de care s-a putut spune cd sunt ca un popor numeros, care st[ sub gefia sau conducerea rafiunii gi a voinfei, popor in care se g6sesc cdnd supugi docili gi disciplinati, cdnd inddrltnici gi unelte de wajbf,. Ceea ce s-a numit asceza gi lupta spirituald nu e decdt manifestarea gi metoda I aplicabild acestei istorii lduntrice." "Corpul ascultl mai ngor de comanda voinfei (de pildd: migc degetul cdnd vreau), dar sufletul nu ascultS, ci rezist5. "Aceasta pentru cd in fafa oricdrei atitudini definite gi hotdrdte se ridic6, din spirit de contradiclie, partida nemul;umifilor... Orice efort initial e ca o declaraI

Ma,trice Blondel, op. cit.,vol.

II, p.194.

<,

r62

CARAREA TMPARATIEI

instinctul conservdrii gi al independenfei." Acestea trezesc in noi "stdri de congtiinf5 sffiine sau ostile conqtiinJei, voinfe noi care se ridicd impotriva voin;ei. $i cdnd efortul voluntar grupeazd intr-un fascicul parfial fo(ele ofensive, atunci se descoperh puterile adormite gi dorinfele secrete. "Ciici in fafa hotarArii declarate subzisti realitatea tendinfelor eliminate, dar incl vii gi capabile de lucru. Ele nu se atenueazL, nu sldbesc prin ele insele. Acordul scopurilor voite provoacd deci o coalilie a puterilor ostile, care nu se mai mdrginesc sd producd o simpla impresie in conqtiinla obignuita, nici sd rdmAnd in starea de vinualitate. Ele se grupeazdn gi din defensivd trec la ofensivd."r Lupta incepe deci abia tn cei ce s-au hot[rdt la o viafi mai conform6 cu poruncile dumnezeiegti. Blondel descrie bine aceste lucruri, dar e de rnirare cum nu vede cd gi tendinfele rele sunt stimulate de duhurile rele, sau cum nu vede cE aspirafiunile bune sunt m6.nate gi atrase de o forfn transcendentd bund. Probabil cd aceasta se datoregte faptului cd romano-catolicismul considerd afectele 9i concupiscenfa ca legate mai addnc Ai mai organic de natura omului, pe cdnd ortodoxia nu le consider6 create deodatd cu natura, ci intrate in ea dupd cddere. Blondel are in continuare interesante considerafii din care se poate infelege teza Sf. Maxim dupd care, inainte de-a se ridica omul pe treapta mai inaltd a contemplafiei, trebuie sd treacd prin faza implinirii poruncilor, prin faza dobdndirii virtufilor, prinfaza faptelor. Faza contemplaliei e o fazA de pace lduntricE. Dar omul nu se poate odihni in fericirea contemplatiei p6nd nu a biruit in sine contradicfiile, tendinfele rele, p6nd nu gi-a unificat gi consolidat fiinla ca sd iubeascd numai binele. Iar aceasta nu se poate realiza decdt prin acliune prelungit6, prin fapte convergente spre bine, prin cdgti garea deprinderilor neclintite in sdvdrgirea binelui. Cdci simpla gdndire la bine gi chiar simpla voinfi de a face binele, fbrd trecerea deasl - gi aceea o weme regulat2i la facerea binelui, nu numai cd e departe de-a realiza aceasti armonie, unitate gi siguranf5, ci, dimpotrivd, trezegte opozilia tendinlelor contrare. Un om de teorie se $tie cd e un om slab, mf,cinat de contradicfii interne, mereu sporite prin reflexiunea care nu trece la fapte.
' Idempp. 195-196.

tie de rdzboi moliciunii gi imprdgtierii forfelor vii, care au gi ele

2

RAZBoIUT NEvAzuT

163

De abia fapta aruncd o decizie in cumpdna acestor balansdri gi care, mai ales prin repetare, aduce definitiv cagtig la cauza tendinlelor bune. Nu degeaba virtutea insemneazd etimologic bArbdfie. Ea a adus o solufie bdrbdteascd a viefii. "Astfel activitatea voluntard, rupdnd fbrd incetare echilibrul interior al viefii, dezvdluie ceea ce se agitli confuz sub suprafafa sentimentelor aparente. Fdrd indoiald, automatismul, deja cdl5uzit de o rafiune obscurd, ajunge sd provoace in noi aceste contraste de imagini gi dorinfe, care fac posibil exerciliul reflexiunii; dar inifiativa cuget5rii gi efortul actiunii determinate sunt cele care constrdng tendinJele ignorate sd se manifeste prin protestarea intensd (persistenta) a chiar acelora pe care €[m fi vrut sd le nesocotim sau sd le distrugem. Iatd de ce acfiunea, ca o sabie trangantd, deschide privirii o pdtrundere pdnd in profunzimile tenebroase, unde se pregdtesc marile curente ale viefii interioare... "$i uneori chiar ardoarea voinfei face sd se nascd" ca printr-un fenomen de interferenfd, neputinta gi indecizia. Cine n-a cunoscut in imprejurdrile cele mai critice aceastd durere a incenitudinii inactive !... S-ar spune cd ajunge sd vrei, pentru ca indat5 sd nu mai vrei gi c6, profitdnd de o hotdrAre deschisd, se descoperl in umbrd o putere ocultd gi influenfe ipocrite, capabile sd ne conducd aproape fbrd gtirea noasffi... Sunt cazlri cdnd nu putem face un pas fhrd ca sd se ridice inaintea noastrd gi sd ne asalteze o mie de dugmani care pdndesc. $i sentimentele noastre cele mai profunde sunt de asemenea cele care ne divizeazd gi ne surprind cel mai mult ca nigte necunoscufi. Ceea ce am dorit mai mult ne inspdimAnti de indatii ce trebuie sd-l dob6,ndim. Ni-e teamd sI ptrrdsim condilia de mizerie in care ne gdsim... $i uneori e suficient sd ne temem de un act, pentru ca pe neagteptate o nduceald sd ne antrenezein sdv6rgirea lui."l E starea pe care o provoacd tendinlele ce se v6d ameninfate de acliune cu nimicirea iminentd. E ultimul lor asalt, dat cu toatd disperarea. De aceea, cAnd actiunea se produce, ea cade ca o sabie biruitoare, ca un sod ce-a fost aruncat. insd, cine nu pdgegte la ea, nu poate trece mai departe spre culmile desdvdrgirii. Acela rdm6ne in "acea mare mullime de oameni care se acoperf, cu florile intenfiei gi care nu aduc niciodatd fructul faptelor, frrd ca ei
ingigi sd remarce acest continuu egec"
' Idem pp. 196-197.
2.

'Idem p. 198.

r&

cARAREA iupAnermt

Sd ne amintim de osdnda lipsit de roade.

rostiti de Iisus zrsupra smochinului

De cele mai multe ori "omul este ca un tablou, totdeauna cu sabia ridicat6 asupra vrdjmagului, dar neddnd niciodat5 lovitura. Cand mai face el ceea ce wea, mergAnd pane la capdtul hotdr6rilor sale cele mai sigure gi cele mai stiruitoare, fbrd devieri gi ftrd int6rzieri?...Cu cdt hotdrdrile sunt mai numeroase, mai largi, mai inalte, plutind pe
deasupra amdnuntelor de realizare gi a reformelor precise, cu at6t sunt mai primejdioase; cdci omul igi inchipuie cd se amelioreazl cu atAta gi nu face decdt sd se priveascd intr-o ficliune din ce in ce mai iluzorie... Deci in acfiunile noastre existE o deficienjS habituala. Noi nu facem, aga-zicdnd, niciodatd tot ce vretrn, cum vrern; rezistente neprevdzvte, ciocniri, contraste uzeazd., gtirbesc gi deviazl voinfa. Te cunogti bine in general, dar in fiecare clip5, in orice ocazie singularl te ignorezi; gi acesta este momentul care decide faptele. Dorinlele noastre adesea ne ascund adevdratele noastre dorinfe. Sunt doud inimi in inima omeneascd; gi una nu gtie gdndurile celeilalte. Dar, prin simplul fapt cE

s-a luat o decizie gi cd s-a incercat un efort, situafia interioard s-a schimbat; oaspetele ascuns in noi se dezvlluie."l Dar acestea sunt caracteristicile stEriior dinainte de pdqirea la acfiune, sau ale unor fapte care nu sunt executate din toatd inima. "Funcfiunea nonnald a acfiunii este sd asigure coeziunea, sE converteascd gi sE construiascd forfele difuze intr-un edificiu personal, sd pregdteascl expansiunea ulterioard a fiintei noastre, care nu se consolideazA ln sine, decdt acliondnd asupra sa pentru a se rlspdndi mai bine gi a se dlrui generos cu atit mai multd extensiune cu cAt viafa fiectrmia are mai multi intensitate in ea insegi. Acest rol arhitectonic al acfiunii nu poate fi indeajuns pus in valoare... Oricare ar fi in noi puterea care ia iniliativa in momentul in care un act este consirnlit, in momentul in care se implinegte, atunci o colaborare intim6, asociazA chiar tendinfele opuse gi stabilegte o solidaritate efectivd intre toate perfile organismului fizic ai mintal. "imprdgtiind efortul central al gdndirii gi al libertdlii in confuzia acestui organism, s-ar pdrea cI acfiunea diminueazd oarecum gi feramit

lde*,p.200.

nAzeorul upvAzur

165

leazd intenfia, fdrd ca aceasti obscwd difuziune sd fie compensatil... Dimpotrivd acliunea unegte intr-un mdnunchi toate forfele imprdgtiate ale viefii pentru a servi de mediatoare intre toate formele activitifii corporale gi spirituale... "Nu existd unitate in organismul nostru complex decdt prin coeziune, gi coeziune numai prin cooperare. Acliunea e cimentul din care suntem modelafi: lenea produce disolufia, moartea produce descompunerea. Fiat al voinfei nu e numai lovitura decisivd care taie toate incertitudinile cugetdrii, care dd unei reprezentdi inci flotanti gi multiplI o unitate, o soliditate, o precizie definitivd, care separS radical prezentul de trecut gi realul de posibil; de asemenea, sub formd particulard gi determinatd" este functiunea generald gi aga-zicAnd generatoare a vieJii organizate... In lucrarea care migcd organele existii tntre mddulare o legdturd inevitabila... Nu existi deci decdt un singur mijloc de-a cuprinde, de-a ordona gi de-a intrebuinfa energiile imprd.gtiate in noi gi

chiar impulsiile rebele ale concupiscenfei: acela de a le capta in sistemul unei activitntri generale gi de a le face sd conveargd prin munc6 la integritatea viefii individuale... Tindrul, pentru a-gi domina simfurile gi a preveni monstruozitifile unei culturi inegale prin care uneori se rupe dupd bunul plac echilibrul funcfiunilor nervoase, are nevoie de acfiune, acorddnd fo4elor sale tinere expansiunea uniformd care le menfine in ierarhia lor naturald. Nici gcolarul nu-gi formeazd inteligenfa gi nu-gi mobilizeazf activitatea mintal6 decdt printr-un exercifiu, gi anume un exercifiu sistematic al facultifilor sale."l
"lmportarrt nu este deci numai sd remarc[m utilitatea sau necesitatea acfiunii, ci de a vedea unitatea pe care o prezideazn qi pe care o produce. FdrE indoiald acfiunea nu este eficace gi normald decdt dacd este o sintez6, gi iat6 de ce educafia fizicl, gi intelectuald trebuie sd fie generald: <Sp6cial bestiab> spunea un proverb gcolar. Omul nu este om decdt prin ce are in el ca viati universalS. De voie de nevoie, acfiunea are acest caracter universal, gi oricdt de restrdnsd am presupune-o ea se exerciti intotdeauna sub specie universi, etiam in singularibus. A lucra numai cu capul, ca (cerebralii>, inseamnl adesea a ldsa bestia sd trliascd gi si creascd in partea de jos a noastr6, impreunl cu haita de
' Idem,pp.212-213.

gi dacl trebuie s5. in sdndtatea muncii corporale ei exprimd Si realizeazd deodatd insdndtogirea morald. e semnul. in acest domeniu al acfiunii voluntare cu cAt o rdspdndegti cu atAt o ai mai mult. cu at6t devine mai invergunati vdpaia dorintelor. Cu cAt cineva e mai incapabil de-a acfiona. fbrd sd ai destuld putere sd te ridici pentru a deschide ochii ca sd vezi gi sd pomegti. CatE weme nu acfionezi. nu te cunogti. dimpotrivd. acfiunea este pentru ea calea de expansiune gi de imbogdfire..<) r66 cAnenEa lvpAnATml suportul vitejiei interioare a unei voinle obignuite sd depSgeascd mdsura. o decizie bdrbdteasci pe care o susfinem ne aduce un sentiment de trezve gi de mai vie claritate. nu se face aceasta in dauna bogatei varietdji a cugetd. din momentul in care se produce. gi o amplifictrm. ' Idem. degi s-ar pdrea cd o sacrificdm gi o mortificdm. pentru cd echilibrul intre vise gi practica de fiecare zi se rupe tot mai mult. . capacitatea frzicd de a indura ostenelile. "Acfiunea nu se poate produce decAt stArnind o luptd internd gi triumfrnd incd de la inceput asupra sistemului contradictoriu care s-a format impotriva initiativei ei.. Dar dacd e adevdrat cI aceasti unitate totald gi exclusivd a actului contribuie la dependenfa mutuald a corpului gi a sufletului. o facem pentru cd in forfa. Supundnd voinfa simplicitdfii str6mte a unei solufii unice. venerdm aceste membre active care se angajeazd vitejegte in sarcinile necesare. prin intrebuintarea ei o repardm pofte neslndtoase gi gusturi degenerate. de a te rlsfdfa: tocmai uzdndu-ne energia.rii sau a infinitei puteri a libertifii ? Nu. E o tacticd gregita de-a ceda moleqelii. decdt prin seva puternicd a temperarnentului gi a caracterului ce i le dd omului contactul cu pemAntul. de a-ti da prea mare atenfie fie insuti. pp. pacificarea lduntricd gi vigoarea voinfei. in frumusefea. Viafa asprd a fdranului e mai pufin folositoare intrelinerii nafiunii prin alimentele pe care i le procurd. preful.. in munc6. Pane nu aclionezi trdiegti gi cugefi ca intr-un vis. Ea angajeazd toati viafa noasffi organicl gi mintald. Aceasti atitudine trebuie condamnatd cu hotirdre pentru cd e contrard migcarii celei mai sincere gi mai esentiale a naturii noastre. "Deci nu menajdnd forfele noastre le intrefinem mai bine."l "{Jn mare efort pe care-l facem. 215-217 . ca intr-un scurt moment de luciditate tntre dou5 somnuri..

."l "Trebuie sd trecem la faptd.. De aceea mai degrabd prin observarea actelor decdt a g6ndurilor noastre. o intenfie desnrl de precisd. ceea ce nu voiam din lipsd de curaj gi de forfd.pp.. in indiferenfa gi haosul st2irilor interioare. Acfiunile care risar din adAncurile viefii incongtiente trebuie sd ne slujeascd a studia curentele care ne poartd uneori f6rd gtirea noastrd.nAzeorul NpvAzur 167 Dar cum sd cunoagtem tot ce se agitf in universul nostru interior. .218-221. acest punct critic odati trecut. Actul este o descoperire a stdrii noastre profunde. care devine ca un sdmbure al caracterului... trebuie sd invele a urrna hotdrdt una din tendinfele sale.. sau. ci ea mai constituie adesea. "Dupd indelungi deliber[ri.. plictisindu-se repede de orice: e o anarhie vie. "Astfel reugim.. uneori. acfionAnd.. De cite ori noi nu voim decdt dupl ce €rm actionat gi pentru cd am acfionat ! Copilul are o viatd alternativd de dorinte opuse gi de migc6ri capricioase. chiar cdnd o facem cu oarecare sil6. "Garanfia gi criteriul sinceritifii este actul care taie incertitudinile gi manifestii cele mai intime secrete pe care le ignorezi sau pe care fi le ascunzi fie insufi. el constmiegte gi distruge. Manifestdnd rdul spre care suntem inclinafi. 'Nu numai cE acfiunea servegte sd ne descopere ceea ce in noi e mai tare. o voinfd adevfurati?. s6 vrem ceea ce ni se pdrea cd nu putem vrea la inceput. Altfel sfrrgegte prin a nu mai gti ce vrea. Pe urmd vine gi pldcerea pentru acel lucru. un centru solid. "Chiar cdnd nu simJi tot ce zici sau faci. cdnd nu ai decdt o dorinfl a adevlratelor dorinte. o ardoare destul de vie.. descoperire cu atdt mai importantd cu cdt e in contradicfie cu ideea falsd ce ne-o facem despre meritul nostru. actul i9i desfhqoard consecinfele oricare ar fi fost flucfuafiile care le-au precedat.. chiar sldbiciunile pot sd serveascd ca avertisment prevestitor gi reconfortant... chiar ceea ce e mai tare decdt noi. Pentru ca sii se organizeze in el un sistem gi pentru ca forfele lui sd se grupeze intr-un mdnunchi in el. putem spera sE ne vedem a$a cum suntem gi sd ne facem a$a cum vrem. ceea ce am fi vrut sE vrem. cAnd cuvintele gi actele ies mai pufin din ' Idem.. Apoi. cum sa gtii dacd ai o atenfie destul de net6. excluzAnd pe celelalte. decizia este intotdeauna rezultatul unui moment.

complicitiifile gi ffidtrrile. FIri s6 aqtepfi trebuie sd acfionezi direct impotriva adversarului. nu scutegte pe cineva de a actiona: nu exist5 rentieri in viafa moral6. hebuie divizate prin atac. Acfiunea voit[ e principiul acfiunii. Pentru cd orice acfiune care se execut2l. Cine nu face se desface. Aceastii construcfie vie e mereu instabil5 gi gata s[ se impr6gtie.. De asemenea pentru a ne aplra de n[uceala din ultima clipd gi de sofismele congtiinfei travestite. Contra migcdrilor involuntare nu e de ajuns sE wei. care nu poate fi turnat decdt dintr-un singur bloc. A fi acfionat. se folosegte in chip necesar de consffingere. cel ce va fugi de lupt[ va pierde in chip necesar libertatea impreund cu viafa. cobordnd pufin cdte putin in realitatea conqtiinfei. cdci nu vei voi multii weme. se coalizeazl ei impotriva voinlei.. vei fi invins. pentm cd noi nu mdr96luim decdt zdrobind in noi gi zub pa$ii nogtri legiuni de viefi. pentru a-i infr6nge rezistenfa gi pentru a captz pane in originea ei sursa antrendrilor revolufionare. "$i niciodatii opera nu e terminatii gi nici cucerirea definitiv consolidatd."r ' Idem pp. se impune unirea fo4elor credincioase impotriva anarhiei. trebuie sii putem rdspunde cu forfa experientei anterioare: <<Chiar dacd e legitimd. de necurdfie gi de pasiuni meschine. cdci vei fi surprins 9i chiar voinla ili va lipsi: nu e de ajuns s[ rezigti. 'Aceste puteri ostile nu trebuie ltrsate sd se grupeze in deprinderi gi in sisteme. gi. pentru cil acfirurea este semnalul unui rdzboi civil in care sunt modi gi renifi. care dovedesc cd actul cutare este permis gi pldcerea cutare e legitim5" trebuie sd ne obignuim a lua ofensiva gi a face mai mult decdt s[ evitim ceea ce nu ftebuie.. lupta e declarati orice am face. inainte de a se forma coaliliile.. sE trezegti prin luptii stdri de congtiinfE noi.F<- 168 cARAREA lvrpAnATmr abundenfa inimii 9i mai mult dintr-o constrdngere seacil gi dezgustiitoare. din ce tn ce mai voluntard gi mai libere. gi mereu concentrati ardoarea sufletului ca intr-un focar. pentru a topi la un loc toate elementele necesare actului. dacd nu lutrn ofensiva contra inarrricilor voinJei. Deci mereu trebuie reincdlzifl cu o suflare noud acegti aliafi gata de sl[biciuni. faptul acesta produce un efect asupra noasfrd. weau sI md lipsesc de ea>. pentru a aduna gi a disciplina forfele impr5gtiate. de abandonilri. Agere contra.222-224. devenind viata noasffi. Trebuie s[ ne batem. . Chiar in cei mai buni sunt comori de rdutate. sd-l provoci. Nu ajunge deci numai a voi c6nd pofi gi cum poli.

singurul bun ce ne trebuiegte cu adevdrat . c6ci numai ea unegte cele inwejbite. sau trei de pe p[mdnt. mai au gi urmdtorul infeles: pdm6ntul este trupul. $i a dragostei. cuvintele acestea. precum gi asupra puterilor insegi. Fiul lui Dumnezert. gi a voinfei. iar mai cu deosebire inima. cerdnd ceva de la Dumnezeu. pe l6ngd infelesul literei. Rugdciunea neincetatl a fericitului nume: "Doamne Iisuse Fhistoase. dupd indemnarea Sf. Pavel: 'T. care) dacd se vor invoi pe p[mAnt. sdvdryegte minunea unirii in dragoste a celor invrdjbite intreolaltl de pdcat. ba chiar a tuturor facultElilor noastre sufletegti izbutegte s-o ajungd abia rugdciunea. df. . invrdjbite de fapta ucigagr a pdcatului. in mijlocul nostru. Unirea puterilor sufletului pe pdmdntul inimii. mai mult: o I I Tesaloniceni 5. pe rdnd: o lucrare gi a minfii. pentru cr mantuirea .este. carele este in ceruri. cei doi sau trei sunt puterile sufletului. gi a$a ne afldm avdnd pe Dumnezet). Cd unde sunt doi sau trei adunali intru numele Meu. 18: 19. Minunea acestei adunf. miluiegte-md pe mine p[cdtosul". va fi gi Dumnezeu in mijlocul lor.ri a puterilor sufletului. Tatil rdspunde celor doi.. Dacd doi dintre 20. acolo sunt gi Eu in mijlocul lor. Iar iubirea.- nAzsonrl NsvAzur 169 o unificare a voinfei.leintrerupt vE rugafi"l. SPRE RUGACIUNEA NEINCETATA Matei voi se vor invoi pe pdmdnt in privinfa unui lucru (mdntuirea) pe care il vor cere: se va da lor de cdtre Tatdl Meu. steruim in tot chipul cu putinfd asupra unirii lui Hristos cu fiecare din puterile sufletului. 17. adundndu-se intr-un gdnd. insemneazd iubirea. tru e cu putintd dec6t in numele lui Dumnezeu.ruindu-le iubirea Sa din ceruri. carele este iubire. care este Fiul Sdu.

trimise prin fiecare simf din sectorul corespunzStor al lumii sensibile. E ca gi cAnd mintea prevdzAtoare ar zice cdtre puterile sale. Preafericitul nume ne readuce iardgi din robia contra firii. in timpul contempldrii naturale. adica din afara sufletului care formeazd rdul ce trece prin mijlocul cetdfii. iar lucrarea rafionale din noi incetdnd de a mai strdbate prin mijlocirea simfurilor spre realitlfile inteligibile. la lucrarea cea dupd fire. ca sd z6ddrniceascd atacul asirianului. puterile sufletegti inmulfindu-se. care.4-- 170 cARAREA itvpAnATmt lucrare imbinati armonic Ai mult sporitS. Din ele se formeazd cunogtinta celor sensibile. se intorc de la iubirea lumii.. iardgi la Dumnezeu. adicl sufletul gi sd ne t6rascd in Babilon. in care-i vorba de regele Ezechia. sunt cugetdrile ce curg in suflet. Cdci prin acestea s-ar nagte in noi patimile pentru infbfigdrile lucrurilor vizute. cel viclean sd strecoare in noi gi chipurile gi figurile lor. ne invaJS: "Mintea inarmatd are aldturea de sine ca pe nigte betrani. nu numai adundndu-se. prin filosofia practicd (dintre acestea rugdciunea e figuratii prin urcarea regelui in templul lui Dumnezeu. adicd migcdrile gi gandurile evlavioase care pornesc in mod natural din ele. facultatea poftitoare 9i facultatea impulsivd. la care le-a incovoiat vicleanul. prin chiar acestea puterea vicleand gi stricdcioasd obignuiegte sd porneascd rdzboi impotriva lui. adicd in confuzia patimilor. Sf.2-3. cu bdtrdnii gi cu popor mult. in vremea ndvdlirii patimilor: <Sd oprim cunoagterea naturald gi sd ne indeletnicim numai cu rugdciunea gi cu chinuirea trupului. Sub lucrarea preafericitului nurne. astupl izvoarele cetdfii." Cdti vreme sufletul e strdbltut de aceastd cunogtinfi gi nu leapadd chipurile gi ndlucirile lucrurilor sensibile. iar chinuirea trupului prin imbrdcarea lui Ezechia in saci). care strdbate sufletul.. ca nu cumva prin ideile lucrurilor sensibile. Iar apele din afara cetAfii. "Cu ajutorul acestor trei puteri sdndtoase gi neamigite. puterile sufletului: mintea. Maxim Mdrturisitorul tdlmdcind locul de la 2 Paralipomena 32. spre care erau zidite. iubirea gi vointa. De aceea zice Ezechia: <<Ca sd nu vind regele Asur gi sd afle apd multd gi sd biruiascb>. sau cdpetenii: facultatea ratiunii.> . mintea adund popor mult. cel viclean ar izbuti sd surpe cetatea. asemenea unui rdu care trece prin cetate.

Rtispunsuri cdfre Talasie. II.in op. nu ne trezim din cursele vrdjmaguluia. in vremea ndvdlirii patimilor. 2 289. stim de bund credinfl cd mergem bine. n-avem nici o luptii. lduntric prin congtiinf[.pp. ne isprlvim zilele in fericire gi ' Sf. o sutd opt zeci gi cinci de mii din ostagii ei. implinirea poruncilor Dumnezeu. La aceasta l-au ajutat puterile amintite gi multul popor adunat. p. prin rafiunea destoinicd sd distrugd patimile. prin m6na lui Dumnezeu. ca unii ce n-au aflat comoara. Mo<im Mdrturisitorul.. ca gi lucrarea simfurilor indreptatd spre ele. pornitd impotriva lui."r Darurile Sf. Lucrarea poruncilor. . vol. cit. Sufletul ftcdnd a$a a biruit gi a ruginat. virtulile.182-184. ci numai sd se roage. ed. ba gi talantul de negustorie l-au ingropat in p5. in voia firii povdrnite spre pdcat. sau degteptarea puterilor sddite in noi la a doua nagtere. Marcu Ascetul. omorAnd la poruncd dumnezeiascd. Cata vreme mergem in voia valurilor. care a pf. tocmai slujba aceasta o are: dezgroparea comorii. 4 2 Timotei2. p.nAZgOruL NEVAZUT t7l Prin urmare.I. sd stingd cu toatd sdrguinfa cugetul pdmAntesc ai sd pdzeascd zidurile cetdfii.26. nu trebuie sd se ocupe nici cu contemplafia naturald gi nici altceva sd nu facd in vremea atacului dracilor vicleni. l. Neemia 9. s5-gi imbldnzeascd trupul cu osteneli. Prin urmare mintea. Iar acest numlr indicd deprinderea pdcatului. in op. puterea vicleand gi tiran6.mdnt3. trezirea la viala cea dupd Flristos gi Duhul Sffint. ca printr-un inger. cit. cel ce-gi inchide vitejegte simgurile gi leapddd cu totul migcdrile naturale ale minlii indreptate spre cercetarea celor din afard. care pEzesc viafa curatd gi dau via!6 celui ce le implinegte'.truns in cele trei puteri ale sufletului prin chipurile sensibile..29. Cd Dumnezeu se gdsegte in poruncile Sale gi prin porunci vine la noi $i pe noi ne strdmutd in Sine. 3 Sf. pi dinafara prin cuvAntul Bisericii. Botez ne imbie. adicd gdndurile evlavioase ale fiecdrei puteri. Despre Botez. acela a asfupat asemenea lui Ezechia izvoarele de apd care sunt in afara cetSlii gi a oprit riul care trecea prin mijlocul cetdfii. Deci cei ce ajung hotarul morfii in nelucrarea la lui 9i poruncilor nu se vor mdnfui. 294 9i ed. care vrea sd risipeascd prin cunogtinfa fesaturile nevdzute. precum gi intors: prin fdrddelegi se strecoard vrdjmagul ajungem de-o asemdnare cu el.

care le-ar face toate cdte-i invafn dracii. cdlti sau "p6m6nt gi cenu9d"6. 2 l. s . iatA Satana v-a cerut pe voi sd vd cearnd ca pe gfdu. Ioan 8. oameni amdgifi de ei. 13. aurul smereniei . degi se vedeau in lume. paie.e 18. cu minciuni gi cu infricogare gi cu alte nemaipomenite zavistii. .dulama lui Dumn ezeu. $i unul gi altul te desface de viata aceasta. nu erau din lumea. Luca 22. se vor folosi de unelte de-ale lor2. totugi au fost prevenili de M6ntuitorul prin cuvdntul cdtre Petru: "Simone. De aceea zice inleleptul: "Fiule."5 Pricepem din aceasta cum ctr rlzboiul nevdzut. puterile iadului vor slri sd ne ceard socotealI pentru nesupunere. Rdzboiul duhovnicesc seamdnd intrucdtva cu rdzboiul lumii. sI consfinleascd Dumnezeu biruinta noastrtr. ca sd nu pierdern wemea.dacd ar fi dup6 ei. M. Sfintii Apostoli. Iar Eu M-am rugat pentru tine si nu scadd credinfa ta. la sfbrpitul alergErii. pietre. 3 inlelepciunea lui Isus Sirah 2. El are legile dup[ care trebuie sd urmdm intocmai. ca. Numai ispitele. Pe de altil parte. cei strlmutafi din lumea aceasta de dragostea Mdnfuitorului gi care. Rlzboiul ispitelor e focul care lImuregte ce suntem fiecare: lemne. mdntuirea gi smerenia.-<- 172 cARAREA frr. care se incinge intre suflet gi diavol. ci cu vicleguguri gi curse. Simone. e inglduit de Dumnezeu sI se dea in stadia vietii acesteia. Dar nu vor sdri cu toatd urgia rdutitii. I a Iov 21. cAnd vrei sd te apropii sd slujegti Domnului. necazurile gi tot felul de incerc[ri ale rdzboiului nevdzut izbutesc sd ne toceasctr pe deplin gustul de lumea aceasta 9i sd ne aducd la un fei de moarte fa16 de lume. Ioan 17.30-32. Cd zice un Sfent Plrinte: "Ia ispitele gi indat[ nu mai e nimeni care sE se mdntuiascd". cd nu le lasd DumnezetJ. aram6.pAnATrct cobordm cu pace la iad !l Dar de indati ce afl6m ce inzestrare avem gi ne trezim spre ce trebuie s[ fim. gdtegte sufletul tiiu spre ispite"3.27 . 6 Face. cea ajutatd de El $i pe potriva puterii noastre. care-i smerenia deplini gi condiJia de clpetenie a rugdciunii neincetate. 74.

nu poate sd afle gi sE trliascd cu Dumnezeu.mati aceastii stare cu adevdrat se roagd neincetat. se desparte de toate cugetErile lumii. . $i incepe aga: Toate patimile sau lucrdrile impotriva firii se ivesc mai int6i in minte.zboi cu diavolul: pe acegtia ii are fdrd de rdzboi.p.zute. cdtd vreme umbl6 dupd tihneald gi fericire degartd."l Totugi e bine sd descriem gi rdzboiul in elementele lui.NpvAzur t73 Sf. Iar dacd lupul 2 ' Sf.. in partea cea mai sublire a fbpturii noastre nevS. Maxim Mirturisitonl. pe care gi-o duce treptat pene la sfhrAmarea cea mai de pe urmd a nebuniei.nAzsorur. De aceea a zis un Sfbnt Pdrinte cd cea mai primejdioasd temnild e aceea in care te simli bine: nu vei iegi din ea niciodatd Rdzboiul incepe abia cu cei ce vor s5-gi refacd fericirea Raiului pierdut. Capete despre dragoste. 2Timotei2. n-au sd se trezeascd din waja wijmag62.in op. strtrdanie pentru care invaf6 sE se desprindd pe r6nd din toati tihneala gi slava degart5 a vietii acesteia. cit. Prin urmare cel ce pdstreazd nevdtf. Aici vine un chip sau un gand al lumii acesteia gi std ca o momeal[. ci igi crede minfii. cdnd il uneltegte dupd sfatul ParinJilor. LUPTA DUPA LEGE Cei ce nu urm[resc in viala aceasta nirnic mai mult decdt sd fie fericili in lume gi tihnifi in trup. deci dupd lege. la fel gi mintea murind. cdt gi din partea protivnicului. "Precum trupul murind se desparte de toate lucrurile viefii.26. crezdnd cd e oaie.ine bine inclegtafi in lumea aceasta sensibild." Iar "starea cea mai inaltd a rugdciunii spun unii cd este aceea in care mintea a ajuns afarl de trup gi de lume gi a devenit cu totul imateriald gi fdrd formd in vremea rug6ciunii.. cdnd ingelatul nu mai intreabd pe nimeni. care-i . cAnd ajunge la culmea rugdciunii.68. Iar mintea" dacd e neinvdfatii sau neprevenitii despre lucrdtura strdind" ca un miel negtiutor. vede lupul 9i se duce la el. prin care-i duce pe nebdgate de seamd la pierzare sigur6. atdt din partea omului.- . acegtia n-au rd. Ma><im Mdrturisitorul zice c6. De nu va muri cu aceastd moarte. Clci.

pentnr cd dacd ar fi aga nu ne-ar crula gi ne-ar aduce cu sila orice gdnd gi nu ne-ar ingddui sd cugetdm la nimic bun. lupta trebuie dat5 grabnic ai dupd lege. sau se va intoarce de la dAnsa ? Aici e lupta. Ea folosegte pulindtatea credinfei noastre ca prilej sd se apropie de mintea noastr6. dec6t in ceea ce-i era dat dupd fire. indatd ce se depdrteazd. intrucdt acestea se impotrivesc intreolaltd. avem inaintarea la unire. Marcu Ascetul iscarea rdzboiului nevdzut: "Momeala aruncatd de Satana este ardtarea unui lucru rdu in forma exclusivd a unui gAnd. El are numai puterea sd ne arate in forma exclusivd a unui gand. ci urim gi _-!rD . Dacd intirziem sd ne luptdm. Astfel dacd-l iubim. vrdjmagul stdruie cu ea. Dar nici atunci nu are diavolul puterea sd stdrneasc[ gAndurile noastre cu foda.<- 174 cAnanpa iupAnATmr mai e gi viclean. Iatd cum descrie Sf. asupra cdrora incd aruncd vrdjmagul aprinderea sa. dd loc momelii diavolului gi se face in stare s[ primeascd goapta lui cea rea. se poate int6. fie spre porunca lui Dumnezeu. Se va invoi mintea sd meargd dupd momeald mai departe. pe care o fluturd el in vdnil mintii. avem lupta cea de gdnd la o clipd hotdr6toare. o aratd mai sclipitoare. se ocupe in chip pdtima. ne migclm indatd gdndurile noastre spre lucrul ardtat gi cugetarea noastrd incepe sd. spre a ispiti lduntrul nostru. Prin urmare. tot de-a zburda se duce in colfii lupului fldm6nd. ostag al lui Hristos. infelesuri pdcdtoase. se imbracd in piele de oaie gi bietul miel. Dacd mintea nu bagd momeala in seamd. gi de cele mai multe ori viafa intreagd a unuia sau a mullime de ingi atdrnd de lupta nevdzutd a cdtorva clipe.nd mirosul oii cercat.zboiului. Cdci dacl am primit porunca sd nu ne ingriiim de nimic. la prima lui rdsdrire. ddndu-i prilej sd incline fie spre ceea ce vrea el. Dacd la asuprealE a izbutit sd fure mintea cu momeala gi sd o facd sd vorbeascd impreund. mintea de inimd gi de cdutarea amintitd. nu putem z6bovi. neav6. Mintea insd se trezegte cd a fost firati de gAnd strdin gi cd se afld in altceva. Prima intdlnire intre minte gi diavol e la linia momelii. iar cdnd igi dA seama de ea insdgi gi de cele in care se afld.mpla ca ftrf. sau asupreala. ca sd o facd iubita minfii. gi clipele sunt scumpe. Aceasta e a doua inaintare a rd. ci sd pdzim cu toatd strdjuirea inima noastrd gi sd cdutlm ImpSralia Cerurilor din lduntrul nostru. cu el: dacd insd il urim. veste sd fim invlluili la minte din partea poftei sau a iufimii.

Agadar. oricdt de infelepfi ar fi. De aceea rdm6ne neclintitd pe loc. nu primesc nimic din lucrurile goale ale veacului acesta. fiind impiedicatl de nepldcerea inimii sd progreseze la o cugetare dezvoltatd gi la patimd. ci pentru cd s-a intdrit printr-o veche obignuintd. Prin urmare e drept cd momeala. ca gand simplu.care imping cu sila gi sufletul gi trupul in prdpastiile voluptafii gi le aruncd in fhnt6nile de smoald . Cdci nu poate sd nu se osteneascd cu inima cel ce ia aminte la imprdqtierile gdndului gi la placerile trupegti.--t RAZBOruL NEVAZUT 175 momeala ins5gi. care sunt cele mai de dinlauntrul sufletului. ci gi in cele dinlduntru. chiar dacd e ur6td.gi nici vreo cale larga gi incdpdtoare. Deci cel ce este iubitor de adevdr gi primegte osteneala inimii poate sd nu fie atras in afard nici de obignuinfele vechi in felul in care am ardtat. fie cd sunt nerationale. nddejdea gi dragostea. dec6t numai prin impdtimirea inimii dupd pldceri. Cdci cunoscdnd mintea impotrivirea trAndavd. care sd vrdjeascd pe cei ce pornesc pe ea. Dar convorbirea . avdnd sd stea mereu inchis in anumite hotare (sd se circumscrie). exercitd o putere silnicd atunci cdnd stdruie. indatd e inldturatd gi aceastd ispitd. incercdnd sd pdtrundd in cele mai dinlduntru gi mai netulburate cdm[ri ale ei. nu numai in cele dinafard. Cdci ardtzrea aceasta izolat6. Camarile acestea curate. fie cd sunt rafionale. pardositA cu cuvinte gi cu chipuri de ale infelepciunrr lumegti. ci sd vegheze asupra inimii gi sa strdbatd tot mai inl5untru gi sd se apropie numai de Dumnezerr. $i iaragi va avea mintea putere sd vegheze asupra inimii gi sa o pdzeascd cu toatd strdjuirea. unde nu sunt vAnturi de ale gdndurilor rele . fbrd sd se teamd de ostenelile atenfiei gi ale stdruinlei. de vom lepdda cu totul impdtimirea dupd pldceri. gi care sunt casa lui Hristos. pe care le-a numit apostolui: credinfa. nu are putere sa taraie cu sila mintea in invdlmdgagul pdtimag de gAnduri. fiind urdtd de cel ce e atent la sine insugi. iar congtiinla nu va mai avea indoieli in ce privegte siguranfa celor viitoare. ca gind simplu. Iar dacd momeala st5ruie chiar cdnd e urdt5 (cdci se intAmpld gi acest lucru) aceasta nu e din pricina unei alipiri proaspete. nu vom mai putea fi vdtamafi nici de aparilia gdndului simplu al vechilor obignuinte. fbra numai pe acestea trei. a acestei obignuinfe gi mdrturisind lui Dumnezeu vechea pricind. Mai ales cd acele imprdgtieri gi pldceri adeseori abat 9i cugetul gi fapta.

298-300. s 3 Matei zl. intru care sd ne mdntuima. momelile sale.71 176 cARAREA ltvpAnA1ter g6ndurilor ce se adaugd atdrnd de voia noastrd liberS. iar pe cine va cidea ea. Satanb). De piatra aceasta trebuie s[ lovim pruncii vavilonegti. in care trebuie sd se depene rugdciunea netncetatii a preasfhntului nume: "Doamne Iisuse Flristoase. dar care nu sunt in Biserica biruitoare."l incd din Vechiul Testament se cunoagte r6zboiul cel de gAnd. pe care zidani vremii de atunci n-au bdgat-o in seam63. ingerii. AltA insemnare poate fi aceasta: cerul e mintea. $ pp. ferice de cel ce va lua gi va lovi de piatrd pruncii thi"2. sau "puii de drac". Cdci Dumnezeu Tatdl I-a dat (Mdntuitorului) un nume mai presus de tot numele: ca intru numele lui Iisus tot genunchiul s6 se plece gi al celor ceregti 9i al celor plmAntegti gi al celor de dedesubt6. av6nd mdnie mare. temelia cetdlii sufletului. p[m6ntul. cit. op. Fiul lui Dumnezeu.pp. Biserica biruitoare. dar convorbirea prietenoase cu ea au lepddat-o cu totul. Matei 22. armd mai tare. tntru nimeni altul nu este mdntuire. pe r6nd. Or. M. Marcu Ascetul. locuitorii pimdntului. cele de dedesubt.9-10.42. Maxim M5rturisitorul. Biserica luptitoare gi cel aruncat pe p[mdnt. . Cdci. in cer gi pe pf. Iar piatra este Flristos sau credinfa in El. in infelesul literei: Cerul sunt sfinfii. cei mutafi din viafa aceasta. dupd cum ii numegte Sf. Psul* 136. Aceasta au ardtat-o gi cei ce n-au pdcdtuit intru asem[narea cilcdrii lui Adam. miluiegte-mi pe mine pdc[tosul". Ioan Scdrarul zice: "Ca numele lui Iisus Flristos. 2 I 8. nllucirile lui. ci in inchisorile fdrddelegilor sau iadul. acegtia sunt pruncii vavilonegti. 4.. intrucdt momeala n-au putut-o impiedica. 303-305. idolii lui (ideile fixe ale lui). dat nou6. aFapte 6Filipeni 2. cdci nu este sub cer nici un alt nume. oamenilor. il va spulbera'. Gdndurile celui rdu.mdnt nu este !" Cerul este mintea gi pdmantul inima. De aceea Sf. urm[toarele lucruri.lI-12. iar cele de dedesubt ar Sf. inlorcdndu-se ca o arm6 mereu intinsd asupra vrljmagului. CuvAntul acesta poate insemna tot a$a de bine. ferice de cel ce-fi va pl[ti dupa fapta ce ne-ai f6cut tu noud. dornicI de pustiire. despre care David scrie acestea: "Fiica Babilonului (infelegefi: <<Satan6. piatra cea din capul unghiului. pdmfutul e inima cu poftele ei. cine va cddea pe piatra aceasta se va sfdrdma.

cdreia inc6-i sufl6 vicleanul boarea amefirii. pe motivul ci vor sd le cunoascd bine pi sd le probeze. gi inc[ moarte de crucel. precum a fdglduit. dep6n&rd rugdciunea." i se int6mpld c[ incuviinleazd. gi celor ce urlsc prima rdsiirire de gdnd rdu. Sf. prin credintE gi nldejde. 8. biruind pentm ostagii Sei gi slobozindu-i. oriunde e chemat pe nume.f nAzeorut upvAzur fi 177 cele din subcongtient. Marcu Ascetul. vom vedea lucru minunat: pentru osta$ luptdndu-se imp6ratul . de incuviintarea ei voinfei. pe care de aceea nu le surpd fiindcd vede cd momeala lor este iubiti in loc sd fie ur6td de la prima ei mijire. cit. Dacd la ceasul de rdzboi. Iar pe cei ce nu stArpesc primele inmuguriri.cel pufin in faptele de congtiinte. 306. p€ aceia ii las[ . $i printr-insa trecdnd.. lovim momeala cu numele lui Dumnezerr. Aci e granila intre lupQ dupd lege gi c6derea in f6rddelege. Deci mintea cdzttl in hotarul fdrddelegii. $i: il cheaml dragostea. o omule. De aceea se zice cd in orice hotdrdre avem libertatea voinfei. adicd putinta de-a I 2 Filipeni 2. gi p. momeala vrdjmagului. . dar le purtdm in noi."2 PE TREPTE DE-A NAPN Deci vremea de luptd are o mare cumpdnS" gi anume: dacd mintea nu-gi aduce aminte cu credint[ de "Doamne Iisuse. cd Domnul privegte la inimile tuturor. 311. de care de obicei nu gtim gi nu ne dlm seama.sE fie izbifi gi de gdndurile ce urmeazii. a rupt zlvoarele gi a spart porfile iadului. privitor la aceast[ clipS de mare insemndtate a rdzboiului: "Cunoagte deci. ci se lipesc cu dulceatd de ele.tocmai intors de cum e in rdzboiul vdzut. 9i nu lasd roiul v6lmdgagului de gdnduri s6 ndpddeascd 9i sd intineze mintea gi congtiinJa lor.ca pe unii ce nu cred ci vreau sd se ajute singuri . Cdci Implratul nostru s-a luptat pane la moarte. Voinfa ia hotdrArea intotdeauna dupl sfatul mintii gi niciodatl inainte: .. Marcu Ascetul. aga e. latl ce ne invafi Sf. op.p. indatd le vine in ajutor (le face dreptate).. mai bine-zis in clipa de luptd. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu.

32. i s-a stins puterea voinfei de-a se impotrivi. care e pe viaf6 $i pe moarte. gi tot de aceea petrece cu noi. Galateni3. Iati de ce toatd strddania dezrobirii puterilor sufletegti din patimile contra firii duce de fapt la redob6ndirea libertdfii de fii ai lui Dumnezeut. 7. Iubirea inclind libertatea ca pe o cumpdnd. iar noi nepricepulii. Darul libertefii voinfei ni l-a dat Dumnezeu. Pentnr refacerea. c6ci de unde odatii pruncii vavilonegti erau miculi gi-i lua in glum5" acum s-au f6cut barbafi gi-i simte cum ii furd puterile. . Cdteodatji primegte Dumnezeu gi cioburile insd numai dacd au mai rdmas puteri gi pentru cea mai de pe urml lupt6. i$i dA seama cd robegte vrajmagului. dupd pufin iar69i ne predim spre gi mai grele lanfuri.44.9. pane ajrurge deprindere. Toati vigoarea tineretii o dE cui nu trebuie. sau legea pdcatuluia. Romani 7.26. va inclina cumpdna liberei alegeri spre momeala gi sfatul sffiin. Prin darul tibertitii voinfei avem a sui de la chip la asem[nare. Cdci vrdjmagul care pustiegte prin I Matei 5. sldbindu-i puterile. cdnd nu le mai are. mai grea ca cea dintdi. $i repede urmeaz6 jalnicd pustiire tn cetatea sufletului: implinirea cu lucrul gi repetarea faptei aceleia. ca pe o mare cinste.-7--a 178 cARAREA irrrpAnATmI alege ce wem. Totugi omul. Aqa se intSmpla cd lucrarea impotriva firii i se face omului "a doua fire" . sau chiar pend la a nu wea sI se mai impotriveascS. Asta e tot una cu pierderea darului libertAlii vointei. dar nu le mai are de unde.firea fbr6delegii. care face liberi pe cei ce stau in adevdr2 gi nu stau in minciund gi-n tatll minciunii'. in tot chipul silindu-se sd ne dezlege libertatea voinlei din languri strdine. iar bdtrdnefea hirbuiE umbld sd o dea lui Dumnezeu. Aga se deschide spirtr:re in cetate gi se ndpustesc puhoaie de vrdjmagi care agteptau ascungi afar6. cu fiecare r6nd de oameni. 8. iar lui. 2loan 3Ioan a 8. sau obicei. de fii ai adevdnrlui. sau crearea din nou a omului a venit Dumnezeu intre oameni. inrdddcinarea obiceiului p6catuirii duce intocmirea sufleteascd gi trupeascI a omului pane la neputinfe de a se mai irnpotrivi. le-ar intoarce lui Dumnezeu. gi prin el avem a spori pene la mdsuri dumnezeiegti. din multa p6cituire. Dacd mintea se va afla iubind o momeald strdind gi sfatul viclean. Cand avea puterile intregi n-asculta poval4 iar acum.

Trebuie sd spunem cil fiecare din patimile de cdpetenie pot duce zidirea lui Dumnezeu pane la dec[derea cea mai de pe urm6. altorq de durere. incdt sufletul. precum cd sufletul a indrdzrit una ca aceasta. 2 I I Corinteni 1. Tofi cei ce umbl6 dupd pl6ceri. li se rlticegte mintea cu totul. de orice fel. cu desffinarea. pe cdfi nu i-au adus s6-gi pund caplt zilelor ? Care a sflryit bine dintre befivi. ldcomia de putere gi fumul mdndriei.20. Atunci se afl5 sufletul intre viafd gi moarte. li se intunecl mintea gi fac Ai pilcatul cel mai de pe urmil omordrea de sine. incdt in zilele noastre se vdd mulfi cdlItori la iad cu Scriptura in mAn6. dd lupta deznddejdii. mai mult mo4i decdt vii. fie nebunia. cu inlelepciunea veacului acestuial caxe pe mulli i-a rltilcit de Dunnezeu gi pe pufini i-a intors. Protivnicul ispitegte cu momeala plEcerii pe tot omul spre patima spre care-l prinde cE are povAmire mai mare: pe cel aplecat spre trup. vine cu asuprire mare. Iar ca pedeapsd. Aga e de grea robia duhului acestuia. dand in nebunie. clipi in care vrljmagul i-a furiqat undila iadului pe gaq invdluiti megtegugit intr-o momeald a unui lucru sensibil al lumii de aici. lIcomia de avere. adundndu-gi cele mai de pe urml puteri. De unde atdta pustiire ? De la o clipd fdri de Dumnezeu a minlii. iar al1ii. diavolul umbltr s6-l dea legat la wr chinuitor mai greu: duhul deznddejdii. nemaiput6nd suferi. fie chiar indr6cirea. De pildn. $i in sflrgit. 2 Petnr 1. c6ci sub orice plIcere e incol5cit un garpe.nAzsorul uevAzur 179 patimi. pe cdfi nu i-a luat de minte gi s-au omordt ! Bolile de pe unna desffiului. impinsl de strigarea congtiinlei. fie ea omordrea de sine. pe cel inclinat spre g6nduri. dovedind sufletului cE n-are chip de scdpare.20. wea sd facl rdscoald impotriva robiei sale. care n-au vnrt nicidecum sd se lase de patima lor? Dar gi lenea poate face nebunii cdnd se vede in primejdii. nu vor scdpa de primejdii. pe cei domici de Cuvdntul lui Dumnezeu ii ispitegte cu Biblia2. Cdte unii mai scap5o alfii o duc aga. cdnd afl6 cI mintea. .- .

. Refi:zul acesta de neinteles prime$te un addnc infeles tAlcuit dupd sensul spiritual. resping ajutorul lor. Cdci nici unul din acegti draci vicleni nu impiedicd weodat6 rdvna omului virnros ci. gEsim cd slava deSartS. Dar c[peteniile iudeilor. pe care-l desprinde Sf. Zorobabel gi Iisus Qosua). fdcdndu-se impreund rdvnitori cu cei ce se nevoiesc. vorbe goale de la oameni gi rdnjetul lui sinistru.. degertAnd virtulile in sacul spart al patimilor gi culeg6nd. socotind gi insemnarea numelui celor ce vrdjmlqesc mintea. din faptul simplu istoric. mai aici. mdndria" fiJimicia gi dorinfa de a pl6cea oamenilor se apropie de mintea abia iegitii din robia babilonicl a confuziei patimilor zicdnd: <<Vom cl[di impreunE cu voi templul Domnuluil>. Vrdjmagii lor se apropie de ei gi-i roagd sd primeasc6 gi ajutorul lor la ridicarea templului. ca sd atagd la ei inima celui ce se strdduiegte. ca obiect de preocupare nimicul gi absurdul. merge. De aceea vicleanul nu se dd la o parte de-a reduce la nimic Ai la absurd chiar gi virtulile. imprejurarea istoricd e urmdtoarea: intoarcerea iudeilor din robia Babilonului gi zorul de a-gi reface templul. De aceea spun viclenii: <La fel cu voi ascultdm pe Domnul vostru>>. l-3. gi cu asta a redus la nimicul slavei degarte gi la absurd toati str6dania virtulii. atunci. Drept aceea e destul sE izbuteascd o mutare mai incoace. Iatii-ne. in aceastii privinfd. printr-o singurl intorsdturd mdiastrd a vicleanului. ne poate fi tdlcuirea Sf. "DacE Zorobabel gi Iisus Qosua) inseamn5 mintea activ5 gi contemplativE gi dacd wijmagii lui Iuda inseamnd patimile minfii. Maxim. Ca pildd grditoare. indeamnd la gi mai mari silinte. in schimb. a scopului ultim al virn4ilor. pentru cd la acelagi Dumnezeu se inchin6. dupd ce a pierdut mdsura constant[ a moderafiei gi s[-l conducd pe neobservate spre alta linta decit cea spre care credea cd. . Morim Mdrturisitorul a locului de la I Ezdra 4. Cdci nu urdsc viclenii neprih[nirea gi nu se scdrbesc nici de impdrfirea de ajutoare.atlt 180 cAnnnpa iupAnATret CURSELE. sau de primirea de strSini. inldturdnd mai degrabd lipsurile virtulilor. Trebuie deci multi gi adinc6 deosebire a gdndurilor. Toatd strddania protivnicului aceasta este: sd desfacd dragostea gi cunogtinfa noastrd de Dumnezeu gi sd le dea" prin patimi.

s6 o zideascl pe aceasta lui Dumnezeu. sau de cele mai inalte invdJituri.. Deci cu atiit mai mult sunt descoperite lui Dumnezeu. ar fi in stare sd scape de viclegugurile ascunse ale fdfdrniciei dracilor impotriva noastrd gi sd stea de sine cu totul singur fdrd nici un amestec cu ei. ci vom zidi singuri Domnului lui Israib. <<Fiindci toate sunt goale gi descoperiterrt. pe ceilalfi draci ii observd ascetul mai repede gi scapr mai ugor de vEtiimarea ce vine de la ei. ale slavei degarte. Cine deci. sau de veghere. Ewei 4.se infelege.. care a cunoscut de mai Snainte toate veacurile nesfiirgite. in noi care credem cd ne putem ascunde. ale pltrcerii de la oameni gi ale fafErniciei: <Nu vom zidi cu voi templul Domnului Dumnezeului nostru. nu numai cele ce s-au f6cut gi s-au gdndit.. pdnil ce scopul gi cauza celor ce se sdvdrgesc le slujegte lor. in cele ce face. Numai cel ce are acest cuvdnt poate cunoagte cd amestecul dracilor pricinuiegte striclciunea gi surparea intregii clddiri gi intineazi Harul gi frumusefea sffiduinfelor inchinate lui Dumnezeu. Dar pe acegtia care au aparenfi c6 ajutii omului s6 umble pe calea virtufii gi c[ zidesc impreunil cu el templul Domnului. sau de cetanii.6rdt gi cu glas mare duhurilor amrgitoare ale m6ndriei. sau forme gi migcrri mai presus de fire gi proprii lui Dumnezeu. cdci <<nu este inaintea Lui nici o f6ptur6 ascunsib> . date firii prin Har. ci gilele ce se vor face gi se vor gdndi. ce minte inaltii i-ar putea descoperi ? Nu poate mintea. care q[tmnde in toate gi sffibate pAn6 la desplrfitura sufletului gi a duhuluit. gi sl zideascd templul Domnului asemenea lui Zorobabel ? C6ci acesta spune hot.. Pentru :[ nu are pe Dumnezeu ca scop. De aceea. clci nimenea nu poate. Cred cI despre faptele 9i gdndurile viitoare spune Scriptura cd <<nu este f6ptur6 ascunsib> iar nu despre cele ce s-au sdvdrgit. . Clci acestea ne sunt cunoscute 9i noutr ingine gi le sunt gi altora descoperite.12.n--nAzsorur uevAzur l8l sau de cdntarea de psalmi. sau forme gi migclri naturale ale virtufii. gi care sunt duhovnicegti. f6r6 numai prio cuvdntul viu gi lucrdtor. avdnd ca ajutor la vinute pe weunul din dracii pomenifi. neavdnd acest cuvint slldgluit in ad6ncul inimii. sau de culcarea pe jos. adicd cnnoagte care dintre frpt" gi ganduri sunt sufletegti. 13. ca str s6v6rI 2 Ewei 4. sau de toate celelalte prin care se caracteraeazaviala dup6 Dumnezeu.

Cu un cuvSnt: contraface tot ce face Dumnezeu $i de de rdp[ pe oameni cu mullimea ingeldciunilor. . pe cine iubegte pe Dumnezeu. oMatei 24. trimite gi el. se aratl gi el. trimite Dumnezeu vedenii. dar cdl[toregte fdrd sfat 9i intrebare. ranjind2 bucuros. Aga se preface in chip mincinos qi in inger al luminii3 gi in hristos mincinosa gi ingeald pe mul1i. ci fiindcd au cunoscut cursele ce se ascundeau in aparenfa de prietenie a dracilor. prin cele de-a dreapta sd le firigeze geasc6 virtutea ispitele de-a stAnga.fere sd priceap[ unul ca acesta. nu in infelesul c6 s-a putea apropia sd strimbe adevdrata luminE" cdci l-ar face scrum gi nu poate sta intr-ins4 ci ndlucegte gi el o lumind. il invafA gi el siubeascil pe Dumneze\ gi-l laudI" cE bine face. inainte de dob6ndir€a smereniei statornice.-khi&- . Satana s-a mai iscusit in rele. 8. Ma:<im Merffiisitorul. Pe cine poate sdl intoarcl impotriva lui Dumnezerg o face.. Deci nu din invidie n-au primit cei iegifi din robie pe cei de neam str[in sd zideascd impreund cu ei templul Domnului. zicind: "Eu sunt hristos !-5 $i te trimit sd propovdduiegti gi s[ faci cutare gi cutare.8. cd a ia la laudl sffiintr gi c[ in credinla lui s-a incdlcit un fir subtire de putere wdjmag6.F<r 182 cARAREA lvpAnATrsr privind spre El. care voiau.. S-a fdcut deo indrEznealtr nemaipomenitS.. fi t Sf. Viclearul bagE de seamd ce face Dumnezeu gi face 9i el la fel. incdt gi lumina drmrnezeiascl o conhaface. k-. Tot c6mpul de rtrzboi e acoperit de curse gi mulfi sunt cei ce le cad in gheare. cu cane amnge$te pe cine poate Si pe cine vede cE umbl6 cu indrdzneall dupd darui dumnezeiegti. propovtrduiegte gi el. I Petnr 5. 2 3 Rdspunsuri ctttre Talasie. 14."t Dar cursele nu se isprlvesc aci. sLuca 21. 29t-294. in op.24. prin bine. UNtr-$I TAIE MINTEA IN SCRIPTURI Cu trecere de werne. Propovdduiegte Dumnezeu iubirea de oameni f{rd deosebiri gi margini. pp. 2 Corinteni I l. cit. sd le aducd pe neobservate moartea prin pdcat. Trimite Dumnezeu slujitori.

ceci mulli vor veni in numele Meu. vicleanului s[-i pedepseascd. minfile inguste. inainte de vreme gi ispitind pe Dumnezeu. Este gi ispita sfinfeniei. mucenicia 9i celelalte ndluci ale minfii tngelate. mai ales in nlele noastre. decdt sI creadd gi sd se socoteascd a fi gi ajuns sfirrlenia" misiunea. mincinos al lui Hristos. imbulzifi nu de vreo virtute. Au gi ei o osteneald: aceea de a ajunge la darurile mai presus de fire. scdncesc in inima lor dup6 daruri mai presus de fire. in toate aceste ispite cad cei ce ocolesc osteneala. 11. fiindc6 de la o weme incoace mulfi ingelafi se ivesc gi multd tulburare fac printre oa:neni. Este gi o "ispit6 a mdntuirii" in care au cdnttmulfi ingelafi. Iatli cum vine cursa aceasta: Vicleanul are doud feluri de momeli. Nu vl luafi dupd ei !"r De aceea e bine sE ldmurim. ci de iubirea de sine. sd nu fifi amdgifi. Deci. fie de la boli. Astfel. care inclin[. zicdnd c6-s mdntuifi. Av6nd acegtia iubire fdrl minte pe care vor sE o cinsteasc6 cu daruri mai presus de fire. c6nd atflrnd de la Dumnezeu o cerceteazl Satana ludnd chipul atare pedeapsd pentru oalecare. CAte unii mai apringi la minte. de care ne-a prevenit Mdntuitorul. cAnd de fapt ei n-au sdvArgit nici alergarea gi nici dupd lege n-au luptat.nAzeorur. 2 Tesaloniceni 2. fie spre pierzare. pentru indrdzneald.NgvAzur 183 E vremea. dupd putere. fie de la fire. fie spre mdntuire. ca str-i chinuiascE. precum este gi ispita muceniciei. dd pe sezlma necurafi la inim6. . cu care-l ciqtigd fulgerdtor gi poate pentru totdeauna" ca pe unul ii il I 2 Luca 21. gr[indu-i cu mare bldndete.8. zicdnd: "Bdgafi de seam6. gi. care spun cE nu mai au nimic de fdcut. nu-i de mirare cE-i dd in robia tngelEtorului de minte. dupi iubirea omului. ii trdntegte o laudd. spundnd: <<Eu sunt Mesia gi ceasul e aproape>>. este gi ispita misiunii sau a trimiterii de la "Dumnezeu". neavdnd cercarea dreptei socoteli. De aceea. gi acest ucigag viclegug al ndlucirilor. Dumnezeu ing6duie duhului r6u s6-i amdgeascd deslvdrgitz ca pe unii ce indrdznesc sd se apropie de Dumnezeu.

pe care l-a clocit cu atdta osdrdie cel am6git de minte. $i nu e mare mirare4 cdci zice un filosof. an s-a dus Iosafat regele Iudei la (Ahav) regele lui Israil. gi nu poti prinde repede cE stai de vorbi cu un ingelat $i un serit din minte. Proorocul Ilie vestise regelui mustrarea lui Dumnezeu.i6 rezboi intre Siria gi Israil. de la care apoi toate megtegugirile vicleanului trebuie s6-gi dea arama pe faf6. de cele mai adese4 e c[derea la laude.+ 184 cAnenpa llapAnATrer strimtill gi cu chinuri ce duce la imperdfie.In al treilea 2 . intemeindu-se pe Scriptwd. incdt i se va ptrrea pdcatul virnrte dumnezeiascI. pe calea cea oarecare gcoald a r6tdcirii.) rMatei 7. necazurile gi moartea ce-l va ajwrge in zilele urmagilor sdi. Ast4 pene nu-i afli prima sptrrturd a minlii. strdmbl mintea bietului om. O mdrturie din Scripturi a celor zise ne va dumeri mai bine. i se va pdrea cE face slujbd lui "Durnnezptf'(dumnezeul care l-a ingelat pe el)2. dup6 ce. umbl[ dupi "pldceri duhovnice$ti". ca apoi sf. incdt gi moarte de om e in stare sd fac5. fbcdndu-se bdrbat gi ajutat prin vedenii mincinoase de tatdl sdu. Era pe wemea proorocilor mincinogi din zilele lui Ilie gi a regelui Ahav. nu fie prdpistenie. De aceea Biserica ingirl printre plcatele mintii 9i prejudecdfile. 22: Trecurl trei ani ftu. e destul sI primegti in minte o singurlprejudecati. Numerii 25. omordnd pe cei ce nu cred ca el. la care str nu ajungi in chipul cel mai logic cu putinf[. cu care tatiil minciunii gi-a mdngdiat pruncul iubirii de sine.7-13. te uimegte convingerea gi siguranfa lui. Iat6-l cu momeala pe geL De-acu. Cand stai de vorbd cu cdte unul din acegtia. prin potriviri de semne prevestite ajunge increzut in sine gi tn hristosul lui. uneori gi legdtura cu judecati a cuvintelor lui. Iati cum "puiul de drac" al iubirii de sine. 3 Regi l. Trebuie s6-i prinzi momeala pe care a inghigit-o gi care. tatil minciunii. cdnd increderea ii va fi cdgtigati desdvdrgit gi-i va fi intArifil.14. Ba incd. 2. (Urmagii lui Solomon dezbinaser6 regatul.

fiul lui Imla !" 10. in medianul de ldngl portile Samariei. regele Iudei. imbrdcafi in haine dornnegti. c[ Ramotul Galaadului e al nostru. $i a zis Iosafat: "Nu mai e oare aici weun prooroc al Domnului. $i a mai zis Iosafat regele lui luda cltre (Ahav) regele lui Israil: "intreabd dar astfuzi. a$a-s gi caii mei". Apoi a z.acesta e Mihei4 fiul lui Imla". $i a chemat regele lui Israil pe un famen gi a zis: "Du-te duptr Miheia. I l. cum e poporul tiu. $i a zis regele lui Israil c[tre slugile sale: "$tifi voi oare. gi noi tJlcem de atAta weme gi nu-l scoatem din mdna regelui Siriei?" 4. prin care se poate intreba Domnul. ci numai de r6u.T nAzson. cdci nu proorocegte de bine pentru mine. Apoi regele lui Israil gi Iosafat. gi tofi proorocii prooroceau inaintea lor. . $i a zis losafat: "Nu vorbi aga rege !" 9. gi le-a zis: "Sd merg eu oare cu rlzboi impotriva Ramot-Galaadului. Iar Sedechia. s-au agezat fiecare in tronul slu. $i a adunat regele lui Israil cala patru sute de prooroci. gi a zis: "A$a zice Domnul: cu acestea vei impunge pe Sirieni pan[ ce-i vei nimici". .s lui Iosafat: "Merge-vei gi tu cu mine la rdzboi impotriva Ramot-Galaadului ?" lar Iosafat a zis cltre regele lui Israil: "Cum egti tu a$a-s gi eu. gi-a fdcut nigte coarne de fier.l. fiul lui Ghenaan. tnsd eu nu-l iubesc. cum sunt caii titi.. aga-i gi poporul meu. 5. NpvAzur 185 3. cd Dornnul il va da in m6inile regelui !" 7. a zts (Ahav) regele lui Israil c[tre losafat: *Mai$i este un ofr. ca sI intrebdm pe Domnul prin el?" 8. sau nu ?" $i ei au zis: "S[ mergi. ce zice Domnul ?" 6.

regele ludei: 'Nu ji-am spus eu oare. 17. la dreapta gi la st6nga Lui. ca sd nu-mi grdiegti nimic. ci numai de rdu?" 19. Iar Miheia a zis: "Viu este Domnul ! Ce-mi va spune Domnul aceea voi grdi". Iar trimisul.r <a 186 cAnnnsa lNmAnATEl zic6nd: "Sd te duci impotriva Rarnot-Galaadului. $i a zis regele: "Iar gi iar te jur. 16. 14. Apoi a venit el la rege gi regele i-a zis: "Miheia. in numele Domnului".J. ca oile ce n-au p6stor. $i a zis Domnul: ei n-au domn. sd fie dar gi cuvdntul tilu asemenea cu cuvdntul fiecdruia din ei". cd vei izbuti. 13. altul alta. Domnul il va da in mdinile regelui". $i tofi proorocii au proorocit aceleagi. Domnul il va da in m6na regelui". fdrd numai ceea ce este adevdrat. 20. i-a grdit acestuia zicdnd: *latl tofi proorocii proorocesc intr-un glas de bine regelui. . 15. gez6nd pe tronul Sdu gi toatl ogtirea cereascl stiltea l6ngd El. $i a zis Domnul: <<Cine ar indupleca pe Ahav sE meargl gi s[ cadtr in Ramot-Galaad ?> Unul spunea una. sau nu ?" $i a zis acela: "Du-te. care s-a dus si cheme pe Miheia. sd se intoarc[ fiecare cu pace la casa sa". cE vei izbuti. Miheia insd a zis: "Nu-i aga. Atunci (Ahav) regele lui Israil a zis cdtre Iosafat. Nu-i aga. cd el nu proorocegte bine pentnr mine. 18. 12. sd mai mergem noi oare in rdzboi impotriva Ramot-Galaadului. (Cdci) arn vlzut pe Domnul. Nu eu grdiesc: asculti cuvdntul Domnului. $i a zis el: "Iat5" vdd pe tofi Israilitenii impr[qtiafi prin mun]i.

38. cel cu hainele schimbate. 7. iar seara a murit. $i la asfinfitul soarelui s-a dat de veste la toatii tablra. 35. qi Satana veni gi el printre ei. gi s-au repezit asupra lui. in Duhul care a iegit gi a stat inaintea fefei Domnului gi s-a fbcut duh mincinos in gura proorocilor. 32. gi acesta a zis c[rutagului siu: "intoarce inddr6t gi md scoate din oaste. $i s-a pornit lupt2i mare in acea zi. Atunci Domnul zise c[tre Satana: "De unde vii?" Iar Satana rtrspunse Domnului gi-I zise: "fuI . ci numai cu regele lui Israil". pe care l-a grdit (9i prin llie). cdruia i-a zis Domnul: "Du-te gi fd cum ai zis !" e acelagi care a cerut de la Dumnezeu sE cerce pe Iov. dup6 cuv6ntul Domnului. 34. s-au abdtut de la el. ca sd se arate rdbdarea gi statornicia dreptului. nici cu mare. 36. in fata Sirienilor toati ziua. $i murind regele.re 188 cARAREA lvrpj(MTmr "S[ nu vI luptafi nici cu mic. Iar un om gi-a intins arcul gi a lovit din intdmplare pe regele lui Israil (Ahav). ca sd se lupte cu el. 33. iar desffinatele s-au scdldat spll[tura acelui singe. $i au spdlat c[rufa lui in iazal Samariei. Atunci cdpeteniile carelor vdz6nd cd nu este acesta regele lui Israil. au crezvt cd acesta este cu adevdrat regele lui Israil. a fost dus in Samaria. zicdnd: "SI meargd fiecare la cetatea lui. vdzind pe Iosafat. cd sunt rdnif'. gi a curs sdnge din rana sa pe podul clrufei. intr-o zi ingerii lui Dumnezetr se infdtigarl inaintea Domnului. intr-o incheieturd a platogei. fiecare la finutul lui !" 37. gi l-au inmorm6ntat in Samaria. Iosafat insd a strigat. gi cdinii au lins s6ngele lui Ahav. Cdpeteniile carelor. Iov l: 6. gi regele (rAnit) a stat in cdruJa lui.

ispit6 in care trebuia s[ cadd gi regele. gi aga mai departe. sd spun[ la lume lucn:ri de care ifi tiuie urechile. in sus Cu ingdduirea lui Dumnezeu) Satana ii cerne gi-i culege pe tofi cei ce mai umbh in lumea aceasta dupd pldceri. gi sfatul lor era ispitii regelui iubitor de slavd degart6. gi-fi ingheati inima auzindu-i. dupd atAta gi atdta propovdduire a Bisericii. "Fiul Omului". ddndu-se pe ei de ceva mare: "Ilie". Fierb de mdnie cAnd nu sunt luafi in serios. "Flristos". 2. Cd iat5" pe cei ce n-aveau curdfia viefii. Se fin pe sine mai presus de Scripturd (unul chiar mi-a rupt-o). prin sfintele soboare. cd incd nu s-au lepddat desivArgit de iubirea de sine gi de orice spurcdciune a vielii.. "Dreptul JudecStor". 3. . cu "duhul" care-i poartil gi-i invafn. lingeii de la curtea regelui Ahav. cum s-au dat de altfel tofi ereticii (rlticilii) wemurilor. pentru pdcatele sale. "foan". lovit de sdgetile laudei. Cdci patima aceasta face pe om sd cad6.zite de la "duhul" lor. 4. avdnd o smerenie mincinoasd.F- nAZgOTUL NEVAZUT 189 dat tArcoale pe pdrndnt gi m-am plimbat gi-n jos". numai s[-i prindd. gi sd se trezeascd cu mintea ingelatd gi slritil din socoteala smereniei. Nu vor nici in ruptul capului s5-9i controleze prin preoli cele ar. 7. Pe semnele urm[toare se pot cunoagte cd nu mai sunt intregi la minte: 1. Pretind ascultare de la oameni pentru cd "Dumnezeu" i-a trimis. 5. Ca gi ingelafii aceia care l-au pdlmuit pe adevdratul prooroc al lui Dumnezeu. Se dau pe sine de ceva mare. chiar duhovnicegti. ascultitorul lor. Adesea au "grilire in duh". i-a dat ingellciunii desdvdrgite a duhului minciunii. Mor dupd a fi ascultafi gi crezufi de oameni. 6. Cad la laudtr. aga gi proorocii mincinogi din zilele noastre sunt de o indrdzneald nemaipomenitli gi pdlmuiesc smerenia. pe care insd i-a afurisit Biserica. mai presus de Bisericl gi sfinfi.

intr-o zi ingerii lui Dumnezeu se infdtigard inaintea Domnului. nici cu mare. 35.mplare pe regele lui Israil (Ahav). gi l-au inmormdntat in Samaria. vdzAnd pe Iosafat. Iov l: 6. ca sd se lupte cu el. in fala Sirienilor toati ziua. ci numai cu regele lui Israil". fiecare la finutul lui !" 37. a fost dus in Samaria. $i murind regele.ta I 188 cARAREA lvrpAMTnr luptafi nici cu mic. iar desffinatele vI s-au sc6ldat in sp[ldtura acelui sdnge. dup[ cuv6ntul Domnului. 7. clruia i-a zis Domnul: "Du-te gi f6 cum ai zis !" e acelagi care a cerut de la Dumnezeu si cerce pe Iov. ca sd se arate r6bdarea gi statornicia dreptului. $i au spdlat cdnrfa lui in iaztil Samariei. 33. $i s-a pornit luptli mare in acea zi. gi Satana veni gi el printre ei. gi s-au repezit zrsupra lui.nit". 38. intr-o incheieturd a platogei. Atunci Domnul zise citre Satana: "De unde vii?" Iar Satana rlspunse Domnului gi-I zise: ccrhl . gi acesta a zis clrufagului sdu: "intoarce inddrdt gi mI scoate din oaste. cel cu hainele schimbate. 32. pe care [-a gr6it (9i prin Ilie). Iar un om gi-a intins arcul gi a lovit din int6. s-au abdtut de la el. 34. "Sd nu Iosafat insd a strigat. $i la asfinfitul soarelui s-a dat de veste la toatti tabdra. gi cdinii au lins s6ngele lui Ahav. zicdnd: "Sd meargd fiecare la cetatea lui. gi regele (r6nit) a stat in cdrufa lui. iar seara a murit. Cdpeteniile carelor. cd sunt r5. 36. au crezut ci acesta este cu adevdrat regele lui Israil. gi a curs sdnge din rana sa pe podul clrufei. Atunci cdpeteniile carelor vdzAnd cd nu este acesta regele lui Israil. Duhul care a iegit gi a stat inaintea felei Domnului gi s-a ftcut duh mincinos in gura proorocilor.

Pretind ascultare de la oameni pentru cd "Dumnezeu" i-a trimis. smereniei. 7. ddndu-se pe ei de ceva mare: "Ilie". linglii de la curtea regelui Ahav. cum s-au dat de altfel tofi ereticii (r6tncifii) wemurilor. . dup[ atAta gi atAta propovdCuire a Bisericii. avdnd o smerenie mincinoasd. chiar duhovnicegti. pe care insd i-a afurisit Biserica. Mor dupd a fi ascultafi gi crezuti de oameni. prin sfintele soboare. CA iatn. cd. aga gi proorocii mincinogi din zilele noastre sunt de o indrdzneald nemaipomenit2l gi pllmuiesc smerenia. "Fiul Omului". Satana ii cerne gi-i culege pe tofi cei ce mai umbld in lumea aceasta dupd pldceri. Nu vor nici in ruptul capului s[-gi controleze prin preofi cele arnite de la "duhul" lor. gi-fi ingheaJi inima auzindu-i. "Ioan". Pe semnele urmdtoare se pot cunoagte cd nu mai sunt intregi la minte: 1. numai s6-i prindd. i-a dat ingel[ciunii des6v6rgite a duhului minciunii. 6. gi aga mai departe. Se dau pe sine de ceva mare. lovit de sdgelile laudei. ascult6torul lor. pentru pdcatele sale. gi sd se trezeascd cu mintea ingelatd gi sarita din socoteala pe cei ce n-aveau curdtia viefii. Adesea au "grlire tn duh". 5. incd nu s-au lep6dat desdvArgit de iubirea de sine gi de orice spurcdciune a vietii. 2.. cu "duhul" care-i poarti gi-i invat5. sd spund la lume lucruri de care ifi tiuie urechile. Se lin pe sine mai presus de Scripturd (unul chiar mi-a rupt-o). Ca gi ingelafii aceia care l-au pdlmuit pe adev[ratul prooroc al lui Dumnezeu. 3. "Dreptul JudecStor". ispitii in care trebuia sd cad[ gi regele. "Fkistos". gi sfatul lor era ispitil regelui iubitor de slavd degartl. 4. Fierb de mdnie cAnd nu sunt luafi in serios. Cad la laudtr. 189 in sus Cu ingdduirea lui Dumnezev. mai presus de Bisericd gi sfinfi. Cdci patima aceasta face pe om sd cadd.nAzsom rvpvAzur dat tircoale pe p5:ndnt gi m-am plimbat gi-n jos".

sunt in stare s6 omoare om. ca unul ce n-are invelitoarea tnrpului. in numele "dumnezeului" lor. intemeindu-se pe Scripturl ctr gi Avraam a fost in stare de o atare ascultare. sau vor trebui s[ se duc6.7-13. 12. 9. Fac pe proorocii gi imprEgtie spaim6 intre oarneni.preajma lor simfi tulburare gi primejdie. pe Maica Dornnului. ba gi Sfiinta imperUiganie lu6nd-o (!). Asta Dumnezeu de oameni. iar ei sunt ingelafi. Cite unii cu toate acestea arutj o evlavie neobignuitii: mdrturisind pe llristos. mai mult pe ei ingigi decdt pe Dumnezeu.) Prin urmare fiind aga de saritori cu ascultarea gi credinfa la povefele "duhului" lor. I l. pe care-l cred c[ e Flristos. de cum pe oamenii lumii. Sar de la un lucru la altul gi leagl lucruri ftirl nici o legdturil. terorigti ai sufletelor simple. iar Finees a gi fdcut aceasta gi i s-a socotit acestuia rdvn[ pentru Dumnezeul siur. gi de aceea prinde cu oarecare vreme inainte. cercat w[jmagul pe mulfi. 10. chiar li pe pustnici. cele ce le apropie nu. strnrtAnd icoanele. Nu-i bldndefe pe chipul t Numerii 25. Multe proorocii li se implinesc. (Cu amdgirea ascultdrii pane ucidere de oD. dar multe atArnd de puterea de str[vedere a "duhului" care le spune ce le spune. Dar asta nu e proorocie. bItend metanii. in toate wemurile. cdci mulfi dinte ei au fost pe la casa de nebuni. in. gi jur6ndu-se ci-s oamenii lui Dumnezeu. f6cAndu-gi gi Sftnta Cruce. mergdnd grdbit spre cea mai de pe urmi sf{rdmare gi sdrire la a a minfii. Tdlmitcesc gregit.r-'- 190 cARAREA MpAnATmr 8. swrt o adev[ratii primejdie printre oameni. sffimb6 adevilnrl gi se propovdduiesc din Scripturi. .

Sau dacd cel ochit spre ingelare nu-i chiar aga de virtuos. De aceea au zis P[rinfii cI intotdeauna extremele sunt ale diavolului. care se va face prin el. $i pe la casa de nebuni. ca sd-i dea omul crezare. Sau. Firul acestei iubiri.sare soarele !" Doudzeci gi cinci de ani pe urmd l-a mai dlsc[lit. si incercf. intrf.m a-i infelege. nu la sine. acela in el. Grije la minte ! Cdci rdzboiul nevdzut cearcd pe toatl lumea gi n-a crufat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor ! Deci. zicdndu-i gdndurile ca-i trebuie putere. nesenind" necurati gi pironittr. de-a dreapta de tot.inainte de weme . ci in afard" la toatd lumea. pe cdt se poate. Cend insd vede cd nu poate amdgi pe om cu cele de-a stAngq sare in cealaltd margine. ii mai ingdduie sI fumeze. ii gi-l indeamnd ca fdri mdsurd gi ldra intrebare sd se sileascd in acestea. Nu-i ocdr6m. Pe unul il ftezea la rugdciune. gi nu-i pdcat. intrd vrdjmagul in cetate. pe care o vedea. silindu-se sd-i strecoare in minte gi-n inima pdrere mare despre sine.) De fiecare datd cdnd il zorea credinla "Flristos" gi inclind spre Dumnezeu. cdutAnd acolo s6-l amdgeascd. ca sd ajungi sd se creadi pe sine cd el e fiul omului din Scripturd gi dreptul judecdtor. . nesfiindu-se ucigagul sd se dea drept "Dumnezeu". numai sd prindd pe cine poate. trantegte o laudd pentru mullimea credinfei in Dumnezeu gi a iubirii virtulii. vrdjmagul cautil sd-l prindd de capete. gi cd in zilele lui va fi sfhrgitul gi judecata. nelinigtiti. care va desp6rfi oile de capre gi va intemeia tmpdrdfia lui Dumnezeu pe pdm6nt. Totugi. Pe unul l-a sdgetat ar6tdndu-i-se in chipul lui il spun6ndu-i: "Pentru dumneata mai rf.nAZgOruL NEVAZUT 191 lor. adicd prin cele de-a st6nga. Adicd gi prea mare iubire de Dumnezeu . (De fapt era sfhrgitul judecdfii sale. ci ne pdzim gi-i inv{dm gi pe alfii sd se plzeascd gi ne infricogdm cAt de groaznic ai-au tiiiat mintea in Scripturi'. ca sI aceasta trecea. relele. fie cd '2Petrul. dupd cdte o isprav6. sd bea. fie ci inclini spre pdcate.poate fi pricinl de cddere: o iubire oarecum p[mdnteascE. pitimagd.20. altfel zicdnd: iubind cele rele. cd fbcdnd omul gdndurile gi voile celui rdu. pe firuI acestei iubiri. precum cd pe "el" trezesc "ingerii" la pravild. l[murind adevdrul lucrurilor gi megtegugirile vicleanului" E gtiut.

. s[ nu-ti fie fie una ca aceasta !"4 Atunci. a celor trei ucenici ai Domnului: Petm.22.cdci era o spdrturtr. ci un gand al Satanei intrase 9i se exprimase prin gura lui Petru.---. ci gi slri cu gura: "Doamne. Petru. ca unul ce n-avea gi cunogtinfa tainelor lui Dumnezeu care sd fie cumpdna dreapttr cu puterea iubirii aprinse 9i inJeleasd omenegte. precum gi rdvna sau iufimea lor. I 3Matei 16. 16. Mdntuitorul i-a adus la bldndefe gi la dreapta socoteald.l Cinstea gi preful pe care-l avea Domnul in inima 1or.23. ne folosim de icoana celor trei iubiri. ca a lui Ioan: toatll pentru MAntuitorul. dragoste gi iufime. . oMatei 16. ca oarecum s6-l fereascil de primejdia laudei gi a pdrerii de sine. gi dupi lauda Mdntuitorului . 2 Luca 9.pAnATmr pricepem mai bine lucrul acesta sublire 9i rostul pentru tofi al celor scrise. dupE fiumoasa mirturisire de credinf[: "Tu egti Hristos Fiut lui Dumnezeu celui viu !"3. din pricina iubirii lor aprinse. o descumpEnire tntre puterile lui sufletegti: cunogtinJs. cdnd oamenii dintr-o cetate oarecare necunoscdndu-i. 55. . Iuda gi loan. zicind cI nu. in iubirea lui n-a putut rdbda o socoteald ca aceea.l t92 cARAREA ilr. intr-o cdldtorie. unul s-a surpat. incd nu le aveau tn cumpEnd gi cu dreapt2l socoteald gi aga au ars o gregeal5. Astfel. n-au vnrt s[-i primeascd. Mai bdtrin fiind gi mai greu de leac. Doi s-au indreptat. fiecare a fdcut cdte o gregeald in ucenicia lor. cdpdtd de la Domnul palmele acestea: "inapoia Mea Satano ! Sminteala imi egti !"5 Sigur cd nu Petnr era Satana. Iacob gi Ioan au zis: sd ne rugim ca Ilie. 5Matei 16.[u gtifi ce duh gr6iegte prin voi acestea"2. $i se vede c[ incl nu s-a tlm6duit cu indreptarea aceea. invdfdndu-i:'T'.54. iubirea lui incl nu se str[mutase. ci mai linea ceva gi pentnr sine. Dar la Luca 9. Petru iarlgi sdri cu gwa. GRE$ELILE ruBIRtr $I DREAPTA SOCOTEALA Acegti ucenici ai Domnului.care in aga fel i-a spus-o. MAntuitorul il cunogtea gi-i prevesti lepddarea cea de trei ori in curtea lui Caiafa. sd se pogoare foc din cer peste ei s6-i ard6.cdnd Iisus a inceput sd le spund Apostolilor despre patimile gi rlstignirea S4 Petnr.

rnicie: necazmare li jug greu peste fiii lui Adam. incdt lacrimile tiiiaserd brazde in obrajii sf.in grai omenesc zicdnd . nu se pleacf. mare sfeuric ai vistiemic al arginfilor.27. A avut gi el o clipd de trezire. avdnd minte. atAta a pl6ns Petm gi s-a pocdit. Mdntuitorul a tncercat totul cu beteagul sdu ucenic. ctr tare era umilit. .. 2 Corinteil 4. iubind un "Dumnezeu al veacului de acum"2. Cele douE capete ale iubirii sale erau prinse de diavol.i.. I 2 Marcu 6. iar pe Dumnezeu. De aceeq degi Mdntuitorul l-a iubit gi l-a inzestrat cu damri intocmai ca gi pe ceilalli. numai dacd Dumnezeu ii asigura mulfumirea iubirii de sine. dar in loc sE se tiimiduiasc5.. dar nu mai era el st6pAn pe sine. insd dupil felul lui. iardSi ne dd o pildl gi o invdfdturd. dar in zadar. 3Ioan 13. iar pe el. totugi el a rtrmas eweul fbrd leac.. gi nu i-a mai dat vreme. pentru slujba de trei ani. de nu le inglduia Dumnezeu.a= nAzeou Np. Aga fiind fbcut.vAzur r93 urmd a trebuit sI constate cd a mai luat trei palme peste obraz. El se iubea pe sine. cagtig ce-a mai putut sd scoati. fb mai curdnd !" . care-l trdgea la plata spdnzurdrii. decdt cu f6lf.S-a dat betut. pentru iubirea pe care n-o dase toati lui Dumnezelr. L-a vdndut pe treizeci de arginfi. gi pentru care n-avea decdt o zdreanftr de pung6 goald. parcd era de un g6nd cu tot neamul slu.4. iubire gi voinfi.ganie cu Sine. Iuda voia ca gi Mdntuitorul sI iubeascd ceea ce iubegte el. 8. care nu se dlruiegte lui Dumnezeu. De aceea s-a llsat p€ubaq. Sfhnta Predanie zice cd. spundndu-i: "Ce faci. I-a dat gi SfEnta implrt5. ldrl traistA gi numai cu toiagl gi sI propovdduiascl o impdrlfie pe care n-o vedea cu ochii sdi de lut. ci mai finuse gi pentru sine. Iatd ce primejdie grozavd e acea iubire de sine. adic6 str intemeieze o imp6rlfie pdmAnteasc[ a Cerurilor gi Iisus sd se facd impdrat.ceea ce adevtrratul Drmnezeu n-a putut s[-i implineascd. Iuda" ucenic al M6ntuitorului gi el. sE fie trimis descul!. sfatului. iar pe lisus care nu corespundea iubirii sale plm6ntegti.cI nu puteau dracii face nimic. precum f6g6duise. . a intrat 9i mai cu putere Satana tn el3 gi Mdntuitorul . ci acum era mai tare noul sdu "st6pdn".

Dar tot aqa zic ai cei ingelafi. sE cunoascd misr. Dacd totugi wea sii se lie de urma lui Dumnezorr. e venirea iufimii.. dd de ingelEciuni. ci sari pe aiurea gi cu tatharii te socotegti. ci de ingel[torul. gtiutoare de taind gi gtiutoare de miisuri. Ei nu mai ghu cd fdrl de smerrenie. pe cSnd cei ingelafi nu vor."_-ii t94 cARAREA tprpAMTtpt Unirea celor doi sau trei in numele lui Dumnezeu e o minune nevtrzutlt in suflet. . ci s[ cugete cumpdnit.mai multi inimd in minte gi mai multii minte in inime" c6ci altfel. care. nu poate str vie dupd Mine. MASURILE. vin la duhovnici sd intrebe. Rivna fdrd intrebare gi p6rerea sar mEsura."3 Asta ne-o spune Sf. Qrrm sI prindem ingeldciunea din urmS? Foarte ugor de prins. fiecare precum Dumnezeu i-a imptrrlit mlsura credinfei. care este intre voi. "Cine nu se leapidd de sine.greind mai pe infeles . dar fiind cu inima gi mintea intinate de plrere 9i mdndrie. nu dai de Dumnezerr. se cump[neascd duhurile ce le sffibat mintea. 3. Cei ce cu adevdrat au darul de la Dumnezeu.. fdr[ intrebare nu intri pe poartii.Iu poate un om str ia nimic. inc6 de mult mdrturisea Proorocul Iordanului c6: 'T'. dac5 nu i s-a dat lui din cer"3. 2Ioan 3. "in puterea darului ce mi s-a dat qpun oricui. ci se fin pe sine mai presus de orice dar. a cunogtintei gi a dragostei la cunpdna linigtitil a dreptei socoteli. fi incotro ii inclind cumplna. o iau ruzira gi inima gi mintea. asta e ceea ce umrlrim cu orice prilej ca pe un dar gi un dor al lui Durnnezeu. sau nici m6car nu-l cautE" nu gdsegte pe Iisus.27. degi a vdzut lumina puternicl din cer gi a auzit glasul adevlratului Iisus Flristos. 3 Romani 12.. De aceea-s rdnduili duhovnicir.23. Pavel. Ne trebuie .uile fieclnri ins. care I-a descoperit 'Luca 9. fdre lucrarea de unire a preafericitului nume."l Cine nu poate sil intrebe gi nu se poate pleca sfatului unui p[rinte duhovnicesc. sii nu ndzuiascl mai sus decdt i se cuvine sd ndzuiascS.

15. semne gi r[pire in Rai. spre uneltirea riitiicirii. Dar rFapte 2 22. El ne cheam[ la lucru in vie. intre cei trimigi de Dumnezeu. iar spre desdvdrgirea obgtei. 12. prin viclegugul lor. Acesta. L4. la lucrul slujbei. El ne mlsoard darul. ca nu cumva sd fie in ingelare gi toatii tnrda lui zadarnicd3. vestit gi el de Mdntuitorul2. Sunt. El unegte cele invr6jbite. pe alfii binevestitori. Ci fiind credinciogi adevdnrlui. $$a-t pov6fuia. . 3 Galateni 2. totugi s-a dus la lerusalim. l-a llmurit gi l-a innoit cu Botezul. NsvAzur 195 rosfirl sfintei Sale nevdzute ariltfln. spre asigurarea gi invltarea smereniei. In fiecare ins a inchis Dumnezeu chemarea cdtre tot rostul gi lucrul. pe al]ii pdstori gi 11. trudi gi propovlduire. ptitt iubire s[ sporim intru toate.6-ll.la weme . inv6f5tori. gi oameni ce au darul sd vaddincolo de zare. pentnr El. Pane cAnd tofi vom fi ajuns la 'nir€a credinfei gi a cunogtinfei Fiului lui Dumnezat" la starea bilrbatului desdvdrgi! la m5sura vdrstei plinirii lui Flristos. dupl altii multil invefdnrre. spre zidirea tnrpului lui llristos.10-16. El ne ajutil pe fiecare in parte. purtaJi incoace gi incolo de orice v6nt de invlfitr:rii" prin ingeldciunea oamenilor. Acelagi Pavel. El lumineazi slujitorii. Fapte 22.nAzgon. dup[ alte vedenii. care este capul - 13. l-a trimis orb la sluga Sa in Damascl. llristos. sE audd graiuri gi cuvinte mai presus de fre. sI se intAlneascd cu ceilalfi Apostoli gi sd le spund gi lor Evanghelia pe care o vestea el. dace nu uitilm sd-L chemtrm.ll.le va avea intre oameni. pe care . totugi. Astfel: Efeseni 4: El a dat pe unii ca sd fie Apostoli. nu indoiala ci smerenia. l-8. Ca sI nu mai fim copii 9i juclria valurilor. pe allii prooroci. Spre destrvdrgirea sfinfilor. l-a primit.

de care ne previne Mdntuitorul din weme. 'Matei 24-24. gi inaintea Domnului vei afla Har" zice inleleptul. Iatii cum: Darurile lui Dumnezeu ascunse in noi. iar cele ce mai lipsesc.. cu tot darul de sus. Ei umbld rEcnind gi cautE pe cineva sd-i vad6 gi sd-i asculte."2 Flristogii gi proorocii mincinogi. pustiirile lui pe fbgagul lui Dumnezeu. Deci. Iatil pe scurt pricinile li grrja pentru care Predania Bisericii Rdslritene se feregte de vedenii. la weme de mare insemndtate pentru ei. gi cu at6t mai vdrtos nu iegi din sfatul unuia dintre nebdgafii in seamd slujitori ai lui Dumnezeu. t lnlelepciunea lui Isus Siratr 3. de va fi cu putinfd $i pe cei alegi. pAndegte vremea darului de sus sd se deschidd in viafa noastrd gi de nu-l va afla acoperit de smerenie gi dreapti socotealii. sunt viclenii de dincolo de zare. Iuda insl n-a mai avut weme. care le va feri inima gi mintea de bucurie strdin6 gi care ii va ocroti cu dulama smereniei. Revelatia e deplin6.. lasd in urmd orice vedenie. atunci darului vederii tale i se aratli un hristos mincinos gi urechii tale ii va grdi Satan4 care se va da p" sine "Flristos" gi te va amdgi desdv6rgit. ca pe un jgheab. ca un t6lhar viclean. intrucdt acestea nu sunt neaperat trebuitoare mdntuirii. . ce fi-a dat Dumnezeu dar. noi nu le $tim.--- 196 cARAREA itrrpAnATlel acegtia. gi des5vdrgirea. ca si fie primili de oameni ca atare. Cdci dacd nu fac aga. gi. ". "Cu cdt egti mai mare. la care suntem chemafi. 18.. cdnd Ii se deschide ochiul vederii gi urechile auzirii celor de dincolo. varsd el. ca sd am6geascd. asigurd-l cu intrebarea gi ocrotegte-l cu smerenia. care fac sil6 mare gi mult megtegugitj. le agteptim la a doua venire. sd nu intdrzie a cduta povdfuirea unui duhovnic. gi-gi fereqte gi fiii.Nu cumva li-e vremea aproape.t Ce"i de n-ai indeminare cdtre socoteala aceasta. dar Satana le vede. c[ci tare-gi mai fac de cap !? Mdntuire este gi pentru cei inSelati: c6nd iSi vor cunoagte ingelarea gi se vor pocii de ea.Se vor ridica hristogi mincinogi gi vor da semne mari gi minuni. pot cddea pradd ingelIciunii. . mai mult te smeregte.

curlfit gi shdlucit de slava lui Dumnezeu. Precum cAnd merg la oaste. ttrlritic 11. Deslvdrgirea gi sfinfenia sunt cele ce mdsoarl apropierea sau deplrtarea noastrtr de Dumnezeu. $i o au mult mai mulfi. pe care pofi s-o ai gi in mijlocul lumii st6nd. a$a gi nevoitorii mdntuirii lasd toatii grija lumii.rsvAzrj"r SFATURILE EVA}.14. 2 3ApocalipsdlT. gi iardgi inzestrarea aceasta gi-o deslvdrgesc mult mai pufini. sfanrile evanghelice se fac porunci. a 5Luca 1.ale lumii de aicea toate sunt gunoia. Cdluglrii deci. sporili gi des6v6rgifi. Cine se leapldl de lume nu mai stli la cumplnd" intre preful lumii intregi. pentru imperafirl cerurilor. Sfaturile evanghelice sunt tot ponnci pentnr cine are inzesfiarea de a le implini. Dar s-a ales o ceatA de cregtini care gdsesc inlduntnrl lor indemnarea sau chemarea numai spre viafa duhovniceascd" ca singurul rost wednic al viefii. evreilorl. Fafi de slava aceea. pentnr ajungerea des[vdrgirii insf. precum poli s[ n-o ai in mijlocul pustiei petrecdnd.iGTIELICE SAU PORUNCTLE DESAvAnSnn t97 Porunca deslvdrgirii s-a dat incd prin Legea veche. din lipsa de povdfuitori deslvar$iF.26 gi Ioan 2. Matei 16. DacE la intrarea in viafl sunt de ajuns ponrncile gi sSngele Mielului. in viafa de apoi. De aceea. in: chemafi. tofi trebuie s-o aibd. fecioria gi ascultarea. Matei 5.4445. dar cu deosebire s-a dat prin Legea noutr. megtegugul izblvirii din cele de aici gi strdmutarea in cele de dincolo. alegi gi credinciogi3. Dar cei ce se mAntuiesc. oamenii lumii lasl toatd grija de acastr. sau cu altil numire: incep6tori. dau aceste trei sfinte fdglduinfe: slr6cia. Lepddarea de lume e o convingere. . gi intre preful sufletului.. dup[ cum intdmplArile viefii ii dovedesc. cregtinilol.. su.77. de i-ar da-o cineva toatll in stiip6nire pdnd la sfirginrl veacurilor. Printre sfaturile evanghelice sau poruncile desdvdrgirii cea dintei e lep6darea de lume.48. tn trei cete se rdnduiesc ostagii rilzboiului duhovnicesc. Acegtia sunt cdluglrii.- nAzgoilrl r. ca si nu-i incdlceascl in wemea ostigiei.17. vrdnd s[ invete gtiinla mdntuiriis.

e tot una cu tlierea capului. Tofi i-au zis aga.gului. n-au cu ce te indemna la ascultarea desdvdrgitii. . de multe ori. precum gi dezlipirea de g6ndul averii. nu va fi imp6timit de ea. Ea stinge orice fi:im6ntare gi opregte orice inifiativl. gi cine are de gand str scape de acestea nu sttr si cumplneasc[ sfinfenia mai marelui. Dac[ pov5guitorii n-au cuvinfirl acoperit cu o sporitii viaf6 duhovniceascd gi nu au patimile stinse. deci toatii energia. chiar de l-ar costa viata. car€ oprregte mintea ascultetomlui de a mai cump[ni cuv6ntul gi sare sE-l fac6 intocmai. Ascultarea insd e ftg6duinfa cea mai grea: mucenicia pe viaf6. pdrerea gi slava departE. sdlbltdcitd de p6cate. luarea crucii in fiecare zil gi r. Ascult5torul nu mai face nici o socoteal5 cu viaf4 linigtit cE duhovnicescul sdu pirinte i-a luat grija vielr gi l-a scutit de toate primejdiile socotirii. dar stil 9i in scEderile povlfuitorilor. trebuie sE se convbrteasc6 in virtufi duhovnicegti. Desdvdrgit nu pofi asculta decet de un sfhnt. Ascultarea des6vdrgiti e vestita "tdiere a voii" care. Asculttrtorul desitvdrgit nu mai are r5zboi cu necazurile ce vin de pe unna iubirii de sine gi nici lupte cu grija viefii care l-a scos din Rai.23. decdt cu puterea m[rimii. Acegtia ins6 fug de slujba poruncirii. Astfel s5rlcia e dezlipirea sufletului de orice lEcomie de avere sau iubire de argint. sau cu mlrimea puterii. Totugi spre folosul vi+i duhovnicegti e$ti de mane c$tig ascult6nd pe oricine.r- -Jl r98 cARAREA ilvrpAnATIsr Fegdduintele acestea" cind sunt fdcute dintr-o convingere statomicd" surpd pe r6nd toate patimile gi izbdvesc pe nevoitor de toate cursele wdjma. de va gi avea avere in grij6. Ascultarea aceasta stinge personalitztea t Luca 9. ca la o stare de la sine infelease a firii pe care firea a avut-o odatii. Ascultarea e lepitdarea de sine. Fecioria stit impotriva a toati desffinarea. care ucide toate patimile gi linigtegte sufletul. cu wemea. gi nu-gi va pierde cumpltul. cdnd s-ar intAmpla sd o piardl. Cel dezlipit cu suflehrl de acestea. Nevointa ei urmdre$te sd aducd fuea la linigte sau la nepltimire. clci acestea sunt sfaturile evanghelice gi urmarea Mdntuitorului. Ea ne invaf6 smerenia. E vorba de o ascultare.urrarea Mdntuitorului. Greutatea ei cu adev[rat std gi in indlrdtnicia firii. c[ci ascultarea e rhnduitii impotriva patimilor minfii: m6ndria.

Dezrrelirea gi infelegerea acestui rost sau destin ascuns in noi in fiecare. De aceea tofi nevoitorii trebuie sd-gi glseasc[ duhovnic. dup[ atogtiinJa de mai inainte2 a lui Dumnezeu. sluga Mea. Duhovnicul. . tot ce nu e din pov{uire ordnduit2l gi sub ocrotirea smereniei duce la tngelare gi la mai mare rdtilcire. iubind gi tu ce iubegte Dumnezeu: atunci va fi in noi simlirea care era in Iisuss. de multe ori. Aga cregte ascultitorul o personalitate a spiritului. Filipeni 2. el va intoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu. I 1. cea la mdsura fiecdrui ins. va intoarce dragostea ta la dragostea lui Dumnezeu.nAzsorul unvAzur 199 de pe planul lumii gi. Ardtarea gi implinirea in firea noastrd a tuturor darurilor nagterii noastre de sus. peste aceasta sd nu treacd nimeni. despre care nu ne mai tocmim.29. in fiecare om este inchisd o miisurd a lui. dacd e ceva de capul ascultltorului.3."3 Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu. "Prin gtiinfa lui. 8. dreptul. Atunci vei fi in ascultarea care era in Flristos Iisusa. Duhovnicul va intoarce gi mintea noastr6 de la atAta umblare pustie in rRomani 12. ca s[ poafi avea loc de ele voia cea bund a lui Dumnezeu. s Filipeni 2. gi dreptul. dec6t insegi patimile. cdnd izbutegte sd treac[ peste grdmada sa de oase ca 9i cum ar ftece altul. sau stareful. care era ascunsd in tine. o Isaia 53. dar nici sE nu se leneveascd nimeni a o ajunge. ajutd gi dezvdluie toate intenfiile lui Dumnezeu din fiii SAi. din Duhul Sfbnt. se poate int6mpla s[ n-o gtie nimeni fldrI numai Dumezeu. sluga tui Dumnezeu. fdcdndu-l sE wea gi el ce vrea Dumnezev. ce vor avea s-o aib6. 5. pe care. Fiecare e inzestrat gi trimis sd implineascd un rost al lui Dumnezeu tntre oameni. 2 3 Romani 8.ruite lor dupi mdsura credinfei. dup[ cum ne asigure gi Sf6ntul Pavell. nu poate fi dezgropat fdr6 cunogtinfa gi luarea aminte a unui duhovnic iscusig care are grija li megtegugul sE inldture toatll piedica gi nepriceperea. toati inzestrarea lui se preschimbd in sfintenie. df. va indrepta pe mul1i. deoarece in cele duhovnicegti. e ceea ce numim deslvArgirea.

Toate danrrile inchise in destinul nostru sunt ingrldite cu suferinfe. cu senintrtate. A nu avea gdnduri e tot aga de cu neputinfd. FiindcE de multe ori e atrasd mintea dincolo 9i. gi. ca gi a crede cl poF opri vdntul. De aceea Sfintii PArinfi ne atrag luarea aminte sd ne impotrivim acestei repiri a minfii. toatf grija sd le fie sI nu se nevoiascd cu g6ndurile. penbu cd dincolo. Partea inceptrtorilor este nevoinfa de a seca iznoarele patimilor din pemdntul inimii. orice protivnicie in calea darului. Atata str6lucire va arlta iubirea de Dumnezeu gi de oameni in noi. straja atenfiei la podile simfurilor. toate piedicile cad pe rand. care. Deci cum se aratii aceia. gi o va face scaun al lui Flristos-Dumnezeu. fdcdndu-se bdrbafi. in care incep[torii pot s6-9i frAngd mintea. sE-i gi loveascd de Piatrd. printr-o nevdzuti r6nduiald dumnezeiascdLupta incepEtorului este lupta izblvirii de patimi. E bine de gtiut gi faptul cd darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi. 3. rebdiind cu linigte. c6tll amtrrdciune putem bea in locul celor ce wem s6-i mdngdiem. dar. furatii de vrajl cum e. precum pi gnja de a nu se sui cu mintea in v5zdutrul p[rerii. ca sI nu intre pruncii vavilonegti. in care sunt ascunse toate comorile cunogtinfei gi ale infelepciuniir. cdtil suferinfd putem ridica de pe el. prin cdtil suferinl5 putem rdzbi cu bucurie. c6ci acolo bat fi]rtuni mari pi se rup aripile mintii.- 200 cAnnnse lvrpAnATrer afare. c6til vdpaie de urd infruntiim bucurogi pentru Dumnezeu gi oameni. I Coloseni 2. ar fi mai greu de scos. Numai atiltz bine putem face. sau atAt de putemice vor fi mila 9i adevlrul in noi. Numai atiltz mAngdiere putem aduce intre oameni. ca si nu ajung6 cu ei pane h luptit.ceea ce-i indatoreazd cu o mare smerenie inaintea lui Durnnezeu. . La aceste stdri insd nimeni sE nu incerce sI ajung6 singur. cu ordnduire dumnezeiascE" vin gi wemuri fdrtr furtundincepdtorii pot sd vadE cum numele Mdntuitorului ii izb6vegte de asuprirea momelilor vicleanului . mari gi multe sunt primejdiile. $i aga mai departe. gi numai la at6tea daruri ajungem. Ndvala de g6nduri si nu descurajezo W ince@tori. cdci nu va ajunge sau va ajunge rdu. gtiind cI se luptE El in locul lor. ugor poate fi migcati de bucurie str6in6.

care insd ii vin prin dumnezeiascd ordnduire. Vremea nevoinfei pentru unii e mai scurti. in vremea aceasta" lucreazA asupra nevoitorilor puterea cea mai presus de fire a Duhului Sftnt.ca pe urmd locul sd fie ars cu lacrimile pocdinfei . implinind ceea ce mai lipsea din ldmurireala cdti s-a supus prin nevoinJe de bund voie. Dar. au scos toate puterile sufletului din robia lucr[rii rLuca 6. Cdci una e sd fdgdduiegti cd vei petrece in feciorie gi alta e sE ajungi cu adevdrat starea nevinov{iei gi nepdtimirea. ca sd nu intre ca un foc bucurie strdina in cetate. neat6rn6toare de el. prin nevoinla cea de bundvoie. Dar pentru cei ce nu judecd pe nimeni.fdrd netezirea scurmdturilor pe care le-au f6cut in fire porcii patimilor: dealuri gi vdi.37. a celor sporili. sortit5 dezvelirii darurilor dobdndite prin Sf.E- RAZBorul uevAzur 201 incep6torii trebuie sd stea cu mintea de strajl la po4ile sufletului. se intSrnplA cd sufletul trebuie sI treactr prin nevoinfe Pdre de voie. . Nimic n-a mai rlmas de care sE le mai fie impdtimit5 inima. au risipit-o. aceia scapd de bdrbatul sau de femeia dintr-ingii gi vin la starea unui suflet de fecioarI. nu e chip de a primi pe Iisus gi-a ajunge in ceata a doua a luptitoriior. pentru unii mai ugoar6. Sufletul ajuns la starea de fecioard are parte de crinul Bunei-Vestiri a nagterii lui Hristos intr-insul. pentru alfii mai gre4 gi pentru foarte mulli tine toatA viata. nici din altceva din cele de aici. sI nu uitim: numai duptr ce ei. Mdntuitorul zice cI fhrd nevoinlE intrl in impdralie'. au ajuns sdraci gi s-au fdcut ca un crin in pustie. unde altfel ar ft zAcdtorit in contra firii. in vremea aceasta. FErd uscarea imoarelor rele. fdr[ scoatere din rdddcinA a patimilor .. Cei ce-gi intorc mAnia pi pofta de la cele de aici. pentru allii mai lungd. CEI CURATI CU INIMA M6sura celor sporili st5 sub fericirea fecioriei sau a celor curafi cu inima. Mir. Ceata incepdtorilor std sub ferigirea slrdciei desdvdrgite. prin nevoinlele cele de buntr voie. CAt despre patimi. singura lor avufie. nici de ei ingigi.

8-12. 5Ioan 1. ci al voinfei. Iatd cuvAntul Sf. Marcu Asceful. ed. potrivit ordnduirii lui Dumnezeu cu fiecare. f6cdnd ardtatA capacitatea firii. Prunc nou s-a ndscut firii. op. La lumina adevdrului vegnic ili vede mullimea pdcatelor. Iar Pruncul cregtea gi se intirea cu Duhul. 302 gi ed. lumina cea adevdratd: Flristos. Despre Botez. Pe mdsurd ce sporegte intr-insul lumina dumnezeiascd a cunogtinlei de sine. Fiindcd prin sporul de azi s-a dovedit c6 nu existd un spor sau un scdzdmdnt al firii.297. p.12. sub mdna de ferAnd a zidirii Sale. Pruncul Iisus s-a fbcut. Aga se face cd sub lucrarea sfhnta a Harului. pe aceeagi m6sur6 vede cdt6 stric6ciune i-a f6cut vremea inchisd in necunogtinfa de sine. vine gi lucrarea cea mai presus de fire gi ajuti cre$terea gi rodirea darurilor Duhului Sfbnt. II. I o 2 p. spre care le erau date.cea care era invdluitd de intunericul negtiinfei din wemea patimilor. in ceata ceior destrvdrgifi. dupd cum zice Petru. El e Dumnezeul-lumind . b[rbat desEvdrgit. Luca 2. I.. primesc de la Dumnezeu Raiul gi in dar mdntuirea.lumina ta . De aceea judecdndu-se pe ei ingigi wednici de iad. gi vine. lumina care lumineazd pe tot omul ce vine in lume5. umpldndu-se de infelepciune. plecdndu-gi capul. . 6 Sf. 2 Petru l.- -- 202 cARAREA ivrpAnATrcr contra firii gi le-au adus la lucrarea potrivita cu firea. El e steaua de dimineafd. care rdsare in inimile credinciogilor2. ajutd sufletul sd se cunoascd cu adevdrat ce este fali de sfinfenia lui Dumnezeu. Isaia 58. pe care a intors-o la starea de fecioard fdrd prihan6. cu at6t te-ai dovedit dator pentru ziua de ieri. nevoitorii se vdd cei mai mari plcdtogi . Marcu Ascetul: "Cu c6t spore$ti virtutea astiizi.ri ca zorile gi va grdbi tllmdduireata3. ardt6ndu-ne smerenia ca pe un botez.40. Odati dobdnditd aceasti convertire gi armonie lduntricd a puterilor. gi Harul lui Dumnezeu era cu ElI. care va rdsd. l.c5ci e Cineva sffint in ei qi le aratd aceasta. vol. tdieturile fdrddelegilor gi intdrzierea tdmdduirii. loviturile tdlharilor."u Ca atare sfin1ii sunt convingi de pdcatele lor. cdrora le vei pune temelia cea strdvechea: Iisus Fkistos. 19. Pe d[rdmdnrile tale vechi se vor face zidiri din nou. cit. Lumina lumii gi lumina ta va cregte tot mai tare. Duhul lui Dumnezerr. 3 Isaia 58.9.

$i dupd pulin a zis: <Iatd ceata Proorocilor a venit>. te pocdiegti. ard pe "stdpdnitorul" ei in inimd. Sunt cei ce n-au avut grlja gi s-au suit la pdrerea de sine. ca o sabie de vdpaie.s nAzeorur NEvAzur 203 Cei ingela. $i i s-au rugat lui bdtrdnii zicdnd: <Cu cine vorbegti. a strdlucit fafa lui ca soarele. chiar r.ingelatii sunt nigte pdcdtogi inchigi in negtiinfd.<Iatd ingerii au venit sd md ia.mutafi de dragostea lui Dumnezeu. ca printr-o oglinda. gi-au frdnt aripile miniii. Dar nu spre el le e privirea. ne face inleleasd mutarea din cele de aici a unui Cuvios Pdrinte: "Venind el la vremea mutdrii din viafa aceasta. Cei desdvArgili nu simt numai spinul pdcatelor lor. Cdci prin cei desAvdrgiti se rdsfidnge sfinfenia lui Dumnezeu. vdzdnd darul lui Dumnezeu. Abia lor le ingSduie atotqtiutorul Dumnezeu sd batlt rdzboi cu stricdtorul trrii omenegti.rinte !> $i le-a zis lor bdtrdnul: <<Cu adevlrat nu md gtiu pe mine s5 fi pus inceput . $i iaragi fafa lui mai mult a strdlucit. strd. s-au frcut ca un pdrjol intr-un rug neuuzdtor gi. gi intr-ingii iarSgi toatd firea omeneascd-qi simte durerea gi pdcatul. cd sunt in lumea aceasta. ci gdsesc intr-ingii murmurdnd toate pdcatele oamenilor.i numai cu atdta. Aceastd nebdnuitd simtire a neputinlelor. care-i face sd se dea pe ei ingigi mai presus de Bisericd gi sfinfi. gi cu sabia Duhului neintrerupt sa-l ardi. $i i-au zis lui bdtrdnii: <Nu ai trebuinld sf. gi a zis: <IatE ceata Apostolilor a venib.ii intunericul cel mai dinafard. ci vinulile. $i se pdrea ca gi cum ar vorbi cu cineva. P[rinte ?> . Pf. $i s-a indoit fala lui in strdlucire. dar convingi de "mdntuirea" lor. $i ie-a zis lor: <Iatd Avva Antonie a venit>.cdci puterea sfinJitoare a lui Fkistos se afld in ei gi intru recunoa$terea neputinfei se sdvdrgegte darul . cdci s-a intdrit intr-inq. gi socotindu-l al lor. Pe cAnd sfinfii sunt "pdcdtogi" convingi de pdcatele lor . ci avAnd toatd ftptura lor absorbita de dar. gi md rog ca sE fiu l6sat sd mE mai pocdiesc pufiu. intru care se desSvArgegte darul lui Flristos. gi in jurul lui gezdnd Pdrintii.i nu-gi vdd pdcatele.

sloan 15. 13. dar tot a$a de bine putea sd zicd. gi s-au temut toli. Deci acestea-s semnele celor locuili de Dumnezeu: un nesflrgit de dragoste gi o prdpastie de smerenie. RSmnicul Vdlcea. care au de gdnd s[ se mdntuiascd. in trei vdrste se vede: in iubirea aproapelui ca pe tine insufi. petrece intru El. $i le-a zis lor: Domnul a venit. foarte pulrni ajung. Iar dragostea in Duhul lui Flristos. gi el aga sd umble"2. .2ll-212. $i iard$i de ndprazn6 s-a fbcut fata lui ca soarele.ed. din iubire.s Pana la mEsura iubirii de vr6jmagi sunt datori sd ajungd tofi cregtinii.44. Cdci iubirea a coborAt pe Dumnezeu din Ceruri sd se facd oD. . nevoitorul ce a ajuns desdvnrgirea. | loan2.3 in iubirea mai mult ca pe tine insufi .lg. bundrrrireasmI. Cei desdvargili fiind o incrucigare a lui Dumnezev gi a firii omenegti. 3Matei 2 I lg.))"1 Cu aceste graiuri ffece pragui dincolo. vAnsrnrE ruBrRtr - vARSTELE DESAvAR$rur Sf. III.a in iubirea ca jertf6 pentru oameni. legind-o de numele des6vdrgirii.6. gi zice: <Aduceti-Mi pe vasul pustiului !> $i indatd gi-a dat duhul. a ajuns desivdrgirea. gi despre iubire.G 204 cARAREA itrrpnnATrpr (poclinfei)>. gi s-a f6cut ca un fulger gi s-a umplut tot locul'de <<Vedefi. rdsffingdndu-se Dumneznv cu limpezimea cea mai mare Patericul. in addncul smereniei. dator este precum Acela a umblat. gi. pe c6nd la vdrsta a treia a iubirii. 4 Matei 5. Cdci: "Cine zice cd. $i au cunoscut Perinfii cd. 1930.iubirea de vrtrjmagi. pp. Isaac Sirul a numit desdvdrqirea o pr6pastie de smerenie.gi nu este smerenie mai mare ca aceea a locui Dumnezeu in oameni.

"Pe Iisus. gi st6rnegte impotrivd-gi toatd vdlvdtaia de ur6. iubirea L-a fdcut sd moard. ci Jertfa Lui. Mar. prin rugdciune gi dragoste se face infeleapti. Tip. 3 1943.ndi ca pe un ingeldtor. durerile De aceea vor sd se jertfeascd pentru ei. Iubirea e singura putere care invinge moartea. cit. ca s5 se arate cd nici urgia rdului nu-l va putea desface din dragostea lui Dumnezeu ! Acesta e focul celei mai mari nevoinfe prin care au si treacd cei ce ajung des6v6rqirea.. 66. Sibiu. gi se prdvdlesc asupra lor puhoaie de ur5. Acegti fii ai Tatitlui vin in lume spre aceeagi soartS spre care a venit Cel Unul Ndscut Fiul lui Dumnezeu. vor sI fie osdndili in locul acelora. milostiv[. sau ispita a doua prin durere.24l9i 307. ca oamenii. nici ingerii. Acegtia tofi se tnvoiesc str-I unneze cdrarea intreagd. va putea trece gi proba cea rnai grea c6. iubirea I-a dat biruin. bund.nuiti.nd. Iar cel ce iubegte aga.r--. forfa care ne pdtrunde in chip zguduitor gi ne hotdrigte s5-I d6m viafa noastrd toatE. 2 Sf. il va pdrdsi 9i Dumnezeu. nici viaf4 nici moartea.a lor. pe ei dor gi pdcatele oamenilor. Prof. p. simplu vorbind. se fine intr-o linigte mai presus de fire. poartl in sine aproape toate insugirile dumnezeiegti"2. cdutAnd cum s6-i inghit[. la o m6surd dumnezeiasci nebf. nAzgon-ll NpvAzur 20s omeneascd in Dumnezeu.a asupra morfii. Dumnezeu insugi se ascunde din fa. 38-39. iubirea ca jertfb: pdrjolul care aprinde lumea. sI ia iertare. ardtdndu-i gustul iadului gi ldsdndu-l in miinile pdc6togilor. chiar cei din casa lui. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimic nu-i mai desface3: nici suferinta. Iar pe noi. D. . indelung rlbddtoare. frafii 1or.im Mdrturisitorul. nu e cuvdntul Lui."r Aceasta e iubirea desdvdrgitd.Iisus Hristos sau Restaurarea omului. Stdniloae. putemicd. op. iubitoare de oameni.. cutremura porfile iadului. de care se dovedesc mai in firea omenetnc4 iar firea ii ' Pr. Romani 8. in viforul de urd al protivnicilor. nici iadul. cd. Arhidiecezandn pp. Mintea gi toati fiinfa lui ajunstr simpl6. De aceea nu-gi pierde cumpdtul dacd-l vor pdrdsi prietenii la ceas de prigoand gi i se vor face protivnici gi-l'vor huli gi-l vor os6. $i. A$a a fost Sf. cdci: "Mintea lui unindu-se cu Dumnezeu gi petrecdnd in El. Apostol Pavel. Capete despre dragoste.

. deslvdrgirea neavind hotar. in Bisericd se nasc de sus gi cresc pe pdmAnt. Toatil aceastll slEviti cale sttr sub povafa Bisericii. cilci desdvdrgirea dragostei nu mai are pe acestea ingrddire 9i hotar. sau dumnezeii dupS Dar.rl 206 cAnenpe iupAMTmr presus. intreg e doar in Bisericd" adicd in obgtea Sa vdzutit gi nevdzutii: iar de la inviere gi zidirea din nou a lumiil. oamenii mai presus de fire. cagtigdnd in rdzboaie. rMatei lg.2}. Ctrci prin Bisericd ne-am niiscut fiii lui Dumnezeu gi acum avem pe Flristos in parte dupd darul fiecdmia. gi nimeni din cei ce se intorc Acas6 nu se rdzlefegte de ea. ca una ce ne-a ndscut de sus a doua oartr. Flristos va fi totul in toate.

EREDITATE $I SPIRIT .

adicd il osAndesc la moarte. Cdt despre gdnduri.astea-s vorbe de amefire a minfii. bune pentru progti. inviere. . La g6lceav[ se incaierd gi urmdtoarele perechi de termeni: sufletul cu trupul. sau mai bine-zis. care nu s-a isprdvit. rafiunea cu instinctul. dupa mintea lui. Dumnezeu. . Si pe Sffinta Sa Maic5a. acelaSi lucru. Urechea auzitorilor parcd ar fi o adevdratd rdsucitoare a cuvintelor. gtiinfa cu credinfa. unii. un hulitor de Dumn"reu'. are gi o forrrd intoarsd. Matei 12. zic cd. rI. cdti vreme stdruie in decdderea sa. omul decdzut. totul e naturd gi nimic mai mult. intrucdt s-a fdcut gi om adev[rat. cinstesc pe Dumnezeu hulindu-I crucea" sfinfii. insd. De aceea L-au gi osdndit la moarte.20. rdstdlmdcitori gi sucifi de minte. El gtia sd vorbeascii limpede.65. a fost Dumnezeu Insugi. diavol gi iad. inseamnd cd nu vrea sd priceapd deosebirea intre virnrte gi p5cat. Orice s-ar spune. Istoria ne st5 mdrturie: Cel care a avut mai mult de suferit de pe urrna oamenilor. in zilele noastre. destul de mulli. 'Matei 26. au infeles cd le vorbegte un iegit din minter. iar minteao vdrtelnifi a ideilor. negtiinfa cu credinfa. Biserica" Tainele. gi. 13-17. un indrdcit2. Mulgi. S-a intAmplat cE lucruri clare ca lumina zilei sd fie infelese de oameni cu totul pe dos. Primejdia.24. neintelegerea e gi mai mare. nu exist6.nt. a Apocalipsd 12. ci.cArcpavA ne cuvINTE necaz s-a intdmplat intre oameni de pe urrna neinfelegerii in cuvinte. Nu toli infeleg prin acelagi cuv6. nemurire. Iar cu Dumnezeu se g6lcevesc fdpturile Sale: ingerul clzut gi omul decdzut. Acegtia fac acelagi lucru. judecatd. Ce nu vede. (Degi nu gtiu cum s-ar pdrea la 2 Mult tloan 10. La rdndul sdu.

Multii gtiinti apropie pe om de Dumnezeu.te discipline ale gtiinfei sunt insd folositoare cdnd igi cr:nosc marginile gi c6. dar mai cu deosebire oamenii m6rginagi in gtiinfa gi crescufi unilateral in cunogtinfe. in gtiinf6 e savantul care sondeazd necunoscutul prin teorii gi le verificd pe urm5. nici cd existl Dumnezeu. nici cd nu existi.J adaptirii Bisericii la spiritul timpului intnrcdt toate gtiinlele trebuie s[ ajung6 la ce a revelat Dumnezeu. depdqegte misr:rile omului. dec6t orbi fdrd s6 gtie gi sE se finl cd vdd. care formeazE obazA pentru noi cercetlri.2t0 cARAREA lvrpAnATmt annonie intre facult5trile sufletegti. Oare cine-l tine din umbr6. in cunogtinla lui. Lui i se reveleazA. Sfhntul nu cerceteazd. insl. concluzii. dacS aduc luminI gi corespund realitiifii sau ba. 1 pufinl gtiinfE il indep5rteazd. medicina gi celelalte discipline ale preocupdrilor omeneEti. Iar omul . nu cred nici ce vld. ci precum urmtrrim o 1 Dumnezeui-a dat o valoare mare. minte omul care. tot a$a trebuie s[ urmlrim o . Savanful se ajutii de teorie. in credin16. ndrdvit s[ judece aga. e mult mai mult decdt atAta. i se descopere o lume mai mare. el e mdsura lumii. Dar dace nu wea. unde nu au competenli gi nici mijloace de cercetare.de weme ce nu s-a rdsculat nimeni innpotriva piramidelor Egiptului . Mai mult s-ar folosi sd fie orbi. precum gi o 1 sinteztr a acestora cu viafa. Nu e bine aqa. Dunnezeu nu are nici o vin6. inse trebuie gi el sd gi-o cagtige. atilta prelriegte citii apropiere de Dumnezeu gi-a cdqtigat in sine.nd nu trec intr-o a\ti zond a existenfei. zicdnd de pilde despre piramidele Egiptului cI nu existi.Toate aces. nici aparate. cd cele pdmdntegti le crede . nu are teorii. temelia lumii acesteia. chiar 9i dreptul. Din nefericire asta e tragedia in care se cufundd mullime de oameni.pe cdnd cele ceregti gi vegnice nu vrea sI le primeascS? Dar felul Ssta de oameni. fiindc[ nu le-a vtrzut el !) Da. experienJe. ar sta impotrivS. nu e can. armonie gi intre cunogtinlele din cdt mai multe domenii. teoremi" nofir:ni. Si de gtiinf5 gi de Dumnezeu. $tiintq filosofia. Viafa lui curatd e mijlocul de . in religie este sfhntul. nu gtiam.Adevtrrul lucrurilor. care are alte mijloace de aflare a adevdrului. vederea lor nu pldtegte nimic. care pune crucea pe masa de judecatS" toate la un loc nu pot sa dovedeascE. ci e angajatlviala lui. Revelagia n-are a jine pas cu wemea.

prin care vom dovedi cI urmdregte stiivilirea degenerdrii. a stric[ciunii gi a toatil jalea fdpnrii omenegti. cunogtinfa pe care savantul n-o poate prinde prin gtiinf5. de aceea nici n-o poate pricepe gi nici n-o poate crea. . Dumnezeu se reveleazd smereniei.a nu angajeazAviafa.rgit.o probleml de biologie . neputincioase: Legea gi preotia Vechiului Testament. $tiin. e singur Iisus. Poate fiindcd Iisus e de-o mlrime uluitoare. porunca a gaptea . De ce oare nu-L recunoagte medicina? Ba nici m6car nu-L pomenegte. pe m6suril ce-L cunoa$tern" viafa noastri biologicd gi psihologicl se sffibate tot mai tare de adev[r gi de lumina cunogtinfei. dacd e sd infelegem gi sd folosim cev4 sd incetiim g6lceava. CAD COPilI INTRE TATHENT tahari treceau pe r6nd. Sfinfenia insd tocmai viafa o angajeaz5. ci numai dacd gi-a impins $tiinfa pane la toate marginile 9i i-a recunoscut neputinfa.EREDITATE $I SPIRIT 2tl cunoa$tere a unei realitiili pe care cercetitorul savant n-o poate prinde niciodatS.22. Nici una nu i-a putut ajuta Pe lAngd omul c5zut intre tLuca 7. Dumnezeu ne insofegte mereu $i.a venit la noi Dumnezeu insugi gi ne-a spus cele de dincolo de gtiinf6. de filosofie gi de medicind" oric6t s-ar desiivdrgi acestea Credinfa are revelalia cu care omul credinlei nu se tocmegte. Deci. Iar sfrntul desdvf.cu cele cdteva cunogtinfe ce mi s-au intAmplat la indem6nd. care gi-a angajat viala gi a arltat cd o poate gi crea" inviind modi gi fdc6nd ochi unde nu eraut. Drept aceea incerc o ldmurire armonioasd a unei porunci a lui Dumnezeu. care ar pricinui spaimd migdlelii omenegti. Asta e ceea ce posedi credinciosul printr-o cale mult prescurtatS. De aceea" in interesul cunoagterii viefii gi sub unghiul vremelniciei gi sub al vegniciei .lucru care depdqegte puterea gi cunogtinfa omeneascd . Porunca aceasta e o mdsurd preventivd a lui Dumnezeu.

pp. cdderea de la deslvdrgire.33.. l-a osdndit la calea naqterii trupegti. ca omul in felul acesta sI vie la congtiinfa mlretiei sale de fdpturE cugetitoare. Luca 10. spdldndu-i rdnile. peste toate veacurile. nepdtima$ $i nep6cltos. CEci: "indatJi dupd cdlcarea poruncii s-a ftcut in om strdvezie gi vdditii asemdnarea cu dobitoacele necuvintiitoare. care constd din pdtimire gi pdcats. Bucuregti. ca slujitorii ei sE poarte grijd de ddnsul. Cdderea intre telhari este cdderea firii omenegti din Rai in lumea aceasta'.20-21. ca un untdelemn ce unge rdnile. adicd dupd trebuinf5. Cel cdznt intre telhari a fost incredintat Bisericii. Acasd. pomul viefii. ascuns."3 E wemea cdnd: "A fbcut Domnul Dumnezeu lui Adam gi femeii lui imbrdcdminte de piele gi i-a imbrdcat"a. dar vdzdnd Dumnezeu. izvordnd din Hristos. ca intr-o lege de pedeaps5 date firii. 1937 . A venit Samarineanul milostivr. dup6 Sfintii Plrinfi. Chipul cunoscut al nagterii trupurilor a venit omului tocmai din pricina cdderii. gi Harul celor gapte Taine. Mlrturisitor-ul. Adam ruma sd moard gi sE se stingd omul.212 cAnenna iprpAnATtEl nimic. Fiindctr trebuia. insemneazd tntruparea lui Dumnezeu in firea de om. omul lSrd de pdcat. in or-a pdcatului tns6. Dumnezeu rdnduind prea infelept. adevdratul nostru aproape. op. dupl ce s-a acoperit demnitatea rafiunii. Cdci. p. povlfuitoare la pocdinfd. cu vin gi untdelenrn. Firea gi voinfa au fost legate intr-o inlEnguire rea. legea. de care a fost atrasd prin voia ei. ne care in spate dintre tehari. ar fi fost cu putinJi gi un alt chip de inmulfire. ' 3 ctltre Talasie. gi mai ales dupd Sfrntul Mo<im Mdrturisitorul. ca firea oamenilor si fie chinuitji pe dreptate de trlseturile iralionalitdlii (ale dobitociei). care l-a luat pe cel rdnit gi l-a pus pe dobitocul Sdu. . AmAndoud t?imdduiesc deplin pe om. cit. om de alt neam. Ceea ce. cu cdt se silea firea sI ddinuiascd in 2 Liturghier. Mo<im Marturisitorul. curdlite cu asprimea pocdinfei. din neam in neam. in stare sf. cE mulfi au sd se izbdveascl din dobitocie. Pdcatul igi are porneala in patima sau pofta pentru acest chip de nagtere. din zidire. 5Sf. Iisus. dup6 care ne ludm. Rdspunsuri Sf.220. op. cdci. Bisericii i-a dat de cheltuiald doi bani: Vechiul gi Noul Testament. omul fdrd de picat. cit. asprl ca vinul pe rand.62. Mar<im oFacere 3.p.21..

217. Mintea. mintea multora dd numai sfaturi contra firii sau sfatul ldrddelegii. ca de un rtru. Mintea. De atunci. Iar pldcerea e morneala cu care "hoful" ingeala pe om. 3 I p. s-a incAlcit in infrfigarile cele supuse simfurilor. care mai de care. iar flacdra. gi se sileau ca un puhoi sd intre.e 3.EREDITATE $I SPIRIT -tJ viala aceasta.9. avdnd in loc de un singur Dumnezeu. acum nascoce$te gi aprinde pldcerile trupului. op. a nagterii de fii. s Sf. 30. Bucwegti. op. nici sd se lumineze cu lumina aceasta. de care se atinsese cu voia. cit. gi si ocoleascd povara. "Foc de ocard e legea trupului . ca de un bine. de la f)umnezeu.nAnd in sine vederea lui Dumnezeu. care este pldcerea simfurilor gi pentru care s-a hotdrdt moartea trupurilor. fiind o putere arzdtoarc. lumina de ocard.. p. multe chipuri ale patimiior necuratet. gi pard de ocard e arderea cdnd lucrd patimile. ca una ce avea sd sdldgluiascd intr-insa pe Dumnezeu. Tipografia Clrlilor Bisericegti. Sau pe scurt: focul de ocarf.22 Si Molitfelnic. Pe drumul acestei pogorAri p6ndeau toate puteriie. deprinderea pdcatului.309. sd se pogoare din lerusalim ia lerihon. lucrarea. Voinfa i-a impins-o ca sd vrea numai ispita vicleanului. C[ci ceea ce pentru simfuri este ' Sf. prin na$tere. . Mintea. Prin urmare nu se cade minlii sd se incdlzeascf. 6 Fac". e plcatul. loan 14. Maxim Mlrurisitorul. I 937.. I s-a dat omului sd se lupte cu moartea. ea insdgi fiind retinutd astfel in legdturd pdtimagd cu simfurile !' IatI cum s-a furigat in sfatul minfii legea pdcatului.zice Sf. care incd este foc arzdtor4. cu atat se strangea pe sine mai mult in lanqul legii pdcatului. in partea pdtimitoare a firii. stiipdnitorul lumii acesteia'. care odinioard vedea pe Dumnezeu intr-insa.2.i.iar imboldirea prin deprinderea patimilor e lumina lui. Maxim Mlrnrisiton. nici sd ardd in aceastd flacdrd. ca nu cumva rdutatea sd fie nemuritoare6. incephtoriile gi stEpaniile cele clin vdzduhurir. plicerea.. a cdzut in haligui simfurilor care se lipesc de placere.p. adicd in pofta gi in iulime. Deci rnintea nemaidepf.276. a Ieremia 20. Efeseni 2. qi fug de durere. Dorul dupd Dumnezeu s-a intors in poft6 patimagi dupA trup. in focul acesta. Maxim . sporindu-se gi moartea. acum e templu al idolilor. cit. intunecdndu-se <linspre Dumnezeu. gi sd le povAmeascd in contra firii.

.sc pc t'er cc cr.:eiis)li.ic:u': I'jiti i)n sens'i ).Dec:i nlirttea.riijmd$ia impotriva iui i)r.etrirea iui lisu:r ia nunta din uani'.oeci in raspuiidcre . op. Avea trdndafiri albi gi rogii.7. il chema Gregor Mendel gi se nevoia cu ascultarea in veacul trecut.j'.Jrept .1 nu aiba gi un iniei.i.J"-' .ARE Era un grddinar la o mAndstire din Brno.. nu se mai mulgumea sd rdmAnd simplu sdpag de rdnd.l in .A M."pi impotriva iui Dur. i. un sfert albi gijumdtate roz.ce sfaii. c: trupurilor.]GAR CLJ GA"NDI]I.-rnezeu.nrmt luminA gi placere.ptul ca ia nuntd i-ace prirrr. iii g. fir. gi nu dimpotrira..inrea i Sau I. cit.ie[ii. i'n liirrrt:ri ili. dol'aii a cir.:etui cr. 'Romani 8.ia? Care L)rlirurc-zeu nu are nici i-r. nll e numai contra firii... Ne trebuie insii cd.] . I.252.'l Oare'.lninczelrli Sale'l Clare rtu trel..::[:. un sfert rogii.". Acegtia au dat in a treia generafie trei feluri de trandafiri: rogii. cie la o vreme. I ldt*. albi gi roz.ft inai rnult.prin c_are lucreazl toati polta vrajmagd ".lici o concucere 'l A cai iegiii:9i. copiii ? irh. r.366.'crriiieie 'I'ainr:i. puii tiirldeiegii ? in.'ezcrt ia niii'r.leva cuJ'lo$tinle de bioiogie.rri poate ea si dea.r'ija .rir ii exilud pe i]un:nezeu'l Dc ce ciar a rlciicat ctlrsiitoria ia ru:ll-1rii d€ 'l aind. gi anume.i ilininez$it'Jd pl. .F 1r A Lt+ cAnanga iupAp. Maxim Mdrturisitorul.r cuvarlt in Lrioii-rgic? Nici un i.. le-a incrucigat polenizarea gi a obfinut in a doua generatie trandafiri hibrizi de culoare roz..i inceiui ne vom idmuri cu guvoiui intretriiiior acestura.. ca ei sa fle tlii Sai.:Duiu6 din ienrsaiim in lerihun: copiii cc vii'.rmncze. tat' Biser-icii i-a da".s mai a<idnt'! . oai'e cit' aceeir. pentru minte este addnc cie intuneric.p. in Cehia. s.JN CAi-I.cie-e urrnAri cu iurlr'e arninte . iar o nrintc innebunita de simfuri gi oc poftele contra firii .p. intie ceie $apte. ?rni:inlrd in aceasm.j'tre sd nu inseninez(' i:. ' Sf. ci gi-a pus in minte necuviinf a de-a intra in tainele din viala buruienilor."' "Simlurile nu sunt in stare decdr de ri. Se vede cd. intregi ia nlir:rit gi la rrup. ace$ti nruguli ai i.t orirdsir r. dec6t sfbtunie l'Aihariior carc i-:*sapi.ruie de aici inainte strccrtii .AZ.tdcire gi nu prind dec6t stricdciunea .

toli hibrizii din int6ia generafie sunt asemdnEtori. dau ca urmagi un sfert de indivizi de tip patern pur. cam aga: 1 Fig. fie cd se asearn6nd numai cu unul <iin pdrinfi (dominantd). gi 50% 'Dr.l6l. Caci ludnd doud monede. care mai pe larg zice. . Universitetrii. probabilitatea lor de cddere va fi: numdr-numdr. numdr-coroanI. Cluj. fie cd prezintd un tip intermediar intre al celor doi pdrinli (amestec). iar desfacerea elementelor in generafiile unndtoare. pentru cele doud caractere de trandafiri. gi aruncAndu-le. Curs de biologie generald. disjuncfia etrernentelor parentale. Situalia redusd la fonnula de proporlie ar ii i-2Caracterul sau culoarea se vede cd e un factor care se aiIf. Diagrama hitrriciani i. A$u se ivi prima lege a lui Mendel. ce nu se deosebesc dec6t printr-un singur caracter. un sfert de tip matern pur gi o jumdtate de tip hibrid. comprimat in celule de inrnullire paterne qi rnaterne. 165. sau "Legea disjuncliei caracterelor pdrintegti in hibrizi". coroan6-num6r gi coroand-coroand. p. Ed. Deci 25oh probabilitate pentru cdte una din doud pozitii pure. Ren6 Jeannel. 1930. Deci acegti factori ai caracterelor specitice dau. 2 ldem.ie. gi de asemenea 9i proporfia l-2-1.p. "CAnd se incmcigeaza doi indivizi."2 Rezultatul acesta ne duce totodatd cu gdndul gi la cel mai simplu calcul de probabilitate. intre ei. Acegti hibrizi. l. in procesui de fecundafie.EREDITATE $I SPIRI'| 215 Imbinarea caracterelor rogu gi alb avea sd se cheme oonjunc. avea sd se cheme disjunclie.

irca uiiilr i:*rai-'. o sir-rguri pereche de caractere deosebitoare. altu. i. Diagrama hibridarii la mazlre..i:turi <ic rnazai'i: urir cu bcl.a n-a scdpat nenumiti.i:ifz3\/'rit.: unnl gii]ben gi ncted.Jaractcre.2..bind d.l:-lltil l.trir.:r'ocirea de cefactL'rc galben^-neteriii si: dr:rrede$te don:inantfl asupra prerecirii verde-zbarcitir. toarnrra.\ci nu mai avea! ca la trandafiri. l. cit. nr-i nuinr. Exact proporfia l-2-1.^&-o-o.:i) ci:p . itq$< . ai treilea. vercie neteci cu cl patd galbenii. Se vede ci s-a intAmpiat (:eva ca in v'isul lui Faraor. incrticiqS.dt&iu ..: 'li cu coa. Inghifirea aceasr.."ii iiiia oar^:ic. : . Mazii:ea "/. in cazul cdnd parintii se deosebesc prin douS caractere.'ts-. NurnS. Jeannel.t*r:t rie-r. Ei-al patrulea. Deci. p.e. $t to'. p.c. Eob(nu uctr-c9 ri l. i-'i-rlorl.3..ia netedi. Vor.. ci a prilejuit incd o p.7_: 2t6 L ARARTTA inapAneTtni probabilitate pentrr-i pozifii mirf..sivitat*i:. Sd nu uitdnr cA intre trandafiri era numai un singur caracter deosebitor: culoarea.. Sd vedem ce se in'tArnpld c6nd :re lrrcrLrciqeazd Si se rnogtenesc mai multe caractele deodatft" Caci klendel. Dominanta ar fi iiisu.otE^. .re.t. intr-a dcun genera[ie. galben zbitrcit. a cdpdtat.. a otrlinut recolta la a treia generafie in proporfia: 9-3-3-1" sau grafic a$a: Fig. op.irnbr'li pAnir ii.iere gi de-a le irece in .li ins..ii :. cAci a ciipdtat patru soiuri cie rirriz[rc. qi ?ndaraptarc:a in urri'b:'f. .rbe galbene gi neiecle g! url alt stli cu boahe verzi gi zbAr:cite" . + v:"er!le: iar slibiciuriee.' <-a$^.l verde pi ztrArcit.mazdrea galbenl a ?nghilit nrazdrea verde.iLe er ii r-':i-. 167 .ereche de terrneni: dominan{a pi recersivitatea. trebuind sd vadd $i clc qic tnanclaiiri. ' R.Ariidir Ci. spre marea ]ui mira.rAnd toate boabele de toate soiurile 9i simpliiicdndu-le cu un divizor comun. ci eiou6.ndu-le polcnizarea.. gi-e afiritil ochii la mazf. nurrrai riazdre cu boabe galbcir..v.. ln a treia generafie mirarea i-a tbst qi mai mare. penrru flecare soi ln parte cAte o pereche dt: .il i-a clai rnti .-' nrtl^t-ire.re..

in virtutea dominanlei caracterelor ins6. trei combinafii asociafia galben gi zbdrcit. in patru feluri de celule sexuale femele gi patru feluri de celule sexuale mascule. "Celuleie sexuale ale dihibridului vor fi deci de patru feluri. <<Fiecare pereche de caractere se desparte in mod independent gi hibridul forcneazd astfel atAtea feluri de celule sexuale. . in proportia de 27-9-9-9-3-3-3-1. 16 combinafii deosebite. gi vor produce. care vor apdrea ca 8 tipuri distincte. 9 combinafii vor reuni carac- eie vor inthliga cele patru combinafii de factori. 8 feluri de celule sexuale gi 64 combinafii de oud fecundate. galben gi zbdrcit. verde gi zb6rcit. sau legea disjuncfiei independente a caracterelor in hibrizi. . . 168-171. >) "Trei perechi de caractere vor determina prin disjuncfia lor. in numlr egal. care terele dominante galben gi neted. socotind factorii gi dominanfa avern: "Experienfa a dus la a doua lege a lui Mendel. trei combinalii vor reuni caracterele verde gi neted pi abia una tipul verde gi zbdrcit. ln cifre 4x4:16 . Pentru patru perechi de caractere vor fi 16 fehni de celule sexuale gi 256 de combinafii posibile"r. iar grafic. verde gi neted.rinfilor.pp. Aceste patrul feluri de caractere se vor forma in cantitdti egale. cdte combinafii posibile exist5 intre caracterele pf. cdci determind caracterele: galben 9i neted. fiindc6 pdrinfii se deosebesc prin doui caractere). t ldr^. 9+3+3+1:16. $i aga mai departe.7 EREDITATE $I SPIRIT 217 "Cum se explicd aceastd proporfie 9-3-3-l ? Foane simplu: dacd se admite ci cele doud caractere ale fiecdrui parinte sunt independente gi cd disjunclia se face in mod independent in celulele sexuale ale dihibridului (se zice <<dihibrid>>.

Viala prin urmare are o matematicd. Se inmulfegte foarte repede.ile de medicind.p. de la 1910 incoace. Cdci o schimbare in factorii ereditari se resimte in intregul organism rezultat. ca Mendel dupd mazdre. O MUSCA PzuCINUIE$TE PREMIUL NOBEL agtepta de la un an la altul poate un cdlugdr. Drosophila s-a fdcut vestitd.. cu insuqiri anume cdutate. incdt e pomenitS. Are 9i dugmani.149. Musca se cheamd Drosophila. A lNicolae Mlrgineanu. Universitafli. 2lbidem. amlgit de mazdre gi rdtdcit prin biologia generalS. 1944. chiar gi intr-o gradind de zarzavat. decAt tot legile calculului probabilitefii2. gi egaleazd cu un nou caracter dobdndit. mai ales pe la facultd. Psihologia persoanei. o musculild de ofet.Ed. gdinile gi alte ordtdnii au confirmat gi ele cd legile ereditalii _animale nu sunt altceva. Intdmpl6ndu-se mai multe varietdli de Drosophild. . prin toate universitdlile lumii. Cluj. totugi cu gAndul se inalfd de la ascultarea cu sapa la tainele ascunse de Dumnezeu. anume conjuncfia gi disjunclia caracterelor in urmagi. fiindcd nu are multe zile de trdit. incrucigarea lor a dus la constatarea cd gi gdngdniile se supun aceloragi legi ale ereditSfii. gdsite de Mendel. despre care avea sd se spund mai tArziu cd nu sunt decdt o aplicare a legilor probabilitaliir. dar nu poate un american. ajutat de-o mus cd. Pe cunogtinfa asta se intemeiazd selecfionarea gi gasirea de noi soiuri de rase. a pus bazele geneticii moderne.218 cAneRsa ivpAnATmr CdlugSrul nostru. osteneald pentru care a fost incununat cu premiul Nobel. ed. care. de aceea americanul nu trebuia sd agtepte cu anii. $oarecii. neaflStoare la pdrinfi. Aproape nici nu bdga de seamd cd descoperea legile ereditdlii. il cheama Thomas Hunt Morgan. deci o explicafie gi astfel se poate interveni in variabilele ei. II.

mAne de vdzut pAna la ce mdsurd se va ajunge la intervenfia in organizarea viefii. rezultate din imperechere. Jeannel. fErd sd gregesc. intr-un mod care exclude indoiala."r Americanul cu musca nu s-a mulgumit numai cu studierea caracterelor exterioare. I J. Iatd forma gi secliunea unui spermatozoid de om. ajutat de unelte gi colegi. . p. ajutdnd intervenfia in constitufia materiei. in care trebuie si fie agezali toli factorii ereditari. Rostand. care condifioneaza caracterele individului. de care depinde ereditatea deosebitelor caractere. a ajuns sd stabileascf. "Dacd o explicare e posibild. e tot una cu o cufundare in infinitul mic viu. ci a cdutat sd pdtrundd mai ales in mecanismul cauzal sau genetic al ereditatii. Cdteva taine ce ne intereseazd. fiindcd orice fiinfa vie. cd elementele ultime. care nu mai e materie. CU SFIALA CUVIINTEI nofiuni de embriologie ne ajutd la addncirea in infinitul mic biologic Ai ne apropie de explicarea multor Sd ne apropiem de om.62. Les Chromosomes. ci energie. aflStoare in nucleul celulei germinative. op. botez6ndu-le a doua oard. electronul. nu explicafii. 173.. in ce privegte insd teoria cromozomicd in biologie rf. A ajunge la o explicafie. in cazul nostru. dupd R. Drept aceea. au rolul sd nascd gi sd organizeze caracterele generafiei urmdtoare. cdci. cit. chiar p6nd la neingdduita disociafie atomicd. precum in materia moartd. evident cd ea trebuie cdutatd in structura celulei. dupd Geneticd.EREDITATE SI SPIRI-T 219 TEORIA CROMOZOMICA Cele de pdn6 aici sunt experienle. Le-ag numi "geneze". p. sunt pdrticele infinit de mici pe care le-a numit "gene". avem infinitul mic. Teoria atomicd in fizicd s-a dovedit suficient de explicatorie.uitoare e formatd din celule gi provine dintr-o celuld unicd.

Se compune din elemente crornatice: crornatina gi nucleolul. 18i.n. Aceqtia la rAndul ior sunt alcatuili din granule nurnite rnicrosomi sau cromioli.2 Perechile au forma urm6toare: X $ fA . Cand celula se prepard pentru diviziune.r Aceste granule infinitezimaie sunt "gene"-zele din Geneticd. Cromozomii se diferenfiazf.). agezali in giraguri ca zalele intr-un lan1. plus unul stingher.{PARATIEI t(&f $. de lungimi variabile.Ibox. gi din elemenle acromatice: linina.te CL. op" cif. numite cromozomi. numai in procesul de rnaturafie al fecunddrii gi se pot numdra 23 de perechi.tl h illt GFltrr'fft Dr. p. totugi in perechi carn egale. . Ren6 Jearnel. care determind sexul. sucul nuclear gi membrana nucleara. in procesul fiziologic al fecundafiei. Mai este si un cromozom cromozornul nedezvolt atY . I tO rt3. granulele de cromatind se unesc Ai formeazd un ghem cromatic ce se va segmenta apoi in filamente independente..224 CARAREA II\. 'Acestea au fost datele Geneticii pdnd in perioada 1946-1950 (n.

Asta insemneazl. l8l. cE toate celulele corpului sunt formate dintr-un stoc dublu (2N) de cromozomi. pdtmnderea spermatozoidului in ovul la nivelui conului de atracfie dup[ ovulului. iar celulele corpului sunt duble (diploide)r. Diagrama fecundaliei la echinodenne: A. ddm o diagramd a fecundagiei la echinoderrne. {|F .EREDITATE $I SPIRIT 221 In sumd totald avem pentru spetra uman6 in zigot (oui fecundat) numd. ele sunt celule complete. Aceste celuie sexuale nu sunt jumata. p. dup5 fazele caracteristice gi cu multd simplificare a elernentelor: Fig. I in jurul sperrnocentrului s-a dezvoltat un astru: ICem. cum s-ar pdrga.i de celule. spre ajutarea ?n1elesului. 6.rul de 48 cromozomi . pe cAnd celulele sexuale mature n-au dec6t un singur stoc $l).exact cAfi are gi buruiana de tutun.

Schemd arltdnd constitufia stocu- cromozomic in fecundare. F. Spre ajutorul infelegerii d[m in desen geometric diviziunile stocului de cromozomi in procesul fecunddrii. emigrarea a cdte o jumitate din numlrul total al crornozomilor spre polii opugi ai oului (anafaza). 7.lrei transpunerea nucleuiui spermic in pronucieul mascul gi dublarea spermocentrului. E. disparilia membranelor pronucleilor gi dispunerea cromozomilor la ecuatorul primului fus de segmentare dupd ce s-au divizat in sensul Iungimii lor spre a-gi dubla numdrul (metafaza). I. lui Fig. ilI). cu 2N cromozomi. D. doi paterni 9i doi materni (dupe Boveri modificat de Drdgoi: Istologie p. cu un numar N de cromozomi (3).221). rezultat din unirea celor doi gamefi. H. cromozomii masculi gi femeli s-au diferentriat in fiecare pronucleu respectiv (profaza): G. ardtAnd pisfrarea stocului 2N a cromozomilor in fiecare celul6 fiica. fiecare cu cdte un aster propriu s-au indepdrtat intre ei. cei 2 spermocentri.7_- 222 cARAREA ivnana. La mijloc oul fecundat. fiecare pereche fiind constituitd dintr-un cromozom patern gi unul matern. fiecare cu cdle 4 cromozomi. formarea nucleilor fii. Jos divizia oului. Ajungi pdnd aci. Sus gamefii. II. fii. C. pronucleul mascul complet dezvoltat s-a alipit de pronucleul femel iar cei doi spermocenffi fii se gdsesc situali pe prelungirea planului de alipire a pronucleilor. e bine sd urmdrim cu de-amdnuntul aceasta simfonie a infinitului mic biologic. . mascul gi femel. form6nd trei perechi (I.

in exemplul acesta. Perechile se orienteazi insa variabil in fus. cit. Schema ardtAnd disjunctia cromozomilc'r in momentui maflrafiei celulelor sexuale. {It.Socotind cu totalul cromozomilor in speta umanA. + =N+X(mascur) [.") \2 ) 2 \ . exista deci I combinatii posibile de cromozomi in gamefi. Ou.) Potrivit acestor date... pl. 31. Jeannel op. adicd 8 feluri de gamefi. 181. accentudm cd in genul uman toate c.eiuieie corpului cuprind stocul dublu (2N) al cromozomilor. Ovul.. 8. Spermatozoid. Sus. aga ca gamefii fios) primesc fie cromozomui patem. deosebindu-se prin calitatea lor eredirari. . /ru r) [r* = N+x+x (femera) . prirna diviziune dc maturalie: cromozomii $atern gi mateni) ai fiecdrei perechi se aldtur[. avem deocamdatd recunoscutd situaJia: (w *) ) l.EREDITATE $I SPIzuT 223 Fig. cu stocui 2N:6. pe cdnd ceiuleie sexuale cuprind numai stocul simplu Ctr:23 de perechi +X sau Y).{. p. Ei numErul cromozomilor trece de la 2N la N (reducere numerici). fie cel matern clin fieca-rc pereche.

: * l. e totdeauna riguros constant. Bund e frAna oriunde. am avea: ('9. gi care nu ies la iveald dec6t prin artificii de fixare gi de colorare. fiii repetd pe p[rinte numai cu oarecare aproximafie. in perioadele de repaus. Afard de aceasta oare nu e riscant a te bizui pe realitatea acestor elemente nucleare. mdcar gi numai pdnd la un loc.m.{ \2 rj ) N+X+Y (mascul) "Latoate acestea unii bagd de vind. a celor 8 strdbunici. zicdnd cI cromozomii n-au o ei . Ereditatea ar fi repetitia p[rintelui in fii.pentru ei constanfd absolutA. Totugi ei rimdn datori cu explicarea multor taine gi nevoi arzdtoare. diferenfialele persoanei omenegti. \2 / ") . contribufia lor in descendenfi scade in progresie geometricS.cd cromatina. MEDIUL $I DESTTNUL Acegtia sunt factorii de cdpetenie care confi gureazd. in aparentd acelagi in fiecare celulS a corpului. pe care numai partizanii teoriei cromozomice sunt in mdsurd sd le poatd da. Aga e firesc. a celor 16 strd-strdbunici g.a.174-175. o sintezd a celor 4 bunici. Adicd: pe mdsurd ce cregte numdrul ascendentilor in progresie aritmeticd. absolutA. Grafic ar fi aga: ' Idem. impragtiati in sucul nuclear. pe care nimeni nu le-a v6zut in stare vie. Dupd cum se vede aievea gi dupd cele de p6nd aci.d. . de vreme ce copilul e o sintezi a celor doi plrinfi.224 cARAREA iupAnATre. EREDITATEA. se reconstituie in elemente absolut identice la fiecare diviziune celulard gi cd numdrul cromozomilor. Nimic nu demonstreazd .r Iar cAnd apare gi cromozomul nedezvoltat Y. care desigur altereaz[ dupa moarte structura substanfei vii?"r Mai c6rtesc unii zicdnd cd observafiile valabile pentru o musctr nu pot fi aplicate cu aceea$i valabilitate gi rigoare omului. pp.

Agadar. ap[rare preventiv6. Fig. acea granulfl infinitezimal[ de cromatine. insd . anatomie. etc. 10. din lanful cromozomilor. Care este suportul de transmisie al ereditafli? "Gena" (voi zice mereu geneza). fiziologie.potrivit infelesului . obtinerea fonnei anatomice a organelor 9i a sistemelor. aPbrarc activ6. 9. Geneza e un centru condensat de materie vie. avdnd sd conduci: multiplicarea celulelor. dupl Jenningsl. armonie muzical[ cutii de rezonanfl. in cadrele teoriei genetice. armonizare istoric[. chimie.EREDITATE $I SPIRIT 225 i\ '/z )- Fig. Nu stricd se ne ludm pufin pe urma lor. previziune.deocamdatI. calculul rezistenfelor. ritmul fiziologic. l12 ereditate dela2 parinti Il4 ereditzte de la cei 4 bunici 1/8 ereditate de la cei 8 strdbunici l/16 ereditate de la cei 16 stra-strabunici etc. Geneza trebuie sI gtie gi sd fac6: arhitecturd. annonizarea $i sincronizarea functionald cu organismele vecine din competenfa altor geneze. . precum 9i durata acestora. in persoana noastre trdiesc mai multe generafii 9i un numdr mare de inqi. Agezarea genezelor in lantul dublu (diploid) al cromozomului.

ia r6.entui . iir n. dou6 persoane. ani.si ascuiiarir de &cur-L. lvldrgineanu.t fi gi nurirerotate. degi in anumite privinge. noi avem dou6 t-eiuri de gen. in fiecare celuld. c 1. esir: iotdeauna acecagi. Fiecare din cele Coud lanfuri de geneze confine tot materialul necesar pentru formarea unui individ. Pe scurt: forrna. destul de legate impreund in intregime.i c variabil.5e genezi arc.tie cd fiecare fei .i ceisialte.stfel.I-ioema sinifbnicA l mrsreruilii perrsoanei. Chiar a$a mare minune nu e.Jscr-isd de .tiut e faptul cf.. lar inri:vidirl caru rezultd virre cu o schimbare corespun'r2'-oare ir.re coniplete in ele insele. te'mperalr. Numdrul cromozomilor e constant. ritmul gi durata: astea dau tonul in materie de ereditate.descriere pe care ne-a fticut-o cunoscuti Psihoiogia persoanei. siatura. in genezd) pentru producerea unui individ de un anumit tip. Aceastd dubld naturd a sarcinii noastre ereditare are o mulfime de urmdri asupra viefii.i oine definit6. fapt care are foarte stranii consecinle.IPAnNTIcI sen. Geneticd din California . in acest chip. bii-rlog La Institutu. noi incepem viafa ca fiin1e duble. Mama ne dd tot materialul (in gerrnene. /+. d. o anurnitd . sei-i 47...r caractelric saie. Fiecare suntem..i ea atinsd intr-un aniimit t-el.i. tata.i.rnulte de toate.:rnr. cie la Inslitutui de Psihologie al Universitafii dirr Citg.. forma nasului. avAnd acelagi roi cie ind. iri:n ar fi: culoarea ochilor.:zvoiial'ea crganicE. irr ibrma desc'risd nrai sii:. d./ I ?26 CARARLA iTT... de alt tip.--piinii. s5:rri:tr-r'i. Prin urnlare noi surrtem dubli in ce privegte genezele noastre.. dupd cum am vdzut in ligura 10. t-recare din rriiiie de genezc r. Daci iiila sau aha ciilt ele e distrusA saLr schimbata. adici ur. "\'redrric de . nurnirui geneze!or din cromozomii constan. $tiind eiemctrte'lc.lennings..i i1:isiniie rn aceiaSr ioc al cromczomilor. legtrturile nu sunt chiar complete. sau in rriorno2tolIj. certea prcfesorulrri li.ndul ei. De asenieile?.o suLrstanld apirrte. .."-id rcguiat gi invarirrbii. ne di tot materialul pentru producerea altui individ. intr-un anumit sens. Iocui sdu in lan{.imit jucru tjc iriplinir.zi.iciu de siguran!6 . pe de altd par[e. cl. dacd socotim ca num6rul genezelor in cromozomii de om e variabil .: i:i iel cir: irnporlant e faptul cd fiecare din cei doi pfu-inli ai nogiri iie iau r:i serie compietd de geneze.. riare are o i'uncliune tlil'erita . De asemenea se. inldnfuite irnpreunf.:zc: fieca.i pot urca pAna la cAteva mii intr-un lant cromozomial.. Astf'ej Ciferiteie gciiezl'pr.

e de la siner infeles. in chipul acesta. De pilda o genezd dc iir. normal6. fie lipsit de pigmentalia pielii. Cene.ndtor.. poate produce ceea ce e bun 9i sdndtos. cealalt5.lc-a fhcc cr-i prorlucerea pi deterrninarea unei anumite pAryi din creier. sau dacd are. I)acA una influenleazia crefr:eie.i functiune. sau ceva asemd. din aceeaqi pereche. un individ inzestrat. dacd ea ar fi singura genezd care ar conduce lucrul. gefieza Cc'la manri un creier superior gi.zd 9i ceaialta. nimerite in pereche.ii lucru are de-a fat:e 5i cealaita.ala produce un creier sirac.e'\esc ?n felul lor de a-l 1ace. aga incdt copilul e normal. atunci tot . el nu e idiot.na dirr ceie dor-iri geneze are de-a t-ace cu culoarea ochiior. nu are urmSri rele. nici inapoiat mintal. Rdnduiala firii de-a avea doi parinfi. preia intreaga sarcin6. individul are doul $anse .rir cic la '.i astl'ei un irrdivid siupiei. fie inapoiat mintal. fie leneg. ':L care incepem viafa. Cei doi membri ai fiecirei perechi de geneze au una gi aceea. Activitatea genezelor in dublu este o mdsurd de asigurare..de a-gi dezvolta in mod normal fiecare din funcfiunile sale.. deci ar fi un idict sau un debil mintal. Daca r. le are a$a de mici incdt nu pot fi observate. ca urrnare.r corpr-riui. totu$i ei se deoi.. adica avantajul de a fi dubli. c. ea singurS. copilul e pe rdnd. sd fie normalS. ceva ce e bolnav gi infrnn. inlluentrea. un fapt rie o extremi importani6 trractica: oepi cei or>i mernbri ai unei anumite perechi de geneze au de a indeplini unul pi aceiagi lucru. cu aceia. care vine de ia ntamd. Se poate insh int6mpla. sau a ochiului. iatA poate fl defectuoasd.in loc de una . defectuozitatea unei singure geneze din pereche. copilul ar fi infirm in funcliunea aceea.numai atunci funcfiunea respectivd a urma$ului e gi ea defectivd gi.. fie stupid. cealalta. irr \. sunt defective adicd atdt cea de la mamd c6t gi cea de la tatd . Diferitele perechi de geneze au funcfiurri diferite in dezvoltare. de ia rnarnd. O genezd. Iriecare fei de substant6 este prezentd in fiecare ceiula in doua doze: pei'ec:hca cle geneze O genr:z5 din fiecare pereci'ie vine de la tatd.'reme ce geneza de la mamd L:nC':r sL lrroCucd o alti culoaie. . astfel. Gencza trare vine de la tata tinde si. ca geneza corespunzdtoare.i producd o anumitd culoare a ochiului. Acum. Numai atunci cdnd genezele din cele doud lanfuri.r! cuioarea ochilor are de-a face pr rea de-a cloui: Daci una din geneze ale .EREDITATF $r SPIRTI' 721 Duplicarea se aplicl fiecdrei pdrticeie din miile de geneze. atunci aceastd genez6.

.''e* -Oooc ooocoo OoOCtO' N. Genezele dominante sunt de 3 ori mai numeroase decdt genezele recesive sau defective. rezultali din atari pdrinfi. e o genezd dominantd. vor avea inteligenfl normald ca gi mama. Geneza care cregte creierul. care . e o genezd recesivS.. e ldmurit cd asigurarea pe care o aduce constituie rafiunea biologicd pentru care avem doi pdrinfi in loc de unul. a cdrei funcfiune nu se mai mzurifesti. care formeazd."l MBCANISMUL EREDITATII SA ingir[m cazuri de ilustrare concretd. op.poate sd apard in urmagii lor. cit. pp.ndoud genezele privitoare la inteligentd recesive. cazul. 1. cum se lucreazi ereditatea: "Presupunem un tatd sldbdnog la minte. In conformitate cu legile probabilitigii de la baza mecanismului ereditelii. dar nu .7_=- 228 cARAREA ltrcAnegEt Socotind dublarea genezelor in aceastd lumin6. nl . prin care se mijlocegte funcfiunea inteligenfei. copiii vor fi hibrizi. Mdrgineantr. Figura 1 1 ilustreazl. Geneza normald.. T t.cum vom vedea indat6 ." G aDto tD<Daa2 lvl.. Copiii. -lr. iar geneza defectuoasd. Cum insd caracterele genezei recesive nu se manifestd decAt atunci cAnd ambele geneze sunt recesive.150-151. gi deci produce prostia. iar aceea care-l impiedicd. cu am6. gi o mam5 inteligent5. atdl numai cd ei poartd cu ei. a fost numita geneza recesivA. organui qi-i conduce funcliunea in condilii normale. . insemneazd cd geneza dominantd igi manifestd singurd acfiunea. cu ambele geneze normale. adicd vor prezenta o genezd dominantd gi alta recesivE.i atunci c6nd cealalt2i e dominantd. in mod latent gi germenul sldbdnogiei. a fost numita genezd dominanta.

Potrivit legilor probabilitdfii. ?tt confbrmitate cu iegile plcbabiiitetrii. intrucdt defecfiuniie rru sc rnanifestd. se face rnare gi se cdsdtore$te cu o partenerd care are doud geneze recesive.DG#€ ffi 4L.rin{ii sunt normaii. cele 4 permutari pot fi reduse la urmdtoarele 3 combindri: odatd numdr-numdr. vor fi pro$ti. cealalta jum6tate vor avea numai o singurd gene'zd. coroand-nurndr pi coroailii-cciroanS.curl aln orlz'-rt .. jumdtate din urmagi '. de 2 ori nurndr-coroand sau invers. {. sAmburele stric6ciunii in structura lor geneticS. (fig. ci numai faptul dacd un element e cei putin diferit. recesivi gi astfel vor fi degtepti. atat numai cE am2ndoi poartf.EDTTATE $l SPIzuT ?29 Presupunem acum c'6 un at:.ER. are tot o singurd genezd recesivE. cu o singurd genezd recesivE. deci. EOQEQ 3t33tZ b -*36#t q ----Q t-eoQ F v OCO A tDdrY r .l 1).4 perrnutari 9i 3 combindri. sau 4 perrnutSri" intrucdt ordinea nu importi. adica inieligeliii sau sAnatogi fizicepte.or avea ambele geneze recesiv€. Figura I 3 ilustre azd cazul: T datOC4 {€. numdr-coroand. care.. etc. am6ndoi c5. aD-it-{. Cei doi bani pot cddcra .re copil. * T ffi4 Presupunern acum cI un urrnag din prirnul caz. Figura 1 2 ilustre a'zd cazul: tl'M O--er& 6d}-e eFe uFr€Q@ {F. ou o genezd recesi" t) mogtenire. la fel. se clsbtoregte cu o part€ner[ (partener). adica 4 posibilitiili de aranjare. :rlr cazului c6nd arunc[m dr:i bani deodatd. gi odatd coroan5-coroand. $i. voi$ avea .numdr-numdr.

cu ambele geneze ale inteligenfei recesive. Doi p6rinli idioJi. recesivd gi alta dominantd. e perfect natural. ca lucrurile sd nu se petreacd pe de-a-ndoaselea gi copiii sI mogteneasc6. adica cu amAndoud genezele dominante.230 cARAREA itrrpAnATni Avem astfel un copil (a) complet normal qi in aparenfd gi in fond. pot pierde. adic5 in cdsdtorie. inteligenta artistei gi frumusefea lui Shaw. dand 25Yo din urmagi pe de-a-ntregul stupizi. Un ban ale c6rui am6ndoud fefe sunt leu. a--. gi niciodatii coroand. fiind astfel cei mai frumogi gi mai degtepli din lume.ndtogi.. in conformitate cu aceleagi legi ale probabilitdlii. LJrmagii acestor doi pdringi. propundndu-i sacrificiul de a-l lua in cdsdtorie. altui defectiv in altd privinfd. nu poate cddea decdt leu. Presupunem cd individul b. se pare totugi cd artista a avut dreptate.ceea ce. ca gi primul copil. dar in fond numai pe jumdtate sd. se cdsdtore$te cu un pafiener cu arnbele geneze corespunzdtoare normale. Se zice cd o artisti din Holywood... a scris lui Bernard Shaw. Figura I 4 ilustre ezd cazul: T -te -1t -aD--. Se spune de asemenea cd Shaw ar fi respins oferta.a- . la un recurs. dar avAnd o altE pereche complet recesivd.tn t. deci fdrd putinfa de t[mdduire. privitoare la regenerarea rasei omenegti.. Judec6nd dupd caztil de adineauri. cetatea filmului.--> t)1] aO ff C. gi care.D t--.--- .-araar. dar altfel. in manifestdrile lor. atAt in aparenf5 cAt . vor fi normaii in amdndoud privinfeie. din scltema de adineauri...i in fond. temdndu-se. nu pot avea decdt tofi copiii idiofi .. care in ochii ei trecea drept cel mai degtept om din lume. in aparentd normali. un alt copil (b) idiot.3 . unul defectiv intr-o privinfd... in credinfa cd urmagii lor vor avea inteligenta lui 9i frumusefea ei.d) cu cite o genezd. vor purta in ei sAmburii ambelor defecte. cu ambele geneze recesive. . gi doi copii (c. cu multi atentie fa!6 de ideile genetice...

ei sunt deplin normali.a. intr-adevdr num5rul combindrilor ce se pot face cu cele 24 perechi de cromozomi.gi astfel .. "23r3 I In lumina exemplelor de pdnd aici. in mod latent.D ea -1.. arOar.I EREDITATE SI SPTRIT 231 Figwa I 5 ilustre azd caztil: O.? lllll ttao La It 4n. dar pe plan de manifestare reald. t. Dar lucrurile se pot intAmpla gi intors. fErE insd a fi defectivi la unele gi aceleagi geneze amAndoi deodatd. copiii poartd sdmburele tuturor defectelor pdrinfilor. t. in care pdrintii sunt defectivi intr-o serie de geneze. Ele sunt aproape infinite. se ridic6 .. de pildd aga: t c. Morgan . Figura l6 ilustreazd. putem trage concluzia cE posibilitdfile de grupare a genezelor .la astronomica .D . cazul: c.aga cum a ardtat Th.de determinare a configurafiilor biologice sunt nespus de multe. H.t o-o '|' Cdt de binefdcdtoare e orAnduirea cd inmullirea noastrI se face totdeauna prin unirea genezelor a doi pdrinti se vede gi din schema urmdtoare. lt o.) o.

exterior lumii. ca o icoani perfect inchegatd. incdt gtiinfa a ajuns a cunoagte toate legile care guverneazd. pe acela consecvenfa gi adeverirea teoreticl il duc pane in sanctuarul religiei. in momentul acela va fi rdmas totugi o intrebare cdreia gtiinfa nu-i va fi rdspuns incd. de ce ciclul inchis. gtiutorul gi susfindtorul lor. pand in ultima lui taine. "Cel ce gtie mult. Iatd insd o intrebare. are tocmai limitele pe care le ff€. cei ce se mlrginesc numai la cuno$tinfa unilaterald. sd presupunem ca fapt implinit. gi totdeauna o vinovdtie. gi cd. supus6 simlurilor. ca un ciclu inchis de relafii. gi anume: de ce universul are tocmai forma pe care o are. cdreia ii rlspunde religia. care e Dumnezeu. in desfdgurarea timpului. De aceea. in adevdr.EREDITATE $I SPIRIT ZJJ fi cuprinse gi gtiute absolut decdt de Cel ce a creat viala din nimic. A nu gti gi a recunoagte aceasta. nu e totdeauna o vinovdfie uneori e chiar virtute. le-a stabilit. e din ce in ce mai necunoscut. Realitatea. insd a gti putin. nu se explic6 suficient. gi nu se supune altor legi ? Iat[ nigte intrebf. cd am impins consecvenJa cercetdrii aga de departe. de ce lumea este supus6 tocmai acelor legi. in intregul lui. gi nu altele gi. universul a ajuns sd fie cunoscut. gi indeosebi omul e socotit mai mult numai din partea lui materiald. inevitabil ajung in infunddtura aroganJei care nu gtie nimic . atunci cAnd afirmE fierbinte existenta unui Dumnezeu personal. dar totugi strdbdtdnd-o. gi a face gdlceavd ca gtii totul. fiindcd realitatea vie. printr-un act suveran de alegere din infinitul . procesele lumii. Sd mai presupunem cd spiritul teoretic Ai-a sdrbdtorit gi acest ultim triumf al lui. nici mdcar la cap[tul ultim al cercetlrilor sale. cu adevdrat. oricare. in definitiv. De aceea se gi intAmpll atilta g6lceav6. pe care gtiinfa. Autorul vietii gi al legilor ei e Dumnezeu. Omul. nu gtiinfa omului.ri cdrora gtiinta nu le va fi dat rdspuns. gdsindu-le.. fdrd referintd gi la autorul ei. in ochii savantului unor indepdrtate vremuri viitoare. de-a putea intruni intr-un sistem inchis toate relafiile gi cauzele care compun fenomenalitatea lumii. analizelor gi microscoapelor. a$a cum e.ceea ce pdlesc numai peticarii gtiinfei. incdt imping6nd intrebdrile a ajuns sE dea de limitele cunoagterii gtiintifice. asta e descalificare 9i rugine. pe care gtiinfa a izbutit s6-l ob1inf. gi care a creat-o din nimic.

in lumina analizelor de pdnd acum. o conduce gi o susfine cu iubire. gtiinfificl gi religioasd. un interval de vreme. fbrd indoial[. ci mai mult dec6t atAta. . ca sd fie cunoscut indeajuns.92-93. cd spiritul de consecvenfd gi veracitate dit cu ultima adAncime. dogmatismul ei ingust gi miop. cu afinitate. reaclii. asupra cEruia se intinde ancheta gtiinfific[. este aroganta gtiinfific6. cu iubire penfiu aceastd unicd formd a ei. ln marele cadru de mister al lumii. dincolo de biologie gi probabilitate. ani de-a rdndul. ar insemna pentru ea un adevdrat triumf. Aceasta. ftrd sd hebuiascii a mai inghesui Genetica la collul neputinJei cu urgia intrebdrilor. at6t in infinitul mare. gi.234 cARAREA h.ba nici mdcar sd nu gtie cd e urmdrit cumplit de microscoape. 1945. atitudinea gtiinlificl poate continua s[-gi dezvolte valorile ce-i sunt proprii.pAMTreI posibilitalilor. a creat-o. Ni se pdr€. ca sd se prind6 momentul gi imprejurarea cdnd o cromiolS sau genezd domi' Tudor Vianq FilosoJia Culturii. adevdralii savanfi nu le practic[ niciodatd.cd un atare chip de-a rezolva gdlceava intre gtiinfd gi religie nu presupune nicidecum o renuntare la atitudinea gtiinfificd."r Pricepem prin urmare. LEGILE $I FARADELEGILE Dacd gtiinfa ar putea prinde momentul cdnd apare in pdrinli o genezd defectivf. depd. numai cdnd ar fi posibili examinarea pe viu. in simf pentru misterul. se transformd chiar in ardoare. raze. de altfel. Cele doud atitudini. pp.Ed. Chiar numai factorui ereditdlii. cdt gi in infinitul mic.pentru cine vrea sd vadd . cd problema ereditAlii mai are un capdt. Se poate vedea . in adoraJie pentru Fiinfa care. stAnd in afard de lume.gegte limitele gtiinfei pozitive. zi 9i noapte. in mersul sdu obignuit de viefuire . vine sI mdrturiseasci nu numai relativitatea spiritului gtiinfific ai nu numai insuficienfa sa in fa1a ultimelor probleme ale speculafiei.. ferd ca experienfa sd stinghereasc6 insul de obserwafie cu nimic. Publicom. prin urmare. vicii pe care. care-i inconjoard domeniul. Bucuregti. Ceea ce insd trebuie combdtut.

viefuiegte dupd fire in toatd libertatea.ile ulterioare de dezvoltare. fbrd sd stinghereascd libertatea de migcare a omului. atunci igi viciazA libertatea sa.500 DE ANI Cu toatl mirarea multora. De aceea.EREDITATE $I SPIRIT 235 nant5 devine o genezd recesivd.cinstea primejdioas[ a liberEfii voinfei. aduce infirmitatea in fire. Firegte.alt american. Nu e nici o mirare: Iisus avea conducerea spirituald gi inainte de venirea Sa in trup omenesc. in condiliile absolute ale cunogtintei nu e decdt Dumnezeu. ci merge impotriva legilor viefii. documentul exist6. gdndite de Dumnezerr. igi primejduiegte viafa sa. gi. printr-un abuz de libertate. Deci. cE inilia pe Moise in tainele ereditifii nu este nici o mirare. izvorul gi suslindtorul a tot ce se migc6. Dumnezeu l-a prevenit pe om gi-l previne mereu.om de impresionanti sintezi a formelor culturii. care cunoagte desdvdrgit totul. Pe urm6. acum 3. datd in nucleu lui Moise. dec6t Cel ce l-a fdcut gi i-a dat legile viefii ? CuvAntul acesta rlmdne adevirat chiar dac[ Dumnezeu ar fi fdcut numai prima celuld vie 9i in ea ar fi comprimat toate posibilitii. IatE Genetica modern6.500 ani pe muntele Sinai. tr5iegte gi existiir. intrucdt omul viefuiegte contra intenfiei lui Dumnezeu. fiindc6 gtie absolut. intmcdt cine poate sd cunoascd mai bine omul. nu se va intAmpla niciodatA ca gtiinta omului sd ajungd in condifiile absolute ale cuno$tinfei. gi la inceput preot . Dacd insd omul nu vrea sd rdmdnd in rosturile firii. Cam a$a cerea doctorul Carrel . impotriva firii. a dat omului legile viefuirii sale gi puterea de-a vrea sau a nu vrea sd le respecte . intrucdt indici 9i factorul primordial al ereditefii . francez de bagtind. textul deslugegte problema ereditdlii mult mai bine.28. Fapta aceasta are urmdri. decdt teoria cromozomicd modern6. de Mdntuitorul insugi prin revelatie. pdnd la formele rFapte 17. GENETICA ACUM 3. cu oarecare bunlvoinfi. .Dumnezeu: mobilul. intru atdt zicem cd pdcdtuiegte. Pdcatul deci e cdlcarea legilor viefii. dacd se invoiegte sd rdmdnd intre rosturile sale.

inainte de a exista ca persoane pd. cdtre cei ce Md iubesc Ai pdzesc poruncile Mele. independentd gi anterioard procesului ereditalii. nu poate da rdspunsul la intrebarea: cum au apdrut in ascendenfi genezele defective. Cine gtie. Legile viefii sunt legile Creatorului. pentru o eventuald progeniturd ? Ca sd rdspund pe scurt. cd Dumnezeu n-ar avea cuvdnt in biologie gi cd venirea lui Iisus la nunt5 ar fi numai un simplu fapt divers. care nu sunt altceva dec6t legile probabilitafii. nu dupa legile probabilitefii. vdzurdm cum apar genezele recesive in urmagi: dupl legile ereditdlii. apar in cromozomi. ci dupd legile care atArnd peste fErddelegi. intr-o nevdzutd carte. sunt Dumnezeu rAvnitor. gi cu aceasta i9i trage urmagii sub povara ispr[vilor sale. ca intenfie a lui Dumnezeu.. Dupe textul Scripturii e clar cd toatd recesivitatea apare in pdrinti pe unna vreunui pdcat. dar prevenindu-i cd.Si MA milostivesc pAnd la al miilea neam. aceste granule infinitezimale degenerative gi cu urmdri dezastruoase. $tiin1a. prin ce accident.236 cAnanpe lupAnATrEr prezente gi viitoare. calcd viala propriilor lor copii. Deuteronom 5: 9. Dupd teoria cromozomicd. care pedepsegte vina pdrinfilor in copii pdn[ la al treilea gi al patrulea neam . dacd nu El are de adus in viafa . in aceasta creafie conlucrd cu pnrinlii pdm6ntegti menajdndu-le libertatea. nu ne mai tocmim. Eu. Domnul Dumnezeul tiu. incd nebdnuite de noi. in cazti cdnd ii calca legile. existdm ca gdnd. toate migcdrile lui. neavAnd termenul. Toate faptele omului. gi se inseamnd gi in sdmdnfa sa. de unde nu erau.pentru cei ce Md urdsc. genezele recesive apar in ascendenti in chip independent. 10. . se inseamnd undeva. pdcituiegti impotriva lor. fi fost creafia ag4 Stdruim asupra faptului cd Iisus e creatorul omului gi ca gen aparte gi ca persoand indeosebi pen6 la sfhrgitul wemii. sau dupd care legi ? Sau rnai pe larg: prin ce imprejurare. Deci.mAntegti. nu scapi fdrd mustrarea lui Dumnezeu. fdrd o semnificatie neinchipuit mai largd pentru aducerea gi conducerea personald a fiecdrui om ce vine in lume. Dacd va Dumnezeu e cu at6t mai mare..

atdtea feJe omenegti.nd acesta incerca sd se apere de misiunea cu care-l rostuise pe p5. invdfAndu-l pe Ieremia. in linie directd. Suntem prin urmare de obdrgie spiritualS.EREDI'|ATE $I SPIRIT 237 p6mdnteasc6. putem infelege gi unele norrne de drept bisericesc. Astfel. c6. gi implinind un '"destin. la rudenia de consAngenitate.. intre ceilalfi fii ai lui Dumnezeu gi frali ai nogtri. trimise vremelnic intr-o inchisoare de carne gi oase. ftpturi spirituale. iar in linie colaterald se ingdduie abia la depdrtarea gradului opt: in spiritul teoriei q t L- . DISPOZITII DE DREPT BISERICESC CONFIRMATE DE GENETICA cromozomice.. 5. incdt numdrul clferd lor sd implineascd toate posibilitdfile de configurafie cAte ie structura noastrd genetice ? De faptul cd suntern oarecumva anteriori falA de forrna noastr6 pamAnteascd. inainte de a te urzi in pAntece. te-am sfinfit gi te-arn rAnduit prooroc printre popoare. Dumnezeu ne spune. cdsdtoria e opritd la infinit. in fluviul timpului. ca de pilde oprirea cdsdtoriei intre rudenii.mdnt: Ieremia I.

7 sau 8 de rudenie se vor casdtori intreolaltii.?3 l- ta-e O -tD-t. nepofi. Unirea averilor a fost pricind de mullt5 bataie tie la Dumnezeu: sau multd bdtaie au mdncat oamenii de la ldcomie.insd in stare latentd. corespunzdtoare acestei perechi. . Dacd insd urmaqii.ra- a-.pdnd intr-al treilea gi al patrulea neam. Cand omui se amage$te. in gradul 4. declard vinovate asemenea cdsdtorii gi le opregte. Dacd se urrneiva girul cds5toriilor cu persoane sdndtoase in privinla aceea.O O- o De la un str5mog primar. cu probabilitate maximd. strdnepoli. NEUROLOGIE $I PSHCLOGIE h:stinctui. ---t t ?22? . .2 o aro- tl rl ?-.- 238 cARAREA irupAnAler Situalia transpusd pretarea urmltoare: in scheml eeneticd avea forma gi inter- i33? )t. atunci in copiii lor vor apdrea. nu scapS nepedepsit.i. are binecuvdntlrile gi primejdiile ei. astfel. cdteva grupuri de geneze recesive . iegirid din rosturile firii. 6. in pereche perfectd.tlt . infirmitatea fErd leac.l '.urrnare a cine gtie ce pdcate . sau porunca aceasta iralionaii a firii ?n vederea rodirii de copii. qi incd aspru peciepsit.cum zice Scriptura . Iatd de ce Biserica. ENDOCRINOLOGIE.t + -ta-L -oo I ta ' 'i1 t1 . genezele lor dominante acopdr int-rrmitatea corespunz6toare gi. pi deci. se transmit in copii. 5. genezele recesive ale strdbunuiui. *l \\-. observdnci degenerdrile ce tre'uuie sd le indure urmagii cdsdtorifilor rudeni.7_. urmagii au toatd aparenfa sanAtafli.

toxine. apai tulbu.un fei de sSrud care au rostui sA a_qereascd nen'ii. precum gi de bunl invoial[ intre ra]iune gi lnstlnct. Toate irnpreund au rost gi influenfi cu deosebire asupra sistemului nervos gi a capitalei sale. stricd gi oarecare cunc$tinfe de endocrinologie gi neuroiogie.. invioreze gdndirea. producind celuieie genninative. i:. gi pe acela de a da o con. :iecreiend hormonii. nl. IatI cam cum are sd se schileze o relafie de conflict. un intreg ccnvoi ncputinle. Studiul acestor glancie se cheama encio. sd nrta:a viata plicuta si cli inteies pentru ea . Mai au pe urmd rostul sd stirnuleze func{iune: celorlalte glande.re cieosebire cie ceieialte.om acestea. 'iriaie ic'. foarte energicd gi netd. Pentru ca organismul sd funclioneze bine. secrcl.i. Ca sE inlelegem aceastd pedepsire automat6 a viciilor.iiie ior. ale cdror hormoni incd au misiunea sE agereascd gi sii activeze alte funcfiuni. iar secre.ir: :r-:lularS a fieciru: iesut apal-te. stanreasc5 la lucru dir'erite organe inteme. rigurafie specificd. corpuiui intreg.rile organice gi funcfionale. mediui encicienn.rinoiogie.i vitaminele.iune du'. A$a de pildA.'ieiii. pe lange alte rosturi.rni. sai. creierul. defectele gi conflictele. sd. Glandele care izvordsc hormonii gi se afld in sectorul cei rnai d.. ia care aJunge instinctui. hoimoni.itrs al corpului au. ile ca b5lbat. au o func. fie ca femeie. acest meciiu interior tre'cuie sd aiba o compozilie normal6. mediul umoral. Schema urmdtoare ne face sd infelegem care-i cumpdna ce trebuie urmdritd: .r ."i. Printre aceste glande sunt gi cele ce rodesc saminfa cie . printr'-alte zone ale corpului.ri-. Acestea sunt un fei de srrbsianle :hinrice.EREDITAI'E $t SPizu'r 23!. microbi gl ceiclaite. detenninatd. ioc dau ceee ce se numci$te mediui nostru interior.r sAnge se mai afla . s1-. gi-i irnpinge pe oameni intr-o viaf6 contra t-rrii.lla: una inir-. iar daci n-o <ie strmuip*!'e cie :ire.cu un cu'u'Ant hormonli sui:i egenfii r. $i a doua externd. :iancie cu secrelie intem6. si. avem rdsfirate in organismui nostni vreo 7-'r. Ne intereseazd efectele.

.

deodatd se gi reped in poarta forului de judecatd. la vreme. gloanlele instinctului.. ci pdrinlii au sd dea seama. la cel dint6i motiv semnalat de ochi. ochii. Schema ne mai pune pe gAnduri asupra unui lucru. fie c[ ar lipsi infrdnarea. valorile ies din conflictele sustinute. sau a lui Dumnezeu. cd hormonii.=- EREDITATE $I SPIRIT 'lAl a+L aceastf. fie cd ar lipsi hormonii. despre aceste noutdti gingage. afldndu-se in orice moment in toatd structura sfurgelui. fhrd invoirea mintii gi fdre incuviinfarea cdtorva cenzuri. aga trebuie s[ fie: inc[ din copilErie sI izvorascA aceastl energie interzisd. tot atdtea po4i de cremene gi iascd in care mediul din afard lovegte cu zrmnarul in mediul dinlduntru gi-l aprinde cu sc6nteile poftelor spre vipaia faptelor. urm6toarele: cd instinctul. ci. s[ se dezvolte gi sI se agereasc6 intreg organismul gi cu deosebire sistemul nervos. ca. De ce oare e rAnduiala de-a-ndoaselea. deci dupd fire. De altfel. cAnd mintea nu gtie sE infrdneze unele ca acelea. degi e fbrd minte. ndrile gi gura sunt zone erogene. Funcfiunile genezice se degteaptd incd din vremea copildriei. schemd tehnicd. Se pare cd in multe privinte gi in multe domenii. putem infelege. t . cdnd insdgi stdpdnirea minlii e coruptd gi cenzura cumpdrata !) Din Apoi. dar acfiunea lor trebuie intovdrdgita de infrdnare. Deci hormonii se dovedesc izvordnd cu rost. in privinld neurologic6 gi endocrind. urechile. pe rdnd. Copiii se reazimd pe mintea pdrintilor. firegte cd rdspunderea cdderilor nu rdmdne numai in seama copiilor. socotim datoria plrinfilor de a-gi supraveghea gi de a-gi preveni copiii. totugi nu poate trece la faptd. sub acliunea ei. nu pe vreo cale a lor apafEe. ? Dacf. (Ce bine ! $i ce rdu. creierul. iau la fintd capitala sistemului nervos. altfel cregterea sdndtoasd a organismului gi a sistemului nervos ar fi profund alteratE. ca mai toate scAnteile. anunfdnd ocazia gi poruncile instinctului.. atdt organic cdt gi functional.

intret5indu-se in cercuri. Astfel b[rbatul dobdndegte. in urma cdreia igi da silinfa sd fie mai mult o medicind preventivd. Hormonii. inclinat mai mult spre tiranie. un bun veterinar. Dar dorm cam tot pe aceeagi dungd gi oamenii ce nici nu vor sd gtie de weo socotealL. al bdrbatului. De i-ar indruma mdcar la rdnduiala vitelor. Md folosesc insd de orientarea spre psihologie gi spirit a medicinii moderrre. sau de vreo pedeapsd automati gi fere indurare a libertinajului lor.r- 242 cARAREA lvrAnnlmr TNVITATTT LA DREAPTA socorpelA inlelegdnd infrdnarea ca o condilie de sdndtate a sistemului neryos. Presupunefi o noapte cu lund $i un lac linigtit. in care cineva aruncd doud pietre in puncte diferite. de vreo frand moral6. iar desfrAnarea ca o povdrnire spre dezechilibru. aprofunddnd corespondenla mediului endocrin cu mediul moral. pe cdt cu putinfd. intre calitatea trupului gi caracterul sufletului. Ei nu considerd omul pi in natura lui moral[ qi spirituald. nu mai pufin deosebita de trup. al femeii. decdt spre . se vdd valurile apei. intr-un fel.e. pe lAnge configurafia vigorii anatomice. cdrteala gi vijelia mdniei. dar nu indrdznegte nimeni sd le-o spund. care-i va ajunge din urm6. e bine sd precizdm limitele biologice gi psihologice ale acestei porunci a firii. Cu alfii e activ. gi sentimentul virilitifii sale. pdnd la un loc. influenleaz6 spiritul. gi reflexul lor in congtiinfi. Deci n-am sE strdmtorez pe nimeni spre porfile Cerului. gi intr-alt fel. Medicul. Chiar autorii de clrfi privitoare la aceasttr poruncd a firii dau sfaturi mai rele de cum ar da la vite. Sunt oameni care ar vrea s6 petreacd dupa dreapta socoteald. decdt oglindirea de lun6 pe vdlurelele apei. Este o corespondenfd intre trup gi suflet. gi pe ele migcdndu-se petece de lun6. n-are trebuinld de suflet gi de Dumnezeu .autorul gi stdpdnul vieJii . o interpdtrundere ondulatorie. spre un cdgtig mai bun. Intelectualitatea biruie asupra sensibilitilii. povdfuind pe oameni. degi sufletul e de alti natur6. care crede cd. ar fi cu mult mai infelepfi. puterile minfii se dovedesc creatoare. $i totugi se rAsfrdng intreolalt5. Cam a$a ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului. prin t-p. evitind bEnuiala de neinfelegere a chestiunii gi. ci ajut numai hmurirea problemei gi libera hot6rdre a oricui.

Omul gdndegte cu toate organele sale. . Mintea ei e inima. mai ales btrrbafii. gdsim o mare disonanfd. inteleptul cii de pAnd mai ddundzi. dupd Scripturd. intre instinctul poligamic Ai instinctul maternitaiii e un adevdrat conflict biologic Ai pricind cie tragedii. Cu cdt notele diferenfiale sunt mai accentuate.EREDITATE Si SPIRIT 243 supunere.nu e altul dec6t aventura. 3 Regi 11. Poate de aici igi are obdrgia faptul ctr. Deci. mai mult sensibilS decdt intelectuald. dacd am socoti numai capdtul fiziologic al deosebirii barbat-femeie. Presimte prin instinct. ii s-au dat oamenilor normele divine gi minte. Caracterul agresiv al masculului se observd ca o notd comund gi in firea animald. ddunazi. nu gSsesc cuvAnt mai expresiv ca injurdtura de Dumnezeu gi de toate cele sfinte. i-au pldtit femeile bine . decAt spre bundtate.Lurfemei. E inclinatd mai bucuros spre suferinfd gi supunere. proprie destinului de mamd.ca de altfel in intreg regnul animal .rAnduiald moraid 9i spirituala. in iubire gi in sfinfenie3. trdind impotriva I 2 3 Facere 3. decAt spre asuprire gi dominatie gi. Bdrbatul e poligam din fire . 3-4- lTirnotei 2. Mi se pare cd tot aici trebuie cdutat gi suportul trufiei. Tot rostul gi configuratia femeii e maternitatea. mai curand spre brutalitate.dacd stdruie cu deplind intelepciune in credinfd. Ce vrea unul. are o acfiune cu totul diferita. iar cAnd se aprind la mdnie. vegnic atrasd (preocupatd) spre b[rbatr. cu atdt avem de-a face cu un caracter mai agresiv. dispuse ierarhic . Drept aceea. Tot rostul fiziologic al bdrbatului . Chiar qi mAntuirea ei e condilionatd de nagterea de fii . hormonul feminin. infbfigarea de copil. 16. pe ldngd configurafia anatomicS. incdt s-a lepddat cie Dumnezeu2.cd l-au smintit la minte. nici lui Dumnezeu nu vor sd se supund.iar nu s6-9i facd de cap. Foliculina. prietena copiilor. cu prima intAmplatl in cale. ca sd trdiascd ?ntr-o r6nduiald dupd fire . nu corespunde cu ce vrea altul. Astfel. mai mult primitoare decdt creatoare.a$a ca evreii de odinioara gi ca . insd lnsa Inteleptul Solomon avea o mie de temei. nu prin judecdfi. ii pdstreazd totugi insugirile copildriei: voce sublire.!5.

mai trebuie gi geneticd. serios. Cregterea corpului incetiniti. sporesc ai urmdrile viciului. formAnd celule genezice. ca sI nonnalizeze in ierarhia naturalS. coPn NASCUTT in r. qi beiefi gi fete. cade in viciul onaniei. Dar chiar de n-ar zice nici unul. sporind cu vdrsta. cu totul anarhic.e atins6. De aceea. vlrsdnd hormonii in sAnge. nu-i mai place joaca. impotriva moralei. Minunea e gi cu putinld gi cu trebuinfd. cu fecioria pdzitd. qi la orice . parcd e bdtrdn. fiindcd un convoi nesfhrgit de necdji. cearcdnele vinete pe l6ng6 ochi il dau de gol . impune categoric frdna a gaptea a iui Dumnezeu. Nu-l afl6 pfinfii. binecuv6ntat gi plin de de multe blestem. mdinile . mai t[cut. pAnd la cdsdtoria legali. gi vom vedea cd situalia lucrurilor. dupd cum urmeazd.nNlUnr Presupunem cd un copilandru. togi tinerii trebuie sd fie curafi. IarSgi dovadd cd nervii sunt intr-o primejdie. e din ce in ce mai retras. la primele anunfdri ale instinctului. gi alta extern5. nu mai invafd la gcoal6. De indatd ce viciul sau desfrdnarea de orice fel.insd numai sub o cenzurd de infrdnare.244 cARAREA iupAnATmi firii. cA organismul intreg gi indeosebi sistemul nervos se dezvoltd bine datorita gi hormonilor genezici . Cu alte cuvinte. inclegtat de viciu. sau urrna$ii lor. $i incd n-am isprdvit corespondenfa endocrinologie . face excese. impotriva spiritului. ndbdddile acestui instinct anarhic.ii tremur6. mintea se t6mpegte gi incd repede.i md silegte sd le scriu durerea. memoria . gi. Din ce in ce. Dacd n-are norocul sd dea de un sfat. Pomeneam c[ glandele genezice au o dubl6 functiune: una endocrinI. omul e o realitate mult mai complexd decdt sectorul studiat de medic. Reamintim ordnduirea firii. in realul lor.pentru cine gtie sd vadi.neurologie gi psihologie.cu care a gregit . se afld tot mai mulli medici care zic aga. morald gi spirituald. sau mdcar de o carte. Imaginafia nu mai e vioaie. ceea ce ori au sd pldteascd cu capul.scoarfa cerebrald a minfii . mai obosit. nu mai e ageritd de hormonii ce izvorau din sectorul respectiv. sau ei.

Dar sr presupunem cd. DesfrAnarea omoarl milioane de celule nervoase. iar dactr desfrdnarea continuS. Osteneala gi scdrba ei abia acum incepe. Omordti odatd. wea sd se insoare. celula nervoasl moare. Astfel birbatului. . Acest dezechilibru se r6sffinge asupra sistemului nervos. dureri regionale gi gdnduri de crutare in altd parte. Nu izbutegte. nu mai aprinde dragoste. Ce e la mijloc ? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea. Nici pe el nu-l prea atrage femeia. aga cum l-au desffinat viciile. degenereazd. de pe urma viciilor de tot felul gi de pe urma dezechilibrlrii funcfionale totale sau locale a sistemului s6u neros. prin urmare. mai int0i funcfional. nemaiavAnd agenfii stimulatori cuvenili. i se va nimeri ca s6 aib[ gi urmagi. gi al doilea. Nu e ea de vind cr-l va ptrrdsi. Cum gi de ce ? Iatii cum gi de ce: gtim de adineaori cd toate faptele insului se inseamnl in doud locuri: undeva intr-o contabilitate nevdzutii. gi insul respectiv incepe sd fie r. afarS de celula nervoasd. gi nici fetele nu se simt atrase spre el. nu mai invie niciodatE.cantl e acelagi .inclegteazlpe om. i-au gters farmecul. ceea ce ii va pricinui newoze. Firegte. masculine sau feminine. Doctorii sf6tuiesc: femeile sau cdsdtoria. un viciu nu va iegi cu alt viciu. atunci lesutuile glandelor. nu mai corespunde instinctului maternititlii femeii sale. Mai trebuie gtiut gi aceasta ci toate jesuturile se refac. Acegtia vor purta urmdtoarele poveri p[rintegti: o s[nltate gubredd" un chip imbetranit.neostenitil in astfel de vicii.EREDITATE $I SPIRIT 245 vdrstii . nu mai pot secreta' gi hormonii trebuitori in sdnge. ci mil5. iar de scap[ cu zile vor fi nigte chinuifi ai soartei gi slabi de minte. ceva . diferite neputinfe fhr6leac. Birbatul. totugi-totugi.chestiunea rdmdne mereu intr-un cerc vicios. $i a$a trebuie str-gi tragd plata: r[mdne fdrd urmagi sau gi fdrl sotie. poartd ponoasele trecutului gi mustrdrile viitorului. ci trecutul bErbatului se rtrzbund. sunt peste mdsurd de mult solicitate gi silite s[ furnizeze material extern $i. cdci mereu va rdmdne nemullumitS. l-au flegcdit cu totul. Dar cdsdtoria" chiar dac[ se face. i se intAmpld cd pierde ffina nervoasi a ritmului sdu funcfional gi nu se va potrivi poate niciodatd cu ritmul femeii sale . Se int6mpl6 adicd un dezechilibru in mediul endocrin.. Presupunem cd tenerul-b[ffin wea sE fie 9i el in rflnd cu lumea. in felul cd celulele nenroase. De mil[ ca de sil6 nu faci cas6.rn flegclit.

in grluncioarele de cromatintr. mai sdndtogi. pe c6nd copiii venili mai la b6trdnefea perinlilor srmt nai molii. Nu au nici o vini gi nici un leac.246 cARAREA lvpAnATmr mai vdzut. in weme $i pe mtrsur6 ce se adauge. Sd zicem cii o pereche de oameni n-au avut pacoste cu viciile tinerefii. reprezentdnd situalia lui. in rEstimpuri de rneme. ceea ce n-ar fi pefit dace ar fi avut o purtare mai bund. a vioicir:nii rezistente a sistemului nervos gi a celorlalte fesutrni gi umori. realizdndu-se armonia ce se vede. -"i impiedicati. $i-a distnrs plrintele cu viciile lui milioane de celule neryoase ? Aceste4 nemairefdc6ndu-se niciodat4 ci totalul celor distmse gi s[ndtatea la care se gdsea in momentul cind igi chema un urma$ pe lume. sldbirea minlii. scoase din lucru gi cu toate urm[rile acestui dezechilibru umoral. fie aparte. Aceastli ostenire a viefii e de fapt o ostenire a elanului. genezele recesive gi ravagiile ce le pot face ele. gi o continuI muncire d-e . adicl in factorul biologic al ereditifii. Acestea toate se inscriu numaidecdt in patrimoniul genetic d ereditilii. dimpotrivd simt aldturea cu durerea oricui. in genezele cromozomilor. Revenind la corespondenfi. Nu mai vorbesc de stirile sufletegti: frica. Poate s-a blnuit din cele de pffnd aci. Aga se ajunge pe rdnd la aftofierile diferitelor organe din iconomia generald a corpului. glandele in totalul lor r5men atrofiate. a agerimii. newozele gi o stare generaltr de boal[. r[stdlmiicirea infelesurilor. nevoile viefii ostenesc nervii oricui. Proba o dau copiii. care vin la intervale mai mari de rmeme. cd. cu maserialul ce li se dete. organismul intreg se pipemicegte. Cei din tinere{e sunt mai vioi. sau o predispozifie spre tot felul de boli. gi aga apar sterilitatea. mai sprinteni. Vrefi dovadd la indemdna oricui? Iatli-o: nu lovesc pe nimeni. dac6 nu sunt scoase din lucnr de perechea mai sdndtoas6 a celuilalt parinte. prccum gi situa{ia biopsihicd a p[rinfilor. Aga srrrt constmili genetic Ai ireversibil. ideile fixe.Factonrl biologic al ereditifii rezumd starea oricdrui moment. deci n-au sistemul nervos gubrezit dintr-o vin6 ca aceea. mai bdtrdni. Mai sunt urmdri ale desfr6nirii gi destul de grele incd din tinerefe. pricepem mecarrismul dupl care apare in lanful crorlozomilor roiul boabelor de neghinE. cu atAtea geneze recesive mai mult. obsesii. fie angajafi in procsul rodirii. Totugi. mai ageri la minte. se gi insemnase in stocul de cromozomi.

-''-J - EREDITATE $I SPIRIT 247 con$tiinfi. arde gi atrofiaz[. cit. rJeannel. Toate isprdvile se trec la activ. dezastre in patrimoniul ereditar. Deci. Chiar dactr se dau la vin mai tArziu gi incd nu scapd de pedepse. Urmagii lui . Ne reamintim efectul hormonilor asupra scoarfei cerebrale: excitll spre poftele genezice. cu c6t la scdrba gi spaima bietei mame. iar sufletul in iad incd de aici. o mai fi avdnd gi milma ceva de adaus. cercetiltorii in chestiune au g6sit forme monstnroase de spermatozoizi. Omoard alte milioane de celule nervoase gi fire telefonice. aprinde mintea spre aceleagi pofte. sub orice forma gi la orice grad de ttrrie. Aga de pildi. in loc de un chip senin. Sfhrgitul befivului e sau in ganJ sau in casa de nebuni. un chinuit de draci gi martor la judecatii impotriva plrinfilor stri. efecte ale befiei. care mil face sE scriu. 153. micl de 60 de miimi dintr-un milimetnr. dezechilibru in toate pldile.. ci pe orirurde trece amefegte.t Belia igi inscrie urmlrile pane gi in celula genezicd. Mai grav: dacl prea din tinerefe se dedau flAcaii h must se intdmpld ci ajung neroditori. ba alte forme. dezechilibru in mediul umoral. CEI CE. dezechilibru moral. op. se mai adaugd gi bruftuluiala cdtorva injureturi de Dumnezeu. Glandele lor genezice se vor atrofia gi vor produce nigte celule incapabile de rodire. urmagul va fi. Aceasta e cu atSt mai sigur.$I BEAU MINTEA Grozavd expresie gi adevdrati cuvdnt cu cuvdnt. avdnd ba doutr cqrete. 9i care-i mai mult siluire decAt iubire. Exact acelagi lucru il face gi alcoolul. dacd nu alt4 cel pufin spaima ce-o mdndncd. intocmai ca mai sus gi se transmit zestre ptrrinteascd la copii. pentru viitor.nu mai zic nimic. gi incd e de ajuns ca sd se arate pe lume. totugi mai am gi o mil6 preventivtr. E reacfiunea sufletului la starea mizerabild in care i-a ajuns casa prin patimi. Nu suplinegte insd nici un hormon in rolul lui binefdcitor. mila md opregte. Se apdrd gi firea pe cdt poate: nu ia in spate orice i se-ncarcI.boal6 de nervi fdr6 leac. Ceea ce e dureros e fapnrl unnltor: de se intdmple rrreo ztrmislire cu o atare slminfi beatL. . cu maximd probabilitate.p. ba doul cozi. epileptic .

nenorocifi. slibdnogi nevinovafi. in jr:rut celor trei omre. Pitici gi uriagi. se ocupau de ei. Chiarpe cei reu nernvif. ii prive4 perdnd cd wea s[-i hipnotizeze: . $i chiar aceia. cu brafe gi mdini de schelet.248 cARAREA ltrrpAnATrrr JALEA tNrn-uN colwol DE MoNgrRI Un scriitor. Dom'le doctor. descrie fizionomia unui azil. izbucneau strig6te neldmurite gi urlete. din uechi gi din pielea de pe cap.Vei fi gi azi cuminte? . pe acegti mici nenorocili. copii ctrrora le lipsea craniul sau bdrbia.Da. In trecere ii chema deoparte. Cu m6inile lor mici.inile. sau un cap. rdu fdcut5" slutE gi neispr[vitn. ii ocrotear4 ii adoptau. Cei mai mari gi mai limpezi pufin duceau de mdnd pe cei mai nffrci. cu fdlci stragnice. fdcufi aga pentnr omoruri . sau de gdnganie nrare.mf. un strigdt nedeslugit gi barbar de dragoste. Dar doctorul ii iubea pe to[i. inainta. Si insolitorii sli. Uite o bucatil de ciocolatit.ii tarar spre doctorul D. Du-te 9i te joac[. gi probabil doctor.Ai fost cuninte? . chiar pe aceia care aveau un cap de scafandna de pegte. plini de urdori. de bube. pe acei si pe acelea care se frecau. ca nigte oale de lut strdmbe. de puroiuri care le curgeau din ochi. fdc6ndu-9i drum prin mullimea groaznicd gi de plens a micilor mongtri: o umanitate neizbutitil.ni. beiefi prea dezvoltafi. de coji. gterge-o ! . pierdutE.. ii atingeau" ii mingiiara ii pipeiau ca niEe tentacule. . de undeva. mdrdiau. ln felul unndtor: "Copiii: Dom'le doctor! Dom'le doctor ! $i doctorul D..ursifi dinainte gi a ciror privire tristii te urmtrrea fdril str inleleaga nimic. din Apus. mici. care niciodatE nu vor rDai fi in stare sd vorbeasctr.Bine. ii apucau. behliau inspre rnedici cdte ceva. cu umerii obrajilor ieSifl ca nigte maiuri. de foarte cregtin[ formafie. din nas.Da. le cerceta. . sau cane nu erau decit un tnurchi. ging[veau.gi . respingdtori. Tinere bestii. Priveligtea asta i se plrea intotdeauna rm vis urat. Dom'le doctor. urafi. toat6 bucuria micilor nenoroci$ de-a revedea pe aceia ce erau buni cu dan$ii. pe cei cu deslvirgire t6mpiti.viitori uciga.

Un copil. care erau mai tEinuitoare.r'. gi cei uitali acolo nu se mai num[rau. Dealtfel. chip care mai plutea ca o ntrlucire dureroasd in trista lor memorie intunecatil gi care singur incd mai trezea la ei un rest de congtiinfd. Trupuri Si suflete. o lacrimd a lucidit2fii deznddejduite. Columb aduce in Europa vestea descoperirii Americii. CAfi dintre nenoroci]ii nebuni de la Azilul S. I I- t .. gi care igi simfeau pubertatea. Erau c6snicii de alcoolici care..ence van der Meersch. incerca sd se apropie de doctor. ag wea sd mE intorc la mdmica mea. Dar 9i cu mdinile legate izbuteau inctr s6-gi aFJe simfurile cu c6lc6iul lor. Contemporan4 Bucuregti. blond ca Sfrntul Ioan. mai destrEbf. 163-165. sublire. le pldcea sI se ascundd. care au iegit din ele.. aduceau la azll cdte un nou copil t6mpit. Mar. sI rogeasc[ 9i sE se find de apucIturile lor. pe care trebuia si le lege ca sI le impiedice nilravul. in tot azilul. Cdfiva singuratici pldngeau prin colfnri. Cl6. mureau fdrd si mai fi apucat sd vad[ vreodatli chipul iubit al mamei. Isprava lor a luat propodii. Domnule cdnd pot sd mE lntorc la m[mica? Mamele ! Prea adesea au pdrlsit pe acegti biefi mongtri. mai p6c6toase. pdrdsirile erau regula. iar matelofii lui aduc Europei sifilisul. BAiefii aveau fele de urangutan gi porniri primejdioase in jocurile lor. regulat.pp."l O MARE PACOSTE CU DESCOPERIREA AMERICII Acum cinci veacuri.Domnule. la 1492. cu ochi albagtri. drlguf.late. l94.EREDITATE $I SPIRIT 249 Erau fetile. il apuca de mdn6 pe la spate gi vorbea incet: . inci un gunoi al societitfii pentm ca in anul urmltor s-o ia de la capEt... aproape frumos. al sofiei. Ed. in fiecare an. Toate p6catele ereditare migrurau in str[fundul acestor suflete pdrlsite. al copilului. Fetelor. incdt. pentru st6vilirea urmlrilor dezastnroase ale spirochetei. gi care le-au dezgustat. reintoarse la brut5" gi care coborau scara evolufiei. nemdngdiafi gi sdlbdt[cifi pentru totdeauna. facultifile de medicinl au creat catedra de sifiligrafie.

incdt urcd pAnd la39 grade. ii ingdduie s6 umble lasd sd "mtrndnce" ce poftegte.microbii. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsd neinduratll. tofi musafirii gi bacilii capdtii sentinla de moarte. cregte gi temperatura. organismul se reface. De-abia a simlit grozdvia gi cade in nesimfire. fagocite. nigte musafiri nepoftili au intrat in sAnge . cici altfel ar conturba lucrul zoit al apilrlrii automate. La temperatura asta. ndlucirile.250 cARAREA lupAnATrpr Aci ne mdrginim la cdteva ciuddfenii. totul reintrd in normal. de &ug. mai mult ale organismului. Prin oarecare imprejurlri.de unde gi numele. impotriva destrdbEldrii? Nu cumva in fata acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apdrare? De ce nu se apdrd? in inspecfie prin intreg organismul gi-l . Ca la o comand5. fiindcd natura nu vrea sd se apere. urc[ gi la 4l grade. Alt caz. Construcfia firii. in corpul tlieturii. atingerea devine dureroasd. Un val de sAnge invdluie rana care se coaguleaz6 in atingere cu aerul gi formeazdwr invelig izolator. etc. inceteazS. decdt ale bolii. fibrina din sdnge se 9i transformd in mici afe. adaptare aproape automatli. 39 grade gi mai multe linii. De aceea a trebuit gtiinfa sd ia mdsuri impotriva lui. DacI musafirii sunt mulfi sau se tnmulfesc vertiginos. r. Nigte celule din sdnge le dau ocol gi se incaierd la trdntit gi. igi mdndncd musafirii . Fafd de bacilul sifilisului. De pilde" unui tiiietor de lemne ii alunecl mdna in pfuwa fierdsffiului s6u. pe care le ghemuie ca un dop. ca o fi€nn. Temperatura localE se ridic6. fdri vreo migcare. ca sd fie asiguratd linigtea apdrdrii organice. organismul stil astfel locului. lipind. completind. pe m6sur6 ce cregte primejdia. atitudinea seruiciului de siguranf[ e cu totul stranie: nu se apdr6. ii las[ deschise toate cdile. cu cdteva sute de turalii pe secund6.ucd gi la 40 grade. Toati aceast6 adaptare la noua situalie dovedegte un serviciu automat de siguranfi a viefii. unde se gi apuc[ s[ repare. Astfel e recunoscut6 de tofi extraordinara repeziciune gi putere de adaptare a organismului la orice accident gi imprejurare. ceea ce aduce cdderea in nesimtire. DupI osteneald. nu dI alarm6. p6nd gi scoarfa de pe creier. gi cdnd inclierarea e pe viaf6 $i pe moarte. serviciul automat de siguranfdo i-a gi luat in primire. Un $oc nervos opregte afluenfa sdngelui la creier. aruncat[. de pe urma temperaturii la cap.

in perioada aceasta apar ulceratii prin atte pdrti $i pe frunte. treptat-treptat. dup6 tratament indelungat. care devin fragile. pornit sd roadl firele minfii igi are calendarul lui. Musafirul dsta. iar dac[ se rupe vreo arterd la creier. Acum se int6mpl6 scleroza arterelor. are rostul sE apere de lovituri mdduva gi creierul. Dacd insd nu pricinuiegte vreo apoplexie. rozdnd scoarfa cerebralI. asta e adev6rat. pAnf. sufletul nu mai are prin ce se exprima.te mare stimulare creatoare pentnr scoarta cerebralI. la o vreme. care invEluie toatil m6duva spindrii gi creierul. Cum devin toate astea? Aga. cd defectAndu-se mijlocul de transmisie. rupdnd corespondenfa intre senzatie gi reacfie. Un lucru e sigur. $i ala. neutralizdnd 9i impragtiind neprevdzutele presiuni ale accidentelor. ticuri neryoase. o moarte fulgerltoare. lichid care. la doul luni. apucdndu-i urma din weme. Nu mai vorbim de psihiatria sifiliticilor. impinge facultatea sufleteascf.rora nu-i descdntec Ai vil vor mugc a. sifilisul se retrage din s6nge in lichidul cefalorahidian. sau aptrrare. impotriva cd. voi trimite asupra voastrd $erpi gi scorpii. poftele: e datd jos de pe tronul conducerii. Insd mai e ceva de zis. prdvdlifi. Treponema ca gi hormonul e un agent de foar. ziceDomnul"l. 17. in iconomia constitu. a cugetdrii in fundul intunecat al nebuniei. nici un leac. rezist6nd construcfia arterelor. asta pricinuiegte apoplexia. paralizii progresive gi pierderea unor insugiri sufletegti. cd organismul n-are. Dupd doi ani inima. Iati dar pedeapsa neindurati peste care d[ mintea cdnd nu-gi infrineazf. legafi in casa d'e nebuni. poate curdti organismul de sifilis. Ctr totugi gtiinJa. atac6 cdile sAngelui. ficatul gi rinichii se afl[ foane tulbura]i gi bolnavi. Asta ar veni aga: agenful acesta t Ieremia 8. Isprava gi-o arat[ cu etape legate de numdrul doi: la doud slptdmdni gi mai tdrziu duptr isprava cu pdcat.- <-a-- EREDITATE $I SPIRIT 25r Tare-mi vine-a mI gdndi la locul din Ieremia proorocul. DupE 20 de ani. L . sifilisul. prin elasticitatea lui. rup6nd legdturile cu centrala de comand6. Agentul patogen al sifilisului are chiar forma unor gerpi alergand. pricinuind paralizii prin toate pdrfile. igi aratl isprava asupra nervilor. unde zice: "Iatll.iei sale. decdt c6. gi cu totul. trup Si suflet. apare un ulcer in regiunea inquinald.

insd un foc arzdtor. pe nebuni gi pe contaminafi de boli venerice. in 3. o nesupunere fald de Dumnezetr. E un foc. nearzAtor. 2Filipeni de-o rezistenti madm5. sau fdrd agent patogen. ii opregte de-a mai imprlqtia rdul pe lume. care nu iartd. Ei sunt cei ce zic: "Nu este DumnezelJ !" Scripfura constati realitatea lor 9i le dd diagnosticul: "Zis-a cel nebun intru inima sa: <Nu este Dumnezeu!>>"1. Cancerul. adevdratul geniu al spiritului. Se vede cI prin el se pedepsegte l[comia mdnclrilor 9i obdrgia desfrinlrii. ci arde aripile minJii. mai toate manifestd o mdndrie mare. Cancerul incd n-are leac Ai apare fdrd alte explicafii. un dezechilibru spiritual. numiti cancer. daci gdsegte sistemul nervos. nebunia mdndriei. Asta face pdnd la un loc ca agentul nebuniei sI fie $i un agent al geniului. $ansele gtiinfei sunt c6t se poate de reduse. de-o sf.altli nebunie. iar pe befivi. Dar de la o vreme.252 cAnensn tupAMTml in spefd creierul. l. firegte.ndtate gi tentativa lui de a-l roade. altii mindrie lucifericd. De obicei. Grele osdnde au aceste trei iubiri nelegiuite: iubirea de sine. Egoismul tiran. pdtimesc de cancer cei ce nu postesc niciodatd. Ar trebui un control al tunror oamenilor gi o izolare absolutil a tuturor contaminafilor. alti alienalie. gi astfel el se face un mediu foarte bun de transmisie a ideilor sufletului gi a lumii nevdzute. undev4 etc. care sffibate in suflet prin ultimele doutr: iubirea de tnrp gi iubirea de mdncare. Prin unnare ateismul e o alienafie mintal[. Pavel le zice: "Dumnezeul lor e stomacul"2. il dinamizeazA in procesele sale intime de ardere. Geniile care sunt ajutate gi de agentul nebuniei. deocamdati alta dec6t cd-l mobiliznazd. Sf. alte genii rele. 19. Deocamdatii e bine gi at6t: cd in vederea c6sltoriei. spre deosebire de focul divin. fald de intinderea acestei pedepse groaznice. Tiranii. decdt ca o fr6nd pedepsitoare a desfrfuiilrii stomacului. Organismul omenesc are de asemenea atitudine pasivd gi fafe de acea anarhie celulard. sau mdndria nebuniei. cumva. . geniul acesta se intunec6 in nebunie. aceastl misterioasd anarhie celularI. fdrd sd le ardi. legile cer analiza sdngelui. terorigtii. Alfii zic acelagi lucru intors: "Eu sunt Dumnezeu" . care str6lucegte in toate facult5lile mintii.. mi se pare cd vine tot cam din aceleagi pricini din care vine gi o anarhie social6" tot rPsalmul52. nu face ucigag. indiferent: cu agent.

s€ rezuml gi se inscriu in structura noastrd geneticE. gi. mai mult medic balneolog gi bucf. Situalia. Cam a$a ceva se intAmpld gi cu energia germenilor infirmi ai structurii noastre genetice: organismul nu inregistreazl aceastii energie. se tulburd gi se ciocnesc scdnteieri de soare. Le prind insd aparatele de recepfie. toate se rdsfifang.EREDITATE $I SPIRIT 253 trn dezechilibru dovedegte tn vreo zon6. Aci. IarAgi o micl asemdnare: de cdnd r:ndele hertziene ale posnrrilor de radio-difuziune circulE in jurul nostru. ii rilsfrAngrazele. dar o inregisfreazd sferu congtiinfei. sau mai tdrziu. Kneipp. Cdci de fapt. oriunde ne-ulm afla. in congtiinfd. decdt umblarea cu picioarele desculle cdteva minute prin iarbd. sau vreo sldbire in serviciul de siguranfi al sistemului nervos. In iconomia organicd. isprtrvile gi tendinfele ce le avem. asem6n numai congtiinfa cu picurii de roud. dacd sunt dublate de perechea genezelor dominante. genezele recesive. nu gdsea alt tratament al epilepsiei. De ce mutafiile acestea care nu cruf..tar milostiv al necljifilor. necunoscuti a organismului. Nu asta e furtuna. oglindesc pnm6ntul gi-i at6rn6 deasupra ca nigte mdrgeluge sclipitoare. degi latente. in aceeagi sfer[. vegtile gi povegtile din lumea intreagl. sau fulgerele dreptiifii divine. gi ne-o tillmlcegte printr-un conflict . un preot bun. Bdnuiesc despre roiul celulelor canceroase c[ au chiar o altli formulE cromozomic4 in tot cazttl recesivitatea e sigurl. in sfera congtiinfei se rdsfrAng gi se ffing. Nu tot a$a e cazul gi in ce privegte sfera congtiinfei.e nici regii? FURTUNA tN PTCUNN DE ROUA Nu gtiu. care le transformd pe infelesul nostru. lumineazE seninul cerului. scuturAnd la pdmdnt gi luAnd in picioare aceste buburuze de soare. cu fioroase luciri de p6cur6. dar gi in sfera congtiinfei. in arcul r:nui vdrf de iarbE. tot atunci. se r6sfifang isprdvile pAmdntului. vdnfi-afi aceste frumusefi simple ale diminefilor? Oglindesc soarele. peste ele. ne strdbat fdr[ sd prindem nimic. ca bolnavul s6-gi reinvioreze nervii. sunt ca 9i inexistente.

El are cdteva ldmpi arse. Copiii se nasc cu doud predispozilii contradictorii: una necredincioas6. Altii sunt b6ntuili de furtuni gi. adic6 ciocnirea minfii sdn6toase cu s6gefile nebuniei. Sunt unii convingi de existenta lui Dumnezeu. Credinfa e o insugire a sufletului. conflictul acesta intre a crede 9i a nu crede in Dumnezeu. de pildf. Undele existS. bobine arse. Ceea ce incercdm aci. E infirm pe undeva.254 cAnanre ilpAnATml strdfund in temelia noastr6. ci o femeie credincioasi.. de dumnezeirea lui Iisus gi de iconomia mentuirii. a tatdlui. dar. la diferite grade de tdrie. mai pltimegte gi arsurile mediului social. e dependentii gi de construcfia geneticd a tnrpului. aga de dezechilibratil in mediul moral. se pomenesc muncili gi de chingile ateismului. nu aga de rdvdgitd la minte. chiar dacd aud de ele. ci se creezvl de Dumnezeu. Aga gi oarecare om p6timegte multe feluri de arsuri gi frdngeri Itruntrice. s-a defectat. Presupunem cd e cdsdtorit cu o femeie. potrivit probabilitl{ilor ardtate. e o scufundare in strdfunduri. Toati situalia lui se inscrie intocmai in granulele de cromatind. dar pentru el nu mai existii. Evidenta interioard a credinfei lor e absolutS. Atunci ? Atunci. in care va avea sd petreaci o vreme. UN FEL DE PSIHAN ALTZA Aproape la toate vArstele se int6lnegte. al1ii. insugirea sufletului de a-gi cunoagte gi recunoagte pe Tatil. o experienfi existenfiald. e drept. Sunt alJii. care n-au muncirile acestea. a mamei. gi iati-l un ateu. Ce poate sI fie la mijloc ? Ceea ce poate sE fie cu un aparat de radio. lovituri gi piese frdnte etc. in sfhrgit. in rdstimpuri. care nu mai prinde undele. Sufletul nu se mogtenegte. Ateul s-a armonizat cu acest dezechilibru. 9i a doua credincioasE. Cuprinsul . sau de-a se lepdda de El. linigtiti cd au scdpat de Durnnezeu: pentru ei nu exist6. realitatea spiritului e inexistentd pentru ei. dar de la Dumnezeu nu vine nimic r6u. Sdmdnfa il reproduce intocmai. care-i zdruncind nevinov{ia. Adevdrul e c[ aparatul congtiinfei lor nu mai prinde nimic.

Aga vedem senindtate gi la idiofi. S[ presupunem intr-un ins aceste mogteniri contradictorii a doud dispozifii deosebite.EREDITATE $I SPIRIT 255 credintei se invafd. . ce zac in strEfunduri. inclinarea de-a o invdfa sau nu se mogtenegte. acestea sunt ca o pereche ce-o face lumina cu umbra. Isp5girea e f-f . ci va asista neputincios ldngi un aparat stricat. ca o zecime din total. DacI persoana respectiv[ e mai in v6rstil Si de cumva are la activ oarece aventuri contra firii. deodat[ cu energia luminoasd a congtiinfei se ridicd din subcongtient gi rdbufrrirea energiei contrare. pe ecranul minfii. noaptea. noud zecimi stau intunecate in sfera subcongtientului. Ca sE u$ureze Dumnezeu povara unui suflet. Se dd gi comparalia cu un cartof. gi findndu-se de energiile dominante. gi de unde ele rdbufnesc p6nd in suprafafa faptelor vdzute.lumini de putregai. La momentul conflictului se mai adaugE gi acfiunea hormonilor genezici asupra scoarfei cerebrale. inclinarea sufletului face interferenf6 cu inclinarea trupului in care a fost trimis. cdnd respectivul vrea. dacl vine intr-un trup in care gdsegte numai dezechilibru. Toate chinurile congtiinfei izvor6sc din simfirea acestor infirmit61i. care s€rnesc. conflictul il mai sporegte gi insugirea sufleteascd a memoriei. nu-gi va putea manifesta inclinarea sa cltre cele de sus. ci huruie. care nu cdnt5. GANDURI DE HULA Din c6te ne-au dat in scris pricepdtorii. Cam aga sunt gdndurile de hul6: rdbufrriri de p6cur[ inraza de soare. intuneric. ar fi luminoasd. o imaginafie cu totul alta decdt momentul gi icoana de rugdciune. de multe ori il crufd de cunogtinta infirmitdlii in care trebuie sd petreacd. Un trecut pdcdtos n-a prea trecut: insofegte ca un cazier judiciar. restul. de pildE. Deci. abia o zecime din psihicul nostru il avem luminat gi cunoscut in sfera congtiinfei. al c[rui varf. Inclinarea sufletului gtim cE e cltre obdrgia sa: "Anima naturaliter christiana". sE se roage lui Dumnezeu. Sd presupunem aceleagi zdciminte genetice surde. ardtAndu-gi existenfa.

Aci. ci zicem cd in tot cazul e din trup infectat5 de ptrcat. printr-un . folosesc cuvdntul .infelegeti genetic slIbiciunea aceasta .al iubirii tmpegti. cu ea. li Faptul dragostei trupegti las[ o puternicd impresie in toatl pivnila fiinfei. nu poate concepe ca obiectul ei sd moarl. care e vegnic Ai invegnicegte $i pe cel ce iubegte pe Dumnezeu. inlelegem c[ intAmpind o rezistenfi in zestrea divind a sufletului.aga plItegte cenzura congtiinfei negrija de mai inainte. din fapte consumate. O injurdtur6 de Dumnezeu e explozia acestui depozit. . a$a se asigr:rd gi se menfine iertarea tot prin concursul memoriei. din atszve.ce nu se scrie . rAbdand palmele trecutului peste obrazul minfii. Situafia ingrozegte pe cei ce pdtimesc neputinfa asta. De pild6 cirmuitorii de neamuri.a--- 2s6 cARAREA lrvrpAnATlu obligatorie. le izbucnegte din subcongtient gi. Totul. Ea vine. din cdt se poaG vedea" din poveri ereditare. coboar[ in intunericul subcongtientului. schematizat in simboluri. abia dacl mai pot fi vezufi ca muritori. Cand deci pe unii cu cenzura slab6 . Iubirea aceasta nu e egald in toate cazurile cu p6catul. Deci unii injurd pe Dumnezeu pe fafn. Iatd de ce. cdnd injurd bdrbafii. Cenzura moralI astupd un depozit de dinamit5. alfii it in. injurdnrrile dovedesc prin unnare cd aceast6 iubire intre trupuri a fost inchisd intr-un blestem. rezumat6 in simbol. O hjuritur6 e un moment de indrtrcire a mAniei. Prima iubire e cdtre p6rinte. afluxul de singe gi fiere la creier face de li se intunecd orice congtiinftr" gi incep rafalele injurinrii. fapta. dupe ce n-a reugit se-l refuze. pe care o simt in trupul lor. Iubirea wea ca ceea ce iubegte ea sd diinuiasc6 vegnic. din confinutul memoriei congtiente sau incongtiente. care cautd s6-l influenfeze spre virnrte gi sfinfenie. Partea de injosire gi pdcat a acestei iubiri. in acea zond. Primul copil avea tat! pe Dumnezeu. izbesc furios cenzura moralI gi idealul de dragoste . Dar oamenii se mai incdlcesc Ai cu iubirea de tmp. Pe vremuri.ud cdnd se roag6. iubirea ii trecea printre zeii nemuritori. intr-o rugine gi intr-o necinste.ii scoate din s[rite vreo imprejurare oarecare. de noud zecimi a subcongtientului.pe Dumnezeul celui pe care-l injurd. se sedimenteazd ca un conflict cu congtiinla. intrucdt p[catul sdldgluiegte in trup inrduregte sufletul spre corupfie. prin cSile pomenite mai sus. Asta dovedegte cd iubirea igi are sensul in Dumnezeu. o clipl de intunecare a minfii.

Tot intr-o situalie de contrast e gi trupul ce se roagd. in chipul cel mai firesc cu putinfd. Acesta e un alt neajuns al c[s6toriilor gregite. pdcatul impotriva adev6rului. peste cele cuvioase. Sfintii ins6. nu una de acum. cel pufin in momentul acela. nesuferind contrastul. in serviciul de cenzuril gi in sistemul nervos. deci dezechilibrat in structura geneticE. cum se tem cei mai mul1i. s-o intunece. De aceea vinovSfia celor de pe urmd e neasemdnat rnai mic5. numai cd unele sunt invoite de minte. iar dupd ce-i trece unda asta. energia lor latentd nu intirzie sd rdbufireascd prin subcongtient asupra congtiinfei. aga sunt cdte unii de infundafi in contraziceri. prin mecanismul de contrast. ' . stArnite de hormoni. sau. in rnediul umoral. cele necuvioase. in care nu s-a finut seamd gi de calitalile sufletegti ale celeilalte pa{i. tnjurdtura insd il dovedegte pe respectivul c6. purificdndu-gi trupul de patimi. gi astfel s-o inl5ture. de nu va fi cu luare aminte. E ea gi cdnd o noapte s-ar fi l6sat peste mintea lui. ca gi cdnd o altd persoand ar fi injurat. e un iresponsabil. Ele sunt o pedeapsS. gi aga mai departe. Temnita ii deschide porfile gi-l va lua in brafe. Hulele dovedesc o vinovdJie mai veche. celelalte sunt cenzurate. De aceea unii. Acestea se pot vedea mai bine in pdrinfii celor ce se cdsitoresc. iar dacd-i aduci probele in obraz. gi. injwdturile au aceeagi obdrgie cu hulele. ins6 nu duc la nebunie. intruedt vremea le-a scos la ivealE toate scdderile sau insugirile.--- EREDITATE $I SPIRIT 257 mecanisrn al suprapunerii de imagini. O putere dinlduntru il impinge sd mintd mereu gi si i se parl cd e omul cel mai cinstit. nu recunoagte nimic. rezolvd situafia gregit: nu se mai roag6. Dincoace. gi anume. Minte cdte unul. capabile de adevdrate mutafii biologice. agchia nu sare departe de butuc. in sfhrgit. Cend mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive. multe din patimile tnrpului se fac Ai insugiri ale sufletului. Sunt constructii de oameni aga de bizare. au izbutit s6-l aducl in armonie cu fintele superioare ale congtiinfei. de sti soarele in loc. inc6t tnrpul lor prezenta multe din caracterele sufletului. ar fi minfit sau ar fi firrat. nici mdcar nu-gi mai aduce aminte. O hulire rnai primejdioasd e minciuna.

sau pe amdndoueo urmdnd. au sporit in loc cele degenerative gi afecfiunile cronice ale pielii gi ale sistemului neryos. cand caracterele se ascund o generafie sau doud gi apar. digestiv gi respirator. ca tot atStea boabe de neghind in farina lui Dumnezeu. Fiecare e unic in lume. fie modul dominant al ereditifii. 1 . fie urmdnd modul atavic. ldcomia. Iar ei.acum cca. cantitativ gi calitativ. trdgflnd pe cine prind intr-o enorm6 gloatii de chinuifi 9i dosddifi ai sodii. la rdndul lor. gi aga se seamEnd in urmagi patimile contra firii. desfrdnarea gi celelalte configrrreezf organismul potrivit cu fiecare din aceste patimi gi se rezumd apoi in factorii ereditari. pe urrnd cancerul. Boala inclegteazd umarritatea in suprafafE gi in addncime. in totalitatea lor. Ce curios e numdrul t in Uotite spiritului. M. intr-al 3-lea sau al 4-lea neam de oameni. sau urmdrile acestora. invidia.t --- 258 CARAREA ITT. 3000.IPANATTEI Zgdrcenia. strdpungi de una sau mai multe din cele peste 800 de feluri de clegti ai bolii. circulator. pp. Spiritut Stiinlific Si problemele fundamentale ale medicinei contemporane. Kembaeh. Tot spagiul ocupat odinioard de moarte e definut azi de boale gi de infirmitate. Nu vorbesc de cei ce ajung in spitale. ce wei si rodeascd ? Sau aceleagi. 7-8. a dat pfue acr:m 800 de secte religioase2. dupii care caracterele normale sau patologice trec de la generatori la urmagi aproape obligatoriu. Nu cumva a$a vin repetiliile istoriei ? OAMENI DIN IAD Nu vorbesc de iadul teologic. minciuna. belia necredinla. Sibiu. de convoiul mizeriei asupra clreia desfigurarea gi degenerarea se intind ca o pereche de gheare. t 800 in tg46. Cdte capete atAtea non-sensuri ! Lucrul cel mai imposibil din lume ar fi o unificare a minfilor. bolile dentiliei gi bolile ereditare. pe neagteptate. ci de iadul vietii mizerabile. numai deviatia in materie de credinfE pe bazil de Biblie. 1942. Asta o spune un profesor de medicinAl. sunt pur gi simplu nenumdrate. Institutul de arte grafice "Dacia Traian6". S-au redus bolile infecto-contagioase prin mdsurile medico-preventive. Contagiunile spiritului. dintr-o datA.

sau desfirndate de urd. Energia de cregtere gi ordnduire a configuratiei nu apare in mod automat in cromatind. dintr-un ou de muscd nu poli ajunge la un pui de gdin[. nu mai sunt buni decdt s6 faci din viafa celorlalfi un iad. din tot parcursul cregterii" Desigur ca gi ideea aceasta nu poate fi impinsd pdn[ la absurd. o boare a haosului. iar dezvoltarea lor in filogenez5 atdrn6. n-ai sd gdsegti doi oameni identici. Acliunea mediului nu e fdrd ftdu. o vifornif5. creeazA haos intre oameni.in care s-au configurat. cdci stinge pe Dumnezeu gi din ochii celorlalfi. ci un rezultat al interferenfei dintre aceste virtualitifi gi mediu. dar real: structura genezelor atArn6 de mediul . op" cfl". pe ldngA acestea. ci ca o reacfiune a cromatinei faf[ de un diferential al mediului. Aceasta e genetic adev[rat. ci gi de elementele mediului. Ea face din viata aceasta o anticamerd. Configurafia persoanei umane nu e determinatd numai de elementele ereditiifii. atdt a oamenilor cdt gi a lui Dumnezeu. din care nu putem iegi.de toate mediile . gi de toate configurafiile mediilor viitoare. in care configurafia genezelor se dezvoltd. face mii de vietime. Ea e un climat al mediului viciat. gi inc6 bine definite. Bogafii dgtia sunt ei sdnltogi la minte ? Le-a zis Dumnezeu "nebuni"' pe degeaba? Cdci acestor doud feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce leapdd[ pe Dumnezeu gi celor ce leapidd pe ozrmeni din inima lor. creeazd chingile iadului.EREDITATE 9I SPIRIT 259 de-ar invia tofi oamenii de la Adam pana h sffirgitul lumii. aceastd desfigurare spirituah. cteeazd tnizerie. ci limite mai mult sau mai pufin fixe. in cadrul c[rora mediul ne frxeazApozigi*. are margini. Ura. netezite de iubire. 2 'Luca 12. Diferenfierile astea dezechilibrate. 158" . Viafa gi organismul nu sunt o simpld actvalizare a virnraliElilor native date in sistemul genezelor. Surprindem la mijloc $i un mic cerc vicios. De fapt. N. Margineanu. din ce in ce mai prdpdstioase. dupE cum e vorba de o insugire sau alta. e rezttltatul interferenfei dintre cei doi factori. p. Acesta e mediul exterior.. a iadului. de-o fr6ng. a$a cum e. Lazdrii de la porfile bogafilor nu ridicd o pretenfie. ci o rdbditoare rug[minte. creeazil metereze de rdzboi. Ura igi ridicl irnpotrivd gi mai mare ur6. care strdngviala. Sd zic mediul social ? Mediul: cu acestea pricepem ce pot sI dea variabilele vielii. Omul. Ereditatea nu fixeazA ponlii fatale.20.

chiar foarte multe. pe el . 'Idem.r5spunse copilul. putinfele de dezvoltare.-t cARAREA lvpAnATrEI 260 totugi destul de elastice ca s[ ne permitd .Al dracului. in brafele mamei. decdt a scoate denaturarea introdusd in fire. dar mamd-sa il alunga. p. nu se reduc niciodatii numai la una singurd.Din iad. . inv6{6torut cercetii ob6rgia acestui rdspuns fioros gi afld ldmuririle urmiitoare: Mama copilului se certa foarte des cu tatil lui care era befiv gii zicea'. "Ce-i drace.zic specialigtii . sau cu trei ochi. nu md mai nEcdji gi tu in iadul trsta de ii cas6". zicdnd: "Fugi. UN MSPUNS FIOROS Un invd{5tor intdlni un copil pe dnrrr. a mediului dirijat.De unde vii ? . aceeagi datorie o au religiile. il cheamE "dracul". Copilul fugea speriaf plingand. s-a angajat educatia. nu venise la wemea de gcoald gi nu iegise prinhe oameni. De aci a invdfat copilul cd pe tatil-s6u "satana" gi cd ei tofi trdiesc "in iad". .Satana.\--- . Copilul era mic. A denatura firea e ugor. tatll holba ochii. pe care le inchide sistemul genetic. 160. iar ai venit beat pe capul meu?" La asta. mult mai ugor. . mediul totdeauna alege una singurdr. . satano.Al cui egti tu? . Cu treaba asta. ci la mai multe. Cdteodatl insd vin wemuri cdnd pare cd se ndruie stihiile. Din acestea foarte multe. inclegta purnnii. gi-un potop de injurAturi iegea pe gurd.ca printr-un mediu dirijat sd obfinem o muscd numai cu un ochi. Cu alte cuvinte. .Cum te cheam5? . inv6!6torul incremeni.cine mai poate dirija furtuna? De multe ori haosul il anunfa prima celultr a mediului: familia necregtinE.

alfii la aventuri. Un atare brrbat nu-gi va mdntui sofia prin nagterea de fii3. aApocalipse. Instinctul femeii ins6 e matemitatea. cdlcarea unei legi omenegti d6 infracfiunea legii gi se pedepsegte.15. fdcdnd-o sd umble gi ea dupd pldcerea pdtimagd. ca prilej al descdrcdrilor sale genezice. mintea sltrbegte gi nu mai poate strvili dezechilibrul din ce in ce mai mare. pana ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. deci. . deocamdati. O mare disarmonie constd in faptul cd instinctul blrbatului e in conflict cu instinctul femeii. sau la lupanare. Mai mult chiar: ea aprinde organismul gi-l impinge pana dincolo de posibilitifile sale functionale.S. reglement6ndul potrivit cu rostul slu originar. dupd r6nduiala firii. ' I Timotei 2. Copilului pdnd se desprinde de mam6. Instinctul b6rbatului wea mereu femeia. introducerea in viafd a unui dezechilibru consimfit de minte. Deci plEcerea. ci o va osandi cu ucigagii gi curvarii. Dac[ urmeazil mereu aga. cdut6nd sd scape de rostul firii sale. s6ltAnd sensul firii la rosturi mai presus de fire. precum se gtie. gi mai putini sunt cei ce-i convertesc energia prin infrdnare. trebuie sd fie ldsatd in pace. sau o va face criminald. ea provoacd frdngerea oricdrei cenzuri morale gi-gi duce supugii pana la doaga nebuniei. cheamd repetarea din ce in ce mai deasd a actului. pundnd-o s6-gi ucidE in pdntece fiinfa fdr[ apilrare. prin puterile rafionale ale sufletului. crutatil numai pentru ea ins6gi. c6 ptrcatul este o cdlcare a legilor viefii. pdzind-o de rostul zrmislirii. Cdlcarea legilor divine ale viefii se mrme$te pdcat gi se pedepsegte precum s-a spus gi precum se vede . ce va face blrbatul ? Sau igi va perverti sofia. dar necinstind-o.cine vede. $i iardgi. ii trebuie doi ani.EREDITATE $I SPIRIT 261 o nAnAcmA e DURERTLoR Am rdmas inJelegi. Prea pufini sunt berbafii care-gi sttpanesc instinctul irational.2l. cum nu se mai poate spune. Altii recurg la sterilizare. sau va practica scdrba onaniei cu femeia sa'. care invadeazd spa[iul viefii cu spectrele sinistre ale morfii pe picioarel. printre care gi el de asemenea va fi4. Deci.

irascibil pan6 la exces.ceea ce e o plagd de-o nebdnuitd intindere in toate mediile sociale. E un adevdrat dezechilibru umoral. Din nimicuri. pene h ffistefea gi melancolia cea mai profundE" gi uneori.AnArmt 252 De multe din nevoile acestea sunt de vind gi pdrintii celor dou6 parfi. Aqa zic medicii" De la pdntece durerile se intind la rinichi gi in jozul pdntecelui. indwd ap6sdri.rarea bdiefilor.Aga. cu deosebire la femei: tulburtrri grave ale sen5tiifii. apar tulbw5rile nervoase. Mulfimea firigoarelor nervoase ale plexului hipogastric.nogire bnrsc5. care face biata victimd sd treacd de la explozia violenfei. p6n5 la ideea sinuciderii.1@1 - F cAnanp. tulburdri indeosebi neruoase gi mintale. Durerile se stArnesc gi cresc in wemea mersului. impingi de mil6 qi ajutati de gtiinf6. se aratil gi pedepsele acestei fraude. intr-un raport conjugal normal. de pild5. organele genitale feminine trec succesiv printr-o fazl de congestie intensd gi o fazd de sl6bf.lucru care aduce uneori grave neinfelegeri conjugale. care-gi pierd astfel funcfiunea lor nonnal6" . Explicafia. Iat6. . cu desdv6rgire necunoscute nici chiar medicilor. pe urmd alterarea lor anatomicd. furii. fire conch:zia naturalE. la ob6rgie sunt drlreri locale. fereala. a$ wea sd gtiu de ce nu-s pdrintii la fel de grdbifi 9i cu insr. explozii violente. oatre. adevSrate sincope ale judecdgii care nu mai pot fi infifanate sau stdpdnite. ci demascErn. aruncd pe bolnave in plin domeniu psihiatric.onania cu femeie. Congestiile acestea cu repetilie produlc alterani intense gi profunde in sdnul fesuturilor. Deodatd cu durerile acestea. dar cu tulburdri reflexe la distanfS. in vremea ridicdrii sau agezdrii pe scaun. iar cu rr'remea. ia un caracter permanent. iritalii. neisprdvit. Fapta lor gregitii incurajeazd tdinuit sau pe fatd frauda neomdtusian[ . care schimbd profund starea psihicd gi mintalE a bolnavelor. e5. Asta-i frauda gi isprava" De aceea nu t6cem.F.Caracterul schimbdtor ajunge iritabil. oe stabilegte cr-rsul regulat in circulafia sdngelui. Urmeazd o tulburare a nutrifiei fesufurilor.q inrp. fenomene dureroase ale pdntecelui. cu vremea. Actul conjugal falsificat. lasd sI persiste in vase o stare de inecare c€. dupd scurti vreme. pdzirea . uneori in rnembrele inferioare. firigoare care pleacd de la uter gi se unesc cu sistemul cerebro-spinal. pe edt sunt de grAbili cu mdritarea fetelor. a ridicflrii vreunui lucru gi peste tot in wemea intimitiifii.

mugurii viefii. neatras spre onanie gi aproape deloc dispus spre nervozitate. incurabilI. De aceea fara e in mare jale. gi predispus spre boli nervoase.EREDITATE $I SPIRIT 263 Aga se instaleazd. fnvers. furA gi sunt desfrAnafi. de se vor cdsdtori. . aduce pe lume copii predispugi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos sau. Dacd i-a fost stArnitd senzualitatea . sterilitatea definitivd. zic6nd: 4. nici in vremea dezvoltarii intrauterine n-a fost tulburatii de b[rbat gi nici in vremea aldptdrii copilului. Tofi jur6 strdmb.. vor mdri dec[derea gi necazurile. Ultimul efect: denatalitatea. dacd mama igi pervertegte rostul maternitilii sale. Poporul meu va pieri. suntem chiar pe cale sI inhlf5m c6teva cercuri vicioase. cdci firea te pedepsegte cu aceasttr crudi intoarcere a lucrurilor: ifi calificd fapta gi i1i condamnl neamul la moarte. etc. Asta-i ocolul de cercuri gi se soldeazd cu stingerea neamului celui ce apucl pe panta pervertirii rosturilor firii. nici cunoagtere de Dumnezeu in far6. de pild6: insugirile copilului atdrnI de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul maternit5fii la femeie. cu viclegug. depopularea. Parcd auzim glasul de foc al lui Osea proorocul. dacd mzlma n-a fost incd impinsi in acea aprindere a senzualitifii. Aga se stinge neamul.. noul venit va fi un copil prea pulin inclinat spre trezirea genezicd prematur5. pentru cd nu mai cunoagte pe Domnul. nu se vor inmulti. Problema iscat6 are gi urmdri. fiindcd nu mai este credinf5. nici iubire. cdci au ingelat pe Dumnezeu. Toatii aceastii povard igi are rddlcina numai in aceastd trezire afartr de cale a senzualitafi mamei. ucid. Atunci in zadar mai doregti copiii. sf. mint.. iar locuitorii fdrd vlag6. Cend se vor desfrdna.evolugia embrionului in atari condilii de viafi intrauterin[ aduce pe lume un copil ugor aplecat spre onanie precoce gi t5zie. dupd cdte-o lungd perioadi de sterilitate voit6.vdrgesc fapte silnice. Deci.ceea ce e o decddere de la rostul firii sale.. ereditar nervos. o pervertire convenabild pentru mascul . l-10: Domnul std la judecatil cu locuitorii pdmdntului. 9i va fi un copil arfdgos.

care prin revelafie gtia geneticd. Dacd omul e constmit pe mai rrulte planuri de existenfd" pe mai multe z. Situalia aceasta mai are gi alte urrr[ri. nu se d6-napoi nici de la crimf. ca sd nu tulbure viata viitoare a celui ce vine in lume cu un anumit rost de la Dumnezeu. Iar dup[ ce au inceput oamenii a se inmulfi pe pf. SAU N TAMOELEGI NASCUTI Instinctul poligamic al b[rbatului mai face gi isprava asta: nu pdzegte porunca lui Dumnezeu.ctne. orice nesocotire.264 cARAREA hrpAnATm De aci gi de pen6 aci. rFapte 17. . al oricdrui mascul. astfel: Geneza 5: 27. Moise. Geneza 6: 1. Faptul c[ un bflrbat nu se poate stiipini. $iJ cufundE in regnul din subordine. cum am vdzvt. ne dd cdteva documente potrivite gi la pozifia la care ajunserdm. Toatn zilele lui tdatusalem pe care le-a trd. omul car€ n-are nici r:n Damnezeu 9i nuJ intereseazE nimic decdt desfrdul lui. gi. Desfrdnarea blrbatului gi pervertirea femeii zddlrnicegte rosturile urmdrite de Dumnezeu cu oamenii.m6nt gi li s-au ndscut fiice. Omul care se intunectr despre Dumnezeu gi suflet despre moral5 gi ordnduirea spirituald a venirii copiilor pe lume. orice dezechilibrare a condifiei sale annonioase. anle urmlri. COPM NATI. tndim gi sr:nteml.. fr6na a $aptea: "Sd nu desfrdnezi".28. de aceea El a dat oamenilor porunctr. in care ne migclm.'RALI. il degradeazA" iI coboar[ de la cinstea de om gi de Ia rangul de bdrbat. sigur cii roada sa va insuma in sine toatl lipsa lui de echilibru cu marele mediu divin. urmeazd cd toatii wemea sarcinii gi a alitptilrii b[rbatul trebuie sil se infrdneze. pe ldnge cele zise mai sus.it au fost 969 de ani d apoi a mrnit.

. "Zilele omului sunt 70 de ani. Care va fi media viefii in zilele noastre. -Biserica. adevdrate chipuri ale lui Dumnezeu printre viefii. 12. Dar Domnul Dumnezeu a zis: "Nu va rdmAnea Duhul Meu punrea in oamenii acegtia. care pe cine a voit. iar spila lor blestemat2i.. iar de vor fi in puteri 80 de ani. ca el sd renunfe la ele gi sE se coboare satisftcut la singur rolul de mascul gi femela ? Asta-i toatil aspirafia lui ? Neinvdfat la un ideal mai inalt. fapt este cd nu mai sunt batrani . osteneald gi durere". gi-au ales din ele sofii. urmdrifi buletinul necrologic Ai aflati. L-a inzestrat Dumnezeu pe om cu atdtea darwi minunate. Cei nelegiufi pedepsifi vor fi.batrani venerabili. Scurtarea inlelepciune 3: 10. gi ce este mai mult dec6t acegtia. gi-I nesocotegti rdnduiald 9i-1i cere s-o urmezi. Femeile lor sunt fdrd minte gi copiii lor stricafi. Dar fdrd nici o urmdrire. ca s5-l indrepte gi s[-l ajute spre imp6rdlia spiritului. ca unul ce avea s-o pdfeascd. . sigur cd se afld in disonanfd gi in dezechilibru cu Dumnezeu. Solomon. vdz6nd cd fiicele oamenilor sunt fiumoase. a intrevdzut acestea: oameni. Biserica. aga dupi cum a rdnduit Dumnezeu o institutie. 3. prin urmare. Nici cd se poate mai drept. sau nevrdnd sd osteneascd mai sus. incdt pe wemea lui David le-a mai fbcut Dumnezeu o reducere: Psalmul 89: 10. pentru cd sunt numai trup. tocmai cu acest scop.EREDITATE $I SPIzuT 265 2. Cu toate acestea pricina s-a lecuit abia in puhoaiele potopului. pentru cd El are o sau ii t6g6duiegti existenfa. Deci zilele lor s[ mai fie o sutd doudzeci de ani". Rdutatea insd a trecut asupra urmagilor gi prin puntea lui Noe. a venit neamului omenesc ca o plat5 pentru c[derea in desfrdnare. Fiii lui Dumnezen. De Dumnezeu nu scapi pe simplul motiv cd nu-L asculli.

infelepcirure 4: 3. Astfel in locul ce urmeazd e vorba de un tatL fdcdtor de toate relele. 6. ea avea-va roadl la cercetarea sufletelor. 18. crud la m6. Chiar dac6 se vor imbrdca wemelnic cu ramuri. Fiindcd pruncii ndscufi din somnul necurat surt martori ai nelegiuirii perinfilor. Iar de vor muri de timpuriu vor fi fdrd nddejde 9i frrI mdngdiere in ziuajudecIlii. Acestea sunt mdrturii biblice despre destinul de mizerie al roadelor ftlrldelegii. fiind fdr6 temeinicie. Fiii desfrdnafilor nu vor avea desdvdrgire gi s[mdnfa din patul nelegiuit se va stinge. 5. rodul lor va netrebnic. nu vor fr de nici o treabd" gi bdffinefele lor. pentru cdteva excepfii.. Prin cuvdntul lui Iezechiil proorocul stribate totugi o razd de indurare. la urmd de tot. Mulfimea pnmcilor la cei nelegiuifi nu este de nici un folos. Ramr:rile lor vor fi frdnte mai inainte de maturitate. degi vor avea viafd lung6. dax . de pe unna instinctului desfrinat gi poligamic. 19.-r 266 cAnanen iMpAnATreI 13.printr-un concurs de . Ne intereseazf enortn lucrul acesta. vor fi fArA cinste.. se vor zgudui de v6nt gi se vor dezrddlcina de puterea vijeliei. 16. din mlIdilele lor spurcate nu se infige rdddcini in addnc ai nu vor avea temei nezdruncinat. c6nd stai s6-i fi cercetezi. 17. fericitd este cea stearpd care nu s-a phngdrit gi care n-a cunoscut pat cu pdcat. al redresdrii unei mogteniri mizerabile. CEci neamul celui nedrept are groaznic sfhrgit. Drept aceea. 4. Cdci.ncare gi de nimic bun.

Biruie in el rnogtenirea. prin cuv6ntul Sau. El este cavza primard care configureazd viafa in toate particularitiitile sale. cu preful gi cu osteneala unei ' ] vieli curate. dacd unui atare pdrinte: Iezechiil l8: 14.copilul sdu pricepe deosebirea dintre bine gi rdu gi se feregte de faptele tatillui. ajutd pe om prin darurile Sale. prin Biserica Sa. cdrmuiegte chiar. a doua creafie a omului. Iisus llristos insofegte pe om prin invd]Etura Sa. care . 19. probabil mai bunf. el se pdzegte gi nu face nimic asemenea. Dar vefi zice: pentru ce fiul sdu nu poartd nedreptatea tatdlui sdu ? "Pentru cd fiul a frcut ceea ce era drept gi legiuit gi toate legiuirile Mele le-a finut gi le-a implinit: de aceea va trdi. El decide.EREDITATE $I SPIRIT 267 ajutoare vdzute gi nevdzute .Iisus Flristos intovdrIgegte. Deci. ca un Dumnezeu pretutindeni de fa15... nu se poate rezolva gi nu se poate converti. o creafie din nou a firii. in infinitul mic. iar mai mult decdt acestea . ce calitafl sau defecte sd fie expulzate prin cele doud globule polare... acest om nu va muri pentru nedreptdfile pdrintelui sdu. vlzdnd toate cdte le-a l6cut tat6l sdu. . prin sdlEgluirea Sa in noi. e cu putin![. gi in tofi. in temeiul pretutindenitiifii gi atotputerniciei Sale de Dumnezeu. ci in veci va tr6i. SA NU SE POATA Conflictul sau disonanta dintre instinctul poligamic al b[rbatului gi instinctul matemitdlii femeii nu se poate infrdnge." Adicd e cu putin!5.. 17. decdt in cazul cdnd ambele parfi trdiesc invdfitura cregtind din toate puterile fiinfei. care vdzdnd pdcatele. prin rdnduielile Sale. a mamei. inc6t fiecare ins e unic intre oameni. NU SE POATE. creafia fiecdrui om ce vine in lume. De i s-a ndscut un fiu. pentru fericite exceplii.care se gtiau gi pAnS aci . despovdrarea de sub o mogtenire mizerabile? Da. Cregtinismul e a doua creatie a lumii.

fie prin calea nagterilor. sau iertAndu-l de ele. dupd care: "Tu singur te pedepsegti cu rdutatea gi tu singur te lovegti cu ateismul t6u". .i-i- 268 cARAREA irvpAnATrpr cuprind jumdtate din numiirul cromozomilor. neghina recesivd gi. va fi in stare s[-gi infrAngd pornirile pervertirii gi sd pdzeascd netulburat. in vremea strdduinfei celui din cauzd. 3. prin mecanismul ereditelii. dezechilibratii devin gi mai t I Cotinteni mullime de geneze recesive in 11. amplificate de puterea gi binecuvdntarea lui Dumnezeu. Un atare bdrbat pdzegte fdrd vrajbS predania pravilei bdtr6ne. dec6t trdind prezenfa nevdzutd a lui Hristos in noi. trdind invdfdtura cregtind in toate fibrele fiinfei. care creeazd" in dependen!5 cu omul gi potrivit cu faptele sale. fie de-a dreptul. in vremea cuveniti" mugurul viefii. Toate acestea le face contabilitatea absolutd a lui Dumnezeu. Puterile credinfei. . nervogii. El inclind sd fie una sau alta din configurafiile . Abia un b[rbat. Vorbim aci cu toat6 intelegerea gi cunogtinta ce s-a nimerit la indemdnI. au influenfi nebdnuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitifi. prin lupta cu sine insugi.U El forrneazd destinul nostru in aga fel incdt o a$ezare specificd in infinitul mic sd aib6 urmdri imense in configurafia gi in faptele noastre viitoare. dacd s-a silit. Pe cdnd slabii. ajungdndu-l cu rdutdfile lui din urmd gi intorc6ndu-i-le in brafe. nu e cu putinfd. s6-gi dob6ndeascd iertarea. Iegirea din inghesuirea aceasta.ceea ce face cu putinfd lui Dumnezeu sd scoati afar6. nu intervine. ceea ce lui Dumnezeu ii este foarte cu putin!6. Minunea acestei refaceri se intdmpld oriunde se afl6 credint5 indeajuns.ca pe unul ce gtie: ce binecuvinteazd Dumnezeu gi ce pedepseqte.probabile pentru noi gi sigure pentru Dumnezer. dar nu desdvdrgegte lucrul fdr[ noi. ca sd strdmute configurafia recesiv6 intr-una dominantii. care-l opregte in posturi gi sdrbdtori gi in zilele asupra lor . cd bdrbafii cu un sistem neryos rezistent sunt capabili de infrdnare. . sd fac5. care are cap pe Hristos'. Puterea lui Dumnezeu nu are hotarele neputinlei noastre gi de aceea nimic nu-i este cu neputintE. ne-a fbcut fhrd noi. sd revind geneze dominante. Unde ins6 nu vrem gi noi. gi nicidecum hazardul. de la rodire pan6 la desprinderea deplind de la sdnul mamei.

in trlirea intensd a credin]ei cregtine. iar mai sus n-au nici g6nd s-ajung6. Asta o spune Carrell. pdzind legile lui Dumnezeu gi infrAnAnd patimile contra firii. Cregterea normald desfdqoard viafa omului in faza. ci se cere gi vdrsta credinfei in Dumnezeu. nu i se gdsegte acestui instinct alt rost de Ia Durnnezetr. OmuI.EREDITATE $T SPIRIT 269 anormali tn unna infranArii poftelor lor genezice" Persoanele tari se fac mai tari. Mulfi nu trdiesc decAt prirnele doud faze a\e viefii. in emoliile iralionalitefii. Viafa noastrd are trei faze. Tr5ind intr-o cdsdtorie cu acegtia. Jii4a necunoscutd. nu instinctul. Biserica cregtin6 mereu atrage aminte fiilor sdi duhovnicegti si nu se cufunde. nu pofi fi decAt intr-uln permanent dezechilibru cu cerinfele spiritului. inglduifi de lege. spirituaid. in vdrsta lor spirituald. vegetativd pen[ la nagtere. numai cu aceasta aduc gar:anlii suficiente cd in cdsltorie vor tr[i. PIJI DE OM N PUI DE CER. ed. prin care. p. l5l. sd se asigure stiipAnirea peste patimi" Majoratul pdrfilor il decide mintea. prin aceastd form5 de ascez6. . ca sE nu-gi inchidd astfel uga de iegire din intuneric in lurnin6. tinerii ajungi la trdirea cregtind a vietii. iar pentru partea - cregtind e un fel de mucenicie fdrd nddejde sigur6. credinfa.rul anilor. Ed. ffud limite precise. Orice denaturare a acestui rost e desfrdnare gi cddere de la trdirea cregtind la viata pegAn6. Viala acestora e o injurlturd continud la adresa spiritului. decdt singur rostul rodirii de copii. faza bio-psihic6. infrAnarea nu desfrdnarea. I[. in dezvoltarea ei: faza. nu necredinfa. ca intr-un rost ultim al viefii.1944. cele dou[ pdrfi trebuie sd se simtii cd sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui I Alexis Carrel. un rnare doctor al timpultri" Iati de ce la cdsdtorie nu ajunge nurnai numf. abia acum. gi faza spirituala. In opera recreafiunii omului in Fkistos. "pdzind hotarele legii". CSci oricum s-ar cduta. Cugetare4 Bucureqti.

. care urmdregte printr-ingii o intengie divind" imbrdcatd in pui de om. l.7. Astfel. E singura garanfie a unei cdsdtorii durabile gi pidcute lui Dumnezeu. prin Isaia proorocul. . CuvAntul se tAnguie: "Piere dreptul gi nimeni nu ia aminte. vorbind de trdirea ll Corinteni 3. iatd iau pe aceastii sord a mea. Tobie. la cinstea de Tain6. ca pe un nou fiu al Sdu gi s6-l suie pe treptele desdv0rgirii fdpturilor Sale. iatA cd disparilia dreptului e o problemI. O cdsdtorie cu o a$a socoteald o binecuvinteazil Dumnezeu cAnd ridicd nunta de la instinct la rostul ei spiritual. . Isaia 57. nu pentru implinirea poftelor mele. Situalia aceasta a lui Dumnezeu o gdsim exprimatii in Scripturi. . 2 3 Tobit 8. sub diferite forme.Foarte simplu: Cd nu se mai nasc. ci intr-adevdr ca femeie"2.$i e de vini omul? Trebuie sE se intrebe omu[. de care suntem tragi la r6spundere. iar aci. Cdsdtoria are cuvdnful. neapdrat ii trebuie gi o cdsdtorie corespunzdtoare pe pdmdnt. al mediului dirijat de religie gi de educatie.. Cend vrea Dumnezeu sd intrupeze un gAnd in lumea vdzutA. se due oamenii cinstili gi nimdnui nu-i pasd c[ din pricina rdutlJii a pierit cel drept"3. a zis cuvintele acestea pline de socoteald: "Doamne.9.Iatd cd trebuie. celdtorind in altd fard s6-gi ia nevastd.Cum pier dreplii gi nimeni nu ia aminte? .- 270 cARAREA irrrpAnATrer Dumnezeut. de vreme ce-i aflat de vind. Din cele de pdnd aci s-a infeles ceva din mecanismul ereditilii. de ce nu se mai nasc drepfii ? .

aproape cojitn de materie. De aci relinem faptul cd organismul viu inregistreazi cu atAt mai ugor un bombardament al energiei sufletului gi-i pricinuiegte mutalia infinitezimalS" dupd dorinfe. Pachetele acestea de energie. procese uriage in configurafia persoanei. zvArlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat. care bombardeazdmateria sau celula vie. ne aflem in plinl structurafie spiritual[. S-a scris chiar despre biologia cuantelor. in credint[. prin amplificare. uneori chiar gi in macrobiologia societf. Nagterea de fii. Deci. deci gi asupra trupului. ci cel mult de un indeterminism in fizicd. incit nu e identic in mod absolut cu el insugi de mai inainte de experienfd. Convingerea cd se poate gi ceea ce ni s-ar pdrea cd nu se poate. Toate constatErile astea sunt iegate de nume proprii. intr-o atare perspectivd ni se face pe deplin infeles cuvdntul Sfhntului Pavel. dau acele mutatii neprevdzute in structura obiectivului lor. recunoscute de lumea intreagd. nu se poate vorbi de o determinare riguroasd a configuratiei materiei. atdrnltoare totugi de factorii omenegti ai cdsdtoriei. Iar o mic[ schimbare in microbiologie dezlfurfuie. "Se va m6.Jii. acesta se influenleazd gi se schimbd intrucdtva. Prin simpla atingere a unui obiect structura acestuia s-a schimbat intrucdtva. Avem probe unde nici n-am bdnui: in fizica modernd. cum sd nu fie in stare blestemul unei babe. deci nu e cu putintd implinirea intentiei divine.EREDITATE $I SPIRIT 271 cre$tind. Drept aceea. decdt cu un sof in stare de aceeagi credinfd gi petrecere. ca t . deodatd cu o petrecere de acest fel. care chiar condilioneazd mdntuirea femeii de menirea ei de mamd. in iubire gi in sfinlenie".ntui prin nagtere de fii. despre puterile sufletului asupra lumii frzice. e o putere neb5nuit6. I Timotei 2: 15. dacd st[ruiegte cu deplind infelepciune (aga numeau cei vechi infrdnarea). Prin simpla indreptare a energiei cunoscdtoare a sufletului asupra unui lucru. e ceva care contravine instinctului poligamic ai fbra alti socoteal[ al b6rbatului frr[ Hristos. un fel de amplificare a voinJei omului cu rrointa lui Dumnezeu.

c[tre Dumnezeu. copilul se va imbdta toatd viafa mai ales befia are gi suport ereditar.gii la jud. rdsplatd de fericire pentru ostenelile tale. qi cei ce-ar invdfa-o vor gti ce sd rdspundd". In atari strddanii. va caracteristica intregii vieli a urmagilor. copilul va fura toata viafa. Supdrdri. din rru in bun? cu ce sd fie mai prejos rugdciunea unei mame pentru mugurele sdu. se va ruga gi copilul ei. Deci nu te ldsa corupti de soful mai slab de fire gi nepricepand minunea ce o strvdrgegte credinfa ta. dureri. . ca tendinfe sau predispozilii. Deci toate acestea trebuie ocolite. in wemea in care trebuia pdzit. Nota sufleteascd dominanti in familie. dacd mama furd oarece. cu care n-ai vrea sd te supere. Acum e vremea cdnd sd faci ce vrei din copilul tiu. rata fazn spirituald a vielii de familie. rdbdAnd penfiu un rost divin o pravild sfZint6. zisd. Se roag6 m€rma lui Dumnezev. mamd. cu tot focul fiinfei sale. care sdvdrgegte prin tine minunea imbindrii unui pui de om cu un pui de cer.. "Cei ce-au pdztt pravila sfanti. pe care copilul le va avea pentru toatd viafa. melancolie. $i iaregi: cum sr nu fie in stare rugdciunea cu iubire s6-l foloseascd gi sd-l schimbe.)ry 272 CARAREA heAnATmr voinfa ei sE nu-l ajunge qi sE nu-i schimbe configuraf ia fizicd gi psihicd ? Gdndirea indreptatd ca o sdgeatii poate pricinui la fintn leziuni organice. amdrdciuni.ndtate. iar mai cu deosebire ale marnei in vremea celor nou6 luni.ecat6. cu deosebire din vremea aceea. ca str nu pldngi degeaba pe urma ticIlogiilor copilului t6u pe care nu l-ai pdzit curat. fiindcr numai acum pofi gi te ascultJi cu desdvargire. se intipdresc in copil. nesd. sfinfi-se-vor. in vremea aceea. Se imbat5 mama odate. predispun copilul la tristefe. Iatd de ce vin: Iisus la nuntd gi nunta. gi mai ales a mamei. orice mamd se va m0ntui. ca aceasta sd nu-l foloseasc[ in chipul pe care il doregte? Mai mult: toate strrile trupegti gi sufletegti ale celor doi pdrinfi. acum egti cu deosebire datoare s[-l pdzegti de toate relele. Indreaptii purtirile tale. despre care zice Sfhnta Scripturd: fi tnlelepciunea lui Solomon 6: 10.

VI ICONOMII TAINELOR I-l .

pentnr infrinarea deslvdrgitil in c6sdtorie. deoarece este vrdjmdgie impotriva lui Dumnezeu. veJi muri.CUVINTE HOTARATOARE Sfanta Scripturi. iar dacd ucidefi cu duhul poftele trupului. Cdci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurifie.' . Ci pofta cf. ca sE fie gata oricAnd de Sfrnta Imp[rtiqanie gi de mlnurisirea muceniciei. I Corinteni 7.12-14. ca sI gtie fiecare dintre voi s6-gi stdpdneascd vasul sdu in sfinfenie qi cinste."l Cei ce sunt insd ai lui Fhistos. socotind copiii mugurii cdsdtoriei. nu care nu cunosc pe Dumnezeu. prin Apostolul Pavel. 2 I a 5 I Tesaloniceni 4. fiindcd nu se supune legii lui Dumnezeu gi nici nu poate. Sflntul Pavel ins6. trupul gi l-au rastignit impreund cu poftele'."a Pe wemea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu. Caci.24. iar rugdciune gi Sffinta implrt5ganie sdmblta gi Romani 8."3 Cdci: "Voinfa lui Dumnezeu aceasta este: sfinfirea voastrd. miercuri gi vineri. imparte oamenii in douE cete: in trupegti gi duhovnicegti. vefi fi vii. fiii lui Dumnezeu sunt. Post era .7. sufla urgie mare peste cregtini. Fiindc[ tofi cdfi sunt mdnafi de Duhul lui Dumnezeu. nu pot sd plac6 lui Dumnezeu. 3 Romani 8. iar cei ce se fin de duh. De aceea mulli erau hot5rdfi in patima poftelor. Pavel Apostolul. D-o ing6duit infrAnarea desdvdryiti decdt pentru vremile de post gi rugdciune5.lu suntem datori tnrpului. ca sd viefuim dupd trup. "Cei ce se fin de trup poftesc cele ffupegti. I. daci viefuifi potrivit trupului. 5-8. cele duhovnice$ti. 'T. cum fac necredinciogii. Galateni 5.rnii este moarte. 3-5. De aceea cei ce sunt in c€une. ca si vd ferifi de desffinare. ei. ci la sfinfire. 5.luni.gi este .

.276 cARAREA lvrpenATrsr duminica.26. cei ce cumplrtr ca gi cum n-ar stilpdni. Pavel. investit cu putere. cu intinderea gi cu lungimea de weme. cu aceeagi datorie ca Pavel. Ioil2. o micd strdmbare dintr-un ins. e cu putinfd I t I Corinteni 7. Dezlegat egti de femeie. i s-a strAmbat mintea.i postiri sfinte. Sldbdnogindu-se cregtinii. socotind insd gi nevoia ceasului de fald.26-31. Caci scrie: "Dormind oamenii. ca gi cum nu s-ur folosi de ea. le dE sfatul acesta: "Bine e pentru oricine sd fie a$a cum se gdsegte. Acesta e un somn de primejdie. Ceea ce se petrece in mic. nu ciuta femeie. gi cei ce se folosesc de la lumea aceasta. care s-au intins ca o noapte de osindd peste biefu oameni. cum se tAnguia Iezechiil3. Aqa se intAmpld c6: "lipsind preotului cunogtinfa legii gi b6trAnului sfafirl". nu mai poate pricepe cele ale vielii duhovnicegti. ci o lasd s6-gi facd de cap. urgia vremii de atunci. Sfinfii Pdrinfi au adlugat pe rdnd cele patru posturi mari. Deci nu flrd rost atragem luarea-arrinte cf. .. poate da intre oameni o rdt5cire cum nu s-a mai pomenit. care sunt post in toate privinlele. Legat egti cu femeie... neghinele vrdjmagului vor s6lbdtilci oile impotriva pdstorilor. aMatei !3. a venit w6jmagul gi a semlnat neghinE printre grdu Si s-a dus'{. din amdndoud perfile. oamenii orbeclie in mullimea negtiinJei gi a lipsei de sfat. Aga incdt cei ce au femei sd fie ca gi cum nu ar avea. copiii. Pene atunci. cu trecerea vremii. blgem de seamd cE preotii vremurilor noastre. De atunci au blgat de seam6 PArinfii cI omul fdra infrdnare decade.25. intr-un om. se petrece gi in mare."2 in zilele urgiei de pe urm4 la acelagi sfat se va ajunge. nu mai urmlresc desfrdnarea ca pe un picat care dEr6mi alcituirea omeneascE" in intindere gi in adAncime. C[ci fa[a acestei lumi se trece. Se iasd mirele din cdmara lui gi mireasa din iatacul ei !"1 Sf. nu cduta desfacere. Ceea ce se petrece in rnicrobiologie se petrece gi in macrobiologie. De la faptul neinsemnat cd unuia. 3 Iezechiil 7. in omenirea intreagd. ca urrnare. in societatea omeneascI. Ioil proorocul de mult cuvAntase: "Geti. iar fdrd post nu se poate infrAna gi. 15-16. Ei nu mai au indrEzreala sd o mdture afarl din Taina c5s6toriei cregtine. Cdci de-acum vremea s-a scurtat. cu deosebirea cd. de aceea se ajunge la slrdcirea gi rdtitcirea roadelor ei.

nu poate avea spre apdrarea pdcatului sl5biciunea tmpului. Cunogtinfa mdntuirii trebuie. cu orice pref. Drept acee4 zice SfEntul Maxim: "Nimenea pdcdtuind. gi deci mdntuirea. 2 I r .. De acegtia insd care sd ffiiascd viafa in Hristos."2 in veacurile de aur ale cregtinismului. aceasta le fdcea ugoard lupta cu patimile. la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Faptul cI Iisus a venit la nunti cu ucenicii Seit dovedegte cd de la nunti se incepe prima minune dumnezeiascE spre bine. C[ci dumnezeirea Cuvdntului. Maxim Mdrturisitorul. rar dacd se mai aflfi trebuie ndscufi. reaprinsd intre oameni. tocmai pentru ca oamenii sd se simtii gi sd nu mai ingtrduie intr-insa gerpdria ffuAdelegilor. fiind totdeauna dupd Har in cei ce cred in El. de aci se ridici o stavild impotriva pustiirii firii omenegti. op.4.c6ci de ea atArn5 o credinfd mai luminatd. vegtejegte din trup legea pdcatului. Cunogtinla mdntuirii4.. trebuie sI induplec[m pe o€tmeni la o viaf[ mai curatJl. loan2. ol Timotri2.255. 10. oricdt ne-ar costa indrdzneala aceasta. credinfa va ajunge sd se strdmbe $i in tot felul sd se stingd. precum gi infrico$area de urmtrri. prin dezlegarea ei de blestem. de unde odatl lumina ca soarele intre noroade. De aceea se ridicd gi nunta din desfrdnare la cinstea de Taind. 3leremia6. trdirea in Flristos era mai puternicd gi mai intinsd intre cregtini. cdci cu ce vine. Cdci unirea cu Dumnezeu-Cuvdntul a intirit toatl firea. De aceea azi. . pentnr ci o trdire in Flristos ne-ar scuti de vorbd. Sf. Drept aceea iau in ajutor propria lor mizerie.ICONOMTI TAINELOR 277 se se ajungd Dumnezeu. intre cele gapte. cit.p. ca gi mai mari mizerii. Rdspunsuri ctttre Talasie. altii cale nu rlmine. cum vine. a mai vorbi de luptd cu patimile insemneazd sd-ti aprtnzi paie in cap. Calea aceasta e treabd de cdrpaci. azi abia se mai ztrregte ca o stea" c6ci gloatele ged in intunerics gi in umbra morfii. sMatei 4. in veacul nostru ins6.16. nemaildsdndu-ne nici o apdrare pentru pornirea cu voie spre patimi. cdnd Dumnezeu a ajuns de rds3 chiar intre cregtini.2.

Acegtia nu sunt imprer:nd lucrdtori cu Dumnezou. p6c6tosul simte un Dumnezeu aspru. Isplgirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu in destinul insului gi in destinul neamurilor. iubirea divin6 de totuqi putinfi de iegire din infundetura rlutifii ce se pedepsegte pe sine ins5gi: de se va gdsi cineva si stea bun pentru sdi inaintea lui Dumnezeu. cdrora le-a dat avufia Sa pe mdn6. cArmuirea prin simpla atotputernicie a voinfei Sale. 15. Ceea ce se pare lui libertate. n-are voinp liber6. Astfel de libertate insd nu are decdt dreptul. stricat de fdrddelegile oamenilor. Aga se face c[ simJirn un Dumnezeu atotputernic. Dumnezeu ocdnnuiegte lucrurile in multe feluri. prevdzufi de Dumnezeu cu slujba aceasta incd mai inainte de-a se nagter gi trimigi sI o implineascd. care nici nu ingdduie sd li se zicd pec[togi. prin care constrdnge faptele oamenilor cu urrnirile lor. hotirdtoare de om. iubitoare de om. tocmirea celui ce vine capdt6 insugirile ' de a-l putea indeplini. Acegtia. echilibrul creatriei gi echilibrul viefii. ameninldtor.5. sunt slugile Sale. care restabilegte. fiindc6 el a cdqtigat iubirea lui DumnezetL PEctrtosul e rob pdcatului. atdrndtoare de libertatea omului. Dintre aceste multe feluri alegem douE spre tdlmdcire: cdrmuirea cea peste gtirea gi putinla nintii omenegti. ocirmuirea atirndtoare de om. Peste lucrul lor trebuie sE vind corecturi divine.)- 278 cAnannn lupAnATmr DESTINUL TALA}ITILOR Dacd rdmdnem infelegi despre faptul cd in fiecare ins ce vine in lutrre. Acliunea aceasta lui Dumnezeu. Drept acee4 pe cAnd drepftrl cunoaqte un Dumnezeu personal. plin de iubire gi apropiat oamenilor. e un dezechilibru in crealiunea lui Dumnezeu. Dar snnt pdcdtogi cu totul wdmryi lui Dumnezau. ascuns. peste voinlele oamenilor. o numim ispSgire. din iubire. Iar a doua e ocdrmuirea la care leagd gi slujirea omeneascd. . Dar cu toate cd rdul se pedepsegte prin sine insugi. Ieremia 1. ne afldrn inraz. gi. Adic6 libertatea lui Dumnezeu f6cutE. atotputernic Ai tare departe. un plan pe care-l urmdregte intre oameni. potrivit cu el.aunei mari taine. i a f-tii I Galateni l. Dumnezeu ascunde un g6nd al Siu.

op.) 13. lui aveau ur6 pe el. (A doua venire ca impilrat gi Judec6tor. 2 Tudor Vianu. Toat6 zdroaba lor e egal[ cu ingroparea talantului in pdmAnt. megtegugul artelor. clci precr:m este o ierarhie a valorilor. n-au vnrt sd-l recunoascE de stiipdn. 12. in favoarea lui Dumnezou. mintea cu mdndria gi scot afar6 pe Dumnezeu din negustoria lor. zice parabola. teoretic[ (gtiinfa). pe scurt valorile culturii: valoarea moraldo politicd.. slujbe duhovnicegti gi slujiri cetiifenegti.p. igi afumf. Ei se umfltr cu p[rerea de sine. cu intirire de crai. cit. ar trebui sE se negustoreascl intre oameni. cd unii din talentafi. $i a chemat pe zece robi ai sIi gi le-a dat zece talanfi gi a zis citre ei: Negufiltorili cu ei pdnd vin.19. al oric6rei gtiinfe. Dar cetiifenii crai peste noi.&E vorbd" s-ar pricepe. megtegugul $rin!ei. 15. darul chivernisirii avufiei. ca si afle cine ce negufltorie a ftcut. Acegtia sunt cei ce socotesc cE sunt ale lor darurile date de Dumnezeu. misiuni. talentele. Un om de ne€rm mare (Iisus) s-a dus intr-o far6 indepLftard ca s6-gi ia intirire cr6iascd gi sE se tnapoieze. inseamnd a iegi din ierarhie gi a $i 'Matei 25. 30.un e pusd problema" cE toate valorile. tot aga este un Ierarh al lor. in sensul in care le-a rostuit Dumnezeu. A nu lucra cu valorile. 80% au fdcut rebeliune impotriva Stiipdnului averii. Dar. din felul cr. zic6nd: Nu wem ca acesta sd fie 14. "dup6 mult[ vreme"l. Cend a venit inapoi.ICONOMII TAINELOR 279 Luca 19:. a ponrncit sa-i cheme pe acei robi cdrora le d6duse banii. esteticS" economicd 9i religioas62. . Talanfii sunt talentele: inzestrtrri cu daruri. Iar slujitorii sunt oamenii inzestragi cu toate aceste valori sau talente. 9i au trimis solie in urma lui. f.

nu numai supunere. ii rlstignea pe cruce. senzualismul. Unul dintre faraoni sf\egte cu toatd oastea in fundul Mlrii Ro$ii'. i se suia mdndria lucifericd la minte. templele gi-au inchis luminile gtiintei. . piramidele au rlmas monumente ale modii 9i dinasliile s-au stins. gi totugi. cu r[bdarea lor. Dezechilibrul mintal al tufiei a contaminat aproape toate valorile gi le-a pus in conflict. scoteau din minfi pe zeul mincinos. s-a isprdvit cu ei.. cregtinii. iegeau apele. iar cele ce srurt: de Dumnezau sunt r&rduite"l. incolleau barbarii imperiul. fiindce nu-L putea inldtura din cale. in toate a b[gat anarhia fafn de Dumnezeu. Deci 20% petrec in ierarhie gi 80% in anarhie: exact situagia a 20 de oi in mijlocul a 80 de lupi. ci gi inchinare. in gtiinf5 gi economie. firit nr:mai de la Dumnezeu. Niravul ghearelor e cu ridecini bdtt'ane. pretindea poporului. in religie. infigdnd gheaele in grumazul smereniei. in istoria Egiptului. umflatii de trufie. cregtinii sunt de vind. terorismul. cregtinii sr. inchizifi4 despotismul. ucidea pe cregtini f.. Deci. Se intdmpla weo nenorocire ? Cregtinii sunt de vinil ! Nu plouii. fdre s[ aib6 weo vin6. o ducea la Panteon gi cerea lumii inchinare Cregtinii insd nu se inchinau la idoli. $i. CAnd puterii politice. cStE weme famonii respectau religr4 dinastiile lor diinuiau multe mii de ani. frante in fafa smereniei.er6 judecat5. in art5. ii ardea de vii. in persoana imp6ratului din Roma sau Bizanf. l. T*lul imperat se ciocnea astfel de Dumnezeul cregtinilor. Ierarhul lor de drept. in valoarea politic6 tmfia stlirnegte tirania. Dar minunea lui Dumnezeu e cd oile biruie lupii ! Avem m[rnrie istoria cregtinismului.cregtinii la lei !. Se f6cea pe sine zer:.28. Pavel invEfa pe cregtini: "Supunefr-vi stiipdnirii. 2Iegire 14.cAnATInt face anarhie. materialismul. protestantismul. De indate ce gi-au ridicat mAna asupra preofilor.mt de vin4 ./a 280 cARAREA h. Iattr valorile in conflict: puterea politicd. cici nu este stiipdnire. dictatura. igi comanda statuie. cregtinii sunt de vin[. cdnd li se va cere socotealtr? lRomani 13. ce vor zice. s-a vdzut trufia dzAnd.

Se vede ctr e un risc al viegii de-a te fine de Dumnezeu. Pentru ei negtiinfa e o mare acoperire de primejdii.ICONOMtr TAINELOR 28r VEDEREA PRIN VAL Sr nu se creadtr ingust. Sunt mulli drepfi care nici nu gtiu despre ei cr sunt drepfi. preoJi s-au lep6dat. . nu gtiu nimic despre frumusefea lor.. ori pe-a slracului. primejdia crderii in mdndrie a celor congtienfi de virnrtea lor. slebifi de osteneala viefii gi de mediul inconjurdtor. te pune in primejdie cu I Ieremia 1. zice Dumnezeu lui leremial. gi anume. ori de poartil slujba preotului. E ciudatA nrgine de oameni in a te ^o face mai bun. pe urm6. de cele mai multe ori. asta se datoregte faptului cd abia aci se mai gtie ceva despre atiirnarea omului de Dumnezeu. ori pe-a bogatului. care-i spetesc ai-i incovoaie spre p6mAnt. te-am sfinfit gi te-am rdnduit prooroc pentrr popoare". trec6nd ei prin poarta nagterii plmdntegti. ori pe-a vistiemicului. cr dreptul apare numai in religie. gretl se vor decide s6 reprezinte cavza lui Dumnez. al pdcatului. va ajunge drept. Dreptul poate sd se arate in oricare dintre valorile sau talanfii lui Dumnezeu. "inainte de-a te urzi in pdntece. in sflnta lor negtiinfd ei sunt simpli ca florile. Deci purtiltorul oricitrei valori. Iona s-a lep[dat mult gi bine. ori pe-a artistului. Pentru cei ce insil au o rdspundere intre oameni. pe care le au intre oameni. Dar. desp[rtitor de Dumnezeu.. e zidul. Dacd ins6 abia apare in religie. care se curm lepeda de slujba de prooroc. e neaplrat de trebuinfi s6-gi cunoascd atArnarea lor de Dumnezeu gi Lui sd-I intoarctr cinstea 9i slujba. ori pe-a imprratului. Tot ceea ce impiedic[ aceastil situalie normald e v6lul de pe minte.5. ori pe-a inv{atului. Dumnezeu pe toti ii trimite inzestrafi gi in stare sd fie drepfi.eu. iau in spate poveri prrintegti. dactr va ajunge la cunogtinfa atlirntrrii sale de Dumnezeu. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sii se cunoascd pe sine ca avfindu-gi obAryia spiritualtr pi toatit inzestrarea de la Dumnezeu. petm s-a lep[dat imperafi s-au leprdat. Iar indritzneala de-a sluji lui Dumnezeu gi a-i indemna gi pe ei s6-I slujeasctr. Dreptul e omul lui Dumnezeu.

inc6t la 12 ani spunea dreptului Iosif gi Sfintei Fecioare. ii vor fi gi mucenici. adeseori e mucenic. Cdci ptrcatul desfrdului gi a toat[ fdrddelegeaintArzie sau face cu neputinf5 ardtarea gi destrvdrgirea vietii lui Flristos in noi. ca sI ne poati ajuta. precumpdnesc inclin[rile bune gi nu-i biruie imprejurdrile rele ale mediului. ce eventual l-ar gilsi gi.49. cu at6t cei deruiti afl5 mai repede cine sunt gi ce trimitere au de la Dumnezeu. Iisus. Un blrbat de gtiinfd. nu e dec6t o singur[ cale de urmat: viala curatA . intrebdndu-i gi rEspunzindu-le din Scripturi. de asemenea e mucenic. care m[rturisegte in mediul sdu pe Dumnezeu. Cd numai de se va ardtaviala lui Flristos tn noi. chiar impotriva acestui mediu sunt rdnduili.care ajutii 9i oamenilor. $i aga pdfesc pe rdnd tofi d[ruifii lui Dumnezeu. iar. iar taina noasffi. Nu-i alt chip obignuit de-a surpa zidul gi de-a sublia vllul ce desparte pe oameni de Dumnezeu gi bag5 haosul in zidire. in copiii venili dintr-o viefuire curattr a c6sdtoriei. Dar dacd gi Iisus s-ar fi infricoqat de oameni gi de iad. e cd in f6ptura noasffi se ascunde Flristos. un conducdtor de neamuri. E frica oii de lup. vom cunoagte finta spre care trebuie sd tindem gi ne vom infelege rostul pe pdmAnt. sd tdlhdreascl pe Dumnezeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. dac6 vremea le-o va cere. dacd se declard at6rndtor de Dumnezeu.potrivitil cu firea . ca gi cum atArnarea de Dumnezeu ar fi o mare sldbiciune gi vinovdfie. ce s-ar fi ales de nddejdea noasffi ? Taina lui Iisus era c[ in trupul Lui se ascundea Dumnezeu. n-avea nici un v6l desp[rtitor. ce au s6-l implineascd in lume. poate cd. oric6t de mare le-ar fi haita.282 cARAREA ltvmAnAlrer oamenii. f Luca 2. . inconjurat de bogoslovii legii vechi. gi-I ajutll 9i lui Dumnezeu. Spre a vedea cu ochii o minune ca aceasta. Ei sunt de mici mai strlvezii pentru Dumnezeu gi prin aceasta se vede cd au chemare s6-I fie ucenici. cdnd nu se invoiesc la sfatul lurnii. Cu cdt't6lul" fesut din p6cate gi agternut peste ochiul congtiinlei e mai subtire. cu aerul cel mai natural cu putinf6: 'N-afi gtiut cI in casa Tatilui Meu mi se cade sI fiu ?"1 Era in templul din Ierusalim. a cregtinilor. ca om adev6rat. Aci e minunea cd oile biruie lupii.

Pe drepfi ii are cagtigafi pentru aceastd cavzd. doar va simfi sI vind de bun[ voie. Prin ei se potolegte anarhia. dacd insl nu bagl in seamd.elege aci: asprimea dreptiifii. ia gi timpul gi cade f{r{ de veste urmdrit de dreptate. respectind libertatea omului. penfirr cd au intr-ingii pe Dumnezeu-Cuvantul. cu faptele sale plcitoase. ins6. in junrl acestora se tnttrregte gi se intinde credinfa" pi mulfi se m6ntuiesc. Sfinfenia e tocmai aceastll transparenf6 a lui Dumnezeu in fdptura S4 prietenia aceea de mare cuviinfi a suflefirlui cu Tatill sdu . ci sunt ghearele haosului in grumazul realitifii. o pdndire a nimicului care wea sI inghitlt tn sine toate cdte sunt.singura sinralie normald gi de la sine infeleasd a omului gi a oamenilor. Dumnezeu vrea sd st6vileasc6 ndvala anarhiei in fdptur[. de aceea pentnr acegtia nu-I mai rlmine dec6t sabia. care stau inaintea Stitpdnului viefii pentru frafii lor. pe m6sura credinfei gi a curdfiei lor mogtenit5 din p6rinF gi sporitd cu propria lor osteneald" sunt o cuvdntare vie. nu poate. Cand cineva.. o degenemre. dtr de dreptatea Lui. care. un accident. legea. milostivirea. o schimonosire. DREPTUL INITRE IUBIRE $I SABIE Dezechilibrul. autoritatea" stitpdnirea.de weme ce robesc plcatului . Prin sabie se in. O mare putere de refacere asupra celor cdzufi din dragostea lui Dumnezeu o au drepfii. Pe nedrepfi. un plcat colectiv. Dezechilibrul sau plcatul nu e o realitate cu suport propriu. haosul gi anarhia sunt cam acelagi lucru.ICONOMtr TAINELOR 283 Deci sfinfii. Cend fipsesc drepfii ii . drepfii prin excelenfi.nu-i mai poate cagtiga prin libertatea pe care n-o mai au. pierzAnd acegtia libertatea lor . Ei fac cumptrnd intre Dumnezeu gi oameni: dob&rdind de la oameni poclinfa 9i de la Dumnezeu. il va readuce la cale cu sila. ca pe un rob. cade din dragostea Tatllui sdu. Cel ce strigit printr-ingii voia Sa ciltre ceilalfi oameni. prin ei se restabilegte echilibrul gi armonia gi prin ei gi ceilalfi intrevdd pe Dumnezeu. decdt dacd va captiga gi convingerea omului pentm intentia Sa. ii dI Si timp. pedeaps4 pan6 chiar gi pedeapsa cu sabia.

trd de tocmeald. Dar. iubirea nu se poate implini.2. Apostolii 9i urmagii lor legiuifi. in jurul lor se va intiri intuirericul a toatil negtiinfa gi va incepe foarnetea" nu de pdine. c[ci toatii deciderea e de la plrinti inceplturd. e sfhnt. Chemarea aceasta de mijlocitor intre Dumnezeu gi oameni au avut-o mu$i. ci trebuie sd se implineasci dreptatea. vor govdi in hotirAri2. care au luat indreptare pentrr oarecare neb6g6ri de seam6. Sarea p[m6ntului o vor cllca-o oamenii in picioare $i a$a vine cil "$i preohrlui i se va intAmpla ca gi poporului"3. Sl fim drepfi: slujba preotilor e sfdntil. acegtia tebuie sd o sufere f.7. l . Dreptatea insil nu mai e atiirndtoare de oameni. covdrgitor de mare dar. ci de CuvAntul lui Dumnezeu. biruindu-se de lume. iard sd fim drepfi: neavdnd cum sd vinl altfel decdt prin nagtere din trupuri plmdntegti in care migun6 pomirile fdrldelegilor ca gerpii gi rod inclinlrile patimilor ca viermii. Preolii reacitalizeazdo prin jertfa cea f{rd de sdnge. Lor li s-a dat marele dar sil ierte in numele lui Dumnezeu. danrl lor e de la Dumnezeu. pdinea cea din Cer. De aceea preotul . prin Sfrnta impertaganie.7. sigur cd ei vor fi covirgifi de mogtenirea aceasta gi nu-gi vor putea indeplini fhrl umbrl trimiterea lor de la Dumnezeu.284 cAnanB. 2Isaia 28. $i a$a se vor sdlb[t5ci oile asupra pdstorului gi vor face bucurie lupilor. Chemarea le este invdluitli. permanenfa acestei mijlociri. "ingerii Bisericii" din Apocalipsl erau gapte episcopi. ca s[ nu cadi din milostivire sub strivirea dreptifii.care se inlelege cI trebuie sI fie un drept . de toati starea asta rea a lucrurilor are sI dea seama gi poporul. 3Isaia 24.e numit chiar mai mult decdt atita el e ingerul Domnului Savaotr (Savaot e tot Iisus). Iat[ in ce mare mdsur6 milostivirea lui Dumnezeu e atiimdtoare de oameni. Maleahi 2. Sigur c[ acegtia" prin viafa lor. Preofii au grija de-a indupleca pe oameni in vremea rdnduitii intoarcerii. dar mai cu seamil lisus. C[ firea lor p[m6nteascd mai dI uneori prilej de sminteale. Mare. gi de la El tofi iconomii Tainelor. in loc ca ei sI biruie lumea. nu vor l6sa poporul sd creadd. Oare de ce nu-l pricep oamenii? A osAndi pe preofi e lucrul cel mai ugor 9i cel mai fdrd rost.r lwARATmr dintre oameni.

persoana omeneascd se intinde in felurite chipuri gi dincolo de marginile sale anatomice. cdpdt6nd forma unui stlilp de foc.264. la o casd veche. dupd cum ii trebuie. O dragoste distrusd poate pricinui uneori chiar moartea. I . cd. cd. altrii pane la avutie. In toatii aceastd intoarcere a lucrurilor.. op.p. gi in general dreptul. marii binef6cdtori. cit.16-17."' Dacd primim ce spune Carel. Dragostea gi ura sunt realit{i. De multe ori dreptul o p6tegte. induplecAnd spreolalt[ amdndou6 pdrfile. clp6tau multe rdni gi nu sporeau. igi are slujba sa de-a tilm[ci tainele iconomiei divine. ar fi nigte uriagi care-gi intind mullime de braJe asupra unei 1tui. nu era tocmai aceasti concentrare a personafitafii fericitului: a minfii in inimd gi a amdndurora in Dumnezev. asta nu numai fiindcd oamenii sunt amestecaJi. 2Alexis Carrel. dacd nu mdrturiile unor vdzJrton P[rinfi despre stAlpul de foc ce urca de la cdte un sporit duhovnicegte pdn6 la cer. Unii ni s-ar plrea cu nigte mdini intinse peste mlri 9i tdri. Suntem totodati gi persoane duhovnicegti.. alfii pan6 la trupul oarecui. $i pe om gi pe Dumnezeu. pdnl la munfii gi cerul f6rii in care s-au ndscut. Dacd am putea vedea firele.. alfii pdn[ la cdrciumd. Cine gtie. fi inlelepciunea lui Solomon 4. forma destul de ciudat6. imprdgtiali cu sufletul.ca sd vie iardqi la starea de milostivire. primegte s6geti din amAndoud perfile. "Dreptul care moare osdndegte pe nelegiuitii care trdiesc. la o ceatd de prieteni. sfin1ii. a unui continent. alfii s-ar intinde pAnE la un depozit de banc5. vedea-vor sf6rgitul infeleptului. Unii oameni ar depdSi cu pulin oamenilor ar suprafata pielii lor... care ne leag6 unii de al1ii. pAnd la familia lor. precum gi vremi cdnd il prigonegte sabia .ICONOMII TAINELOR 285 * Iubirea gi sabia lui Dumnezeu luclreazf neintrerupt gi deodatd intre oameni: pentru fiecare. dar nu vor inJelege ce sfat a avut Dumnezeu cu eI. dacd nu cu rost sfdtuiau PErintii pe ucenicii lor de a-gi avea sufletul adunat acolo unde le e gi trupul. dar gi pentru cE fiecare ins igi are vremile sale cdnd ii strdlucegte milostivirea. Cine gtie. O dragoste reinviatli e o inviere. Conducdtorii de neamuri. sau a lumii intregi2. preotul.

inffind in pemdntul fagIduinfei. 13.6. Altul a fost Moise. prin care sf6tuiegte neamurile gi. urrragul lui Moise.23. a fost Awaam3. cu roadele ei impov[rate de fdr6delegi. "Cdutat-am printre ei. inchindndu-se la vilelul de aur. face cu putinfi milostivirea Sa peste oameni. oamenii vor da peste urgia drept5Jii Sale. . ll. s-a rugat sE stea soarele gi s-a oprit soarele. drept aceea oamenii sunt tragi la rispundere gi se afl6 in aceeagi primejdie ca smochinul fdrd roaddr.32.30. zicind: "Rogu-m6 acum.. gi cI ei nu bagd de seam6? Rdspunsul e urmiltorul: dreplii sunt uneltele lui Dumnezeu. "$i lLuca 13. Alt drep! Iisus Navi."2 Primul drept. pe cdnd daci nu-i are. ca sil ierte norodul care fdcuse p[cat mare. Iegire 32. dar ceea ce gtim sigrrr e ci spiritul nu e ingrddit de cele 4 dimensir:ni ale lumii vdzute" cARMA DIN ZARE Oare de ce invinuiegte Dumnezeu pe oameni de faptul cd nu se mai nagte dreptul printre ddngii. carO a stat inaintea lui Dumnezeu pentnr al1ii. pene ce i-a fdcut Dumnezeu izbdndd asupra wdjmagilor. dupd faptele 1or. decdt cele ce le gtim despre om. iar de nu. sd gisesc un om ca sd se poarte cu dreptate inaintea fetei Mele pentru tara aceasta. gi n-am gilsit. Marcu 2lezechiil 22.- 286 cAnanrn hpAnATm Sunt mult mai multe lucrurile pe care nu le gtim. la o luptii cu Amoreii. Familia. Il aduce pe Dumnezeu la impas. in care m-ai scris !"4 $i Dumnezeu ascultll de om. prin rostul lor. gterge-m[ gi pe mine din Car. ca sd nu o pierd. de wei s[ le iedi pdcatul acesta" iartil-i.tea Ta. care chiar a strAmtorat pe Dumnezeu. 3Facere a 18.

gtiind de mai-nainte sfhrgitul tuturora."2 insl nimic nu face fdrd sd arate taina Sa slujitorilor Sai3. gi a fost intinsd gi asupra poporului eweu.29. Dumnezeu line sfat cu ogtirea cereascd. care-i dd trufagului impdrat sfatul rdscumpirlrii p6catelor sale. n-a vrut de bunlvoie s6-gi ispdgeascl plcatele. weme la indemdnd. a ispegirii f6r[ de voie. . ca vdzdtor inainte. Sfenta Scripturd ar fi o copie de pe nevlzuta Carte de la cdrma lumii. de aceea l-a ajuns din urmd legea dreptifii.26. in care Domnul sd asculte aga glasul omului"l. Astfel. Dreptul ajunge la obArgia Scripturii. incdt tocise umerii ostagilor sdi gi de osteneala zidirii marei cetiJi a Tirului. acestea tot in capul lor se intorc. nici dupd aceea. 6Ibidem. dupd calea milostivirii. N-a vmt sd se indrepte dup5 minte. dincolo de zarea dimensiunii a patrq timpul. lezechiil 29.14. dar nepedepsit nimic nu las6. Cel ce implinegte sfatul slugilor Sale6. "Dumnezeu este indelung rdbd[tor gi mult milostiv. se semefeascd gi sr ceard poporului s6 i se inchine lui. Dumnezeu. nedeprins s2[ asculte. TDaniil t 4. 14. care fdcuse abuz de putere gi se suise la m6ndrie mare. i-a dat 12 luni. De obicei oa:nenii st6rnesc cu faptele lor anumite fuituni nevdzute.24. Ca rdnduit de Dumnezeu cu slujba de imptrrat al Babilonului. o astfel de zi. miirhrrisegte Scriptr:ra. dar in chipul cel mai vlzul cu putint[. ispitire care e mai presus de putere. de aceea s-a luat mintea gi a fost izgonit dintre oameni. r0nduind sfhrgit cu pedeaps[ regelui Ahav gi arat6 taina Sa proorocului Miheiaa. pe care i-l ddduse Dumnezeu in robie. Daniil 4. Naum l. 3.18. 7. i Iisus Navi 10. 3 Amos 3. 2 I n3 s Regi 22. lg. tofi cheliseritE. iar nu in r6t5cire. lucru prin care ar fi putut ocoli nemaivdnfia pedeaps5" ce at6rna asupr6-i. gapte ani p[sc6nd cu boii7. Iata dreptul ca vestitor al voinlei lui Dumnezeu. impdratul insd. el nu trebuia sf.ICONOMII TAINELOR 287 n-a mai fost nici inainte. Taina o infelege Daniil. Aspra indreptare a impiratului din Babilon. rAnduiegte fiecdnria ispEgiri in lumea aceasta. "se sprijinil pe vrerea ingerilor gi pe porunca sfinfilor"5. Pe ldngl asta" era un tiran infricogat. Iar Dumnezev.

iar pe cei ce umbl[ mdndri poate s6-i smereasc6.. Nabucodonosor.3L.288 cAnanpn lrwAnATrsr Era dator sI se poarte ca o slugd a lui Dumnezeu gi nu ca un tiran. gi I-am adus laudl gi preamirire. privind ind[rdtul timpului. Este gi neamnrilor. f6cdnd atiltz tulburare in zidirea lui Dumnezeu. incdt. am ridicat ochii mei la Cer. c6ci nu s-a umplut incd mdsua nelegiuirilor Amoreilor. gi mintea imi veni din nou. 16. cea mai grea a fost noaptea cea de trei zile. gi am binecuv6ntat pe Cel Preainalt gi vegnic viu. Urgia. Ei insd se vor intoarce aici in al patrrlea veac de oameni. a stins fdrddelegile sale. il voi judeca Eu. dati de el insugi: "$i dup6 trecerea acestei vremi (cei gapte ani de nebrurie)."2 La plinirea wemii prezise. Dar pe neamul acela" clruia vor robi.l5. cd urmagii tni vor nemernici in plmdnt sffiin. eu. Ea era icoana li 2 3 roaniil 4. gi-a viizut rostul gi atArnarea sa de Dumnezeu.gire a "Se gtii bine. cu infricoglrile ei cumplite.. dup[ trecerea wemii de pedeapsI. cdnd eweii s-au intors din Egipt. Toate ctrile Lui sunt drepte. Iatil cum i-a judecat Durnnezeu pe egipteni: Dintre cele l0 pedepse. Genezl.34. pe czre a dezl[nluit-o asupr6-$i. intr-insa se denreleau pdcatele lor ascunse. Iatd mirturia de infelepJire a acestui tiran al istoriei vechi. gi dupl aceea vor iegi str vind aicea cu avere mare. l3-14. "care veniserl peste ei din iad"3. CEci puterea Lui este putere vegnictr. unde vor fi robili gi apdsali patru sute de ani. inplepciunea lui Solomon 17. iar imperefla Lui peste vdrste gi vdrste. alte taine din Cartea ispIgirii vede Solomon. Aceasta s-a destitinuit prima datl lui Avraam: o isp[.14."l Cdrmuirea neamurilor tot de sus se face. .

ca sd se implineasc5 gi ceea ce mai lipsea din urgiile suferite de ei. 5.a]3 ICONOMtr TAINELOR 289 intunericului ce avea s[-i inghitil pe urmd. iar la urml adaug6: t ingelepciunea lui Solomon 18. Aga incit poporul Tdu sE s[virgeascd necreanta lui trecere prin mare. clci li se implineau mdsurile fdrldelegilor. in vreme ce poporul se apropia de plmAntul ffuEduinfei. 2. dup6 ce au lSsat pe Israil ca sd plece gi cu mare stiiruinf[ i-au zorit la drum. 4. Cu adevdrat. cdnd nu isprdviserd de jelit pe morfii lor gi plfingeau incl la monnintele celor ucigi. sd plece de la ei. La aceasta ii affigea pedeapsa de care erau vrednici. ca si nu moard in negtiinfi: pentru ce pltimesc atlita rtrur. .-i urmlreasc6. IatA gi sfbrgitul judeclfii lui Dumnezeu cu ei: dezastnrl militar al lui Faraon: infelepciune 19: l. prdpldea pe al. 19. un alt gand nebunesc le-a venit 9i au inceput ca pe nigte fugari sd urmtrreasc4 pe aceia pe care ii zoriserd cu ruglminfi. iar egiptenii sd dea peste o moarte n6prasnicE. Cdci vedeniile ce-i ingroziserd le destliinuiserd lucrul. fiindcd Dumnezeu gtia de mai-nainte care va fi petrecerea lor. 3. c6ci despre cele mai-nainte int6mplate ei nu mai aveau finere de minte. Dumnezeu ii ingirtr lui Moise toate fdrddelegile desfrdnlrii. ei dEdeau pe falA pricina pentru care mureau.ii. Cd adicd egiptenii. alte taine din Cartea ocArmuirii neamurilor se descoper[ lui Moise. de care ii atrage luarea aminte sE ptrzeascd poporul. in vreme ce miluia Dumnezeu pe unii. O minie neindurati prigonegte pe nelegiuili pfue in sf6rgit. avea-vor pdreri de r6u gi vor lncepe sf. Iar ca cei miluifi sd ia aminte. Azvarliti incoace gi incolo pe pmint $i pe jumEtate modi.

nici veneticul. iar sdngele vtrrsat curge peste s6nge. nici cunoagtere de Dumnezeu in tarE. latl eA pe locuitorii cu o viaf5 stricatS. slv6rgesc fapte silnice. nici iubire. cdci Domnul stii la judecatil cu locuitorii plmdntului. Tofi jur6 strdmb. Ca nu cumva sE vd lepede gi pe voi pEmantul. cind il vefi intin4 cum a aruncat el de la sine pe popoarele care au fost inainte de voi. cdnd ii sortegte Durnnezeu pedepsirii. Neamurile au un destin ascuns in Dunnezeu. Cdnd igi urmeazI destinul. dar pentru o viap curat6 ii apdrd Dumnezeu. Iar voi sd pI. care ffiiegte intre voi.]-El 290 cARAREA ltrrpAnATreI Levitic 18: 24. 27. Dar ei n-au ascultag ci din neam in neam tot mai r5i s-au fbcut. ucid furE gi sunt desfrdnafi.zili toate poruncile Mele gi toate legile Mele gi sI nu facefi nici una din ticElogiile aceste4 nici blqtina. care-i inaintea voastr6. 28. incdt iatii cum tun[ glasul lui Osea: Osea 4: Ascultafi cuvdntul Domnului. cdci cu toate acestea s-au intinat p6gdnii. voi feciori ai lui Israil. au apdrarea lui Dumnezeu. 26. cend ilnddea{ sE se gdteascd de pedeaps[. Cdci nu mai este credinld. l. . nu-i aplrd nici o graniF gi nici o armd. Ce s-a intinat plmdntul 9i am privit la nelegiuirile lor gi a lepddat pdmdntul pe cei ce tr6iau pe el. pe care Eu ii izgonesc dinaintea fefei voastre. 36 nu vd intinafi cu nimic din acestea. Ce toate urdciunile acestea le-au fdcut oamenii pdm6ntului acestuia. mint. gi s-a intinat pamdntul. 25. 3. cum nu-i aper6 nimic pe lume. 2.gul.

16. cdt acesta n-a mai avut scEpare5. E interesant momentul acesta istoric. ba. o motiveaz6 Dumnezeu lui Ieremia. penfirr numele Tdu !'6 Primegte insl rdspunsul urmiltor: "Chiar Moise gi Samuil de-ar sta inaintea Me4 tot nu M-ar I Ieremia 36. indupleca spre poporul acesta. pe proorocii Lui i-au batjocorit pane ce mdnia lui Dumnezeu s-a pogordt peste poporul SIu. prin Ieremia proorocul. dar sE se predea.1- ICONOMtr TAINELOR 291 4.20. n-au ascultat.3. dar regele .11. iar cei ce-o locuiesc sunt fdri vlag[. tn wemea aceea Ieremia se ruga: "Mdrturisim Doamne necredinfa noasffi gi fdrddelegile pdrinfilor nogtri. de aceea mai multl urgie gi-au ingrdmedit peste cap. auzind toate necazurile ce Mi-am pus in gend sd le facl. 2Ieremia 26. 3Ieremia 26. Pentnr cuvdnful acesta insd" erau sd-l omoare pe Ieremia3. 10. Gonegte-i de la fafa Mea. ca s[ scape cu viaf6.3. ad6ugend a face rele. CAci cuvdntul Domnului era de rds ta eia gi gi-au b[tut joc de trimigii lui Dumnezeu gi n-au finut seamd de cuvintele Lui. 6Ieremia 14. s[ se duc6. . pentru faptele lor cele rele"2. Nu ne lepdda pe noi. Pentnr aceasta fara e in mare jale. Prevestirea aceasta" care era o rumare a viefuirii ticdloase a poporului gi a regelui. clci am pdciltuit inaintea Ta.in temeiul datoriei de rege . Dumnezeu le dI de gtire d[rdmarea lerusalimului gi ducerea in robie. zicdnd: "Poate. Iar de-fi vor zice: <Unde sI ne ducem ?> s6 le rdspunzi: Aga a s Ieremia 6. pdn[ cdnd. in care proorocul se lupti cu regele ca sd-l lnduplece sI se predea fdrtr rezistentd. Z taratipomena 36.prefertr s[ moartr. vor asculta gi se vor intoarce fiecare de la calea sa cea rea 9i afunci voi schimba strdmtorarea pe care vreau sd le-o fac. N6revifi cum erau cu p6catele.

De ce atita r:rgie ? se intreabd Ieremia. apoi a adus prdpddul. ' 2 Paralipomena 36. Tofi fug de metoda aceasta. toate cdmdrile lui le-a ars cu foc Ai toate palatele cele mari le-a nimicit. Chiar pentnr cagtigul lui Durnnezeu. $i cap6t2i rlspurnsul din r[d6cini. De aceea aga zice Domnul Savaot (numele Mesiei in V.l-2. 4. nu vor sE se primejduiasc6 cu oarnenii. N-au putere ! Oare de ce? Iati de ce: "In proorocii lerusalimului v6d groz6vie: acegtia fac desfr6nare gi umblS cu minciuni. T. cel pentru foamete. 17 . Iar pe cei ce au scdpat de sabie i-a stralmutat in Babilon"3. 2 Plangeri 3. cE darea pe fap a fdrldelegilor e cea mai primejdioasd predicd" dar Si singura care mai poate ceva.10.. un rdspuns profund: *Profefii t2ii nu fi-au dat pe fafa firldelegea ta. 'Pldngeri 2. a ddrAmat zidul Ierusalimului. ca nimenea sI nu se intoarctr de la necredinJa sa. "CEci El a adus pe regele Chaldeilor gi acela le-a omordt pe tinerii lor cu sabia. 4Pmngeri -20. fiert-au cu mdinile lor copiii.292 cAnanEe ivrpAnATnr rdnduit la moarte.) despre prooroci: Iatd ii voi hrdni cu pelin gi le voi da sd I Ieremia 15. in robia celor 70 de ani. 8. care le-au slujit de hrand in wemea pr6pddului"a. ajutd mdinile f6ctrtorilor de rele. in casa cea sfrntil a lor. la foamete gi cel pentnr robie. sd se ducd la moarte. la robie !>>"r Iar calea rugdciunii desevArgit a inchis-o2. Apoi a dat foc Casei lui Dumnezen. ca s6-fi schimbe calea ta !"5 E drept..14. zice Domnul: <<Cel La jaleaaceasta se adduga una 9i mai mare: "Femei miloase.

Trebuia.-rr ICONOMtr TAINELOR 293 bea ap6 cu fiere. care face viafa neamurilor cu putin15. sd rilsard intre oameni crinul neamului omenesc: Sfbnta Fecioard. leremia 23. in fiecare zi. Trebuia re-crearea acestei zidii. cea din urrrl sffidanie a lui Dumnezeu in persoand.25. dis-de-diminealdt. 2 I . penbrr care ostenise Dumnezev cu ei atdta amar de vreme.adicd la o vreme c6nd se mai putea idetuxa osdnda ce le atArna peste cregtet gi se mai putea abate ugra. Prin poporul iudeu era prevdzuti era cre$tin6. gi-gi bdgare neamul sub rofile blestemului. zice Domnul !"2 Oare de ce s-a ostenit Dumnezeu 1500 de ani cu ucigagii drepfilor.14-15. cea din urmd dintre mlsurile ce mai r[mdneau. Ieremia 23. nu aflil intre iudei.I. cea din curtea lui Pilat gi de pe dealul Cepef6nii.gtie oile turmei Mele. Singr. ei iegird din destinul lor."l "Vai de p[rinfii care pierd gi impre. iudeii it rastignitd pe cruce. 3 leremia 7. Crinul Bunei Vestiri. peste fhrddelegile lor fdr[ seam6? CRINUL DE PE CRUCE Era ascuns in neamul acesta un mare destin: Taina cea din veac ascunsl gi de ingeri negtiutii. era scris in istoria nevtrzut5" ca la plinirea wemii. povdrnitit iremediabil spre plata plcatului. Maica Domnului.ra rezolvare. care se pogora ca focul. trimif6ndu-le pe tofi vestitorii Sdi. cdci de la proorocii Ierusalimului s-a l6fit necredinfa peste tot pdmdntul. pe care dragostea L-a cobordt din Cer intre oameni. Cu fapta aceasta ucigag6. spre neindurata moarte. dec6t fapta cea mai ucigag[ a lor.

sEngele lui Iisus e blestem gi m6nie. pe carie singUri gi l-au cerut peste urmagi. di-pottiv4 e izbdvirea de m6nie3. pdnd la cel mai de pe urmE. gi are fa[5 de osAnd[ pentru cei ce nu vor s-o primeasctr. mo$tenirea lor este a noasffi. Pdre ctrpetenie.Unii stau sub dar. dar chiar pentnr ei ivirea antihrigtilor e un destin blestemat. a noului Israil. CAnd se yor conviqge de aceasta" vor veni infricogafi la credinla cregtineDeci pAnE la capEtrl zilelor.iia-- 294 cARAREA lt. 9. Dovada celei mai mari iubiri de oameni . Romani 5. pe care gi-l vor pune rege.pAnATlPI De aceea: "Zile fdr6 num6r fiii lui Israil vor rdmdne fdrd rege. nu este altl predicd mai putemice. Le va sosi gi wemea aceea mult doritn.4-5. 2Matei 3 27."l aceea Pane la plinirea vremii atArn6 peste ei blestemul pe care gi l-au cerutin curtea lui Pilat: fiii lui Israil se vor intoarce la credinl4 *S6ngele nogtri'2. Blestemul acesta ii zoregte sd ia in brafe pe toti antihrigtii wemurilor. Dupd iar la sfrrgitul zilelor celor de pe urmd se vor apropia cu infricogare de Domnul gi de bundtatea Lui.are putere de mintuire pentm cei ce-o primesc. a nea:nurilor cregtine. Asta dovedegte ceva atotputernic ai fdrl de sfiirgit: deslvirgirea. Lui asupra noastr[ gi asupra feciorilor De aceea sunt urdfi de toate neamurile . cend se vor intoarce gi ei. decAt a Sftintului rdstignit de uri gi Care-gi iartf ucigaqii.2s. alfii sub sabie.trecerea lvlinhritorului pentn: noi prin moarte . . Pentnr noi singele lui lhistot.cd [sta e ponosul blesteirrului. in toatil lumea lui Dumnezeu. fer{ jertf4 fire st6lp de aducere aminte. Pdnd atunci pentnr ei. t Osea 3. fdr[ efod gi Pdra terafimi.

Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-au fdcut ei. ce se vrljmitgegte de moarte cu Iisus Flristos. $i ei se vor clEtina de la o mare pdnl la cealalti 9i de la Miazilnoapte la Risirit. ll-12. Cand omul trdiegte in adevitrata lui valoare. ci de auzit cuvintele Domnului. gi ca persoane vdzvte. decdt o degradare a lui in rAndul vitelor.ICONOMtr TAINELOR 29s Ei n-au infeles. zile de foamete: 'T. care se vor sdlbtrtici intreolaltil gi-gi vor impinge conduc[torii pdn6 la marginile nebuniei. gi vor cutreiera pemand. dar nu-l vor afla-"l Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vorbegte !. centml gi sinteza creafiunii Sale: lumea vdanttrimbinatit cu lumea nevdzutE. clci omul are valoarea ardtatJ de jertfa de pe cruce. dovedegte cd omul are un pref imens. deci pricinuiesc aceeagi istorie. RASPUNZILTORII Faptul cd din partea Sa Dumnezev a f6cut tohrl pentnr om. Asta inseamnd heaba unuia. Onrul are dimensiunile intenfiei divine. prefuind mai mult gunoiul.. rAmos 8. care ar incovoia crinii in gunoi. cI de aceea petrec acele nnle ftrd numilf'. necrezut de mare. e subiect de istori€. p€ cdnd. . ce poate sd insemneze cobor6rea omului la simpla valoare economicd. adicd sd ffiim deodat2l. gi ca persoane nevdzute. Deci.. Iatil de ce suntem datori a viefui potrivit acestei intenlii divine.{u foamete de piine gi nu sete de apil. ajunge obiect de istorie. p&rii gi jertfa Sa de pe cruce. dacd renunfl la dimensiunile sale divine. cdutind cuvdntul Domnului. Aceleagi fapte aduc aceleagi urmdri. ci poartl un num[r. in rind cu oricare dintre obiecte. pentnr asta nu trebuie sd fii prooroc deloc. e o mare leclie a lui Dunnezeu pe care o aratl neamurilor cregtine pane la sffirpitul zilelor. nu mai poarti un nume. dec6t mirosul crinului. Toatil tragedia acestui popor.

gi doar el gregise. vEzltorul tainelor.r- 296 CARAREA IIT. vdzAnd sabia venind asupra fdrii. Deci inaintestltittorii 9i defindtorii puterii au sd dea seama. fiul omului. 3. cu rdspunderi. Iezechiil 33: l. dupi cum ni se destiinuie aceasta prin Iezechiil. cei cu daruri. 7.TPAnATTpT Pentnr o alunecare a omului de la nume la numir. 2. numai fiindcii a indrdznit sd numere poporull. De va auzi cineva sunetul ffiJnbifei. nu poporul2. 4. te-am pus Eu sffijer casei lui Israil. $i tu vei auzi cuvdnnrl din gura Meq gi-i vei vesti din partea Mea. dar sAngele lui il voi cere din mAna strlljerului. Regele Davi4 inzestrat deodatit cu danrl stitpdnirii gi cu danrl proorociei. au str dea seama tofi inzestrafii lui Dunnezeu. iar cel ce se va pdzt. igi va mintui viafa sa 6. c6nd va veni sabia gi-l va prinde. chiar de venirea sabiei dupd &eptate. $i el. $i pe tine. a cipdtat o stragnicd pedeapstr. 2 2 Regi 24. va ffimbiF din fiernbiln gi va prevesti poporului. zis: Fost-a cuvdntul Domnului clhe mine gi mi-a rostegte cuvdnt cdtre fiii poporului tEu le a: de voi aduce sabie asupra unei pri Si poponrl ftrrii aceleia va lua din mijlocul stru un om gi-l va prme str[jer. Dace inse strejerul a vdztt sabia venind gi n-a sunat din trembif4 $ poporul n-a fost prevestif atunci cdnd va veni sabia gi va ridica viaJa cuiv4 acela s-a r6pit pentnr pdcatele lui. Darul proorociei i s-a luat o weme.Tiul omului. 5. Pentnr cd a auzlrt glasul trirnbilei gi nu s-a pezll\ sdngele lui asrpra lui. . cu mlriri. dar nu se va pdzi. s6ngele aceluia va fi asupra capului s[u. li I zPteg2+. iar din popor i-au murit 70 de mii de oameni . cu puteri gi cu tot felul de hanri.17.

|4. Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvdnt mai tare decdt jertfa. ffiit din toatit sinceritatea fiinlei. Mdntuirea dreptului e condilionati de implinirea destinului s6u de la Dumnezeu. Iar dacd tu ai prevestit pe pdcdtos sd se abatA de la calea lui. 6Ioan 10. Jertfa e maxima apropiere a voinlei gi iubirii lui Dumnezeu de libertatea omului. o Ieremia l. socotind greutatea sarcinii. Cand Eu voi zice pdcdtosului: <<Pdctrtosule. Cdci nimeni nu e drept fdrl weun rost de la Dumnezeu. Isaia 58. I l. vei muri !>>. Iar in ucenicii SEi trimigi in fiecare veac de oameni. iar sdngele lui il voi cere din mdna ta. pe deasupra tuturora.7. slujba aceasta n-o poate face decdt un lepldat de viafi $i un indrdgostit de Dumnezeu. atunci pdcdtosul acela va muri pentru pdcatele sale. gi e primejduitit de crufarea viefii proprii. 18. ca sii prevestegti pe p6cdtos. tot El e Cel ce-gi repetll cuvdntul. 9i aduce aminte preful pe care-l are omul inaintea lui Dumnezeu. l0. De aceea zice Petru."3 De aceea trebuie sd fie deodati gi st6lp de fier gi zid de aramda Si fafa de cremenes. cAnd o face in dauna intenfiei divine. trebuie sd fie plstorul cel bun. Pl6ngeri 2. cdnd trebuie sI dea pe fap pdcatele poporului. 2 I s Isaia 50. care-gi pune viaja penfiu oile sale6. sluga Meq va indrepta pe mul1i. gi. gi tu nu vei grdi nimic. 3 Isaia 53. 9. iar tu fi-ai mdntuit sufletul t6u. e singura cale care mai poate aduce pace intre oameni gi bunl invoire. cd gi dreptul abia se mdntuiegteT. fCird weo treabd de fdcut. toate celelalte rezolvtrri alIturea de trdirea cregtinismului grdbesc apoca- lezechiil 3. El. 9i s6 se intoarcd de la ea gi el nu s-a intors din calea lui. Ea e hotarul de atingere intre voinfa divind gi libertatea ornului. 18. dreptul.ICONOMII TAINELOR 297 8.2 "Prin gtiinfa lui.21.Ierpmia 14. ' . Intr-adevir."l Slujba cea anevoioasd gi plind de primejdii o au insi dreptii. ca sd se abatit de la calea lui. atunci el va muri pentru pdcatele lui. ll. 7 I Petnr 4.

orice binefacere.10. cd aga cere boala lor. care este lumea intreagd. s-a apucat sI facd pe nebunia ei cea mai de urm6: desfacerea gi aprinderea stihiilor. Au insd gi protivnici care zi gi noapte. Cdci de cAnd protivnicul a fost aruncat pe p[mdnt. in plruta lui imp6r6fie. Atunci cerurile pieri-vor cu vuiet mare. inceptrtorul nebuniei.o mare faptn bun6. se dd pe sine stipAn al p[mdntului gi al tuturor impdr{iilor lumii.'-t 298 cAnnnsa lupAnATrcr Dumnez. ii p6r[sc inaintea lui Dumnerer].dupit voia lui cea rea . cd orice milostenie. nu cu iubire. Nu se sfiegte protivnicul nici de obrazul lui tlristos. $tiinfa fdr6 2 Petru 3: gi 10. chivemisitil de oameni cu ur6. precum cd i-ar fi risipind avutiile'. cu at6t mai vdrtos o cere Lucifer. ICONOMUL NEDREPT Deci rostul iconomilor e de-a intoarce marea turmi a oamenilor iareqi la Dumnezeu in '}an de obdrgie"l. lipsul. gi p[mantul gi lucrurile de pe el vor arde de istov.1. se cred pe sine stiipdni gi implrafi. $tifi cum sunt nebunii: se dau pe sine de ceva mare gi pretind str li se supunl oamenii. Dar impErlfia fiind de drept a lui Dr:mnezeu. ingrdmddegte pe cheltuitorii ei cu o mare datorie de platil lui Dumnezev.10. toatlfi-o dau Tie"n. e o risipire. 2Apocalipsd 3Loca a 12. Orice ascultare de Stilpdnul adevdrat al lumii e o dann6 in implrefla "stlipdnului" nebun gi orice ascultare de stitpdnul nebun al plm0ntului ingrf. . Deci. arzdnd se vor desface. gi orice ure . Zhn Domnului va veni ca un fur.euL gi impotriva omului. Luca 4. ci-i zice: "fie i1i voi da toatA puterea aceasta 9i strdlucirea ei. e o pagubd" o mare daund in stiipAnirea acestui inger nebun. Deci orice iubire.mldeqte pe oameni sub povara unei datorii sau gre$eli f6cute lui Dumnezeu. dacd Tu te vei inchina mie. orice folosire a lumii dupd legea iubirii de oameni.6-7. 16. ' Ieremia 22. stihiile. cdci mie imi este data gi o dau cui weau. Se infelege dar.

ca un creator al unei teribile noutdfi .in infinitul eternitElii. Caci dreptul de proprietate derivd din atributul de autor. il reclamd pentru el 9i i se fine de urmd. Preofii sunt acei t ingelepciunea lui Isus Sirall4. implinind condilia asta. adicl a haosului de tot felul gi in toate privinfele gi poate cd pentnr totdeauna. pentru ca acesta sd fie impreund cu creafia sa iubitil . a f6cut fdptura. fiind in drepturile absolute peste valoarea economicI. iar f6ptura a f6cut pdcatul.care poate duce pe om pen6 la starea sd se lepede de Dumnezeu gi sd-I stea impotrivd. adic6 r6ul. gi le cere socoteal5. mai mult ca din actul de proprietate.rat nedreapt5 a omului. dupd judecata tuturora. Faptul c[. cu ispravd cu tot. C6ci. sub amara tiranie a neantului. ca proprietate de drept . Iar. hebuie risipit. ci al lui Dumnezeu.p6catul . c[ omul a putut sI facd ceea ce Dumnezeu nu poate. Deci. e sernn cd n-a fost iconomisiti bine de oameni. ci o consfinfire a libertifii gi a deciziei viciate a omului. . nu egti proprietarul decdt al lucrului pe care l-ai ftcut din nimic. Cu aceastii ordnduire atotputernicI.fdrA sd bage de seam[ cd printr-asta se intoarce. poate sd-gi punl iconomi pe cine vre4 chiar $i pe cei ce-l tdgdduiesc. Pe de alti parte pScatul. Deci. Pdrinfii au zis cd singura noastrl avutie cu adev[rat sunt plcatele.. a zss doar: "Fii celor sdraci ca un tate !"r Deci. al cdnri autor este. omul nu e al lui insugi. prin care Dumnezeu igi IucreazA voia Sa" intrebuinfdnd chiar gi pe vrdjmagii Sdi. dupi ei. Pdcatul. trebuie str cerem iertare de la Dumnezeu pentru atare agoniseald" precum gi ajutorul ca s-o imprEgtiem. c6nd clatind Dumnezeu mamona (bogetia).p[catul . din nimic Dumnezeu nici al altui om. mai pdlmuiegte din cind in cdnd pe mdrturisitorii Sdi. ca s6-i trezeascd din impietrirea inimii cu care [inLazdii la poart5. 10.balast de accident . nu e o rdzbunare din partea lui Dumnezeu. de drept. aceastii mamond cu adevf. pe cei pdcdtogi ii inchide in chinurile haosului vegnic. Asta-i noutatea grozavd.300 cARAREA lvrpAnATrpr nu cumva I-a rlmas totugi dreptul sd se supere pe ei gi sd le mdture toate gdndurile cu mamona lor cu tot.

avea dreptate Sfhntul Ioan GurI de Aur. gi le rlscoald impotrivd toate urgiile impotrivirii. Iconomii tainelor. pentru mdntuirea lumii. 2 Sf. iertAndu-le din datorie. gi nu gi-au iubit viafa lor. sunt gi ei in mlsura iubirii. aceastJi mamonicl agonisire."l De aceea.ll. slujitorii Sfintei Liturghii. . "Ci ei l-au biruit prin sdngele Mielului gi prin cuvAntul mdrturiei lor.Craiov4 lg4l. Despre Preofie. care scad pentru semenii lor. jertfb neincetat5. De aceea Lucifer ridic[ p6rtr mare asupra lor inaintea lui Dumnezeu. arsi in lumea aceasta.12. zic6nd cd: "Mai multe sunt fununile care zbuciumd sufletul preotului. zi gi noapte. pane la moarte. 61.!F - ICONOMII TAINELOR 301 iconomi ai tainelor lui Dumnezeu.p. rApocalipsa. decdt talazurile care bdntuie marea"2. Ioan Gurd de Atx.

VII ivrpAnATrILE ruB rRrr .

Lumea se-nr5"ise gi nimeni nu md ajuta. eu trdisem o istorie intreagd" care cuprindea at6tea lucruri risfirate pe a$a de multe zile. Ce se intimplase ? Dormisem pe spate gi din tavan. care m-au legat gi m-au bdgat in temnifd. cil avem intr-o ferame de f[rAna gi celillalt teram. Dupe mai multil weme m-au chemat la judecatd pentru tlilhilrie. Drept aceea. A9a se face. ducdndu-m[ afarii din cetate. nefiind un priceput in meserie.. dar izbdvit de gtreang. Degi trdim o weme imbrecafi de lumea aceasta. ne-am oprit intr-o pEdure. se dezlipise o bucatil de tencuiald care-mi cdzuse tocmai pe gnrmaz gi care mI trezise. Eram leoarc[ de sudoare. mi s-a intSmplat s[ fiu prins de paznici.. Avem clipe in care sclpilm de sub chingile celor patru dimensiuni ale lumii vdnfte gi ne trezim deodatii intr-un alt mod de-a fi gi p[tnurdem intr-un alt mod de-a cunoagte. drept de deasupra mea. zicind: "Se fEcea ctr eram un om siirac. totugi ni se intSmpl[ clipe cdnd fratele vis gi sora moarte ne dau t6rcoale gi ne despicl fIpftra in doui. cu nevastli gi copii gi n-aveam nici o avere." . unde aveau sd m[ spdnzure de-o crace. legat fedeleg cu mdinile la spate. Dar. Nu suntem n6sculi de timp. m-am gdndit sE mI fac Ai eu la fel gi sI merg sd fur. Deci intr-o noapte am plecat sd fac isprava ce o pl6nuisem. adunate intr-o clip6.o soRA A vrETrr. Cand imi strdnserl gtreangul de grumaz. ci de vegnicie. Agadar. drept aceea. Int6mpl[rile urmdtoare ne pot pune pe cale: Povestea cineva. M-au judecat gi m-au osindit la moarte. tres6rii de spaim6 gi mi trezii din vis.

Nenorocitul incepu a cugeta: . nu este altii cale spre Cer. . ca gi pentm tofi credinciogii. duhuri rele cu ochii de vlpaie gi cu urdciunea lor. c6ci pentru tine. toate acestea il cuprinser6 ca nigte gheare de groazt gi-l cufundard intr-o spaimd nespusd. ca pentnr un an de suferinfe ce-ai mai avea de ribdat pe plmdnt . Nenorocitul suflet incepu a striga de spaim[. ii spuse ingerul.DupE trei ceasuri voi veni sd te caut. Domnul in milostivirea Sa nemdrginitd ifi ascultit rugdmintea: El scurteaztr viafa ta plmfurteascd. ins[ nu rdspundea nimeni la strigdtele sale.inc6 un an de suferinfe pe pdmdnt e o werne tare lung6 ! Mai bine rabd trei ceasuri suferinlele de dincolo. cu mdngiietoare grlire. Un inger se ardtii gi-i zise bolnavului: . care a fost artrtati de Dumnezeu-Omul. decdt rdsunetul hdului. Pdcatele tale cer cur{irea ta prin suferinfele propriului tiiu tnrp. ?1 imprejmuiau. ingerul ii lu5 sufletul gi-l inchise in ternnifele iadului. ai demonilor luceau in intuneric Ai se vedeau deasupra umbrele lor pocite. ca aurul prin foc . Dupd plecarea ingerului totul se tntunecd. pr6pdstuit de dih[nii.nt 306 cAnanpn ivrpAnATrpr ln hrisoavele unui batrdn din Sffintul h4unte. un intuneric de smoa16. Nu vedea nimic. dacd te invoiegti. Ochii arzdtoi. prin rugdciunile Bisericii. degi suferinfa gi pldnsul strigau de pretutindeni. . gata sd-l sfdrime gi s6-l inghiti intr-o sorbiturd de fiar6. gi zise ingerului: mi invoiesc sE merg in iad. pldngdnd. Sldbise cu sufletul gi.Prea bine.sI petreci trei ceasuri in muncile iadului. Cel fdra de pdcat. ca tu sE tr6iegti sldblnog tncd un an de zile.ca sd te cur6fegti printr-insele. incearce deci ce sunt suferinfele vegnice. gi-i inghetau fbptura. se ruga lui Dumnezeu s6-i scurteze viafa. unde merg tofi plcdtogii. decAt calea Crucii. care se repezeau la ddnsul. se gdsegte int6m- plarea urmltoare: "Un sldbdnog venise ln Kapsala" Era bolnav de rnai mu[1i ani de zile gi-gi pierduse r6bdarea. frate. dar tu nu vei suferi decdt weme de trei ceasuri. Calea Crucii te face sd suferi. o sffimtoane cumplitS. iar el nu se putea apdra cu nirnic. dup6 care vei fi scEpat din munci. un vuiet sfEgietor de suspine ale sufletelor p6cdtoase.

Ba chiar i se pEnr cil are sute de ani in muncile acelea. ba chiar pan6 h ziua de apoi.Ce zici tu? Sute de ani? zise ingerul. dupl aceea. intinzdndu-gi mAinile spre ingerul luminii." Era fericit ca un izbdvit din iad.ivpAnAtrrI-E ruBrRtr 307 Ceaswile i se f6cur6 ani. . De cumva e cu putinfd gi ar wea Dumnezeu. Aqa se sfhrgea de durere bietul suflet. iar ceasul de aldturi arfrta mai mult c-o o16. cdci toli pdcltogii din temniftr nu se ocupau dec6t de ei ingigi gi de propria lor munc6. decdt Pozne de astea ne mai face sora moarte 9i cu alte prilejuri. care ii rdsptmse: . frate. Tot .. biehrl sldbdnog se frezi pe ptrmdnt.Dumnezeu. fiind Tatd indur[rii. invlluit de soare. . iar sdlbaticii demoni luau in bltaie de joc suferinfele lor. Aga de pild6. intr-o clipd igi vdd toatll viafa lor trecut5. Tocmai cdnd scragni a doua oard.Ce voiegti sd nci? intreb[ ingerul cu linigtea de cer. Vreau mai bine a r[bda pe p5mhnt ani Si sute de ani.ga-l inclegtii dezrddejdea cd ingerul nu se va mai tntoarce. rogu-te scoate-md de-aici. Un ceas a trecut de cdnd te-am pilrdsit gi mai ai inc[ doui de r6mas aici.Cum te afli. dar tu. A.. dulcea luminl a slavei ingeregti cobori deasupra chinuililor gi cu zdmbet ceresc il intrebe: .N-ag fi crezut vreodatii ca 9i ingerii sd mintlt ! mormdi nenorocitul. . cu glasul frant de durere.A trecut un ceas gi mai am dou6 ! Oare-i cu putinp sE nu fi frecut decdt un ceas ? Nu mai pot indua chinurile aceste4 nu mai am putere. sd-fi aduci aminte cdnd te-i intoarce pe pilmAnt cdt de mari sunt muncile de-aici. numai scap6-m[ de-aici: fie-fr mil6 de mine. gi scrAgni deodatE din dinfi. frate ? . fap de oricare dintre cele p[mdnteqti gi c6-i mai bine s6-fi implinegti pocania pane egti in trup. cu zdmbetul lin. 9i ingerul tot nu mai venea.Vreau sd zic cE mi-ai fdgdduit sd mii scofi de-aici dup[ trei ceasuri gi iatil c-au trecut sute de ani de cdnd mE chinuiesc aici ! . Nu-l auzi nimeni. s-a milostivit de tine gi te scoate de-aici. e indeobgte cunoscut faptul cE cei ce cad n6prasnic intr-o primejdie de moarte. Cand ingerul ispr6vi cuv6ntul.

fdrd sd gtim gi ftre sd rrrem. al filmdrii viefii de ani de zile intr-o clip6. c6t pot mai mult. firegte.. ci de firea sufletului. Deci. in relalie cu binele gi rdul.. deci moartea ni-i un ajutor.a unei cunoagteri de ei in. care ar p6rli intr-o clipd frr5ma de ferin6 in care zdbovegte suflarea lui Dumnezeu. ne face un mare bine. Faptul acesta. Situafia se schimb6 brusc in momentul mo4ii. iar pentnr trup. in vremea viefii ptrmdntegti cunoagterea rdmdne la libertatea omului: dacd voia sd cunoascii" putea cunoagte. dar prin moarte se omoar6 riul cu desivirgire. prin moarte inceteazl. in relalie cu nemurirea sufletului. Suntem insd o suflare de iubire a lui Dumnezeu. lntunericul. pdcatul cu miile lui de gheare. CAnd sora moarte ne dedeagd de trup. In moarte-i invierea. faf5 de un cosmos fdr6 margini. Toate lucrurile pe care trebuiau s[ le cunoasc6 in wemea viefii. cind va fi invierea mortilor.i$i in relafie cu Dumnezru. Astfel. dupa trup. ingredirilor vremetniciei. A"ga se face cd. nipddesc peste ei cu o evidenfd de neinlEnrat. pe urechea ac@a. Nu trupul este r6ul. insugirile sufletului ar fi ca nigte fulgere. dar au fugit de ele sau le-au tigdduit. Deocamdafi" moartea pentru suflet e o adevlrati slobozire din temnif6. de aceea la vreme trupul va invia din morti. libertatea aceasta se suspend5. trupurile vor dob6ndi actea muta{ie cosmic6 dupd cane nu vor mai fi supuse.308 cARAREA ilvpAnATIsI confinutul memoriei se dedenfuie ca un potop gi se pr6vllegte peste stnrnga congtiinfei pe care o ineacd" $i pe urmE uitii totul: gi-au pierdut congtiinfa. Cu un cuvdnt. Tot ce e rdu in lumea asta: negtiinfI. suntem un picr:r de rou6. ceea ce nu cunosc ei.. incetarea rdului ce d6inuia prin mecanismul nagterilor pltirnape. . neputinJ6. fiind stiipinifi de o lene biologice" I se pare cI nu existE de fapt gi dorm wemea viefii pdmAntegti. nu e de firea tnrpului. gi sufletul cunoagte fdrd sd vrea" ceea ce s-a ferit sd factr pe cdnd era imbrdcat in tnrp. Dacd imbinarea sufletului cu trupul n-ar fi strunitii din voia lui Dumnezeu. de fiorul cunoaqterii . care ins5 incape tot in congtiinfa noastr6. indatn dup6 moarte insd. Oamenii fug. fug p6nd la moarte de orice cunoagtere existenlial5. Riul e osdndit la moarte. ca-n veacul de acum. nu voia sd cunoasctr" rdmdnea in necunogtinfA.

Moartea gi invierea irnplinesc.fiindc6 omul merge la locagul s6u de veci.7. vAME$tr VAZOUmnUt Cand a sunat ceasul iegirii din lume. pentnr cei ce au dus o viafi duhovniceascd intens5. sufletul se retrage din tmp gi se adund inspre cap. in privinla congtiinfei gi a izb[virii de r2[u. Or Si el trebuie sd intovf. $i ca pulberea sd se intoarcl in pdmint precum a fost.. De aceea Infeleptul dd sfatul: l. 1. iar sufleflrl sd se intoarc[ la Dumnezeu. ceea ce nu pot implini nici cele mai impresionante nevoinge ale sfinfeniei.6. "Adu-ti aminte de Ziditorul tilu."l I Ecclesiastul 12. Care l-a dat. li se insenineazl fafa cu o luminl neobignuitl La mulli dintre sfinfii nevoitori ai pustiei. Sufletul e o fdphrr:i spirituala care nu are ingrtrdirea pe care o are trupul gi nici nu-i stau in cale piedicile tmpului.. cdnd sufletul se dezleagd de necunogtinf5. . Moartea dezleagd sufletul de tmp gi astfel sufletul ajr. invierea dezleagd trupul des6vdrgit de moarte gi de necredinfi. Pdnd ce nu trecem gi prin porfile acestea" cunogtinfa noasffi e numai frantura..5. (Adu-fi aminte de Ziditod tlu) mai-nainte ca sd se rupI funia de argint. inainte ca sE vinl zilele de restri$te.TMPARATIILE IUBIRII 309 Cunoagterea are dou6 momente mari: mornenful morfii. in vremea aceea o congtiinfi impEcatii r5sfrdnge o fap senind" pe cdnd o congtiinf6 tulburatl rdsfrdnge o faf6 ingrozitit. in zilele tinerefii tale. 7. CEci necredinfa igi are obdrgia mai mult din conviefuirea sufletului cu trupul. . $i momentul invierii. 5. 6....rdgeascd gi cunogtinfa gi credinfa..rnge la cunogtinfa spiritualitnfii gi a nemuririi sale. De aceea. cind se dezleagd gi trupul de necredinfi.. in wemea iegirii sufletului le strtrluceau fefele ca soarele.

dacii faptele lui au fost rele. o vegnicie luminoasd pentru sufletul care a dobAndit sfinfenia" sau o vegnicie intunecoas5. care se innebunesc. ca fiinfd spirituald" sE se cunoascil dincolo de morm6nt. fi . el trebuie neapiirat. Deci toate gregelile m[rturisite la duhovnic. Dincolo nu se mai poate cunoagte pe sine insugi prin propria lui libertate. cdci puterea lui Durnnezeu le-a gters pe acestea din c[rfile lor. care insolegte sufletul toatd ctrldtoria aceasta. cdci misiunea de-a descoperi sufletului starea sa de stricdciune o au ingerii cdznfi. cu inima inffint5 9i smeritE gi pentnr care suflehrl gi-a fdcut canonul. nu mai trec prin v6mi. chiar dac1 vor osdndite. trebuie s[-gi recunoascd qi s6-9i pronunfe judecata. au s6-i dea acum pe fa15 toate faptele sale rele. care-l ajuta sI se cunoascd gi s[-gi judece purtarea. La aceastli infricogati cercetare a sufletului st6 de fafl gi ingerul pdzitor. Pe pdmAnt avea ajutorul Harului dumnezeiesc din Sfintele Taine. sufletul trece in lumea unemenea cu el. fie cu ingerii buni. cea asupra sa. ateii. La iegirea din cortul pemdntesc. incepdnd de Ia momentul pe care-l numim noi moarte. agadar. dacd a fost bun. dincolo e un vegnic "ast&zi". pentru sufletul care a iubit stricdciunea. inainte de a-l judeca Dumnezeu. ei fiind cu totul fiii pierzlrii. SI urmirim. sau n-a vrut sI ajungd pe pdmAnt la deslvflrgita cunogtinfE de sine instrqi. cilEtoria sufletului dezlegat de trup. Slujba irunonndntdrii coresptrnde cu dezlegarea deplind a sufletului de trup.i ai v[zduhului. la trecerea printre cumplifii vame. zile gi ani. Sufletul acestora il trag din tnrp cu sil6 mare o droaie de diavoli gi osdnditul suflet n-are nici mdcar ming0ierea sd vadd de departe fafa ingerului pdzitor. ncilnd cu urA cd nu este Dumnezeu. Prin recunoaqterea aceasta va preveni judecata lui Dumnezeu. dac6 necredinciosul acela era dintre cei botezafi. Demonii. a fttpturilor nevdzute. De unde pe p[mdnt erau ceasuri. fie cu ingerii cEzufi. pe care sufletul pi le va recunoagte gi se va teme cumplit. Vrdjmagii lui Dumnezeu. Acum dii sufletul de datoria cunoagterii. care mai vdd fala lui Durnnezeu. nu se mai afld ca piedicl Al cale. neagra vegnicie. Suflenrl trebuie sd-gi dea seama de ceea ce pi-a cdgtigat. DacI sufletul n-a ajr:ns. stlpdnii rlului pe pdmdnt.--!Fl 310 cAnanEn treAnATreI Desfacerea sufletului de tnrp se face in vreme de trei zlle pd' mintegti. Vdmile cunogtinfei sunt pentru sufletele de mijloc.

Cei curafi cu inima vor vedea pe Dumnezeu . Cunoscufii 9i rudeniile de pe pilm6nt. cu ingerii buni. dar nu le-a f6cut.asta-i fericirea. ingrozirea lui va fi cumplitii. Acum e lamwit. ci prin vedere. fine ca la 30 de zile pdmdntegti. Acum cunoagte care-i era mdsura datit lui de Dumnezeu gi cdt a irnplinit-o el. in care are s[ se munceascd gi tremur[ de fric5. Pe plmdnt. suferinfele p[cltogilor. a doua inchinare a sufletului. focul cel vegnic. fericirea drepfilor. intr-o stare de contemplafie. in wemea aseea sufletul cunoagte cu de-amitnuntul plata pitcatului. r5splata faptelor bune. scrdgnirea dinfilor. sufletul se intoarce pentm a treia oar6 sd se inchine Domnului. urmilrile relelor pe care le-a f6cut el. gi ce putea sE facd. Cunogtinla trebuie sd fie deplind.irrrpAnAtrrt. pentru stadiul in care se afl6 sufletul acum. ridicl rugtrciune cdtre Dumnezeu gi iubire cltre fratele lor. intunericul cel mai de dinafarl. Acum. Dacd s-a pocilit de ele. se suie la Dumnezeu ca un guvoi de foc. Acum igi cunoagte "locul" dupil dreptate. iar din acestea" cdt a fdcut. unde e plAngerea demtrdejdii ultime. De aceea e condus de inger s[ vadl Raiul. se va teme mai pufin. De la aceasta. dar mai ales e condus s6-gi vad[ faptele sale bune pe care le-a fdcut. din porunca lui Dumnezeu. Toh4i citldtoria asta a sufletului prin iad. ca s6 fie rdnduit in ceata drepfilor. a$a nu se apropie ingerii rdi de sufletele sfinfilor care. sufletul se inchind lui DumnezeqTatdlui si[1 nu prin credinfE. Acum nu l-t . ruDECATA PARTICULARA A SUFLETULUI Dupd vederea iadului. A vdzut binele gi rdul. in obgtea Bisericii fiind. sau pe care le-ar fi putut face. Dincolo nu e timp. cala noi. sufletul merge sit vad[ gi iadul. dacd nu se poclise de ele gi-l prinsese moartea tntr-insele.E ruBrRrr 3ll Precum nu se apropie ingerii buni de sufletul ce s-a dat pierzlrii. Biserica face rugdciune a noua zi pentru cel ce s-a mutat. ci vegnicia. Acum va pricepe suflehrl ce inzestrare ii dlduse Tatdl. lar ca la a noua zi pilmdnteasc[ (a $asiea zi de la tngroparea tnrpului) sufletul se reintoarce la Dumnezeu gi I se inchin6.

care s-a ldmurit in aga de scnrti vFeme. ctr nu este Rai gi Iad. la a patntzecea zi pemanteantr. Hot5rdrea pe care o d[ t]umnezeu asupra sufletrlui de-a petrece in imparalia imperafa chinurilor. cane a fost r[pit in Rail: cu asta avea evidenfa absolutE a imptrr$iei spiritnlui. tn "locul" de muncSDeci judecata particulare. ln imparapa nevdzutii a dutlrilor. petrecerea lui va fi cu diavolii. 18. adic6 a fieclrui suflet indeosebi. Sfilp6nul viefii are in m6ntr cheile morfii gi ale iadului3. cE de aceea ne tdrguim noi cu credinla. intr[ in obgtea sfinfilor. . a ingailor buni. nici ladul. de care e.3. nrmeaz[ cd nu existit ? Dar dacl exist5" ce te faci ? DacI crezi cI este iad gi . iese a patruzeceazl.str zicem. DacE insl n-a triit pentnr Elristos. prin absurd. de la mutarca sufl€tului din corhrl lui de lut.ra nai sigrn decdt de toatii existenta celor vdnfiez acesta era zorul unei nemaiint6lnite apostolii. Aceea e definitivd gi fdrd de sfDrgit. ca pe pdrn6nt. cdt nu se lf. e o hotdr6re judecata provizorie. gi line pene h cea de obte. dacl suflettrl. Acum nu mai zice. 3Apocalipse I l.Iu cred cI este temnif6 !" $i fiindcd nu crezi. ctr nu este . luminii. ci pentnr sine gi pentnr toate amdgirile lumii acesteia. fiindcl n-arn vdzvt nici Raiul. ai pierdut totul ! IatI de ce ne spun Perinfii nou6 plmfuttenilor. pentru sufletul care-gi agteaptn judecata h. Deci. a fost oqtaS bun al tmparatutui Flristos. sau a se os6ndi in 2 Corinteni 12. judecata de pe urmE. Parcd pricepem intmcdtva r6vna propov[duirii lui Pavel Apostolul.paot"lui lumii. Dar dacd este? Te'ai pierdw pe tine insufi. ca hoful fdr6 minte: 'T'. bucurdndu-se de toate ostenelile pi suferinlele ce le-a indrmt bucuros pentru llristos pe pdm6nt.mtrise in zeci de ani de zile de viafl pim6nteanE Biserica pe pemdnt se roagd lui DumnezetJ a treia oar6. are loc o nnre hotlrdre asupra sufletului. in viafa paminteane. 2Ibidem.n-ai pierdut nimic.cARAREA trwArATmt 3t2 mai vorbegte.

gi de aici gi-au pierdut libertatea voinfei. dar dacl nu s-au curdfit prin poc[inf5 de pdcatele lor. Dincolo. Dar p6nd atr:nci? . pe care socotinduJe Dumnezett ca pe-o faptii a iubirii de oameni. inc6 de la j udecata particularli. care trece dincolo de hotarele mormdntului. nu rodegte nici o nddejde de pe unna ei. e iertat gi el. Osci ne putem inchipui ce pufini sunt aceia care rlmdn in imp5rafie. wei si te pocdiegti.- II\4PARATI-E IUBIRtr 313 O DESCRIERE A IADULUI intai o descriere teologic[. prin rugdciune gi cAnd milostenie. dar in iad nu poate sd continue poclinfa nemaiavdnd libertatea voinfei ci suferinta lui e socotiti de Dumnezeu gi cdndva. nici o suferinfit nu pl[tegte nimic. nu mai e libertatea voinlei. degi foarte mare. are sI petreacd in iad. cu voia erau robi incd de aici. Sufletul a plecat din viafa aceasta cu indemnare de pocdinfd ? indimnarea aceasta i se socotegte ca bund degi. in imparefia lui Dumnezeu nu intra nimic necurat. odat4 cind Dumnezeu gtie. Pocdinfa nu gi-o poate desdv6rgi sufletul in iad gi pentnr motivul ci acolo nu mai lucreaz[ Hanrl lui Dumnezeu. pentnr vegnicia nesfErgitd.Pane atunci suferl in iad. Unii pentnr vecii vecilor. de mindria lor. Deci in ce stare de libertate i-a surprins moartea" in aceea vor petrece. Cei ce in viafa tnrpeascd au robit p6catului. pofi s[ o faci. Aici. degi credinciogi. cdt le va hotnri Dumnezeu. Dar libertatea. Deci. trec in lumea nevdzutl! aga-zicAnd. $i tofi ceilalli? . alfii pdna la judecata de pe urmi. in stare de boaltr" dar n-au pierdut putinfa de-a ajunge odatii gi ei in obgtea Bisericii lui llristos. E o faptl a libertlfii voinfei. FdrI libertate gi fdr[ Har. Cdci in iad sunt mai multe feluri de os6ndili. scoate Biserica luptiitoare de pe pdmdnt. va implini cu ele ceea ce lipsea din pocilinfa sufletului osdndit. de slava degartii gi celelalte. cu at6t mai putin suferinfa din iad. in viafa pdmAnteand. dacl cineva ar fi scos din iad. Suferinfa aceea.Tofi ceilalli. pentnr cd n-a desdvdrgit-o. aceasta se datoregte ostenelii rudeniilor gi rug[ciunilor Bisericii luptiltoare. iubirea gi Harul celor de pe p[mdnt pot indupleca pe Dumnezeu s[ scoatli din munc6 sufletul ce ii - - LL .

Cel ce a inviat in sufletul s6u cunogtinfa gi iubirea lui Dumnezert. nici spafiul. nu numai pentru folosul mantuidi lor personale. Iati ce rost are imbunItiifirea celor vii. oricdt de pufin ar ft. Astfel. ci gi pentru izbdvirea celor din inchisoare. 1. gi sunt oameru care au suflete moarte3. iubirea e calea cea mai scurtd gi mai presus de orice cale. spre deslvdrgire2. Cu adevdrat. subinlelegdndu-se prin acest bun gi ruglciunile Bisericii.31. Agadar. acela a inviat pentru vegnicie. chipul 9i asemilnarea fiilor cu Tatiil. Cdci. prin Har nu prin natur6. gi toatii fdptura care-L cunoagte de Tatit e strebetutil de iubire. dactr e locuit de suflet. c6tli weme era pe plmdnt. . iar cel ce a omordt acestea in sufletul s[u gi I 2l Tobit 4. Iubirea e insugirea lui Dumnezeu. precum nimic necurat nu intrd in imperefia lui Dumnezeu. Starea suflehrlui dincolo de morm6nt este continuzrea stirii sale plmintegti. am avea gi noi mullime de insugiri dumnezeiegti. strdpunge iadul care nu-i poate sta impotrivi gi strdbate cerul. s-ar rdsfrdnge $i in noi obdryia noastrd divind. E vorba de-o iubire ardtatL prin fapte. DacE am stirui cum trebuie in iubirea aceasta fue margini. iubirea a sfdr6mat porfile iadului. nu rdmdne in iad pentru totdeauna. Iubirea a cobordt pe Dumnezeu in tnrp. un trup viu poate fi locuit de un suflet viu sau de un suflet mort. fie de viafil" fie de moarte.314 cARAREA tupAnATu n-a ajuns la sfinfenie deplind. care au plecat din viafa pdm6nteascd cu poc6infa inceputii dar neisprlvite. * Trupul trdiegte. aga nimic bun. Corinteni 12. De aceea zicem cd iubirea n-are marginile omului. lo. in primul rdnd n-am fi aga de m[rginifi intr-o multime de privin]e. nu piere niciodatfr. iar moartea sufletului e despldirea lui de Dumnezeu. iar sufletul tr[iegte. Moartea trupului este desplrfirea sa de suflet. sunt oameni care au intr-ingii suflete vii. 3 Apocalipsil3. dacd e locuit de Dumnezeu. e puternicd. nici timpul. iubirea "scoate din moarte gi nu te lasl sd te pogori in intuneric"r. incAt strdbate dincolo de mormdnt gi ajunge pe cel iubit. printr-insa avem inlIuntrrl nostnr impar{ia Cerurilor. prin care a creat lumea vdnfiA gi nevizutii.

pe cdnd sufletul. in care a inffat incd din viafa plmdnteascI. Slava degart6. insofesc rFapte 17. toate. cAnd sufletul s-a aprins de dorinfele tnrpului. nlrtrvindu-se cu ele. al acestei f6pturi spirituale. acela a murit pentm vegnicie. se vdd de departe tn finuta dinafard a trupului. Deci. se int6mpll cd glasul congtiinfei tot mai slab se aude. Aceastii spurcare a obrazului. Iar dacd un om oarecare nu ascultil de congtiinfe. ci de animalitate. Acestei fiinfe spirituale i s-a dat tnrpul ca o unealtll. intr-un cuvdnt de mai-nainte s-a vdzut cd orice faptit tnrpeascd a fost mai int6i o faptn sufleteascE. Totugi incerc. de obdrgie divin6. p[rerea de sine gi dtele asemenea. Iar cu trecerea wemii. O cldere in desfrdu e mai intAi o cadere in spirit. in cazul cind trupul gi-a robit stdpdnul. aceste pofte.ITME II. . cind petele animalitlfii s-au intip[rit pe fdptura nemuritoare a sufletului. mintea tot mai mult se intunecd. cautd s[ le implineasctr" chiar dac[ tnrpul nu mai e in stare sd le facd. nu ca un tovar[g.h"IPAR. amIgit de conviefuirea cu animalitatna tnrpului. Iar aceasta e de la conviefuirea cu trupul in care s-a retras ispititorul gi-l muncegte cu pofte. Iar ceea ce dtr suflehrlui pecetea de fiinfn spirittrala e funcfiunea congtiinfei. trupul slibegte gi se saturtr de pofte. sufletul are s[ o pl[teascl de pe unna consimfirii cu patimile iscate de wdjmag contra firii. Sufletul. Tatill sdu. cu negrija lui. are sd poarte chinurile rlsturnlrii rolurilor de indatit dupd despddirea sa din robia uneltei sale. nemuritoare. mindria" orgoliul.JBIRtr 315 moartea l-a prins acestea. ci ddinuiegte in temeiul suflehrlui. fiind nemuritor. viclenia. Sr:nt patimi trupegti care inrduresc sufletul gi sunt in I patimi sufletegti care se ritsfring asupra trupului. Dar ispititorul nu poate face nimic fdrd consimlirea spiritului. Acela a omorit implrfiia lui Dumn ezev dinlIuntnrl stru 9i a inlocuit-o cu implrdfia chinurilor vegnice. printr-un chin de nedescris. gi aga" faptele trupului pun pecetea lor intunecoasl pe suflet. il face din ce in ce mai mdnjit de poftele impotriva firii. Aceasti consimfire insd innegregte sau spurcd fala sufletului. gi cu toate cdte decrug din rudenia aceastal.29. Sufletul. ln spirit e inclinarea gi c[derea. se face el o unealtl a trupului. a acelei cunogtinle de sine insugi. in relatie cu Dumnezeu. Trupul nu are o consistenf[ sau temei in sine insugi.

cdt l-ar chinui setea pane la moarte. care-l muncesc cel pufin tot atdta. ii dddeau sufletului iluzia stingerii lor gi deci. Sufletul arde ca intr-o mare de foc.nu are nici o izblvire. tnrfagul. ardrlindu-i intr-o nebunie furioasd. pe unul care ar trece Sahara gi n-ar gdsi apd. pentru cd ele. nu mai are libertatea voinfei de-a sclpa de muncirea aceasta. cum o avea pe pdmdnt. Ura cregte mereu gi le macind mintea.lipsind tnrpul. asupra sufletelor pe care nu le cunosc Ai asupra lui Dumnezeu. un lacom de mdncare. nu scapl de tirania poftelor sale. Invidiosul. Sufletul. cregte mereu gi-l chinuiegte pe cliptr ce trece cu o tot mai aprinsl vdpaie. zorindu-l sd le implineascl in fapti. ca s[ nu mai simti v[paia care-l arde cu o iufime din ce in ce mai mare. Toati isprava acestor patimi e muncirea neincetati. iubitorul de sine. c[ r6utatea se vede pe sine m[rindu-se in degert gi zvdrcolindu-se. pane la nebunia absolutil a sufletului. pe m6sur6 ce cresc.$i. care l-a ros in viafa pdmdnteascE. Sufletul. Dar de indatil dupd incetarea trupului. in neputinfa de-a mai face ceva. acum. Deci ugor putem pricepe c6 fiecare patimd pe care a iubit-o sufletul. dincolo e cu neputinf6. in viafa p[mdnteascd. gi-l aprind mereu. degi chinuit de zdd[rnicia vlpdii. Sufletul. a ajuns sd nu mai poati voi una ca acee4 ci culege silit roadele amare ale robiei cu voia._7. mullumirea odihnei. poftele. st6rnesc in sufletul desfdcut de trup. deci orice faptL. mfuesc chinuirea . iar congtiinfa ii strig[ mereu osdnda lui Dumnezeu gi z6dlrnicia suferinfei sale. sunt rogi de rn[ asupra oamenilor. se stirnegte mereu.7 316 cARAREA h. Congtiinfa ii vestegte neincetat pedeapsa lui Dumneznu.ceea ce ii .cAnATnl sufletul. chiar dacd nu mai are unealta tnrpeascd" precum o avea in viafa pdmanteasc6. ci acestea il chinuiesc fllr6 de sfbrgit gi se mlresc pe mdsurl ce nu pot fi satisfdcute . ii aratit sufletele drepfilor in Rai . are sd se chinuiasc[ in felul fiecilrei patimi. Un iubitor de argint. Orice intoarcere a voinfei. un lacom de avere. Chinuirea poftelor ce cresc . dar destrvirgit neputincioasil. de weme ce sufletul e nemuritor gi nu se poate ucide pe sine. Dacd n-a vrut sd scape de pofti cdti weme putea s-o fac6. un desfrAnat. un betiv. izgonit din tmp de moartea acestuia. stropii acegtia de noroi improgcafi din trup pe suflet. o vlpaie de pofte. nu avea o corvoad6 aga grea de purtat cu poftele. implinite cu trupul. trecAnd vremea. nemaiavdnd cum sd se implineascd. Iar chinul cel mai mare t*c-ui acesta este.

Precum in viafa p[mdntean6. adic6 fdr[ libertatea voinlei de-a ne mai ' I Ioan 2. $i dacd se va afla cineva dintre rudenii sau unnagi. de slava de$art6 gi de tn:fia viefiir. care intefesc vdpaia care-i arde. lo. {.16. ca sd implineascd pentru ei faptele iubirii. 2 3 Matei 22. legati de m6ini gi de picioare3. aqa prin contrast. in aceastd impdrdtie infernald i-a dus iubirea de sine. vede insd chipurile fioroase ale demonilor.E ruBrRrr 3t7 mfuegte suferinfele . cu acestea acoplr mullime de pdcate gi-i scot din moarte'. c6 mult mai ugoari ne este nou[ izbdvirea de munci pane ce suntem in viafa p[mdntean6.dar nu vede pe cei ce se muncesc ca gi el in vlpaia aceloragi pofte. in implrdfia fdr[ de Har. . Sufletele acelea. Tobit 4. care nu lumineazd nimic. care s-au amagit de poftele lumii. decdt dupd moarte c6nd vom fi lepldafi de la nunta Fiului de Impdrat. primul pui al diavolului gi tata atoatl amlgirea. acesta sporegte. Iar dac[ Dumnezeu nu pune nimlnui in gdnd s[ implineascd mila gi pocdinfa pentm ei. in starea de iad a congtiinfei. lucreazd demonii asupra sufletelor chinuite gi sporesc in ele ura. ura aceasta infernald e focul nestins. le rtrmdne nddejdea.13. ura aceasta arde. lucra Harul asupra celor ce se sfinfeau gi sporea in ei iubirea. iar la dezlegarea lor din trup.iupAnAfrrI. intr-o aga impdr6fie au sd sufere toli cei ce n-au scos cu desdvdrgire iubirea de sine din l[untrul lor. ura demonilor care chinuiesc sufletele gi vdd cd nu isprdvesc nimic. ci au m6ngiiat-o cu toate pldcerile. Ura aceasta care nu poate face nimic. gi i-a surprins moartea inc6 neinfelepfifi la minte gi necurdfifi la inim6. ndrcolirea neputinfei furioase. desdv&qind in ei iubirea. e semnul cd nu are planul sd-i scoat6 din munc5. Pentru cei ce vor fi scogi din muncE se roagd gi Biserica lupt2itoare de pe pdmdnt gi mijlocegte cdtre Dumnezeu gi Biserica biruitoare din Cenrri. ingelate de iubirea de sine care le-a povdfuit la toate poftele. Au plecat cu n6dejde. Obgtea Sfinfilor in frunte cu Maica Dornnului mijlocegte cu mare osdrdie luminarea noastril a pdmdntenilor. r[m6n6nd in impdrefia Harului. iat5-le inecdndu-se in ura care le arde gi care s-a intirit peste ele ca o mare implrdfie a rdului.

mugcafi de vipera rdutifii. a fost insugi Fiul lui Durnnezeu. de atunci gi p6nd astizi. Pane la judecata din r:rmd . Nichita Stithatul. Boierii gi mazorefii lui Israil. nnmai pdcatul impotivirii faf5 de adevdrul propovlduit aretat gi dovedit. . nu are nici indreptare. incit nici un semn al dumnezeirii Sale nu rlzbea la inima lor inr[iti. nici iertare. Bucuregti. Filocalia. agteaptii plinire4 agteaptil intoarcerea celor dintii niscufi ai lui Israil. 352. odatii desevdrgitE" hotlrEEte sftrgiturile lumii de jos.JL LUI IONA Cel ce S-a str6duit mai mult pe plmdnt cu luminarea oamenilor in cunogtinfa de Durnnezeu 9i de cele viitoare. cerind un sernn. ci doar ispiteau pe Dumnezeu. p."l SEMNI. $i. care vdd pe Dumnezeu. Mdntuitorul n-a putut s[-i vindece. Pe acegti iudei necredinciogi gi pe tofi unnagii lor. despre iubire gi fuspre destt7. Drept aceea se luau la wajbd cu Mintuitorul. ca prin el sit fie constr6ngi sd cread6. care nu mai primegte nici o invdfdturd despre viafa vegnic[. invia pe LazAr. ori de cdte ori Iisus Se afirma pe Sine a fi mai inainte de Awaam gi mai inainte de a fi lumea.cum zice Sfhntul Nichita . 9i totugi cereau semn. gi iudeii voiau s6-i omoare pe am&rdoi. Neintrerupt au stat impotriva Fiului lui Dumnezou. Mdntuitorul f cea ochi unde nu erau din nagtere. Dar ei nu voiau sE creadS.318 cAnennn ITvPARATET putea schimba gi fer[ putinla de-a mai lucra ceva pentru poclinfa noastrd. Cupringi de ur6 impotriva lui Iisus. clocoteau de ur6 gi-gi astupau urechile gi-gi rupeau hainele de pe ei. de weme ce puterile suflehrlui sunt legate. fiindc[ orice boal6 sufleteasc6 are leac Ai iertare. vol. a credinciogilor gi a necredinciogilor. C[ci lumea de sus se des6vdrgegte implinindu-se prin cei ce aleargd spre cunogtinfa lui Dumnezeu. se inchideau in nebunia necredinfei. de aceea Iisus le rdspunde cuvintele acestea: I Sf. Despre vdrgirea vielii."lumea de sus fiind incil nedesilvdrgitii. cI le stricl stitpdnirea despoticd asupra poporului pe care-l oc[rau din vdrfirl mdndriei. 6. tocmai ca s[ nu r6mand sernn. 197 anoStinfiI.

"2 Minuriea aceasta dumnezeiascE va fi deodatd cu a doua venire a Mdntuitorului.ippAnATrrLE ruBrRrr 319 "Neam viclean gi desfrEnat. cere semn. trei zile gi frei nopfi. $i vor trece nu nurnai trei zile gi trei nopJi. 3Daniil 8. din mormintele voastre gi voi pune in voi Duhul Meu gi vefi invia. . numai astfel vefi cunoagte. adic6 pe neagteptate. sd ldrgim pufin "semnul lui Iona": Dumnezeu sldvitul. Ce precum a fost Iona in pdntecele chitului trei zile gi trei nopfi. poporul Meu. cdnd cei cdzvli de la credinfit vor fi fdr6 numdr Iatii semnul lui Iona. Mirele vine la rniezul nopfii.dupd Sfinfii PErinti tot intr-o zi de Duminicd. cdnd nimeni nu se mai gdndegte tocmai la invierea morfilor 9i la a doua venire in slav6 a Mdntuitorului. precum a fost gi invierea Domnului. prin care gtie toate mai inainte de a fi lumea. "in cele din urml wemi ale impdrdJiei. "IatE Eu voi deschide mormintele voastre gi vd voi scoate pe voi. . care este: invierea morfilor. a$a va fi pi Fiul Omului in inima pdmdntului. incdt mulfi ar vrea sE ' Matei 12. ci toate zilele gi anii ce vor fi pAnA la semnul ce-i va birui. chezEgie gi a invierii noastre gi temelia cregtinismului."r Dar necredinciogii de atunci gi din toate vremile nu se dau betuf nici de semnul lui Iona. c6nd spaima va fi mare. Iar semnul lui Iona e minunea invierii Domnului.23. gtie ctr r6utatea necredinfei nu va fi invins6 decAt atunci cAnd fiecare dintre oameni va trece el insugi prin semnul lui Iona. prin care au sd treacd tofi oamenii din toate wemile gi locurile. cI Eu sunt Domnul. Dar. Va fi intr-o vreme de addncd noapte a minfii oamenilor. dar nu i se va da decdt semnul lui Iona proorocul.12-14.3940. 2lezrccfuil37. Cel ce am zis $i am f6cut acestea. in nemdrginita-I cunogtinf5.

gi partea lui intre sfinfi. ce se duce pe aci incolo. gi aga vor fi tragi din iad gi de prin morminte. Veni-vor lnsp6imAntali de gtiinfa p6catelor lor. gi fdr[delegile lor ii vor mustra pe fafe. inlelepciune 5: 1.tdnguirea e degeaba. 2. 8. Ne-am sEturat de clrdrile fbrddelegii 9i ale pierztrrii. Ce folos ne-a adus trufia ? La ce ne-a slujit bog{ia gi toati fala ei? 9. 6. . Agadar noi am rdticit de la calea adev[rului gi lumina dreptitfii n-a sffilucit pentru noi gi noul soarele nu ne-a reserit.320 cARAREA ttvoAnAgu moar6. dar nu mai pot. inlelepciune 4: 20. Atunci cel drept va sta cu multJi indrdzneald inaintea celor ce l-au prigonit gi au disprefuit preful ostenelilor lui. $i iatE" cum a fost socotit printre fiii lui Dumnezeu.Iar ei. vdzdndu-l. Nebunii de noi ! Am socotit viaJa lui o cdpiald gi moartea lui o ticllogie. am strebItut pustietlifi neumblate. iar calea Domnului n-am cunoscut-o. . Toate acestea au trecut ca umbra 9i ca o veste. 3. 5. Tot a$a $i noi ne-am ndscut $i am isprlvit cu viafa gi nu putem sd arltim nici un sernn de faptd ' bun[. Ei vor zice. cdindu-se in inima lor gi gemdnd intnr strdmtoarea duhului lor: acesta este pe care-l aveam altf datA de batjocurtr gi toba de ocdri. 13. ci intru rlutatea noastrd ne-urm risipit. se vor tulbura cu cumplitd fricd gi se vor minuna de minunea mdntuirii dreptului. 7. la darea de seaml in ziua-nfricogatii a judecdgii din urmtr. 4.

din toate vremile. pdnf. iar ingelalii lui se vor aptrra gi ei de urgia judec6fii. dar cu desdvdrgire t6rziu. atunci vid tofi. c[ le-au adus cu fapta lor germenele nebuniei. ca sI nu pricinuiascI osdndd peste aga mullime de oameni. Doamne. pe care le-a fdcut intru ascuns. dimpreun[ cu toate unnf. Au sd vadE pe Cuvdntul lui Dumnezeu. Atunci. . Iatii de ce o judecatii dreaptii gi vegnicd nu se face decAt chemdndu-se tofi martorii. igi va destrvdrgi cunogtinla pe care n-a vrut s-o primeascf. toate se vor descoperi in ziua aceea . zicdnd: "Doamne.ITvPARATnLE ruBrRtr 32r ziua aceea nu mai incape t6rguial6 intre credinfi gi necredinfI. ftecare va vedea gi va tMatei 7. Cuvdntul lui Dumnezru ii va judeca pe ei dupl faptele lor. cei ce lucrafi fdrddelegea !"1 $i vor merge cu lucrltorii fbr5delegii toli cei ce-au ascultat de ei. au nu in numele Tdu am profefit 9i in numele Tdu am scos demoni gi in numele Tdu multe minuni am fdcut ?" Dar cap[tii rdspunsul: 'Niciodati nu v-arn cunoscut pe voi.nu mai trebuie sE cread6.22-23. $i aqa mai departe. in urmagii gi in inaintagii lor. dimpreunl cu ingerii. EI . vdd deodata intreolaltii toate faptele lor gi ale tuturora.rile lor peste oameni. primindu-gi trupul pentnr totdeauna. tofi oamenii. acum sunt date pe fa!5 gi le vede nu numai cel ce le-a frcut. s6-gi vadd toate faptele gi sd-gi cunoasc6 toate urmdrile lor gi pe dreptate sd-gi ia plata vegnic6. Vor vedea toate vorbele ce au spus cdt au tr[it in lume. sufletul. Mai mult decdt atAta. gi-gi vor vedea gi gdndurile gi clrfile ce au scris. pe care trebuiau s6-L primeasctr gi s[-L asculte. Luther se va vedea pricinuitorul puzderiei de secte. ci toli oamenii. DuceJi-vd de la Mine. oamenii au sd vadd 9i toate urmlrile faptelor lor. Pdrinfii iqi vor vedea faptele in copiii lor. oe era in viafa pdmAnteascs. pentru care au sI dea seama. Atunci matelofii lui Columb vor vedea turma de nebuni. in MARnvmA nAsptxoerut in ziua acelei infricogate cunogtinfe cu Dumnezeuva fi o vedere minunatil: toate faptele fiecdntia.

iubirea gi curajul mdrturisirii lui Dunnezeu. gi Fiul Omului se va rugina de el cdnd va veni intru milrirea Tatilui S6u. in ziua judecifii se implinegte des6v6rgit cuvdntul. 15. numindu-Se in locul lor gi binecuvdntind pe cei ce au awt mild: rMatei lg. Mila gi adevdrul. ale faptelor sale.28. cdnd va fi cer nou pi pemdnt nou. DeodatE cu aceastii minune a innoirii cosmosului prin foc.322 cAnanEq. iar viafa viitoare. mrrturisirea dreptei credinfe. ura gi minciun4 ac. 3Psalm 88. dupd cuvintul: 'Cine se va rugina de Mine 9i de cuvintele Mele in neamul acesta desfrdnat gi p6cltos. in care-s scrise toate faptele oa:nenilor. 13. c5ci acestea care sunt. ln loc de dosare. oile de-a dreapta gi caprele de-a stdnga. faptele iubirii gi 2. precum desparte p6storul oile de capre.38. ln buni gi r6i. cu sfintii ingeri'/. care zice: "Mila gi adevlrul merg inaintea Td'3. sunt clrfile modii gi Cartea vielii. fie rele. omul e innoit prin focul judecdfii. wemea secerigului. de istov vor arde2. .estea ii despart pe oameni in douii. fie bune. iar pe de altd parte. cdci atunci oamenii vor fi lntrebafi despre: l. Astfel pe pdmdnt sunt adeseori puzderii de legi omenegti. LEGILE JIJDECATtr Ziua judec{ii omului e totodatil gi ziua nagterii din nou a lumiir. in care se cuprinde toatii Scriptura. la judecata lui Dumnezeu sunt numai dou6: legea iubirii de Dumnezeu gi legea iubirii de oaneni. nebdnuit de mari. firapAnAtmI culege roadele. Iubirea lui Dtmrnezounici la judecatd nu uitit pe sdracii pe care i-a iubit. Cdci viafa pdmdnteanil era wemea semilnatului. '2Petv3. oMarcu 8.

.cd intrucdt ali fdcut acestea slracilor. sau sffiin. Mie Mi-afi fEcut. blestemafilor. gi nu M-afi primit. insetat am fost gi Mi-afi dat sd beau. strdin. .3140. Pentru c5: "Flemand am fost gi nu Mi-afi dat se mdndnc. sau insetat. binecuvdntafii Tatdlui Meu. pe care pururea i-afi avut intre voi. gol. care calcd peste oameni 9i nesocotegte pe Durnnezeu. sau bolnav. fratilor Mei mai mici. Venili. bolnav gi in temniF arn fost gi afi venit la Mine. sau in inchisoare gi nu fi-un slujit fie?" "intrucdt nu afi fdcut acestea sdracilor. insetat. $i se vor aplra acegtia zicdnd: "Doamne c6nd Te-am vdzvt flemand. bolnav gi in temnip am fost gi n-afi venit la Mine". 9i nu Mi-afi dat sA beau. nici Mie nu Mi:ali fdcut !"r rMatei 2s. de mogtenifi impdrdtia.iupAnATIrLE ruBrur 323 "Flemand am fost gi Mi-ati dat sd m5nAnc. gdtit diavolului gi ingerilor lui". pentru faptele iubirii de sine. Iar celor de [a stdnga. gol." Faptele iubirii de oameni i-au adus pe acegtia in implrdfia iubirii lui Dumnezeu. in focul cel vegnic. sau gol. cea gdtita voud de la intemeierea lumii. strdin am fost gi M-afi primit. le va spune os6nda: "Duceti-v[ de la Mine. fralilor Mei mai mici.

intunecali gi la intuneric. Dreptul Judecdtor.2. pentru toat5 ndirea Sfrntului Dumnezeu. cici trufia nu are tndreptare niciodatii. ca sI nu mai cadL nimeni ispitit de noutatea pdcatului.. Aga incepe Gheena de congtiinle chinuite gi de trupuri arse de un foc intunecos gi fdrd de sftrgit.8. Dumnezeule. $i d6inuiegte Gheena ca mirturie vegnic6.r- 324 cAnanra irr{pAnATrer LUCIFER $I ANTIHRIST Dar. ci se va apdra: . a d[rdmat atdtz zidire. asupra mea? Nu vezi c6-s mai presus de Tine? Cd mai mulli sunt cei ce mi-au slujit mie. in vecii vecilor. sau Satan4 cu ingerii sdi. deslvdrgindu-gi rdutatea. Dumnezeu taie para focului in dou6. intre cei de-a stdnga va mai fi de fa15 incd cineva: Lucifer. Aga cd pe unii ii lumineaze nearzdndu-i. moartea. adicd de cregtini. cu suflarea gurii Sale. SatanS. care. .n tnfricogatei judecdfi sd v6d rdspldtindu-fi Atotputernicul Dumnezeu. in moartea cea de-a douaa. precum se deosebegte focul angrdvit de pictori de focul adevlrat. ca un Soare neapus in vecii vecilor. cu puterea arzAtoare. o Apocalips az}.Ce vrei. foc ce se deosebegte de cel cunoscut de noi. cu dor agtept zil. t l Corinteri6. nici in ziua judecdfii nu se va supune cu una cu doud. pierzdnd cu ddnsul gi puhoaie de oameni. sffilucegte pe sfin1i. care a fost odatll inger. pe Antihrist pi pe dumnezeul nebun $i pe tofi cei nescrigi in Cartea Vielii ii va cufunda in marea cea de foc. Cici sfinfii."3 C6ci atunci Mdntuitorul nostnr.. pe cdt5 vreme el. dar nearzdtoare.. sub povard de tnrp fiind. (Fiica Babilonului) dornicd de pustiire. diavolii.4. Dar Lucifeq in nebunia rdzvrdtirii. a pierdut-o. iar cu puterea luminoasE. decAt lie? "Satand. 3Psaln 136. "dupd fapta care ne-ai frcut tu nou6. duh fiind. au dobindit sfinfenia. vrdnd s[ se facd mai presus de Dumnezorr. Lucifer. | 2Petrtt2.". dar neluminoasE" arde p5c6togii. Cel din urmd va fi judecat gi Satanar. va fi judecat de sfinfi2. iat pe alfii ii arde neluminAndu-i. ii va pr5vdli pe tofi: iadul. parpele cel mare care a amdgit atAta lume. Il-15.. El.

la Flristos Cel ce petrece in adAncul profund. ci Mdntuitorul lisus Flristos insugi. ori nu credem. peste toate acestea. la faptura noastrd cea n6scuti de la Dumnezeu. . nu i-ai primit cind erau strdini.. "din inmullirea '2 Corinteni 13. strlin gi bolnav de durerea intunec[rii noastre. purtllm pe Flristos Iisus $i pe Duhul cel Sfbnt in temelia flpurii noastre celei duhovnicegti. numai pentru atilta vind. in fiecare. dar apropiat al fieclrui om. temelia zidirii noastre celei duhovnicegti. fdcuti intr-o viaf6 scurtS" se poate ca Dumnezeu sd te dea focului gi diavolilor sit te munceasc6 in vecii vecilor? Ce taind ar putea rEspunde gi la intrebarea aceasta? Totuqi este r6spuns: Cel flAmand 9i tnsetat. ori gtim. in infelesul tainic. dac[ nu vom c6uta darul nagterii noastre celei din Duhul Smnt. intr-o temnifi in care miguni viermii patimilor 9i gerpii rdutiifilor. intr-adevf. llristos Iisus cel cu Cruce.r. de laBotez. Dacd in wemea viefii. asprindu-se cdtre Corinteni. pentnr cf. in temnifS. in vremea minfii depline nu ne intoarcem de la cele dinafard gi wemelnice la cele dinldrurtnr gi vegnice. o pEDEnpsA vrgmcAr lntr"batea aceasta zvdcnegte aproape in toate minfile. Adicd noi. nu i-ai cercetat c6nd erau in temnif5.fupAnAtmE eENTRU ruBrRrr 325 o cRE$EarA vnnwnucA. ori nu gtim.Lce Sf. "Se poate sd nu cunoagtefi cd Flristos lisus este in voi ? Afar6 numai dacd nu strntefi cregtini netrebnici"l. nu i-ai imbrdcat. Bol. $i pe deasupra.. Cend ins6. pe Care il avem in noi. este agadar piatra unghiularE. Aceasta e adev6rat pentnr tofi cei botezafi. atunci Fkistos lisus se afl6 in noi: flemand gi insetat. frafii mai mici ai lui Dunnezeu. Bol. nu mai surt sdracii. Pavel. latii se face lumin6. n-ai fost milostiv cu sEracii. fiecare din noi.5. strlin gi bolnav 9i. z. pentru cd nu le-ai dat sI rndndnce. ori credem.

3 Matei 24. dragostea de Dumnezau a multora se va r6ci"l." 'Nimeni nu poate pllne altii temelie. Fafd de Hristos Iisus din noi gi de Duhul Sdu cel Sfrnt. E limpede. Prin urmare: "Nu este nedreptate la DumnezeLf'. inEbugl cuvdntul lui Dumnezeu giJ face neroditor"z.12. pe care l-a cladig va rtrmdne. 4 dar el s€ va mentui insfl aqa. De la acestea se decide soarta noastrl in vecii vecilor. cdnd "gija acestei lumi gi ingelEciunea avufiei (materialismul). Iar pe aceastd temelie. atunci credinla se va stinge. cdt ffiim- Sfiintul Pavel ne invafi: decAt cea odde pusd. I l-15. I Corinteni 3. dac[ nu cumva ne-am lepddat de El cu voia noashd. $i ce fel este lncrul fiecdnria: focul insugi va cerca<). cme este Iisus Hristos. car€ ce zidegte: aur. cd in aceeagi situalie a nebotezagilor sunt gi toli sectarii care se leapddi de primul 9i singnnrl Botnzde weme ce: "Este un Domn. ca prin foc. Acum $im pe Cel ce flemenzegte gi inseteaztr dup[ noi. o credinfl $i un Botez"3. . cind ne df.22. Dac6 am ffii anii lui Matusalem tot aga am face. 2Mat"i 13. dacd lucrul lui va arde. platl va lua. sau cu ingel[ciunea diavolului. Pentnr cd aceastd zi se descoperl prin foc. Vai de zilele gi vegnicia lor. I o Efeseni 4. arging pietre scumpe. lernne. temelia gi viaB noastril cea &ryE Drmnezerg putem avea in wemea viefii noastre plmdntegti una din cele doutr atitudini: fie trldarea lui Iuda" fie iubirea lui Ioan. va fi pdgubag de plat5. gi ahnrci se vor afita cei nebotezali care nu vor mai avea de temelie pe flristos qi nici temelia in llristos. gi aga il r5stignim zi gi noapte. Pricepem de aici. Dacd lucrul lui. frn sau trestie: lucrtrl fiecdnria se va face cunoscrs il va da pe fag ziua Dornnului.326 cARAREA irwAnAUpr frrndelegii. IatI prin rumare un rdspuns descoperit. o plat2t vegnicd pentnr o mici decizie. acum Ein pe Cine finem in temnifE pe viafii. Deci botezul al doilea e lepldarea de primul gi singurul Botez. 5.

9i a cl6di pe ea viafa tL a denrolta viala lui Fhistos in viata t4 asta e invierea ta din morfi. c[ vine ceasul. ci pentru sufletele moarte. 8. gi acum este. 3 Apocalipsil3. Cel cu Cruce. a Apocalips A2O. . are viafi vegnicl gi la judecatii nu va veni. gi crede in Cel ce M-a trimis pe Mine."s 'Ioan 5. 6. deprinz&rdu-i la propovdduirea imperAfiei Cerurilor. ins4 nu pentru tnrpuri i-a fost grije Domnului. sunt mo4i3. l. gr6iesc vouii" cine ascultii cuvdntul Meu. ucenicii de azi ai Domnului. pentnr oamenii ciirora le merge numele c6-s vii dar.24. Porunca aceasta o avem gi noi preofii.JBrRrr 327 LL ixvrenr Tainele lui Dumnezeu glitsuiesc inainte: "Amin. ci s-a mutat din moarte la via16"l. printre alte porunci.twAnAtmr cHEMAREA rr. "Fericit 9i sfrnt este cel care are parte de invierea cea dintiii.25."4 "Amin. A gesi in tine pe l{ristos. inainte de invierea cea de obgte. temelia ta dumnezeiasc[. Peste acesta moartea cea de-a dou4 nu are putere. Hotilrilqte-te suflete al tiiu ! lui Dumnezeu pentru cuvdnnrl Tattrlui Cand a trimis Cand trimis Mdntuitorul Mdntuitorul pe cei cei doisprezece doisprezece ucenici. urmagii Sfinfilor Apostoli. 5Ioao 5. 2 Matei lo. cdnd mo(ii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu gi care vor auzi vor invia. Amin. grdiesc vou6. netrdind invlphra cregind. Amin. le-a dat 9i aceasta: "inviafi pe cei modi"2.

nu de invierea cea de obgte.328 cARAREA tvpAnATrnr Aci e vorba de morfii acegtia. vor invia". cheami morfii la inviere. cdnd vor invia 9i tnrpurile. dupd nume. conceput5 gi ziditl de Plrintele Arsenie in stil athonit. c5-s vii. Desen realizat in email. in anul 1952. E vorba de o inviere indeosebi. este glasul Care. prin preofii Bisericii. . ucenicii gi trimigii SAi din toate vremile. Cdci glasul Fiului lui Dumnezev. clrora li se pare. de aceea zice: "CARE vor auzi. Clopotnila Miinlstirii Prislop.

la 36 de ani.cdnd a inceput Ptrrintele Arsenie. s[ scrie Cdrarea Impardsiei. in anul 1946 .

spre SAmbdta de Sus. Ce vreme indlfdtoare cdnd toatd fara lui Avram Iancu se migca in pelerinaj. A fost o vreme c6nd te-am gtiut pictor de suflete dup6 modelul Domnului nostru Iisus Hristos. ce iradrazA din pictura Sfinliei Tale. c6ntdnd cu zdpada pAna la piept. E o picturd noud ca gi predica de-atunci. ctitoria voevodului martir ! O fi fost aga de la Dumnezeu ca toatd acea bulboand spirituald uriagd sI se desumfle la comandi ca gi cum n-ar fi fost? Ceea ce am admirat la Sfintia Ta e cd nu te-ai ldsat. E o lumin[ de tonuri deschise c[tre lume ca spiritul gi chipul Mdntuitorului cobordt sd ne aduc6 lumina de sus. E un stil nou. dupd viziunea nouf. Adic6 imaginea raiului. Din zugrav de suflete. pe care o podi in suflet. pe care miile de oameni le ascultau la Sdmbata de Sus. Biserica de la Drdgitnescu iradiazd lumina raiului. acum c6nd nu mai ai prilejul sd des6vdrgegti pe aspiranfi. adic6 al celor ce poartd pe chipurile cuvioase reflexul desdvdrgirii Fiului lui Dumnezeu. sd poli mdngdia cu penelul pe cei desivdrgifi pentru a-i da pildA pe zidurile sacre. fericite sd se modeleze dup6 Domnul tuturor. paradiziace pentru a sugera lumea feericd de dincolo.Iubite Plrinte Arsenie. Sfintia Ta ai infeles sd faci o picturd transfiguratd in nuanle clare gi deschise. Nimic intunecat in aceast[ primdvari care imbracd cu plai inflorit boltile bisericii. e o picturd nou6. Mica biserictr de la Drdgdnescu are norocul sd simtd pe zidurile ei zugrdvite predicile fierbin1i. E o mare mdngAiere. Pictura sacrd e istoria in imagini a viefii Mdntuitorului gi a celor transfigurafi de El. Ceea ce dominl in ea pan6 acum e imaginea Maicii . iat6-te a)grav de biserici.

Monalria Zarcffva Constantinescu .@eot6roc. Dupd mai multe convorbiri avute in Bucuregti. apare sd intlreascl pe sinodali cd ea e intr-adevdr Maica lui Dumnezeu . pe care Pilrintele incepuse sd o picteze. care descriu atAt de sugestiv 9i inllfntor ceea ce Nichifor Crainic avdzltrt gi a trdit cu 25 de ani in urm6. cu cerescul Prunc in brafe. ii spusese Plrintelui Arsenie: "Omul acesta trebuie p[strat pentru neamul rom6. Aga se explicd primele trei paragrafe ale scrisorii. Cea care plutegte vizionar peste Sinodul de la Efes e fdcutil din atitea nuanfe gi numai din nuanfe incdt nici nu pare picturd. valoarea picturii ucenicului s6u ajuns plrinte duhovnicesc de staturd filocalic[. Not6: Aceasti scrisoare a fost datil de Nichifor Crainic ucenicului sdu spiritual Pdrintele Arsenie Boca dupd int6lnirea de cdteva ceasuri pe care au avut-o in toamna anului 1971. ci o aparifie vaporoasd 9i diafand care."il 332 cAnenrn hpAnATrel Domnului. Cea care ocrotegte biserica din bolta altarului e pur gi simplu magnificd in milostivirea ei de mijlocitoare a lumii cdtre dumnezeescul ei Fiu. cu prilejul unei intrevederi. Dar in 1972 Nichifor Crainic s-a sdvdrgit din viaJi la v6rsta de 83 de ani. Nichifor Crainic era ocrotit de Pdrintele Arsenie.nesc". Menfiondm cd in wemea cdnd la Mdndstirea BrAncoveanu-Sdm- b6ta de Sus izbucnise acea "bulboan5 uriag[ spirituala". Nichifor Crainic a venit sd pecetluiascd" cu iubirea gi competenfa cu care scrisese Nostalgia Paradisului. Scrisoarea e neterminat5. urmind sd o completeze pe mdsura inaintlrii picrurii. cu incuviinfarea Mitropolitului Nicolae Bdlan gi cu consimftrmand tacit al lui Petnr Groza care. in biserica din satul Drlgdnescu de ldngd Bucuregti.

)at -a C ar1' .i--/oVo --_ i)... _oR .' . >Y! ca aFe ^1n" /h . ee+z<tJi ? _ /i . .'arze' . ..i ) n * try-.333 ?>/k -/-tUtU-.rcu( o reRc ej<o 4q/r' -o' (o? tp E*< z?z/o} OO Scrisoarea lui Nichifor Crainic in original. c. .>'a h a><ea-1 -o'.' : t.. e? e e>r-..

I Petru 5. putem spune cE lucrarea P6rintelui Arsenie are o linie orientativd. 6) duce spre "Cetatea noastrd stdtiitoare" din ceruri (cf. Ewei 13. 7). gi la infdligare dovedindu-se ca un om" (Filipeni 2. 8). Lucrarea P[rintelui Arsenie Ctirarea impdrdliei descrie punct cu punct taina mAntuirii neamului omenesc sdvdrgitd de Mdntuitorul . cu pdcatele. a luat chip de rob. cdut6nd pe cine sd inghit5' (cf. cu cel rdu. mergAnd El insugi primul pe ea. Pornind de la alegerea titlului cdrfii: Ccirarea impclrdlier. 14) gi pufini sunt cei ce merg pe ea (cf. E o cale anevoioas5" deoarece a c6ldtori pe ea inseamnd sI fii intr-o continud trezvie. pe ea vor putea sd meargd numai cei ce s-au hotirdt irevocabil sd lupte cu ispitele. Conceputii 9i realizatil in urma numeroaselor experiente spirituale pe care Sfinfia Sa le-a avut in minunata lucrare pe care a desfdgurat-o in mijlocul credinciogilor. lucrarea de fafi este un rdspuns cregtin la unele probleme esenfiale care au frdmAntat.MARTURISIRI Aparifia cA{ii Ccirarea impdrd(iei a Prea Cuviosului Pdrinte Arsenie Boca" este ca o adevdrati "man6 cereascd" pe care fiii sdi duhovnicegti . intruc6t cel rdu: "rdcnegte ca un leu. M6ntuitorul nostru Iisus Flristos "S-a micaorat pe Sine. intrucdt in ea ni se arati "caIed'care duce spre impdr6fia lui Dumnezeu.gi nu numai . tocmai pentru a ne ardta "calea". iar alta (cf. Sffurta Scripturi ne invafd cd existd doui "c6rdri": una duce la pieire gi mulfi sunt cei ce merg pe ea. Ioan 14. fEcdndu-se asemenea oamenilor.o agteaptd de aproape cincizeci de ani.13-14). frdm6ntd gi vor fr5m6nta existenfa uman6. Cdrarea Implrdfiei e strdmti gi "plin6 de spini". Matei7.

Sibiu 1948). III.IuARrurusrru 335 nostru Iisus Flristos gi "oferiti in dar" tuturor celor care cred gi-L mlrturisesc cu viafz gi cu faptele lor. Prea Cuviosul P6rinte Arsenie a fost unul dintre cei mai mari teologi-duhovnici ai monahismului romdnesc din ultimii 50 de ani. "Prea Cuviosul Plrinte feromonah Arsenie a reinviat cu viafa gi cu propovlduirea duhul Filocaliei in viafa religioasE a poporului nostru". "Prea Cuviosul Ptrrinte Arsenie Boca impreuntr cu migcarea religioasl din jurul Mindstirii Brincoveanu sunt ctitorii Filocaliei romAnegti". Generafii de credinciogi au crescut gi s-au format sub impresia gi lucrarea personalit ifii de excepfie a P[rintelui. unii dorind s6-i editeze opera in strdinltate inainte ca s2i apariin far6. inzestrat de Dumnezeu cu multe daruri. 1948. cel al Sfintilor P6rinfi. Preocupat din tinerele de viafa gi operele Sfinfilor PErinJi. Sibiu. Apoi. fie cunoscuti gi ffiit6 de tofi credinciogii. P6rintele Arsenie a simfit cd in Biserica noastrd strdrnogeascd este nevoie de un nou duh. (Filocalia vol. III. mierea gi nectarul" inteligenlei gi spiritului uman spre a le converti in iaroare de progres spiritual.p. fie la MAndstirea SAmbEta de Sus sau Mdndstirea Prislop (de ldnge Hafeg). a dorit cu toatd ardoarea ca invltdtura gi viafa lor sf. spunea Pdrintele Frofesor Dumitru Stdniloae (vezi dedicafia Filocaliei. dar gi prin gcoala suferinfelor gi a rlbd6rilor de tot felul. dobdnditd prin studiu gi meditalii adAnci. a luminat pe tofi cei ce i-au ascultat gi urmat sfaturile. De viala gi opera Pdrintelui s-au interesat oameni gi teologi de seam6. Locurile pe unde a trecut au rflmas marcate pentru totdeauna de amintirea Sfinfiei Sale. dupd indemnul SfEntului Apostol Pavel.2). afirma din nou Pdrintele Profesor Dumitru Stdniloae in: Cuvdnt inainte. a cilutat "sd se fac6 futuror toate". A fost cunoscut in fare li peste hotare. fie la Biserica din satul Drdgdnescu (de l6nge Bucuregti) sau la Agezdmantul mdndstiresc de la Sinaia. A fost preocupat de tot ceea ce este bun gi sfhnt pentru viafd c5utflnd "s[ culeagS" dup6 sfanrile Sfinfilor Pdrin]i. "ce nu au fost puse sub obroc". Lumina intelectuald gi spiritualE care era in Sfinfia Sa. vol. .

aga cum unic in trIire gi invdfiturd a fost gi autorul ei. in scopul piltnanderii cdt mai adAnci in tainele fiinfei umane. S-a folosit cu destul[ chibzuinfl gi de rezultztele gtiinlei timpului Sfinfiei Sale. plin de infelepciune .ii rezervd lucr[rii de fafd un loc unic in literatura teologici romineasctr.pAnATmr A fost cEutat gi ascultat in timpul viefii sale de o mulfime de Cartea Cdrarea impdrdlief este dialogul de taini pe care Pdrintele l-a anrt gi-l are cu fiii stri duhovnicegti de atunci gi de acum. Preot Conf. Tonul blAnd gi pdrintesc. Iatii de ce lucrarea P[rintelui este agteptatil atit de mult. in vederea descoperirii cauzelor plcatelor gi a inlIturlrii lor prin lucrarea MAntuitorului nostru Iisus Fkistos ldsatit Bisericii. Simion Todoran in duhul Sfintei . Univ.aproape fiecare propozifie este o axiom6 . ftodoxE.336 cARAREA [r. gi continud sd fie cdutat 9i dupd moarte. Scripturi 9i al Sfinfilor P6rinfi a cIutat sI gi tiimilduiasc6 sufletele trupurile bolnave de cancerul p6catului. Dr. Ea este o adevdrati sintezd a invdfnturii filocalice din Biserica oameni: de la oamenii simpli pane la profesorii universitari.

13 Arsenie. dar faptul dovedegte c[ ori Plrintele Protopop. UrmeazA.NOTA ASUPRA EDITIEI I iunie 1946 Dtrruiesc Plrintelui Protopop Nistor din Bragov. aceste prime patru capitole. Am gilsit-o pe un exemplar care cuprindea cele patm prime capitole. trei subtitluri. ori unnagii n-au respectat rugiimintea P[rintelui Arsenie.cu ruglmintea de-a opri multiplicarea gi publiciatea rnanuscrisului. in manuscris.toarea notiftr: Prima schifd a Cardrii. probabil ale unei car. pentru ostenelile ce-a fdcut ca s[ le afle cuprinsul inainte de glefuirea lor definitivl . mai jos.i viitoale. Un rdspuns cregtin la unele probleme ale vremii. din pricina repetatelor rwizii. N-am prtut afla incit dacE mai este cineva din familia Plrintelui Protopop. pentnr iulie 1947. Corecturile de faJi s-au fdcut dupd un an. Aceastii dedicafie scrisd de Piirintele Arsenie ldmuregte deplin inceputnl gi evolufia Cardrii impdrrgiei. $i a'ga se face cd s-a rAspdndit aceastil prim6 schifn gi s-a multiplicat intne credinciogi. in vederea lui august 1948. . D6ruitI cu p6rinteascE iubire tuturor cititorilor gi ostenitorilor. dintre care Plrintele a subliniat pe ultimul: Un rdspuns cregtin la trebuinfele rnemii. Pe conhacoperta manuscrisului se afl6 urmf. Un rdspuns creStin la nelinistile vremii.

ca s6 ascultllm indrum6rile Plrintelui Arsenie devenit duhovnicul nostru. Ptrintele Arsenie a dorit sd lEmureascd mai ales pe tineri s5-9i indrepte via[a inc6 din tinerefe dupd legile divine. Fie deci ca aceast5 carte iegitzi din cea mai profundd congtiinld duhovniceascd sd fie primiti spre zidirea sufleteascd a generafiei de acum. Belagcu gi Arhidiaconul Circov. insofit de Protoiereul-Vicar T. Se identifica cu fiecare. redobandite de curAnd de sub stipdnirea absurdd a greco-catolicilor. sau intrebare pe care aproape nici un tAndr nu gi-o pune. educafia gi cerintele fiecdruia. ne-a cucerit repede gi ne-a inflIcdrat pe tofi. prevenindu-i de urmdrile care atdm6 asupra pdcatelor. mergeam cu convingere gi entuziasm in minunata agezare de atunci a Mdndstirii Brdncoveanu. De fafi au mai fost preotul Faur din Silvagul de Sus gi autoritdlile locale. cdnd nu duhovnicul este cdlilya tinerilor. Avalanpa poporului gi a tineretului spre Mdnlstirea Brdncoveanu-Sdmbdta de Sus. nu gi-o punea atr:nci gi cu atdt mai mult nu gi-o mai pune astdzi. de sufletul gi de spiritualitatea lor. ca s6-l ajute sd-gi descifreze intenJia divind ascunsd in destinul fiecdrui4 fapt care la v6rsta tinerelii nu-l prea pricepe nimeni. Aceastli vacanfd spiritual6. la Mdndstirea Prislop de ldngd Hafeg. incdt gi in anii urmdtori. rectitoritii de Domnila Zarnfira fiica lui Moise VodI din Bucuregti. Astdzi se folosesc toate mijloacele.19 iulie a. ctitoria Sf. strdveche mdnlstire ortodox[ de la 1399-1405. cdnd PErintele a fost dus cu magina de Mitropolitul Nicolae B6lan personal. (probabil 1946). a determinat "glefuirea" gi amplificarea continul a Cararii imprtuciliei pdn6 in noiembrie 1948. 1947-1948. la care ne-am dus intdi cu scepticism. foarte sugestiv prinsd gi descris5 de Nichifor Crainic in scrisoarea de mai tArziu. sfdtuindu-i s6-gi cl[deascd viata pe temelia Fkistos. pentru a fi restauratd.338 cAn q. . dup6 structura. mult mai mult decdt atunci. ceea ce dovedeqte cd scrierea Cararii a inceput in vara anului 1946.c.nra ftrapAnATrcr Pe pagina urmdtoare stii scris cu creionul: 3 iunie 1946 . pentru a trezi cdt mai devreme instinctele gi a indepErta astfel pe tineri de interioritatea. Nicodim de la Tismana gi Vodila. cdnd au venit la MAndstirea Brdncoveanu-SAmbdta de Sus prima serie de studenli din Bucuregti gi din alte centre universitare. A$ putea spune cd pentru fiecare era altul.

NOTA ASUPRA EDITIEI

339

Vdzerlrd Mitropolitul Nicolae Bdlan paragina locului, a bisericii gi a clldirii, a spus Pdrintelui Arsenie: "Din orice lucru urdt, un om cu

talent poate face un lucru frumos; dar cdnd
inapoi".

fi

se va uri te-ntorci

Deci nu autoritdfile wemii l-au scos pe Pdrintele de la M6ndstirea Sambeta, trimifandu-l la un schit gol, fdrl importantS, cum se insinueazil intr-o carte tipfiti la Bragov in 1993. Iar schitul este tocmai Mdndstirea Prislop al cdrei al treilea ctitor a devenit Pdrintele
Arsenie, care a adus-o la infbfigarea gi frumoasa dezvoltare de astlzi. Mai existii de asemenea documente, atdt personale cdt gi oficiale, de unde reiese clar cd nu autoritdfile locale l-au scos de la Mdndstirea Brdncoveanu, ci Mitropolitul Nicolae Bdlan i-a dat ascultarea de a restaura Mdnistirea Prislop, ceea ce a gi ftcut. Altil dovadtr este gi misiunea avutli intre uni1i, cu care a fost tncredinJat de Patriarhul Justinian, curdnd dupl aceea. O altii insinuare se incearcd acum prin sfinfirea unui monument, care s-a f6cut duminicd 29 octombrie 1995 la M6ndstirea Brincoveanu, in amintirea celor care au murit in lupta impotriva comunigtilor, in rezistenfa din Munfii Fegeraq, in care este implicat gi Ptrrintele Arsenie, cu gtirea Prea Cuv. PdrinJi de la Mdn[stirea Sdmbdta gi cu binecuvdntare arhiereascI. Or, tofi cei care au participat la acele cursuri de spiritualitate cregtind din anii 1946-1948, care alcdtuiesc Cdrarea impclrdliei, gtiu foarte bine cI Plrintele n-a indrumat pe nimeni la rezistenfd 9i nesupunere, ci tuturora le-a spus cd n-au c[derea gi puterea s[ impiedice ce trebuie sE vin6, imbiindu-le trdirea cu toatJl sinceritatea a idealului cregtin, sintetizat in Predica de pe Munte, pe care l-a mdrturisit pdna in ultimele ceasuri ale viefii. Deci Dumnezeu este Cel care rdnduiegte ce trebuie sd vind asupra oamenilor, in funcfie de puntrrile lor, de ascultarea lor de Dumnezeu, gi de incregtinarea viefii lor cea de toate zilele. Aga se explicd de ce, arestat ca legionar in vara anului 1948, i s-a dat drumul dupd o lund, o lunl jumdtate, in orice caz la I septembrie era la mdn6stire. Oricine igi poate da seama cI dac[ ar fi fost dovedit legionar sau partizhn, nu ar mai fi fost eliberat. $i de cdte ori a fost arestat, tot aga i s-a intAmplat, incdt chiar Patriarhul Justinian a fdcut urmltoarea afirmafie la Seminarul Monahal Horezu, in fafa maicilor

340

cARAREA lt,pAnATmr

profesoare, care gi ele participaserd la acele cursuri de neuitat: 'T.Iu gtiu ce-i cu omul acesta, cil mereu e luat, gi mereu eliberat, gi de fiecare datit iese mai luminat". Cititorii acestei clrti vor putea s6-9i dea seama singuri ctr este cel mai puternic argument impotriva acestor insinuilri, al cdror scop nu-l tnlelegem: nu existii in Cdrarea implirdllei weun rdnd mdcar, care sI indemne la rezistenfd sau insurecfie de orice fel. Pilrintele a fost cercetat intotdeauna pentru popularitatea pe care a avut-o, fiindcd se bilnuia ctr acolo rxrde este adunare de oameni tnebuie sE fie gi instigafie. Adevlnrl e cd in mijlocul mulfimii erau gi unii care nu veneau pentru formarea lor religioasd, ci ca doar6, doar6, sf, glseascd in spusele Pdrintelui weun sprijin al convingerilor sau ideilor lor. $i erau cdte r.rnii care rdstiilm6ceau 9i interpretau gregit vorbele - gi de acegtia.mai sunt panl astlzi! Un alt motiv de cercetare a mai fost gi faptul cd unii au venit str-i ceard sfat gi ajutor, 9i era destul s[ declare cd s-au intehit gi cu Plrintele Arsenie ca sI fie ridicat, pane la proba contrarie.

Ca ultiml dovadl cI niciodat5 n-a indemnat la revolt5, sti rdspunsul pe cane mi l-a dat mie - pe atunci starela Mdndstirii Prislop in anul 1959, cdnd s-a petrecut scoaterea forfatl a cdlug5rilor gi cdlugdrifelor din mflndstiri. in fala dispoziliilor primite am fost de pdrere se ne opunem. PErintele mi-a rispuns : "N-ai dreptul sd
antrenezi poporul intr-o persecutie; de unde gtii cdti sau c6te vor rezista in pugcErie ?" Am infeles, $i a$a a inceput rezistenta pasiv6. Ftrr[ exemplul Sfinfiei Sale n-am fi reugit ! Am fi dorit ca prima editie a Cararii impdrrgiei sE aparl intr-o atrnosferi seninE. Dar aceastii ultiml incercare de a rdst5Lnici rostul gi sensul profund cregtin al activittrtii Perint€lui Arsenie, - $i tnc6 cu incuviinfarea Prea Cuv. Perinfi de la Mdnlstirea Br6ncoveanu-simbdta de Sus gi cu binecuvdntare arhiereascd -, ne obligl s[ l5murim toate incercdrile de a minimaliza gi carrcat'xtza aceasti complexd" haricd gi marcanti personalitate a monahismului din Ardeal. Prima s-a f6cut prin articolul Pdrintelui Prof. Teodor Bodogae,

Telegraful Romdn, indatil dupd slvdrgirea din viafi a Ptrrintelui. Fiind acum gi ddnsul in "fara de peste veac", il trecem sub ticere, mai ales cd, cu pulin inainte de a muri, a trimis un buchet de apdnrt

in

.-

NOTA ASUPRA EDITIEI

34r

flori la mormdntul P[rintelui. $i i-au fost florile mai frumoase decdt articolul. Poate cI articolul a fost scris la comand4 iar florile le-a
trimis din inime ! Dumnezeu s6-l ierte. Ne referim apoi la ndravul, pe care-l au unii, de a-l lua pe Plrintele ca stindard sau paravan al acfiunilor 1or, atribuind Plrintelui propriile lor idei, sau niirawl altora care pdnd mai ieri l-au ponegrrt gi acum deodatil intrec milsur4 crednd cL dacf,-l declar[ luptiitor impotriva comunismului ii adaugl - sau igi adaug6 ! - o cunun[ in plus. Dar tocmai aparilia Cardrii impdrdliei arruleaz}. oice incercare de acest fel, fiindc6 oricine o citegte poate sE-gi dea seana cI Pirintele a

urmtrrit numai realizarea idealurilor cregtine, intre care

gi

problema majortr a regenerlrii neamului prin regenerarea cregtinl a viefii de familie. Or, prin triirea cregtinl a viefii nu mai pofi fi in conflict cu nimeni, incepind cu stlpinirea politicl (Cezarul), care oricine ar fi gi oricum ar fi, este cu or€nduire dumnezeiascl, spre bucuria sau pedeapsa oamenilor, dupl cum implinesc sau nu rinduielile divine ale viefii. Alt lucru care trebuie limurit este ciudata apucEturd a unor aga-zigi credinciogi, care pretind cd-l cunosc de nu gtiu cdnd pe Ptrrintele (degi ar trebui sI aibd cel pufin 70 de ani ca se-l fi putut cunoagte la MAndstirea Sambdta) gi care cred "ipso facto" cd au datoria s6-l facd ei cunoscut pe Pdrintele. in acest scop aduni zscensau predici de ale Pdrintelui, pe care unii le mai modificd gi le amestecii cu predici fdcute de ei, scot texte din contexte, copiazA de pe unde pot prima schifi a Cdrdrii, [e multiplicl gi in felul acesta igi fac o sursd de cd6tig, inducAnd in eroare sufletele simple gi necunoscdtoare. Tofi acegtia nu-gi dau seama cd prin ce fac dovedesc cE au despre P[rintele o concepfie minor5. Parc6 Plrintele ar fi fost un fel de monah peregrin, iar ei ii fac binele de-a-i aduna "predicile" de pe unde le nimeresc, autentice sau neautentice, intregi sau fragmentare, gi a le oferi oamenilor - contra cost firegte ! Or, din dedicafia scris[ Pdrintelui Protopop Nistor din Bragov reiese limpede cI Plrintele Arsenie nu admitea s6-i fie multiplicate scrierile de oricine gi oricum. Tuturor acestora le facem cunoscut cd a fost gi a r[mas duhovnicul Mdndstirii de maici de la Prislop, din anul 1950 pdnd in anul 1989, cdnd s-a sdvdrgit din viald. Dupe izgonirea forfati din

342

cARAREA tNeAnATrer

mindstire in anul 1959, obgtea s-a reorgailzat intr-un Agezimdnt mdnlstiresc in ora,gul Sinaia, care acum este metocul Mdnlstirii
Prislop. acest agezilm6nt, construit gi organizat cu neintrecutu-i dar artistic, Pdrintele gi-a arnrt chilia gi atelierul de pictur[ din anul 1969 pane in anul 1989, c6nd s-a sdvdryit din viaf5. Aici gi-a l6sat intr-o predici gi meditafii gi desene, dar 9i ultima r6nduialtr desivdrgitE dorinjd de a nu-i fi date publicitefii. Vezend insl cdte variante circuld gi mai ales cdfi antreprenori sau patroni are, dintre care unii nu l-au mai vdzut din anul 1949, care n-au mai vnrt s6 gtie de Sfinfia Sa in wemea de surghiun, ba se mai dau gi ucenici gi calzi apdr6tori, ne-am hotirdt sE dtrm forma definitivd a Cararii imparapef, cum a gindit-o gi cum a ldsat-o in 1949, dupl care vor unna predicile - care gi ele circulEln nu gtiu cdte variante -, pe care gi le-a legat singur intr-un volum - se pricepea sI lege foarte frumos clrfile - dupd o anumitl ordine gi cu o caligrafie unic6.

In

li

I se atribuie cdteva scrieri, intre care Pravila Alba, un manuscris
care i s-a furat modificat apoi gi rescris. Circuld pe numele Parintelui, ajnngAnd pana in Franfa. Dem in original caracterizareape care o face Plrintele pe un asemenea exemplar din Pravila Alba.

hk d-(/^-.OrE

'1l,fn1'-*'6e*o

o)Q-t $r
o\

NOTA ASUPRA EDITIEI

343

s-a mai atribuit gi aga-zisa scriere: Sundor Singh vorbeSte globului ptimdntesc. latl gi caracterizarea frcutli de Ptrrintele asupra acestei scrieri:

I

SUNDAR.

SINII

Mai circuld apoi zvonul cI dupl 7 ail va fi dezgropat gi mutat la Mdnlstirea Brincoveanu-Sdmbdta de Sus. Suntem trei martori care am fost de fafd in ziua cind P[rintele l-a rugat pe P[rintele Nicodim (dutrovnicul de atunci al Manestirii Prislop, care s-a sdvflrgit din viafi la datz de 20 noiembrie 1998) se-i aduci patnr pociurnbi, pe care i-a bdtut in cele patru colfuri ale locului ales de mormdnt 9i care este mormdntul de azi. Toatit obgtea m6ndstirii gtie acest lucru. Iar martorul cel mai puternic este fostul staref al Mdndstirii Brdncoveanu, Prea Cuv. Arhimandrit Veniamin Tohineanu care, c€lm cu 10-15 ani inainte de sdvdrgirea din viaf6 a Pdrintelui, s-a dus la Drdglnescu unde picta gi i-a spus: "P[rinte, am hottrrdt ca dupl 7 ail de la inmormdntare sd v[ aducem la SAmbIta !" Plirintele i-a rlspuns: 'Nici mort nu m[ mai intorc la Simbdta". Despre aceasta pot da mdrturie PErintele Savian Bunescu de la Drdg[nescu gi toatit obgtea de la Sinaia gi Prislop, cdrora Pdrintele le-a relatat intAmplarea. in legdturd cu aceasta, ca sd se linigteasc[ cei care, din comoditate sau din alte interese ar dori schimbarea, mai fac urmdtoarea mdrturisire: cu pufin timp inainte de slvirgirea din viafd a Sfintiei Sale, l-am intrebat dac[, dupd 7 arri, sd urmdm obiceiului care este prin mdndstiri, de a dezgropa pe cei adormili. Mi-a r[spuns lapidar:

34

cARAREA h,pAMTmI

"Pecetluit s[-mi fie mormdntul pAnA la a doua venire".
vorba decdt de dezgropare nu gi de mutare
!

$i n-a fost

Mai menfionitm c[ are doul case pdrintegti zidite in aceastd mdnitstire, in afbrd de propria-i viaf5" pe care gi-a riscat-o $i jertfit-o
pentru Prislop, pfu6 cu cdteva luni inainte de sdvdrgirea din viaf6. Ar fi absur4 ar fi strigdtor la cer, ca cel socotit al treilea ctitor al Prislopului, sI fie dus unde'Nici mort n-a vnrt sd se mai intoarc6". Ceea ce sigr:r nu se va tntAmpla, fiindcl tofi cei ce i-au stat ahturi in surghiun, incep6nd cu Plrintele Nicodim, duhovnicul actual al Menestirii Prislop, nu vor ingddui sub nici o formd sd se treacd peste hotirdrea din unnd a unui om, a unui pdrinte duhovnicesc, ctitor de mdnEstire, rug6ndu-L pe Dumnezeu sd nu ingdduie sd se scrie o a doua '?ldngere a Mdnistirii Prislop".

Ultima l[mnrire este asupra celor doud scrieri apocrife: "Acatistul Prea Cuviosului Plrinte Arsenie" gi "Viata Sfrntului Prea Cuvios Ptrrinte Arsenie", scrise de Ieromonahul Dometie de la Mindstirea Brdncoveanu-SSmbdta de Sus, preotit la 75 de ani, cu 4 clase primare, maniac Ai exaltat religios, care venea pe la Plrintele, ii scria scrisori, dintr care din intSmplare i s-a pdshat ultim4 dar care mereu pleca supdrat cE Pdrintele nu-i da sfatul pe care-l voia el. Culmea este ctr acest Acatist a fost scris cu incuviinfarea Prea Cuv. Perinfi de la Sdmbdta gi cu binecuvdntare arhiereascl (dupd mdrturisirea autorului), unii fiindc6 sunt probabil de acelagi nivel cu autorul, iar alfii ca sd-l denigreze. Dovadd cii, cu toate demersurile fdcute de conducerea Menestirii Prislop atdt cdtre conducerea Mdndstirii Sembeta, 6t gi ciltre Arhiepiscopia Sibiului, precum gi annngurile publicate in TelegrafuI Romdn Si Crdinla Strabud (anul 1992), cele douii apocrife, scrise sub o form[ puerill" cu multe minciuni, exagerdri gi invenfii, circulf, gi acum nu nr-mai in pra ci gi peste hotare, ajungdnd pane in America, incdt nu gtim cui i-a fdcut mai mult r[u acest pseudo-acatist, Piirintelui sau Mdndstirii Sdmblta gi Arhiepiscopiei Sibiului, cd inglduie asemenea scrieri, fdrd sd le
interzicd gi str l5rnureasc[ pe credinciogi. Ca urmare, nu nurnai ctr nu s-a luat nici o m6sur6 de a stivili ritspdndirea acestei necuviinfe, dar au pus pe un cllug[r iegit din

este cunoscut faptul cd Pdrintele Arsenie a lucrat constant.Motivarea . incorectE. restaurarea bisericii gi a clddirilor anexe. privitii cu precddere din punct de vedere istoric Ai care se rdsfrdnge negativ asupra intregii obgti din prezent. cdnd s-au limpezit aspecte critice din trecut. s[ reabiliteze pe tofi slujitorii gi viefuitoarele de aici.2408/1959 (ambele decizii se anexeazl in copie). pentru Plrintele Arsenie gi "neascultare gi nerespectarea dispozifiei date de autoritatea bisericeascE". cu osebire pe toate maicile gi surorile din perioada Decretului 41011959. De asemenea gi cazul Cuvioasei Maici Zarnfira Constantinescu. in general lucrarea intregului mobilier. sculptarea iconostaselor gi a sfranelor. Fundamentarea prezentei hotnrhri este urm[toarea: deciziilor este superficialI. ludnd in dezbatere situalia ambigu[ de la Mdndstirea Prislop. potrivit intereselor bisericegti. cu actul nr. anume: "activitate ce dEuneazd intereselor bisericegti". Or. inzestrdndu-le cu toate cele privind gospoddria . impotriva cdreia s-a procedat identic. 2407/1959 semnat gi parafat de Prea Sfinlitul Episcop Andrei Magieru.HorAnAnp Sinodul mitropolitan intrunit la 9 noiembrie 1998. Aparte socotegte cazul Prea Cuviosului Pdrinte Protosinghel Arsenie Boca. la care a aditugat altele noi. indeplrtat din mAndstire prin actul Episcopiei Aradului nr. poate mai mult incd. pentru Maica Zanfira. prin angajarea personald in toate muncile de aici: tencuiala pentru pregdtirea frescei. socotegte potrivit ca dupd Revolufia Romdnd. restaurdnd in acest rlstimp m6ndstireain cavzd. ridicarea schelei pentru pictura ce urma sE o execute personal.

cdt gi dup[ moarte. personal. degi s-a considerat nevinovat.Din merturiile . reintrdnd chiar in serviciul Sfintei Patriarhii. Privighetorilor nr. ci s-a reorganizat pe mdsura posibilitnlilor. in plus. pentru a nu intreldsa amenajarea gi decorarea intregii curfi. pentru generafii de preofi gi credinciogi. De subliniat c5.HOTARARE 347 (saivan de oi. grajd de vite etc. Se menlioneazd c6. lerd a spovedi. De subliniat c5. le-a respectat cu sfinfenie. au respectat planurile Prea Cuviogiei Sale. in admirafia tuturor. dupd ce va . .S. nu a implrt2igit devialiile unora dintre credinciogi. Prea Cuviogia Sa. ca gi cd. in localitatea Sinaia. 'in momentul redactllrii actelor de referinfd. adicd 1976 $i pe parcursul a mai mult de doud decenii. Toate lucrdrile efectuate dup[ anul redeschiderii. cu incadrarea de muncitor pictor. ci doar participdnd la slujbe.).nt5ret de stran6. adicd parle in prezent. viala insdEi a mAn[stirii fiind tributarl rAnduielilor pe care cu obgtea incropitd in 1949 gi transformat[ in mAn[stire de maici in luna aprilie 1950. rdm6nAnd incd duhovnic. nu era in mdsurd de a isc6li valid. Pdrintele Arsenie nu a voit sd incalce decizia unui ierarh. Episcop Andrei. unde Agezdmdntul compus din doud case in str. obgtea nu s-a instrdinat nici un moment de viafa Bisericii Ortodoxe Romdne. un adev6rat parc natural. a fdgdduit cd va rechema imediat pe cei indepertali. atdt in timpul viefii. renrlt} cd P.in c"ea ce privegte pe Maica Zamfta. strdjuit de o clopotnild pe stdnc5. timp de 30 de ani. obgtea mAndstireasc6. - celor care au trdit evenimentele din 1959 gi imediat urmtrtoare. (De observat insl c[ numerele succesive ale actelor denotil caracterul premeditat al acestora legat de doud personalit2ifi ce nu intrau direct in prevederile decretului ar6taQ. s-a considerat un adevdrat metoc al Mdndstirii Prislop. la Atelierul de la Schitul Maicilor. nemaislujind. in semn de adevdratii ascultare cdlugdreascS. ci doar in infelesul de indrumdtor spiritual. 16. de-a lungul unui deceniu. care i-au pdstrat gi ii poarti o recuno$tinfd aleas[. ajut6nd perrnanent mdndstirea gi prosperitatea ei. neascultarea ei a constat in refuzul ducerii la indeplinire a deciziei amintite.

348 cAnnnsn lupAnATrsr primi avizul Patriarhului Justinian. aga cum l-a reliefat Pdrintele Arsenie. Berariu. consider6nd reintegrafi in viata obgtei prislopene pe tofi cei impricinafi. in asentimentul preofilor gi cu concursul credinciogilor. + ('UtceLO-P . se anuleazd Deciziile w. in 1976. Istoria Mdndstirii Prislop. . consecinfd. Episcopul Andrei Magieru). P. Prof. M. au plstrat caracterul inddtinat al sfintei mindstiri. in MITNOPOLIT. ierarhii Eparhiei Aradului.Odatii cu reluarea viefii monahale la Prislop. 2407 gi 240811959. Totodatil. se citeazd lucrtrrile Pr. respect6nd dreptarul bisericesc. Pdcurariu. (Pentru edificare se anexeazd scrisoarea Maicii Teofana.

r|!r=- NOTA ASUPRA EDITIEI A II. a doua ctitorie de zidire gi duhovnicie a P6rintelui Arsenie.rintele Arsenie. prin care se revine asupra deciziilor de alungare din Mdnlstirea Prislop a Pf. Episcopul de atunci al Aradului.min de bdtrdni. nemaiputind semna decdt cu o gtampile gi de alungare a tuturor maicilor din Mdndstire in decurs de un an de zile (1959-1960). in care s-a organizat un cf. Andrei Magieru. Lawenfiu Streza Episcopul Caransebegului.A inm6nuncheazA doud A doua edilie a Cararii impttraliei Primul moment il constituie Hotilrdrea Sinodului Mitropolitan intnrnit la 9 noiembrie 1998 semnatll de inalt Prea Sfinfitul Plrinte Dr. Asemuind aceastli "smerit2l inchinare" a inalt Prea Sfintitului Pdrinte Mitropolit Dr. Mitropolitul Banatului. Al doilea mornent de egal6 valoare gi insemndtate il constituie "smerita inchinare" a inalt Prea Sfinlitului Pfinte Nicolae Corneanu momente de o egal6 valoare gi insemniltate. care exprim[ ca nimeni altul pdn6 acurn momentul de intAlnire cu Pf. a maicii starele stawofora Zamfra Constantinescu. Agez[mdntul monahal din Sinaia. a fost recunoscut ca metoc al Mdndstirii Prislop. Prin aceeagi HotirAre. precum gi desfiintarea Mdndstirii Prislop. crescut din trecerea soborului MAnlstirii Prislop vreme de 40 de ani (1959-1999) prin pustia acestui veac (dupA ce vreme de 10 ani }L . in vreme ce Prea Sfinlitul P[rinte Dr. Timotei Seviciu Episcopul Aradului gi Hunedoarei gi Prea Sfinfitul Pdrinte Dr. Nicolae Comeanu cu crinul unei bune vestiri. Prea Sfinfitul Pdrinte Dr. era bolnav.rintelui Protosinghel Arsenie Boca. care a rcfazat sd execute dispozifia de alungare semnati de consilierii infiltrali in Episcopia Aradului. Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului.

Cu generozitatea cunoscutE" asoepta si rtrspundtr inteblrilor gnrpului nostru de studenfi ctrltruzindu-ne prin hIligul "certitudinilor" gtiinfifice spre imensa bucurie pe care fi-o poate da credinfa gi rugdciunea. aducem mulfumirile gi adAnca recunogtinld a soborului Mdndstirii Prislop inalt Prea Sfinfiei Sale Plrintelui Mitropolit Dr. Monahia Zamfta Constantinescu t Otilia Redulef Aroneasa: "Am ar^lt fericirea str-l cunosc in timpul vacanfelor de Pagti din anii 1945-l946la M6n[stirea Br&rcoveanu de la SAmbdta de Sus. 48." Evocltri.Ed. p. Nicolae Corneanu. Timotei Seviciu gi Prea Sfinfiei Sale Pdrintelui Episcop Dr. cum spune atdt de simplu gi firrmos o tandre studentil de atuncir. Dimensiunea spirituala a P[rintelui Arsenie nu poate fi cuprinsl in cuvinte. avea preocupdri mai str4funde gi mai serioase decit politica- . Timigoar4 1994. ajuns in fafa Pilrintelui Arsenie. Gordian. qi cu bucuria cd acest crin ne-a fost trimis de Dumnezeu prin cel mai ales reprezentant al generatiilor de studenfi dintre anii 1943-1948. Aceasti mdrtwisire este o dovadl cI tineretul. capitol din Lacrima prigoanei. Laurenfiu Streza. iar eu cunosc mult prea pulin din tot ce el a repreznntat pentru neamul nostru. Prea Sfinfiei Sale Ptrrintelui Episcop Dr.3s0 cARAREA irrlpAnATmr restaurase Mdndstirea gdsitil intr-o stare de pdrdginire cumplitd). generatii care l-au descoperit pe Plrintele Arsenie gi l-au cercetat.

Gt- -i 3Ox crti\ c-l-6 lFfi a) s .E I .Eoe .:-. .= =e =>= Ec!o 'i:X:J d cr.: (!'a P .

o I oo q) >Tr rt Fr 0) cn tr z .

22 ....51 ...................... Cum incepe o datorie 3. v .. Saul gi David....... l..CUPRINSUL SMERITA tNcHnIARE pAnnrrsrur ARSENTE .... twAtAumrELE 2......... 10...j.. REGTLoR .14 at6rntr...................18 ..21 .................. 2.. 7..................... 9..52 .. . sfinfi......... Merffiisirea.26 ..... incercarile.... Prin cuptorul smereniei...................... 5.......... Soarele smereniei......41 .......... 1l .47 .24 ... Luptam6ntuirii 6............39 ....................... De la cdrma minlii c4RAREA....... Untovar[g nevtrzut 3....... Cdrarea SfAntului Pavel l.. 34 u.40 ...37 .......l4 . 16 .... "Vr6jmag milostiv gi prieten viclean"... Lumina suferinfei.42 ......40 .......... ........29 ...... pnEraTA cuvANr lNanqrp r.... 5...... Iubirea e ctrrarea. Semnul Crucii f......9 ........44 ....... 6............. I l... Vremea de plati 4........ Puiul necurat 8...... 13 ....... Din ptrctrtogi.... Cenzura invidiei.. Noe gi Iisus 4.............. 7....r ......... 8........... in pustia Carantaniei....

........... Prin tAlcuirile Plrinlilor 14..... Chemarea cuv6ntului gi titcerea trastr la rtrspundere 4.. Lucrarea poruncilor stinge crizele voinfei 11....56 . 6.......... I 14 ...60 ....... Chemarca care ustur6............83 . Sftinta Liturghie mai fine 1umea. 135 ...... RAzBoruL 10.... Judecata milostivii............ 110 . 12... 133 . Des[v6r9irea ................................58 ..... Dup[ fire $ impotriva firii. . Proorocul de foc....3s6 CUPRINSUL 10..... 100 .... 17" Tirani in poceinp m. 15. Plata din urm[ a neascultilrii............62 . CELE $APTE ..t29 ..... 161 ... 11.97 .. Apusul unui rege.......102 ......87 . Pustiirea firii omenegti in Adarn....................132 ......."..........."66 ........... Socotelile infelepciunii cu moartea.. Rlzboiul nevtrzut 9.....finalitate a omului 8.. 151 ........... 5.............. 16... I 16 ........... SURLE l.................. 11...124 ......81 ..... 7........ Sfatul din iad...89 ......... Glasul congtiinlei ....123 ......... 131 Omul... Dumnezeu se roag[ 2........ Merturia unui sftint............................. 3..... NEv42uT. Antihrist.... Poruncile 9i 1ibertatea... 16..... 13............ 169 ......... Rlspunsul poporului 6.. zidire de mare pref ... ingeri cdzali 3. Pe trepte de-a rApa... Refacerea firii omenegti ln Iisus Flristos........ 14........... Dezlitnfuirea stihiilor 13....................... Spre rugdciunea neincetatil 12. 4... Sftinta Cruce p€ cer...94 ...... 15....55 ...... Spiritism..... Continuarea binrinfei.. 7......................76 ...........12t ..... Lupta dupE lege.................... 88 .. 119 10. .......126 rv................ 138 ........... prin Taine. l........ Urzirea cdderii 12...... 5. 140 ........ Ceasul primejdiei............. Ce ur:ndregte Dumnezeu 8......177 . 2.....78 ............173 ....... 145 . Puterea oare nu ascult6... 9... 13.. 156 .....""... Cei oe n-au necazuri.....

.-275 ..'....CUPRINSUL 357 -. Un fel de psihanalizl ......232 f. -'..-.........'.'..'...... neurologie gi psihologie .'-. Un ciiluglr cu gAndul la mazlre.................. IcoNoMrI TAINELOR... Genetica acum 3... Mecanismul eredit5fii......... Copiii naturali.............261 durerilor 24.. l..180 v..-'.-----......... Unii-gi taie mintea in Scripturi -........-.. Sfaturile evanghelice sau Ponrncile desdv6rqirii...-. Gandud de hula.....-. Destinul talanfilor .". Cuvinte hotdrdtoare 2..vdrstele desnvdrqirii...29 25.'..'.........224 --..247 16.--204 14' cursele"""""""' """................... O rddtrcina a ..... 20....269 27...--..253 19..'.......235 I l....& -..... 197 ...--......267 poatd 26........'.214 3..... .. Jalea int-un convoi de mongtri. GAlceav6 de cuvinte......'.-....... .21I ... 17...228 8.-..-....... Copiii nEscufi .... 182 15.273 .....500 de ani... Cei ce-gi beau mintea... ....260 23...........-. ........ intrebam gtiinla -..'.......... O muscd pricinuiegte premiul Nobel -...-..'.-242 14... --....-....... kgile 9i fdrddelegile.. ... Endocrinologie. sl nu se . ..254 20... 248 ..--.... Oameni din iad.219 5............. Cu sfiala cuviingei 7....-... vr.'234 10.. Plri de om in pui de cer....... .....-. O mzre pacoste cu descoperirea Americii ..-209 l.......... Un rdspuns fioros.'.......259 22.255 21.... Invitafii la dreapta socotealI .. ...........'........ Cadcopiii inte tAlhari '...... l7' Mlsurile """"""'""" 194 """""''""" 18........-278 ...... Cei curali cu rnima.... .'.... V6rstele iubirii ..-......... Ereditatea mediul 9i destinu1.. Furtund in picurii de roud ..-'....." 201 19...-. EREDITATE $I .192 16" GreEelile iubirii 9i dreapta socoteald..............--..---249 18....207 SPIRIT .. Dispozilii de drept bisericesc confirmate de .--........219 6...238 13.218 4...... 2. Nu se poate..237 genetice 12.... Teoria cromozomicd.... sau in fdrldelegi ndscufi ..'244 in lanfuri 15..

. 10......303 .358 CUPRINSIJ'L 3. Arsenie .283 . Mlrimea r6spunderii.. Semnul lui lona............ Crinul de pe cruce...............298 vrr. Vamegii vezduhului 3.............. Legilejudec{ii 8.... Iconomul nedrept 5" Cdrma din .... O descriere a iadului 5.....293 ""...............................325 ...... "........ II-a...l.......281 zare..........."...... 8... 313 ..295 ...................309 ..305 ..........334 Notil asupra edifiei .. Vederea prin vf.. 4......337 Hotdrdrea S inodului Mitropolitan al Mitropoliei Timigoarei...... 346 Noti asupra ediliei a ..............324 ..331 Preot Simion Todoran: . Chemarea la l........ 7.....349 I..... O sord a vie1ii... 6.. 1MPARATTTLE 2............... Pentnr o gregealtr wemelnic[.... Judecata particulard a sufletului 4.. Rdspunzdtorii ....... Mtrrturisiri... 7. o pedeapsl vegnic[?........ 318 .-286 .....321 .....31I . Lucifer gi Antihrist 9.... ruBrRrr ..... Dreptul intre iubire 9i sabie"...... 6......322 inviere ...............327 Nichifor Crainic: Scrisoare Plrintelui ..

Tehnoredactare compluteizat5. Monahia MARIA SUCru Tiparul exebutat la GRAPHO TIPEX Deva .