P. 1
[Www.fisierulmeu.ro] Pr Arsenie Boca-Cararea-Imparatiei

[Www.fisierulmeu.ro] Pr Arsenie Boca-Cararea-Imparatiei

|Views: 11|Likes:
Published by Bogdana Vlad

More info:

Published by: Bogdana Vlad on Jun 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2014

pdf

text

original

h

IEROMONAH ARSEME BOCA

CARAREA IMPARATIEI
Tipariti cu binecuv6.ntarea Prea SfinJitului Dr. TIMOTEI SEVICru Episcopul Aradului gi Hunedoarei

Edifia a IV-a ingrijitd de:

Preot Conf. Dr. SIyIION TODORAN
9l

Monahia ZAMFIRA CONSTANTINESCU

Editua Sfintei Epircopii Ortodoxe Romdne a Aradului
2003

sMERrrA iucnrxann pAnlxrnl.ul ARSENIE
volumului Cdrarea impdrdliei datorat Pdrintelui Arsenie Boca, cunoscut indrumltor in cele ale duhovniciei, care a reprezentat pentru nenumdrafi credinciogi o prefioasd hrand spirituald. Iat6, acum apare aceeagi cane intr-o noud edi;ie, fapt care ne bucurd pe tofi cei care ne ddm seama cdt de mult poate folosi doritorilor de desdvArgire cuvdntul unui duhovnrc precum Pirintele Arsenie. Personal l-am cunoscut prin 1943 cdnd student in Teologie fiind, la Facultatea din Bucuregti, o parte din colegi au avut privilegiul de a-l fi descoperit pe Pdrintele Arsenie. Se bucura de mult prestigiu gi era cunoscut ca duhovnic plin de har. Se gdsea in acea vreme la Mdndstirea Brdncoveanu de la Sdmbata de Sus, spre care ili indr,eptau pa$ll numerogi cregtini doritori de mintuire. Printre acegtia s-au numdrat destui "teologi" care il frecventau cu asiduitate. N-am avut prilejul sa merg la mdndstire s6-l intAlnesc dar odatd a venit el la Facultate cdnd ne-am intdlnit: el un impundtor gi harismatic monah, eu un tdndr timid gi lipsit de experienf5. Nu mai gtiu dacd am schimbat mai mult de cdteva vorbe. Am rdmas insd marcat de privirea sa pdtrunzdtoare gi de intreaga infdfigare care impunea respect gi veneratie. Atunci am simfit dorinfa de a urma aceeagi cale a monahismului ca gi el, dorinfd pe care au gi pus-o in aplicare cdfiva din colegi. S-au scurs anii care au dus la instaurarea comunismului. In ce md privegte €rm pierdut urrna Pdrintelui Arsenie. El a fost dus de Mitropolitul Nicolae Bdlan sd restaureze Mdndstirea Prislop din Jara

Au trecut patru ani de la iegirea de sub tipar a

II

Hafegului. De acolo a fost alungat in luna mai 1959. $i-a inceput pribegia in Bucuregti, unde a fost angajat la Biserica Sf. Elefterie ca pictor secund pe lAnga pictorul Vasile Rudeanu, iar in 1961 a fost angajat la atelierul de picturd al Patriarhiei, ca unul ce era inzestrat cu talent in aceastd directie. Eu insumi am strf,bdtut variate etape pAnd cAnd Dumnezeu a vrut sd fiu ales Episcop ia Arad, eparhie de care depindea Mdndstirea Prislop. A$a se face cd ag fi avut un cuvAnt de spus in ce privegte refacerea Mdndstirii Prislop. Atunci, in 196l insd, acest lucru n-a fost posibil. Am aflat totugi c6t de mult dorea Pdrintele Arsenie sd se reintoarcd la mdndstirea de care se simlea legat. intre timp am fost ales Mitropolit la Timigoara gi vizitdnd atelierul de picturd al Patriarhiei, l-am reintAlnit aici gi dupa o scurtd convorbire a acceptat sd execute icoana Sfhntului Iosif cel Nou de la Partog pentru regedinta
mitropolitane. Apoi n-am mai ar,'ut privilegiul sd-l revdd. Totugi opresiunea comunistd sldbind gi in fine dictatura celor fbrd Dumnezeu prdbugindu-se, mAndstirile au putut sd-gi reia cursul de odinioard, inclusiv Prislopul cu obgtea cdlugdreascd de aici gi duhovnicul ei. Popularitatea Pdrintelui Arsenie cregtea, mullime de bdrbafi gi femei, tineri 9i vArstnici cdutdndu-l pentru a se addpa din infelepciunea gi experienla sa, pentru a-i solicita ajutorul gi izbavirea de necazurile cu care se confruntau. Popularitatea gi faima sa cregteau tot mai mult. Cdnd Dumnezeu l-a chemat la Sine, cregtinii pe care i-a indrumat gi ajutat, dar gi cei care numai au auzit de el, au continuat sd-l cinsteascd gi sa-i ceard sprijinul venind la mormdntul sdu. La ora actuald, ftrd a exagera, degi exagerdri felurite s-au produs, putem spune cd Pdrintelui Arsenie i se aduce o cinstire populard ca pufini altor slujitori ai lui Dumnezeu. Mi-am dat seama de aceastd realitate din contactul cu numerogi credinciogi, ceea ce mi-a redegteptat respectul pentru el resimfit in perioada tineretii, dar gi regretul de a nu md fi putut impartagi de harul sdu pe cdnd era incd in viaf6. Iatd insd cd a apdrut Cdrarea impdrdliei, aceastd minunatd carte din cuprinsul cd.reia putdndu-ne impartegi fiecare, avem ocazia sd ne imbogafim duhovnicegte gi sd inaintdm pe drumul desdvArgirii.

II
Repet incd o datn, Pilrintele Arsenie Boca s-a implrtllgit din partea credinciogilor stri, precum se intAmplit adesea cu cei aflafi in obiectivul lor, de o venerafie care a alunecat gi spre exagerlri. Nu el le-a provocat gi nu el le-a alimentat. Personal era de o sincerl modestie gi de o exemplard discrefie. Gregeala admiratorilor a fost nu o date folositl spre a-l denigra. Rftn6ne oricum in venerafia bunilor credinciogi care au in el un bun exemplu de unntrtor al lui Flristos, iar in opera lui Cdrarea Impttrttliei un bogat izvor de infelepciune. E motivul pentnr care indemn pe toti doritorii de perfecJiune spirinrall sd deschidd aceasti carte, fiind sigrui cd vor gitsi in paginile ei boglfie de infelepciune.

t NrcoLAE
Mitropolitul Banatului

4*

lcoana Sfintului Iosif cel Nou de la Partos. executata de Plrintele Arsenie Boca pentru regedinta mitropolitand de la Timigoara

dezleg[rile gi lucrlrile vielii bregtine in cele gapte pe{i. sl foloseasc[ in acelagi fel gi condeiul. rnultora scriind pentnr o mai temeinicil povdfuire. intre multiplel e-i insug i ri o are intr-un grad elevat pe aceea de a insufla un simflmdnt tainic al evlaviei acelora care se apropie de ea. sE aducem prinosul recunogtinfei ostenitorului pentu cagtigul sufletesc nepretuit pe care l-a prilejuit. desigur mereu reluate. ca mErturie a dragostei pentnr sufletele ce au nevoie de mingdiere in incercdrile vietii pdrndntegti gi clltruzire pe calea celei ceregti. fie impreun5" fie in parte. $i aga cum se intimpld in cele duhovnicegti el insugi se imbogi$ea pe mtrsura in care dldea altora. gi anume: trdirea invtrflturii cregtine. Cwdnnl inainte atrage luarea aminte la firuI cdlEuzitor. dupl trebuinfd. ne imp5rtegim prin cartea de fafil. dispunAndu-l spre un bilant suflePersonal i tatea . problemele. pildele. Prefefei ii revine datoria de a reaminti avertismentul dat lectorului. Aga se gi explic[ num6rul crescAnd W zi ce trece al celor ce urmdndu-i pilda gi indemnul. chemlrile. Tuturor a implrtIgit cuvflnt de zidire. Se cuvine ca la sfdryitul citirii. Era de agteptat ca acela care atdt de mtriestrit a mdnuit penelul spre mijlocirea vederii celor nevllante. num[r sirnbolic pentru tot ceea ce este sf'ant gi din care chiar cel mai smerit credincios poate glsi ca proprie mScar o cdr[nrie spre mdntuire. luptele. lEsati in manuscris. De aici iscusinla duhovniceasci aparte din care ne dE prilejul sf. Carlea aratAint-adevilr c6te sunt c6ile. infdfigdnd minunatele peisaje spirituale strdbltute de Cdrarea impdrdliei.PREFATA Plrintelui Arsenie Boca. ei inqigi sporesc in viala cea imbund+dlitl.

alctrtuitorul rdndurilor ce imbracit aproape vegmAnt de irnnografie face sd se simti aievea . ilustrflnd totodatil prin cele fdptuite pane astAzi stahrra sa spiritualtr. f TIMOTEI Episcop al Aradului gi Hunedoarei .gi ceea ce este minunat . este cea care in cadrul Episcopiei Aradului gi Hunedoarei oferi ca pe una dintre roadele nevoin. aceste file de filocalie spre binecuvdntare. De altfel pelerinajele ortodoxe incredinfeazl obignuit despre aceasta. una dintre vechile vetre monahale romdnegti 9i care a avut privilegiul a fi rectitoritit gi condusd de Prea Cuviosul Protosinghel Arsenie Boca.cd Iisus Flristos Cel de pe Cruce insofegte pe cel ce cu credinfA se incumetll la suigul sfEnt. care pe indelete gi vrdme indelungatil a cules din Scripture $i Tradifia Sf:infil ceea ce ar rlspunde pelerinului de azi pe Cdrarea impdrdliei lui Dumnezeu sau ceea ce i-ar fi mai potrivit spre ajungerea la fintA. cunoscdnd desigur dorinfa autorului. Smerilii ostenitori ce au dat lucrarea la lumina tiparului au awt gdndul indreptat spre acest scop. Parcurgdnd Cdrarea. iar Sfiinta Mdnlstire Prislop.elor cdluglregti ale celui ce veglteazd in fintirimul cinstitului apez[m6nt la toatd buna rdnduial5.F VI tesc gi este lesne a cunoa$te cum intreaga iconomie a lucrdrii se sfuctureaze pe dimensiunile unei mari inllfimi spirinrale oglindind lluntnrl scriitorului: chipul in care a l5sat sE incolfeascd in toatA fiinfa sa s[mfuifa miraculoasd a cuv6ntului dumnezeiesc spre rodire de viafd din belgug.

Picturd in tempera. . de leromonah Arsenie Boca. dc ldngd Bucuregti. Biserrca din satul Drdginescu.invierea Domnului.

in neam $i-n neam. unde mila lui Dumnezeu str6lucea in ele. trdirea tnvdldturii creStine. Este o singurd cale senind. Asta rdmdne singura cale sigurd.I CWANT INAINTE Adunatu-s-au aci o seamd de cuvinte. la toti cregtinii. prinse din lacrimi. tuturor ostenitorilor. . gi unele gi altele se adunau la mlsufa sfintei spovedanii.rdspunsuri la atdtea lacrimi. Arsenie . Strdlucirile acelea. intunecd vremile gi prea adesea cruntd. pe care trebuie s-o invdfim mereu.invdflturi din vreme urmagilor.Plrinte gi plrinfi .. in fiecare rAnd de oameni. ea sd nu mai orbecdiascd 9i ei in noaptea negtiinfei gi a lipsei de sfat.. gi cu multd smerenie.. pdm6ntul. impreund le ddm . ca soarele in picurii de roud. de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni. in toatd addncimea ei Si tn toatd sinceritatea noastrd. Cu pdrinteascl iubire.

ARAREA .

ce-i cu noi pe-aicea gi. Vraja aceea. Dar s-a pogordt din Ceruri Samarineanul milostiv. Sunt cei ce ascultd de o vrajd vrijmagd.4. a Isaia 5. ii incdlcegte in lume. adicd a lui Adam cu tofi urmagii. Ioan 9. care insd petrecem.rdmagi r[tdcili de Dumnezeu gi neirrtorgi Acas6. de la cirma mintii atArni incotro pomim gi unde sd ajungem. 5 . a plcatului. Unii insd nu se mai intorc. ' Ioan L. Aceasta e cdrarea..20. De la inceput e bine si plecdm cu cdteva lucruri gtiute gi anume: c[ tofi oamenii.-r DE LA CARMA MINTII ATARNA. 6 Luca 10.moartea .. suntem in aceeagi vreme gi fiii oamenilor gi fiii lui Dumneze. 1. Adi"6. rotunjind ocolul. 30. de unde venim.12-73. gi aga ii s prinde noaptea' . cu vremea le sldbegte mintea gi in aga fel le-o intoarce. pdrdsind Raiul pentru lumea aceasta. Vremea li se gati. cu pofte pieritoare.. Fericit cine se-ntoarce gi ajunge iar Acasd. lumina minfii li se stinge.. incdt ajung sd zici binelui r[ua gi riului bine gi din fiii lui Dumnezeu se fac vrdjmagii lui Dumnezeu. crun sd ne purtim. El e Cel ce ne-a fbcut datori si gtim: ce suntem.vremelnic in corturi2 pdmdntegti. cine ni-s Pir'rnfii. fdri deosebire. Aci e toatd drama omului cdnt intre tdlhari pe cAnd se pogora din Ierusalim la Ierihon6..rt. ' I Ioan 5. care ii scoate din cale gi. 19. cine ne cheamd Acasd gi cine ne-ntinde momeli ? . 2 2Cointeni 5. dup[ trup suntem fdpturi pdmAntegti. petrecem pe pdmdnt o vreme gi iardgi la Dumnezeu ne-ntoarcem.. De la Dumnezeu iegim'.Cd.. iar dupd duh ldpturi ceregti. intr-o lume cu viclene primejdii..

9-13.gi ne-a ardtat Cdrarea. De aceea Fiul. .. . care le amorfegte sufletul o vreme.E t4 cARAREA ivpanATrcl LrN TovAnA$ Npv Azut inaintea minfii oamenilor se deschid doud cdi: una lat[. a ftcut totul din partea Sa.Cel cu cruce . S-a fbcut Om desdvdrgit .afard de pdcat .ntuirii e chiar cdrarea pe care a mers Dumnezeu insugi ca om adevdrat. fEcdndu-ni-Se pildd intru toateT gi ddndu-ne indrdzneal[. aruncafi pe plmdnt gi toatd "lumea" pe care o ingeald el'. ' 2 ' Apocalipse 3. s t Ioan 13. Lucifer. cu toatd pierzirii. dar sunt morti. NOE $I IISUS Ceea ce odinioard era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului. Acegtia pentru Dumnezeu sunt morfi.20. l.. intovdr[gind nev[zut pe oameni. din iubirea de oameni. aceea e Biserica lui Hristos . in toate zilele. a doua Fa[d a lui Dumnezeu. . sunt cu ingerii cei rdi impreund c[l6tori la iadn pe calea pierzdrii. 13. degi lor li se pare c[ trdiesco. $i-i ingeald aga c6-i infeapi cu acul pldcut al picatului. Matei 28. cdtd vreme trdiesc. 6lov 21. iar alta suitoare gi ingust[ gi pufini se afl6 care s[ meargd p. ' Apocalipse 12. dar sunt numai trupuri5. cdci de-atunci. Totri acegtia. pdnd la sffirgitul veacului8: Dumnezeu insugi gi cu sfintii Sdi. Calea larga e calea ""'. Matei 7. 15. sau chiar toatd vremea viefii pdmdntegti. un Tovar6g nevdzut gi bun merge cu noi.73. mii de ani de-a rdndul. Aga au cdl[torit to]i nepoJii lui Adam.peste puhoaiele pierzirii.14. calea md.6.3. in calea mdntuirii. cu fiecare rdnd de oameni. plind de ademeniri gi de aceea mulli sunt cei ce merg pe dAnsar. ca s[-i intoarc[ pe oameni din povdrnirea pierzdrii intr-o cale noud. Matei 7. Pe ea aleargd de zor dou[ feluri de drumefi: ceata lui -de ingeri. E Genezd. cu fiecare. Pe cdrarea mdntuirii incd merg doui feluri de c6l[tori. Prin urmare. Dar Dumnezeu preamilostivul. negtiind de Dumnezev.

intrucdt oricare din hristogii mincinogi. inecAnd pe oameni.Cel cu cruce . 10-12.r. luntri sau biserici mincinoase. 2 Coloseni 2. care nu vor si scape in corabia cArmuiti de Iisus Flristos . ca sI culeagd el pe cei ce-ntind m6inile sd scape.corabia cu crucea pe catarg . 10.24. Cdci pdnd acum nelegiuitul a scornit peste 800 de secte'. vrljmagul mAntuirii oarnenilor s-a iscusit tot mai mult in rele: a scornit gi el coribii gi cu ele dd tArcoale peste apele potopului. Mai mult chiar. Apoi.16.sunt fiii pierzdrii'. acum cca. Acolo era Noe. ingdduind Dumnezeu. ndscdndu-i din trup in Duh2. 'a Ioan 17. totugi nu toli vor sd scape in corabie. 9. ingeldciunea e u$or de prins: cordbierul vrdjmag gi hristogii mincinogi nu au crucea pe catarg. iar in valuri ucigagul. Iar mdinile sunt brafele pirintegti: brafele celor gapte Sfinte Taine ale lui Dumnezeu care izbdvesc pe oameni din potop. Acegtia sunt cei nesiguri in adevd. .ru1.12. 12. luat in 7. _pentru fiii pierzdrii. iar inlduntru nu au cele gapte Taine. din arn[rdta viafd la viata cereasc5. dupd trecere de vreme. fiindcd n-au primit iubirea adevdrului ca si se mdntuiasc[. Acegtia. "Tatdl nostru". ingdduie Dumnezeu amdgirea nelegiuit6 a Satanei'. ingeldciunea e gi mai vdditd. care li s-a fbcut pdnd acum in peste 800 de hristogi mincinogi6. dovadd cd nu-gi lasd ucenicii sd zicd. 800 in 1946. dar siguri in ingeldciune. in care pe mulli ii ia de minte gi-i duce cu el. Astfel. aci Hristos. ci au indrlgit nedreptateaa.3000. Facere t 5 6 7 2 Tesaloniceni 2. De aceea Dumnezeu ingdduie sd vind asupra lor amdgiri puternice. 2 Tesaloni ceni 2. luat in parte. nu e fiul Tatdlui. Prin urmare hristogii mincinoqi igi scot ucenicii dintre fiii Tatilui gi-i fac fiii pierzdrii. dar scuipd Biserica. Mat"i 24. degi toli fin sd trdiasc5. Se intAmpld insd ceva de neinfeles: ci cei ce se chinuiesc in valuri. t Matei 6.CARAREA l5 Deosebirea e cd aceea a fost inchisd pe dinafard de Dumnezeu gi nimeni n-a mai putut intral. scuipd mAinile ce li se-ntind de la intrarea cordbiei. oricare dintre hristogii mincinogi. pe c6nd corabia Bisericii .are intrarea deschis[ gi mai pot intra oameni invilmdgili de puhoaie. ca sd dea crezdmdnt minciunii gi sd cadd sub osdnd[ tofi cei ce n-au crezut adev5. care de fapt sunt diavoli. Pentru ei. degi scrie: "A$a sd vi ruga1i"8.

Calea m6ntuirii. 13. ba chiar sfinfegte pe pdcdtogi. adicd igi are slujitorii urrn6nd. rdspunzdnd celor ce se fin mai presus de Bisericd gi sfinti. soborniceascd gi apostoleascl BisericS". cu sila.de cele mai multe ori abia viu din gdlceava cu moartea . nu ne mdntuiegte nimeni. 6. nu opt sute. .tpAnATmr parte. incepe cdnd omul vine . ucigagii drepfilor. ca atare. ca dar. Bisericq in care ne mAntuim.nu sunt sfinte. se va ldmuri la vreme. Biserica aceasta. Biserica lui Hristos e soborniceascd.casele de adunare ale sectelor . mai presus de soboare. e apostoIeasci. dacd wem gi ostenim gi noi. prin care ne scoate din p6cat. dovadd c6-gi invafi ucenicii sI zic[ r[u de Maica Domnului. Aci. Matei 28. Mentuitorul nostru a intemeiat gi are numai o Bisericd cregtind. e cArmuitil nevdzut de Mdntuitorul insugia. prin punerea mAinilor5. adicl std pe temelia celor gapte soboare a toati lumea 9i. nici nu sfinfesc pe nimeni. Dacd. prin furtunile istoriei. o 2 \oan 19. primii cdlItori la iad cu Scriptura in mdna" intrebindu-i: Nu dupd Scripturi2 au rdstignit ei pe Dumnezeu? DIN PACATO$I. Dar Dumnezeu e a$a de milostiv. un4 e sffinti pentru cd Sfrnt e Intemeietorul gi. a voinlei gi a dragostei noastre. li in sfhrgit sd ne gdndim la intrebarea Apostolului Pavel: "Oare s-a implrfit Flristos ?"1 Cum ajunge cineva prad[ ingeldciunii. insd nu wem. unii de la alfii in gir neintrerupt.7. suind pan[ la Apostoli gi prin ei pdnl I I Corinteni l. care e: "IJna. pentru cd sunt intemeiate de oarneni robili rdzvrdtirii gi.gi intr6 in Biserica vdzut6. e destul sd le aducem aminte inqeltrciunea in care au cdzut iudeii. nu de vreun inlocuitor al SIu. ca darul mdntuirii3 Sale s[ fie totdeodati gi roada cunogtintei. sfhntd.E l6 cARAREA h. 3 Efeseni 2. e' 'Fapte 6. SFINTI Mdntuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu. nu e fiul Sfintei Fecioare. ca atare. sau Cdrarea. cd tot El ne ajuti gi sd vrem gi sl lucrlm. Celelalte "biserici" . 8.20. Aga voiegte Dumnezeu. rimdne mereu sfhntd. cea adevdrati.

urmim calea mdntuirii in obgtea Bisericii vdnfie sau lupttltoare. intrebarea 63. . Cdci El e Cel ce unegte obgtea laolalta.CARAREA 17 la Iisus Flristos. 3 I Timotei 6. . lupta cea bund3 pe plmdn! venim in obgtea Bisericii biruitoare din ceruri. Iar pe cei ce-au p6timit vreo cldtinare ii cheamd din nou $i. ea nu suferl sub povara incercdrilor nici o sldbire in invdfitura. in Filocalia.p. produsd de imprejurlrile p[mdntegti. De aceea ea intdregte prin har intelegerea celor ce cugetd la ea cu evlavie. sau viafa. prin chiar aceasta sunt aldturea de cale. Prin urmare. oricdt ar crede cd tnfr-insul sildgluiegte Dutrul lui Flristos. cu toate c[ e ars[ din vreme in vreme in cuptorul prigoanelor gi incercati de fi:rtunile necontenite ale erezirlor.regte ca nici unul din fiii Tatdlui sd nu se invrdjbeascd in sine insugi. unde sunt agteptafi toti ucenicii Domnului care vor mai fi pdnd la sfbrgitul vea- I I Corinteni l. 18. deoarece. le reface infelegerea bolnavi.12. in credinfa sau rAnduiala ei. ll. I. pentru cd aci. sau sd se rupd din obgte gi din duhul dragostei lui lkistos. Ma:<im Mdrturisitorul. deci alIturea de mdntuire. Sibiu. deci nimeni nu se mdntuiegte rd. Biserica de pe pdmdnt se nume$te luptitoare. aseea. uyrovt(ou. fiindcd e alcdtuitE din obgtea bunilor biruitori mucenici.m sub semnul cruciil . cdti weme petrecern in cortul plmdntesc. Toate celelalte "biserici" ivite dupd. 2 Sf. pdzind nep[timag gi fdrd betegug ochiul inlelegerii lor. gi lupta impotriva uneltirilor vicleanului. dupd trup gi dup[ duh. 1948. Iar Biserica din Ceruri se nume$te biruitoare. Ea cheamd pe de o parte pe necredinciogi. o lupti cu "lumea" indiferenti gi necredincioasi."2 lar dupi dezlegarea noastrd din cele pdmdntegti. pe de alta pdstoregte cu iubire pe cei ce contempld tainele ei. "Pe ea nu o innegregte rugina r6utlfii. sub povdfuirea ei. Ea rdmdne nemicgorati gi negtirbiti. cu patimile contra firii. prin cuvfurt de indemn. ed. Preofia Bisericii urmd. Rdspunsuri cdtre Talasie. a sfinlilor slujitori gi cuviogi gi a tuturor sfinfilor purtdtori gi mdrturisitori de Dumnezeuo.des6vdryirea neavdnd hotar. a Apocalipsd 12.364. 3.zlefindu-se de Biseric[. ingii din obgte au de purtat o intreitii lupt4 care fine o viafi intreagd: lupta cu ei ingigi. vol. diruindu-le lumina cunogtinfei adevflrate. dacd am luptat. cei ce sti.

unul dupn altul. Fericit cine se-ntoarce. cei ce din toati voia s-au unit cu sfaturile dracilo16. ' 2 Corinteil 12. rf I Ioan 2. E lumea pentru car€ nu s-a rugat Mdntuitoruli. oricdt ai indirapta cu sufletul. prin urmare. ucenicii Sdi vdzuli.16. Galateni 1. gura gi faptele celor dintr-o casE cu tineE. Oarnenii acegtia ltrmii au o ciudati ru$ine de a fi "i buni. 6. E cunoscutd intoarcerea lui Pavel pe drumul Damascului2 gi rdpirea lui in Rai3.l. adicd turma oamenilor necredinciogis. Pe acegtia ii aratii ca atare tofi Sfrnlii Pdrinfi. Efeseni 6.12. sd fie cercetafi de Maica Domnului gi de Puteri ceregti gi chiar pe Domnul s[-L vad6.4. de multe ori.9. 4. 5 7loanl7. E Matei 10. ro e . dar nu te iarti nicidecum sd le-o iei un pas inainte gi si te faci mai bun. Acegti4 sau lumea. De aceea avem ApocalipsaIT. Unii s-au inwednicit inc6 de aici si petreacd nevdzut cu sfinfii. ]Fapte 26. o 2 Timotei3. de nu va veni mai int6i in obgtea Bisericii ca s6 fie condus de mdna nevdzutd a Mintuitorului prin preofi. ne desprinde de pimdnt spre Cer. CIci au zis P6rinfii de demult cuvdntul acesta: cine vrea sE se m6nfuiasc[ cu intrebarea sd cdlEtoreascd. .E l8 cAnenre ippAnATmr culuir. 8. 6 I Ioan 3. Gura lumii grdiegte ale stiipAnitorului eir2. gi se tnrdesc si te scoatii de vind cu tot felul de ponoase. se va tnezi deodatd cb i se vor ridica impotrivia trei wdjmagi.to $i slava degartdrt. 19. placul oamenilo. Bundtatea ta ii arde. gura vecinului gi. LLIPTA UANTUruI Pe o asemenea m6rit6 cale.4. Iar lndjmagii mAntuirii sunt acegtia: lume4 trupul gi diavolul. "Lumea" e veacul vicleane.36. ifi iaxtd orice ticdlogie ai face. trimigi de El in fiecare r6nd de oameni. Prin "hmre" se infelege categoria picatului. pentru cd omul. nimeni nu poate merge singur. 10. Calea mdntuirii.. E gura satului. ca pe unii ce gtim cd de la Dumnezeu am iegit gi iardgi la Dumnezeu ne-ntoarcem gi Esdm lumea. care s-a hotiirdt sd iasi din calea picatelor sau din gilceava flrddelegilor.12-18. t2 I Ioan 5. I Ioan l.

a aqtepta sfhrgitul ispitirii gi a nu da drumul iufimii la intdmplare. mai inainte de a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mdntuirii. Cine wea sI biruie aceastd primd piedicd in calea mAntuirii. . Sibiu. alteori hulegte pe Dumnezeu. pofta ochilor 9i trufia viefii. in.elepciunea lui Isus Sirah 1. sau spre stingerea pdcatelor trecute. are la indemdnl aceste trei: rdbdarea. dar venind mila nu o primegte. Clci multe din cele ce ni se intdmpld. c[ci fie prin acela fie prin altul. ca pentru rlbdare sd dobdndim mdntuirea de la Dumnezeu. fdceam gi noi ale lumii. deci acum trebuie s[ pldtim ale noastre cele de atunci. fiindc[ n-a venit precum a vrut el.2. oric6te necazuri ar pdtimi de la oamenii lumii acestei4 ca unul ce vede 2 Sf.mai ales dacd e congtient de pdcatul sdu . 13-14. Cu ardtarea rlbddrii suntem datori in primul rdnd pentru cd. 1947.. in Filocalia. Acestea sunt semnele rlbddrii. Cel ce socotegte agadar cd pentru una din acestea i-a venit incercarea. Nebunul tnsd roagd pe Dumnezeu s[-l miluiasci... ed. dgr mai prgsus de acestea este a se socoti pe sine pricina incercdrii. a nu vorbi neinfelept nici a gdndi ceva din cele ce nu se cuvin unui inchinitor al lui Durnnezeu. gi astfel ne-am bdgat datori. nici cele din lume: pofta trupului. ci precum Doctorul sufletelor a socotit cI e de folos. definind virhrtea r6bd5rii: "A sta neclintit in imprejuriri aspre gi a rdbda relele. Maxim Mdrtr:risitorul. Ma:<im Mdrturisitorul. Gdndul acesta iat5 cum il exprimd Sf.l.'3 Cine vrea si biruie lumea e dator sd ia arma rar folositd a iertiirii. Cuvdnt Ascetic. astfel. e[ a avut sE bea paharul judec[tilor dumnezeiegti.CARAREA l9 ponrnc[: 'Nu iubifi lumea.rr'. 22-23. nu primegte decAt b6ta.. vol.nici nu invinovdfegte pe acela prin care i-a venit incercarea. 3 I I Ioan 2. care nu sunt de la Tatdl"l. $i de aceea se face nesimfitor gi se tulburd gi uneori se rdzboiegte aprins cu dracii. umbldnd in fdrddelegi gi chinuind pe al1ii. sau spre ocolirea p[catelor viitoare. iertarea gi ruglciunea. ni se intdmpll spre indrumarea noasffi. Aga trebuie sd plStim acum cu durere cele ce le-am ficut odinioard cu pl6cere. CIci zice Scriptura: <<Pdn[ Ia o vreme va ribda cel cu indelungd r6bdare $i pe urmd i se va rdspl5ti lui cu bucurie.15-16. sau spre indreptarea neatenfiei prezente. arltindu-se nemulgumit. pp. nu se rdzvrltegte cdnd e lovit .

Astfel pentnr smerenia ta il va birui Dumnezeu gi va alunga duhul protivnic dintr-insul. aduc6ndu-ne aminte gregelile noastre. nicidecum s[ nu uitiim cd ostagia ai lui Dumnezeu suntem. intorcdnd spre bine cele pomite de la lume cu rdutate. Cei ce biruie lumeaT nu sunt nicidecum o adunare de nepuI I Tesaloniceni 5. Cine wea sd biruie lumea se roagl Tatdlui sdu in ascuns sau in gend.r| 20 cAnanEe firrpAnATrcr cI frafii sd.dar gi cdnd n-o cere . treci cu bine peste prima piedicl a protivnicului pe care !i-o ridicd in cale prin frafii tIi din lume.5. gtiind cui crezis. nu ale lumii. noi nu gtim tainele lui Dumnezeu: pe cine mAntuiegte din lume $i pe cine osdndegte. Deci fii destoinic. al rlbddrii gi al gdndului smerit.i stau legafi intr-o robie strdin6. 12. 3 o gi se va silbltici cu totul tnpotriva oamenilor gi impotriva 14.poate vedea lucnrri minunate. ori de cdte ori intAmplarea o cere . cine ifi ajuti.3. Cici r6bdarea riului. Prin urmare. Rugdciunea nu judec6. De aceea au zis P6rinfii. in intunericul necunogtinfei de Drmnezeu gi de ei ingigi. sau chiar igi va pierde sufletul. care sunt mai slabi de ingerr. al iert2lrii din inimd'li ul rugdciunii. 2 Cowfteni 10. in wemea de lupti . cI pricina mdntuirii este aproapele. prin aceea c6-fi dd darul rdbdirii. Stimind in acestea te-ai fdcut pricind de mdntuire gi pentru fratele tilu din lume. din pricina intunecimii sale. Dacd pe cel ce se silblticegte asupE b. Deci.35. la purtarea ta cea dupd Dumnezerl rlutatea lui va cregte lui Dumnezeu. ' 2 Timotei 1. Ruglciunea adev[ratl cere iertarea lumii. ca sd nu piardd Dumnezeu pe cineva pentm neiscusinlatz. s 6 Matei 18. fdcind aga. cdci pentm ele biruie El in locul omului. Iar asupra smereniei vrdjmagul nu poate nimic. cu ale cui arme bafi rIzboi6.ajutat de Dumnezeu. I Ioan 5. pentrr orice fiu al lui Dumnezerr. oric6t de intunecatE purtare ar avea gi oricdte rele i-ar face.dacd lupti dupd lege2. iertarea frafilor gi rugiciunea in ascuns au mare putere tnaintea lui Dumnezeu.4.4. 2 2 Timotei2. 2 Timotei2. . Cine are darul dragostei. iar legea este dragostea . Aga de pild5. mintuirea lui o va face gi cu ajutorul tiu. ci se smeregte. intoarceri neagteptate la Dumnezeu. il Etie Dumnezeu cd se va m6ntui. nu osdndirea ei. suflete. Dacd insd fratele acela mai are de chinuit in robie str6in6.

7. iar acestea l-au desffinat gi l-au scos de sub conducerea minfii. Ruglciunea gi postul scot dracii poftei gi ai mAniei din trup. ci ei sunt ostagii impdratului. fiindci nu se supune legii lui Dumnezeu. chinuindu-l in tot felul. gi se int[rdtI pann gi impotriva lui Dumnezeu. oarbd gi mut6.trupul de pe noi. . 10. mai bine-zis. ci scoasl din rdddcind gi firea f6cutd iardgi curati. ci le st6rnegte a doua piedici prin viciile trupului. 2 Romani 8. 3 I Corinteni 3. incdt nu se mai tine vrdjmag lui Dumnezeu. mAndria nu-l las[ sd se dea bltut. in 'vremea negrijei de m6ntuire trupul se n[rSvise cu patimile gi poftele. sau o iubire trupeasc[ de sine. "Cici pofta cdrnii este vrljmdqie impotriva lui Dumnezeu."t A$" vine cd fiecare ducem o povar6 in spate .CARAREA 2l tinciogi. Acestea il imbldnzesc. De aceea Pdrinfii i-au zis trupului: vrdjmag milostiv gi prieten viclean. nu te poli inlelege cu el decdt prin osteneal[ qi foame. au scos mintea de la conducere. sau. putem spune ci e singura cale ingdduiti gi in stare sI mistuie puterea rlului gi sd o facd fdrd rost gi fdrd vlag6 fur lume.cea mai ugoard . Foamea imbldnzegte fiarele. rApocalipstr 13. care prin rdbdarea Crucii a biruit nu numai lumea" ci gi toati stipdnirea morfii. 9i nici nu poate. ca sd te milostivegti de el. inc6t se rdscoaltr cu neruginare impotriva sufletului. 16. Iar despre nevoinfa care dovedegte rtrbdarea gi credinfa sfintilorr. acestea insd trebuie conduse dupd dreapta socoteali. "VRAJMA$ MILOSTIV $I PRIETEN VICLEAI\r' Cand protivnicul mdntuirii noastre se vede bitut Ia prima piedicd . ca sd nu dduneze sindtiljii.ce o ridictr in calea robilor lui Dumnezou prin lume. Firea trupului fiind surdd. o turm[ de inactivi. e tdnguirea viclean[ a stricdciunii. care nu trebuie ascultati. oricdt s-ar pdrea ribdarea rdului o sl6biciune a binelui. La o atare inaintare a luptei pentru mdntuire se t6nguie trupul. De la starea asta gi pAn[ la a-l face s[ fie templu sau Bisericl a Duhului Sfrnt' e de luptat de cele mai multe ori viaja lntreagd. Mdntuirea e cununa acestei biruinte.

boala ii intoarce. ca virtutea cea mai maret.care cearcl pe tofi . zicind: *Oricine voiegte sd vie dup[ Mine sd se lepede de sine.gi acegtia biruie piedica gi intr6 in lupta mantuirii. 2 I Luca 9. gdndindu-se la cei glbili sI stingl patimile. degi inwdjbirea nu-i fine mult. cd mai mulfi s-au pigubit din posL decdt din prea multa mdncare. in Filocalia. 130 9i ed. . nici nu-i lasd sd meargi weodatE la duhovnic. l. a viciilor minfii.p. Ioan Casian.l. degi le t6njegte cugetul. Sibiq 1947. Sibirl 1946. La weme de umilinp . Sau.ed. tofi au intiirziat sarl indErdpt6nd. Prefuirea pdtimagd a trupului pe mulii ii intoarce impotriva duhovnicului.I. vol. au pierdut.degi postul pe mulli i-a fdcut strnitogi . pe alfii. vol. lmpotriva ei ne-a cerut M6ntuitorul sd ne hotirim pentm lepddarea de sine. despre care "credeai" c[ egti tu insufi. Ea e cealaltE parte din piedica a doua ce ne-o stirnegte protivnicut in noi ingine: iubirea trupeascd de sine.129. instr" mugcafi la minte de mdndrie. gi preamdreau dreapta socoteald. PUruL NECURAT Sfinarl Ivlaxim Miirtr:risitorul numegte iubirea de sine 'primul pui al diavolului". Lepidarea aceasta insd o poate face numai cine s-a ridicat cu mintea mai presus de cele degarte gi s-a desfdcut din toati dragostea lumeascd gi gi-a strdmutat puterea dragostei sale. atunci gi DumSf. Postul adicl sd fie mlsurat dupd vdrstS. Aga cere dreapta socoteali. cu alte cuvinte: pe cine l-a ajutat Dumnezeu sE iasi din legtrturile iubirii de lume. toati. Cend wei cu toatJi sinceritatea gi tiria sd birui piedica a doua.23. De aceea au zis Pdrinfii. II. Cei ce s-au gr[bit fdri sfatul dreptei socoteli.gi dupd tiria gi felul ispitelor. Ctmdnt despre Sf. c6tre Dumnezeu. Pdrinli din Skit.II 22 cARAREA lvpAnATtEr Cu tot dinadinsul se atrage luarea aminte ca toatil lupta aceasta sd nu se duci fdri indrumarea unui duhovnic iscusit care gtie cumpini pentru fiecare ins aparte: m[sura" trebuinfa gi putinfa fiecIruia. dupd s[nitatea rlmasi . incep[tura mAndriei. il ajutii si iasd gi din legdturile dinltruntnr ale iubirii de sine. sd-qi ia crucea sa in fiecare zi gi si-Mi urmeze Mie"2. p.

CARAREA 23 nezeu spore$te dragostea Sa cdtre tine gi cregte gi dragostea ta c6tre Dumnezeu. . prin umilinlele cu care o arde. gi se leagd de tare prin negrijd. inlelegem c5-gi va pierde viafp cel ce fine la cuv6. Ewei I l. cu atdt mai mult cu cdt e pi piedica din cale mai mare. suflete. De aceea tofi Pdrinfii au fugit de laudd gi au iubit ocara gi toatii ndpdstuirea. acela il felul lumesc ai trupesc al viefii. 2. Care. iar cine-gi va pierde sufletul siu pentru Mine gi pentnr Evanghelie. Iar pentru o I 2 3 cu viafa cea trupeascA a$a se invoiegte "rt". ajutd m6ntuirea noastrd. 6 2 Corinteni 5. 35. numai dragostea aprinsd a lui Dumnezeu o poate scoate gi desnvdrgit s-o fac6 scrum. Poate cd gi de aceea a lIsat Dumnezeu viafa aceasta aga de necdjitE. dar o putem deduce din purtarea de gnje a lui Dumnezeu. Cei ce. C[ci bogatul ace: "Acum. va gdsi-o"s. cu rostul ca sd ne scdrbim de noi ingine gi sd ni se toceasc[ tot gustul de cele de aici. cdnd zsce: "Cine fine la viala lui o va pierde. ca nigte dezlegali de pldcerile vieJii. prin sfatul dreptei socoteli. De aceea "suspindm in acist trup. 13. certiri gi oclri peste capul nostnr.nt. omorete4. 13.lg. il va pierde. ca pe unele ce ucid puii vicleni gi aduc mult folos de la Dumnezeu. Iar sub altii form[ auzirn acelagi va m6ntui"6. adunate pe mulfi ani: mdndncfl bea gi te veselegte". Marcu 8.r. dorind sd ne imbrlcdm cu locuinfa noastrd cea din Ceruri"3. grdind: "Cine va voi sd-gi mdntuiasctr sufletul. ca s[ ne mai gi s[tur[m de ea. se poartil gi se mirturisesc pe ei ingigi strd. ai multe bun6tilfi. cu iubire de oameni. Deci. ingdduind incercdri. TLuca 5Matei 10. aceasti iubire trupeascd de sine gi plini de trufie.39. Galateni 2. 6.ini gi cildtori2 aici pe ptrmhnt. mai fericifi sunt strracii7. tnrpul trebuie stins gi faptele lui vicioase. aRomani 8. ci ar wea sE fie vegnicd viafa aceasta vremelnicI.20. ca bogafii. iar cine-gi pierde viala lui pentru Mine. in privinla aceasta stau mdrturie cuvintele Mdntuitorului. Obignuit noi nu prea putem gti in cdtd primejdie ne bagl iubirea de sine. Sufletul are gi el o parte pdtimaS4 ndrivindu-se cu pldcerea din lumea aceasta" incdt n-ar mai wea si-i moarl trupul. prin darul lui Dumnezev) se izbdvesc Ai de legltuile dinlduntru ale iubirii de sine. Iati de ce. intr-adev5. c6ci altfel nu putem muri noutr inqine ca sd viem lui Dumnezeut.

25. care zice: *Cine-gi iubegte sufletul s6u il va pierde. atunci dragostea lui Dusnezeu ne arde. ViaJa gi dragostea lui intreag[ este nunai Dumnezeu. in lumea aceasta. ci pentm Dumnezeu . ceea ce la pulini se int6mpl5. Deci. clci sunt unii care-gi curdtesc sufletul de patimi prin multe osteneli . care-l face str uite de sine. 2Ioan 12. Cei ce gi-au adunat gi gi-au sffimutat unite toate puterile fEpnrii lor de la lume gi vicii Dumnezeu. gi arde gi piedica a doua din calea intoarcerii noastre Acas6. slava degartii gi mdndria . chiar cea pentru daruri cu adevlrat duhovnicegti. Evanghelistul Ioan prinde tocmai aceastii a treia treapt5 a luptei cu sine insugi dupl cuvdntui Domnului. acerytia sunt cei ce au biruit lumea Si spre pe ei ingigi. I . $i totugi n-am scdpat de curse.lca 12. de una sd ne finem: cd nu suntem din lumea aceasta gi nu trebuie fintuitd "aici" dragostea noastr6. a ingerilor cdzuti. Cand ajungem la o atare socoteal[ cu noi ingine. care toate aici rdm6n.sufletul care s-a izbdvit de sine gi petrece ca un dus din lumea aceasta. Sufletul insi care se mdntuiegte este acela care nu mai trdiegte pentm sine. il va pdzi spre viafa vegnicd"2. iar cine-gi uriqte sufletul sdu. ca sd ne mdntuim trebuie sd pierdem inclinarea sufletului cea lunecoasd spre impdtimirea cu lumea.gi sufletul are patimile lui: plrerea. iar cdnd revine in lumea aceasta" se urdqte pe sine. SEMNTIL CRUCtr Cregtinismul nostnr ar fi in mare parte de neinfeles. CreL. ddruindu-le Dumnezeu in schimb adevdrate bucurii duhovnicegti.E 24 cARAREA lvpAnATrpr atare socotealE Dumnezeu i-a zis: "nebun"l.. Deci. cu trupul gi cu awfia. Iar dactr nu ardem aceastl inclinare a sufletului spre lume.. dacd n-am considera gi realitatea personall a demonului. sufletul intreg se pierde.iar dacd scap[ de aceste bucurii mincinoase.20. lnc6t sufletele lor se sting gi se pierd. de-am strdluci dulrovnicegte ca soarele. cad in primejdie de a se indrdgosti aga de tare de propriul lor suflet pentru faptul cd se face curat. Bucuria neinfi€nat[. te poate face s[ uili c[ incd n-ai iegit cu totul din impirdfia ispitelor.

acesta-i chinul plcatului sdu. puterea rlului in persoand. sau. atunci sufletul gi mintea. De acee4 socotind piedicile mdntuirii la justa lor valoare. intr-un dinla noastr[ ar rafionalism protestant. in cazul cel mai bun. Crucer. fie o ignoranJi a suficienfei de sine. cdci nu e un rdzboi de glum6. cdnd n-aveam o revelafie precisl gi deplind a realitifilor spirituale. Ioan Sclrarul c6: "Arme mai tare in cer $i pe p[mAnt nu avem. dacd a trebuit sd fugd ruginat. A nu admite existenfa personald a ingerilor cdzttli gi a nu recunoagte influenta lor asupra viefii sufletului. cd totugi trebuie s-o capete. cd nu-i lasd sd-l ridicd o t I Corinteni l. ca numele lui Dumneze!". firegte c[ dovedegte multl ind[rdptare mintald. Pentru vremea noastrd. Spre rdzboiul acesta insd sI nu indrdzneascd nimeni. Deocamdatd sd ne mulfumim a gti cd asupra diavolului avem aceste trei arme: Numele Domnului gi al Maicii Domnului despre care zice Sf. A admite rdul ca pe un principiu paralel binelui inseamnd cE ne cufundbm in addncuri negwoase de istorie. dintr-o religie revelatI. fdcdndu-se curate. . Iar a doua armd pe care o avem impotriva puterii vrljmage este Sf. Atunci. intr-o doctrind umanitar[. dupi zeci de ani de lupte dinlduntru. prin gura lumii. 18. nemaiavAnd ce face. il prind in prezenla nevdzuti. Dar nu e bund nici extrema cealalttr. de n-a fost chemat de Dumnezeu cu rost de a rugina puterea vr[jmagd gi a mai intiri neputinfa oamenilor spre rdzboi. sau ingerul rdu. din trup gi din suflet. fie cd admite rdul ca principiu paralel cu Dumnezeu. vine in persoand s[ se r[zboiascd cu noi. sau rdzboiul nev[nt. care. Iar a imbldti prea mult gi fbr5 socoteal5 numele celui r[u. a mai zilbovi pe l6ngd elemente perimate din istoria religiilor. cu o revelafie completd. (fu intreba pe cei ce nu au cruce: cu ce serln vtr aplrafi voi de diavol ?) Ei ins[ n-au semn. De acum incepe rdzboiul minfii omului cu mintea cea vicleand. Deci. dacl a fost bltut cAnd se lupta cu noi din afard. asupra mintii cu deosebire. MAndria lui nu poate r[bda bdtaie. fie cd vorbegte de demoni mult prea mult decdt meriti in realitate. fErI nimic supranatural gi personal. spunem cE in calea mdntuirii sau a intoarcerii noastre Acas[ se mai stavild: vrljmagul insugi. fire9te cd aratl lipsd de socoteald.CARAREA 2s fi incompletd gi s-ar dizolva cu ugurinfd. dovedegte fie un rafionalism sec Ai trufa$. dacd nu chiar dezechilibrul minfii.

ni s-a dat de model in persoana clard gi reali a lui Iisus Flristos. $i fiindcd aceasta nu s-a prea putut infelege. cdci vede Tatiil osteneala fiului gi nicidecum nu-l lasd. sd zici in addncul inimii: "Pentru picatele mele pdtimesc acestea. Deci chiar in ceasul tulburdrii tale. a fost nevoie ca Dumnezeu sI creeze omul a doua oari gi. nlscut afard de calea plcatului. El a mers pe ea. dar fbrd pogordrea Sa. dar a mers omenegte pe calea cea nou6. ni s-a ardtat gi ni s-a dat ca model de viafd persoana real6 a M6ntuitorului nostru Iisus Hristos. orice gdnduri rele ai avea. facd. dacd Dumnezeu a ftcut totul pentru mdntuirea noastr6.. calea mdntuirii o numim calea lui Dumnezeu.Iar a treia armd de ap[rare este smerenia sufletului.26 cARAREA itrrpAnATrcr Nu in zadar semnul Crucii il numegte Biserica: "Arrnd nebiruitd asupra diavolului. cel dintdi. arzdtoare de mintuire. Cici. ori noi eram gi suntem cei ce avem nevoie de mdntuire. Crucea Ta ne-ai dat'. rFilipeni 2. simfiti de noi ca o credinfd. afard de pdcat. prin cregtinism. mdntuirea noastr[ ar fi fost cu neputintd. Deci pentru iubirea de oameni a lui Dumnezeu. De aceea. IN PUSTIA CARANTANIEI Pand aci se infelege gi nu se prea inlelege drama desdvArgirii persoanei omenegti. . 7. Aceastd desdvdrgire urmdritd gi agteptatd de Dumnezeu de la om. aceasta nu insemneazd ca noi sd ne deddm lenei. izbdvegte-md de cel rdu". Doamne. pentru cd a fdcut Dumnezeu toful gi noi nu mai avem de fbcut nimic. $i intoarce-te cu inimd bund cdtre Dumnezeu. sd-l facd in stare de aceastd inJelegere gi realizare a desdvdrgirii sale personale. Iisus Hristos nu avea nevoie de mdntuirea Sa. El era gi Dumnezeu adevdrat. intru totul asemdnAndu-Se noud. pentru c5. anume: S-a micgorat pe Sine gi S-a fdcut om adevdratl. ca sd ne arate cdrarea cu lucrul 9i cu persoana Sa. a Dumnezeu-Omului. AtAt doar ci modelul revelat trebuie urmat. El e pentru noi oamenii mdsura desdvdrgirii. De aceea El e Calea gi naturald 9i supranaturalil a desdvdrgirii. Dumnezeu a fdcut totul din partea Sa. urmdri gi realiza. in trup de om re-creat. p6lmuindu-fi mintea. ni s-a revelat.

toatd. temdndu-se ca nu cumva din cauza credintei s6-gi primejduiascd viafa aceasta.l. sd desfiinleze osdnda cea veche a lui Adam. 2 Domnul ctr toat5 legea gi proorocii atiirn[ in . iar noi nu suntem decdt numai oarneni..CARAREA 27 Deci. chiar El insugi se lupt6 pentru noi ca s6-L urm[m intocmai.p. Maxim Mdrturisitorul3. unde e fericirea aceea. iar de nu ne primejduim pentru Dumnezeu e sernn c[ nu suntem wednici. pe toati calea p[m6nteasc[. Noi insd zicem.mulli se dau inapoi. s[ cldem gi noi in "primejdia" in care a cdzut Dumnezeu. altfel nu ne mdntuim. Rimagi in urmd de fric62 sunt destui in toate vremile. Cu acest protivnic a avut Iisus o luptil indoitS. Dacd avem in vedere pe l6ngd cunogtinfa mdntuirii gi nevoinfa. trebuie pdzite impotriva cuiv4 caxe wea si le surpe. 3 Sf. viz6. dupd inviere. pentru iubirea de oameni. S-a cobordt sub lege. Morim Mdrturisitorul. primind sd se fac[ om. Maxim Mtrrturisitorul. Depdndm deci firuI cftdrii in spirituI Cwdntului Ascetic al Sf. de la inceput pane la sfirgit. 19. cit. fiindc[ avem de a trece peste gerpi gi peste scorpii gi peste toat2l puterea vr[jmag[t. una prin ispitele plicerii gi a doua prin tncercdrile durerii. cine vrea s6 vadd pe Domnul in veacul flri de sf[rgit. sau numai penl la o vreme. sau caracterul ascetic al cdrdrii spre deslvdrgire. Din buze mulli Il urmeaz5 pe Domnul. dar mai presus de firea noastr6. Ba mai mult. trebuie aptrrate. Iisus Fhistos. cei ce wem sd ne mdntuim avem a merge gi noi tofi aceeagi cale. trebuie si meargl cu El toatll calea. ne intiilnim cu invdfdtr:ra Sf. trebuie triite in ciuda firii gi a unui protivnic. Tofi acegtia intdrzie pe cale. Iatd prima ispitire prin pldcere: diavolul L-a crezut om. De aceea zic. $i. Aceste porunci. iar nu numai pdnd la un loc. atAt pentru trebuinfa documentirii patristice. dar mai ales in zilele noastre. dar cAnd sd treacd prin moartea de pe cruce . care rezumd Scriptura. Apocalipsl 21. Iar gtiind pomnca iubirii de Dumnezeu gi de oameni. S-a g6bit s[ le pdzeasc6 asemenea unui om. d^[ruindu-ne din persoana gi viata Sa cele trebuitoare. una dintre cele mai luminate minfi ale Bisericii. 8.ntLuca 10. cdt gi pentru ad6ncimea 9i frumusefea inv[fdturii Sfhntului. Dumnezeu prin fire. op. ca pdzind pomnca asemenea turui om.Cuvdnt Ascetic.desdvArryita lep6dare de sine . Iisus Cel cu cruce ne ajutd.

Catehezele. 18. l-a bdtut. ca fulgerul l-a aruncat din cerurit. Cu biruinfa Sa" Mantuitorul ne-a tnv6fat gi pe noi megtegugul rdeboirii. in dar. dar numai dacS ne luptdm gi noi ca El. Sf. gtiind diavolul ctr mdncdrile. dacd Tu te vei inchina mie. a pornit impotriva Lui tot rdzboiul.6. El e modelul de lupt5. Iisus a venit sE se lupte cu diavolul. 1 Ioan 3. a spus adevlnrl ?4 Ci rlspurzdnd lisus. din cenri. ne-a dat cunogtinfa gi ne-a dat gi puterea. El l-a bdtut cu Scriptura.in Inoarele Ortodoxiei.zicdnd Domnului: "fie i1i voi da toatd puterea gi strilucirea ei. iar caqtigand . Privitor la aceste cuvinte semefe ale ispititorului. Bucuregti. ca s6 facd din pietre pdini. 205-206. doar va putea cumva si-L facd $i pe El s[ pund mai presus materia lumii decdt iubirea lui Dumnezeu. Chiril al Ierusalimului se intreabd dacl a minJit Satana atunci. zicdnd: " Scris este c6 nu numai cu pdine va trii omul.Iisus Fkistos. cunogtinfa gi puterea. Chiril aI Ienrsalimulw. l-13. sau. silit de prezenta lui Dumnezen. in Pustia Carantaniei3. ingeldndu-se gi crezAndu-L astfel. c6nd L-a ispitit. Deci. E bine de observat cd.i cu sdlucirea tuturor impdrdliilor p[mdntului . ctrci fldmdnzise. 1943.rmnezeului tiiu sd te inchini gi numai pe El unul sI-L I 2 3 Luca 10. Mdntuitorul de aceea a gi venit.o biruinfd des[virgitn asupra lui. pe Duhul inrudit. avufiile gi slava sunt cele trei intre care se ftmantil toate cele omenegti. vol. gr[ind din Scripturi: "Scris este: Domnului D. intrucdt numai a$a ne putea impinge la toatd indrEzneala cdtil trebuie. o . ca sd sfdrime lucrurile diavolului2 gi si surpe stipdnirea lui in care finea pe oameni. 8. biruinfa ne-a dat-o noud. Luca4. Astfel.ca om . ca pe tot omul. cu acestea a ispitit $i pe Domnul in pustie ca doar-doar il va prdvdli gi pe El in prdpastia pierzdrii. c6t line c6rarea. c6ci mie-mi este datd 9i o dau cui vreau. toatli fi-o dau Tie". Sf. iar nu ca Dumnezeu. ca om adevdrat. Deci El e megtegugul. intrupat in om adevlrat. cici cu puterea de Dumnezeu. gi mergdnd in pustie ca sE fie ispitit de el. pp. Deci. a biruit pe diavolul ca om. ca om. ci L-a ispitit iard.fI 28 cARAREA fprpAnATmr du-L pe El mdrturisit la Botez de Tatil gi primind. ci cu orice cuvAnt al lui Dumnezeu" ! Dar diavolul n-a renunfat la lupti. Cateheza VIII.cu slava puterii politice .

stipAnitorul lumii acesteia incd ne mai line legafi in impdrdfia lui. Matei 5. Maxim. I Corittteni 15. pentru cine umbl6 dupd ea. pe care avea s-o propovdduiasc6 intre oameni ca nimeni altul: porunca dragostei de Dumnezev. Toate la un loc alcdtuiesc chipul dint6i al rdzboiului.48. str6mbd intelesul oriclrui cuv6. de vreme ce dragostea noastrd cdtre Dumnezeu inc[ n-a ars qi afa aceea. cdci gtie gi el Scriptura. Semn ci a mai venit 9i sub altd formb. sau. diavolul se duse de la El pdnd la o vreme. fiind nebun6. 8.zut diavolul bdtut din Scriptwi a luat gi el Scriptura. . aruncd-Te de aici jos. sau acul pdcatului2. Atunci Iisus i-a tdiat scurt gi ispita aceasta. insd diavolegte. Cdci gtie vrdjmagul cd pldcerea pdmdnteascd.CARAREA 29 slujegti"'. daci mai avem inima prinsl de ceva de pe pdmint. Toate aceste ispite au ascunse in ele momeala plIcerii. ruBIREA E CARAREA Protivnicul L-a incercat pe Domnul prin aceste trei: prin neputinla trupului. rdspunzdndu-i: "S-a zis in lege s[ nu ispitegti pe Domnul Dumnezeul tdu !" $i dupd ce sfErgi toati ispita. ca nu cumva sd Te izbegti cu piciorul de vreo piatrd". ca Tatd al oamenilor3. dupd Sf. il duce pe Iisus pe aripa templului din Ierusalim. de weme ce el nu std in adevlr. cdci este scris cd ingerilor S[i va porunci pentru Tine. ar fi cdlcat El porunca primd din lege. Dacd Iisus s-ar fi biruit de oricare dintre acestea. ca sI Te pdzeascd gi Te vor ridica pe mdini. prin slava degarti gi prin ispitirea de Dumnezeu. insd in chip felurit. are drdceasca putere sd desfac[ pe om de dragostea lui Dumnezeu gi sd i-o intoarcd spre pldcerea a orice altceva afard de Dumnezev. I 2 3 Luca 4. ar ft cdzrtt din dragostea Tatilui. zic6ndu-I: "Dacd egti Tu Fiul lui Dumnezeu. 56. A$".nt. deoarece mintea lui. ci in minciuni. Tot rdzboiul protivnicului acesta a fost: ca s[-L facd pe Domnul sd calce dragostea cdtre Dumnezeu ca Tat6. Cand s-a v5. Prin urmare. ispita prin pl[cere.

s6-i infricogeze.65. pdnl la o vreme"r. Iatd cuvintele Sf. se purta cu indelungd tLuca 4. c6rhrrarii qi fariseii lumii vechi. Maxim Mtrrturisitorul.a venit si-l bati gi intre oameni. s5-i mustre. Aceasta e. prin biruinfa asupra primei ispite. ispita a doua. neput6nd rdbda incerc[rile. Cuvintele Evanghelistului ne descriu gi aceastd laturd a rizboiului. Clpeteniilor gi Stdpaniilor celor rele.curat de lumea aceasta ca o pustie . ca doarl-doard Iisus ii va blestema. n-a urdt pe fariseii pugi la lucru de el (cdci cum ar fi fdcut-o. ca pe unii ce puteau sd nu se lase condugi de el. ponrnca iubirii de oameni. dupd ce a venit in lume. Rdspunsuri cdtre Talasie. Satana a rlsculat impotriva Mdntuitorului pe oamenii puternici de atunci. insd de data aceasta rdzboindu-se cu Domnul prin oamenii lumii acesteia. viclenii vremii.13.p.in op. cit. Semn cd a mai venit iariqi. cu ajutorul nelegiuitilor iudei. cum credea el. "Neputdnd vrdjmagul s6-L facd pe Domnul sd calce porunca iubirii de Dumnezeu.. sd vedem metoda lui gi metoda lui Dumnezeu. care e stdrniti de protivnicul cu menirea de a invr[jbi pe Iisus cu oamenii gi pe oameni intreolalti. agadar. Maxim. Sd urmdrim deci uneltirile protivnicului. tot dupl cuvintele Sf. Maxim. unelte ale sale. a zdddrnicit planul Puterilor. prin durere. nu inceta s6-i sfbtuiascd. fiind prin fire bun ?) ci. adicd sd vinl gi cu incercarea ce le mai rdmdsese. cu ispita prin durere"2. cdci zice: "$i dupi ce sfhrgi toatd ispita. . pe cei purtafi de el. cunoscAnd gdndurile ii protivnicului. Dar Domnul. ca. 'Sf. Blestemat de ei. sd-L facd sd calce porunca iubirii de oameni.-t 30 cARAREA tupAnAtrer Dupb ce Domnul l-a bdtut pe diavolul in Pustia Carantaniei in sfhnt sufletul Siu . ca un Dumnezeu. gi aga va gregi mdcar impotriva celei de-a doua porunci. oameni slabi dar cu putere mare. Satana (care insemneazd <<protivnicul>) indemna pe cdrturari gi farisei la feluritele megtegugiri impotriva lui Iisus. sau ii va uri. s-a strdduit pe urm[. Domnul le-a ingdduit sd-gi puni in lucrare qi al doilea atac. sd fie adus sd-i urascd pe cei ce-I intindeau curse qi aga sd calce porunca iubirii de oameni. Maxim M[rturisitorul despre acest numit al doilea fel de ispiti pe care l-a avut Mdntuitorul de invins: "Dup[ ce. cum zice Sf. diavolul se dep[rti de la El. sd-i pl6ng5. cea prin pl6cere. prin cele ce I le-a fdgiduit in pustie.

cit. I Ioan4. a 6Matei zahatia3. O. Aci stii taina pentru care poruncile lui Dumnezeu bat pe vrljmagul. 2Ioao 48-59. 8. mare preot.pp. Astfel Adam Cel nou a innoit pe cel vechi. Totugi ei.in op. ca gi ei vor fi ispitili. implinindu-le Iisus ca nimeni altul. Iubirea de Dumnezeu gi iubirea de oameni in care atAmd toatd Legea gi Proorocii6.8-9. iar pe ei ii iubea gi-i invdfa inainte2.l. Iat[ cuvdntul: "$i mi-a ariltat pe Iisus (sau leh. iar necredinciogilor (ateilor) le vestea infricogatele pedepse vegnice. minunatrdzboi! in loc de urd Iisus aratl iubirea gi rdpune pe tatil rdut{ii prin bundtate. 3 Sf. rlbddnd atdtea rele de la ei .. pentru porunca iubirii gi. 7 22. care stau inaintea felei tale: cEci-ei sunt chipuri pentru viitor. ii invila cdile viefii gi zugrdvea prin fapte chipul viefuirii ceregti. Mdntuitorul. in acest scop. Marrim MdrturisitoruI.. iar ingerul atrlgdndu-i luarea aminte: "fii ludtor aminte.37-40. e drept. Pltimea cu tndtrare gi le ardta toate faptele iubirii. cdnd are cine le trdi. de vreme ce pe diavolul din ei il certa gi-l umilea" ddndu-l la iveall 9i arzdndu-l cu adevlnrl. invlluili cu lumea aceasta. Pe acestea dou[ ni le-a dat ca porunci. a primit cununa invierii pentru noi. Cwdnt Ascetic. iubindu-i $i pe ei.S-a str[duit pan5 la moarte. n-au putut pricepe ispita in care cddeau piznuind pe Iisus. Iar pe cel ce lucra prin ei (prin atei) il bitea cu iubirea de oameni. i-a mustrat 9i i-a certat ca nimeni altulr. prin aceasta se vedea limpede c[ Iisus e Dumnezeu 9i Dumnezeu este iubireT. Proorocul il vede pe marele preot schimbdndu-i-se vegmintele rele cu altele bune qi pun6ndu-i-se podoab[ curatd pe cap."' Dumnezeu ii prevenise pe mai marii templului prin vedenia lui Zaharia proorocul. in chip omenesc. ca sd ia amintc. CEci iatl eu aduc pe Servul Meu Odrasld"'. Iisuse.41-47.)ua). ca sd i se-mpotriveascd"a. vestea invierea morfilor pi flgdduia viafa vegnicd gi impdrdfia Cerurilor celor ce cred. 8. stdnd inaintea ingerului Domnului gi Satana la dreapta lui. pentru ei . dob6ndind biruinfa deplind impotriva diavolului. CEci t Ioan 8. insd nu i-a urdt nici o clipd. 5 Zatraria 3. degi-i ducea diavolul.8. marele preot.CARAREA 3l ribdare. . tu gi sofii t[i.mai adevdrat vorbind.

vol. E lucru gtiut gi probat de medicind cI spaimele (traumatismele) peste puterea de rdbdare a sistemului nervos. 1. fdrd primejdii grave. Din cele de pdnd aci vedem ci lupta Mdntuitorului cu protivnicul pentru porunci gi pentru mdntuirea noastrd prezintd. durerea insl a primit-o cu dorire mareo. nu suportd impresii prea tari. in stare de a ne apropia.in Filocalia. Adicd prin desdv6rgita lep[dare de sine sau prin primirea de bundvoie a morfii. II. arhiereii Anna gi Caiafa.zut intre iubire gi urI a ajuns aci. 1. CAnd rdzboiul nevd. I. Pldcerea a alungat-o cu hotlrAre puternicd. 1946. c6nd vrea si urrneze pe Domnul. 249 gi ed. ftzicd gi psihica. gi-I cere nedreapta ristignire pe cruce. Mar<im Mtrrturisitorul. 247 .I. biruind prin dragostea de Dumnezeu ispita aceluia c6nd it imbia cu momeala pldcerii din materia lumii. Ma. vol. Sibiu. 2. Iar prin lege. Noi muritorii insd n-avem de a incepe lupta de la ardtarea ftfigd qi personalS a protivnicului. dupd cum ne asigurd Sfinlii Marcu Ascetulr gi Maxim Mdrturisitorul2. 1947.prin neputinfa gi neprefuirea trupului3. acolo de unde doar Iisus a inceput lupta. p. in Filocalia. ca peste toate acestea sd rdmdnd sdndtos. Mdntuitorul a infrdnt intdi pe protivnicul in duh. 3Ioan a 6. Noi trebuie sd incepem urnarea Mdntuitorului de la purificarea de patimi. cici.tot ca om.63. E lucru gtiut cd sistemul nostru nervos. sd nu uitim . vol.. 2 Sf. p. incdt acesta rdscoald puterile iadului gi cu ele a[6r[d. dup6 unii. p. Iisus bate pe diavol . care-s biruifi de el. Luca 12. diavolul nu-L mai putea rdbda sd-i facd impdr[fia de jaf. Trdirea acestor porunci arde pe diavol aga de cumplit. . Sibiu.cu Ascetul. ne-ar fugi mintea de spaima ardtdrii lui infior[toare. il I Sf. prin slujitorii templului. Despre legea duhovniceascd. cAteva deosebiri fafd de stadiile luptei pe care are s5" le intdmpine omul.50. gi-i ndpustegte impotriva lui Iisus gi a oricdrui ucenic al Lui. pe oamenii lumii. prin Iuda vdnzdtorul. ed. in rAnd cu tdlharii. prin stdpdnitorii lumii acesteia. ed. ca sd ajungem dupd multi vreme la o slndtate. Capete gnostice. 193. rivdgit de atdtea vicii sdvArgite de noi sau de un gir intreg de pdrinti inaintagi.32 cARAREA ltrlpanATml iatd: Dumnezev se ascunde in poruncile Sale. in aparilia lui personald din pustie.

4. 2 I . f6c6nd biruinfn vegnici asupra rlului pe care o va da omului. in omul in care se finea ascuns.ntuire.treabd de incepltori.trebuie si dtrm cu el o luptil in duh. in societatea omeneasc[ Iisus l-a bdtut pe protivnic prin iubirea de oameni. 3 Efeseni 2. gi. lupta pentru m6. in aceasti luptil incd suntem scutifi prin rdnduiala dumnezeiascd de a-l vedea in toatd fioroasa lui prezenf5. Prin aceastll biruinfd a lui Iisus. descris[ de Evanghelii. a venit s5-l bati gi in lume. s-a fdcut restabilirea firii omenegti. ddndu-gi trrpul ca "din neputinfI"l si fie rlstignit pe cruce ca un fdc6tor de rele. Omul-Dumnezeu ii va invia pe drepJii cei din Vechiul Testament. s-a vestit invierea gi i s-a dat mdntuirea in dar3. sau cu ura cea mai mare. s-a deschis Impdr6fia lui Dumnezeu. dupd ce Iisus l-a b[tut pe protivnic in pustie. Astfel. oricdt il lovea vr[jmaqul printr-ingii cu ispita durerii. urm6nd pe Domnul. De la aceastd deosebire incolo. at€tt a Mdntuitorului cdt gi a ucenicului. fratelui S6u2 gi ucenic pe aceeagi cale. dar care poate fine o viafd intreagd . Firegte ci gi noi in lupta cu patimile .ispita. i 2 Corinteni 13. Flristos Iisus. in societatea omeneasci stlpdniti de acela. ispiti pe care a biruit-o. a venit . care seamdn[ mult cu indrdcirea. urmeazd aceeagi cErare gi stadii. spunem cd mdntuirea nu se cdgtigl cu o fapti rdzleap. nimeni nu se mAntuiegte singur. dupi ce-L va inghifi cu poft6. de mdntuirea sa se mai leagd o mu[ime de oameni. gi.CARAREA JJ dezechilibreazA. poate s[-l aduc6 pand la boala epilepsiei. rlstignind "omul" pe cruce. Matei 28. Nu-gi d[dea Satana seama cd. 8.prin ordnduire dumnezeiascd . asupra trupului Domnului. De aceea. tot prin durere. lo. Nu-gi putea da seama vicleanul de Taina Crucii care ii va rupe cele dinlduntm. va afla ci prin cruce a inghifit pe Dumnezeu. $i pe urmd de tot. dup[ sldbiciunea la care-l glsegte. ci presupune gi o fafi sociald.

r6bda pe cei ceJ prigoneau gi mfugdia pe cei ce-l huleau. Cuvdnt Ascetic. dintre care cel dintdi e indreptarea pdrerii gregite ce o au unii cregtini despre "mdntuirea in dar". prigonifi.rau. 10. il hulegte gi-l prigonegte. Dar Sf. cunosc6nd gdndurile lor. gunoiul tuturora pane astizi>>r. care luptil sd aducd pe credinciogi la ur[. Pavel pe Domnul gi cum i-a urmat cdrarea" dup6 cuvintele Sf. Pilda Mdntuitorului i-a prilejuit Sf.E 34 cARAREA ltupAnATnt cAnanne srAwrurur PAVEL Ajungi la acest loc al depdndrii cuvdntului. Iar de nu. Ei aveau ca scop sdl facd sd calce pomnca iubirii. p. frate. binecuvdntdm. Maxim: "Pavel a$a se lupta impotriva dracilor. in op. e bine sd mai limurim cdteva lucruri. t I Corinteil4. ne arati cu faptele gi chipul biruinlei impotriva vicleanului. po care a cagtigat-o Iisus Flristos pentru noi. binecuvAnta pe cei ce-l oc5. stArnind impotriva lor (a Apostolilor) pe oamenii mai nebdg[tori de seam6. Pavel multe 9i addnci meditalii. cz. Daci deci gi tu. sd-i facd s[ calce porunca iubirii. ASa a slobozit Pavel mullime de lume de sub puterea viclenilor gi a unit-o cu Dumnezeu.12-13. alungddu-i prin neputinfa trupului siu. Din aceste cuvinte nu urmeaz[ cd noi trebuie doar sI "credem" c6 "suntem" m6ntuili gi cu asta am f6cut totul ce ar at6ma de noi. ca o lep[d[turd ne-am frcut. . ispitifi prin ei. 2 Sf. el gi ceilalfi Apostoli. ca sd deplrteze (din cale) pe dracii care lucrau acestea gi sd se uneascd cu bunul Dumnezeu. Pavel zice: <Oc5rdfi fiind. vei putea sI iubegti pe cei ce te ur5sc. Deci pe protivnicii care lucrau acestea ii z[ddrnicea prin acest chip al luptei. ca s6-l migte la ura celui ce-l ocdr5gte. El.. biruind pururea r6ul prin bine. hulili. Dracii au pus la cale ocdrdrea" hulirea gi prigonirea lui. Iar Apostolul. dupd asem5narea Mdntuitorului. noi r[bd[m. Marcim Mlrturisitorul. biruind prin <infrdngerile> lor pe cei ce nldijduiau sd-i invingd. cit. care lucreazd in trup pllcerile. vei urmdri acest scop."2 Darul mdntuirii deci se dobdndegte chiar cadar. noi mdngdiem. IatJ[ cum a infeles Sf. Pavel. cu mare lupt5. e cu neputin[.

u Matei 28. p. 9i iati-I. scuzAndu-ne lene4 cd lisus a fost Dumnezeu gi aga a biruit puterile protivnice gi inddrduricia firii. El umbld nev[zut de oamenii cu ochi de lut. llmurindu-l ca aurul. 7. pindind gi alergdnd dupi fiecare ins. 5l Corinteni 9... vol. cdci iati Sf. '2 Timotei 4. ed. . 13. ftcAndu-se c5. lo. ceea ce e tofuna cu crearea firii din nou. ndzuind spre fintSt. Asta nu se poate ticea. Maxim Mlrturisitorul. Iatd ce mare e sfatul Sfintei Treimi: ca Unul din Treirne s[ se fac[ om pentru noi gi pentru a noastr6 mdntuire. intru totul asemenea nou[. I. credinfa arn pfuzitt .CARAREA 35 IatE de data aceasta un om pdcdtos. cu picate grele. gi neavdnd odihnd pan[ nu-i aduni pe tofi Acas6. 2 4 Filipeni 3. pe care inc[ o tot duce printre oamenii ce-L pdlmuiesc cu urd de fiard pand la sfErgitul veacului de-acum. omenegte. 8.Iar cine L-a gi vdzttpe Domnul gi neasemlnata-i Cruce. "pdnd-i va prinde pe tofi cei ce se vor mAntui. decdt a-l des[vArgi. 2 Timotei 4. A iegit din cercul vicios al pldcerii gi al durerii. luptindu-se dupl lege5 pentru legea care rezumI Scriptura gi mdntuirea. ' Sf. Capete despre dragoste. dar nimic de pe pdmAnt n-o poate spune. fer6 sd se fi socotit cd a ajuns2. ca pe Pavel"7. personifi cate in Iisus Flristos. unul ca acela sare ca ars din orice iubire conservatoare de sine gi se roagd.20. cdutAnd mereu pe frafii Sii6.77. Mdntuitorul.unirea desdvdrgitd cu Flristos. a mers gi merge inaintea noastrd. Deci nu mai avem motiv si spunem. in fiecare veac de oameni pane la sflrgitul lumii. strigdnd sI aibd in lumea aceasta soarta lui Dumnezeu. ' Filipeni 3. Filocalia. Nu putem rimdne decdt uimili de dragostea pentru intelepciunea gi iubirea lui Dumneze. Ca mirturii netrebnice ii gtim dragostea cu care ne iubegte El. Dumnezeu-Omul.14. 2.u.rare de la om la Dumnezeu."4 . mlrturisind abia la capitul alergIrii: "Calea am sdvArgit. de acum agtept cununa. $i aceasta o face mereu. Pavel era om. cd s-a ar[tat mai presus de lunecugul pldcerii gi ascufigul durerii. in care de obicei se invdrte pdnd la absurd viafa omeneascE. ba gi bolndvicios. Unul ca acesta tr[iegte ca un dezlegat de viafd gi nici o urgie a vremii nu-i poate face nimic.

cea din iubirea de oameni. care aprinde lumea" arde puterile rlului gi strdlucegte cu luminl dumnezeiascd pe smeritii Sdi urmdtori. clci acesta-i focul aar6rlit de Dumne?Eupe plmintt: p6rjolul dragostei. aceasta curdfegte gi viafa noastrd. . Cu toate acestea. Daci simfim suferinla fdrd asemdnare a lui Dumnezeu I Luca 12.cARAREA tl{pAnAusr Mannritorul nostru.49. ce se intorc Acasi. donrl lui Dumnezeu drrpi cqt mat_ mare-p_4c_[tog_ente neasemtrnat mai mare decdt dorul celui mai sflnt om dupd Dumnezeu.

II iNvATAMINTELE REGILoR .

dar mulli neascultdtori. gtiinla gi puterea de la Dumnezeu. Natan proorocul. a luat plata neascultdrii. oricdnd ar putea scoate pe ucenicul Domnului din calea mdntuirii gi sd-l rdticeascl. Deci. Pricepem prin urmare cE ucenicul sau credinciosul e dator cu ascultarea din dragoste cltre duhovnicul sdu. foarte Sfhnta Scripturd ne ingird mulli ascultitori buni. rlzboindu-ne prin lucrurile sau oamenii vdzt:{1i. il numim pe Natan duhovnic ai nu sfetnic al regelui. ca sd imprigtie gi mereu sd strice lucr[turile protivnicului. Dintre cei ascultitori alegem spre invdfiturd pe regele David. slujitorii Stri vdzuJi. pentru faptul cI era indreptiitor in ale duhului gi mijlocitor intre legea lui Dumnezeu gi fdrddelegea omului. prin preofii Bisericii. li rMatei lo. neascultand pind in sflrgit. cdci fbrd darul acestuia e cu neputinfn izbdvirea de necazuri gi mdntuirea. in calea Duhului. vicleniile protivnicului nevfuut. deslvdrgit pierzdndu-se. Iar dintre neascultdtori il alegem pe regele Saul. nu pofi merge fdrd ucenicie la duhov- nic. Clci zice: "Cine vd primegte pe voi pe Mine m[ primegte"l.SAUL $I DAVID Pe calea mdntuirii nimeni nu poate merge singur de nu se va ldsa condus de mdna nevdzutd a MAntuitorului. care stdtea sub povdfuirea duhovnicului sdu. care mijlocegte intre om gi om. care nu primea sfatul lui Dumnezeu prin Samuil gi. .40. dacd duhovnicul n-ar avea me$tegugul. Multimea ispitelor. spre deosebire de sfetnic.

Chiril al lerusalimului.unde a gi murit . proorocul insd indatii a fost de fafi s6-l mustre."4 Proorocul. 3Ewei 11.40 cAnenee lupAnATmr cuM tNcsps o DAToRTE David.. spre inviJitrua noastr5. in ce chip ii rAnduiegte Dumnezeu indreptanea. i-a ftcut infeleastr legea care atiirnl peste fdrldelege. vrfljrnag al lui Dumnezeut $i ucigag de om. cel uns de Dumnezeu cu cinste de rege gi cu darul de prooroc.p. $i zice Scriptura: "Fapta aceast4 pe care a fdcut-o David.. S=a intdmplat deci odatii s6 s yssin5. care. op. l-a adus s6-gi cr. 4 Sf. Avea cineva oare weo dovadd contra lui ? $tiau oare oamenii de fapta lui ? Fapta s-a sivirgit repede. a pus la cale cu fdfdrnicie gi viclepug trimiterea bdrbatului ei in primejdie de moarte . a fost rea inaintea lui flumnezeu"2. pan[ a nu fi rege. dimpotrivE" se g6ndea la oastea ingereasci a Domnului gi tremura in fafa <Celui nevEzu! ca gi cum L-ar fi vIzuo3. Nu l-a orbit pe David cohorta ostagilor din jr:rul siu. era al optulea copil la pdrinfi gi ciob6na$ cu slujba. I-a ardtat c5" fdcdnd moarte de om.. a sq femeia lui Urie. Astfel a trimis Domnul la David pe Natan proorocul.uroasc[ pEcatul gi vinovdfia de moarte..27. printr-o aserninare. insd acesta mrnise. fdcea baie. trupul hsl.. Cand ins[ a ajuns FB€. ci la Ce[ ce i Si vedem l-a trimis. prooroc. imp5ratul cel imbricat in purpuri nu s-a m6niaq c5ci nu se uita la cel care vorbea. VREMEA DE PLATA acrrm. Iatil-l pe David.$i aqa i-a luat femeia.7. Dupd slujbd era rege. dend de trai bun. trlind cu tofi frafii sdi o viaJd cump6tatS. l-au ndptrdit poftele. A aflat cine e. cit. dupd dar.27. . sabia va atdma in veac asupra casei sale.$tim cE ena uns rege de Samuil proorocul. omordnd birbatul gi desfranand cu femeia rdmasi. David a vfuut-o gi s-a aprins de pofta desfrdului. Iar penbrr cd a luat I 2 Romani 8.76. sau vdzdtorul inainte al celor ce au sd vie de la Dumnezeu. 2 Regi 11. "(Jn om simplu a vorbit impnratului.

cdnd vin asupra noastrd strdmtordrile. dac[ le r[bdlm de bun[voie. Ce ai f6cut fi se va face. cunogtinfa gi puterea ca sd ajute omului in incercdri. in ale celor nevdzute legi. dupd felul gi trebuinfa bolii sale. neumbland cu ocolirea. degi El ar fi vrut. mai bine-zis. zise indati: "$i Domnul a ridicat (acum) picatul de deasupra ta gi tu nu vei muri"2. ci un mijloc de intelepfire. mlrturisindu-gi vinovdlia gi zicdnd: "Am pIcituit inaintea Domnulul'r. cE nu le infelegem. frcuti inaintea duhovnicului. ce ai zis !i se va zice. IspSgirea nu-i o pedeapsd de la Dumnezeu. in wemea ispdgirii. allii ii vor face lui pe fata" inaintea a tot norodul.tt wtr TAuINTELE REGILoR 4l femeia altui4 gi femeia sa va fi luati de altii dinaintea ochilor s6i. i MARTURISIREA Cand David gi-a infeles gregeala qi urmdrile ei. Cand dreptatea lui Dumnezeu se intoarce ztsupra noastr[ a sosit wemea de plat[ sau isp5. ce incarci pe altul ai sd duci $i tu. Celui ce i l-a trimis. o indreptare mai aspr6.irea. Iati smerenia impdratului.13. de unde vin peste oameni toate cele vdzute. nu ne ajuti Dumnezeu. Ce-a frcut el altuia in ascuns. Lui s-a dat megtegugul.12. $i. Aceasta e mlrturisirea dupd voia lui Dumnezeu. Iar fiindci dreptatea lui Dumnezeu mereu fine cumpdnd intre faptd gi rdsplat5. putem vorbi chiar de legea dreptilii. fiindc6 degrabn gi-a mlrturisit gregeala. Asta e legea nestrlmutatd a dreptdlii lui Dumnezeu care aduce peste capul tiu ce ai adus gi tu peste capul aproapelui tiu. . de indatl i-a venit gi iertarea de la Dumnezeu. Iati cdt de repede se schimb6 Dum| 2 2 Regi 12. Toatd slujba aceasta a ldmuririi ucenicului in ale duhului. De la aceastE inlelegere gi recunoagtere a plcatului. prin care ne curdiim de petele faptelor rele. 2 Regi 12. a spus celui ce a venit la el sau. Iar proorocul care-l infricogase. ne ajut[ Dumnezeu. sd vrea gi el leacul ce i-l imbie Dumnezeu. ca de o lege milostivd. n-o poate face decdt duhovnicul. iar de nu vrem sd primim cele ce vin peste noi. at6rnd gi incepe indreptarea.

ai rdsculat pe vrdjmagi contra ta. aveai mulfi dugmani din pricina dreptiifii tale.42 cARAREA hvpAnATlpr nezeu cu iubire de oameni ! infelegem de aici. . ascunse cu voia. . Vinovifia ne-o iarti Dumnezeu indati dupd mdrturisire.asta-i ugureazl rdbdarea incerclrilor."r Astfel l-a tlmurit profetul pe David.. cit.p. zicAnd: "Ai intdrdtat mult pe vrtrjmagii Domnului. cd atdtaweme cdt linem plcatele nemdrturisite. Cu obignuinta de a pdcdtui trebuie sI ne luptlm noi. Degi fericitul David a avzit mai cu seamd cuvintele: "Domnul a iertat p6catul ttlu". celdlalt nu ascultl de nimeni. Dar nu numai cd gedea pe cenu$[. ceea ce-i face indreptarea cu neputinf[. ca o sabie care sti sd cadl peste viafa noastrd. Sd nu uitdrn insl cd una e lupta gi suferinfa omului mdrnrisit gi alta e suferinfa omului nemdrturisit. toat[ viafa. ir{cERCARrrs Dumnezeu ne iartd ugor. Aceasta ne invafi cel mai bine calea lui Dumnezeu. trebuie sd ne intlrim in starea de pace cu Dumnezeu. uneori. gtiind ndravul firii omenegti. ins[ noi. nevinovltia (castitatea) ta. ci se imbr[ca cu sac in loc de porfird gi gedea pe cenqd gi pe jos. celdlalt e intunecat. Dumnezeu. totugi implratul n-a l[sat pociinfa. e chiar vremea de intdrire a s[ndtifii noastre sufletegti. pomenindu-i totdeodatti gi de o cheie a domniei pagnice.77. atAta vreme atAmd pedeapsa lor asupra noastrd. primejdia morfii o inl6ture Dumnezev de deasupra noastr6. op. Unul e ascultitor de duhovnic. Tu. il previne pe David prin prooroc. Chiril al Ierusalimului. imptrrate. Aceasti vreme de amdr6ciune care ne invafi minte ca str nu ne mai intoarcem la cele dintii. sau prin nevointd multi. Unul e luminat la minte. oamenii. De indati insd ce mdrtr:risim pdcatele gi vinovdfia. ci chiar gi mdnca ' Sf. inddrdtnic Ai mai rdu se afundi. prin osteneald. linigtit gi cAgtig6 din nou nevinovdfia. Dar pentru ctr ai aruncat cea mai bund armd. in locul tronului ferecat cu aur. insd. fiind uguratici cu firea 9i scurfi la minte. te intdrea.

prin suferinfa pe care o indur6. gi prin acestea s6-i intineze ia$i in cele dintAi. Pe de altd parte. indemn6ndu-l sd despartd poporul in dou[ tabere. Cici primirea umilinfei e cea mai mare putere a dreptului. Cu cdt cineva sti mai sus pe scara rdspunderilor obgtegti. ci gi-a ales mai bine fuga de pe tron: umilinfa cea mai de pe urm[. Pedeapsa aceasta insd dd roade tocmai contrare agteptdrilor. . incep sI vie ispite peste ispite.l0. $apte zile alinut postul3. ceea ce ar fi pricinuit multd v[rsare de sdnge.17-18. duhul cel rdu. Ctriril al Ierusalimului. sau cum il duce pe calea suferinfelor. una a lui gi alta a fiului sdu gi sd se bati impreund. dar gregegte cu ea. sau plrere inaltd. cdci fiul siu. uneltind rdsturnarea de pe tron a tatdlui s6u. pe cAnd rdzboiul pentnr mdndrie e dovada celei mai mari neputinfe. Iatd cum il trece Dumnezeu pe David prin amdrdciunile invdfdrii de minte. ci cea mai mare putere a infelepciunii. ca s6-gi apere tronul. c6. dar el nu-i asculta2. sau in mai mari s6-i cufunde. fugind de prigonirea fiului slu: "S-a dus tPsalm 2 3 l0l.gtigd dragostea poporului. Iatd cum ingdduie Dumnezeu ispititorului sd se apropie. ispititorul. cearcl gi pe rege. Pe unul din ei regele il pedepsegte ca doi ani sd nu-i vadd fala. ce poate veni unui rege. ceea ce era neinchipuit de greu pentru un fiu de rege. Regele David (sau dacl wefi: sufletul) se sdturase de vdrsare de sdnge gi n-a mai vrut sd-gi apere mdndria de rege. care statornicesc pe om in bine. cu at6t ii poart6 gi Dumnezeu o iubire gi o grijd mai mare. Sf. cz pdinea arn mdncat"l. 2 Regi 12. lnaltii sii sfetnici il rugau si mdnAnce p6ine.iwAtAlvrnmElE REGILoR 43 cenugd precum insugi ne spune: "Cenugd. ca s6-i cerce nu cumva si se mai afle la ei ceva iubire de sine. Sabia ce ar fi atAmat asupra vielii lui . Proorocul ii prevestegte moartea copilului ce i se va nagte. de robii lui Dumnezeu. Fuga lui dovedegte insd nu cea mai mare sldbiciune. idem. David a pus mai presus c6qtigarea iertnrii lui Dumnezeu decdt tronul s6u impiritesc ai astfel s-a hot2lrdt sd-gi ispdgeascd deplin ftrddelegea gi sd nu se mai incdlceascd iar5gi in aceleagi pdcate. ca un vame$ al v[zduhului. intre ceilalti fii ai s6i. ca unul ce era in fbrddelegi venit.se muti asupra copilului sdu. Drept aceea.dacE nu gi-ar fi mirturisit picatul . in casa regelui. ceva mdndrie.

ca s6-i scoati din calea mdntuirii. cit. ]Z negi 16. in loc sd asculte ispita vrdjmar2 Regi 15.67. CSci foarte mari t6rcoale dd vrdjmagul in jurul celor incercati. neinsemnat la slujb[ sau la chip. dar nu are putere peste cei ce nu-l ascultii !a David insi. s-a mulgumit vrdjmagul sd intre intr-unul din sfetnicii sdi gi sE ceard regelui moartea omului aceluia: "De ce acest cdine leginat blestemd pe domnul meu ? M[ duc sd-i tai capul !"3 . nelegiuitule 9i ucigagule !"2 Iati cum ingdduie Dumnezeu sd-ti auzi faptele pe nume. Ispititorul ins6.Diavolul dd sfaturile lui la toti. ispitindu-i s5 nu se smereasc5" ci sd-gi apere "onoarea". incepu sd arunce cu pietre dup6 el gi dupd tot poporul. era aproape sigur cd mlcar o moarte de om tot va mai scoate de la el.7. luminat de Dumnezeu prin Natan proorocul. dar totugi de weo treabd lui Dumnezeu.p. De aceea regele. era prevenit gi avea cunogtinfd despre trebuinfa incercdrilor. op. fiindcI prin blestemele cele din senin nu l-a putut scoate din linigtea pocdintei. o s Sf. dacd n-a izbutit sd-l fac[ pe David sd-gi mdcelEreascd poporul in dou[ tabere. duhovnicul slu. un om oarecare. pleacd. PRIN CUPTORUL SMEREMEI Suferinfa aceasta mai are $i un alt rost. precum cd Dumnezeu a inglduit gi cu a Lui purtare de grijd trebuie sd treaci . pentru pdcatele lor trecute.prin cuptorul smerenieis. s6-fi sard in obraz gi sd fi-l pdlmuiascd cu ocirile cele mai de pe urm[. $i. inlelepciunea lui Isus Sirah 2. '2 Regi 16.pentru plcatele sale . $i cine ar putea sd facd mai bine o treabd de asta.. Astfel. 9i sd-i nrdrle in obraz blesteme: "Pleac[. ca s[ aprind[ in el iu]imea mdniei ucigage. capul ii era acoperit (aga e jalea la iudei).30. De pildd prin ea ingdduie Dumnezeu oricui. . dec6t un om de nimica.44 cARAREA lupAnAUEr in muntele Eleonului gi mergAnd pl6ngea. ca un bun ascultdtor de Dumnezeu. picioarele desculle gi toli oamenii care erau cu el igi acoperiserd fiecare capul gi mergeau pldngdnd"l. Chiril al Ierusalimului.9. ca din senin. pe cdnd regele trecea pldngdnd. 5.

intru cunogtinti fiind.de vreme ce nu luim aminte la predica Bisericii . Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte de pdcatele noastre. cu rdnduiala lui Dumnezeu. pr[jina ocdrilor. nu te pripi cu mintea gi nu slri cu gum. zicdnd: "Ldsafi-l s6 blesteme.rtos. cu atdt mai v6. gi necunoscdndu-ne. gtiute sau negtiute. trebuie s6 i-o invllui de foarte multe ori cu cuv6ntul bun. pentru acest blestem al lui"2. Nu-l intreba pe el: de ce mi ocdragti. 2 Regi 16. de aceea regele ii spune de mai multe ori acelagi cuvdnt. r5spunzAndu-i ce nu trebuie. 3 Iov 15. ne-ar fi mult mai ugoard isp[girea vinovdliilor. o taie cu blAndefe gi cu infelepciune. iar vrajmagul a pierit gi el. cea din insofitorul slu. ocdrdtorul in calea ocirii. iar sfinfire f6rd smerire nu este. in sfirgit. ca s[ ni le cunoagtem gi sd ni le mirturisim . insofitorului sdu taina rlbddrii sale. Cuvinte de frumoasi mlrturie pentru regele care.) Iar pentru cd sfetnicul nu mai tdcea cu apdrarea onoarei. cuprins de duhul rdu. Drept aceea. 10. cdci Domnul i-a poruncit sd blesteme pe David. inaintea lui Dumnezerr. rdspunde ca David: pentru pdcatele mele Domnul i-a poruncit sd m[ | 2 Regi 16. era smerit. care cerea moarte de om. (E gtiut cd pentnr a scoate un gdnd rdu din mintea cuiva. $i aga se duceau al6turi. 2 . Dar cdnd nu ne cunoagtem vinovdliile. ci inteabd-te pe tine oare de ce md oclrdgte omul acesta ? in orice caz. fiecare in calea lui: regele in calea isp6girii sau a ascultlrii de Dumneze!. ca s-o izbdvegti din robia gAndului str[in. 15. Asta-i calea cea mai lungd: de la urechi la inim6.rvAtAtrrnqrEt-E REGILoR 45 gului. cei pdcdtogi gi grei la pricepere. Pe noi insd. Dacd ne-am cunoagte cdt suntem de pdcdtogi.decdt ludnd.12. Totugi ne-am putea intreba: de ce ingdduie Dumnezeu a$a palme peste fafa dreptului ? R^dspundem ci nu este alti cale de sfinlire gi c[. zicdnd: "Poate va cluta Domnul la umilirea mea gi-mi va rlspldti cu bine. nu se l6sa bdtut ugor. cdnd auzi pe cineva fdcdndu-te tobd de ocdri gi blesteme. regele destiinui. nu rdbddm cele ce vin peste noi.tr. nici cerul nu este destul de curat3. ne ingellm dupd plrerea noastr[ cu "dreptatea" pe care n-o avem. Cine poate s5-i zic6: de ce faci tu a$a ?'r tnsofitorul regelui ins[. arz6ndu-se de smerenie gi ldsdnd sfetnicul in pace.

inainte de vreme. vreo gregeall cu propriul tdu sot. ori pricepem.238. el la vreme ifi aduce aminte. Grija noastrd sd fie: de-a nu sfrica ce tocmegte Dumnezeu. apls6ndu-l gi ucigdndu-l cu mdnia.-E 46 cARAREA trrpAMTmr ocirasc[ gi sE md blesteme. fie cu gAndul. sof gi copii cumsecade gi.240. pp. cei ce ne-au indemnat la pdcate. 16. in necazuri bucurali-vir.vol. ci socotegte cum trebuie: poate cd nu Ji-ai mdrturisit. intr-un guvoi de mdnie. gregeala ce era s-o faci asuprd-i. Sd zicem c[. Marcu AscetuI. 2 vol. nu numai in wemea de aici. Aqa vei afla cd omul acela fi-a fost pricin6 de multe bundtifi.Tn Filocalia. se poate int6mpla si sari.236. 1946. gi iatI. gi. asupra ta. De-ai fost pdgubit sau ocdrdt sau prigonit de cineva" nu lua in seaml cele de acum. . Cdci prin cei apropiafi primim arsurile cele mai curdfitoare. ori nu pricepem aceasta. hoafd. se r[stesc la noi viclenii. sI te dezlegi de vina lor. ci 9i in veacul viitor. cu lumina cunogtinfei fiind. din ingEduirea lui Dumnezeu. iar pe cel ce te cearc6. Cdci celui limurit in cdile lui Dumnezeu tot ce i se int6mpld spre mai multi lumind i se face. ca mugcat6 de garpe. apErdndu-te gi indreptAndu-te."2 I 1 Tesaloniceni 5. aga din senin. pentru weun gand riu asupra viefii sale. ed. Iar pe de alttr parte. poate ci pufine zile mai avem gi. Drept aceea. la o intdmplare oarecare. Poate ci gi copilul igi strigd in ocara sa weun ptrcat al pirinfilor. Nu e bine. oricdti uitare s-ar fi agternut peste el. l. 1947. Poate cd. prin weo gurd slabtr. pentru nlpdstuirea ocdrii.l.gtiut fiind cd nu este nedreptate la Dumnezeu. ai avea o viaftr bund dupi voia lui Dumnezeu. . totugi. sub form[ de necuviin]6. un vecin sau propriul tiu copil sau soJ. de care trebuia crufat. dupd plrerea ta. fdrd sd gtie cd pdcatui odati tot rdbufrregte.2425i ed. nu te gr6bi. l. Sf. Despre legea duhovniceasctl. iar soful t6u ifi aduce aminte acum. pp. negtiindu-te de vind cu nici una din acestea gi nepricepand ce se lucreazd la mijloc. ucigag6. "Gdndegte-te la sfbrgitul oricdnri necaz ftrd voie gi vei afla in el pieirea pdcatului. dar ndd[jduiesc. mila lui Dumnezeu. fi se aduc aminte. ci agteapti cele viitoare.II. ne strigd vinov6liile uitate pe care mdrturisirea gi lacrimile noastre nu le-au gters. Iar tu. Uitasegi sd Ji le mdrturisegti. fie cu fapta. s6-fi ardl obrazal wdrlindu-fi vorbe grele: prapEditi. cu gi mai grele vorbe.

in op.>>2" Iatii in viafa lui David cum nevi. ca s[ nu-l omoare pentru gregeala aceea. a intors Dumnezeu gi pe cel ' 2 Sf. ii iese inainte gi omul acela care il blestemase gi tare i s-a rugat de iertare. Tatdl sdu a vnrt sd-l crufe. Fiul r6zrndtit al regelui a fost omordt intr-o b6t2llie.ajunge iar5. Ma"rim Mlrturisitorul. dupl cum prindem minte gi ne statornicim sau nu in calea lui Dumnezeu. care e mai lungd sau mai scurtE. De aceea a zis David (ca unul ce trecuse prin acestea): <Nu voi ndd6jdui in arcul meu gi sabia mea nu m[ va m6ntui. zicdnd: "Se iubim pe tot omul. ne invafd gi Sfhntul Maxim Mdrturisitorulr. ne-ai mAntuit pe noi de cei ce ne necljesc ai ai fdcut de rugine pe cei ce ne r.zuta Cdrmuire a lucrurilor intoarce toate spre bine. cit.$i rege. Cwdnt Ascetic.p. iaragi intoarce Dumnezeu toate spre bucurie. Iati cum.twAfAunqrELE REGILoR 47 LUMINA SUTERINTEI indreptarea prin incerc[ri are o vreme a ei.8-9. dar sd nu ne punem nldejdea in nici unul dintre oameni. Psalm 43. cind acesta trece lordanul. inaintea lui Dumnezeu adevdrata virtute e smerenia care timdduiegte. Dacd sufletul se statornicegte in bine gi punnrile dinafard de asemenea. bizuindu-se pe sine. Cdnd insd ne p[rlsegte Domnul atunci ne pdrdsesc Ai tofi prietenii gi vrdjmagii dobdndesc putere' impotriva noastrd.. Cdci cdti weme ne susfine Domnul. amlriciunile incercirilor trec Ai wemea iarIgi se intoarce spre bucurie. David. Dar gi cel ce indrdznegte. dimpreunl cu toate lucrurile. Pe drum. ne inconjoari mullime de prieteni gi toli wdjmagii nogtri sunt fbr6 putere. . nici oamenii 9i nici dracii. cur6f6. Vremea de amlrdciune fine de obicei cdt line aplecarea spre mindrie. Doamne. clci celui smerit nimic nu-i poate sta impotrivd: nici lucnuile. apdrd gi intoarce toate spre pace.34. Cel ce insd se teme de Domnul iarl$i se va in[lfa. Deci. cdnd amfuEciurea incercdrii gi-a implinit lucrul. Despre o atare intoarcere a lucrurilor. insi aga se plEtegte inaintea lui Dumnezeu rdzvrdtirea copiilor asupra pdrinfilor.rdsc pe noi. din suflet. pentru rdbdarea de atunci a regelui. cdnd intr-un fel cAnd intr-altul. va cddea cu cddere jalnic[. care nu ne mai stau impotrivd. Ctrci Tu.

Sd fim intelegi: incercErile acestea nu-s pedeaps5. precum 9i pentru credinfa in Dumnezeu. Tu faci sd-mi rdsune imprejur cintiri de mdnnrire gi-mi zici: f. Tu egti limanul meu gi Tu mI izbivegti la weme de necaz. sfdtuitorul tiiu voi fi gi ochiul Meu va fi asupra ta. pe care-i silegti la supunere cu fr6u gi cu zlbale. Iatd apoi invdfitura de mare pref pi de mare nEdejde. zicdnd: fdrI minte. n-am invdfa nimic. . pe care o dE proorocul gi pentm ispitele din vremea incercdrilor. Nu f{i il va intdmpina. Psalmul sfhryegte cu strigarea de bucuie. 11. care fine cumpitul omului. cum e calul 9i cat6nrl. Aci e bine sE lu[m aminte ins5gi mirturia proorocului David precum cd indatii dup[ mErturisire Dumnezeu ridic[ pedeapsa pdcatului.rnt bdtdile care ajung pe p[cdtos ! Iar pe (p6cdtosul) cel ce se teme de Domnul. Multe sr. De aceea toati sluga credincioasn sd se roage fie la weme cuveniti" gi chiar potop de s-ar stirni pe acela nu l-ar potopi. ca a unui izbivit de Dumnezeu gi iarEqi fdcut drept: . penl zrcuma inctr n-a iegit ceva de folos. inlelepfi-te-voi gi-1i voi ardta calea pe care trebuie s[ mergi. Precum plicerea e descdlul pdcatelor. aga dr:rerea e dascilul infelepciunii. 8. Cd le simlim ca suferinfe ? De nu le-am simfi ca atare. mila 10. Zis-am: "Mdrturisi-voi Domnului fErddele gea mea ! $i indatil ai ridicat pedeapsa p5cahrlui meutt. iar din odihn6. $i iare$i dI sfaturi la cei ce nu prea pricep rostul intiririi sufletului in wemea incercErilor.totugi induri incerc[ri gi de multe ori ani de zile in lir. ci gcoalE" lumini pentru minte gi mil6 de la Dumnezeu.hwAfAMnrrgLE REGTLoR 49 6. 7.

! l. 6. Temeti-vd de Domnul tofi sfinfii Lui. lauda Lui va fi pururea in gura mea. Slivifi pe Domnul cu mine gi sI indlfdm 4. tofi cei drepli la inimd. aqa e toati Psaltirea: o mlrturie sffilucitoare a bundtifii lui Dumnezeu. ci nimic nu lipsegte celor ce se tem de Ddnsul. l-aude Domnul gi-l m6ntuiegte din toate necazurile lui.FI 50 cARAREA lvrpAnATrs. $i . (CIci) ingerul Domnului str6juiegte imprejurul celor ce se tem de Ddnsul gi din toate necazu- rile ii scapS8.uia. 3. finutd in mdnd de David oa o ficlie. Gustafi gi vedefi cd bun este Domnul ! Ferice de omul care ndddjduiegte intr-insul ! 9. Vrerm necdjit de-L strig6. mdngdind orice suflet zdrobit de pe urma p[catelor. cunogtinfa gi sfatul iardsi se prind in hor5: Bine voi cuvdnta pe Domnul in toatd vremea. 2. Lurnina ei atage luarea aminte la cArmuirea lui Dumnezeu asupra viefii omenegti. 7.. indeamnd sufletul la ascultare gi smerenie. Apropiafi-vd de Domnul gi vd vefi lumina gi fetele voastre nu se vor rugina. Cu Dornnul se va lduda sufletul meu: audi cei bldnzi gi sd se veseleascl numele Lui irnprerurd. 5. Iar in Psalmul 33 bucr. drepfilor ! Scoatefi strigite de bucurie. Ciutat-am pe Domnul gi m-a auzit gi din toate necazurile m-a izbdvit. Bucurafi-vd in Domnul gi vd veselifi.. cu care oricine poate birui toate protivniciile din calea mAntuirii 9i poate rlbda toate palmele ispitelor.r 12.

Dar dreapta Celui Preainalt pe unul l-apdnt de moarte $i pe celdlalt sI nu-gi pdteze mdna.degi Dumnezeu mijlocise intre ei . cintdnd osanalele victoriei. datoritil c6ntirii prea line a strunelor lui David. Faptele acestea arati. Cu c6t invidiosul are I I Regi 18. acesta a incercat de mai multe ori sd-gi jintuiascd cu sulila de perete pe bineftcdtorul slu.pentm acest singur cuvdnt gi a m[rturiei date de adevdrul insugi. Altildati. in nerilutatea lor. Saul puse la cale s[-l prindd in curse gi s5-1 ucidii cu propria sa mdn6. Din coplegirea sa cu binefaceri. scormonea degertul.lNvAtevnlrElE REGTLoR 5l CENZURA INVIDIEI Cele descrise pdnl aci sunt numai o parte din incercdrile pe care a avut David sd le pdtimeascd. binefacerile mai mult il inrdiesc. Saul. Pe unii oameni.gi iardgi adun[ oaste s[ urmtrreascE pe David gi iarEgi a fost prins Saul.ci de mii gi Saul in miile sale>>r . Acum David era fugar. Saul insi nu-gi potoli ura. Odat6. Pe invidios ins6. Cap[tul urii lui este sI vadd pe cel invidiat din fericit nefericit. . Saul ar fi trebuit sd mdrturiseascd binefacerile lui David. degi Scriptura e plind de ele. intr-o pe9ter6. ci pornind prigoand cu trei mii de ostagi impotriva lui. El agteaptd ugurarea bolii numai intr-un singur fel: sd vadd pribugindu-se pe unul din cei invidiafi. totugi.virtutea prigonitului gi mai strllucitoare. ddnfuitoarele. pe cdnd acesta dormea. zicdnd: <David a bdtut inze. Dacd ar fi fost intrebat de pricina acestei prigoane. izbdvit de furii. atribuiri lui David cAgtigarea b[tnliei inzecit decdt lui Saul. iar rdutatea prigonitorului gi mai evidentii. Zilete cele mai amare insi i le-a fbcut regele Saul. Saul a fdcut pricini de rdzboi cu David. binefacerile ii imblinzesc. pe care Dumnezeu il inlocuia cu David pe m6surd ce acesta deprindea megtegugul de rege. cu totul protivnici. din norocos nenorocit.7. Invidiosul nu primegte doctor pentru boala sa gi nu poate gdsi leac timdduitor al suferinfei. nu s-a induplecat . scdpdndu-l cu oaste cu tot de ruginea cu care-l ameninJa Goliat. "Regele Saul mai e gi un rlsunltor caz de invidie impotriva lui David. in vremea prigoanei instr lucrurile s-au tntimplat intors: David a prins pe Saul.

cu toate acestea" daci noi ne-am purta ca David in vremea ispaqirii p5catelor. am fi destul de sporili in calea mintuirii. Coman in Cenzura invidiei Ia Plutarch."r "R.coL. invidiosule. se domesticesc.3l . iar invidiosul nu poate scdpa de sine insu. Cel invidiat poate sd scape gi sd ocoleascd pe invidios. cdrora li se arunc5 o coaj6. Vasile cel Mare. Adicd ascultarea Lui gi ispdgirea Lui sd implineasci ceea ce lipsegte din ascultarea gi din ispdgirea noastrd a p6cdtogilor. Wien 1868. A prigoni pe un om binecuv6ntat de Dumnezeu gi a uri pe cel fericit. gi la Sf. Cip. cu at6t mai tare fierbe de ciudd. Despre invidie P. ca unele ce s-au inchis de durerea lor oarbl in ascunzigurile congtiinlei. Ed. I... Invidiosul e dugmanul propriei sale sdndtdfi sufletegti.l parte de mai mari binefaceri. leii. Dar numai Cel f"ari de pdcat poate s[ ne arate gi sd ne dea ceva desivdrgit gi in isp[gire.52 cARAREA lvrpAnATrr. G. ce avea sd vie. De zelo et livore c. n-a finut cala o pradi la egalitatea sa cu Dumnezen. fiind in chipul lui Dumnezeu. a luat chip de rob. . Sf. vrijma$ul 1i-e continuu inim6. totugi numai om fiind."2 in SOARELE SMERENIEI Davi4 degi a trecut cu bine printr-at6tea incercdri gi cenzuri. Ce fiard nu intrec ei prin rlutatea niravului lor ? Ce sdlb[tlciune nu depdgesc ei prin cruzimea lor ? Cainii. dugmanul tdu e cu tine.iat[ o nenorocire frrd leac. primejdia e inchisl ln addnc. Vasile cel Mare in volumul Omagiu 2 I Patriarhului Nicodim. fXcindu-se asemenea oamenilor.iao ..inile invidiei sunt ad6nci gi ascunse gi ele nu suferd vindecare. David era o icoanl de mai inainte a lui Iisus. in Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Latinorum. se irnblAnzesc. egti legat cu ru1 lanf neindr:rat egti prizonierul invidiei gi nici o mAngdiere nu-fi vine ln ajutor.G.. Tu.gi.376-377. ci s-a golit pe Sine. Hartel. p. l5l.9. Sf. cdrora li se poarti de grijI. Ciprian Si Sf. mai mult se supdrd gi se minie./ Texte traduse de Prof. Mulgumind pentru darurile primite gi mai mult se cdtrdnegte de purtarea binefrcitorului. nu ne-a putut ar6ta ceva desdvArgit. Invdfdtura desivirgit[ o avem de la: "Cel ce. Invidiogii ins6. mai mult se irit6 c6nd li se aratd ingrijire 9i atenlie.

era neasemdnata durere a milei Sale fafi de oameni."t $i pentru acegtia s-a rugat Tatillui de iertare. toate acestea incd nu erau crucea cea mai grea. Dar Iisus a fost in toate acestea ascult[tor desdvdrgit Tatilui. cu smerenia sa a biruit at6t pe pdmdnt c6t gi in iad. invidiogii mureau de ciud6. nu s-a impotrivit. hrdnitorul dugm[nit. Acegti contemporani otrdvifi de rdutate reprezinti culmea invidiei omenegti contra sublimului. Chip de umilinla desdvdrgitd ne-a dat M6ntuitorul pe cruce: El. tot genunchiul s5. 2 rrilipeni 2. in cele din urmd au osindit la moarte pe ddtitorul vietii.gi incl moarte de cruce. coloana 377. este cea mai uriagd putere asupra rdului in lumea aceasta. ascultitor f6cAndu-se pand la moarte . ca.pentru cd Iisus e in toate veacurile. Iubirea aceasta de oameni.fiecare in veacul nostru . . au bitut cu biciul pe izbdvitorul oamenilor gi au judecat la moarte pe Judecdtorul lumii. gchiopii umblau. idem. al celor cere$ti 9i al celor plmdntegti gi al celor de dedesubt. $i noi suntem printre iudeii care-l pironesc pe cruce ."r Rdbdarea rdului sau umilinfa. Fiul gi slava Tatilui. Pentru aceea gi Dumnezeu l-a preaindlfat gi i-a dlruit Lui numele care este mai presus de orice nume. demonii erau alungafi. in credinfa lui Dumnezeu. Cdci de ce a fost invidiat Mdntuitorul ? Din cauza minunilor sale printre cei s[rmani gi oropsifi. iar celui ce le poruncea ii intindeau curse. gi care n-a avut niciodati vreo umbrd de cddere. cunund de spini. piroanele gi spdnzurarea pe cruce. Durnnezeu adevdrat. iar peste suflet hulirea celor fdrddelege. pe care-o poartd gi de care se fintuiegte M6ntuitorul cu fiecare din rlutdfile noastre pdni la sfhrgitul lumii. C. a$a cum sunt. s-a smerit pe Sine. Sf. orbii vedeau.tuvArevrNTELE REGTLoR 53 infdfigare dovedindu-se ca un om. i-a pricinuit o cruce neasemdnat mai grea. Oamenii acegtiq care boleau de rdi ce erau gi care nu pricepeau nimic din dumnezeirea Mdntuitorului. scuipdri in obraz. se plece. pe aceasta o avea la spate. cei dintSi chemafi la mAntuire. morfii erau inviafi. Vasile cel Mare. ci a primit sd treacd prin cea mai de pe urmf umilire cu putinf6 pe plmdn! cici gtia ce putere are umilinfa. iar binefdcltorul era prigonit. leprogii erau curdtifi. pe care era rdstignit cu fala. Ribdand betii. "Fl[mdnzii erau htrni}i. surzii auzeau. reprezintd acea coalilie a veninului sufletesc contra Mdntuitorului.6-10. Crucea cea mai grea. intru numele lui Iisus.

sI nu ne poati opri cu weo datorie nepldtitl din wemea de acum. De aseeaEl e Pomul viefii din Rai. dar li acolo dragostea lor de Dumnezeu sinsese v[paia cuptorului. sau mAntuirea. ci au covirgit gi moartea gi viata. urgia focului fugind de la fa{a lui Dumnezerl care in roui o prefdcuse gi mintuia pe sfinfi.dar daci n-o mdnc[m.E 54 cAnenEe tuplnATrnr CIci prin taina crucii. Prin unnare. ctr wemea de acum spre poc[int6 ne e datil. sau ii arrdea in cuptoare de vii. rup&rd pdntecele iadului care inghifise neamul omenesc cu neascultarea" a inviat dintr-insul pe Adam $i pe tofi drepfii. AceEi4 sfinfii. nu numai de pl[cere gi durere. iar intoarcerea in Rai. pentru dragostea Lui. cala mutarea noastrd dincolo. nici frica de moarte. s-au aritat mai presus. Ar trebui s[ urmim Mdntuitorului toattr calea sa ptrmdnteascd. nu ne il mintuim. nici dragostea de viafa. Trebuie trecute vd:nile. micar tot a$a de zornic. de pe p[mdn! pe vamegii vdzduhului. $i precum odinioard David a omordt pe Goliat gi leul. a ridicat intre cregtini girul Pdri numdr de cuviogi gi buni biruitori mucenici. pe c6t ne zoregte foamea gi setea dupd cele pieritoare. decdt rdbdarea cu dragoste a necaztnilor.. roada Lui ni-e datJ. gi de atunci este mdntuire. care. Desnvdrgirea Mdntuitorului in ascultare gi in lepldarea de Sine. ruginind incd de aici. mdntuirea e roada ascultiirii pfue la umilinfd a Mdntuitorului. . e roada acestui Pom. . care dd viaf5 vegnicd celui ce va mAnca dintr-insul. pentru iubirea de oameni. in ei se int6mpla gi moartea gi invierea Domnului. aceeagi i-a frcut $i pe ei mai tari ca iadul care in zadar virsa peste ei vlpaie de ur5" le indesa cr:nuni de spini pe cap. Iisus s-a dat pe Sine umilirii celei mai de pe urm5" numai sd ne cagtige pentru mAntuirea cu care a venit. cdci ea arde datoriile noastre gi toati strddania lor. le bltea cuie inrogite in picioare. cunoscdnd ei focul dumnezeiesc ce a ars lucrurile lor din noi. weme rdnduitii incerctrrilor. erau fericifi si sufere gi ei chinuri infricoqate de la necredinciogii wemilor lor. Pomul gtim. a$a $i cregtinii biruiau leul nevEzut cici dragostea pAnI la moarte de Cel ce ne-a invlfat cirarea gi ne-a dat ca nebiruiti armd lepddarea noastri pe cruce. Tinerii din Babilon sunt numai o tncepdtur6 timidE. $i nu le trebuie protivnicilor pustiire mai mare in lucrlturile lor. Cd aqa zic Plrinfii. De dragostea lui Flristos nu-i mai putea despdrli nimic.

iar aceasta le vine numai cdnd intrtr la "Altarul Domnului" . degi cugetdm ale lumii gi umbldm in calea pdcatelor. nu de la Dumnezeu. neputinciogilor. invdJim din necazurile altora sau agteptim sI ne spargem gi noi capul de ele. Rdd de toati lumea gi griiesc de sus. Aga incAt mulli din negtiinfi. El numai le ingdduie gi spal6 cu ele vinovifiile noastre. in cruce sd se asemene. ci milostivirea Lui. v[zind propdgirea p6cdtogilor". dar nu toti primesc purtarea Sa de grijd. toate necazurile ne vin de la gregeli. unde "se afl6 ascunse toate comorile cunogtinfei gi ale I Naum l. gi.abia atunci nedumerirea li se impragtie. ne poarti de grij[ gi ne spald. dacd vom avea necazuri.lNvAtAvrntrELE REcrLoR 55 Nou6. dar cdnd infeleg "sfErgitul pdcitogilor" . Cdci gtiindu-le firea. ori vom inlelege pe urm6. asemenea cu El va fi. ori pricepern acum. necredinciogii huzuresc in lumea aceasta gi-gi aduni bogdlii". ii lasi in picatele lor. incd nu ne-a indesat nimeni cununa de spini pe frunte gi nu ne-a b6tut piroanele in tdlpi. Aga se face cd sunt oameni pdc6togi care n-au necazuri. El agteaptii o weme s[ vadi: ne gr[bim noi cu pocEinfa de bunlvoie sau nu. cu milostivire. Acegtia sunt cei de care zice David c[: "N-au nici o suferinfi pdnd la moarte gi sunt plini de sdn[tate. Zic instr: cine vrea sd unneze pe Dornnul gi sE se asemene cu El. Pe acegtia i-a lepddat Dumnezeu. cdt poate sd cuprindi firea omeneascd. . CEI CE N-AU NECAZURI Nou6. ori wem. precum cE nu au leac Ai nu pricep nimic din ocdrmuirea Sa. Cici la Altarul Domnului. Ba chiar prin aceea gtim cd Dumnezeu are grrjd de noi.: "RAvnesc soarta (pflmAnteasci a) necredinciogilor. Cici: "Dumnezeu este indelung ribddtor gi mult rnilostiv. ori nu wem. dar nepedepsit nimic nu lasI"l. Fiind atotbun gi atotinfelept. cu oamenii la osteneli nu iau parte gi nu sunt supugi la bltiii ca ceilalli oameni. Oamenii insd tare greu pricep cd indreptanea prin necazuri dovedegte nu pir6sirea lui Dumnezeu. Iatd. 3. ca gi ei? Dumnezeu wea sd ajute pe tofi.

sunt mai mici decdt acesta singur. n-a pltimit nimic pen6 la moarte. nu le mai rdnduiegte o indreptare prin incercdri in lumea aceasta" ci osdnda in cealaltil. Ori necazurile cele ldrl de voie. ci vor m€rge in os6nd5" dar nu in osdnda cea mai mare.. agadar. chiar gi cind osdndegte la iad tot milostiv se dovedegte qi ca un mai-nainte gtiutor din veci a toate. i i URZIREA CADERII inaintea lui Dumnezeu poate gregi chiar $i un popor intreg. Astfel. De aceea.3-lg. 3 l. Sf. tocmirea nebund a minfii lor ii arunci in deznldejde. op. cdci mdndria lor cea peste mlsurd de mare nu rabdd nicidecum umilirea incerc6rilor. p. cunoscdndu-i Dumnezev ci n-au minte s[-I infeleagl cdile. lor toate celelalte p5cate. r . frrd pldcerea lui Samuil proorocul gi fdrd voia lui Dumnezeua. Osea 8. Dimpotriv[. in Iisus Hristos adic6. l. incercarea lui Dumnezeu de a-i spdla prin li s-ar intoarce tocmai pe dos. ca ucigagii de sine. I Regi 8. C6ci ei. adunate la un loc. din milostivire mai presus de infelegere penftr mulfimea neputinfei lor. omor6rea de sine. ed. cit.240. I. primul rege al iudeilor. din care fac cel mai mare gi mai de pe urml picat in lumea aceasta: sinuciderea.242 gi ed.4. a fost ales gi cerut de tofi bftranii lui Israil. Totugi Dumnezeu i-a l[sat in sfatul lor gi le-a dat lucrul dup6 care-i rColoseni 2. ei aflI c6: "Pentru viclegugul lor ii pune Dumnezeu pe c5i alunecoase gi-i lasi sd cadd in prdpastie gi ajung la pustiire"2.2-3. Iatd de c€. a p. Saul.4. vol. pe cei ce n-au necazuri in lumea aceasta. picdtuind in chip vddit gi nepoclindu-se. vol. Filocalia. II. nu-i bagd Dumnezeu in cuptorul smereniei. DupI Sf. ci nu rabdd neghina o probl ca aceasta. socotegte ctr judecata lui va n fdr[ mill acolo"3. nu le trimite necazuri pe potriva p[catelor lor. ce le-ar putea face omul. Marcu Ascetul: 'Dacd cineva. decdt smerenia gi supunerea lui Dumnezeu (fafa de). iubind mai tare mdndria gi slava degan5 a viefii acesteia. Dumnezeu preamilostivul.56 cARAREA tvrpAnATrer infelepciunii"r. 2Psalm 72. Nu fericifi. Cdci. Matcu Ascetul.

ci fineau una: "Dd-ne rege. pane gi dar proo. gi niminui n-a dat libertatea sE pdcdtuiascd.6.9. a I Regi 8. 6l Regi 10. pe care vor avea sI o ispdgeasc[ impreun5: gi rege gi popor. 1. 19-20.este viala gi moartea.iuvAfAmNTELE REGILoR 57 trigea inima. Iati momentul in istorie cind oamenii se depirteazd de Dumnezeu mai vdrtos ca pdnd acuma. . S-a luptat Samuil cu poporul. precum gi cd se va schimba gi se va face alt om. De aceea n-au ascultat sfatul lui Dumnezeu prin prooroc. La aga sfat al lor. li se va da. iati pe bltrdnii poporului. poporul gi-a recunoscut gregeala. Samuil. il izgonesc din trebile cetdtenegti. gi a fost ag4 incdt frica de Dumnezeu 9i de Samuil cuprinsese tot poporul. Pe acesta l-a uns rege tumdndu-i mir pe cap. Dar sI lucreze plgdnegte nimEnui n-a poruncit. 3l Regi 8. gi oricare le va pldcea. gi a zis: "Roag6-te pentru robii tiii inaintea 'infelepciunea 2l Regi 8. insd ei vdzuserd slava de la cudile regilor vecini gi a regilor pe care-i b6tuserd gi sclipirea aurului le-a luat mintea din nou gi se rdniserd la inimd cu mAndria gi cu slava degarti. 51 Regi 9. din nou le-a adus aminte cdt de mare e p[catul pe care l-au fdcut inaintea lui Dumnezeu cd au cerut rege. cei datori cu cunogtinfa. ca sd nu mai domnesc Eu peste ei"2. ca s[-i lege strdns de poruncile lui Dumnezeu. gi vom fi gi noi ca celelalte popoare !"' $i a zis Domnul a doua oari cdtre Samuil: "Ascult6 glasul lor gi pune-le rege !"4 Aga i-a scos Dumnezeu inainte pe Saul. 15-20."l LdsAndu-i Dumnezeu in voile lor. care se abdtuse pe la Samuil vizdtorul. Acesta-i momentul cdderii oamenilor de la teocratie la regalitate. Samuil gi-a intirit cuv6ntul acesta. c[ci nu pe tine te-au lepldaq ci M-au lepldat pe Mine. la innoirea prdznuirii.20. Abia la a treia mustrare cu semn. ddndu-i Dumnezeu alti inimd. ei. "inaintea oamenilor .ocesc6. ca s[ nu-l lase sE facd o asemenea gregealE.22. L-a sdrutat gi i-a spus datoriiie gi drepturile de rege. inscriindu-se la o datorie grea. lui Isus Sirah 15.zice inleleptul . Dupd oarecare vreme. unde de acum incolo nu le mai trebuie conducerea lui Dumnezeu. s6-l intrebe de nigte mdg6rife rdtecites. 7. a zis Domnul cdtre Samuil: "Asculti glasul poporului. cerdnd fulger gi ploaie in vremea secerigului.

infelegdnd.8-10...lg. Iar toate lucrurile neinsemnate gi rele."s. panl nu-gi inJeleg gregelile. gi. Regi 15. Atunci a fost cuvAntul Domnului cdtre Samuil. Str nu-l cruli 9i sd dai modii de la blrbat pan[ la femeie. ca sI vie de la fata lui Dumnezeu cale milostivd de indreptare. se cred curafi apdr6ndu-se: cd n-au omor6t. Ar fi locul sE ne intrebdm: oare de ce proorocul dddea mereu poporului gregeala peste nas ? Cu rostul ca sd infeleagd poporul cd a gregit.2-3.19. Asta era osteneala proorocului: sd lucreze cum va gti pocdinta din adAnc a poporului. de la cdmili pind la asin. cici la toate celelalte pdcate ale noastre am mai addugat un p6cat. n-au dat foc ai aga mai departe. una dupd alta.r. dec6t numai cdnd le izbegti pdcatele peste obraz.jWiiuc."4 Iatd cum de la neascultare incepe cdderea de la Dumnezeu gi gregelile se fin lanf. De fapt ei sunt inchigi gi legafi la minte cu un vdl de intuneric care nu se rupe altfel. "Dax Saul gi poporul iaragi au fEcut de capul lor: au crufat pe Agag. de la bou pdnd la oaie. al Regi 15. 58 cARAREA hwAnATrEr Domnului Dumnezeului tiu.. purt6nd sabie. SE nu iei pentru tine nimic de la ei. gi nimicegte toate ale lui. 2 31 Fapte 3. cdci el s-a abdtut de la Mine gi cuvdntul Meu nu l-a implinib>. ci nimicegte 9i dd blestemului toate cdte le are. Mul1i.. cd altfel nu vine iertarea. de la tdndr pFd la prurcul de tdfd. . ca sd nu murim. zicdnd: <imi pare r[u c[ am pus pe Saul rege.. a primit in ascultare o treabd de sabie. I I Regi 12."' in vremea Aceasta era porunca lui Dumnezeu citre Saul. cdnd am cerut rege"l. din addncuri s[-gi cear[ iertare.iar nu osdndd 9i urgie mare. cum i s-a impotrivit in cale. mieii ingrdgati gi tot ce era bun n-au vnrt sd piard6. schimbdndu-gi teocratia cu regatul. PUTEREA CARE NU ASCULTA aceea Samuil trimis a fost de Domnul cdtre Saul sd-i spund: "Adusu-Mi-am aminte de cele ce a f6cut Amalec lui Israil. care. c6nd venea din Egipt. regele lui Amalec. p€ cele mai bune din oi gi din vitele cornute. vremuri de reinviorare'. le-au pierdut. Mergi acum gi bate pe Amalec.

nu pricepi decdt litere. cdnd venea din Egipt. cu care ocArmuiegte neamurile peste veacuri. gi nigte vite cornute. 15.ttwAlAvmrELE REGILoR 59 Oare pentru nigte miei. vor iegi sd vind aici cu avere maxe. peste rostogolul veacurilor."l I I Regi 15. Astfel. Atunci a zis Domnul cdhe Awaam: "Sd gtii bine c[ urmagii tdi vor nemernici in pdm6nt strdin.tt pe Awaam somn grou. Dumnezeu taina ascunsd in litere o pricepi. care dezvdluia purtarea sa de grij6. Dac6-fi dezleagd.. inspre o ispdgire gi o m6ntuire a neamurilor. c6-i pare r6u de ce a f6cut. Mergi acum gi bate pe Amalec.. .. are literd gi are duh. dacd nu fi-o deAeagd. De aceea. $i nimicegte toate ale lui. ddm de vedenia lui Avraam: Facere 15: 12. 14. asa I fost cuv6ntul Domnului cltre Saul. Iar tu vei trece la pdrinfii tIi in pace 9i vei fi ingropat la bdtrdnefi fericite. Cuvdntul acesta al lui Dumnezeu spus lui Avraam cu sute de ani in urm[. 16. gi iatl l-a cuprins intuneric Ai fricd mare. Ce si fie cuvintele acestea ? O descoperire fdcut[ lui Avraam.patrulea veac de oameni. cdci nu s-a umplut incd mdsura nelegiuirilor Amoreilor". 13.2-3. si se fi supirat Dumnezeu aga de tare. gi. venea s6 se implineasci in zilele lui Saul. Dar pe neamul acela. cdruia vor robi. il voi judeca Eu. Ei tnsd se vor intoarce aici in al. La asfinfitul soarelui a cdzr. prin Samuil. De aceea gi citiri sunt dou6. gi pentru cd rdzboinicii au cruJat pe clpetenia lui Amalec. dupd aceea. zicind: "Adusu-Mi-am a:ninte de cele ce a fdcut Amalec lui Israil. unde vor fi robifi gi apdsafi patru sute de ani. pmfud pe Saul rege? Sfenta ScripturE" Canea lui Dumnezeu. incit sd se tdnguie omului. un cuvdnt al lui Dumnezeu cdtre om. cufunddndu-ne in urma timpurilor..

24. cdci nu i-a implinit porunca intocmai.. ca <iadul cerub>. este Dumnezeu gi cei ce se inchind Lui trebuie sd i se inchine in Duh gi in adevdn>2."' Daci Saul mai reprezintd gi tipul legii scrise. a cerut sd imp[rdfeascd peste ei iadul. 'Ioan 3 Sf. Rdspunsuri ctttre Talasie. Dimpotrivd. Adeseori il repede I Sf. de legea care nu poate pdzi nici o poruncd dumnezeiasci..433. rafiunea ei.in op. Poporul iudeilor. "(Cdci Duh.. cuvdntul care arcuia voia Sa peste veacuri. Maxim Mlrnrisitorul. adic[. 4. gi "acum" atingea din nou pe oameni. prin pldcere.gte din invidie gi ponegregte cu r[utate pe cel ce e mai tare in nevoinlele virtulilor gi mai bogat in cuvdntul cunogtinlei dumnezeiegti e un Saul chinuit de duhul cel rdu. Astfel "Saul se tdlmdcegte. PRIN TALCUIRILE PARINTILOR Sf. sau nici nu vrea s-o pdzeascd. ci se infurie cu at6t mai tare cu cdt nu-l poate ucide pe binefdcdtor. linigtegte prin chitara duhului pe dugmanul chinuit de duhul cel riu gi-l domolegte. . CIci tot cel ce urd. cit. scipdndu-l ca de un drac viclean.. nu e biruit. Ma><im Mdrturisitorul ad6ncegte sensul istoriei lui Saul in elementele lui spirituale. dat6 fiind marea sa iubire de oan:leni gi nepdtimirea la care a ajuns. adicd negtiin]a in loc de cunogtin]X. gi de aceea s-a supErat Dumnezeu gi i-a plrut rdu cd l-a pus rege.mdntesc. litera legii.. degi e piznuit de Saul. David reprezinti duhul ei. chiar urat fiind.60 cAnenne lupAnATmr Cuvdntul acestei ocdrmuiri a lui Dumnezeu nu l-a ascultat regele. odati ce nu poate lucra in armonie ceea ce nimicegte viafa cu ceea ce o h6r6ze$te prin fire.p. dup[ un infeles. adicd litera cu duhul. intrucdt nu suferd faima gi fericirea celui mai bun in virtute gi cunogtinld. nu in literd.421. Cdci tot cel ce a cdnrt din iubirea dumnezeiascd e st6pdnit.p. idem. Cdci e cu neputintd sd existe gi sd lucreze impreund partea trupeasc[ 9i partea dumnezeiascd a legii."l. "Acest David spiritual. Ma*im Mdrturisitorul. alegdnd viata de plEceri in locul impdrdfiei gi a vielii trlite virtuos in Duhul lui Dumnezerr. de boala cea rea a cugetului pd. dupd cum s-a scris.

care este o altd icoand a diavolului. pruncii lor . in locul lor venind duhul rdu. ddruit de Dumnezeu. proprii celor supuse vremii gi striclciunii.puii de drac.pp. ca pe unele ce-s scuturate de boala nestatorniciei gdndurilor. Ma:. c[tre care a zis Samuil. prin Taina Ungerii cu Sftntul Mir. 449. (Tare se potrivesc acestea la infdligarea vremii noastre. la fel Duhul se afli in vecinltatea literei. adicd cugetul pdmintesc.19. Cdci de la amdndoud acestea. . cdnd oamenii s-au rdzvritit impotriva Duhului. prin care se infelege diavolul. idem. parcd. Sf. pe care fi-a dat-o lie Dumnezeu !>>l Iar Saul este.>>3 CEci precum David era aproape de Saul.ca sd impdr5teascl peste Israil. zdpilcitl. care viefuiegte dupd legea scrisd. avdnd sd se arate dupd moartea literei. vredniciile celui urdt. adic6 contemplafia gi cunogtinta duhovniceascd. cu respect de adevdr. nebunul de odinioarl. gi sE-l piardtr dimpreund cu tot ce are el: femeile pldcerile. pen[ la nebunie de invdrtirea gi nestatornicia celor materiale. toate ale lui Amalec."2 "E de adaus cd pe cei scdpafi de Iisus (Navi) ii omoard Saul. se depdrteazd Duhul Domnului. dupd ce a cilcat poruncile dumnezeiegti: <<Nebunegte ai lucrat. cum am spus. care a uns pe Saul . rege peste Israil. idem. impdrdlia aproapelui tiu. e tot sufletul. Sf. dobitoacele ."a DupE alt inleles. care este aproapele literei. insd mai bun decdt ea. care e mai bun decdt tine. 'I Regi 15.28.) CEci legea privitd numai dup[ literi gi infeleasi material e. zice.infeleg legea scrisi . legea scrisd.patimile contra firii. El primegte poruncd s[ poarte rdzboi cu Amalec. sau natia iudeilor. gi dd putere impdrifiei Duhului. cu un cuvint. stipdnit6 de epilepsie. Ma:<im Mtrrnrisitorul. <$i voi da. adicd gdndul tainic al congtiinfei. iar mintea iudaizantS. care a impiedicat iegirea din robia lui Faraon.p. care chinuiegte cu tulbur5rile gi zvdrcolirile neintrerupte. ai cllcat ponrnca mea. cd. de aceea nu mai e literi s6-i impace. care osAndegte ura nedreapti gi spune. I I Regi 15. 2 o cu ciudd chiar $i pe prea iubitul sdu Ionatan. igi schimbd in chip necesar gi ea mereu dispozi1ia. care sunt impletite intreolaltl in chip pdmdntesc. fiind scuturatd de nenumdrate contraziceri gi neavdnd nici o armonie cu ea ins6gi. M7-448.tNvAfAvTNTELE REGTLoR 6l Cdci pe cei pe care-i izbdvegte duhul ii omoard litera. Invidiosul se poartb asemenea lui Saul. De aceea Dumnezeu.im MtrrturisitoruL. se cdiegte c6nd o vede inteleasl trupegte de cdtre iudei. Saul este tot omul. e toatii mintea.

era legat gi rlspunzdtor duhovnicegte de d6nsul. zicAndu-i: "Riu ai fdcut cd n-ai implinit porunca Domnului Dumnezeului tiiu. Astfel duhovnicul igi cheamd regele la poclintd. Deci. zicAnd: "Am pdcituit. am primit porunca 9i puterea de a omori pe Amalec cel de duh gi toate ale lui sd le dlm pierzdrii. degi poart2i piele de miel sau chipul nevinovitiei. . Botez. Ungerea cu Sf. neamul cel cregtinesc. Saul face o pocdinJi mincinoasI. ctrlc&rd ponrnca Domnului gi cuvdntul tiu."2 Pe ldngl cuvdntul acestq ii mai ajutii ficdnd gi o noapte de rugdciune. Se intAlnegte a doua oarl cu regele. vdzltorul dincolo de literi gi lucruri. 13. noul Israil. in cele trei Taine prin care intr[m in marea obgte cregtini: Sf. cautil str i-o tndrepte. 13-14. regi gi impdrafi peste patimi. Cdci.dar care tot patimi sunt. Iar dacd facem ca Saul gi n-ascultlm s[ purtdm rlzboiul dupd ponrnca gi puterea dath noud de sus. APUSUL UNUI REGE Proorocul.62 cARAREA frr. deoarece tu n-ai implinit ceea ce fi s-a poruncit de la Domnul. Mir gi Sf. c6: 'tTesupunerea e un plcat la fel cu w6jitoria 9i impotrivirea la fel cu inchinarea Ia idoli. mai mult ca sd scape de gura proorocului. nu omoari dobitoacele cele mai arltoasie . ca unul ce l-a uns rege. ai lepddat cuvdntul Domnului gi Domnul te-a lep[dat. dar m-am temut I Facere 6. ii spune din nou gregeala sa. suntem ungi preofi. care fi s-a dat. Domnul igi va gdsi un"blrbat dupd inima Sa gi-i va porunci Domnul sd fie conducdtorul poporului sdu. ci crufd tocmai c[petenia gi cdteva vite mai ardtoase ale lui. n-ascultii. av6nd durere in inimd de gregeala regelui. pdrerea de riu a lui Dumnezeut. Noi. nu implinegte ponmca. unifi inlirxrtrul nostru gi intreolaltii in cuv6ntul lui Dumnezeu. din noi din fiecare. Nu omoard cdpetenia relelor cu ascultarea de Dumnezon. Acum domnia ta nu va mai fine. atArnl asupra noastr[. Deci.6. La acestea.patimile cu chip nevinovat . impertaganie.pAnATnt Nici Saul al nostru. ca o sabie. pentru cd.23. ca s[ nu mai fii rege peste Israil"3. ] t negi " I Regi 15.

m&rdria tot stdpdnl rdmdne.ttwAlAunrELE REGTLoR de popor $i am ascultat glasul 63 lui. regele sare de la pocdinti la indirdtnicia mdndriei. avdnd trebuinfi de ea" se desfatil mai mult l Regi 15. Maxim Mtrrhrisitorul o scurtii invdflturd despre puterea gi mdsura rugdciunii cdtre Dumnezeu pentnr oarneni. fric5 pe care o simtea inima sa. ca una ce nu omordse de la sine pe regele cel de alt neam. intr-altfel (adicd fdcutii pentru a[ii) e lucrdtoare cAnd cel ce are lipstr de ruglcirxrea dreptului s6vdrgegte faptele rugtrciunii."r Iatll. ba chiar 9i cele ce sunt una le desparte. prilejuiegte Sf. zdcend lenegtr gi fbri consistenfS. Temerea sa ins[ era pricinuit2i de acea lepddare de sus'. in loc de incerctrri in vederea ispdgirii. a I Regi 15. indreptAndu-gi viafa de mai inainte gi (astfel) fdcand tare cererea dreptului. aducdndu-gi in sprijin temerea sa de popor.30. cdnd rugdciunea nu cade de pe limbd numai ca un cuvint simplu. pe care l-am lepddat. unde e aplrare nu e smerenie. ca si nu mai fie rege peste Israil ? Umple cornul tiu cu mir gi du-te la Iesei din Betleem. . t Regi 16. . Atunci azis Domnul cdtre Samuil: "Pani cdnd vei tAnji tu pentru Saul. intre hottrrdrile Cdrmuirii de sus. Deci. cu Dumnezeu nu pofl face diplomafie saui compromis. hotirArea detrondrii. afirnci e lucrEtoare. intnrcdt o imputernicegte prin purtarea sa de bundvoie. deci nici mirturisire gi nici iertare."3. dupl cum 9i era de agteptat: omul cu inima implrfiti toate le vede impflrfite. sau ca o vorbd goald a gurii. gi indirdtnicia cdrmuirii de jos. 2lnlelepciunea lui Solomon 17."a TAnjirea aceasta a proorocului. ci e invioratii gi insuflefttn prin implinirea poruncilor... zicdnd: ee. nici mielugeii iubirii de sine. De acee4 cdnd vine din nou Sanuil gi vrea s6-l aducd la pocdinfd. l. Cici iat6-l fdcAnd desp[dire intre ponrnca Domnului gi cuvdntul proorocului. Ba se mai gi indreptdfegte.. nu omordse comutele mdniei. C6ci nu folosepte ruglciunea dreptului celui care..24-25. Deci. dar dd-mi acum cinste inaintea bdtrdnilor poporului meu gi inaintea lui Israil. a regelui. iar de la Dumnezeu vine. cici dintre fiii lui mi-am ales rege. "O rugdciune e lucrltoare c6nd e unitil cu faptele poruncilor.ca gi cdnd aceasta n-ar fi una gi aceeagi ponxrc6.fui gregit. t 3 ll-12.. Ridicn dar ptrcatul de pe mine. Sdritura care face pociinfa cu neputinfI.

Cel ce are trebuinfa de rugiciunea dreptului trebuie s[ n-o lase nelucr[toare gi nemigcati . cd nu voi auzi>>2. s I Regi 16. . Atunci s-a depdrtat de la Saul Duhul Domnului.Merturisitorul. si ceard mdntuire prin rug[ciunile dreptilor acela care-gi r4sfata sufletul cu cele striclcioase. t Sf.252. care suferea mult pentm poporul iudeilor innebunit de amdgirea dracilor. oprind pe slujitorul S[u de la pldnsul de prisos. intindndu-se cu voinfa. Despre cei ce cred cd se tndrepteazd din fapte. Filocalia. 7. gi s-a odihnit Duhul Domnului din ziua aceea asupra lui David. a luat comul cu mir gi l-a miruit. l. intrarip6nd-o cu propriile virtufi gi in stare sd ajungd la Cel ce poate sE dea iertare de gregeli. vol. in mijlocul frafilor sdi.pp. neavdnd in ajutorul plinsului siu indreptarea cuveniti a picdtosului. p.ii zice: (dan[ c6nd vei pldnge pentru Saul ? Cdci Eu l-am lepldat pe el. De pildn marele Samuil pldngea odinioard pe Saul care plcltuise. vol. Marcu Ascetul. idem. o Sf.254 gi ed. l. Cu adevdrat e o mare nesimfire. nu e auzit cind se roagd.F 64 cARAREA frr'pAnAtnr cu ptrcatele dec6t cu virtulile. De asemenea leremia.16. tntmcdt nu are ca putere a ruglciunii intoarcerea necredinciogilor iudei de la rdticire. I. cu ochi frumogi gi plIcut Ia fat{. trimis de Domnul. spundndu-i: <$i tu nu te mai ruga pentru poporul acesta gi nu mai veni la Mine pentru ei. ca sd nu zic nebunie. 1. dar nu putea str-L facl pe Dumnezeu indurltor. 299-300. ed. De aceea Dumnezeu l-a oprit $i pe el de la ruglciunea in zadar. precum tot aga de mare nebunie e s5. II. Vt*i. incdt gi slugile lui Saul i-au zis: ulatA un duh r6u trimis de Domnul te hrlbur["s. ceari iertare pentru faptele cu care de fapt se laud6. 2leremia t I Regi 16. Pe acesta cunoscdndu-l Samuil prin duh. gi-l tulbura un duh rdu. l2-15. Chiar de s-ar ruga un SfEnt pentru un asemenea pdcat al altuia" nu e auzit. care era un copil bilai."a Drept aceea Samuil a fost trimis la David.p. ca s2l nu mai fie rege peste Israil>>r.ci sd o facd lucrdtoare gi puternicE."3 Iar Sfbntul Marcu Ascetul spune toate acestea pe scurt: "Pdcat spre moarte este tot pdcatul nepoc[it.dacd nrdgte cu adevlrat cele rele . De aceea Dumnezeu.

5. di poruncd sI ucidl pe preolii Domnului. de-acum incolo. Clci prin ce l-ar fi putut zgudui mai tare spre intoarcere. 10. dar cu ordnduire dumnezeiascd David ii cruf6 viafa de mai multe ori. chiar c6nd grdiegte de bine nu mai are statornicie. Zguduirea aceasta are semnificatie gi urmflri. ba odatil chiar ii firrl suhla de sub cap. De aceea. Fapta aceasta a lui Saul dovedea nebunia minfii lui gi instr[inarea cu totul de pocdinfd. decit cu dovezile bunltiifii tui David.4.zute. fiindci lineau cu David. ca sI dezneticeasc[ pe om la minte.17-18. Mintea i se intunec6 din ce in ce mai mult. 10-12. Saul. cu r[zboi. iar altddati ii taie un col! de hain6. O minte intunecati n-o mai pofi crede.iwAtAmNTELE Trebuie sd aritim c6. Saul. eugetAnd sd-l pironeasctr de peret"t.cdci de doud ori a aruncat dup6 David cu lancea. Samuil proorocul moare. 2 in vremea r1 Regi 18. ceea ce ii atrage de la Dumnezeu nenorociri gi necazuri fird oprire. sfdtuitor nu mai are. "S-au adunat deci Filistenii"a impotriva lui Israil. acest dezechilibru cregte intr-un moment de spaimd gi. din toate timpurile se gtie cd atunci cdnd puternicii wemii ridicau m6na asupra slujitorilor lui Dumnezerl. 19. n-a mai dninuit puterea lor. muncit de diavol. cdci ocrotea pe David. vdzAnd tabera Filistenilor. iar al doilea. De aceea vin nenorocirile: cea mai de pe urmd cale ce-o mai are Dumnezeu la indem6n[. . Saul ins6. ajuns in stdpAnirea dracilor. 5l Regi 28.lucrul ucigaqului de oameni . stdp6nit de duhul r[u.l-20. dacd REGTLoR 65 ednd avea Duhul lui Dumnezeu n-a rrnrt sd se indrepte. I Regi 22. dacd nu chiar cu neputinfd. s-a spdimdntat gi s-a zguduit tare in inima luis. se rdscoald impotriva lui Dumnezeu gi a slujitorilor Lui. Se sdlbiticea gi asupra lui Samuil. celui ce-i crufase viafa de mai multe ori ?3 Dar o rninte nebund nu mai infelege cele bune. a I Regi 28. wSnd s6-i dovedeascd bunltatea sa" Dumnezeu ii ardtase cI nu-i wea moarteao ci intoarcerea. nu se mai poate sui sl priceapd din cele vdzute pe cele nev5. ceea ce slugile sale au gi ficu! ucigdnd in ziua aceea optzeci gi cinci de preo1i2. acum. dar n-a putut s6-i factr nirnic. Saul a adunat gi el tot poporul gi a fEcut tabdri. ' I Regi 24. odatd dovedea dezechilibrul lui nervos. umbla sd fac6 moarte de om . Aceasta e pedeapsa adusl de Dumnezeu peste indlrdtricirea inaintea unui trimis. Asupra lui David se pomegte cu oaste. ii va fi cu atdt mai greu sd se indrepteze.

gtiinduJ cI va face aceasta. incdt gi din morfi ar fi in stare s[ cheme pe aceia pe care nu i-a ascultat la vreme. Iatii in ce fel aduce Dumnezeu strdmtoarea peste om. Neascultitori. SPIRITISM La wljitoare. nu au parte de darurile sfatului. Iati pe fostul rege cdzAnd cu inchinare inaintea megtegugirii diavolului. oamenii tari de €p $i betegi la minte de fumul mdndriei. gi care a luat infiligarea lui Samuil. pentru ca indat6 si se stingd gi aceea. clci mintea lui nu mai fdcea deosebire intre bine gi r5. . Doar o ultim[ licdrire a lui Dumnezeu i-a mai r6mas. Saul gi-a schimbat hainele gi s-a dus la w[jitoare. ca sd merg la ea gi s-o intreb>. totugi. ca des6virgit si-l ingele pe Saul. gi Dumnezeu ii pdrdsegte gi-i lasd ln sfatul celui rEu.31. ca odlati. ] t negi 28. Dar cei ce pdnl acolo se indiritnicresc. "Cdci a intrebat Saul pe Domnul. nici prin prooroci.66 cAnanre lupAnATmr faptele lui sunt din ce in ce mai demente."l Dumnezeu. nu i-a rdspuns. plrlsit de Dumnezeu gi mergdnd la vrfljitoare. 'Luca 16. aga se prefuiasc[ sfatul. Iar slugile i-au rispuns: <<Este aci in Endor o wdjitoare>>. tot nu vor crede'2. Grigorie al Nyssei. intre Dumnezeu gi diavol. ucenifa diavolului. incet nnrnai mo{ii i-ar mai putea intoarce.6-8. care linuregte locul acesta . dar Domnul nu i-a rdspuns nici prin vis.u.dupd tAlcuirea Sf. p5r5sind sfatul cel bun dat la vreme. cu care lucra vrljitoarea. "chiar de va gi invia cineva din morfi. inc6t gi sfhrgitul i l-a proorocit. cere din modi pe Samuil pe care nu-l ascultase cdnd a trebuit. Atunci Saul zise slugilor sale: <C[utati-mi o femeie vrdjitoare.. care igi intinsese stdpdnirea gi asupra viefii sale. Iatii-l acum pe Saul.nu duhul lui Samuil a iegit din iad (degi in iad au mers toF drepfri Vechiului Testament afbrd de Enoh gi llie). Cici. ci a iegit duhul cel rdu.Aga a plfit Saul. cdci . nici prin vedenie.

$i va da Domnul pe Israil impreuni cu tine in mdinile Filistenilor. ni se pare nouE. a ajuns o adevtrratil mod[ de lume mare. 18. Zis-a (cel in chipul lui) Samuil: "La ce mI intrebi pe mine. pe cale. Se-ntdmplE" adic6. daci Domnul s-a depdrtat de tine gi s-a fdcut vrdjmagul tiu? 17. in nici un chip nu putem fi siguri de identitatea celui ce vorbegte sau scrie intocmai ca rlposatul. numai raposatul putea sE le gtie. $i a zis (cel in chipul lui) Samuil cltre Saul: "Pentru ce mi tuIburi ca s6 ies ?" Iar Saul rispunse: "Mi-e tare greu. ca pe cea mai adevfuatl descoperire de dincolo. cea mai megtegugitii substituire a persoanei. de aceea te-am chemat ca s[ m[ invefi ce sii fac ?" 16. ca amdgirea noastrd cea din bund credinld si fie des[vdrgitJi: iar noi sE credem o lucrare de amlgire. Dar pi ingerii rdi sau spiritele pot si le gtie tot aga de bine. de aceea Domnul face aceasta cu tine acum. Iatli de ce: Spiritul care vine nu poate aduce nici o probd indeajuns de convingdtoare despre fiinfa sau identitatea sa. In zilele noastre. Filistenii se luptE impotriva mea. Sd fim infelegi: Biserica nu tilgdduiegte spiritismul. vdzdnd cI cele mai l_ r- . ci-l opregte. iar Dumnezeu s-a depdrtat de mine 9i nu-mi mai rispunde nici prin prooroci. care e inlocuitd gi copiat6 intocmai intru toate. Domnul face ceea ce a grdit prin <<mine>>: Va lua Domnul domnia din mdinile tale gi o va da lui David. nici in vedenie. nici in vis. gi. e gi cea mai primejdioasd rdtiicire. Deoarece tu n-ai ascultat glasul Domnului gi n-ai plinit iufimea mdniei lui asupra lui Amalec. are vechime mare.IwATAUINTELE REGTLoR 67 1 Regi 28: 15. Poate ingira dovezi dup6 dovezi. mdine tu gi fiii tni vefi fi cu mine !" Agadal ftrr[delegea vorbirii cu mortii. sau spiritismul. 19. cum o gtiam gi noi. aretand cd gtie lucruri. $i. fiind cea mai sublire dintre am[giri. aproapele tiu.

imprumutarea puterii nervoase pe care o solicitd spiritele spre a putea comunica dincoace e mai mult o invoire la jaf pe socoteala sdndtdlii nervilor.cici tocmai asta e spiritismul. e gi aceasta: s-a b[gat de seamd cE practica spiritismului duce la nebunie. pentru care Biserica igi opregle fiii de la calea l6turalnicd a spiritismului gi a vr6jitoriei de toate treptele. care scrie sau vorbegte printr-unul din cei adunafi. sau prad6 nllucirilor care clintesc mintea din dreapta socoteald. Fdcindu-se cercetare undeva. trebuitoare spiritului de dincolo. Ciprian.e se invoiesc sd impnlmute din ei o anurniti putere nervoasd. adicd gi in altceva pe l6ngd Biserica intemeiatii de Dumnezeu. Cum se ajunge la nebunie e u$or de priceput: fiecare gedinld se poate face numai dacd tofi cei din adunaf. cdgtigdndu-fi increderea. ne poate sta mlrturie gi in privinfa spiritismului. dacd fii neapdrat la acestea. Acela igi pierde congtiinfa de sine in vremea gedinfei.rturie a nemuririi sufletului gi a invierii celei de obgte. ca o m5. iar unii cu adev[rat au grdit gi cu cei mutali de aici. cdnd arde intr-tngii iubirea de oarneni gi voiesc s6-i scape de vreo mare nedreptate ndpdstuiti peste ddngii: ei cer de la Dumnezeu mdrturia celui de <lincolo de morm6nt" Dar de la minunile lui Dumnezeu prin sfinfi gi pene la descoperirile spiritiste e tot atdta dep6rtare. te pofi pomeni cu sfaturi impotriva mdntuirii.70 de ingi la suti frcuserd spiritism.. fi le cere gi pe-acestea. care inainte de a fi cregtin era mare wljitor gi inqelItor de oameni. dar asta a fost din ing6duinfa lui Dr:mneze!. ba gi la viaJd i-au intors. nu opregte ispitirea de Dumnezeu . Viafa Sf. cdti de la sfinfi la ispititorii de Dumnezeu. jaf . Am putea fi intAmpinati de adepJii spiritismului cu cuvdntul cd dintre slinfi mul]i au grait cu ingerii. Iar cu vremea. dar numai ca. primegti fdri control cea nrni de pe urmb ingelare" Iar aceasta o p[tesc mai ales cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii gi umbl6 dupd miiastra ingelare ca s[-i pov$uiascd aceia cdtre lumea de dincolo. Ba. E gi mai ugor: spiritismul nu cere lupta cu sine insugi. Altii pricini. cade in transd. s-a gdsit cd. de teama sd nu te afli in gregeall. nu cere recunoagterea dirmnezeirii Mdntuitorului. intr-o casl de nebuni. Din cdnd in eAnd se arati intre oameni cit asculti Dumnezeu de sfinti. nu cere sfinfirea vieJii. gi ca o slavi cu care i-a cinstit pe sfinfi. pe ldngd toate aceste4 sd mai crezi gi in spiritism.FT 68 cARAREA tupAnATrct niultc clescoperiri se implinesc mai pe urm6.

inop.pot duce la dezechilibrul mintal. care s-a stins de nebunie furioasl intr-un azil de alienafi. prin ele insele. 92. sau nu ?" Unul rdspunde: "Nu cred cd gtiinfele oculte.. de Eglinton. incetul cu incetul. 314."2 Iatd rlspunsul unei orientaliste (D-na H. Vedeti ce viaf[ a avut Douglas Home. Aga incepe pe incetul sd se arate nebunia.96. Iatd c6teva rlspunsuri la intrebarea: "Dac[ gtiintele oculte . care e epileptic. aducefi-v[ aminte de Stade.una din cele mai insemnate in general . intemeietoarele spiritismului modern.p. P. Toate sfaturile lor nu sunt dec6t strigdte de alarmd impotriva ndvalei mullimii spre dezechilibrul mintal. dupd peste 40 de care duce. p. de cele mai multe ori flrd de intoarcere. * . pe allii mai tilrziula a nu se mai putea sluji de minte gi de nervi. ' Alajovanine. cdci tdlhlrite de spirite sl5besc Ai. spiritigtilor gi a cdtorva orientaligti de seam5. Amintiti-vd moartea . 3 H.. cele mai puternice medii au suferit de pe unna experientelor in sufletul gi in trupul lor. cele mai vechi medii. Philippe Encausse. Fdrster. oarecum ziclnd. cit. Blavatsb): "Cele mai bune.faimoasa gtiinfl a binelui 9i rdului . II."3 Un spiritist incercat (Stanislas de Gnaita) atrage aminte: "Po!i vedea cd nu tlgdduiesc cu prejudecati preful spiritelor. Dar e un lucru sigur cd mulfime de dezechilibrafi mintal sunt atragi spre practicarea gtiinfelor oculte gi nu-gi gdsesc in ele dec6t inrlutlfirea tulburdrii lor sau o tem6 pe care sI delireze.a lui Ch. Payot. care e atins de aceeagi boald. dacd cel ce le studiazd sau le practicI nu are tare intelectuale. Blavatsky. altfel decdt cealalt6 lume normald. Spre documentarea celor de mai sus. iqi schimb[ firea.tNvATavTNTELE REGTLoR 69 unii mai repedo. in Sciences occultes et disiquilibre mental. duc la dezechilibru mintal. Sciences occultes et ddsdquilibre mental. mulgumit5 acelor ingeri. primul mediu al Angliei din vremea noastrd.numai pentru conse- ' Dr. Paris. Gdndifi-vd apoi la soarta tristd a sirmanului Washington Irving. p. Cartea aceasta are meritul cd aduce gi rdspunsurile ocultigtilor. 1944. Eu judec aspru doctrina . aducem in sprijin cartea unui medic despre $tiinlete oculte Si dezechilibrul mintalt.wednicd de pl6ns .Iati in sfhrgit $i pe surorile Fox. ele au innebunit fbrd lecuire. $tiinla binelui gi a r[ului este plini de primejdii gi plina de curse. pe ani de <<raporturil> cu <<ingerii>>.. incdt toate le virc! printr-un duh str6in. ed.

Sau el intrd fdrl sd fi putut da afari niluca.116. s-a intdrit ca intr-o cetate.. Se poate intelege de I Stanislas de Gnaitao irrop.Sau rlm6ne larva stEp6nd pe trup.. adicd st6pinirea pe care anumite spirite o pot exercita asiupra mediilor. Cu atdt mai mult aplicafiile practice. cend iqi disciplinau ucenicii. dar stipdnul . cit. care.-l 70 cARAREA lvrpeMTu cinlele la care duce in chip fatal: promiscuitatea psihicd gi anarhia spiritual6.cd nu pot rtrmAne altfel . AIt spiritist (Allan Kardec) rdspunde cam aceleagi: "Una dintre cele mai mari primejdii ale mediumitE{ii (insugirea ce-o au unele persoane de-a intr4 chiar ftrfl voie.p. fiind alungat de pocdinfa omului uniti cu darul lui Dumnezeu. cd duhul cel rdu (recunoscut de noi prin muncirea unei patimi)."l REspunsul acesta indeamni la o legdturd. Odati' Mintuitorul atrlgea aminte celor ce se izbdvesc de rele. in acest caz elepot fi v6tilm[toare. il poate gdsi ocupat de o lanr[.p. Experimentatorul indrdznef. neavdnd acela unde petrece. 2 Allan Kardec. cit. monomania sau.. Unele din aplicafii sunt experimentele de disociere a personalitiltii. das6 aflE casa curati.. de aci nebunia. ca pe un cAmp de lupti: de aci lnainte ea va vegeta in acest trup gi asta e idiotia. ..umbl6 pustiu. nestipinitS. .minte4 suflehrl . inop. Ar fi interesant de gtiut intocmai ce inlelegeau Sfinfii Pirinfi. mai ia cu sine alte $apte duhud.insugire care e datoriti unei inaderenfe nomtale a sistemului nervos la lumea real6) e obsesia.sigur cd cele de pe urmn ale omului aceluia vor fi mai rele decdt cele dintAi. sau chiar bolnivicioasd.ll2. Trebuie cd aci e ceva mai mult decdt simpla imprEgtiere a fartenei. plecat de-acasd prin cine gtie ce excursii astrale dupd informaJii. in leg6trui cu spiritele . nu are nici un neajuns in ce privegte slndtatea moral[ a celor echilibra]i.. a luat organele in stilpdnire. care s-a instalat acolo. lesand gearnuri Si uSi deschise . . Deci. pe pufin. mai rele decdt sine gi se intoarce la casa de unde a fost alr:ngat.. Dar se int6mpld cI labaza acestor studii sd stea o tendinfi anormaltr."2 Un profesor (Laiquel-Lavastine) mai preciznazl gi alte laturi: "Studiul ocultismului. posedarea... multi sldbire aduce... cdnd vrea sd intre in trupul lui. ca sd spunem astfel. deprinz6ndu-i sd-gi aibl necontenit sufletul intreg acolo unde le era gi trupul gi sd se impotriveascl rdpirii minfri afare din trup.. Obsesia ane trei trepte principale: obsesia simpla fascinatia gi subjugarea.

iwAfAurNTELE REGTLoR 71 aci cdt sunt de vdti. care. cit. r-T .p. care intrd in jurisdicfia tribunalelor. ingii. Leadbeater. nebunii. Leadbeater). de cele mai multe ori debili mintali. A te arunca in experienfele acestea. la care spiritismul nu e decdt pricina ocnzionaldaapailiei delirului. foarte solemn. cdci am constatat personal. daci persoana vizatl. cit. W. gi acest fel de viafi este cdteodatil foarte riu. se afld. Rolul psihiatrului este si arate neajunsurile gi primejdiile sale. fiindcd inlesnegte izbucnirea delirului.. pe tof atenfi. l. frrI sd ai pricepere. p. 3. C. Printre mediile existente se pot face trei grupe: ingelItorii gi escrocii. iar dintre motivele mai putin serioase. Spiritismul este prin urmare plgubitor. ci poate aveaobaz5de adevlr.inop. Dar I 2 Laiquel-Lavastine."r Cel mai r6spicat strigdt de alarmi ii dd un magician gi orientalist englez (C. prin curdfia firii ei. I18. dintre cele mai serioase sunt durerile nemdngdiate pentru moartea cdte unuia din familie. in op. la ce urrrEri teribile se expune o persoani negtiutoare gi cu cdliluzA rea. * Semuind "motivele" care ademenesc oamenii spre spiritism.. este mult mai primejdios decdt jocul unui copil cu nitroglicerind"2 (dinamitd). nu sunt cdliuzifi de un om incercat. Aqa cd povestea cu vrijitorul sfiigiat de dracii pe care-i chemase nu-i numai poveste. cdnd wea si se joace cu aceste lucruri foarte serioase. intr-un delir sistematic. fac spiritismul sI intervie ca un izvor de elemente noi. care a ordnduit aga.mdtoarela subiectele a clror sintezd mintali e mai mult sau mai pufin insuficientd. Normal ar fi ca cei r[magi in viafa aceasta sd vrea s[ se refac[ gi sd se impace cu hotdr6rea cea mai presus de ei. W. la adlpost de inr6urirea lor.ll9. in urmltoarele cuvinte: "Mijloacele cele mai inaintate de w[jitorie (magie neagrd) pot da viaf[ elementelor anificiale puternice. dacd. sI nu se #duiascd si degtepte energiile acestea de temut. cr:riozitatea gi naivitatea. 2. Dar elementele acestea reacfioneazd cu o putere ingrozitoare asupra autorului lor. Fac.

se revolt[. refuzind alinarea pe care o d5 credinla cregtind.9i pentru asta are gi vreme gi ocazii . a: "Fiinfele dezndd6jduite.sau. Dragostea mirginit inteleasd intefegte gi prelungegte durerea. . care se d5 pe sine ba "arhanghel". socotind intors. tot confinutul subsolului persoanei rdbufnegte fbr[ stlvilar. . Ei vor sd treacd hotarul pus de Dumnezeu intre cele doud imp5rdtii ale viefii sufletului.in op. Tot cu acest prilej se mai nirneregte o observafie asupra spiritigtilor fErd voie. c&rd n-avem de-a face cu o persoand inclinatil spre credinfS. cu timpul. mai mult sau mai puFn cu sau firi voia lor: sunt o seamE de oameni slnitogi la aparenfS. cd unitatea persoanei omenegti s-a sfdrAmat. ' Dr. refuzd a se mulfumi numai cu mijlocirea Bisericii pentru sufletul lor.. ba cutare sau cutare sfhnt. care vorbegte cu ei ca atare gi. aceastd neastdmplrare chiar dovedegte dezechilibru latent. ne aflEm in fafa unei tragedii din cdmpul patologiei nervoase. Acegtia simt intr-ingii o a doua persoand. E limpede. nu vor sd intrerupd legdtura cu cei mutafi dincolo. Neast6mpdrarea lor ii pune in conflict cu Providenfa divin5. Cici nestEvilind-o cu resemnarea gi cu impdcarea stdrii de lucruri. teamd sau nebunie. unde sd se sfargeascd totul. aga cum acestea se deapln[ de la inceputul omului. acea a doua persoanS face pe unul din personajele mai de seamd ale istoriei. nu mai rimdne bietului indurerat nimic care s6-i ocroteasci mintea sdndtoasd. dar "lor le grEiegte duhul" multe prapdstii. sE nu mai fie ispitite la o experienfd costisitoare gi in acelagi ti-p periculoasi pentru sufletul lor tulburaf'r. cit. cenzura rafiunii nu mai functioneazd. sau mai bine-zis asupm celor posedali de spirite. se trezesc total absorbili de un atzre duh. iar de acolo atArnE de sindtatea nervoasd cdti" a mai rdmas. Suntem de acord deci cu "dorinla fierbinte" din concluzia unei teze de doctorat in medicind.nfi despre moarte gi viat6. Omul trebuie sd aibd o cunogti.242. iar pe deasupra.pe urmd trebuie s6-gi stdpAneascd durerea. fdrd exemplific5ri. Philippe Encausse. care pricinuiegte obsesii gi indrum5 la spiritism. in alte cazwi.p.72 cARAREA lnapAnATmr ei fac dimpotrivii: nu vor s5 se impace. iar starea asta nenormald ii poate impinge pann'la dezechilibru mintal . ba chiar gi numele lui Iisus Flristos il impnunutd. impinse de naivitate. care abia acum se manifestl pe "motivul" unei morfi in familie.

cit.. Pe cdt gtim.. nici fErd voie sd treacd peste prlpastia care separd pe cei r6i de cei buni. din scrisoarea sa c6tre Episcopul Teodosie: "S-a pirut unora dintre inaintagii nogtri cd acea vrdjitoare ar fi adus de fafE chiar sufletul lui Samuil. n-a putut nici cu voie. Chiril al Ierusalimului. un rdspuns ingeldtor la intrebdrile puse de el.eu personal nu cred in astfel de concepfii magice. cdt de mare este Samuil intre sfinti gi de condamnabil[ e fascinafia magiei. G6ndindu-m6 insd la prdpastia. printr-o manevraJe a vrljitoarei. intr-un gand. (parabola cu Lazdr gi bogatul)... supdrat proorocul pentru cd nu voia ca p[cdtosul sd fie dat pierzdrii. Nu primi nici mlcar sd auzi despre farmece. Fiind. cd s-a clscat intre implrdfia celor buni gi a celor r[i. astfel Sffintul Chiril al Ierusalimului strig[: "Fugi de orice lucrare diavoleascE...p. fdc6ndu-i sd i-o spund personal atunci c6nd l-a chemat. adic6.133. pentnr ca s5 vadd insugi Samuil cd apdrarea pe care a vrut s-o ia lui Saul a fost zadarnicL. intrucdt ar insemna cE s-ar fi permis diavolului si ueac6 el acea prdpastie gi sd mute pe acel sffint prooroc din mijlocul cetei celor sfinti in alt loc. cdci nici n-ar fi in stare gi nici n-ar wea s[ se amestece in cele rele. descdntece gi de faptele foarte nelegiuite ale celor care cheami spiritele !"r Iati gi cuvintul Sfhntului Grigorie de Nyssa. previn turma credinciogilor de ispitele iscodirilor ldturalnice. sau mai curAnd insugi Domnul patriarhului (Dumnezeu).. iardqi nu e posibil. a-- . de care ne spune Evanghelia. op.. . Nu da atentie La astrologi. adicd prin aceea cd a vrut sd afle. gi in sprijinul acestei pdreri aduc faptul cd fiind foarte impresionat Samuil de lepddarea lui Saul (de cdtre Dumnezeu) gi chiar c6utarea wEjitoarei s-a fXcut tot cu gAndul la Dumnezeu. de bunl voie. pe at6t sunt de convins ci in acea stare de odihntr completil in care se afla Samuil. ci cred cd singurul adevdr e cel descoperit de Sf.nu.fere voie . precum a zis acel patriarh.truvAf AnrnvrELE REcrLoR 73 rt Sfinfii Pirinfi. arltdndu-i prin vorbirea pAntecului cd proorocul ii este protivnic. drept aceea gi adaugd cd a permis Dumnezeu ca sd fie chemat sufletul proorocului prin acea artd magicd. Evanghelie. C[ci cine odatd petret Sf.. anume ci nimeni din cei condamnafi nu se mai poate ridica pane la cele ceregti gi nimeni din cer nu mai poate cobori in ceata celor rdi .

Cdnd deci s-a apucat si oficieze acel act magic Ai au apdrut in ochii femeii fantasrnele acele4 atunci diavolul l-a fdcut pe Saul s[ creadi cd acele aritEri ar fi insugi realitatea lor. e absurd mortilor. sau sI gi-l dobdndeascd" daci e bun. prin care s-a crezut cd s-ar putea evoca sau readuce la viaJi sufletele celor morfi. problema pe care o discuttrm ? intrucAt wijmagul firii omenegti e protivnicul nostm al tuturor. rlnindu-l de moarte. deci. oracole. ci numai ea. cercetarea mdruntaielor. el nu are alt gand gi alfii grUI decdt sI loveascd pe om unde-l doare. sd-gi lege nddejdea de anumite felffiiri mai deosebite sau de palpitlrile anumite ale ficatului. ghicirea in momente de transd. de la care gi cred c[ o dobdndesc.. Disperat in privinta mdntuirii sale. din cei ce se ingrijesc de cele trupegti. mulli se pasioneazA. pe care de altfel Saul nu le-a vdzut.. pentru a nu-gi anina oamenii privirile numai spre Dumnezeu. Ce insemneazA. Saul s-a dus la vrijitoare care-gi credea singurd gi-i credeau gi alli oameni cd i se arattr diavolul sub diferite contururi. pe atilta e de sigur cd omul cade in ghearele vicleanului gi ingelItorului diavol. ca gi clipirile din ochi.lr- 74 cARAREA ltrrpAnATrpI sd se spund cd ar trece de bund voie la cele rele. $i care alti ran[ poate fi mai mortalS pentru oameni decdt a-i indepdrta din apropierea Dumnezeului celui fbc[tor de viaf[ gi l6sAndu-i sd se rostogoleasci de bunl voie spre pierzare ? intrucdt. ndddjduind s[J poat5 evita" dacd e rdu.. toate acestea vddesc tot atdtea moduri de ingelare a omului de cdtre viclenia aceluiagi diavol 9i aceasta cu scopul c4 deptrrtAndu-se oamenii de Dumnezeu. Diavolul e cel care indeamnd pe cel ce obserryd zborul vulturilor. atunci cdnd impotrivd-i se rdsculaser[ strdinii cu toate armatele lor. sI cunoasci viitorul. sd caute vindecare prin diavol. tilm[cirea semnelor. mai ales ci . incitarea (ispitirea) zeitilii. inspirafia 9i alte multe. gi venindu-i atunci in minte cd Samuil i-ar putea veni oarecum in ajutor. deci. de aceea. mdrimea acelei prdpastii nu permite astfel de trecere. bdlbdiala care reiese din inflamafiuni ale ganglionilor. $i in ce fel e ghicirea prin care se lasd omul ademenit ca sd afle adevErul. vicleana fire a diavolului a iscodit o mullime de chipuri mincinoase de a cunoagte viitorul. cum sunt: ghicitul din zborul pds6rilor.. Una din aceste felurite ingellri este deci gi vorbirea din stomac sau pitonia. Dar chiar dacd ar avea de gdnd aga ceva. chemarea ce in bine.

. Ioan 8. l9). Calitatea literartr" fondul.s. el a fost acela care impreunl a luat gi pe alte spirite spre a ingela pe acea femeie gi prin ea gi pe Saul. i s-a spus cd s-a ardtzt acea figurd (a lui I 4074t4. indlfimea g0ndirii. printr-o conjuncturI verosimil[. atunci ce s[ zicd Ia aceasta adevdratele slugi ale textului Scriptruii? CdL s-ar fi ardtat insugi Samuil gi cd intr-adevdr vrdjitoarea a vdzut nigte zei ridicdndu-se in sus ? Cunoagte gi Scriptura pe diavol.95. Aceste comuniciri.le-a descris 9i haina in care ar fi imbricafi gi le-a invitat gi glasul lor gi vorbirea in chip profetic. crezdnd acum cu tirie ci de fapt nu s-a ingelat prin viziunea femeii. mai ales cele care se dau pe sine a fi din partea sfinfilor sau chiar ale M6ntuitorului insugi. Dupd ce ea a zis cd vede nigte zei inIllandu-se gi un blrbat in picioare imbr[cat in douE haine. .imbrdcdminte care nu era deloc necunoscut[ femeii. ci numai tatil minciunii2 gi hristogii mincinogi3. atunci cum ar fi fost posibil sI stea impreund cu el un om vinovat de atAteacrime (Saul)?"I in wemea noastrd circul[ multe cflrli care cuprind comunicdri de dincolo. col. Migne. 3 Matei 24. spun6nd adevlrul atunci c6nd a zis: <dvldine tu gi fiii tdi vefi fi cu mine>> (I Regi 28. Puse pe doud coloane. totul dau de gol un fals neruginat gi nemaipomenit de indrdznef. Grigorie de Nyss4 Epistola catre Teodosie.twAtAuwrELE instrgi imordcimintea sub care REGTLoR 75 Samuil).44. 2 Sf. ca pe ceva ce reiegea logic din faptele ce se intAmplaserd. atunci cdnd zice: <Toli dumnezeii pIgdnilor sunt idoli> (Ps. cu o paginl din Evanghelii. P. De altfel acel spirit diabolic s-a dat de gol flrd sd wea. viitorul. anunf0nd. se potrivea cu aceea pe care o cunoscuse Saul. in acea vorbire din stomac acele spirite diavolegti au fbcut pe femeie sd spund cd sunt zei. pe care nu cred s6-1 poatii face sufletele celor mutafi de la noi. aceste splendide platitudini gi rn6runfiguri. 5). fdrd voie ne conduc la comparafia lor cu Sfintele Evanghelii. Dar dacd ar fi fost insugi Samuil. fapt care a fdcut pe acesta gi mai mult si se mire.G. Ori sufletul lui Samuil sd fi petrecut impreund cu idolii ? 36 nu fie ! Ci spiritul de care vrdjitoarea era continuu stilpdnitS. 45. sublimul gi ridicolul sunt gi mai evidente. La o atare confruntare se dau de gol. pe care o indicau aparenfele.

Taina fbrddelegii se infiripeazd. Lupta contra lui Saul ajunsese cumplitd. 9. cele inchise in zile viitoare. care lucra prin vrajitoare. PLATA DIN URMA A NEASCULTARII Iar acum... cdci se temea .76 cARAREA fnapenATnI Biserica e datoare sd-gi crufe fiii de ispita cdderii intre tdlharii cei de duh. fiindc[ n-au primit iubirea adevIrului. ci au indrdgit nedreptatea. ingeldndu-l cu chipul lui Sa:nuil. 10. $i sd cadd sub os6ndd tofi cei ce n-au crezut adevlrul. pentru fiii pierz5rii. ca s[ se " mAntuiascd. 12... mirturia Scripturii despre vinovdliile pi plata pe care gi-a luat-o Saul pentru neascultare gi osteneald la vrljitoare: i se implinesc cele zise de duhul minciunii. insotit5 prin tot felul de puteri gi de semne gi de minuni mincinoase. ca sd nu vind acegtia sd md ucid[ gi sd-gi bati joc de mine". ca sd dea (dar) creztrmdnt minciunii. . iscoditori gi ei de taine: 2 Tesaloniceni 2: 7. Pentru aceea Dumnezeu le trimite amdgiri putemice. Purtdtorul de arme insd n-a voit. gi arcagii il lovird pe acesta" care fu greu rdnit. 4. Astfel: I Regi 3l: 3. dat Tesalonicenilor. . de aceea opregte lucrul acesta gi-gi previne credinciogii cu sfatul Sfrntului Pavel. $i de am6giri nelegiuite. 11.Ivirea "aceluia" va fi prin lucrarea lui Satan.. Atunci a zis Saul purtitorului slu de arme: "Trage-Ji sabia gi mI strdpunge cu ea. Cdci cale nedreapt[ indrdgesc tofi cei ce iscodesc ldturalnic tainele lui Dumnezen.

C[ci ucigagii de sine nu au iertare. iar Biserica e opritd si se roage pentru iertarea lor. nici in veacul ce va sI vie. incepe calea pierzdrii care-l duce pan[ in fata mortii. dar n-a vnrt sd vie. $i iarS$i mirturisim: cd Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. V[zend purtitorul de anne c[ Saul a murit. prin care iadul ii inghite fbr6 de intoarcere. cad din gregeli in gregeli. " Iati curn. a alergat la o vrdjitoare cu intrebarea sa. pentru aceeaqi pricina m[rturisegte c6: "Preotului ii va lipsi cunogtinfa legii gi bltrdnului sfatul"r..-G- _-- '''''. lipsit de orice pietate gi prdbugindu-l in pierzarea vegnic6. neprimind luminile sfatului. Iar Scriptura. Iuda a infeles. peste care vin necazuri din ce in ce mai mari. De aceea a gi fost el omordt gi domnia a fost dat[ lui David.26. fiul lui Iesei. cei neascultdtori se aruncd in deznddejde gi in omorArea de sine. Dumnezeu il chemase. 5. pe care o fdcuse el inaintea Domnului: pentru cd n-a pfuit cuvdntul Domnului. b. din neascultare gi nepociinfd. dar. $i n-a cIutat pe Domnul. dac[ n-a vrut sd infeleag[.tNvalAuruTELE REGTLoR 77 cumplit" Atunci Saul gi-a luat sabia gi s-a aruncat in ea. s-a aruncat 9i el in sabia sa gi a murit cu el.- . I lezechiil 7. I Paralipomena 10: 13. precum gi toli oamenii lui. 6. Chiar pe Saul. iar sub povara durerilor.. dar gi aceea au mai zis. 14. Iat[ cum cei cu mintea plind de fumul mdndriei gi al iubirii de sine pan6 la moarte. Iati de ce au zis Pdrinfii cd plata neascultirii e pierderea mdntuirii. Aga a murit in ziua aceea Saul gi cei trei fii ai s6i. nici in veacul de acum. Aqa a murit Saul pentru nelegiuirea sa. gi purtiitorul de arme. c6 pentru inmullirea neascultini a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni..

care n-ai ficut un pdcat atAt de mare. diavolul nu sunt subiecte sEn[toase de gdndire. sI nu te mdntuiegti? "Ce ptrrere ai despre Nabucodonosor? N-ai auzit din Scripturi ci era sdngeros.t Totugi. N-ai auzit cd a sfdrimat ilastiriul prin care vorbea Dumnezeu ?E CA a cdlcat in picioare catapeteasma sfinfeniei ? Cd a luat altarul tibniierii gi l-a dus in templul idolilor?e Cd a furat toate darurile ? Cd a ars templul din temelie ? De ce pedeapsd era wednic Nabucodonosor.departe de acest gdnd. a 25. Regi 21. iat[ cum Sfantul Chiril al Ierusalimului ridic[ moralul credinciogilor.78 cAnqREe lupAnATrer TTRAI. nidejdea. vorbind despre agteptarea rdbddtoare a lui Dumnezeu dupl intoarcerea picdtosului: "$i Manase a fost un om al fdrddelegii.it cd a sfrrdmat heruvimii ? nu vorbesc de heruvimii spirituali .TI N pocAnqTA O mare parte de oameni cad in dezirddejde in privinfa mintuirii lor. pentru cI a ars cele sfinte. R[ul. 5Ieremia T . plcatul. 3 64 eDaniil l. Manase a folosit incercarea nenorocirilor suferite spre a se vindeca prin pocdinfi. nimicul. chipul bun e. 24 4 Regi I Ewei 1t. a ttliat cu ferlstrlul pe Isaiar. Fiindc[ vorbim de inv6fimintele regilor. dupl ce acesta gi-a vtuut copiii injunghiati ? N-ai ar. cdci imbolndvesc rnintea prin asocialie de idei. pentnr c[ a dus in robie pe poporul iudeu. din morminte oasele impdrafilor?5 N-ai auzit cd a dus in robie poporul iudeu? N-ai avzit c[ a scos ochii imp6ratului6.22.16. Regi 25. iar Domnul l-a ascultat gi l-a adus inapoi in regatul siu>3. dimpotrivi. sIegire 25. 2. l. oare tu. Z laralipomena 33. s-a p6nglrit cu tot fetul de slujiri idolegti gi a umplut Ierusalimul cu sAnge nevinovat. pentm cd a Iegire 25. 8. Banrh 2.12-13. sd nu presupui aceasta. cdnd a fost dus rob in Babilon.r. silbatec ai cd avea voinfd de leu ?4 N-ai auzit ci a scos afard. pentru c[ a orbit pe implrat.24. Poc[infa trebuie sd fie o inseninare din ce in ce mai mare a sufletului gi a sflnitifii intregi.18-20.ci de cei sculptafiT.7. Dacd cel care a tiiat cu ferdsffiul pe profet s-a mAntuit prin pocdinfd.37.l-20. omule . in adevir Scriptura spune: <<Manase s-a smerit inaintea lui Dumnezeu gi s-a rugat. Deanddejdea e un chip gregit de meditalie asupra relelor fdcute.

Mdnca iarbl ca boii.pp.79-80. dar s-a mirturisit. degi a vdzut mai-nainte roua stingdnd focul. gi mintea imi veni din nou. este grabnic a ierta gi zlbavnic a pedepsi.. Chiril al Ierusalimului. eu. cind s-a cdit de cele ce a f6cut. Avea pir de leu. c6nd L-a cunoscut pe Cel Prea inalt.29. iar puterea mea a crescut gi mai mult. care te pocliegti.30. c[ci era ca o vita care nu cunogtea pe Cel ce i-a dat impirdfiat. Nabucodonosor. idem. Trupul lui s-a vopsit cu routr2. laud. 6 Sf. cdci rdpise cele sfinte. Toli locuitorii p[mAntului sunt socotifi ca o nimica gi El face ce vrea cu ogtirea cereascd gi cu locuitorii pdmAntului gi nimeni nu poate s6-L impiedice la lucrul Lui 9i sd-i zic6: <<Tu ce faci ?> in acelagi timp mi-a venit mintea la loc . cici ca un leu rtrpea gi urla. 3. se biciuia ca sE se mdntuie. inalf gi pream[resc pe tmpiratul Cerului: toate faptele lui sunt adev6rate gi cdile lui drepte. Daniil 4. gi am binecuvdntat pe Cel Prea inalt gi Celui vegnic viu i-am adus laudd gi preamdrire: cdci puterea lui este putere vegnic[. care a fEcut atAtea fErddelegi.hrvAffumvrEt. totugi n-a crezut'. iar pe cei ce umbltr mindri poate s[-i smereasc6. 84-85.. Chiril al Ierusalimului.E REGTLoR 79 pus vasele sfinte in templul idolilor? Oare nu era wednic de mii de ori de moarte? "Ai vfuut mirimea nelegiuirilor !? Vino acuma sI vezi iubirea de oameni a lui Dumnezeu ! Nabucodonosor s-a sdlbdticit. "Cum oare ? Pe Nabucodonosor.31-34. atunci Dumnezeu i-a dat inapoi demnitatea implriteascI."5 "A$adar. am ridicat ochii mei la cer. iar impirlfia lui peste vdrste gi vArste. nu-fi d[ iertare plcatelor gi imper{ia Cerurilor. Nabucodonosor. o Sf. Nimeni sd nu piardi nddejdea mintuirii sale !"6 2 3Daniil Daniil 4. 9i . locuia in pustie.gi sfetnicii mei gi dregdtorii cei mari m-au chemat gi impnrnfia mi-a fost datd in st5pAnire. Acum eu. cit. l-a iertat gi i-a dat impdrdfia. pentru c6. cAnd i-a iniltat lui Dumnezeu glas de mulfumire. iar fie. Avea unghii ca de leu. 5 Daniil 4. daci vei trdi in chip wednic ? Domnul este iubitor de oameni.20-27.pp. se intdmpld?-4 "$i dupl trecerea acestei wemi. I lGff:: . cdnd gi-a cunoscut propria sldbiciune.9i spre faima impIrdliei mele mi-a venit iaragi mfuefia gi strllucirea .83-84. op.

III CELE $APTE SURLE .

Eu Te-am preamlrit pe Tine pe pdmdnt. Iar viafa vegnicl aceasta este ca str Te cunoascd pe Tine. Iar despre tot focul cu care tanjegte inima lui Dumnezeu dupd noi. in societatea omeneasc4. este gi rug6ciunea celei mai aprinse iubiri vdnfie vreodatl pe pdmdnt. adev6ratul Dumnezeu. rnind sd ne atagit spre Sine. cu slava pe care la Tine am avut-o mai inaintedeafilumea. . pe care L-ai trimis. scrie: Ev.ne ajutit sI intrezdrim neasemdnata strtrdanie a lui Dumnezeu0rrul ca str ne cagtige fiinfa intreagi pentnr mfrntuirea cu carc a venit in lume. $i acum. Cuvdntul acesta . Tu.DUMNEZEU SE ROAGA. sosit-a ceasul ! Preamlregte pe Fiul Tlu. ca viafl vegnictr sE dea la toti pe caf. Ridicdndu-$i Iisus ochii spne cer a grdit: Pdrinte. Mdnhritorul incd are un cuv6nt de acesta de pe urm5. care. Ioan. cele mai cuprinz6toare cuvinte ale oricdnri om sunt cuvintele lui de pe urmil" intrucdt le spune cu cea mai ad6nc6 dare de seam6. ca gi Fiul sd Te preamdreasc6. 4. Aproape intotdeauna. 5.. 2. P[rinte. Ioan 17: 1.totodatil nrg5ciune . in acelagi thp. 3. la Tine insufi Md preamiiregte. lucrul pe care Mi l-ai dat sd-l fac. gi pe Iisus llristos. singurul.. Precum l-ai dat stiipdnire peste toati fdptura.e I-ai dat. l-am sEvdrgit. ucenicul iubirii.

. gi Eu i-am trimis pe ei in lume. iar ei au primit gi au cunoscut cu adevdrat cE de la Tine am iegit. ca bucuria Me s-o aib6 deplind in ei. Pdrinte Sfinte: pe care Mi i-ai dat pdzegte-i intrr numele Tdu. ca si fie una" pr€cum suntem gi Noi. 14. pe cei ce Mi i-ai daL intnl numele Tdu ii peznan. dar ei sunt in lume gi Eu vin la Tine. Acum dar. gi au crentt cd Tu M-ai trimis. $i pentru ei Eu Mi sfinlesc pe Mine insumi. 7. 19. Cuvdn- tul TEu este adevdr. cdci ei ai TIi sunt. 15. gi cuvdntul Ttru l-au p5zit. vin la Tine gi acestea le grdiesc in lurne. dar lumea i-a urer firndci nu sunt din lume. le-am dat lor. ci pentm cei ce Mi i-ai dat. 17. Ciici cuvintele pe care Mi le-ai dat. Nu M[ rog ca s6-i iei din lume. Cand eram cu ei in lume.r- 84 cARAREA lupAnATmI 6. Aratat-am numele T6u oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie. Sfinfegte-i pe ei intnr adevitrul TEu. 13. Eu pentnr acegtia ME rog. Ei nu sunt din lume precum nici Eu nu sunt din lume. ci ca s6-i pdzegti pe ei de cel viclean.i astfel i-alrl pant cd n-a pierit nici unul dintre ei. I l. ca sE se implineasc5 Scriptura. 10. Precum M-ai trimis pe Mine in lume.Mutt nu mai sunt in lume. Acum au cunoscut cd toate cdte Mi-ai dat de la Tine srlrrt. 18. 8. precum nici Eu nu sunt din lume. Cuvdntul TIu le-am dat lor. fErd numai fiul pierzerii. . 9. 12. 16. ca gi ei sE fie sfinfifi in adev[r. nu pentru lume ME rog. $i toate ale Mele ale Tale sunt 9i ale Tale sunt ale Mele gi MA preamdresc intnr ele.

ca Si ei sd fie una tntru Noi. cum M-ai iubit pe Mine. L-- . ci Si pentru cei ce vor crede tn Mine dupd cutdntul lor. implrAfia viefii vegnice s-a propovlduit gi e deschis[. Trebuie. dup6 cum Tu. aceia pe care Mi i-ai dat voiesc ca unde sunt Eu sd fie gi ei impreund cu Mine ca s6 priveasc6 mtrrirea Mea. 25. Dar nu numai pentnr acegtia MI rog. ca sdfie tn una destlvdrSili. ca iubirea cu care M-ai iubit Tu siifie tntr-tnSii Si Eu tntru ei. 26. pe care Tu Mi-ai dat-o. trebuie sE o cunoaqtem gi sI o trdim cu Dumnezeu. ca sd se arate in noi viafa dumnezeiascE. Plrinte drepte. dup6 grosimea de ureche la care au ajuns supugii lmpAr6flei. ci Eu Te-am cunoscut gi au cunoscut gi acegtia cd Tu M-ai trimis. adic[. dar lumea pe Tine nu Te-a cunoscut. 24. 23. Agadar. gi sd cunoascd lumea precum cii Tu M-ai trimis gi i-ai iubit pe ei. supugii insd tare greu s-aduni ca sd fie un4 de aceea trebuie r6sunet de surle. ca sdfie una. a$a incdt lumea (vllzdndu-i una) sd creadd precum cd Tu M-ai trimis.CELE $APTE SURLE 85 20. Eu intru ei Si Tu intru Mine. Pdrinte. Iar. incd din viala aceasta wemelnicd. aga s[ nu se afle nici intre cei ce-L au pe El ca temelie a viefii. P6rinte. intm Mine gi Eu intm Tine. O. pe de altii psrte. 22. precum nu se afld wajb[ in Dumnezev. pe impdrat il cunoagtem 9i iubirea I-o gtim.precum gi Noi una suntem. Ca toli sd fie una. ca si ne mdntuim gi sd mogtenim cu Dumnezeu viafa vegnicd. . incdt uimegte lumea gi o silegte sd recunoascl intr-aceasta fapta lui Dumnezeu. str fim strIbetuti gi locuili de Dumnezeu. Starea de pace cu toatii fdptura e o minune aga de mare. ArAtavam numele Tdu gi-L voi ardta. cdci M-ai iubit pe Mine mai inainte de intemeierea lumii. $i mdrirea pe care Tu Mi-ai dat-o le-am dat-o lor. 21.

Iatii cdteva dintre ele: 1. gi pogoard pe 2. dar nemnritori cu firea cereascd. minuneazd lume4 gi o silegte sd cunoascd pe Dumnezeu din fii. cdci fiii unili in iubire trliesc in El gi aratii in lume cap5tul p[mintesc al impdrd]iei ceregti. Chemarea din afarla cuvdntului. DacI ndzuim spre Dumnezeu. sE prindi gi societatea omeneascd in aceeagi iubire Treimicd. Drept aceea. pane atunci tot pe afard ne finem de rostul la'care wea Dumnezeu sd ne ridice. prin mai multe surle. prin semnele mai presus de fire. prin necazurile morfii. iar dacd inclinEm spre firea pieritoare.dptrui ceregti. pe El il mogtenim gi viafa vegnic6. in care se rezuml toati sffidania lui Dumnezeu. O cunogtinfi sigure despre acestea . Tatitl. Fiul gi Drhul in fii. Cdci noi suntem pieritori cu firea ptrmdnteascI. dar sE ne mdntuiascd nu poate fllrd noi. Pane nu recunoagtem c[ avem indoitd fire gi indoitli viafd: una plmdnteasc[ gi alta cereasc[ fdrd de sfhqit gi incepdnd de aici.inclind inim4 sau dragostea. vegnicia noasffi ins[ de noi atArnd unde s-o petrecem. Chemarea 3. in tot felul ne cheam[ ca s6-L cunoagtem ca Tatit Si pe noi intreolaltf. Chemarea lduntricd a congtiinfei. ceea ce c6nd se implinegte. si ne ordnduim viafa. Ne-a adus Dunnezeu din nefiinfi la fiinp.lE 86 cAnenpe lprpAnATu N-ar trebui decdt s6-L recunoagtem tofi pe Dumnezeu ca Tati gi cd noi tofi ii suntem fii gi. . Trebuie se Stim tofi supugii imperefiei cI suntem f. Chemarea 4. trimise wemel:nic in corturi plmdntegti spre o mare probd gi anume: sd vedem gi sd se vadi incotro inclindm cu inima gi mintea. potrivit cu aceasti cunogtinfd. prin necazurile viefii. cu incepere de aici.iar credinfa ajutii gi duce la aceasti siguranJe . Chemarea 5. gi inspre ce inclindrn ac?na sd avem pentnr totdeauna. ca frafi li fii ai aceluiagi Ptrrinte. Dumnezeu igi cheam[ copiii prin mai multe graiuri. vom pieri de la fafa lui Dumnezeu 9i cu cel rdu vom petrece fdrd de sffirqit. Iar pe fii Drmnezeul iubirii ii leagd intreolaltil ca sE fie una. ca sd implinim cu toatii voia porunca cea rnane a iubirii. Aceasta e pe scurt voia Tatiilui gi rugiciunea Fiului. Cgci firuI iubirii ridic5 fiii spre cerescul Tat6. La aceasttr trlire a vietii vegnice.

de la Dumnezeu. Glasul congtiinfei insd" fiind gi capItul lui Dumnezeu din fiii Sd. s-au pomenit cu o rdbufrrire ndprasnicl a congtiinfei bolnave. pe care o auzi sau infelegi cd vine dinlEuntru. rupdnd toate zAgazrnle flrddelegilor gi azvdrlindu-le pe toate in fata lor. Chemarea prin chinr:rile de pe urmi de la Antihrist. dar totugi de dincolo de tine.2s. Prin pdcatele noastre. in r6utatea necredinfei care i-a cuprins gi li se pare cd abia acum au ajuns la "adev[r". Infelegem. o chemare lind. ingrlmddesc nigte v6luri peste ochiul acesta. Patimile. gi ne va btrga in chinurile iadului. prin firea sa. sunt Dumnezeu gi omul. C6ci cu rMatei 5.CELE $APTE SURLE 87 6. cap[tu] omenesc al congtiinfei noastre s-a imbolnlvit. Chemarea la Judecatd. incdt abia se mai aude. Cum it 't aa aga mI vede . cum se face cI s-a intunecat Dumnezeu a$a de tare tn ochii p6cf. cdnd indiirdtnicia firii s-a mai stins. toatii wemea viefii noastre pdmdntegti. prin urmare. mai cltre capItul zilelor. Atunci gi Dumnezeu se stinge din ochiul nostru incdt ne piue cd nici nu mai este Dumnezeu. .$i. la fel. la fel. 7. nigte solzi. reaua voinfd gi peste tot p[catele. cdtl weme suntem cu el pe calel. care-i sting graiul.newdnd sd gtie de Dumnezeu . nu va putea fi in6bugit mereu. drumeti prin viafa aceasta. dar mai ales neb6garca in seamd a acestui glas. iar dac6 nu ne implclm cu pdrdgul acesta.vedere deodatd dinspre dou6 pa4i. GLASUL CON$TIINTEI E un grai tiicut.a$a simt cE md vede . cd El va asculta pdra gi-i va da dreptate. avem cuvdntul lui Dumnezev.togiloq incat acegtia ajung de bun6 credinfE. insugi cuvAntul con-gtiinf5 insemneaz6 a gti imprewrE. inc6t gi somnul le-a fugit. Odat5 gi odati incepe s[ strige la noi. Sunt oameni care s-au invechit in rele . Prin urmare cugeful sau congtiinfa e ochiul cu care vede Dumnezeu pe om gi acelagi ochi cu care vede omul pe Dumn ezeu. iar la unii le-a fugit gi mintea. Iar cei ce gtiu impreund. pArdndu-ne inaintea lui Dumnezeu 9i inaintea noasffi de toate fdrddelegile f6cute.

ca s6-fi pui nddejdea tn om. wdnd-newdnd.TNDERE Larrra vietii gi g6l[gia grijilor degarte strigd oamenilor in urechi nevoile lor p5:n6ntegti. biruinfa asupra morfii. le rdnduiegte gi chemare dinafard" prin glasul slujitorilor Sli. dar nimeni. Cdci Iisus ardea de mila lor. e drept chema gi cu glasul dinafarg. milostivul. tnduplec6nd pe oameni sd se adune cu felul de viafd in lara de obirgie gi la masa impdratului. gi nu te lasd sd pleci fara sa vez). El a propovdduit.. unde te vei duce. ca odatd sd vadE fiecare. au propovtrduit pe impdratul Cerurilor. mai tare decdt le strig6 glasul congtiinlei trebuinfele lor vegnice. prin lege gi prooroci. CI{EMAREA CTJVANTULTn $r TACEREA TRASA LA RASPI. imper6fia Cerurilor gi. inci de aici. ca s6-L pe Dumnezer ca Tatd. nu purtem preofia noastr6. prin credint5.Iar la plinirea wemii a rrenit la noi oarnenii insuqi Dumnezeu-Fiul sau Dumnezeu-Cuvdntul. vestea gi descoperirea celei mai mari bucurii de pe pnm6nt. ci te cheamd Domnul ca s5-fi strlmufi viafa ta de om. binevestindu-ne.F cAnennn lvrpAnATrer 88 adevirat a fugit mintea omului care o viatd intreagtr nu face altceva decdt sI stingd glasul congtiinfei. ceea ce trebuia. Prin preofi nu te chearnd omul. Oamenii abia mai aud cele de dincolo gi li se par departe: surzenia tot mai mult se intlregte gi chemarea linl nu se mai aude. n-a greit mai tainic. ca sE nu-i piardl in fdrddelegile lor. care nu strdmbau chemarea lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu. Noi. De aceea nu vrea Dumnezeu sd iegi din viafa aceasta" fdrd sE gtii gi tu cE fi-ai omordt sfatuitorul cel mai bun. ce-l aveai la indemdnd pretutindeni.iar p" ei ingigi ca fii gi fra1i ai Sdi ? Iisus. adicd prin congtiinfe mai curate. Cine cunoascEi a chemat pe oameni mai duios decdt lisus. Aga sunt tocmite lucrurile. niciodatS. sd vadd totdeauna. ca un Dumnezeu. Ucenicii SIi de atunci gi din toate wemile. incd de demult i-a chemat Domnul pe oameni prin preofi gi levifi. ca El. slujitorii SEi. prin slEvita Sa inviere. sau preofia . ild de-a drephrl congtiinJei chemarea Tatiilui cdtre fiii Stri.

ci purtlm gi propovdduim preofia imp[r[teascd a lui Iisus Fkistos. ci voia lui Dumnezeu care strigl cltre oameni. le rdnduiegte o chemare mai tare. singurul care are dreptul sE Se propovdduiascl pe Sine. Necazurile pentru ptrcate gi necazurile pentnr Evangheliel. gregind omul cu toatii voia sa. Prefuiegti un lucru cAnd nu-l mai ai. Rispunderea lor e limpede gi ticerea fdrl apdrare. iau pe oameni mai aspru dintr-o altii parte. ci Dumnezeu preamilostivul igi cheamd copiii. ci urmarea gregelilor noastre.-____-7 . au darul s[ fie crezute de cel ce trece prin ele. nu-i poate chema nimeni de pe lume.CELE $APTE SURLE 89 legii vechi. Deci I I Tesaloniceru2. Deci nu chemlm pe oarneni cu chemare de om. silindu-i s6-L caute pe Dumnezev. inc6t ani de zile nu ajung. decdt sil-gi indrepte purtirile dupd voia lui Dumnezeu. Iatd pe cine urmilm. Iar omului care vrea sE iasd din ele nu-i r6mAne alti cale. o chemare mai tare. Pe sfinfi nu-i gtim. ascultdnd preo]ii cu congtiinfe luminate. l---- __. fiindc[ ochiul congtiinfei gi-a mai pierdut vederea gi nici urechea nu intelege chemarea cuvAntului ce-gi are obdrpia de dincolo de vorbe. prin usturimea lor.2. rumare pe care inglduie Dumnezeu s-o gustiim spre infeleptirea noastr6. intrl sub alte stiipAnire. fiind in stare s[ ne mdntuiascI._-_. Dar. ci Dumnezeu Se propovdduiegte prin noi. gi care. Sunt doud feluri de necazuri. cum a zis oarecine: calea cea mai lung6 pe pdmdnt e de la urechi la inim6. Necazurile viefii ins6. CHEMAREA CARE USTURA Mai tare gi mai duios de cum a chemat lisus pe oameni. ca s[-i dai de cap6t. Necazurile nu sunt fapta lui DumnezerJ. Nu e graiul omului. Dumnezeu milostivul. De aceea. prin graiul omenesc al slugilor Sare vdzute. Nu ne propovdduim pe noi.gi de cele mai multe ori libertatea congtiinfei . ca sd nu piardd pe oameni.bunuri fdr[ de care se simte in multe chinuri. Arn mai putea ad6uga c6. dar pe cei datori cu cuvAntul ii gtim. Aci vorbim numai despre necazurile viefii de pe unna pdcatelor. din sfinfi. rurde i se furd gi-gi pierde multe insugiri sufletegti .

Socotifi acum. I. dar r6m6n mereu dovada cd noi silim pe Dumnezeu sI ne batS: Levitic 26. Capete despre dragoste. rdzboaie gi vdrsare de sdnge. strAmtor6ri 9i ndpaste. vefi mdnca pdinea voastrl cu mulgumire gi veli trdi in pdrnintul vostru Pdrd primejdie. ed. c6 oamenii nu vor sd infeleagl la ce imbldtealI de necazuri ii duce iubirea de picate. 5. 6. voi alunga fiarele rele din pdmdntul vostnt gi sabia nu va trece prin pdmantul vostru. bltaie intre plrinfi gi copii. . ce nu s-au mai pomenit: toate.Vd voi da ploaie la weme. wajbe intre oameni. p. Filocalia.64."l Pe pricina suferinfei iati un schimb de cuvinte intre Dumnezeu 9i om: Omul se roagd de Dumnezev s6-l scape de necazuri gi Dumnezeu se roag[ de om s6-gi schimbe purtdrile. ci intreabd-te pentru ce a venit ? gi vei afla rdspuns. Treieratul vostru va ajunge pind la culesul viilor. Morim Marturisitorul. care de cine sd asculte mai intdi ? Chemarea aceasta mai asprl o face droaia de necazuri 9i nenorociri. plmdntul igi va da roadele sale gi pomii roadele lor. Dacd vefi umbla dupl legile Mele gi de veli pdzi poruncile Mele gi le vefi implini. urmdri gi platii indesatE pentru purtare gi pentnr lipsa de minte. seceta gi foarnetea. 4. Sunt mii de ani de cind s-au scris acestea. gi tot felul de pustiiri. I Sf. vol. 3. Voi trimite Fdce pe p[mAntul vostru gi nimeni nu vd va tulbura. beteguguri. culesul viilor va ajtrnge pdn[ ia semlnat. Iar precum cd necaztrile viefii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu cdtre oamenii mai grei sau mai vicleni la minte. ne std mtrrturie Scriptura. 2. Deoarece fie prin acel4 fie prin altul trebuie s[ bei amlrdciunea jude- c6fii lui Dumnezeu.90 cARAREA lupAnATrEr "cAnd i1i va veni vreo incercare pe neagteptate nu invinov6fi pe cel prin care fi-a venit. pagube.

atunci inqeptit voi mtrri pedeapsa penfiu pdcatele voastre. pentru a face loc celor noi. 12. l-. Cinci din voi vor birui o sut6.zadar gi wdjmagii vogtri vi le vor mdnca.face. frigurile. 8. De veti disprefui agezdmintele Mele qi de se va scdrbi sufletul vostru de legile Mele. gi o suti din voi vor prigoni zece mii.CELE $APTE SURLE 9l 7. aga incdt sd nu implinifi toate poruncile Mele. Cduta-voi spre voi 9i vd voi binecuvdnta. cdnd nimeni nu vd va prigoni. 10. Voi a$en locaqul Meu in mijlocul vostru gi sufletul Meu nu se va scdrbi de voi. 11. roditori vd voi. voi fi Dumnezeul vostru gi voi veli fi poporul Meu. 16. ei vor domni peste voi gi vefi fugi. lungoarea. t4. DacE nici dupd toate acestea nu Md vefi asculta. 18. Indrepta-Mi-voi fala Mea asupra voastrd gi veli cddea inaintea wdjmagilor vogtri. Voi umbla printre voi. c5lcAnd leg6- mdntul Meu. Atunci gi Eu am sd Md port cu voi aga: voi trimite asupra voastrd groaza. 15. v[ voi inmulfi gi voi fi statomic in leg[mdntul Meu cu voi. Vefi alunga pe vr[jmaqii vogtri 9i vor cddea ucigi inaintea voastrd. 9. Iar docd nu Md vefi asculta gi nu veti implini aceste porunci ale Mele. de care vi se vor secdtui ochii gi vi se va istovi sufletul. gi vor cldea vrdjmagii vogtri de sabie inaintea voastrS.G . Vefi semlna seminfele voastre in. 17. Veti mAnca roadele vechi de anii trecufi gi veli da la o parte pe cele vechi.

nici pomii din fara voasffi nu-gi vor da poamele lor. care vE vor lipsi de copii. vor pr6pddi vitele voastre. Affiici 9i Eu cu urgie voi veni asupra voastre $i v6 voi pedepsi ingeptit pentm p[catele voastre: 29. incdt se vor pustii drumurile voastre. 20. atunci ingeptit voi adduga lovituri pentru pdcatele voastre. veti umbla impotriva Mea gi nu vefi vrea sd Md asculta.Ye[i m6nca carne de om: tnrpurile feciorilor gi fetelor voastre vefi mdnca. gi vor da pdinea vodstrd cu cdntanrl. zece femei vor coace piine penhr voi intr-un cuptor. 23. iar p[mdntul vostru ca arama. Dacd insl nici dup[ acestea nu Md vefi asculta gi vefi c[lca impotriva Meq 28. $i dacd nici dup[ acestea nu vii veti indrepta. Voi frAnge indirdtnicia voastril cea mdndrd gi cerul vostru il voi face ca fieruI. gi vefi mfurca gi nu vE vefi sdtura.Dacd ins6. in zadar v[ vefi cheltui puterile voastre cd p[mdntul vostru nu-gi va da roadele sale. Piinea caxe intiregte o voi lua de lavoi. voi trimite molimd asupra voastrd gi vefi fi dati in mdinile vrljmagu- lui. 26. asupra voastr6.Yoi trimite fiarele cdmpului tre li v[ voi lovi gi Eu ingeptit pentru plcatele voastre: 25. gi dupd toate acestea.i. 2l. 24. Atunci gi Eu voi veni cu urgie asupra voas- 22. ci vd vefi purta impotriva Mea. . Voi aduce asupra voasffi sabie rdzbunltoare ca sd rEzbune leglmAntul Meu.l-r 92 cARAREA lNpAnAFsr 19. 27. gi pe voi aga v6 voi impufina. Iar dacd vd vefi ascunde in oragele voastre.

gilor vogtri gi se vor usca gi pentru pdcatele plrinfilor lor. ca cei ce fug de sabie. 33. 31. 39. Vefi pieri printre popoare gi vd va inghili plmdntul vrljmagilor vogtri. Atunci iqi vor mdrturisi ldrddelegile lor gi fdridelegile pArinfilor 1or. in urrnd voastrd imi voi ridica sabia. atunci se va supune inima lor cea netliatil imprejur gi atunci se virr c6i ei pentru nelegiuirile lor. oi indlfimile voastre gi voi strica rtdtpii vogtri gi voi imprdqtia oragele voastre sub deramffurile idolilor vogtri. 37. p6na gi freamltul frunzei ce se clatind ii va pune pe fug[ gi vor fugi ca de sabie. gi nu vefi avea putere sd vE impotrivifi vrdjmagilor vogtri. cum au slv64it ei nelegiuiri impotriva Mea gi au mers impotriva Mea. l-- . 32. Uragele voasfe le '. Se vor cllca unul pe altul. cend nimeni nu-i va urmdri. Iar pe voi vd voi risipi printre popoare. gi se va scdrbi sufletul Meu de voi.CELE $APTE SURLE 93 30. care se vor a$eza intr-insul. cdt sE se mire de el vrdjmagii ''rogtri. gi va fi ptrmintul vostru pustiu gi oragele voastre dlrAmate. c6nd nimeni nu-i va prigoni. 41. Celor ce \/or rdmdne din voi le voi trimite in inimi frica in pdmdnturile vrdjmagilor 1or. Iar cei ce vor rlmdne din voi se vor usca pentru pdcatele lor in pdmdnturile wdjma. Pentnr care gi Eu am venit cu urgie asupra lor 9i i-am dus in p6mAntul vr5jmagilor lor. gi nu voi mirosi mireasma jertfelor voastre. Deralna-. 36.oi preface in ruin[. Pustii-voi p[mdntul vostru. voi pustii locagurile voastre cele sfinte. 40. 38.

de la Dumnezeu. mersul lucrurilor. $i. iar dt pdtrar de zi gi-au mlrturisit pdcatele lor gi s-au inchinat Domnului Durnnezeului lor. in ziua de doulzeci gi patm a acestei luni s-au adunat tofr fiii lui Israil. care a fost in stare sd schimbe. nASPUqSUL POPORULUI IatS acum gi pocdinfa poporului. luptAndu-te cu ea. luminat de povdfuitorii sdi.f--\ 94 cAnannn lupAnATrsr 42. au venit de gi-au mdrturisit pdcatele lor gi fdr5delegile plrinfilor lor. duptr ce s-au aqezat la locurile lor. 3. Nu e chip de-a sc[pa de pedeapsd. li s-a citit din Cartea legii Domnului Dumnezeului lor un p6trar de zr. . inaintea poporului. spunem cI wemea noastrd le vede cu ochii pe toate acestea gi oamenii tot nu se indreapfil. .. ci numai gi numai cu schimbarea viefii. gi de pdmint imi voi aduce aminte.ua. face lui Dumnezou aceastil minunati mdrturisire a pdcatelor ptrrintegti. reintorgi cu tofii din aspra invdtitur6 a robiei. in loc de orice alti t6lcuire. Neemia 9: l. iar ptrstorii nu le citesc mlcar Scriptr. ca sE nu gre$easc6. Atunci un clrturar inlelepfit de cele pffite gi bun cunoscdtor al legii care at6rnd peste fdrddelege. ca sE posteasctr. 7. Doamne Dumnezeule. 2. $i osebindu-se cei ce erau din neamul lui Israil de tofi cei de alt neam. imbr6cafi in sac Ai cu capetele presErate cu cenugil. inwdjbindu-se cu dreptatea dumnezeiascd. (Atunci) $i Eu imi voi aduce aninte de leg5m6ntul Meu cu pdrinfii 1or. E o mare durere cd poporul nu pricepe..

Invdrtogatu-gi-au cerbicia lor gi in rEzrrdtirea lor gi-au ales o cdpetenie. peste case pline de toate bunltiifile. . mdsliniluri gi pomi roditori din belgug. vii.. nici inc6lflmintele lor nu s-au rupt. Chiar cdnd gi-au fdcut un vilel turnat gi au zis: 'Tati dumnezeul tiu. n-au ascultat portmcile TaIe. care iubegti a ierta. ca s6-i infelepfeascI. Dar perinfii nogtri s-au inddrdtnicit gi gi-au invdrtogat cerbicia lor. 18. nici s-au supus. Dar ei s-au ridicat gi s-au rdnndtit impotriva Ta. 26. Tu le-ai arltat odihna Ta cea sfrnti. nici st6lpul de foc de a le lumina noaptea drumul ce aveau de fdcut. pe proorocii L- --'- . Trimisu-le-ai Duhul Tdu cel bun. care te-a scos din EBipt". nu i-ai p[rdsit.. 16. 21.. $^i s-au pornit cu hulire mare impotriva Ta. Tu le-ai dat din inllfimea cerului p6ine cdnd au fl[mdnzit gi le-ai scos apd din piatrl cdnd au insetat.. au anxrcat legea Ta la spate. 19. gi au uitat minunile ce ai f6cut pentru ei. hainele lor nu s-au invechit. peste fenteni sdpate in piatr[. Dafi-le-ai lor regate gi popoare. gi au mdncat gi s-au siturat gi s-au ingrtrgat gi au ffiit in desfdtiri prin bunltatea Ta. ca sd se intoarc6 in robia lor.. dar Tu fiind Dumnezeu. 20.CELE $APTE SURLE 95 14. $i s-au fdcut ei st[pdni peste cetitfi tari Si peste pemAntul roditor. Vreme de patnrzeci de ani i-ai hrlnit in pustie gi nimic nu le-a lipsit. 15. gi setea le-ai stdmpirat-o cu apd. n-ai lipsit gura lor de mana Ta. zdbavnic la mdnie gi bogat in mild $i in indurlri. 22. 17. In nemdrginita Ta milostivire nu i-ai p[rdsit in pustiu gi stdlpul de nor n-a contenit a-i cdldvzi peste ziin calea lor. 25.

gi Tu i-ai auzit din inelfimea cerurilor 9i. gi in mila Ta cea mare le-ai trimis izblvitor ca s[-i izbiveascd din miinile wdjmagilor lor. $i acum. Tu ?ns6. preofii nogtri gi tot poporul Tdu. i-ai izb6vit de multe ori.r-Y-- 96 cARAREA fupAMTml care-i indemnau sE se intoarc[ la Tine i-au omordg gi fi-au adus hulire mare. Dar. Tu egti drept tn toate cdte ne-au ajuns. 29. dar ei nu gi-au plecat urechea. Iar dacl s-au odihnit. 32. care dau viaf[ celui ce le implinegte. $i ei din rlou 8u strigat cdtre Tine. Tli. i-ai ing6duit mulli ani gi le-ai degteptat luarea aminte prin Duhul TIu 9i prin proorocii T6i. cel ce fii leg[mdntul TIu gi faci mili. 33. . gi nu s-au supus.l-ai pov{uit sd se intoarc[ la legea Ta. Atunci Tu i-ai dat din nou in m6na vrdjmagilor lor. ca s6-i stEp6neasc6. 27. in mila Ta cea mare. puternic Ai infricogat. Aftnci Tu i-ai dat in mdinile vrljmagilor lor care i-au apdsat. dar ei s-au inddrdfiricit gi n-au ascultat poruncile Tale gi au plcituit impotriva poruncilor Tale. Atunci i-ai dat pe mAna neamuri- lor strline. au strigat cltre Tine gi Tu i-ai auzit din inellimea cerurilor. nici nu i-ai pdr6sit. in wemea necazului lor. in mila Ta cea mare. 31. cdci Tu egti un Dumnezeu milos 9i indurat. 28. iardgi au inceput sl facd rele inaintea Ta. nu i-ai stArpit. agtept6nd intoarcerea lor. dar noi am f6cut rele. 30. Dumnezeul nostru. panA in ziua aceasta. din wemea regilor Asiriei. gi gi-au inddrjit spinarea lor gi cerbicia lor gi-au invdrtogat-o. c6peteniile noastre. care nu socotegti ca pufin lucru suferinfele ce am indurat noi. c6ci Tu ai fost credincios. regii nogtri. Dar. Dumnezeul cel mare.

viafa incepe sE fie in primejdie: incep necazurile modii. Ea igi inmulfegte astizi roadele pentnr regii. 36. Aceia domnesc peste trupurile noastre gi peste vitele noastre dupi bunul lor plac. 37 . fdcu s[ pdleasctr. preolii nogtri gi pdrinfii nogtri n-au pdzit legea Tq li n-au luat aminte nici la poruncile Tale nici la indemnurile ce le-ai dat. levifii gi preolii nogtri. . De aceea ndpdstuirea wemilor se dedEnfuie cam in fi. $i astdzi. oricdt le-ar vedea cu ochii gi ar trece prin ele.ecare rdnd de oameni. sE se poarte dup[ legea lui Dumnezeu. cu jurdrndnt. ba chiar s[ se gi stingl aceastli lumind a suferinlei. iat5. aprinstr de urgiile istoriei. cu venirea pe lume a altor rdnduri de oa:neni. nici nu s-au intors de la faptele lor cele urAte. clrora ne-ai supus pentnr p6catele noastre. CEASUL PRIMEJDIEI Mullime de oameni ins6 nici grijl n-au de cuvintele chemlrii acesteia. il intdresc cu pecetea. 38. gi cdpeteniile. intr-o tprd largd gi roditoare.CELE $APTE SURLE 97 34. Regii nogtri. Astfel f6g6duir6. pe care le-ai dat-o Tu. Pentru toate acestea facem legemdng pe care noi ingine. oamenii totugi nu se intorc spre Dumnezeu. ei nu fi-au slujit fie. surlele chemdrii a patra. Dacd nici dupd asprimea unor atare chemdri. cu frecerea de weme. Nestatornicia firii omenegti. suntem robi gi lara ce Tu ai dat-o pdrintilor nogtri ca sil se bucure de roadele ei 9i de bunltiilile ei. cdpeteniile noastre. Cat au fost in regatul lor. care usturd pielea vielii. in mijlocul binefacerilor Tale. cu iscdliturE. 35. gi noi ne aflEm in mare necaz.

din inima $i din voinfa lor gi ajung ctr nu vor sE mai gtie de Dumnezeu gi a$a vine osdnda la moarte. avem viafa asiguratil de Dumnezeu. Acestea insl implinesc. apoi a murit.98 cARAREA hwAnATrsr Viafa o avem de la Dumnezeu: prin El trdim. atunci Dumnezeu se desface din viata noastr6. ci rabdE o weme rtrtiicirea omului. Totugi nu se desface indatii dupl gregeala noastrS."2 Cu trecerea de weme. La inceput oamenii trdiau mai mult. deci zilele lor (pe pem6nt) sE mai fie 120 de ani"3. nu-i decit osteneali gi durere"a. $i a zis flumnezeu: '\lu va mai rdmdne Dutrul Meu punrrea in oarnenii acegti4 pentnr cI sunt numai tup. incdt nu mai deosebesc adevdrul de rdtiicire. 3. dacd nu urmdm aga. 10. cdnd oamenii se leagd cu totul de voile dracilor. pedeapsacea asupra p6catelor. Iar moartea o avem de la ucigagul. dar rFapte 17. Iar de se leagd ca robii cu inima de lumea aceasta gi de voile tnrpului cele impotriva firii. le este in primejdie viafa gi primejduiesc ai pe allii. in tot chipul chemdndu-I. Facere 6. atunci Dumnezeu se-ntunecd din mintea. oPsalm 89.27. ne migc[m gi sunteml. pe urm[ se arat5 gi moartea din afar6 a trupului. din ingdduinfa lui Dumnezeu. inmullindu-se oamenii pe pdm6nt. ci inc6lcim viafa n<iastrl in toate fdrddelegile gi spurclciunile. S-8 inmulfit gi stricdciunea desfrAndrii. int6i e moartea sufleteasctr a ateismului. DacI mergem a$q potrivit acestora. "Toate zilele lui Matusalem au fost 969 de ani. Noi nu mai suntem sub impdrlfia legii vechi. a fiului Sdu mai mic. aga vine prdp6dul in wemea fiecdmi rdnd de oameni. Aqa era in wemuri de demult. iar pentnr cei mai in putere 80 de ani.28. Deci. temelia ei. mintea li se str6mb6. care indrdcesc ai sufletul 9i trupul gi o ducem a$a weme lndelungatd. David ztcea: "Toate nlele viefii noastre sunt 70 de ani. ci in irnpdrdlia Harului cAgtigat nou[ de M6ntuitorul Flristos ca sd ne mAntuim. a necredinlei. 2 Facere 5. astilzi mulfimea bolilor gi desimea rdzboaielor mult au mai scurtat viala oamenilor. 3 . dupi wednicie gi spre inlelepfirea multora. iar ce este mai mult decdt acegtia. Iar dup6 trecere de weme gi inmultirea fdrddelegii intre oameni. susfindtorul gi rostul sau destinul viefii noastre. Adic5 Dunnezeu este izvorul.

Sabia s-a ftcut ca s[ piardl pe cei necredinciogi.CELE $APTE SURLE 99 dac6 nepriceputul de om se fine impotriva lui Flristos.2 3. $i a$a atArnd asupra lui pedeapsa cu moarte ndprasnicI" ce se implinegte prin rdzboaie gi nenorociri. unul ca acela sE moar6. CeL ce va grdi de rdu pe tat6l s6u sau pe mErma sa. inlelepciunea lui Isus Sirah 39. 15.3 4.s 9. furand Sfenta imp6rtiqanie. a 8 Iegire 31. gi se va aprinde mdnia Mea gi vE voi ucide cu sabia.La nici o vdduvl gi la nici un orfan si nu le facefi rdu ! Iar de le vefi face gi vor striga cdtre Mine.l 2. Cei ce se implrtdqesc cu nevrednicie. Ziua de odihnit cel ce o va intinq va fi omordt.ro (D* ucigagii pruncilor. 30.s 6. 17.15.22-24.18. 6Iegire 2 ro Iegire 21.6 7. Despre ei nce Sf. acela sd fie omordt. I Corinteni 11. intocmai cum scrie la lege: l.12. Cel ce bate pe tatit sau pe mam[ s[ fie omordt. Matei 26. Cine nu ascultii de preofi. Tot cel ce va munci in ziua odihnei va fi omor6t. voi auzi pldngerea lor. 36. de sabie va pieri. Tot cel ce se impreund cu dobitoc str fie omordt. Pe vdjitori sd nu-i l[safi sd trliascd. gi vor fi femeile voastre vIduve gi copiii vogtri orfani.e 10. lg. de dragul ftr[delegilor.a 5. Iegire 22.52. 'Iegire 22. I l^ -? . ce atArnd peste ei?) 11. s elegire Iegire 21. Pavel: "MuUi dintre voi sunt slabi gi bolnavi gi o bund parte mof'll. 31. Cel ce scoate sabia. cade din har sub lege. 22.14. tr 3 Deuteronom 77.T 8. incd se fac vinovafi de moarte.

a 100 cARAREA ltrrpAnAppI Primul care a furat Sfenta impertS. iar fariseii templului o pierdeau ncind c6-i pEcltos gi are drac2.JMNEZEU se poate dob6ndi oriunde. a crdpat in doud gi i s-au vdrsat toate mlnrntaiele. gi cd se face bucurie in Ceruri pentru un pdcdtos ce se intoarces. dar are pedeapsE. se int6mpld cd. Dumnezeu nu o va urgisi. Iar dacd. $i pe cdnpuri de bdtaie. Aceastii intoarcere urmdregte Dumnezeu si ne-o cd. Taharul. luind astfel plata fdrldelegii saler. . Orbul din nagtere Pene b judecata din urmd. Luca 11. gi s-a pierdut $i in Rai. care s-a spdnzurat. plinind mdsura fdredelegilor. ln loc de indreptare pentru caxe ne dd Dumnezeu oarecare weme de rlgaz.34. fiul pierzdrii. rdstignit pentru faptele sale. De aceea ne poarti pe tot felul de cdi Fapte 2Matei 3 I l. Si se poate pierde oriunde. Deci.gtige. latJ ce fel de lucruri trebuie sd scoatem din noi gi dintre noi. 9i se poate dob6ndi gi din iad. insd nu poate. noi tohrgi ne inddrdtnicim cu mintea impotriva voinlei lui Dumnezeu. cd acestea aduc ceasul primejdiei de moarte gi sabia atArn6 nevilzut asupra viefu. De aceea infruntind mflndria" a zis c[ vamegii gi pdcdtoasele vor lua-o inaintea "drepfilor"o. oMatei 21. Orbia rdutiilii.ganie a fost Iuda.7. 5Luca 15. $i in ceata Sfinfilor Apostoli. Inima infrent5 gi smeritil ins[. nu are leac. Cereau semn3 gi umblau sE omoare pe LazAr. 18.tt din Cenri.29. st&rd de-a pururi impotriva Adevdmlui. cel inviat a patra zi din morfi. nu facem altceva decdt intoarcem ceasul unei primejdii neagteptate. CE I.31. mdntuirea clp6tii vederea 9i a vdznt pe Dumnezeu gi a vorbit cu El. a sdrit de pe cruce in Rai gi Lucifer ca fulgerul a cdz. cade sabia gi se implanui in capul care nu mai are minte.JRMARE$TE DI. 9. ci noi ne-am stdrnit-o in cale. dacd nu ne invoim gi noi. sdvArgind oricare dinre acestea. a cdzvt din spAnzurdtoare de gi-a spart capul. $i in mFndstiri. pe care nu al1ii. in imperegia Cerurilor.

voie spre Harul indumnezeirii. op. stiinrie sE vadtr gi sI susfin6 viata aceasta ca pe un scop in sine gi suficientii sie insiigi. ne grdiegte gi cu tunul. e oprit de Judecatit sE ajungtr la osdndd-'2 Toat6 riizbaterea cu nepriceperea poporului aceasta este. Cuvintele sfintului ne invafi: "Pentru gregeala dintlii s-a furigat in trup legea pdcanrlui care este plEcerea simlurilor. CIci gtie cI nu se poate ajunge la aceea de nu e golit5 mai inainte din tnrp.rrit. ca dint-un vrur. cel de al doilea" adicl iubitorul de materie. prin diferite moduri de pedepse. Ceea ce urm[regte Dumnezeu in tot chipul e m&rtuirea sau intoarcerea noastrd duhovniceascl spre El 9i AcasI. spre desfiinfarea lui. prin diferitele strdmtor[ri. Iar acela ce nu-i indritgostit de acestea e tras de la plcat impotriva voii lui . Nu wea si[ zictr "muntelui' lumii acesteia ridicd-te din cale gi te arunc6 in tnanie. Rasptmsuri ctltre Talasie.252. c5" in ingustimea vederii lui. fiii celui rtru. adicl iubitorul de Dumnezeu. Cel dintAi.gi lucrul acesta il face Judecata cea dreaptS.p. "Acela care iubegte lucnnile bune gi frumoase tinde de bunf. $i n-ar trebui credinfi decat ca un bob de mac. 'Sf. rdnduit[ spre desfiinlarea legii plcatului. 14. ca sd-gi deschida vederea impdr6fiei spiritului. .CELE $APTE SURLE l0l gi ne cheamd cu tot felul de surle gi. susfinutil prin inclinarea voinfei spre el. iar pentru aceasta s-a hotirdt moartea trupului. se bucurd punrea in sufletul lui cdnd vede cum e stinsd legea plcatului in trupul s[u. fiind cdl[uzit de Providenfl prin rafiunile infelepciunii. Maxim Mtrrturisitoral. ] helepciunea lui Isr:s Sirah 41. legea pdcatului. Cel ce gtie cd moartea s-a ivit din pricina pdcatului.. e indumnezeit prin Providenfn. ca sd primeascd in duh fericita viafi viitoare. incd din viafa aceasta. Cdt fine forma aceasta de viaftr oamenii vor fi amestecafi: cei din Noul Testament. Rar s[ gdsegti un om care sii dea sens religios modii. Oamenii ins5 legali in negtiinf5" scurfi la minte gi slabi in credinlI urmdresc viafa pdmdnteascd gi toatii mAtrrirea lor e pentru tnrp.rie ca pe-o izb[vire sigurl din imp5r{ia pitcatului. chiar dac6 mai rlm6nem gi in viaJa aceasta. cit. fiii Harului. cu cei din Vechiul Testament pe care numai frica legii ii mai line in renduialE gi oamenii frril nici un testamen! oamenii fdrddelegii gi ai neorAnduielii fbril leac. adicd s-o agtepte cu bucr. dacd trebuie.

ori nu pricepem aceasta. 2oaniil 4. . povestea c6lug6rilor cum a ajuns printr-o primejdie la cunogtinfa lui Dumnezeu: "Cend eram copil ca de 14 ani. m6ngdind pe oameni: "Cd p6cdtos ca un drac de-ai fi. El face ce vrea cu oastea cerurilor gi cu locuitorii pdmdntului. nu deznedejdui de . cu mare talent literar. fhrmnezeu ne caut5. ori pricep€D. nu vom avea linigte in suflet. care. ne cheam6. tare mai emm neastdmplrat. de El asculte zidirea gi de El se teme iadul."1 Drept aceea. incepe sii ne urmlreasc6 cu primejdii gi ndpaste. de pe celdlalt teram. care in primejdie de moarte fiind va chema numele lui Dumnezeu. suntem datori a ne afla mereu in pocdinfE. ne strig6. 309-310. orice ar fi dat peste zilele noastre. intr-o zi m-au trimis pilrinlii mei intr-un orag. idem. precum gi despre cealaltii. h clipa aceea c[pdtiim linigtea sufletului. negtiindu-ne sflrgitul. igi va mantui sufletul cdci in ce-l va fi aflat moartea in aceea va fi in veci. urmEregte infelepfirea noastr6. "Tofi locuitorii plmdntului sunt o nimica inaintea Lui. afard. De aceea au gi zis P[rinfii. acela fuge de ceea ce nu trebuie s[ fug6. Maxim MErnrrisitorul. nici sd-i nc6:<<Ce faci?>>"2 Cand a vnrt sd mintuiasc6 pe Adam gi cu tofi drepfii. nici unii cu alfii gi nici sdndtate in trup gi nici in or6nduirea omeneascd.pp. Trebuie sd ne pleclm infelepciunii atotgtiutoare a lui Dumnezev. din cetate. Ducint Sf. Cdci El e Stipdnul viefii gi al modii. in tot ce face.a' r02 cARAREA lurnnApEr Cel ce nu primegte intimpldrile care il depdrteazl de patimi. gi nimeni nu poate sd stea impotriva mAniei Lui. p6nd nu vom ajunge de aceeaqi ptrrere cu Dumnezeu despre viafa noastrd pdmAnteasc6.puterea lui Dumnezeu". Iatii de ce. din iad i-a scos gi poate s[ scoatJi din ghearele modii pe oricine vrea. UANTUruE UNUI SFANT Sfarful Efrem Sirul. fiindcd oricine. ca intr-lnsa sI frm socotifi in veci. dar dacd nu wem sE infelegem.32. Cand ne pleclm capul gi vrem gi noi ce-a vrut Dumnezeu.

ce faci in temnifa aceasta?>> Iar eu am zis cdtre ddnsul: <Stilpdne. umbl6nd s-o gdseascE. Era vaca unui sdrac. gi atAta am fugdrit-o din urm[ cu pietre (iar ea era aproape sd fete). In temniff. Deci mi s-a intAmplat c6. Iar st5pdnul | . unul era clevetit pentru ucidere. Iar in noaptea aceea au sirit fiarele in staulul oilor gi au risipit toatf turma. qi au zis cdtre mine: <<Frate. Iar ei mi-au zis: <<De cu seari este. Deci am luat pietre $i am inceput a fugeri vaca prin pddure. Deci l6sdnd-o moarti mi-am vdzvt de cale. Iar eu lepidindu-md 9i jurdndu-md cd n-am nici o pricind in intdmplarea aceasta nu m-au crezttt. Deci ducdndu-md gi remanend la ddngii. Aga m-au aflat nigte pdstori de oi.CELE $APTE SURLE 103 du-m6. iar noaptea au rndncat-o fiarele. am aflat in cale. unde te duci la wemea asta?> $i le-am r5spuns: <<M-au trimis perinfii pan6 in oragul de l6ngd cetate. incdt a cdzut la pdm6nt. $i a zis tanerul cdtre mine: <Nu te teme. iaregi m-au trimis parinfii in oragul acela. zicdndu-mi: <Tu egti carele ai furat qi ai risipit turma oilor noastre !>> Deci mai pe urmd m-au legat de coate gi m-au dat eparhului. Iar eparhu^l a poruncit sd md bage in temnifd. gi mi-a zis cu glas bldnd: <<Efreme. o vacil ingrerxrati plscdnd. nu cumva ai tntdlnit o vac6 ingreunatii prin pldurea asta ?>> Iar eu nu numai c5 nu i-am dat rdspuns cuviincios. ci au rdmas. $i arn f6cut laolalti in temnifl 40 de zile. intru cel mai ad6nc loc al pddurii gi a murit. m-au aflat nigte p6stori de oi gi m-au luat sE md gdzduiascE la dAngii. ci gi cu ocdrile cele mai de pe urmd l-am amdrdt pe sdracul acela. vino 9i dormi la noi. Deci am luat pufin6 indrdznealS din graiurile sale cele bldnde $i am zis c6tre ddnsul cu multe lacrimi: <Stiipdne. iar dupd 40 de zile a stitut inaintea mea un oarecare tenAr infricogat. zicdnd: <Tu egti carele ai adus tAlharii. zicdnd: <<Fiule. st6pdne. Duc0ndu-mi dar. iar slujitorii s5i au fdcut aga. dupd o lund de zile. ci spune-mi mie pricina ta>. inserdnd pe cale. peste noapte au ndvdlit fiarele in staul gi au imprdgtiat turma prin pddure. intru arEtarea Ta m-am infricogat cu fricd mare foarte gi s-a dus puterea de la mine>>. am fost trimis de pirinfii mei la oragul de ldng6 cetate gi. gi ei au intrat gi au risipit turma oilor noastre>>. iar altul pentnr desffinare. gi m-a intrebat. Am mai int6lnit in pldurea aceea $i pe slracul a cEruia ii era vaca. am innoptat pe cale. gi merg acolo>>. dintre care. pe la mdlocul pldurii. Deci m-au prins pe mine stiipAnii turmei. iar miine dimineafi te vei duce in calea tor. am aflat doi oameni legali.

Iar dac5 s-a f6cut zivL. ca s6-i dau minq eu n-am vn{ ci l-an l6sat str se inece. gi gtiu cu deadinsul. gi unul l-a biruit pe celIlalt gi l-a aruncat de p" pod in rdu gi s-a dus. trecdnd. A. Acesta-i pdcaflrl meu. gi alli doi oarneni. nc?nd cii: <<Tu egti care ai adus tilharii ce au intrat 9i au risipit tunna oilor noastre>>.pAnAtrel oilor m-a prins pe mine. iar eu st6nd priveam la d6nsul. pi nevinovat sunt in lucrul acesto>. in aceastli pricin6. c[ nu este nedreptztelaDumnezeu>. zdmbind cu fafa. ci egti clevetit. Iar eu. Mai inainte de asta cu doi ani s-a intdmplat cd erau doi . ci judecdfile Domnului sunt addnc de ad6nc. cil nu este nedreptate la Dumnezeu.ga m-au legat gi m-au dat stlpdnitorului. Iar el. puteam si-i dau lui m6na gi sA-l scot din rdu ca sI nu moarS. cd pentru pricina aceasta m-a l[sat Dumnezeu sd fiu clevetit 9i anrncat in temnita aceasta. Dar gtii ce ai fdcut mai inainte de asta cu pufine nle? Cum ai alungat cu pietre vaca sdracului gi ai omordt-o ? Deci cunoagte. ci m-au clevetit pe mine>>. Celdlalt inctr a zis: <$i eu pentnr desfi€nare sunt prins gi nevinovat sunt de lucrul acestar>.ca s6 fiti prin$i in invinuirile acesteo>.Ceci acela strig6nd gi rugindu-se cu multe lacrimi. Mai inainte de acestea cu pufine zile treceam pe pdul rdului. lupt&rdu-se gi neput6nd sE iasi din apfr. s-a dus.104 cAnensa h. mi-a zis: <$tiu gi eu cd nu egti vinovat la pricina aceasta.>> Acestea zic6ndu-mi tenirul ce mi s-a ardtat. dar avefi oarece p[cate grele pe care le-a]i ficut voi gi pentru aceea afi ajuns . $i ato zis ciitre ddnqii: <<Cu adevErat aga este. Iar pe l6ng6 aceasta vreau s[ gtii gi tu c[ gi blrbafli acegti4 care sunt cu tine in temnifi.cu purtarea de grijl a lui Dumnezeu . Ci ispitegte-i pe den$ii gi invafS-te ci[ nu in degert sunt inchigi in temnifa aceasta. sunt nevinovafi de pricinile cu care s-au pdrdt gi srurt legafi. gi s-au apucat am6ndoi la sfad5 gi la bdtaie. Atunci azis cel ce pentru ucidere era prins: <<Cu adev6rat eu vE voi spune plcatul meu. am chemat pe berbafii care erau cu mine in temnij5. $i nu sunt vinovat Stitp0ne. ca si cunogti cd drept este Domnul gi dreptatea a iubit. ce veneau in urma me4 gi-au frcut pricinl intre ddngii r:nul cu altul. Iar cel ce era paret pentnr desfrdnare a zis: <<Sd v[ spun gi eu pdcatul meu. Cdci dupd weme de un ceas.easta?>> Atunci a zis unul dintre dAngii: <<Eu pentru ucidere sunt prins. cel afbri din ceta0e. pentru care pricind suntefi inchigi in temnifa ac. l-a luat pe el curgerea r0ului gi a murit. $i am zis c6tre dnn$ii: <<Frafilor.

gi ci au martori.spuns: <Mai inainte de aceasta cu doud luni m-au trimis pArintii mei la oragul cel afard de cetate. din pricina plcatelor mele. Atunci amdndoi au zis cdtre mine: <<Dar tu. am aflat in pddure o vacil ingreunatii. Deci am luat pietre $i am inceput a fugdri vaca prin pldure. m-au luat sE gdzduiesc la dingii. am inghesuit-o in addncul pddurii. Aga am scos-o pe d6nsa din averea pdrinteascd f6rI mogtenire. Iar in noaptea aceea au sdrit fiarele in staulul oilor gi au risipit toatii turma. unde a cdztt de alergare gi a murit. Ci frafii. intlr6tAndu-se sd dovedeascd invinuirea lor. cum cd ptiu lucrul 9i cu adevlrat a desfrdnat. gi at6ta am fuglrit-o din urmd cu pietre. zicdnd: <SE stai de fafd inaintea surorii noastre gi sd mdrturisegti impotriva ei. impreund cu noi. newdnd s6-i dea nimic. cdutau pricind asupra ei s-o poat[ scoate fSrd mogtenire din averea lor cea pf. care gtiu lucrul. pentru care pricind egti aruncat in temnitib Iar eu le-am rf. Iar eu am stdtut de fafd impotriva vlduvei. Aga intr-una din zile m-au trimis p[rinfii in oragul de l6ng6 cetate.rinteasc6. Iatil pentru ce md aflu in temnif6. zicdnd cd a desfrdnat. intilnindu-md nigte p[stori de oi. Mult eram neastAmp[rat. iar pentru preacurvia. zicdnd: <<Tu ai adus hofii. $i rya m-au legat gi m-au dat stilpdnitorului. am dat . panA c&rd seara t6ziu. frate. DupE ce am omor6t vaca. care ne-au furat gi ne-au risipit noud turmo>. zicdnd: <Cu adevdrat vd voi spune gi eu ce-am fdcut. DucAndu-md. Atunci stdpdnii oilor m-au prins pe mine. ca sI o putem scoate f6r[ mogtenire din averea plrinfilor gi-fi vom da 50 de galbeni>. Frafii ei insd. zicdnd cI nu e vinovatl intru lucrul acesta. s-au infeles intre ddngii cd vor veni martori care vor dovedi-o precum cd a desfiianat ca s[ o scoat6 fdrd mogtenire din averea pirinteascE. Deci au venit la mine amdndoi frafii gi m-au rugat. pentru care sunt pdrdt acum gi stau in temnifl nu sunt vinovab>. intorc6ndu-md. Iar vdduva se jura. Vaca etaaunui sdrac.>> Atunci au zis oamenii aceia cdtre mine: <<Nu cumva ai fclcut gi tu weo gregealE gi pentru aceea te-a l[sat rdnduiala lui Dumnezeu sd caziinispitit 9i s[ te arunci in temni]6?> Atunci le-am rdspuns. precum cd gtii lucrul gi cu adevlrat a desfrdnat. Astfel au clevetit amdndoi pe sora lor. ceea ce nu era adevdrat. Acesta e pdcaful meu. gi am inserat pe cale.CELE $APTE SURLE 105 frafi ostagi avdnd avufie mult2l mogtenire de la pdrinti gi aveau gi o sord v6duv[ 9i incd nu imp[rfiser[ intre dAngii averea pdrinteascd ca sd-i dea gi ei partea cuvenitii.

legat in lanfuri de fier. Iar cu bdrbafii aceia am f6cut inc6 30 de zile. $i m-a intrebat gi pe mine. $i pedepsindu-se gi celdlalt gi afldndu-se gi el nevinovat. Iar eu. intrebat-ai pe bairbafii aceia pe care i-ai aflat in temnif6?> Eu i-am rdspuns: <tAOq Stiipine>. indatii vei intra gi tu la mijloc>>. nu e vinovat. vdzdndu-md plAngdnd gi tremur"and.106 cARAREA lprpAnATmr de s[racul. iar dup[ multii vreme de pedepsire s-a dovedit cd e nevinovat gi a poruncit st5pAnitorul s6-l slobozeascI. Apoi a poruncit sI aducd inainte pe al doilea.at fiind cu totul. zicdnd cf. pldngdnd gi c6utAnd-o. Iar muncitorii gi slujitorii care stliteau inainte. pe undeva o vacd ingreunat5?> Iar eu nu numai cd nu i-am dat r6spuns cuviincios. auzind aceste vorbe. Deci plAngeam 9i mi vdietam. rddeau de mine. au dezbrScat pe cel ce era prihlnit pentru ucidere 9i aducdndu-l l-au pus in mijlocul priveligtei. judecltorul a poruncit sdl slobozeascd pe el. Acesta e p[catul meu. $i arn f6cut acolo singur incd 40 de zile. nu te temeai. gi i-am povestit lui toate acelea care mi-au spus blrbafii aceia. zicdnd: <Ce pldngi fldcdule ? Cdnd fdceai cele rele. A doua zi a gezrut st2lpdnitorul li * in a patruzecea zi slujitorii au adus trei oarneni legati gi i-au bdgat in temnif5" i-au finut in buhrci gi s-au dus. Apoi a poruncit ca pe mine. Nu te teme. a cdruia era vaca. nu cumva ai vdzut pe aici. legat in fiare sd mI bage in temnif[. in vis iar6gi mi-a stlitut inainte inged acela ce mi se ardtase mai inainte gi mi-a zis: <<Efreme. care lucru f6cdndu-se. pe cel pdr6t pentru desfrdnare. Pe acesta dezbrdcAndu-l gi aducAndu-l la mijloc spre munci. incredin.. Stiipdnitorul intrebindu-l sd spunit adevdrul mai inainte de munci. mai mult mE topeam de fric6. $i poruncind stiip6nitorul sd se aducd legafii. fric6 mare gi cutremur a c5. iar acum pl6ngi.) + la judecati gi au adus inaintea lui cangea cea cu trei coarne gi toate uneltele cele de muncd gi a poruncit sd ne pun6 pe noi inainte spre cercare. cum a fdcut uciderea. ci cu totul fir6 prihan4 a poruncit sd-l pedepseascd pe el. zicAnd: <<Fiule. 9i de fric[ am sldbit cu sufletul. cAnd nimic nu-ti folosegte. Deci au venit slujitorii la temnifd gi ne-au legat cu lanfuri de fier peste tot trupul gi ne-au adus inaintea judecdtorului.. ctr negregit gi mie imi vine rAndul.zut peste mine. ci gi foane l-am octrrdt pe el. el tiglduia. Atunci .

cu adevdrat vinovati suntem>>. am chemat pe cei trei bdrbafi. cd avem o sord vdduv6. Unul din noi am omordt. dacE s-a f6cut ziud.a aceasta?>> Atunci cei doi frafi mi-au zis: <Crede. despre care fi-a povestit fie celElalo. l-am aruncat de pe pod in rdu gi a murib>. agteptau sfirgitul. Iar celdlalt a zis: <<Eu treceam rdul cu incd unul gi pricindu-ne. gi wand noi s[ o scoatem f. venind la temnifd \ -. din pdcate. am clevetit-o de desfrAu. doi sunt care au clevetit pe sora lor. precum gi pentru cei doi biirbafi pe care i-am aflat in temni15. gi pentru acela ce a mlrturisit asupra surorii lor. Deci. A9a am scos-o afard din mogtenire>>. cucernicd gi temdtoare de Dumnezeu. gi amdndoi suntem vinovafi de ucidere>>. pldngand cu mare necaz.. berbafii aceia s-au temut cu fricd mare gi s-au minunat de dreapta judecatii a lui Dumnezeu gi au zis: <<Unul singur este Dumnezru. Deci am zis cdtre ddngii: <<Cu adevdrat suntefi vinovafi de ucideri. cele pentru mine. a doua zi a Senfi stiipdnitorul la judecatil. gi am adus gi martori mincinogi asupra ei. iar celdlalt a fost prins in desfrdnare cu maritate.- . frate.CELE $APTE SURLE r07 mi-a zis: <Vezi dreapta judecati a lui Dumnezeu ? Iar ca sd cuno$ti aceasta" afld. le-am zis: <<Fratilor. Deci. frate. frate.'gi-au scos-o fdrd mogtenire din averea pErinteasci. gi pentm acela ce n-a dat mdna celui anrncat de dAnsul in apd" putAnd s[-l scape de la moarte gi n-a fdcut-o.rinteascS. cd pentru pdcatele noastre. vrdnd eu pe deplin sd md incredinlez dacd mi-au spus adevdrul. nu cumva inainte afi fdcut gi alte gregeli gi pentru acelea afi ajuns sd cddefi in nigte invinuiri grele ca acestea?> Atunci cei doi frafi au zis: <<Crede. am omordb>. spunefi-mi cu adevf.dre mogtenire din averea noastr6 cea pf. $i arn zis c[ffe ddngii: <Domnii mei. cd cei trei berbali ce sunt inchigi astLzi cu tine in temnit6. $i zicdnd acestea s-a dus de la mine. Drept aceea. carele face minwri !> Deci tofi. Auzind. fra1i. Iar al treilea a zis: <<$i eu. despre care fi-a povestit fie btrrbatul acela ce mai inainte s-a slobozit din temnif6. care erau in temnile cu mine. din plcatele mele. prihdnindu-o de desfr6u. Iar celllalt e care a aruncat pe omul acela in rdu. in priveligtea norodului gi s-au adus iarEgi toate uneltele de cantd inaintea lui gi a poruncit sI fim adugi gi noi spre cercare. Deci. La rindul meu le-am povestit gi lor toate.rat pentru care pricind afi fost aruncafi in temni. sau suntefi clevetiti ?> Iar ei mi-au rdspuns: <Adevdrat.

ca sf.ls cdtre d6nsul: <Stdp6ne. zicdnd: <<Atotputernice. au spdnzurat pe cei doi frati de gemdnarea rofii. pdzeasc[-se acesta la altil cercare. te-ai adeverit pe deplin cd Dumnezeu ocirmuiegte lumea cu dreaptit judecatii gi nu este ne- . DupI ce a luat gi hotdrdrea aceasta. cd degi ai sc6pat nesup[rat din cealalti cercare. stilpdnitorul a poruncit sdJ aducd spre cercare $i pe cel[lalt. li se taie mdna dreapti gi sd-i spdnzure in furci. spdnzurat gi muncit. m-au pus inaintea judec6torului. gi multe ceasuri muncindu-i. au mf. gi toati cetatea alerga sil ne vadi nevoia pedepsei. poruncind stEpdnitorul. Eu plingeam cu amar 9i rugam pe Dumnezeu.rturisit clevetirea gi nedreptatea ce au f6cut-o ursupra surorii lor. Doamne. ca sd ne aducd inaintea dregiltorului. Efreme. auzindu-i gi v6z6ndu-le. a poruncit sd-l sp6nzure gol in gemdnarea rofii gi s6-1 munceasc[. intru mare temere gi spaimd am cdzut. mdnfuiegte-md de nevoia aceasta. m-au infdgurat cu nigte zdrenfe gi ducdndu-mI gol. zicAnd: <intindefi-l din patru p[4i gi-l batefi cu vine de bou !> Dar cel ce gedea impreund cu stitpinitorul a z. Deci. * Atunci a treia oard a venit la mine tenerul acela ce mi s-a ardtat mai inainte in vis gi mi-a spus: <<Ce-i. ca sd i se taie amdndoud mdinile gi s6-l spAnzure 9i pe el in furci. stdpdnitorul a zis: <<Dezbr6cafi pe tened gi aducefi-l in mijloc !> Slujitorii. Deci stitpAnitorul a poruncit sd fiu legat cu lanfuri gi bEgat tr temnif5. fiindcd e wemea prfurzulub>. flicEule. stilpAnitorul a poruncit si se dezbrace cei doi frati Si s6-i bage in mijloc. Iar pe noi amdndoi ne-au pus inaintea celor ce acum se pedepseau. $i. Ajungi.FI 108 cAnanne tprpAnAUsr cei rdnduifi cu pedepsele. i-au bdgat spre intrebare. precum 9i cd a aruncat pe altul in rdu pi a murit. de bundvoie a mdrturisit gi uciderea ce o fbcuse de curdnd. cd mI fac monah gi-fi voi sluji fie !> Iar stip6nitorul a porwrcit slugilor. Deci dup6 multti weme. Deci eu. Iar stiipdnitorul a dat hotfudre asupra lor. Atunci stiipdnitorul a dat hotirAre asupra lui. ne-au pus lanfurile de grumaz gi ne trdgeau prin mijlocul cetiifii. Adus fiind gi acesta. dezbr6cdndu-m[ de hainele mele. Eu plAngeam vdzAnd o fricd ca aceasta" iar slujitorii md infricau gi mai mult. dar acum nu vei mai sc6pq ci vei gusta gi tu muncile ce vezi acum). gi cum ci ei sunt vinovaji de desfrdnare gi ucidere. dupl ce gi-au luat acegtia platz. Deci muncitorii dezbritcAndu-i gi aducdndu-i. zicdnd: <<Crede.

Stdpdnitorul vdzdndu-md rn-a cunoscut. Atunci slujitorii dezlegindu-mi legdturile gi ddndu-mi hainele. Iar el. Aceste4 frafii mei. Iar eu. n-o sd iei multe. Stdpdnitorul a poruncit sd md dezbrace gi sd mE lege cu zdrenfe gi. Deci. Aga am inceput a-l ruga cu multe lacrimi. $i venind slujitorii la temnifE. intru mult necaz petrecAnd. ca sd md inwednicesc a mI face monah gi sd slujesc Stapdnului Hristos>. mi-a zis: <<Se cddea fie. iardgi mi-au pus lanful de grumaz $i md trdgeau in priveligtea cetdfii spre cercare. gi tntru ar[tarea ta ai mdngdiat neputinJa mea. ce pot se-fi fac? insd nu te teme. zicdnd: <StipAne. care petrecuse in casa pdrinfilor mei. Iar eu. de sunt ceva legafi in temnlld? lar el spundndu-i cd e un tdn[r legat pentru o pricin[ oarecare. nald" 1926. Cdci vine alt stdpAnitor. cunoscAnd cd sunt clevetit. sd fii cu bun5 a$ezare gi sI nu te arunci in temnita aceasta. Miluiegte-md pe mine robul tiu gi md scoate din temnifa aceasta. zimbind cu fafa. dar cu purtarea ta cearea. m-a fdcut pe mine monah. socoteam oare cum vor lua sfhrgit cele pentru mine. Stiipdne. indatll gi numaidec6t am mers in munte la un stare! gi cdzAnd la picioarele lui gi povestindu-i lui toate. $i zicAnd acestea s-a dus. a intrebat pe acela. ca gi voi impreund cu mi4e sI slEvifi pe Dumnezeu cel ce voiegte ca tofi oamenii sI se mdntuiaspd gi la cunogtinfa adevIrului sd vie. cu preaslSvire izbdvindu-md. La gapte zile dupd luarea stdpAnirii. Cuvintele Invdldturile. aporuncit si-mi dea drumul..'l I Sf. m-au imbrdcat gi m-au slobozit. Tipografia NafioSi pp. gezdnd el in divan a poruncit sd fiu adus spre intrebare. pundndu-md in mijloc. cE minunate sunt lucrurile Domnului gi nenumilrate cdile Lub>. Efrern'Sirul. insd dupE asprimea legilor m-a intrebat gi. m-au adus inaintea judec6torului. Deci. intrAnd aici. Bucuregti. dup[ cinci zile a venit alt stApdnitor. E* . m-am adeverit gi m-am incredinfat. cdruia ii erau incredintate judecdtile. vi le-arn povestit pentru folos. care wea sd te slobozeascb.CELE $APTE SURLE 109 dreptate la Dumneze\ ?> Iar eu i-am rdspuns: <<Aqa. in ziua a opta a poruncit sA se rdnduiasc6 iegirea.3-7. ai f6cut dreptatea aceasta mare cu robul tilu.

pricina aceasta. Acum I se roagd pentru prima datls gi poate ca niciodat[. vlzdndu-l cI s-a indreptat pe calea bun6 pentru toate zilele lui pe care le-ar mai avea . Aga bundoarl cineva. folosegte $i pe cei rdi. gi gtiind cd nimic nu se intAmpld fdr[ voia lui DumnezeL:.gi precum gtie gi face .nr iNlnEpcruNrr cu MoARTEA Cend nu mai rdspund oamenii la chemarea dragostei lui Dumnezeu. chiar dacd nu pricepem aceasta.abia cu ajutorul primejdiei ii induplecd sd wea gi ei ce vrea Dumnezeu. Este gi nu este aga. a rdzboaielor. gi a celor de acasd gi a celor de pe fronturi. ingdduie rdzboaiele. Necazurile ii mai topesc trupul. pentru cd numai singur Dumnezeu gtie gi line socoteala fiecdruia. ca pe singura sctrpare a sa din primejdie.dacd ar fi . Dumnezeu in atotgtiinta Sa. mult mai mulli se mAntuiesc pe front. pe cei fdrd nici un Dumnezeu. Iar g6ndul al treilea e cE in suferinfe fbr[ de voie s-au mdntuit mucenicii. Atunci viafa oricui se afl6 in primejdie de moarte. Obignuit. c6nd. Ludm ca g6nd de ajutor in darea rlspunsului voinla lui Dumnezert. Sd cercetim. a ceea ce ordnduiegte 9i face Dumnezeu. intre marginile ingdduite. sd ne bucurdm de hot5rdrea Lui. in atotputernicia Sa.rului sd vie. ca printr-ingii s[ aducd la mdntuire pe cei de mdntuit. ba chiar $i pe draci.dar totugi oameni cumsecade . singurul lucru cu adevdrat de trebuinf[.dacd pentm cineva e mai de folos viafa. Apoi Dumnezeu. curn l-au povdfuit cei trei "prieteni" ai sdi. iar oile Dumnezeu le gtie". adicd mdntuirea. care pe mulli ii spalS de fEr[delegi in giroaie de lacrimi. tot a$a $i cu suferinfele rdzboaielor. cu prilejul t6rcoalelor morfii in jurul viefii sale.ll0 cAnanEn lvrpAnATrcr socorEI. ii mai subliazd mintea $i a$a gdsegte pe Dumnezeu. in suferinle de bun[voie s-au m6ntuit cuviogii. pe cei nebdgdtori in seamd sau protivnici . cel milostiv intru dreptdti. pe necredinciogi. Drept aceeq Dumnezeu. Al doilea gand de ajutor e primirea de mai inainte ca bun. sau mai mult ii folosegte mutarea din viala aceasta. dau de asprimea dreptdjii Sale. incdrcat de pdcate. Deci. ajunge la str6mtoare gi nevoie mare. spre pedepsirea rdutifii. care urmdregte ca toli oamenii sd se mAntuiasc[ gi la cunogtinfa adevf. lumea crede cd mor in rdzboaie cei rdi gi scapd cei buni. decdt s-ar fi mdntuit acasd. Unul din sfinfi a zis: "Caprele eu sunt. Pe urmd numai singur Dumnezeu gtie .

atunci cAnd dupl gtiinfa lui Dumnezeu. Iar pe al treilea fel de oameni. l---I'_= .inile lor. mai zdbavnici la pocdinf6. Pe cei ce ins6 n-au statornicie in bine. il va mai ingddui printre mai multe gi mai grele primejdii. ii scoate din viaJa cea degart5" fie gtiindu-i cE ar avea sd cadd mai tirziu. tinzdndu-gi la fdrddelegi mf. sau cI. pe cei buni. are gi aceste doud socoteli: sau ii pierde in grabd. precum scrie: inlelepciune 3: 1. Acegtia a$a-s mai de cdgtig pentru m6ntuire. fXrd intoarcere. au ajuns la cea mai buni pocdinfl din viafa [or. ci iar[qi s-ar intoarce la rele. Pdrutu-s-a in ochii celor nepriceputi cd drepfii sunt mo(i cu des6vArgire gi iegirea lor din lume e o mare'pedeapsd. uit6nd fdgeduinfa ce au fEcut-o la strdmtoare. De cumva iarEgi se dedau stricdciunii gi ingrlm6dirii de pdcate. Pe cei ce trecuJi prin suferinfe au cdgtigat intirire gi statornicie spre bine 9i printr-ingii gtie Dumnezeu cI ar dobdndi mdntuire gi al1ii. sctrpdndu-l din fiecare. $i aga face de cdte ori trebuie gi cu toti cdfi trebuie. cape un infeleplit. printre alte negtiute taine. prin rdutatea lor.CELE $APTE SURLE lll cuminte . sau sE mdntuiascl pe unii din cei de acas6. prin darul lui Dumnezeu. iardgi ii cheamd la gcoa16. fie spre viafa cea fdrl de trup. i-a pus la incercare gi i-a aflat Lui-$i wednici. dup6 gtiinfa lui Dumnezev. ca sI nu-gi mai inmulfeascd relele gi aga. ca in aceea sd se socoteascd in vecii fir6 de sfhrgit.ci necazurile spal6 petele pdcatelor de pe haina noastrd nevdzutA. .9i mai tdrziu il scoate din topitoarea suferinfelor. pe acegtia ii scap[ gi-i intoarce iar acas6. Dacd ins6 il gtie. vrea sd rdspldteascd. sd ispSSeascd" sE intoarcd. fie c[. plEcufi fiind lui Dumnezeu. Sufletele dreptilor sunt in mdna lui Dumnezeu gi nu se va atinge de diinsele munca. ingreunAndu-gi astfel sau chiar pierzdndu-gi mdntuirea gi chemdndu-i de aceea mai devreme. in chip nlprasnic. 2. mai ugor sd se osdndeascd. cd mai tArziu va avea o pocdinfd gi mai bun[. pe unii ii scoate din viafa cea degartil. p6nd nu se schimbd in rIutate nerdutatea lor. primindu-i Dumnezeu cu cdt de cdtd pocdin!6. fie intorcdndu-l spre viala plmdnteascd. Cu cei rdi gi. cf. sau inddrdtrnici la sfatul gi rugdmintea celor buni.in chip nevdzut gi minunat il scap6 de moarte sigurd.

gi ca pe o jertfd de ardere intreag5. gi sd nu se piardd dinte oameni cunogtinfa rdsplltirii dupd fapte. 7.F tt2 cARAREA hwAnATrsr 3. trebuie cI i-a lepddat Dumnezeu gi-i lasd sE se deslvdrgeasci in rele. o face ca sd mai pund fr6u rdutifii intre oameni. nddejdea lor e plinl de nemurire. uneori pedepsegte n6prasnic weo fdrddelege. aici. dacd repede ar pedepsi tot rdul. aici. cd Dumnezev i-a incercat pe dAngii gi i-a aflat Lui-$i wednici. stiim linigtifi gi noi. mare rdsplatd vor primi. spre pedeaps[ siguri in ziua judecdfii. . aga i-a primit. * O altii tainl a lui Dumnezeu e gi aceasta: Nu pedepsegte toat5 rdutatea tuturor. in fata atotputerniciei lui Dumnezeu. ca pe nigte mdrturii ale neputintei aceluia. mdntuirea ar fi de sil5" iar nu o faptii a libertitii gi a dragostei. vegnic linigtitii asupra rdului. . $i mergerea lor de la noi sfdrdmare. totugi.cum fac oamenii. ii intinde ispit[ puternic[. gi numaidecdt. ne dovedegte atotputernicia Sa. 4. primind palmele gi scuiplrile rdului. Chiar dacd in fala oamenilor au indurat munci. 5. sd se desdvdrgeascd 9i ea. ca sd-gi ia osdndd vegnicf. 6. micit la o m[sur6 omeneascd sau cel mult tngereascE. $i pufin fiind pedepsifi. un neputincios. Cu aceea ci nu pedepsegte rlutatea numaidec6t. iar ei sunt in pace. Ci tocmai pe faptul cd inglduie rdilor s6-gi fac6 de c?p. Iar dacd sunt c6te unii r6i. precum nici nu sldvegte bun6tatea tuturor.precum s-a spus la cele penffu Saul.atotputernicie. . prin virhrtea credinfei. Iar dac5. gi numaidecdt. Strdluci-vor in ziua rdsplEtirii. . gi mai ales sd nu scad6 in credinf[ incepltorii. Apoi. aga i-a lemurit. sub ocrotirea cdreia. $i-i lasd pe oameni neinfricafi de pedeapsa nlprasnicE. care ne int5regte cu linigtea Sa. gi ne-ar da sE inJelegem cE se teme de rdu gi-gi apIrE stlipdnirea. Dumnezeu ar fi un fricos...Dacf ar face aga" atunci gi oarnenii ar face binele de fric6. Ca aurul in topitoare.. fdrd leac ai nu pdfesc nimic din necazr-rile oamenilor.

17.tegte. nu este primejdie afard de pdcat . fiindcd cele ce se v6d sunt wemelnice. ori cd rdspl5tegte. "OricAt ni s-ar pdrea de neobignuit. 2 Corinteni 5: 1.gi nu este moarte. ugoarE gi de-o clipa ne agonisegte nou6. dacd plm6nteasca noastrd locuin16. De aceea nu ne descurajdm. De aceea suspin6m in acest trup. atotputernicia 9i dreptatea lui Dumneze\ sfbr6mii mereu podile iadului. zice cd:. Ci noi gtim cd. prin ribdarea multor negtiufi de oameni. in cortul acesta. 18. IatJi de ce toat[ gnja gi rugdciunea sI ne fie sd-i primeascd Dumnezeu in locagurile dreplilor pe cei ce ne-o iau inainte. Apoi. cu puterea Bisericii vdzute gi nevdzute. scdpdnd" cu ordnduire dumnezeiascE. p€ cdnd cele ce nu se vdd sunt vegnice. dorind sd ne imbric6m cu locuinfa noastrd cea din cer. se desface. ei trebuie fericifi gi urmafi cu aceeagi lepldare de sine gi de viafd" oricdnd wemea ne-ar cere-o. 2 Corinteni 4: 16. tdnguindu-se de ingustimea vederii gi de strdmtimea credinfei oamenilor. casd vegnic6. mai presus de orice m5surl o cumpdnd vegnicd de mdrire. un lucru e sigur: cd vine o rdsplatii sigure gi vegnic6" Si cii biruiegte binele asupra rdutefii. Pentru iubitorii de Dumnezeu nu este durere. 2. fie rdul. . cd socotesc numai cele de uci.CELE $APTE SURLE 113 Deci. ori cii nu rdsplf. ca sd inviifS:n a ne lepdda de ea gi sd o clutdm pe cea adevdratii". Unul dintre slujitorii lui Dumnezeu. Pentru cE suferinfa noastrd. avem in ceruri cl[dire de la Dumnezeu. fie binele. gi mdcar cE omul nostru cel dinafard se prdp6degte. nef6cuti de mdnd. dar adevlrul acesta rdmdne: cI ne-a trimis Dunrnezeu in lumea aceasta. Ca unora ce n-avem in vedere cele ce se vdd. omul nostru cel dinlduntru se innoiegte zi de zi. din invelitoarea viefii celei degarte.

Dumnezeu te cheamd. adicd atunci cdnd ii ajunge dreptatea durnnezeiascd din urmd gi trebuie sd dea seama de ce au ftcut. ei care gtiu totul.114 cARAREA frr. prin gaiul lor. ca sd nu ajungem cdtre seara viefii aga de imbhtiti de rele. sI le facl o judecatd milostivd gi fEre nici o lnfricogare. in ceasul al unsprezece\ea.rpAnATrcr Deci nu sunt de pl6ns dec6t necredinciogii. cobordnd din ceruri. ei care st5pdnesc peste oameni. pe Fiul Sdu cel Unul Ndscut. incd din dimineafa vie. cdnd mergem noi. de bund voie. din vrdjmag al lui Dumnezeu. la rosturile tale vegnice. sd vie in genunchi inaintea unui simplu preot gi sd-gi ingire toate fdrddelegile gi necazurile lor ?! Nu. a dreptifii dupd fapte. Taina sfhnti a poc6intei. le trimite. oricdt ai fi de pdc6tos. asta mdndria n-o poate face. Dacd am fi noi mai simliJi. am vedea cd Dumnezen. ca sE scape pe fiii Sdi de judecata cea aspr5.ga de mare e acoperit cu chip smerit. ne imbie cu iubire. Taina poc5infei este judecata milostivd. gi nu tras de m6necd sau p6lit cu prdjina din urmd. sd vie de bund voie la . ce o face Dumnezeu cu noi plcdtogii. nu numai fiindcd te face din rdu. Mare este Taina poc[in1ei. gi iardqi s5-i impace cu Sine. care s-au stins in necredinf5. Dumnezeu te iaftn. de bund voie. bun. ci gi pentru cd un lucru a. Cum sd poatd veni. prieten al Lui. gi ne mnfturisim gregelile. Poate tocmai pentru cd e aga de smeriti judecata aceasta milostivd. Preofii poartii preofia lui tlristos. Mila cea fhrtr de margini a Tatilui. Nu e rdu si te intorci la Dumnezeu nici chiar afunci. nu pot sd vie la mdntuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plinA de "gtiinf5" $i afumati de mdndrie. ca nigte instrdinafi gi protivnici lui Dumnezeu. in imperdfia vietii. ruDECATA MILOSTTVA De obicei oamenii nu se intorc la Dumnezeu decdt atunci cdnd dau de primejdii. Dumnezeu ili vorbegte. preamilostivul. insd ar fi cu mult mai bine sE vii. prin iertarea 1or.ii. Prin ei. Dar e bine s[ se gtie cd viata in primejdii pe mulli i-a scos din numdrul morfilor gi i-a primit Dumnezeu din bratele morfii.

a inordt sAnge gi apd. de asemenea ne spal6 toate p6catele. Sfhntul Chiril ne invafdr: "Dacd cineva nu primegte Botezul nu se mdntuiegte. Mdntuitorul numegte gi mucenicia botez. din weme in werne.de faJA fiind gi sluga Sa. Pentru aceasta trebuie ochii spdlaJi mai bine. care sd fie linigtifi gi bucurogi de moarte. cdnd suntem inzestrati cu danrile Duhului Sfhnt. Taina poclinfei sau mdrturisirea e al doilea botez: botezul lacrirnilor. dacd se intAmpld sI vie necd. cdnd a mdntuit lumea pe cruce gi c6nd I s-a impuns coasta. Iar al treilea e botezul sdngelui. Mdntuitorul nostru. ci numai in privinfa primirii.. gi nu at6rnd de noi. care primesc imperefia gi fdrA de apd.utat de noi. Acesta iaragi nu se mai repeti. dup6 atot$tiinla de mai inainte a lui Dumnezeu. dar pentru impdratul Cerurilor abia se mai gdsesc pufini. sau nagterea a doua. ei dau de asprimea dreptlfii care-i fierbe in zearn lor pdnd li se moaie oasele trufiei. ca sE se boteze cu apd. sau al lacrimilor. in privinfa venirii. Cel in Treime inchinat gi a Sfintei Sale Biserici.96-97. mai ales in vremea de prigoand a credinfei cregtine dreptmiritoare. afard numai de mucenici. Chiril al lerusalimului. care merg cdnt6nd la moarte. tilmaci al voii Sale cdtre tine gi chezag al tdu I 2 Sf. cdnd zice: <<Putefi sI befi patrarul pe care Eu il beau gi sd vI botezali cu botezul cu care Eu m[ botez?>>"z E lucru de mirare. pe care il putem face. fericifi sE treacl prin porfile focului gi asculigul sabiei la impdratul sufletelor.pp. Acesta nu se mai repetii. . cd pentru pricini pErndntegti se gdsesc mii gi milioane de oameni. Al doilea e botezul poclinfei. prin care intrdm in obqtea cregtind. e Botezul din apd gi din Duh. ca sd vadl mai departe decdt stadia viefii acesteia wemelnice.CELE $APTE SURLE u5 smerenie. Marcu 10. Mdntuitorul. ori de cdte ori ni se incarcd congtiinfa cu gregeli fafi de Dumnezeu. in Taina spovedaniei rogi pe Dumnezelt)cdruia I te mdrturisegti. precum erau odati sfinfii mf. cei ce se boteaz[ tn wemea prigoanelor. Acesta e un dar pe care-l dA Dumnezeu cui gi cui.rturisitori ai lui Durnnezetr. 38. care. fafi de oameni gi fafe de noi inqine. gi trebuie f6cut. cei ce se boteazd in weme de pace gi sd se boteze cu sdngele lor. De aceea. cit. mai ales dacd ne-a venit din hotirdta rndrturisire a lui Dumnezeu. Sunt trei botezuri care ne curdfesc de toate: primul. op. . din cdnd in cdnd.

Acesta e infelesul gi capitul acestei judecdti milostive a lui Dumnezeu: redobdndirea iubirii f6rd margini. pentm ce nu poate sd-i atragd la mAntuire? intr-o sdmbdti sear4 dupd vecernie. cdci te iartit de toate datoriile tale. gi se fremanta zi qi noapte. covArgit de grija datoriei sale preofegti gi mdhnit annamic de . Credinciogii s5i lepSdar6 numai f6fnrnicia. SFAruL DIN IAD intr-o carte veche. Cdt se poate prinde de minunea acestei Sfinte Taine. c6ci adevdrat nu e dup[ fire sd iubegti din toatii inima pe cel ce te ucide in tot felul. ci e mai presus de fire. Dacd nu ierfi. $i trebuie sI iertilm la nesfhrgit. Nimic nu-i clintea din noroiul pdcatelor. Ce sI facd bietul preot ? Cum s[-i indrepte ? Cdci se infldcdra pentru lucrul lui Dumnezeu. cum ii gdsise.ildamice sfaturile zilnice. din toatt inima. ingirindu-le pe toate. binecuvintAnd pe cei ce-i duceau la moarte. incolo. pentru Dumnezeu. dar numai dacd iedi gi tu. gregelile frafilor t5i. prin toate mijloacele ce-i stiiteau in putinfd" sE intoarcd pe cei rlt5cili din calea pierzaniei gi s6-i intEreasc6 tn cuvEntul lui Dumnezeu. putrezeau in aceleagi pdcate. pe tofi. Totul e sd te invoiegti aga. gi El ifi ajut6.s[-fi ierte mulfimea relelor ce le-ai fdcut. stdtea amdrdt pe-o piatr6 din grddind. dupd cum te ajutii congtiinla. din inim6. intoars6 de la toate picatele spre Dumnezeu gi spre tofi oamenii. ZEdarnicl. Cu toate acestea. z. cu frica lui Dtlnnez-ev Si gnja pdstorifilor s6i. nici Dumnezeu nu te iartl. iatii spr:nem cd ea lucreazl revenirea oam enilor la nerdutatea pruncilor. iar alfii ziceau cI ar trebui sd cumpdrlm cu aur octrrile 9i necazurile ce le pdtimim de la oameni. zidamice sfanrile date la spovedanie. din Sfentul Mr-rnte. $i bun e Dumnezeu. vedea cu durere ci ostenelile sale rdmAn ostenea "IJn preot.ll6 cARAREA ltvpAnATmI citre Dumnezeu . cerdnd de la Dumnezeu s6-i atate. gtiindu-se chezag pentru sufletele 1or. se fdr5 road6. Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau gi le cuprindeau picioarele. un duhovnic iscusit in povefe a l6sat inchisd intr-o intAmplare inv6tdtura aceasta: n de zi. era slujb4 zAdamice predicile.

Nu trecu mult gi din mul. prin urmare. prin urmare sunt slobozi s[ mlndnce. care gtiu cd este Dumnezeu gi . iata cd Dumnezeu ii deschise ochii nec6jitului s6u suflet. neav6nd de cine sE se team5" uSor ne vor c6dea in gheare. Satana ii cumpIni vorbele. gi zise: . marele gi incruntatul tanor al 1or. ca sE umplem cu ei implrdfia beznei pi pAntecele flemand al iadului? La aceastii poruncd a tartorului celui mare. sI furiS5m in mintea oamenilor gdndul dracesc cd nu este Dumnezeu. sf6tuiti-vd. S[ le spunem c6 nu e nici rai nici iad gi. dar dupd moarte nu este suflet gi nu este judecatil. asupra unei vedenii infricogate: o gloat5 de arapi.intunecimea t4 pirerea mea e si le spunem oamenilor cd. iegi o altlt cdpetenie incornoratE gi zise: . gi. cu o niiscocire mai vicleanE.Intunecimea ta. gi s[-mi spunefi: cum afi putea voi mai ugor gi mai sigur ingela pe oameni. lucind ca pdcura.gtiga prea mulgi: clci printre oameni sunt r:nii rdsdriti la minte. Cum sta a$a. intrard in putoarea diavolegtilor sfiituiri. ca mdine vor muri gi dup[ moarte nu mai e nimic ai o sd le pard rru cr nu gi-au fbcut toate gusturile cAt au fost in putere. Satana chibzui gi apoi rdspunse: . Atunci din gloatele intunericului. nici rdsplatil sau pedeapsE. apoi ii zise: . gloatele intunecate ale incornorafilor. astfel. chiar dac[ ar fi Dumnezeu. sE bea gi sd-gi facr toate poftele trrupului gi ale inimii. drdcegtilor gloate. vor face numai ceea ce wem noi gi vom umple iadul cu ei. i se ar6tarE ca un nor intunecat de duhuri necurate.imea aprinsd de sfat iegi inaintea Satanei o cdpetenie. negrl ca tilciunele.Voi. pierdut in gdnduri grele. pentru cE lucrurile Celui de sus: cerul gi pemdntul gi toate c6te le impodobesc mdrturisesc slava Lui gi toate dovedesc cE El este. nlscocifi cu mintea voastrd megtertr in viclenii. Era un divan al diavolilor in frunte cu Satana.E- CELE $APTE SURLE tt7 tnrda-i fdrd road5.Nici cu viclegugul acesta nu vom putea cf. Sd vie altul. c2[ci. Ascult6ndu-I.Cu minciuna asta prea pufini vom putea prinde in undiJi. Deodatit. din mijlocul divanului un glas diavolesc zbierd de clocoti vdzduhul: .

nici cu spovedar. oameni buni ! Mai e vreme destuld. gi. s[ amdgeascl pe zdbavnicii oameni in . sprijinindu-se fanfol in coad5" duhni urmdtoarea propunere: .Prea intunecate jupdne gi tatA al minciunii. vdzAnd cd ele nu sunt pe placul intunecimii tale. oameni buni. de ochii lumii. aga ca gi pane acurn. PanA atunci. Mai e weme destuld: mdine. care diinuiesc in veacul veacului? Dar.Voi. s6-i inchid ca pe o turmii de progti in toate pegterile iadului ! rdcni Satana gi tr"anti odatll din copitii aga de tare. Pentu pocdinta adev[ratil mai avefi weme. Eu weau oameni mul1i. dar mare lucru nu.gilor nogtri despre pienarea oamenilor. El se ridicd trufry de pe jilful de fldclri ca smoala gi. Poc6infa lSsafi-o mai la urm6 ! Nu vE grebif ! Ascult6ndu-1. ca nisipul mdrii. glasul lui tuna o dat4 de se cutremur[ tot intunericul iadului : . o dati" de doud ori. in nemurirea sufletului. duhurile iadului se imprdgtiare cu iuteala gdndului pe fala pim6ntului. am nlscocit la rdndul meu un viclegug gi mai mare: de ce sd nu lEudlm pe oameni penbu credinfa in Durnnezeu.ria adevlratii. facefi-v6 datoria cdtre Dumnezeu gi suflet numai aga.tovard. la porunca Satanei. bItand cu laba pe umeri pe diavolul care ndscocise acest viclegug. Vedeti-v6 mai intii de grijile plmAntegti. dup6 ce le vom spune toate acestea .pe care ei le gtiu prea bine . cI toatd droaia dracilor sughifi de groazi Atunci din mullime se rupse o alt5 cdpetenie gi. duhuri puturoase ale impErEfiei mele. Cu viclegugul acesta ne picd gi noutr ceva in gheare. ca o otravd dulce. poimiine. ldudatii s6 fie gdja ta de-a umple iadul nostru cu progtii gi destrdbdlafii pdmdntului ! Am ascultat cu luare aminte viclegugurile. aga de scumpf. in judecata de apoi gi in r6splata dup[ fapte? De ce s[ nu le spunem gi noi cI este un rai $i un iad. nouil" tuturor dracilor tii. $i apoi mulli gtiu cd sufletul d6inuiegte gi dupd moarte gi va merge la judecata cea de pe urmtr" dupd cum ii invaf6 Scripnrile. la bdtrdnefe.F ll8 cARAREA lrwAnATrer c6 in dreapta Lui stil rlsplata sau pedeapsa dupd fapte. de mii de ori: nu ve grebifi cu poc6inla. ca gindul risipifi-ve pe fala pdmfutului gi. gf6bifi cu poc6infa.sE le goptim la ureche. strecurafi in urechile oamenilor goapta cu adevirat dup6 numele nostm: <<Nu vf. cI doar n-o sl mruili chiar miine !>> $i. ochii Satanei fulgerar6 de bucurie dr5ceascd. Treifi mai intiii dupd cum vd vine pofta.

nu voi cutremrua numai pdmAntul. poimdine. gi preotul.CELE $APTE SURLE 119 minciuna pierzirii. intelese. Ci aga se fine cumplna intre sus gi jos. in sfhrgit.. Nu-i va fi zvdrlit5gi betrdnefea laolaltjl cu tinerefea? DEZLANTUIREA STIHtrLOR Dacd oamenii totugi nu se intorc de la rele. Dumnezeu iartii negtiinfa. poimiine. . trimigi la Lot in Sodomq in chipul a doi oameni. ei igi tndeplineau datoriile cregtinegti. pe poimdine. vrejili de goapta ademenitoare a viclenilor. oricdnd. gi de' noi atArnd ce sd ne vie de la dreapta judecatii. atunci vin peste tnfunecata lume necazuri mai presus de fire: "Tdriile cerului vor fi zguduite. De formd gi de ochii lumii. gilseau cI sfaturile pErintelui sunt bune mai mult pentru cei batr6ni.ll-I2. pricina zAbavei lor de a se hotdri sd se mdntuiascd cu adev6rat. Cet despre ei ingigi mai au vreme destulE: mdine. la bf. nici duptr asprimea necazurilor. in toate. dar. clci sodomia locuitorilor striga la cer gi chinuia sufletul dreptului: I 2 2 Petru 3. inlelepciunea lui Isus Siratr 40.". Iar precum cd de pe p6mdnt se suie pricina picatelor strigf. zdrobirea gi bdtaia. aga c[. asupra celor nelegiuili s-au zidit toate aceste4 gi pentnr ei s-a f6cut potopul"2. Vedenia se stinse. cu amAnarea pociintei pe mdine. trudit de soarta credinciogilor sii. la btrtr6nefe.. avem m[rturia ingerilor.. iar mdine. zice Domnul !"r Ceci: 'Moartea gi sdngele. la cirma nevdzutii a lumii se rinduiegte ce sI fie jos pe pdmdn! cu tofi gi cu fiecare. 10.trdnefe. Iatii sfatul de primejdie care-i incdlcegte pe oameni in rele gi-i bag[ in toate necazurile gi in tot intunericul. ci gi cerul.toare la cer gi cI din cer coboar6 rdspr:nsul. Iar omul cu socoteal5 vicleani e acela care-gi dI cu voia toatl tinerefea dracilor. se int6mple pe pdmdnt tot de pe pdmdnt igi iau plecarea. ca nigte storgi de vlag6" nu mai sunt buni de nimic. inwdjbirea gi sabia.. rlmdnAnd ca lui Dumnezeu s6-I dea o bdtr6nele distrusd. Sus in Cer. dar viclenia ba. Dar cele ce vin sf.

-

t20

cARAREA lvrpAnATmr

Facere 19:

13. Strigarea lor s-a suit inaintea Domnului gi Domnul ne-a trimis sd-i pierdem. 14. Atunci a iegit Lot gi a grdit cu ginerii sdi gi le-a zis: "Sculafi-ve gi iegifi din locul acesta, cd"va sE piardn Domnul cetatea". Ginerilor insd li s-a perut cd Lot glumegte.
Faptele lor nu-i l6sau s[ cread[, ci fdceau sd li se pard glumd gi a$a au pierit gi ginerii lui Lot, fdcindu-se newednici de cuvdntul lui Durnnezeu. Dar avem inse.gi mdrturia lui Dumnezeu, cea datd lui Noe inainte de potop:

"Sosit-a inaintea felei Mele sf\itul a tot omul, cdci s-a umplut pdmAntul de nedreptiifile lor, gi iaflEu ii voi pierde de pe p5mdnt"r.

$i s-au deschis stitvilarele cerului gi a fost potopul. Iar pentru wemuri viitoare avem alte rdspunsuri ale cerului atirndnd peste faptele pdmdntului:

Apocalipsa 14: 12. Aci este r6bdarea sfinfilor, care p6zesc poruncile lui Dumnezeu gi credinfa lui Iisus. 13. $i am auzit un glas din cer, zicdnd: 'Tericili cei mo4i, cei ce de acum mor pentru Domnul ! Da, graiegte Duhul, odihneascd-se de ostenelile lor, c5ci faptele lor vin cu ei". 14. $i am privit gi iatli un nor alb, gi cel ce gedea pe nor era asemenea Fiului Omului, avdnd pe capul Lui cununl de aur 9i in m6na Lui secerd ascufitit. 15. $i alt inger a iegit din Templu gi a strigat cu glas mare celui ce gedea pe nor: pune secerea gi

I

Facere

6,!3.

CELE $APTE SURLE

t2l

secere, cdci a venit ceasul de secerat, fiindcd s-a copt secerigul pnmdntului. 16. Atunci cel ce gedea pe nori a aruncat pe plmdnt secerea Lui gi pdmdntul fu secerat... 18. Apoi alt inger a iegit din Altar, avdnd putere asupra focului, 9i a strigat cu glas mare celui ce avea cosorul ascufit, gi a gr6it: pune cosorul tiu cel ascufit gi culege strugurii viei plmdntului, c6ci boabele ei s-au copt. 19. Atunci ingerul aruncd pe pdmdnt cosorul lui gi culese via pdmdntului gi ciorchinii ii arunc6 in teascul cel mare al rndniei lui Dumnezeu. 20. $i teascul fu cdlcat afard din cetate gi a iegit sdnge din teasc pane la zAbalele cailor, gi in dep[rtare de o mie gase sute de stadii.

Ferindu-ne de a indrdzri vreo tAlcuire, un lucru e sigur, despre care nu mai incape nici o indoialS, cd firddelegile duc omenirea intr-o istorie cu necazuri din ce in ce mai apocaliptice.

ANTIHRIST
El e "acela" care va veni in numele sdu - nu al lui Dumnezeu eweu de neam, care va tirdni sub ascultzrea sa tot p6mdntul. Caci "acela" va primi sd fie imp[rat peste strdlucirea tuturor impdrdliilor
p[m6ntului.r Cregtinii - cu numele - din pricina inmullirii ftrddelegilor care rflg Duhul2, a$a se vor sltrbi la minte, incdt de fricd3 mulli r.1o. lep6Oao ae Flristos gi vor primi toata voia rea- gi vor gusta toatd rIutatea r[ului, "clci credinla nu este a tuturora"t. Viala lor, sldb6nogit6 de pdcat" va da indr5zneald Satanei, care va lucra in "acela" tot felul de
' Matei 4, 8-9. I Tesaloniceni 5,
Apocalipse 21, 8. a2
19.
5

2
3

Tesaloni ceni2,3. 2 Tesaloniceni 3. 2.

F

r22

cARAREA lvrpAnATmr

puteri gi de sernne, de minuni mincinoase gi de amigiri nelegiuite pentru fiii pierzerii, fiindcd n-au primit iubirea adevdrului, ca sd se mdntuiascd. De aceea, pentru cd iubesc p6catul mai mult dec6t pe Dumnezeu, Dumnezeu le trimite amdgiri putemice, ca sd dea crezLmdnt rninciunii, gi sI cadd sub osdndd tofi cei ce n-au crezut adevIrul,
ci au indrdgit nedreptateal. Iudeii de odinioare" impingi inlduntru de "acela" au rdstignit pe Domnul, infepdndu-I c6lcdiult, $i nu l-au putut face mai mult nimic; dimpotrivd Domnul, pogordndu-Se prin cruce la cei din inchisoare, a spart vegnicele incuietori, gi mare pradi a fbcut nesifiosului iad. De atunci umbl6 protivnicul ca un leu turbat, intdrdtAndu-gi uneltele, ca mdcar faptele gi invdf6tura M6ntuitorului sd le intunece in necredinfd. Neputdnd nici aceasta, igi aprinde ciracii $i pe "acela" al lor, care se repetd in fiecare veac de oameni, din zileLe SfinJilor Apostoli3, pAnd in zilele celui mai desdver$it Antihrist, din vremea de apoi, cdnd va propovldui lliea, ca doarE-doard va putea mdcar sd stingd pe ucenicii lui Iisus de pe fata pdmdntului: prigonindu-i, sp6nzurAndu-i, ucigdndu-i, rdstignindu-i gi in tot felul omorindu-i. Mai mult, cum'zice un P[rinte, acest Antihdst - care nu se mul;umegte numai cu necredinfa sa, ci wea necredinta tuturora - nu va avea astAmpdr decdt in ziua cind ar izbuti sd ucidd pe Dumnezeu gi sd-L azvirle din inima gi mintea celui din urml credincios rdmas pe pdm6nt; 9i nu rdvnegte, nebunul, la o mindrie mai mare, decdt aceea de-a termina odatd cu Dumnezev, iar in locul Lui str-gi implAnte in sufletul omului, ca pe o sabie a iadului, chipul s6u de fiare. "Acela" nu se mulfumegte numai sd ingele pe oameni cu amdnarea pocdinfei pe mdine, pe poimdine, la bdtrdnefe, ci luptd nebun cerAnd: 1. moarte lui Dumnezeu; 2. moarte invdpturii Sale; 3. moarte cregtinilor, ucenicilor SIi; 4. pustiire Bisericii Sale gi oprirea Sfintei Jertfe celei de-a pnruri, care este Sfhnta Liturghie. Chinurile cele de pe urmd, cele de la Antihrist, in care va lucra toatil puterea Satanei, vor intrece toate prigoanele cdte s-au intefit asupra cregtinilor, de la inceput panl in zilele acelea.
2 Tesaloniceni 2,9-11. 2 Facere 3, 15.

I

1 Ioan 2, 18. oMateahi

3

3,23.

CELE $APTE SURLE

r23

Numai sila unei prigoane peste tot pemdntul impotriva cregtinilor ii va hotnri si lase la o parte orice vrajbe confesionald gi sd
fre una, cum au fost la inceput. Nu vor sc[pa de sub tiivdlugul urgiilor istoriei panA nu vor veni gi la mintea aceea sd asculte gi sd implineascS, mlcar la rugdmintea cea mai de pe urmd a Mdntuitorului in lume. Poate cd in vremile acelea abia vor mai fi cregtini; dar oricdli vor r6mdne, aceia trebuie sd treacd, peste ceea ce ar fi foarte bine sd treac[ cregtindtatea vremii noastre gi sd fie zna. Primejdia comun5 s-a ardtat in lume, unirea cregtinlt2ifii int6rzie. Doamne, pen6 cdnd?

sf\it

Deci, cAnd fdrldelegile vor inclegta mintea gi inima oamenilor gi-i vor sllb6tici aga de tare, incdt vor zice cd nu le mai trebuie Dumnezeu gi Bisericd gi Preofi, incdt va fi sdlblticirea 9i nebunia uriil peste tot plmdntul, atunci vine sfhrgitul.

SFA},ITA LITURGHIE

MAI TINE LUMEA

Precum Taina pocdinfei sau mdrturisirea este judecata milostivd a lui Dumnezerr, ascunsl sub chip smerit, gi iubitorii de smerenie dau de darul acesta, asemenea gi Sfhnta Jertfd a Mdntuitorului, din Sfhnta Liturghie, ascunde, iar[qi sub chip smerit, o taind a ocdrmuirii lumii. Cei vechi gtiau pricina pentru care nu se arat6 Antihrist in zilele lor, cdci Sfintul Pavel vorbegte despre taina aceasta in chip ascuns, dar n-o numegte2. E Sfinta Liturghie, sau Jertfa cea de-a pururi, despre care a grAit Domnul prin Daniil3 gi apoi insugi ne-a invdfat. Ea este aceea care opregte s[ nu se arate Antihrist, sau omul nelegiuirii4 decdt in wemea ingtrduitil lui de Dumnezeu. Cdci pentru mulfimea faradelegilor, demult ar fi trebuit Drmnezeu-Tatlll sd sfhrgeascd lumea, insd Dumnezeu-Fiul, Cel ce este iubirea de oameni gi de toati firea, mereu se aduce pe Sine Jertfl sfiintil inaintea lui Dumnezeu-TatAl,'mijlocind milostivirea de la

Et.
Luca 6, I 22
I

l.

3

Tesaloniceni2,6.

a2

Daniil 12,lO. Tesaloniceni},3.

r
t24

cAneng,q, lupAMTnt

Fiul lui Dumnezeu pentru noi o rdstignire neintreruptd; Mielul-impilrat sti mereu chezag inaintea Tatilui, aducdndu-Se in
Rabde Jertfd neincetatS" rugf,minte de mijlocire pentru biata lume. CE de n-ar fi sdngele Mielului, al insugi Arhiereului-imparat, Iisus Hristos, dat de bund voie gi neincetat pr4 de mAntuire pentru oameni, stAnd cu iubire gi plrtinire pentru lume, demult ar fi inecat Dumnezeu pdmdntul in sAngele oamenilor gi l-ar fi ars cu foc, desfbcdnd de istov stihiilel. Deci sdngele Mielului din Sflnta impArtiqanie mai fine sufletul in oase gi lumea in picioare. Precum Taina Pocdinfei e un dar al Cerului, sub chip smerit, pentu mdntuirea fiecIrui suflet in parte, aga Sfanta Liturghie, marea taind, ascuns6 iarIgi sub chip smerit, mdntuiegte lumeq sau o feregte de urgiile Antihdstului. IatE de ce, toati lumea ar trebui sd vie la Sfrnta Liturghie, ci pentru d6inuirea lumii e darul acesta pe pdmdnt. Ceea ce se poate spune, pe scurt, despre o prea mare tainl a lui Dumnezeu, ascunsd in Sfhnta Liturghie, care se sdvdrgegte gi in Cer gi pe pimdnt, gi pentru care mai fine Dumnezeu lumea, am incercat. Dar Sfbnta Liturghie este neasemlnat mai bogat6 in taine, care nu se pot dep6na pe limbd omeneascE. Dumnezeu coboard intre oameni gi suie oamenii la Sine, pe scara Sfintei Liturghii.

PROOROCUL DE FOC

Deci citd vreme mai sunt oameni ce cauttr pocdinfa gi Sfiinta implrtirganie, Satana n-axe putere: il opregte Dumnezeu. Dar cdnd oamenii se vor intuneca la minte aga de tare, incdt vor impiedica Sflnta Liturghie, cu toatl voia lor, wand necredinti" in zilele acelea va inceta 9i Jertfa cea de-a punri, gi va incepe udciunea pustiirii, precum zice
la:

Daniil 12: $i din wemea cdnd va inceta Jertfa
t

cea

2 Petnr

3,7,12.

CELE $APTE SURLE

t2s

de-a pururi gi va incepe ur6ciunea pustiirii, vor 1290 de zile.

fi

E wemea de trei ani gi jumltate, in care va propovddui llie, cel mai mdnios prooroc, gi va vesti cele gapte cupe ale urgiei lui Dumnezeu - cele de pe urmtr - cu care se va sfhrpi m6nia lui Dumnezeut. Va fi o vreme de str0mtoare, cum n-a mai fost de la
inceputul lumii, nici nu va mai fi2. in zilele acelea:

Daniil 12:

Mulfi vor fi curdfiJi, albifi gi ldmurifi; iar cei nelegiuifi se vor purta ca cei nelegiuifi. Toli cei fbrd de lege nu vor pricepe, ci numai cei infelepti
10.

vor inlelege (ce vreme e: apropiindu-se a doua venire).

Cei fbr6 de lege hulir6 pe Dumnezeul Cerului din pricina
durerilor, care-i frigeau de-gi mugcau limbile, dar de faptele lor nu s-au poclit, zice Apocalipsa'. La plinirea acelei vremi de pe urmd, cAnd rdutatea va fi desdvdrgit coapt6, va vesti Iliea, Proorocul de foc, a doua venire a Mdntuitorului. Vestirea aceasta, bucuria cea mai mare a cregtinilor, va fi primejdie de moarte proorocului adevdrat; cdci oamenii frridelegii il vor_ucide ca pe Ioan Botezdtorul, care era in duhul gi puterea lui Ilie', la cea dintdi venire. Dar tocmai cdnd protivnicii Atoputernicului credeau cd omorAnd gi pe cel din urmd prooroc, in sfhrgit "au terminat cu Dumnezeu", iat[ cd invie IIie... Iudeii igi dau seama de nebunia protivniciei lor gi de ingelarea Antihristului gi, cu infricogare gi cutremur mare, se intorc ai primesc pe Iisus Fkistos'DumnezetJ, dupd cum mdrturisegte despre ei Scriptura. Proorocul mincinos, Antihdstul, prin duhul sdu necurat cu care lucrd gi se fine, r6scoalS pe tofi imp[rafii lumii s5-i adune la rdzboiul zilei celei mari a lui Dumneu"r6,in valea lui IosafatT, la cel de pe urmd r=azboi gi la cea mai mare vdrsare de sdnge de pe pdmdnt.
rApocalipsa 15, 1. 2Matei 24,21-22. 3Apocalipse 16, l0-ll.
oMaleahi 3,23. 5Luca l, 17.
6

'loil4,

12.

dpocalips 616,14.

I--

126

cARAREA ttnpAnATrpr

STEXTE CRUCE PE CER

Luminatll in slav5., mai strdlucitoare ca soarele, clreia inctr i. :lu stat oamenii impotrivdr gi au injurat-o, se va ardt4 in ciuda tuturor wdjmagilor ei, semn sldvit de biruint5 a binelui ulsupra rdului. Atunci, in zilele acelea infricogate, pe plmdnt gi in tot tmpul, insuqi Dumnezeu-Cuvdntul vine sE cheme pe oameni, pentru cea din urml oaril, insd nu la pocdinf5, ci la judecati. Atunci Dumnezeu gi iconomia m6ntuirii nu mai e pe crezute, ci pe vdzl/.;e. Iar pe Antihrist, in care lucra toatll puterea Satanei:
2 Tesaloniceni 2:

8. Domnul il va ucide cu suflarea gurii Sale, gi-l va nimici cu strdlucirea venirii Sale.

Daniil 12:
12. Fericit va 1335 de zile.

fi cel ce va agtepta

gi va ajunge la

E ziua Domnului cea mare gi infricogatA, zi de fericire p€ntru cei chemafi, alegi gi credinciogiz, zi de bucurie negrditi, ziua intoarcerii Acas6, in fara de obdrgie3 gi capdtul pldngerii. Zi de fericire, vdzAnd izbdnda rdbdtrrii, vdzdnd invierea cea de obgte, vdzind mogtenirea cea gltitii de la intemeierea lumii celor ce-L iubesc pe Dumnezeu gi au r[mas in dragostea Lui pene in sf\it. $i taine intre taine, numai de Dumnezeu gtiute, atunci se vor vedea. Ceilalfi insd" vor sta s6-gi dea sufletul de groazd gi de agteptarea celor pomite sI vie peste lume, clci Tlriile Cerului vor fi zguduite. Atunci vedea-vor pe Cel ce L-au r[stignit, venind pe nori, cu putere gi cu mlrire multea; pe Cel ce este dragostea noastrd, care noul ne imprdgtie fricq dar groaza groazelors pentnr cei ce L-au prigonit gi L-au rdstignit penbru iubirea Sa de oameni gi trebuind s6-gi capete plat6 vegnicd dupd faptele lor.
Luca 2,34. Apocalipsd 17,14. 3Ieremia
2

t

nLuca
5

21,26-28.

inlelepciunea lui Solomon 17, 6.

22,10.

CELE $APTE SURLE

t27

$i va fi

delegile strig6 gi grdbesc judecata. Drept aceea, vdzdnd cd s-a luat pacea de pe p6m6ntr, dar timpul2 incd nu ni s-a luat, cu glasul lui Dumnere,r' chemdm pe toli oamenii de pretutindeni sd se poc6iasci, pentru cd a hotirdt o zi in care va sd judece lumea !a Iar ziua aceea poate fi oricdnd. Iatd mai pe inteles graiul rugdciunii Mantuitorului, pentru cregtindtatea de peste veaouri gi de peste tot pdmdntul, prinsd pe c6t s-a putut, in sunetul acestor gapte surle... Iar despre Antihrist se mai poate scrie gi altfel...

judecata, cdci fdr6delegile au adus potopul 9i ferA-

rApocalipsa
2

6,4.

3l

Apocalips 6 lO, 6-7 .

aFapte

Petn-r

4,1I.

17,30-31.

IV
RA

ZBOIUL NEVA ZIJT

OMUL, ZIDIRE DE MARE

PRE1

"Lumea, adicd Universul vdztt al formelor materiale gi Universul nevlzut al spiritelor pure, este expresia bundtiilii lui Dumnezeu. Ea a fost creat[ pentru ca sd se bucure de buntrtatea dumnezeiasc5. Fiinfa ei, datE in toate lucrurile care o alcdtuiesc, de la primul mineral pind la inger, e o fiinff, impartngitil. Viafa tuturor fdpturilor participd la bucuria in Dumnezeu dupE gradul de fiinfn pe care il au gi dupd capacitatea cu care a fost inzestrati fiecare. Acest grad de fiinfi gi aceastil capacitate de participare e principiul ierarhiei dupd care e constituitil lumea creatural6. Omul ocupl in aceastii ierarhie un loc central. Prin tnrp aparfine lumii frzice,prin suflet aparfine lumii spirituale. in marele cosmos, el e un microcosmos, cum il numegte inv{atul teolog al Bisericii noastre, Ioan Damaschin. Fiinfele spirituale ale creafiei, fdcute duptr chipul gi asemdnarea lui Dumnezeu, sunt libere, adicl posedl voinla proprie. ingerii sunt liberi, omul e liber. Pdstrarea lor in armonia primordiald a bucuriei de viafE e ldsatd la libera lor voie. Bucuria de a tr5i in lumina dumnezeiascd sau cu termenul legendar in Paradis, e cu at6t mai mare cu cdt e un act de consimfire, in virtutea libert5tii spirituale. Tot astfel suferinfa pr6bugirii din armonia paradisiacI va fi cu atit mai mare cu cdt ea va fi tot un act liber. O parte din ingeri s-a prdbugit din armonia cereascd prin tnrfie. Omul s-a pr6bugit celcand de bund voie rinduiala stabilitE de Dumnezeu. Dacd armonia paradisiacd a lumii primordiale e opera lui Dumnezeu prin CuvAntul, rdul care invenineazd lumea igi are izvorul in pdcatul primului om. O piatrd a cdzltrt in lac; dar clderea ei nu privegte numai piatra, ci se repercuteazl asupra lacului intreg, pe care il tulburd pan6 la maluri.

f.

J

r32

cARAREA lrrrpanATrc,r

in noua situalie a clderii din armonia paradisiacd, omul suferd. El constatii in propriile mddulare rdul, durerea, moartea. $i le constatd in toatii lumea inconjur6toare. Pdcatul lui se rdsfrdnge asupra lumii
intregi gi lumea intreagl sufertr impreund cu el. Fiindc6 omul ca microcosmos, cu alte cuvinte ca rezumat al stihiilor din care e alcdtuitd lumea, face ca rdul din el sd se repercuteze asupra lumii din afar6. Istoria omenirii cdzute e in cea mai mare parte istoria p[catului in desf6gurare. Ea pare imaginea rdstumatii in dezordine a Paradisului legendar. Doui sentimente puternice sporesc tristefea gi durerea omului clzvt: sentimentul rlmdnerii pe dinafard din armonia superioard a lumii spirituale gi refuzul de a accepta integral conditia de mizerie in care igi ispSgegte pedeapsa. Intruparea Mdntuitorului gi ispdSirea pdcatului omenesc prin crucificare deschid din nou poarta Paradisului spiritual. Prin Logos s-a creat armonia primordiald a lumii, prin Logosul intrupat se va restabili. Cregtinismul e a doua crealie a lumii. Organul prin care se revarsd din nou in viafi energiile llarului dumnezeiesc e Biserica. Uga ei e poarta
redeschisi a Paradisului."
I

ixcrru cAnJTr
Mai inainte de a se zidi omul gi cele vdz;ttte, in lumea nevEzutd a ingerilor, s-a intirnplat o nebund noutate: Lucifer 9i ceata sa au vrut sa fie ei mai presus de Dumnezeu'. Celelalte clpetenii de ogtire cereascd s-au impotrivit acestei nebunii. Lucifer insd ca fulgerul a cantf de h fafa lui Dumnezeu, frcdndu-se din inger luminat, drac intunecat.

"Vai pemdntului gi m5rii, c6ci diavolul a cobordt
la voi, av6nd mdnie mare."4

El e leul, care umbld rdcnind, cdut6nd pe cine sd inghit5s. intre el gi suflet se incepe rdzboiul nevdzut.
'Nichifor Crainic, Ortodoxie Si Etnocrafie,H. Cugetare4 Bucuegti,
pp.54-56.
1937,

'Isaia 14,12-15. 'Luca 10. 18.

a

'

Apocalipsd,12, 12. I Petru 5. 8.

t

Protivnicul a dat primul rizboi cu Adam in Rai gi prin el. mii de ani de-a rdndul. E limpede c[ la mijloc a fost o neascultare. ed. Romani 5. vol.nAzeonrt. Iatii cercul vicios pe care-l strdngeau cu putere.a$a-zicdnd . 'Necaz rnare se ftcu la tot omul li jug greu apdsl de atunci pe fiii lui Adam. asupra firii omenegti. Vom vedea la vreme. Iatti aga a intors Adam firea omeneascd de la calea scurtii a destrvdrgirii. in care omul avea sd creasc[ de la chip la asemdnare cu Dumnezeu. A se vedea gi Sf. degi pdrnAnt. Iatii cum. cu tofi.149.15. 25. avea toatli f6ptura sa intoarsd spre Dumnezeu. 3 Coloseni 2. iar ceea ce a fEcut Adam facem gi noi fiecare. au stins gi lumina cunoagterii. ingerii cdn\i au surpat raiul virtufii din fire."4 Cdci mare sfdr6mare f6cu ucigagul. infrdngerea lui ins[ o repetii intreg neamul omenesc. infunddnd-o in hdfigul ascultirii strline. a inlelepciunea lui Isus Sirah 40. zidit dupd chipul gi asemtrnarea lui Dumnezeu. ceea ce i-a adus scoaterea din Rai in lumea aceasta. iubirea gi vointa.Iar trupul. 3. o incovoiere a unei meniri. gi cu alte cuvinte. imbrecandu-se pe ascuns in simlirea aea dup5 fire gi povdrnind-o spre o lucrare contra firii gi contra ascult[rii de Dumnezev. neavdnd in sine poft6 p[timagd" intovdrdgea . bAgdnd in zidire puhoiul pustiirii mortii gi toatli tragedia istoriei. Astfel mintea i-a fost amdgitil de mdndrie gi slavd degart6. Asta era temelia cea strdveche. NevAzur 133 PUSTITREA FIRII oMENE$TI hr eoeu Omul dint6i. intrucit toJi eram in Adamr. I. E primul rdzboi pierdut de om. pustiirea ce se fbcu firii omenegti: Clderea firii in ispitii e tot una cu o sfdrdmare. cu noi.12.contemplarea aceasta. Rdspunsuri cdtre Talasie. pp. cI deodati cu acesta. care se r6sfrAngea tntr-insul ca soarele intr-un bob de rou6. Minteq pofta 9i iufimea. Maxim Martr:risitorul. l. date omului de Dumnezeu2. care l-a frcut pe om bucdfi. sau cugetarea. erau unite intreolalt5 in aceeagi vedere sau contemplare a lui Dumnezeu.62. in Filocalia. printr-un sfat r6u. Domniile gi StiipAniile intunericului3. 2 ' . Iat5.

incdt cunoagterea lui dec[zuti scoase vinovat pe Durnnezeu pentm pustiirea sa. ea intunectr chipul nostnr cel dupE Dumnezeu. s-a ascuns de Dumnezeu. ca o stea ce nu s-a stins de pe cerul Raiului. cdt aproape "sI se team6" gi Dumnezeu de noi. A$a luE sffirnogul plata neascultirii. pacea firii dinl5untrul nostnt. de care se plfingea gi Sf. nu L-a mai vdzut. simfirea sau dragostea i s-a intors spre trup. Facere 3.'A$u inwalUirea aceasta ne urm5regte ca o lege de pedeapsd datii firii. vdzdndu-se gol.invrljbirEa tarmtric5:{ - cu Dumnezeu cusineinsugi ctr semenll n. 5. gi mereu ne aduce aminte de obdrgia noastrd dumnezeiasc6 gi ne imbie o refacere. Pavel cI se ogteau intr-insul.{ t34 cAnanpn ivrpAnATmr crezdnd ispititorului. Iar cdnd l-a strigat Dumnezeu pe nume. care s-a aprins de poft6 pdtimagI. inima reniti cu iubirea de sine. pacea cu oamenii gi pacea cu toatli firea. voinla sau iufimea in spaimd gi rugine s-a intors gi. De la inwejbirea aceasta vine se face ca impatrit geSim: impotriva lui Dumnezeq ilnpotriva noastr6 ingine. cdnd sd-gi recunoascd gregeala" mintea ii era sl6biti. gi fu scos afard din fericirea vederii lui Dumnezzu. gi alungat in lumea aceasta gi imbrdcat in haine de piele2.21. ci numai L-a avzig de weme ce vederea Dumnezeu la sine.ile. irnpotriva aproapelui gi impoEiva firii intregi. Romani 7. adice al legii cu fdrddelegea. cd va fi ca Dumnezeu. Dar sufletul nu s-a intunecat de tot" c6ci a mai rdmas conqtiinfa. Iatil de ce 9i fiarele fug de om.lnvrelUireain afrre{ \ --o cu fireatoati toatil nrlburarea gi rdzboiul celor doul hgt. cunoscdnd binele gi rdulr. Adic5 p5catul sau decdderea ne-a fdcut sd pierdem: pacea cu Dumnez&tr. De atunci firea noastr6 in indoitil invrljbire se afl6: la I. Deci.23. Ne-am sdlbdtilcit in toate plr. I 2 3 Facere 3. cdci s-a congtiinfei sale era intoarsii acum de vdzvt gol. .7= .

iar pe trup il impinge sE le implineascl cu lucrul gi sd le fac6 tot mereu."3 De la neascultare incoace. 310-31-1. cd asta stinge iubirea de Dumnezeu qi intunec[ mintea de la vederea Lui. unna sd cregtem de la chip la asem[nare. in parte. Sf. ci invrajbite gi aprinse de gdnduri c€ se contrazica. nu mai lucreazd dup6 fire. gi pe temeiul stdruinlei in aceastJi tindere. cdci intre noi gi El e zidul plcatuluiu. imbie sufletului ispita intdi. ci noi suntem cei ce nu-L mai iubim gi nu-L rnai vedem. t aRomani Facere 3. "In urma pdcatului. iubirea gi voinfa. idem. Maxim Mlrturisitorul. cel viclean a lintuit puterile sufletului incd de la inceput de firea celor vdnfte <<gi nu mai era cine sd infeleagd gi sd caute pe Dumn ezeurr'. intrucdt tofi cei pertagi de firea omeneascd igi mlrgineau puterea ratiunii gi a minfii la infdfi$area lucrurilor sensibile gi nu mai aveau nici o infelegere pentru cele mai presus de simguri. dup6 ordnduirea cea strdvechet. invlfdndu-ne sd iubim plEcerea simfurilor.3. 6 Efeseni 2. DupE cuvAntul Sfinfilor: toatii sffidania diavolului aceasta era gi este ca sd desfacl dragostea sufletului nostru de Dumnezeu gi s-o lege de orice altceva. Isaia 58. Aceastii tindere spre Dumnezeu a sufletului era lucrarea cea dupd fire. afardde Dumnezeu. 3 I 2PsuL .23. pp. aducdndu-i momeli pldcute la vedere gi bune la gustare'. ca sd-gi ajungd finta ftrddelegii. Aga eram in sfatul. cea prin pldcere. 6. 7. iar dincoace de zid. 52. bine gtiind vicleanul. pofrivite cu fiecare putere frantii a sufletului. ci lucreaz6 cel mai adese4 dacd nu aproape totdeauna. nemaifiind unite in Dumnezeu. ca pe nipte lipsifi de bucuria vederii lui Dumnezeu. Cd nu Dumnezev este Cel ce nu ne mai iubegte gi nu ne mai vede. sd ne m6ngdie. igi aveau lucrarea gi finta cdtre Dumnezeu.14. Vrea vicleanul. puterile sufletului. contra firii. noi: o grdmadd de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid gi in tot mai mare sfErdmare afldndu-ne. in ascultarea gi vederea lui Dumnezeu. 13. pe care ne-a firrat-o. 12.2-3.nMsou NpvAzur 135 oupA FrRE $I iupornrvA FrRrr Puterile sufletului: mintea. Drept aceea vrdjmagul.

intunericului luminE gi luninii intuneric. incdt zice rdului bine gi binelui rdu. 5. ca pe o sdgeafi a aprins-o contra firii gi a transformat-o in urd" inc6t fiara de oD. Dar tot pe ea se intoarce acela cu nr$ine in lara lui. card firea e povdfuitii de infrinare. $i a$a de tare o strdmb6 contra firii. Iar fara acestuia e obignuinJa gi confirzia inv6rtogatE a viciului. mdncdnd din pomul oprit. 2 | 5 Facere 3. care. aga cum l-a asigurat cdnd l-a scos afari din Rai. Iat-o pe biata minte iryelattr desdvdrgit gi pe diavol €r{ind biruitor. calea e - format6 din afectele (dorintele) naturale.5. Iar pe biata minte."2 A$a se insciiuneazE rnljmagul in mintea care nu-gi plzegte podile dorinlelor. va fi: "Ca Dumnez. pofta de asuprire gi desfrdul. . ci numai naturil. iar mdnia aprinsd gi pofta nera}ionald" ajunge stiipin6 pe suflet negtiinfa. blestemdnd 9i dand dracului pe toate gi chiar pe sine insugi. idem.20.dupd fire avea sE fie oglindirea sau rdsfrdngerea lui Dumnezeu. Iufimea sau vointa. iar dacil e vorba sE fie weun *Dumnezeu". tronul lui Dumnezeu in om. cu satre scomegte apoi ce nu e Dumnezeua. in care trdiegte totdeauna 9i la care duce pe cei birui1i de iubirea celor materiale..De 2 Corinteni 6. fie c[ o intunecd afumdnd-o cu mAndria. 'C&ld ra{iunea e fdrd minte. cE a izbutit sI punl minciuna lui in mintea omului. de unde .eu cunoscAnd binele gi r[ul"s. fageduindu-i cf. Sau iare$i.FT 136 cARAREA iMpAnAUet Ascultarea cea sffiind a incovoiat dragostea noastrd spre lumea aceasta gi spre trup.16.pp. Din acestea se nagte deprinderea pdcatului cu fapt4 impletitii cu diferitele pldceri ale simlurilor.. cuminteniei nebunie gi nebr. Maxim Mlrnuisitorul. Sf. a 3Isaia Psalm 52.. 1 . omu-i "Dumnezeu". Iar aceasta e calea diavolului spre suflet. aveau rostul sd indrepte spre Dumnezeu ca un arc dragostea.i de prisos gi peste trebuinJa fireascE e necump[tare. *Tot ce. locul Stru cel sftintr. care atunci cAnd sunt implinite peste trebuintl aduc pe diavol in suflet iar cdnd sunt implinite potrivit cu tnebuinfa il intorc prin ele in lara lui.l. dup[ ftre. sau intr-alte chipuri o sfdrfmd 9i pune intr-insa ur6ciunea pustiirii sau idolul (ideea fixd a) p6catului. ca fulgerele zvdrle slgefile in obrazul fratilor gi in fala SfEntului Dumnezeu.192-193. fie cd o aprinde sd stea impotriva adevlrului.rniei infelepciune3. iar cdtre diavol mdnia.

o inhrnectr: Credinta govtrielnictr 2. tmpotriva noastrd ingine. Desffinarea Cele gapte cdpetenii ale pdcatelor. impieresc inima. robind patimilor contra firii. il stric[ cu bolile 9i cu totul il fac neputincios spre ostenelile suirii de la chip la asemlnare. ereaa 2. Invidia sau zavistia 7. Dealdejdea 3. Iatil o minte legat2l cumplit. Iatit hdligul de patimi 9i f6rddelegi in care rdzboiul wdjmagului cufund[ sufletul celor ce iubesc lucrurile lui gi nu le pasd de Dumnezeu: Prin m6nia aprinsd: 1. Litcomia 3. lui ueuunia . o surpS: I l. il t6lhdresc de vlag6. Iar trupul cel hot5rdt dupd fire sd implineascd cu lucrul sfatul lui Dumnezeu gi sfatul dreptei socoteli. care-l spurcd. ttlani" [ 6. nebun6. bucurie fdcdnd dracilor. M6ndria. Oprirea pldlii lucrltorilor Ptrcate skig[toare la Cer. l. Iutimea: ll s. imponiva aproapelui. slava degart{ invdrtogesc inima. Sodomia 3. implinegte sfatul fdr[delegii. Uciderea 2. Starea impotriva adev!ru- Fac poclinta cu neputinp. l. Sinuciderea Cu mintea o aprinde: I [ t. Lenea 4. Iubirea de bani 2.nAzgon-rl. teratri in robie sffiind 9i pierz6ndu-gi darul de mare cinste de la Dumnezeu: al libert5fii voinlei gi al dreptei socoteli. care socotegte minciuna adev[r gi adevdml minciund pi azvArle cu spurcIciuni in Dumnezeu. NevAzur r37 unde sd mai cunoasc6 !? Iatii ce e o minte indrdciti: din bun6. Asuprirea sdracilor 4.

. lnvoiala cu trupul: 6. nsupreala ll 3. pentnr cdgtigarea acestui rdzboi pierdut de firea omeneasce in Rai. d[m cdteva pagini de cea mai aleasd frumusefe gi adincime. Maxim Mlrturisitorul. Spre o deplind l5mtnire a refacerii omului gi a rostului neasem6nat de mare al intrupilrii Mdntuitorului. dupd planul ucigag al vrrjmagului. Lupta 5. Oezredeidea mers fdrd nici o impiedicare. Prin urmare. dac6 lucn:rile ar fi REFACEREA FIRtr OMENE$TI tN nsus HRrsros Dar ca sd fie stdvilitit pustiirea aceasta: '?entru aceasita s-a ardtat Fiul lui Dumnezeu: ca sE sfdr6me lucr[rile diavolului"l. de mult viafa oamenilor s-ar fi fdcut iad destrvAr$it. in numlr de L2. pe care alunecd puterile noastre in fiecare din acest hefig de patimi gi pdcate: cu mintea: I I l. innebunindu-se. I I Ioan 3. A doua fire innrnecn mintea: I S. implinirea cu lucrul 7. 8. din Sf.H 138 cARAREA lvrpAnATmr Iatd gi treptele ciderii. Momeala Z. Unirea ln inimlt: cu voinB: 4. Deprinderea sau obiceiul 8. indr6cindu-se $i omordndu-se unii pe alfii 9i pe ei ingigi.

intrucdt a rdmas neajuns gi neatins de ele. alungOndu-le departe de fire gi titrnEduind latura de pldcere a tr[sdturii pdtimitoare. itt felul acesta a I Coloseni 2. a luat din prima alcdtuire a lui Adam neplc6togenia gi nestriciciunea. ci a primit incercarea pentnr ca" affigdnd la Sine puterea cea rea din ispitele noastre. stitpdnirea vicleanului asupra lui. n5ddjduind c6-L vor convinge gi pe El. pe aceea care se a$tepta s6-L biruie pe El. adic[ str vind gi tncercarea ce le mai rdm6sese. Domnul ingdduindu-le prima incercare a ispitirilor. Dupe ce. gi care. care au venit s6-L momeascd. . din pricina pdcatului.nAzsoil-lr NevAzur 139 "Fiul cel Unul Ndscut gi Cuvintul lui Dumnezer).pun6nd in folosul nostru tot cagtigul. cu ispita prin durere. ca intr-o lege necesarl firii. Astfel de la prima incercare a infruntat Cdpeteniile gi Stipdniilel. iar din nagterea introdusd dupd aceea in fire. Vezend ele in Mdntuitorul trisAtura pdtimitoare a firii celei din Adam. prin faptele ce le slvdrge4 neputAndu-se elibera din lanful pl5cerii.desigur nu pentru El. a luat numai trtrsdtura pltimitoare. vestea. Domnul le-a ing5duit sa-gi pm6 in lucru 9i al doilea atac. prin pldcere. datoriti trupului pe care-l avea gi inchipuindu-gi cd gi Domnul a primit legea firii din necesitate ca orice om obignuit. Puterile rele igi aveau. Astfel a cAqtigat biruinta . a zlddrnicit planul Puterilor. insd fdrd de pdcat. cum am spus. prin biruinfa asupra primei ispite prin pldcere. ci pentru noi pentru care s-a fdcut om . le-a fbcut sd se prind[ in propriile lor viclenii gi prin aceasta le-a anulat. fdcdndu-se om deplin spre a scoate firea oamenilor din aceasti strimtoare. iar nu migcat de aplecarea voii Sale. alung6ndu-le din fire. ca prin patima cea dupl fire (prin afectul natural) s6-gi ndluceascil patima cea impotriva firii (afectul contra naturii) gi sd sdvdrgeasc6 ceva pe placul lor. din pricina pdcatului. primit6 de la Adam. gi-au aruncat gi asupra Lui momeala. sd o biruiasc[ prin momeala morfii. Cdci nu avea pentru Sine lipsd de incercare Cel ce era Dumnezeu gi Stilpdn Si slobod prin fire de toatd patima. agadar. Prin aceasta a desfiinfat in El tnsugi zapisul lui Adam care se invoise de bun[ voie cu patimile pl[cerii. Cdpeteniilor gi Stitp6niilor celor rele. lucr[rile lor ascunse in tr6sdhrra p6timitoare. avAndu-gi voia povdrnitii spre pl6cere. ca pe Adam la tnceput.15. de frica morfii. chiar tic6nd.

elimin6nd de asemenea latura de durere din trdsdtura pdtimitoare a frrii. din pricina trupului. mai bine-zis. intnrcdt au venit gi asupra Lui pentru iscodire. supunfurd prin ins5qi tresdtura pdtimitoare a firii puterea vicleand care se afla tocmai in ea (adicd in trisdtura pdtimitoare) impErdfind asupra firii. CONTINUAREA BIRI. Dar cu Flristos. in vremea iegirii sufletului. Cdci omul fugea de durere. ca un bun. ca un vinovat. numai 9i numai pentru a trdi. 62-66. toati firea oamenilor de r[utatea amestecatii in ea prin trdsdtura pdtimitoare. Mocim Mitrturisitorul . insugi veninul stricdcios al rAutiifii lor. $i astfel a biruit asupra lor 9i le-a fintuit pe Cruce. "l . s6-l ardi ca printr-un foc. insl nu e nici e unicd. 333-345. nimicinduJ cu tonrl din fire. ca pe unele ce n-au aflat nimic propriu firii lor ln trdsdtura pltimitoare a Lui. le-a desfiinlat din nou in vremea morfii. din iubirea de oameni. Dupd ce Domnul a anulat agadar Cdpeteniile gi Stitpdniile prin prima experienf[ a ispitelor in pustiu.J --- 140 cARAREA firrpAnATrer voit ca" degertAndu-gi acelea deplin in El."I Pringi in cercul vicios dintre pdcat gi plata lui. datoritd pe{ii pltimitoare pe care o avea prin fire. ne-a scris in socoteala noastrtr. tilmdduind latura de plScere a ffiseturii piltimitoare a intregii firi.rnicit in timpul modii pe acelea. prin care obignuiegte s6 lucreze ale sale toatil Puterea rea gi strictrcioasd. le-a zdd?. fapta noastr6. FerA Biruinfa Mdntuitorului I Sf. fdcdnd-o moartea plcatului din fire gi cale a invierii. de aceea stiruia in robia pldcerii. PRIN TAINE El nimeni nu mai poate c6gtiga o a doua biruinll asupra r[ului. pe cdnd ele se agteptau sI dea de ceva omenesc. Astfel dar a luat asupra Sa. Cdci asemenea noud" ludnd f6r6 de pdcat trdsetura pdtimitoare a firii. intruparea gi moartea Domnului Flristos au adus oamenilor o alti nagtere gi au schimbat sensul morfii. ca unul ce era tirantz. din pricina lagitiilii.JINTEI. ca printr-o incepdtur[.at pururea filrd sd wea de frica modii. A se vedea $ pp. milrimea biruinfelor Sale. da. Deci pe drept cuvdnt a sloboziL prin tnrpul Sdu cel sfhnt luat din noi. idem.pp.

intnrcdt . . Prin el primim gtergerea pdcatului strdvechia. in felul acesta zicem clt bimim gi noi dar de fapt e lisus Llristos.9. care c6gtig[ r6zboiul gi se ogtegte pentnr rnAntuirea noastrd.celor ce trdim viala in llristos . ci o dedegare definitivl de pdcat. intirirea firii in starea de curdfie. Moartea pentru noi nu mai este o infr6ngere a firii. 19 9i 6. prelungindu-se in upme gi inmulfindu-se cu luptiltorii. iertindu-ne de prima. Biserica lui Flristos ne nagte de sus3 in obgtea cregtinilor sau a ucenicilor Domnului. $i. I aRomani 5. fieclruia. Ungerea cu Sf.12-14.22. rdmAne sI se implineascE treptat. dob6nditn prin Botez. stifuuind gi noi cu dragoste in nevoinJa lui Dumnezeu. iar la vArsta priceperii . Ni s-a ddruit pe Sine ca lumind ce lumineazd pe tot omul ce vine in lumel. . sRomani 5. 3loan 3. conlucrdnd fiecare cu Harul dat la Botez. primim pe insugi Domnul Dumnezeul Si Mdntuitorul nostnr Iisus l:histos. Acestea sunt: Sftntul Botez.A. rEzbegte asemilnarea Sa peste chipul viefii noastre. C[ci Iisus Flristos inplinegte ceea ce ne lipsegte nou[: ne-a dtrnrit o a doua nagtere. ca MAntuitor din primejdia ce o avem cu vr[jmagul gi pustiitorul viefii.nAzsour NevAzur l4l atunci alte biruinftr" ci tot aceeagi. ne-a intilrit firea pentm refacerea virnrlii gi ne-a luminat mintea pentnr refacerea cunogtinfei. in bine. talanJii ascungi in tarina fiecdrui ins la nagtere. Iar prin Sfhnta implrtnqanie il Ioan 1. Prin Sflntul Mir primim sdltrgluirea in noi a darurilor Duhului Sfrnt" potrivit cu atotgtiinta 9i ordnduirea lui Dumnezeu ce-o are in viati cu noi cu fiecare. intmcdt tofi eram in Adam cind a pdcdtuit els.nu ne mai este o gtoaz. 2Ioao 17. 3. Astfel ne-a dilruit gi noud biruinta asupra modii. Taina aceasta ne dE int[rirea in viafa cea noud primitit la Botez gi face s[ se dearolte. cel ce locuiegte in noi prin Taine. in primele trei Sfinte Taine.3. Mir gi Sfhnta impartaqanie. cunogtinfa de Dumne "eu? Prin Sfiintul Botez. indatil dup6 venirea noasffi in lume. ci omordre a plcatului gi izb6virea firii.amdndoul de trebuinfl pentru a ne lipi cu dragostea mai tare de adevilr decdt de viata aceasta. Aga ni s-a impilrttrgit pe Sine.

Omul cel dintlii. sau innoirea omului. cdnd. P. iar El se face . 285.Duhul nostnr. F[ptura noastri cea sufleteascd sau duhovniceascd se unegte cu Flristos. care este chipul gi asemfurarea lui Dumnezeut.t42 cARAREA frrlpAn{. a$teptAnd sporirea vdrstei gi wemea minlii. insd stli ascuns in chip near[tat. vol. cu at6t mai v6rtos se va ardtz in implinirea poruncii gi in desdvdrgirea Tainei. Iati pe scurt ce este tiimdduirea firii noastre.in llristos v-afi gi-mbrdcat"r.in Fitocalia. Deci. atiit in wemea viefii cdt gi la iegirea noasffi din viafa plminteascd.I. De ce? Iati de ce: daruile Botezului stau inl[untnrl fbpturii noastre nevdzute.24. Despre Botez.t Iar primul om ceresc este lisus llristos: Omul cel nou.TtBt Tot la Botez mai primim de la Drmnezeu gi pe ingerul ptrzitor care rdspunde de noi gi de danrrile primite. agtept6nd ascultarea noastrl gi implinirea poruncilor. M&rtuitorul nostru nevdzut se imbracil cu noi.p.27. $i pe noi ne imbractr cu Sine: 'C61i in Flristos v-afi botezat. Iatii intdrirea acestora prin cuvdntul Sf. l. 2 I Corinteni 15. afllm despre comoara cereascd. prin propovilduirea Bisericii. se imbracd in omul cel de al doilea" care este din Cer gi se face cer"sc.249. * Tofi cregtinii sunt botezali gi totugi nu tofi se mdntuiesc. Adevdrul ctr Iisus flristos ne este "Cale" spre deslv6rgire e ldmurit pe toate laturile de Sfinfii Pdrinfi ai RAslritului. cea ascunsd in farina fiinfei noastre. il gesesc pe mlsura implinirii lor. pentru care am primit putere prin e1"4. "Domnul e ascuns in poruncile Sale. Marcu Ascetul: "Prin Botez ni s-a dat Harul.47. .247.aga-zicdnd . Se poate spune gi aga: orice silinfn spre implinirea poruncilor e o nevoinfi a virtufii. 9i ed. p. $i cei ce-L cautil pe El. Nu numai cd Iisus llristos ne-a ponrncit Botezul. ed.2qt."5 Dac[ Iisus Flristos se afl[ chiar 9i numai in porunca Botezului. Marcu Ascetul.5ip. luat din plmAnt gi plmdntesc. Efeseni 4. 3 Sf. Aqadar e foarte natural ca sfinfii sE facd at6rn[toare deslvdrgirea noasttr in Flristos intii de implinirea porwrcilor. ' Idem. dactr Domnul e n I Galateni 3. ci chiar porunca il cuprinde pe Domnul.

287 gi ed. ca un inaintemergdtor indemndndu-ne spre implinirea poruncilor. p. cu puterea Lui care este in noi. Stilniloae. Marco Ascetul. care ai fost botezat in Fkistos.ed. inc6t spune: "Fiinfa virtufii' din fiecare este Cuvdntul cel unic al lui Dumnezeu. Prof. pe mdsurd ce ne prindem de funia poruncilor. a ldem. pp.p. chipul lui Flristos iese la luminl. Cdci dacd Domnul este ascuns de la Botez in Sanctuarul cel mai dinlIuntru in al fiinfei noastre. oglindindu-se dinlduntru in afar6 $i pe chipul nostru.3 "Drept aceea. dacd. pe m6surd ce iegim din vdluri. manifestindu-se tot mai luminoasd gi in purtarea noastrl din afbrd. Maxim Marturisitoni. Curs de Ascetictl Si Mistictt CreStind. 3 Sf. 2 Ewei 6. Ambigua. 1947.p.la inceput Flristos este ascuns in porunci gi prin Taine ingropat in noi. cel sllAgluit in addncul nostru cel nepItruns inc[ de congtiinfS. I. 25. printr-insele apar pe obrazul nostru spiritual trls[turile Domnului. tI. Marcu Ascetul: "Templul acesta.I. ca prin tot at6tea raze. 91. p.290.G. Iat2i ce spune Sf. are gi el un loc in partea dinlduntru a catapetesmei.- nAznonl NevAzur ascuns 143 poruncile Sale. 1081."a "Deci. iar virtutea ar fi Cuvdntul lui Dumnezeu ca indemnare dinlIuntru. El este puterea sau suflehrl nevoinfelor virtufii. firegte cd este gi in str[dania pentru dobdndirea virtulilor. P. citat dupd Pr. de desfdqurarea lui llristos din Taine in viafa noastril real6. cdci fiinfa tufluor virtufilor este insugi Domnul nostnr Iisus Fkistos"r. Prez. iar printr-insele.20. o omule. Bucruegti. Astfel aceste trdslturi se limpezesc sub indemnul unei forfe ce lucreazd dinlduntu in afar6. Maxim Mlrturisitorul considertr drumul cregtinului evlavios. aga-zicdnd. Aci vorbim de trlire. Porunca ar fi Cuvantul lui Dumnezeu ca indemnare dinafarE. Acolo a intrat Iisus ca inaintemergdtor2. Sf. 1 + . 1. D. vol.ed.entp lui Iisus l{ristos ni se face tot mai vdditii inlIuntrul nostru. De aceea Origen gi Sf. adicd locagul sfhnt al trupului gi al sufletului. dobdndim din aceastA conlucmre virtufile.282-283. 1. ca principiu impulsiv. Morim merge pan[ acolo. locuind de la Botez in noi". ce se intinde de t Sf.II. idem. fo4A care nu este alta decit insugi Iisus Fkistos. vol.295 gi ed. dinafard" ca principiu atractiv. Dacil prin porunci Domnul ni se imbie. prin virtufi Domnul se rnanifestit dinlduntnt. Iar prezenfa lui Hristos in Sfintele Taine r6mine un adevtrr dogmatic. d[ numai lucrarea pentru care ai luat puterea gi te pregdtegte sd primegti arltarea Celui ce locuiegte in tine.

Flristos vine la noi. Prof.p. *Prin mijlocirea acestor Taine.tot prin voinld . de slIbire . 1947. in sporirea cu putere a acestui proces spiritud se ia inJelesul Boteanlui ca participare a celui ce se boteaz[ la moartea 9i invierea Domnului. conduce cu putere nu numai strdduinfa noastr[ dup6 impodobirea firii cu virnrli. idem. I. Bucuregti.2T.26. D. "llristos."3 I Pr.21. omul pdcatului. Clci omul nou nu cregte gi nu se intinde in noi decdt pe mdsurd ce scade gi cedeazd omul cel vechi. Cufirndarea aceasta totalI insernneaz[ at6t moartea Domnului pentnr noi cdt 9i moartea omului vechi. 'Nicolae Cabasilq Despre Vialain Hristos. Flristos sugrumtr peqryl din noi."' fn temeiul acestei semnificafii a Botezului. prin care ni se impertegesc. silllgluit de la Botez in noi. Sibiu. cel venit din Ceruri. Suim de la nevoinfele ascetice pane h contemplarea mistic5: cu flristos.7i= lu la cARAREA ftrltpAnAtmr lucrarea ponurcilor p6nd la cunoagtere. darurile llutrului Sftint gi de unirea cu Orrul cel nou. unde s-a ar[tat in toat[ slava Sa dumnezeiascl. ni se deschid doul laturi pozitivi 9i a doua negativd. Iisus Fkistos. prin flristos. iar odati ajurs in sufletul nostnr. de la cobordrea pe pEmint sub chip smerit de rob. in noi in fiecare. ci gi ale acestei Taine: una lucrarea negativit de omorire a pdcatului. Numai cu preful acestei modi ne inwednicim de ungerea cu Sf. ca un drum tainic al Domnului in noi. Sttrniloae. Mir. spre flristos. p. Dar Taina Botezului nu e numai o redizare momentanl a unei mor$r gi invieri tainice a celui ce se boteaztr. dupd orinduirea lui Dumnezeu. Ctrs de Ascetictl 9i Misticd CreStind. prin Taina Sfintei impartnganii. Stiniloae. se face una cu el gi-l Eezegte la o viafi nou6. deci nu numai lucrarea pozitiv[ de fonificare prin voinf6 a omului nou.p. ci gi inceperea unui proces in care moartea gi invierea aceasta continutr pane h desitvirgire. D. 3 Pr."r E foarte semnificativd intreita cufundare a celui ce se boteazl in numele Sfintei Treimi. ne di ain ins4i viafa Sa gi din propria Sa dgslvdrgire. Prof. ed. 1946. igi face s[lag in sufletul nostru. ca repetAnd moartea gi invierea Domnului. pan[ h suirea pe muntele Taborului. . sau moartea omului vechi gi invierea Onrului nou.a omului vechi.

. dar cu venirea lui lisus l{ristos.Sf. pe ochi. sau la o blazare care nu mai deosebegte binele de rtru. Atanci ni se "inoculeazd" creStinismzl. la nebunie. c6 este un singw Dumnezeu. sau/ac apel la strdfunduri. in istorie. preluati gi de Nichifor Crainic in Nostalgia Paradisului. atunci primim gi a treia Taind .gi poate cu atdt mai mult -. pnurcul se face copil. ru sunt decAt excitanlii dinafar[. Atunci suntem n6scufi a doua oarl din ap[ gi din Duh .L. pe glezne. se repar{ stnrctural firea omeneascd.-J . iar Om (cu "O" mare) numai unul. sll aducem in sfera luminoasll a cunoStinlei gi resorturile latente ale liinlei noastre. tener. nevilzut . oricdt de curioase ar fi . Nerezolvate la timp h lumina unei raliuni supreme a uistenlei. tare de mici. care declaryeazlt . Dionisie Areopagitul. care tr:ezesc sffifunduri. In realitate imprejurlrile. pe gur4 pe gat. 9i.. ca Om intre oameni. om insE. spiritual. imparteganie cu Domnul [Iristos. Dumnezeu fiin4 s-a f6cut Om.Sf. Iisus Flristos.in ordinea in care ni se dau . cd suntem nemuritori cu sufletul. student.nAzgotul r. pot duce la dezechilibru.oric6t ar fi de antrenatli cu gtiinfa sau filosofia . Atenfie ! Suntem invitafi de o nevlzutil orflnduire a lucnrrilor. la sinucidere..mvAzur opsAvAn$rREA . achtalizate. dup[ concepfia Sf. spontane. prin Botez. pe umeri. cu care tncd nu fllcttsem cunogtinlrL Aceste imprejurlri pot declanga adevilrate cize ale rafiunii sau ale congtiinfei. care. Sd dezvoltitm pufin cele de mai sus. cu a doua Taine cregtind . asistent. pe care rafiunea noasffi omeneasc6 . $tiam 9i pAnA la El ctr avem o obArgie divintr. prin frumusefea gi puterea lor intrinsecd. Infrdm in Cregtinism de mici. $i vin imprejurlri neprevdzute.gtiau acestea gi dacii luiZalmoxis de pe meleagrrile noastre -. Cregtinismul e a doua creafie a lumii. pe obraz. $i trec anii. numai din cdnd in cind cdte unul: acela care nu-$i dezminte obdrSia divind. str facem apel. Mir.FTNALITATE A oMULUT 145 Oameni suntem toJi. sd ne redea linigtea gi echilibrul. pe mdini.nu le-ar putea rfstabili. care pentru noi oamenii.Botezul. atunci suntem miruiti pe frtrnte. depdgesc prin firrmusefe gi putere tot ce agonisisem pdnl aci. ceea ce tot un dezasfirr sufletesc este.

vicleniile gi incapacitatea sa de a ne da prin eao sau prin noi ingine. absolut zuperior condiliei tale pdrndntegti. care ele ne iau in primire din primul ceas al viefii. cu ce destinalie stl o trdiesc? Ce am defdcut cu mine? Deci. care uneori izbesc frontal gi cautii sE inghiti relativul tiu echilibru. Iar aceastii putere.r mecanismul nostnt metafizic: cregterea nbastr6 spirituala . Avem o nagtere gi o cregtere biologicd. Ba mai mult. ne-a dat-o gi noud./iu al lui Dumnezea dar nu qtiai acest lucnr. care voiau sd inibuge spectacular existenfa cregtinismului. iar Cineva din tine sE fac6 totugi ?mprejurarea necazului inofensivd. De aci gi rara dar nobila intnebare. cei in cauzd. DacI cineva e conStient Si trdieSte aceastd ertide4A interioartl fi pe celalalt plan aI existenlei. nu venisegi in nici o imprejurare care se-fi depdgeascd puterile naturale. Vezi clar. congtienfi gi de cealaltii dimensiune a existenfei. nebunia gi haosul nu sunt literaturd: sunt realitifi. imaginand vreme de 300 de ani cele mai cumplite morfi pentru cregtini. Deliberarea. E clar cI numai Dunnezeu e mai presus. De aci gi multa neputinfi a rafirxrii de a rdndui ea o chivernisire mai bund a vietii. "inoculat". Aceasta o dovedesc marii tirani ai istoriei romanilor. e vdrsta noastrd incongtientii. in structura ta spirinrala. irafionalS.nu deliberat. apare tn urma forfelor oarbe ale naturii.devenim.7a r46 cARAREA tvrpAnATm. al cdrei umil suport biologic putem fi gi noi. ci numai simplu. Aci instinctele pdzesc ordinea gi viafa in mod reflex . Prin aceasta gi tu egti un. Tu egti altoit cu un Om-Dumnezeu. Iar pe Drmnezeu il ai s6dit. adic[ e mai tare decdt orice rdu" nebunie sau haos. latent. Riul. practic Ai real. pe cane gi-o pun unii tineri in pragul vietii: cu ce interpretare. cAnd igi recunoagte cinstit marginile. uneori cu luciditate unicd in viaf6. Ne-a dat adic6 gi nou5 puterea sE fim fiii lui Du:nnezeu. Nici omordfi nu pot fi. pentnr cI intr-ingii prezenfa divind e o fodl care face degartil orice zvdrcolire a r6ului asupra lor. aceasta se pefrece printr-un act de smerenie a rafiunii. spre resorturile metafizice ale spiritului nostru. Cregtinii insl nu mureau spectacular. dac6 avem norocul ca inslqi rafiunea noasffi sd ne trezeascf. aproape iresponsabil[. cE "dintr-asta" numai Dnnnaeu te poate sctlpa. pacea gi echilibrul in fafa fortelor rdului gi a magiei haosului. smerit: de sabie. faptul supra- . cu tot regretul. unuia ca acela nici un r5u nu i se mai poate intAmpla. prin El.

a bErbatului deslvdryit Iisus Flristos. despre viafd gi lume. ffiiegti.) O iluminare a rafiunii. intrucdt Iisus Fhistos este numit inc6 in terminologia greac6: "Logos". de o evidenli absolutli. nu tremura cdci nu egti singur: este Cineva nevlzut cu tine. datoritd "locuirii" lui Flristos in suflet. nu este de nici o mirare. la intensit5fi nebdnuite. sentimentul libertefii spiritului. experiezi. care gi el confer[ sfinfenia definitivd.care nu pldtegte nimic (in sine) . total6. $i. Lumea nu se mai poate atinge decdt de temnila ta biologicI. Adicd gi raliunea noastri primegte o deschidere de orizont la nivelul cu care Dumneze\ insugi vede finalitatea creafiei Sale. in definitiv aceasta gi este finalitatea omului: creSterea sa tn dimensiunile spirituale (conferite de jertfa infeleasl .gi mai departe nu pot sE facl nimic !" Deci cdnd imprejurdrile te aduc in situafia sd vezi limitele ratiunii. trezea in muncitorii pdgdni o uimire care-i f6cea sii se m6rturiseascl gi ei de partea lui Flristos. botezdndu-se pe loc. .dacl este cine sd priceaptr gi sE se angajeze. ratiunea absoluti a lui Dumnezeu. NsvAzur t47 viefuirii in inimaginabile munci gi revenirea miraculoasd la sdndtate. Acestea sunt cuprinse in cuvdntul lui Iisus: "Eu. sclpAndu-i cu desdvdrgire. intr-o concepfie firndamentaltr. puterile rdului dedenfuite. dar nicidecum o anulare. dimpotriv5. ci. in propriul lor sdnge: botezul muceniei. care stiivilegte haosul.deci acceptatit -). Cuvdnt.noua ta realitate. imprumutAndu-ti gi fie nimbul divinitifii.- nAzson-rt. o iluminare a ei. vd voi face liberi !" gi "Nu vd temefi de cei ce ucid trupul . fdrl sd fii mort deloc Ai in lume. iar pe tine te cregte mai presus de om. Congtient de aceastd demrdrginire. . in modul divin al existenfei. ceea ce se schifeazd aci sunt doar linii extrem de sumare faf6 de infinita lor bogltie gi frumusefe in trdirea lor autentic6.cu pomncf. in tine. Adevlrul. cataclismul in fafA. Credinfa e un risc al rafiunii. gdndim cu minte indumnezeitii. infelegem in lumin6 . (Sd nu pierdem din vedere c[ aci se descriu insugirile gi rosturile majore ale cregtinismului. Acum scapi de fric6. E o absorbire a sufletului intr-un dincolo al lumii acesteia. Deci desdvdrSirea este finalitatea noastrti . Vedem cu "ochii" lui Dumnezeu. De fapt la mijloc e o inviere a spiritului pe planul gi la nivelul rafiunii divine a existenfei in general 9i aceasta o trliegti ca o eliberare din temnifa gi teroarea acestei lumi sensibile.

cil suntem in pragul liberei alegeri a unei concepfii de viafE de care sd ne tinem chiar de n-om fi pe placul lumii. rtrmAn la pInant.efectul Harului -. f)e aceea singura concepfie fdr[ gregeald gi izbdvitd de relativitate o ar€ numai Dumnezeu . El insd nu era ndscut prin voia oarb[ a instinctelor. Cunogtin. in privinfa Scripturilor. printr-rm elan de iubire de Dumnezeu. ca o gtroace de ou cdnd iese din ea un pui viu. deci El dintrz ale Sale vorbea cu infelepfii Templului gi tntru ale Sale venea sll le plineasctl Si in zona aceasta inferioard a lumii Si a vielii. cil locuiegte chiar in structura noastri spiritualS. mdrturisea pe Dumnezeu ca Tattr al S[u. dar inc[ neaprins5. El e singurul a c5nri concepfie face din haos. bineinfeles -. Timpul. pline de chinul contrazicerilor. iese gi zboard. in culorile cr:rcubeului. la o v6rsti cAnd fiii omenegti incl n-au lichidat-o cu joaca.ele Sale. ca si vind cu perdeaua groasd a p[catului pe ochii minfii. inceputul gi finalitatea lumii. o candeld cu untdelemn gi fitil.trecuti aparent prin moartea unei crisalide -. sau cdnd dintr-o omidi pdroastr .F- 148 cARAREA ftr. atunci Dumnezeu aprinde candela gi lumineazl toatl viafa noastrd cu conceplia creStind despre lume 9i viafn. cavzalitateq lumea viafa gi toate vlmile cunoagterii. Cand cineva se'oincumet5' sA se lase in conducerea Providenfei. gi desdvirgirea nu mai are sfrrgit. cd avem o inrudire cu Dumnezerr. Aqa suntem gi noi in condifiile viefii acesteia. E instr dernn de relinut faptul clarififii de congtiinf5 a filiafiei Sale divine. ci ochii Lui aveau nealteratl str[vederea absolutE a lumii. . iegind la propov6duirea religiei abia la 30 de ani. intr-un sentiment de liberare. cosmos. Cand ajungem la cunogtinJa a seea ce suntem de fapt. lmanenfa naturii se sffibate de transcendenfa divin[ . dovedeau c[-s aceleagi care au insuflat pe profefi sd le scrie. poate vedea inci de aici arvuna desdvdrgirii sale. ca o inviere din morfi. majoratul admis de Templu in acest scop.Absolutul -.pAnATmt divine gi cele sensibile de aici gi cele eterne ale existenfei. Copilul Iisus la 12 ani. adic[ sE-gi depegeascd congtient condifia sa nmanE .un fluture.sub actiunea llarului de sus. A respectat insd gi baremul neputinfei omenegti. in Templul din Ierusalim.

un sfint din veacul al X-lea" indumnezeirea omului: "Ca om gtiu cd nu v6d nimic din cele dumnezeiegti gi sunt cu totul desp[dit de ele. din veac in veac. Ca om nu am nimic din cele inalte gi dumnezeiegti. nici chiar de credinciogi gi nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine. ca valoare sau lumind a viefii. din cdnd in c6nd.inc6 nu crede4 nu era botezat. ca o stea ce lumineazd Si contemporanilor mai "zibavnici cu inima a crede toate" innoirile spre indumnaelre a omului. Simeon Noul Teolog. care-l scot clinic dinne oameni." Deci ceea ce s-a altoit (s-a "inoculaf' .cu un cuvdnt de mai-nainte). Cu alte cuvinte sunt putine exemplarele omenegti care igi"riscd" toatd viala lor pentru Dumnezez. Realizdrile sale ftzice sunt toatil valoarea gi nemurirea sa. binefdcdtorul tuturor. Fafd de aceastl de necrezut perspectivd a valorii omului. sau a unor puteri rele. stdnd intreg cu adevErat in mijlocul inimii mele. am pe Flristos.nAzsorur NpvMur 149 Obignuit concepfia cregtinl nu prea e dus6. CEci dupd cum unii ridicd pane la Cer valoarea omului. ca miluit de bunf. Dar prin infiere m[ vdd fdcut Dumnezeu gi sunt plrtag al celor neatinse. Sd lulm insd un alt aspect. pentru cauza lui Dumnezeu tn lwne. deci spiritual era orb 9i aceasti orbire s-a rdsffant temporar 9i asupra trupului). poate ajr. pdnd la finalitatea sa. deschiz6ndu-i-se Cerurile $i pe care L-a vdzutPavel mai pe urmd gi a orbit (.Lumina Duhului . Aceasta dovedegte numai sldbirea omului . ci era in drum sE prigoneascl Biserica lui Flristos. alfii cautl s6-i coboare pene la p[m6nt toatii insemndtatea sa. Iatli cum descrie Sf. nu strici s[ o facem gi mai luminoasl printr-un contrast de cuvinte.mai plstrAnd gi pentnr egoism o bun[ parte de 'Aiaf6". pradd a unui duh r6u. $i cei ce v6d.la dezechilibru.v[d ce v6d. Ia indrdcire. dar. in aceastii lumin[ vdd pe Fiul.prin boala egoismului . Dac[ omul c6l6toregte neatent cu tr-dnzitul s6u. . rdsare ca o confirmare luminoasd.rnge la cize.tatea Lui. in fiinla noastrd spirituala" in cdte unii.nicidecum sl[birea cre$tinismului in sine. CIci in lumina lui Flristos . Pe care L-a vdant $tefan. .

imitator in toate ale des6var$irii dumnezeiegti. ai dobandit o practicd ce nu fi-o dldea cartea gi ai ajuns sd realizezi descoperiri insemnate. buni gi rei. sau c[dem din cregtinism. Nu pot sd nu transcriu aci incd weo cdteva citate ale marelui sfbnt gi scriitor al cregtinismului. cu totul asemenea lui Fhistos. Iar Ziditorul atunci . fii Drhul dumnezeiesc fiind Dumnezeu. imprejur[rile ne-o cer ! . a iubirii de oameni. A sflrgit nebun. imitator al Stlp6nului gi te vor artita chip adetttlrat al Ziditorului.De nu vi vefi face de aici cereSti.pentru c[ slIbegte in om puterea de revoltii a supra-omului.a de to[i. Iar aceasta va face gi trupul intreg cu totul nestricdcios gi te va face pe tine Dumnezx:tJ dr+d IIar. Stricdciosul il va face nestricIcios gi va cl6di iard$i casa invechltl. revoltat impotriva lui Dumnezerr. creafia sa. iubire din suflet. ii innoiegte. copile. . pentru tofi sE-ti pui sufletul tiu in fiecare zi -.ia arninte ce-ti spun: i1i va trimite Dutrul SEu gi te va insufla gi va locui gi se va s6l5. ii reface cu totul.cici aceasta e iubirea de oameni: sd ai fa. cum vd inchipuifi vefi locui impreunl cu El in Ceruri ?" r* cI Deci primii pa$i incep cu schilarea unei concepfii hotErdt cregtine 9i tr6itI ca o evidenftr interioarl la toate nivelele de care suntem capabili. acestea te vor face. gi.. Exemplu: Nietzsche. casa sufletului tliu adic6. voia "sI scrie osAndirea cregtinismului pe toate gardurile" .glui fiinfial gi te va lumina gi te vei umple de strdlucire gi te va fi:rna din nou intreg. De eSti cregtin. sporim.. gi caztti uPrin rllbdarea incercdrilor Si prin iubirea fap de &tgmani . asemenea prototipului. Simeon Noul Teolog. ii face noi. cum e Hristos Ceresc. intruc6t vede cea mai largit interpretare a iubirii de oameni. pe care ii ia in- lilrnbrrl Lui.150 cARAREA lupAnATrer Dar mai sunt cdnd posedafii sunt filosofi... in nn*: descoperirea cregtinismului gi in tine. $tii ce pe aceastil insugire sufleteascd. aSa trebuie sd fi tu. cu care ne menfinem. in chip neinfeles.

Avem gi instincte superioare. 1. fie spre eliberarea. a$a cum am fost gdndifi de Dumnezeu la inceputul zidirii. cSnd nu e plstrati in starea lor originard" poate fi fdcutii in doud sensuri opuse: tnspre dereglarea lor. pdtimind dereglare prin otrava p6catului. hofia. pe care insl nu le au oamenii toli in egal[ m5surS. cu libertatea gi cu funcfia congtiinfei sd modifice natura acestor norme fixe. La toate celelalte viefuitoare instinctele sunt norrne fixe de viall. trebuie sI precizim cele doui naturi ale firii omenegti. prin virtute.ldcomia. biologicl a noasffi gi alta e natura spirituala. gi. patima de dominafie . 3. 2. precum gi toatil istoria acestui mod de existenfl decimat de moarte. pdn luptii metodicI" prin nevoinJtr. Si. . devin: nutrifie . ca vietii gi instinctul de perpetuare al viefii. care locuiegte wemelnic in temnila acestui trup. Una e natura frzicd.nAzsou xsvAzur nAzsorul vsvAzur l5l Ca neamul oamenilor sd ddinuiascd gi peste triajul morfii. in sens opus.desffiul. prin nevoinf5" de de pildd instinctul conservdrii tirania lor. e un continuu r[zboi nevtrzut intre binele gi rdul din om. Numai omul poate interveni cu vointa. Acestea le avem comune cu toatl seria vieguitoarelor. pdn6 la urmd. incd de la inceput.avaritia. inspre convertirea sau sublimarea lor. a fieclnria in parte. vom reveni la desEvdrgitil unitate.instinctele -. dar aceasta la sf\itul istoriei. la invierea cea de obgte. Deci legile de existenf5 sddite in fire .trufia. specific omenegti. Trup gi suflet formdm totugi o unitate. patima de reproducfie . patima de . mdncat la sfatul unui garpe. Aceastd modificare a functiei instinctelor. cAnd devin patimi.fiuctul oprit al cunogtinfei binelui gi r6ului. Ca atzre. betia. patima de proprietate . Dumnezeu a sddit in fire cdteva legi fundamentale numite instincte. inzestrarea firii omenegti cu darul libertifii duce deci fie spre arbitraml gi robia patimilor. Tot intervalul de weme pane la moarteafizicd. 4.

ne tnbrlcAm gi ferim trupul de intemperii. cu preful pierderii libertiJii. . atunci rdzboiul nqdzut intre binele Si rtlul din om ia o formd clinicd. din toate viefuitoarele. aleg6ndu-gi pltrcerea gi refuzindu-i rostul". dar in dauna sdndtiifii. A dqenit numai naturd biologicd. cu rostul de a ajunge suport omenesc al unui om indnrnnezeit. nu vede nimic. Ioan Scerarul in Scera numdrl 7 sau 8 patimi de clpetenie). dracul desfrdului. din cauza caracterului lor constrdngdtor.m. numai omul. cu inevitabile urmlri ereditare g. care acapareazA pentm sine gi forfele naturale ale sufletului. vrea s5 despartii funcfia biologici a instinctului in dou6: wea sd separe rostul instinctului de pldcerea ce-l insotegte.ts2 CARAREA fuPANATMI Cum devine "patimii" un instinct sddit ca lege de existenfd a firii ? Iatit rispunsul unui profesor cregtin de medicind: "implinirea oricdnri instinct al firii e insofitit de o pl6cere. mintea congtiinfa chiar -. ci eliberarea totakl a monahului de orice constrdngere a vreunui instinct al viegii acesteia.arbitrar -. a deregldrii altor instincte superioare. dracul tnrfiei. Omul reugegte aceastll denaturare. Adevdrat este cI obazd.Cdt e cu dreaptll socoteald at6ita m6nc5m. psihanalitica. Nu urmdrim prin luptn numai simpla desp6timire a instinctelor. Cend ins[ cineva vede rostul s5u numai la viala aceasta. ciiutati intenfionat . d. Patimile i-au inhrnecat lumea de dincolo de zare.biologicd a patimilor gi a unnitrilor lor o formeazd gi glandele endocrine al c[ror echilibru sau dezechilibru funcfional se r5sfrdnge tn toatii fiinfa omeneascii- Reamintin&rne sistematizarea celor patru patimi observlm cd" pentnr eliberarea de ele. gi alti "dr?ci" ai nervilor Un neurolog psihiabrr a identificat pentru fiecare patimd descrisd de Sfinfli Pednli o gland6 endocrind. Cand in om se intiregte aceastli altemativ[. a. li se impotrivesc tocmai cele trei voturi monahale. a trupului. Jinem sd fie sdnltos $i se dureze in lurrea aceasta atdta cdt are rdnduit. al obdryiei lor adarnice. Omul. a capaciti[ii lor de a strica echilibrul mintii gi de a o intoarce stricatii impotriva lui Dr:mnezeu: dracul lEcomiei. Sfintii Perinfi au numit "draci" patimile de cdpetenie (Sf. "numai trup".

s[ se intrerupd total starea de congtiinfl gi de migcare a omului. sau dupd gradul de impresionabilitate a cuiva. in ansamblul ei. se reflectE. reprezenttrri (amintiri). Cdci acest centru al creierului funcfioneazd in doud durate: cu deliberare. etc. uneori cu iufeald de clipI. gi reflex. forfele oarbe ale firii gi cautd s^d se impunll mtnlii. sau dezechilibru total. dacd viafa e in primejdie. ci line de domeniul vielii sufletegti gi religioase a omului: conStiinla + Reamintim cd instinctele. temeri. tot aci se stabilegte. citli vreme cineva nu rt .nAzson-lt. $i ce vine aci ? Vin toate informafiile dinlIuntru gi din afar6 ale corpului omenesc: senzafii. Intre cenzura minfii (centnrl inhibitor al creierului) gi intre puterea de impunere a forfei oarbe se creeazd o tensiune. e de un mecanism gi inter-relafie extrem de complicate. neuro-motor. unvAzur 153 Mai int6i construcfia psiho-fizicd a omului. toate au in seami rostul comun al menfinerii in viafl a omului ameninfat de moarte. neuro-endocrin.nu cea degradati -. Aci se stabilegte. incdt "igi pierd congtiinfa" doar vdzdnd fagnind cdteva picdturi de s6nge. Al doilea for de supraveghere al viefii nu mai are suport biologic. o luptI" rlzboi chiar. dacd e vreme. Unii sunt at6t de "slabi". neuro-static). dac6 e cazttl.. iar "mintea vede" pe cine primegte gi pe cine trebuie sd respingd. ca atare. cutn zic Pdrinlii. sub controlul a doudforuri de conducere: cerTzura raliunii gi mtlrturia conStiinlei. in fracfiuni de secund4 $i. in creier funcfioneazd. ce trebuie f6cut. Instinctele. dupd gravitatea accidentului. Ele sunt. Totugi mecanismul funcfional al omului e pus. de la zidtea lui. capabil stt aprobe sau stl frdneze tot ce obligatoriu trebuie sCi treactl pe la acest centru de informalie.un centru de cenzurtl (medical "inhibilia") care are la dispozilie tot mecanismul bio-chimic necesar (neuro-psihic. dorinfe. Mai mult chiar. Acesta e "locul unde rdsar g6ndurile in minte". iar mai presus de acestea sosesc aci gi directivele conStiinlei. in funcfiunea lor normal6 .

altfel in serviciul viefii rdnduite -. inc[ nu sunt infrAngeri gi pdcat. penbrr cI acestea primesc aprobarea. care "nu tace" pdn[ ce omul nu-gi revizuiegte infrdngerile sale 9i nu se intoarce de la pdcat. cenzrlra minlii a sllbit considerabil Si patimfle conduc mintea. Cum ins[ marea majoriiese din tats aoamenilor au dereglat rostul normal al acestor fo4e oarbe ale firii . oamenii au ajuns in robia patimilor. ca in somn. paranoia.mai u$or sau mai profund. in final.urmdrind exclusiv plEcerea ce-o confer6 dar refuzdndu-le rostul -. gi. intrucdt ele au sldbit stavila cenzurii rafiunii. nu-i dau omului lupte. in cazul robiei. chiar dacd fi€na ei nu e luatii in seam[ gi firea decdnfiA slv6rgegte pdcatul peste opreligtea ei. satisfacerea gi rostul lor concret. nebunia acutli $i. prin patimile trupului. mai grele decdt mustrarea: dezechilibrul minfii .forfele oarbe ale firii. iar omul gi-a pierdut libertatea. urmeaztr sancfiuni ale congtiinfei. degi congtiinta nu doarme. schizofrenia. in cazul cAnd omul cel vechi mereu se obrdznicegte cu "drep- . Pdcatul incepe de la invoirea spre faptit gi fapta propriu-zis6. Omul care a ajuns rob patimilor sale nu mai are mirturia congtiinfei pentm faptele sale .iegte in starea de pdcat. cregte cdnd degenereazd in patimi. iar de acum cauttr sd o surpe cu totul gi lumina congtiinfei sd o stingl.cdt o prdpastie . De aci vin mustrdrile de constiinld . Aceasta-i perspectiva lugubrl a viefii in p6cat. nu aprobd niciodatd viciul Si pdcatul. oric6t "se impun". Deci fo4a instinctelor . cu care trebuie sd te impaci pe drum". prin natura ei. omul trf. se limpezegte gi deosebirea . Constiinla tnsd.care a ajuns intr-un fel de "adormire". Toate acestea stxfi urmarea in organic a capituldrii congtiinfei."pAr6$ul tllu. Cu acestea inlelese. cufundarea lui in intuneric gi in munc[. ca urmare. e inh-o stare de necredinfI. in cazul cdnd infrdngerile morale se fin lanf prin desimea sau gravitatea lor. oric6t de "nebune" ar fi. prin nafura ei e de a nu se l6sa invins5. din care se mai poate reveni . sinuciderea. *Gdndurile".T-- r54 cARAREA tNlrAnA1rsr €nduiala lor.intre trupul gi duhul p[catului gi intre fdptura cea nou[ gi Duhul cel Sftnt.gi celelalte forme mai grave. de uitare de Dumnezerr. ca sd poatii primi iertarea lui Dumnezeu. muncind mintea. Cdci "pdcet" aceasta insemneazI: tnfrdngerea morald a conStiinlei de cdtre Satana. ca organ spiritual al omului.

toate pier gi se restabilegte un echilibru gi o linigte in minte. form6nd Marea Moarti. Deci zilele lor sd mai fie o sutl dou6zeci de ani" (Genezd 6.r nAzeon. atunci. Cand aceste gdnduri de rezistenfd. Cenzura rezistd. care fac aceastd neutralizare."armii asupra diavolului Crucea Ta ne-ai dat". Care este mecanismul biologic. intrucdt se lupti impotriva votului fecioriei.care ocrotegte viafa omului gi sub perspectivd transcendenti . ajungdnd intr-un contrast nelimitat. radioactivd pdnd in ziua de azi. Congtiinfa .t.De asemenea perversiunea sodomiei. care erotizau scoarta cerebrald. care a ars plmAntul 400 m sub nivelul mdrii. care "striga inaintea Domnului" (Genezd 19. 13). Instinctul acesta are ca obdrgie materiald o gland6 endocrinS. s[ zicem al instinctului de reproducfie ? Alegem pe acesta. deosebirea celor doud naturi care trliesc intrefesute in noi. asemenea .aduce'\Iumele lui Dumnezeu care arde pe draci" gi aduce Crucea Domnului: jertfa . Duhul lui Dumnezeu se retrage din om gi vin pedepse colective cumplite asupra viefii picltoase. in felul acesta "gdndurile" $i "imaginile" $i "reprezentirile". la nivelul creierului. erotizeazd scoarfa cerebral5.lepddarea de sine. puternice gi luminoase. se neutralizeazll printr-o aparifie de anticorpi. sunt afirmate cu toat5 credinfa gi gtiind cu certitudine cd insugi lisus se luptE cu Satana in locul nostru. Ele cer invoirea. pentru cd sunt numai tnrp. le respinge. atunci tn organic se petrece o reacfie chimicd in care substanfele endocrine din sdnge. lepddarea de pldcere . a atras asupra Sodomei gi Gomorei prlpldul focului. care. care varsd o substanfd chimicd in sdnge. A$a avem motivarea potopului: "Nu va rdmdne Duhul Meu punrea in oamenii acegtia. NsvAzur 155 turile" sale biologice asupra omului ceresc Ai biruie.3). **{r Sd ne apropiem acum de o analizA concretd a tensiunii dintre minte gi patimi. Aceasti erotizare constii in aparifia pe ecranul minfii a gdndurilor gi a imaginilor in favoarea satisfacerii acestui instinct. cAntd biserica.

cnzd. PORTINCILE $I LIBERTATEA Prin Botez scilpdm de jugul robiei. Omul. Iati prilej de cdgtigat la nivel inalt. Deci iatii cE iarAqi gi de la cump[na minfii at6rnd reugita sau nereugita str[- . strtlmutarea forfei oarbe neutralizate intr-o energie de o alti calitate gi de o inaltil valoare: a iubirii de Dumnezeu gi de oameni in genere gi nicidecum nu mai rdmdne iubire de vreun om. in glande. Aga prinde putere viatp religioasl din chiar neputinfa omeneasc6. porunci ale Harului. precum neimplinirea lor ne intoarce iardgi sub tirania pdcatului.33). Lupta "de g6nd" iardqi incepe. au ca urnare corwertirea. Poruncile Noului Testament ne asigurtr libertatea spiritului.71 156 cARAREA h.. care apoi s-au linigtit. la obdrgie. hormonii. abia in imp6r6fia ce va sd vie oamenii nu se mai insoard gi nu se mai mlritit. ostenegte. de pe urma unei evidenfe divine. Linigtirea unei furtuni de g6ndr:ri sigur cd scoate mirturisirea: "Tu egti Fiul lui Dumnezeu" (Matei 14. Se vede invdluit. chiar dacd pe ecranul minlii au aptlrut gdnduri Si imagini de hulA tmpotriva lui Dumnezeu Si te vezi in imposibilitate de a te mai ruga chiar. devenim liberi de silniciapLcatului.gi libertatea. Dar Dumnezeu nu te-a pdrdsit.decdt dupd o ciocnire.asimilat. se produc iareqi gi iard. Poruncile Noului Testament sunt porunci ale libertAfii.pAnAUBI cu linigtea pe care a restabilit-o Iisus c6nd a venit pe mare la ucenicii SEi invdluifi de talazurile infuriate ale mdrii. Satana nu e definitiv biruit pe plm0nt. M[rturisirile strdfunde de credinfd in Dumnezeu. Rabdarea tnsdsi a rtlzboiului e ultima ta rugllciune. Trupul e indiferent. Dar dac[ nu le implinim ne pierdem iard. $i totugi talazurile mdrii infuriate de patimi iaragi vin gi izbesc in perefii coribiei gi in digurile portului. ca tnrp. dezr[dljduit chiar. luarea prin surprindere poate fi apigd.i. nu ale legii. Chimismul endocrin nu e biruit . ca oh. nevoitorul se sperie. fodele sale sunt oarbe. neutralizat ..

dar cd pe urmd tot cel ce l-a primit in chip tainic.280. intrucdt nu suntem ca ingerii neschimbabili. tntnrcdt luAnd puterea lucrlrii nu sdvdrgegte lucrul. agteaptd gi vremea minfii.9i p. "Smntul Botez este desf.p. Marcu Ascetul ne ldmuregte: Flristos prin cruce gi prin Harul Botezului "slobozindu-ne de orice sild. ci al lui. cdnd curdfirea e aflatlefectiv prin porunci3. fiind iubite.276. Marcu Ascetul: 'Nici Botezul. gi astfel sE se arate gi Harul lui Dumnezeu gi voia omului. "Credinfa sti nu numai in a fi botezat in Flristos. ne dovedirn impdtimifi de pl6ceri. fiind urdte de noi. spre implinirea tuturor poruncilor. e permisd de Dumnezeu sd cerce cumpdna libenefii noastre. dar nu desdvirgegte pe cel ce nu implinegte poruncile".in Filocalia ed. Dumnezeu putea sI ne slobozeascd gi sd ne facd neschimbatori tot cu sila. dupd darul lui Flristos. p. care nu e al lui Adam. Marcu Ascetul. iar nepurtAnd grije de ele. t Id"^. altele. dar a unna sau nu poruncilor. Deci curdtirea deplind a firii. vol. Sf. sau gdndurile din pricina pldcerii.279 gi ed. al pocdintei. gi ne-a dat poruncile libertdfii. 286. a l6sat la voia noastrd liber6. II. t 9ip. 2lde*. 278. l. Despre Botez. "Desigur. totugi mai avem trebuinfE gi de al doilea Botez. ci gi o faptd a libertatii noastre.p.9i p. zice Sf. ci prin Botezne-a scos cu sila din robie.290. Sf."a Degi inzestrafi cu darurile Botezului. pe mdsura neimplinirii e luat in stilpdnire de p6cat. desfiinfdnd pdcatul. prin cruce. indatji sE fie gterse.nAzeou NpvAzur t57 daniei lui Dumnezeu cu deslvdrgirea noastrS. totugi n-am scdpat de rdzboiul momelilor. I. Mdntuirea noastrd nu e numai un dar de la Dumnezeu. al celui care a nesocotit poruncile. ce anume iubegte: ostenelile din pricina Harului. implinind poruncile ne ardtEm dragostea fald de Cel ce ne-a siobozit. in mlsura in care sunt iubite sd gi rIm6nd. dar nu implinegte poruncile.275. ci gi a implini poruncile Lui."' Aici std pricina pentru care noi. 4 lbidt^."r Cdt de mare e darul libertafii la care-l vrea Dumnezeu pe om. Marcu Ascetul.vArqit. dup6 cum omul pdtimea de sild sub robia Stdpaniilor (rele). sau neimplinindu-le. ldem. Drept aceea.282.p. . Dar n-a f6cut aga. ni s-a hArAzit darul desdvArgit al lui Dumnezeu. rezulti gi din cuvintele Sf. nici Satana nu silegte voia omului"2. degi botezali. nefiind pEcat. I p. "Prin Botez. Aceasta pentru ca unele din ele. nici Dumnezev. Momeala. n-a impiedicat aruncarea gdndurilor in inimE. intdmplatd prin Botez.

cum noi.p. I loan 5. dup6 Sf. pe mdsura aceasta vor intra in Impdr6fie. ci pe una voit5 o preschimbd pane la indumn ezeire"4 . 289.Ft 158 cARAREA hnpAMTmr Cdci neimplinirea porwrcilor vine din necredinfe."2 Relinem de aici cE gi moartea e o poruncd. fiind imp6timifi de cele trupegti. tot aga pane la iegirea din trup lu poate fi ferit de atacul gdndului. Potenfa infierii e ca o unealtli. dacd nu vor s[ traducd in faptd potenfa infierii sldita in ei. Maxim Mlrturisitortl.Iar porunca ce le cuprinde pe toate este lep[darea vietii proprii. 291.pp. pp. dupd al doilea insd e cu neputinfS.293-294. dacd voinfa nu se hotirEste sE o intrebuinteze. DupA chipul acesta al nagterii e cu putinti. Primul chip al nagterii lasd putinfd ca cei ndscufi si incline spre p5cat. a Sf. 18. aga-zicdnd al omului intreg. Al doilea (chip al nagterii) e cel dupd buna plEcere a voinfei gi dupd hotdr6re. Primul e cel dupd fiin1a. 3l-32. Ioan: <Cel ce se nagte din Dumnezeu nu face pdcat. Cu gdndul acesta ne apropiem de conceptia Sf. f6cdndu-se pe unnl mam6 gi incepilturl a oricdrui pdcat. Talasie i-a adresat sfrnfului intrebarea: "Dacd. Prin acesta Duhul Sfant insofindu-se cu inclinarea voinJei o preschimbi pan6 la indumnezeire. ce ne izbdvegte desdvArgit de nestatomicia firii. in op.. $i precum pend cdnd cineva mai trdiegte in tmp e in lipsd cu implinirea acesteia. care rdmdne nefolositil. Morim Mlrturisitorul. unind-o intreagd cu Dumnezeu. Dar cei ce vor sE ajung6 la desdvdrgire sunt datori sd implineascd toate poruncile in mod cuprinzAtor. in potent6. prinhe altele ii rlspunde c[ "avem Harul infierii ca potenfl" gi c6 "Duhul nu nagte o aplecare a voii ftrd voie. Iar necredinfa nu e un pdcat str6in. ci al celui care nu crede. pentru lipsa mai sus pomenitil. . odatd ce 9i p. agadar. iar cel n6scut din apd gi din Duh s-a ndscut din Dumn ezeu. c[ slmdnJa Lui rdmdne in el gi nu poate picdtub3. cei ntrscufi din Dumnezeu prin Botez. t^Idem. cit. 3 " Idem. ca cei ndscufi sd p[cdtuiasc6. Prin acesta se sddegte in suflet des6vArgirea infierii. putem pdcdtui ?" Sf.. Rdspunsuri ctttre Talasie. C[ci hotirArea voinfei este aceea care intrebuinfeazd un lucru. gi p. Mo<im. Iar tn scolia a 3-a a aceluiagi rdspuns ne ldmuregte: "Sunt ardtzte doud chipuri ale nagterii.295."r lar "cei ce-au implinit ponmcile parfial. care e moartea (se infelege ctr penbrr Flristos gi Evanghelie).

Iisus ins6. iese la ivealI in fiinfa noastr[ pe mdsurd ce iese la iveald adevdrata noasffi fire de sub petele pdcatului. "Viafa pdmAnteascd a lui Fhistos e astfel o pennanentii actualitate. Paris. D. Ma><im M[rturisitorul spune: '?en[ la sffirgitul lumii pdtimegte tainic punrea cu noi. pe care nu gi-o pierde. Curs de Asceticd Si Misticd CreStind. 'Maurice Blondel.p. vol. pentnr bundtatea Sa gi dupd mdsura suferinfei afldtoare in fiecare"S. Am spus cd mai degrab[ I{ristos se face contemporan cu noi. Prof. Sttrniloae .p. Fiecare din noi poate fi. Toatd cdrarea de la porunci la cunoagtere. 2Romani Idem. f6cut cu scopul de a pregdti venirea spiritelor. Cei iegifi din "Cale" ar fr nigte iegiti din Cuvdnt. intrucdt viatra fiecdruia din noi igi are unicitatea ei. Pavel scria Romanilor: "Firea intreagi suspin[. de la asceticd la misticS.G.7l3. citat duptr Pr. se strdduiegte impreunE cu noi dup[ virhrte. L'Action. Librairie Felix Alcan. repetdndu-se cu fiecare din noi.35.p."r inc6 demult Sf. p. ea are rtrddcini in sus prin pdtrunderea (infuzia) transcendentei divine care lumineazd mintea gi consimte sd se facl cdutati chiar prin insuficienlele ordinii imanente gi contingente"3.420. 1936. dacd weq contemporan cu toat6 viafa lui Flristos. Iatd prin urmare c[ incercfuile gi nelinigtile wemii au 9i ele un rost: ne provoacd la glsirea sensului ce-l avem in Dumnezeu) ca ultimul reazirn etern al linigtii. El se face contemporan cu fiecare din noi. 5 Sf. ' .26. ea are r6d[cini in jos prin toat6 migcarea universului gi a vie]ii. Blondel scrie: "Aspirafia noastrd spirinrald nu se ivegte printr-un fel de generafie spontanee. sau. duce cu noi lupta cu ispitele gi pdcatele noastre. 8. ba chiar mai mult decdt contemporan: pertag intirn la intreaga traiectorie a vietii noastre. Iar peste multe veacuri. P."4 Sf.I nAzsorul.26. Stiniloae. mai bine-zis. Prof. a$a cum un dascdl insofegte fiecare copil pe care-l cregte in toate stadiile sporirii lui in inv{dturd.lg-22. Maxim Mdrturisitorul. NevAzur 159 inclinarea voinfei gi hotirdrea sunt indumnezeite. iar pe de alt6 parte ne conduc la gdsirea de noi ingine. particip6nd la toate suferinfele viefii noastre gi ugurAndu-le. D. care este deja un avans divin. l. ca fdpturi rendscute in Dumnezeu gi ajunse la libertatea spiritului. gl. nici un pas n-o facem singuri. Curs de Ascetica Si Mistica CreStina. agtept6nd cu nerdbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu. in zilele noastre. prin care sd se izb6veascd de striciciune gi sd se bucure de libertatea mdririi fiilor lui Dumnezeu"2. aPr.

r--

160

cARAREA hupAnATrcr

Noi gtim c[ existii un schimb de comuniune de la om la om; cd
oamenii, pe mdsura interesuiui ce gi-l poartS, igi trec unul altuia in chip tainic poverile, durerile gi bucuriile; cd unul poate sI simt6 toate stdrile celuilalt, primindu-l pe acela in sine, sau pdtrunzdnd el in acela. Dacd omul ajunge prin sensibilitatea dragostei sd cunoascd gi si inteleaga pe semenii sdi, cu at6t mai mult o poate face lisus, Omul culminant, Omul des6vArgit in dragostea de oameni, Omul c[ruia puritatea desdvdrgitd fbra de p6cat, de egoism gi nep6sare, ii dd o sensibilitate unic6. El e aproape de tofi, sesizeazd cu finefe supreml starea ce este in tofi gi participd generos - deci fbrd pdcat - la vibrafiile tuturor inimilor, Ia nazuintele lor bune gi la luptele lor impotriva rtrului, fonificdndu-le. Chiar inainte de a fi pornit cineva cu hot[rdre pe drumul unei vie]i ce duce la mdntuire, El il urmdregte gi il atrage la Sine, agteptind orice priiej, folosind orice mijloc bun. El "urmlregte - zice tot Sf. Maxim Mlrturisitorul - in toate zilele pe tofi cei ce se vor m6.ntui, pentru a-i cdqtiga"l. Iatd Cine-i ascuns in comoara de mare pret, cea ingropati in fiecare tarind omeneascd. Comoara dezgropatt" farina rdscumpdrat[, iatd omul pus in valoarea lui Dumnezeu,sau "un duh cu Domnul"2. Iati cum Ziditorul fdpturii, Mdntuitorul nostru, indurd o micgorare a Sa in Duh, pe potriva mdsurilor noastre omene$ti, cu fiecare v6.rstd, cu fiecare rdnd de oameni, panA la sfhrgitul veacului. $i se silegte, ca un mare smerit, sd ne induplece, prin alegerea cea de bundvoie, sd suim la mdsura Sa dumnezeiascd. Se micgoreazd, pe Sine la mdsurd omeneascd, d6ndu-se minfii noastre sd-I semuiascd preful, gi, daca il va af\a, sE ridice firea omeneascd la mf,sura dumnezeiegtii Sale smerenii, adicd sd fim dumnezei dupl dar. IatE mdrturia Sf. Maxim Mlrturisitorul: "Prin darul bunurilor de peste veacuri gi de peste fire... prin acestea Dumnezeu se face neincetat om in cei wednici. Fericit este deci cel ce L-a prefdcut in sine, prin infelepciune, pe Dumnezeu in om. CIci dupd ce a implinit infEptuirea acestei taine, pdtimegte prefacerea sa in dumnezeu prin Har, iar acest lucru nu va inceta de a se s5vdrgi in continuu."'

3

Idem,P.G. 90, 17, pp. 26-27. t' I Corint"tri 6,17.
Sf. Maxim Mdrturisitorul, Rdspunsuri ctttre Talasie, op.

cit.,p.73.

I.
nAzsorut ws,vAzur
l6l

Iatd pe Dumnezeu cOrmuind lumea gi totugi, cu mare smerenie, bdtand gi agtept6nd la poarta zidirii Sale, sd I se deschidi gi sE fie primit... Intr-unii se nagte, intr-aliii sporegte cu vflrsta gi cu infelepciunea, intr-alfii propovdduieqte, intr-alfii minuni slv6rgegte gi in sfhrgit intr-unii se schimbd la f'afd in lumine dumnezeiascd; iar intr-alfii - foarte rnul;i de acegtia - neasemdnat se chinuiegte...

LUCRAREA PORUNCILOR STINGE CRZELE VOINTEI

E de la sine infeles cd gi voinJa este energia pe care ne bizuim in rdzboiul nevdzut. Aceasta aseultd de cunogtinfd, care-i indrumd luptele; iar cunogtinta e atrasd de iubire, care incilzegte toful, fie spre Dumnezeu, fie spre lumea sensibilS. Oamenii voinfei insd sunt eroii credintei gi sfinfii cregtinismului. Acegtia sunt cei ce au r6bdat pan6 in sf;irgit gi s-au mdntuiL Dar noi, pdnd sd ajungem ia o voinf5 puternicd gi statornicd in bine, avem de furcd nu mai pufin decit cu un furnicar de voinle sau tendinfe sufletegti, care ne hdrfuiesc in toate pd4ile gi ne ostenesc in toate contrazicerile. De aceea unificarea tuturor tendinfelor sufletegti intr-o singurd direcfie bund dd omului o mare putere. Dar la ea se ajunge foarte grou, c5ci sunt multe tendinfe care se impotrivesc Ai atunci se pomegte un rdzboi iniuntrul omului pentru inffingerea protivnicilor. Iati cum descrie Blondel aceastii strategie: "ExistS in om o multiplicitate de tendinfe, de pofte, dorinle mai mult sau mai putin concertate sau divergente, un polipsihism de care s-a putut spune cd sunt ca un popor numeros, care st[ sub gefia sau conducerea rafiunii gi a voinfei, popor in care se g6sesc cdnd supugi docili gi disciplinati, cdnd inddrltnici gi unelte de wajbf,. Ceea ce s-a numit asceza gi lupta spirituald nu e decdt manifestarea gi metoda I aplicabild acestei istorii lduntrice." "Corpul ascultl mai ngor de comanda voinfei (de pildd: migc degetul cdnd vreau), dar sufletul nu ascultS, ci rezist5. "Aceasta pentru cd in fafa oricdrei atitudini definite gi hotdrdte se ridic6, din spirit de contradiclie, partida nemul;umifilor... Orice efort initial e ca o declaraI

Ma,trice Blondel, op. cit.,vol.

II, p.194.

<,

r62

CARAREA TMPARATIEI

instinctul conservdrii gi al independenfei." Acestea trezesc in noi "stdri de congtiinf5 sffiine sau ostile conqtiinJei, voinfe noi care se ridicd impotriva voin;ei. $i cdnd efortul voluntar grupeazd intr-un fascicul parfial fo(ele ofensive, atunci se descoperh puterile adormite gi dorinfele secrete. "Ciici in fafa hotarArii declarate subzisti realitatea tendinfelor eliminate, dar incl vii gi capabile de lucru. Ele nu se atenueazL, nu sldbesc prin ele insele. Acordul scopurilor voite provoacd deci o coalilie a puterilor ostile, care nu se mai mdrginesc sd producd o simpla impresie in conqtiinla obignuita, nici sd rdmAnd in starea de vinualitate. Ele se grupeazdn gi din defensivd trec la ofensivd."r Lupta incepe deci abia tn cei ce s-au hot[rdt la o viafi mai conform6 cu poruncile dumnezeiegti. Blondel descrie bine aceste lucruri, dar e de rnirare cum nu vede cd gi tendinfele rele sunt stimulate de duhurile rele, sau cum nu vede cE aspirafiunile bune sunt m6.nate gi atrase de o forfn transcendentd bund. Probabil cd aceasta se datoregte faptului cd romano-catolicismul considerd afectele 9i concupiscenfa ca legate mai addnc Ai mai organic de natura omului, pe cdnd ortodoxia nu le consider6 create deodatd cu natura, ci intrate in ea dupd cddere. Blondel are in continuare interesante considerafii din care se poate infelege teza Sf. Maxim dupd care, inainte de-a se ridica omul pe treapta mai inaltd a contemplafiei, trebuie sd treacd prin faza implinirii poruncilor, prin faza dobdndirii virtufilor, prinfaza faptelor. Faza contemplaliei e o fazA de pace lduntricE. Dar omul nu se poate odihni in fericirea contemplatiei p6nd nu a biruit in sine contradicfiile, tendinfele rele, p6nd nu gi-a unificat gi consolidat fiinla ca sd iubeascd numai binele. Iar aceasta nu se poate realiza decdt prin acliune prelungit6, prin fapte convergente spre bine, prin cdgti garea deprinderilor neclintite in sdvdrgirea binelui. Cdci simpla gdndire la bine gi chiar simpla voinfi de a face binele, fbrd trecerea deasl - gi aceea o weme regulat2i la facerea binelui, nu numai cd e departe de-a realiza aceasti armonie, unitate gi siguranf5, ci, dimpotrivd, trezegte opozilia tendinlelor contrare. Un om de teorie se $tie cd e un om slab, mf,cinat de contradicfii interne, mereu sporite prin reflexiunea care nu trece la fapte.
' Idempp. 195-196.

tie de rdzboi moliciunii gi imprdgtierii forfelor vii, care au gi ele

2

RAZBoIUT NEvAzuT

163

De abia fapta aruncd o decizie in cumpdna acestor balansdri gi care, mai ales prin repetare, aduce definitiv cagtig la cauza tendinlelor bune. Nu degeaba virtutea insemneazd etimologic bArbdfie. Ea a adus o solufie bdrbdteascd a viefii. "Astfel activitatea voluntard, rupdnd fbrd incetare echilibrul interior al viefii, dezvdluie ceea ce se agitli confuz sub suprafafa sentimentelor aparente. Fdrd indoiald, automatismul, deja cdl5uzit de o rafiune obscurd, ajunge sd provoace in noi aceste contraste de imagini gi dorinfe, care fac posibil exerciliul reflexiunii; dar inifiativa cuget5rii gi efortul actiunii determinate sunt cele care constrdng tendinJele ignorate sd se manifeste prin protestarea intensd (persistenta) a chiar acelora pe care €[m fi vrut sd le nesocotim sau sd le distrugem. Iatd de ce acfiunea, ca o sabie trangantd, deschide privirii o pdtrundere pdnd in profunzimile tenebroase, unde se pregdtesc marile curente ale viefii interioare... "$i uneori chiar ardoarea voinfei face sd se nascd" ca printr-un fenomen de interferenfd, neputinta gi indecizia. Cine n-a cunoscut in imprejurdrile cele mai critice aceastd durere a incenitudinii inactive !... S-ar spune cd ajunge sd vrei, pentru ca indat5 sd nu mai vrei gi c6, profitdnd de o hotdrAre deschisd, se descoperl in umbrd o putere ocultd gi influenfe ipocrite, capabile sd ne conducd aproape fbrd gtirea noasffi... Sunt cazlri cdnd nu putem face un pas fhrd ca sd se ridice inaintea noastrd gi sd ne asalteze o mie de dugmani care pdndesc. $i sentimentele noastre cele mai profunde sunt de asemenea cele care ne divizeazd gi ne surprind cel mai mult ca nigte necunoscufi. Ceea ce am dorit mai mult ne inspdimAnti de indatii ce trebuie sd-l dob6,ndim. Ni-e teamd sI ptrrdsim condilia de mizerie in care ne gdsim... $i uneori e suficient sd ne temem de un act, pentru ca pe neagteptate o nduceald sd ne antrenezein sdv6rgirea lui."l E starea pe care o provoacd tendinlele ce se v6d ameninfate de acliune cu nimicirea iminentd. E ultimul lor asalt, dat cu toatd disperarea. De aceea, cAnd actiunea se produce, ea cade ca o sabie biruitoare, ca un sod ce-a fost aruncat. insd, cine nu pdgegte la ea, nu poate trece mai departe spre culmile desdvdrgirii. Acela rdm6ne in "acea mare mullime de oameni care se acoperf, cu florile intenfiei gi care nu aduc niciodatd fructul faptelor, frrd ca ei
ingigi sd remarce acest continuu egec"
' Idem pp. 196-197.
2.

'Idem p. 198.

r&

cARAREA iupAnermt

Sd ne amintim de osdnda lipsit de roade.

rostiti de Iisus zrsupra smochinului

De cele mai multe ori "omul este ca un tablou, totdeauna cu sabia ridicat6 asupra vrdjmagului, dar neddnd niciodat5 lovitura. Cand mai face el ceea ce wea, mergAnd pane la capdtul hotdr6rilor sale cele mai sigure gi cele mai stiruitoare, fbrd devieri gi ftrd int6rzieri?...Cu cdt hotdrdrile sunt mai numeroase, mai largi, mai inalte, plutind pe
deasupra amdnuntelor de realizare gi a reformelor precise, cu at6t sunt mai primejdioase; cdci omul igi inchipuie cd se amelioreazl cu atAta gi nu face decdt sd se priveascd intr-o ficliune din ce in ce mai iluzorie... Deci in acfiunile noastre existE o deficienjS habituala. Noi nu facem, aga-zicdnd, niciodatd tot ce vretrn, cum vrern; rezistente neprevdzvte, ciocniri, contraste uzeazd., gtirbesc gi deviazl voinfa. Te cunogti bine in general, dar in fiecare clip5, in orice ocazie singularl te ignorezi; gi acesta este momentul care decide faptele. Dorinlele noastre adesea ne ascund adevdratele noastre dorinfe. Sunt doud inimi in inima omeneascd; gi una nu gtie gdndurile celeilalte. Dar, prin simplul fapt cE

s-a luat o decizie gi cd s-a incercat un efort, situafia interioard s-a schimbat; oaspetele ascuns in noi se dezvlluie."l Dar acestea sunt caracteristicile stEriior dinainte de pdqirea la acfiune, sau ale unor fapte care nu sunt executate din toatd inima. "Funcfiunea nonnald a acfiunii este sd asigure coeziunea, sE converteascd gi sE construiascd forfele difuze intr-un edificiu personal, sd pregdteascl expansiunea ulterioard a fiintei noastre, care nu se consolideazA ln sine, decdt acliondnd asupra sa pentru a se rlspdndi mai bine gi a se dlrui generos cu atit mai multd extensiune cu cAt viafa fiectrmia are mai multi intensitate in ea insegi. Acest rol arhitectonic al acfiunii nu poate fi indeajuns pus in valoare... Oricare ar fi in noi puterea care ia iniliativa in momentul in care un act este consirnlit, in momentul in care se implinegte, atunci o colaborare intim6, asociazA chiar tendinfele opuse gi stabilegte o solidaritate efectivd intre toate perfile organismului fizic ai mintal. "imprdgtiind efortul central al gdndirii gi al libertdlii in confuzia acestui organism, s-ar pdrea cI acfiunea diminueazd oarecum gi feramit

lde*,p.200.

nAzeorul upvAzur

165

leazd intenfia, fdrd ca aceasti obscwd difuziune sd fie compensatil... Dimpotrivd acliunea unegte intr-un mdnunchi toate forfele imprdgtiate ale viefii pentru a servi de mediatoare intre toate formele activitifii corporale gi spirituale... "Nu existd unitate in organismul nostru complex decdt prin coeziune, gi coeziune numai prin cooperare. Acliunea e cimentul din care suntem modelafi: lenea produce disolufia, moartea produce descompunerea. Fiat al voinfei nu e numai lovitura decisivd care taie toate incertitudinile cugetdrii, care dd unei reprezentdi inci flotanti gi multiplI o unitate, o soliditate, o precizie definitivd, care separS radical prezentul de trecut gi realul de posibil; de asemenea, sub formd particulard gi determinatd" este functiunea generald gi aga-zicAnd generatoare a vieJii organizate... In lucrarea care migcd organele existii tntre mddulare o legdturd inevitabila... Nu existi deci decdt un singur mijloc de-a cuprinde, de-a ordona gi de-a intrebuinfa energiile imprd.gtiate in noi gi

chiar impulsiile rebele ale concupiscenfei: acela de a le capta in sistemul unei activitntri generale gi de a le face sd conveargd prin munc6 la integritatea viefii individuale... Tindrul, pentru a-gi domina simfurile gi a preveni monstruozitifile unei culturi inegale prin care uneori se rupe dupd bunul plac echilibrul funcfiunilor nervoase, are nevoie de acfiune, acorddnd fo4elor sale tinere expansiunea uniformd care le menfine in ierarhia lor naturald. Nici gcolarul nu-gi formeazd inteligenfa gi nu-gi mobilizeazf activitatea mintal6 decdt printr-un exercifiu, gi anume un exercifiu sistematic al facultifilor sale."l
"lmportarrt nu este deci numai sd remarc[m utilitatea sau necesitatea acfiunii, ci de a vedea unitatea pe care o prezideazn qi pe care o produce. FdrE indoiald acfiunea nu este eficace gi normald decdt dacd este o sintez6, gi iat6 de ce educafia fizicl, gi intelectuald trebuie sd fie generald: <Sp6cial bestiab> spunea un proverb gcolar. Omul nu este om decdt prin ce are in el ca viati universalS. De voie de nevoie, acfiunea are acest caracter universal, gi oricdt de restrdnsd am presupune-o ea se exerciti intotdeauna sub specie universi, etiam in singularibus. A lucra numai cu capul, ca (cerebralii>, inseamnl adesea a ldsa bestia sd trliascd gi si creascd in partea de jos a noastr6, impreunl cu haita de
' Idem,pp.212-213.

nu se face aceasta in dauna bogatei varietdji a cugetd. ' Idem. acfiunea este pentru ea calea de expansiune gi de imbogdfire. de a-ti da prea mare atenfie fie insuti.. . Viafa asprd a fdranului e mai pufin folositoare intrelinerii nafiunii prin alimentele pe care i le procurd. Aceasti atitudine trebuie condamnatd cu hotirdre pentru cd e contrard migcarii celei mai sincere gi mai esentiale a naturii noastre. E o tacticd gregita de-a ceda moleqelii. pacificarea lduntricd gi vigoarea voinfei. din momentul in care se produce."l "{Jn mare efort pe care-l facem. in acest domeniu al acfiunii voluntare cu cAt o rdspdndegti cu atAt o ai mai mult. degi s-ar pdrea cd o sacrificdm gi o mortificdm. preful. cu at6t devine mai invergunati vdpaia dorintelor. o facem pentru cd in forfa. venerdm aceste membre active care se angajeazd vitejegte in sarcinile necesare. "Deci nu menajdnd forfele noastre le intrefinem mai bine. o decizie bdrbdteasci pe care o susfinem ne aduce un sentiment de trezve gi de mai vie claritate. pentru cd echilibrul intre vise gi practica de fiecare zi se rupe tot mai mult. capacitatea frzicd de a indura ostenelile. Supundnd voinfa simplicitdfii str6mte a unei solufii unice. in munc6. in sdndtatea muncii corporale ei exprimd Si realizeazd deodatd insdndtogirea morald. de a te rlsfdfa: tocmai uzdndu-ne energia. prin intrebuintarea ei o repardm pofte neslndtoase gi gusturi degenerate. CatE weme nu acfionezi. gi o amplifictrm.. Dar dacd e adevdrat cI aceasti unitate totald gi exclusivd a actului contribuie la dependenfa mutuald a corpului gi a sufletului. ca intr-un scurt moment de luciditate tntre dou5 somnuri. "Acfiunea nu se poate produce decAt stArnind o luptd internd gi triumfrnd incd de la inceput asupra sistemului contradictoriu care s-a format impotriva initiativei ei. in frumusefea. pp.rii sau a infinitei puteri a libertifii ? Nu. fbrd sd ai destuld putere sd te ridici pentru a deschide ochii ca sd vezi gi sd pomegti.<) r66 cAnenEa lvpAnATml suportul vitejiei interioare a unei voinle obignuite sd depSgeascd mdsura. nu te cunogti.. 215-217 . Pane nu aclionezi trdiegti gi cugefi ca intr-un vis. e semnul. Ea angajeazd toati viafa noasffi organicl gi mintald. dimpotrivd. decdt prin seva puternicd a temperarnentului gi a caracterului ce i le dd omului contactul cu pemAntul.. Cu cAt cineva e mai incapabil de-a acfiona. gi dacl trebuie s5.

. "Astfel reugim. care devine ca un sdmbure al caracterului. Actul este o descoperire a stdrii noastre profunde... acfionAnd.. excluzAnd pe celelalte. o intenfie desnrl de precisd. cum sa gtii dacd ai o atenfie destul de net6. uneori."l "Trebuie sd trecem la faptd. "Chiar cdnd nu simJi tot ce zici sau faci. De cite ori noi nu voim decdt dupl ce €rm actionat gi pentru cd am acfionat ! Copilul are o viatd alternativd de dorinte opuse gi de migc6ri capricioase.. chiar ceea ce e mai tare decdt noi. Pentru ca sii se organizeze in el un sistem gi pentru ca forfele lui sd se grupeze intr-un mdnunchi in el.. acest punct critic odati trecut.. "Dupd indelungi deliber[ri. ceea ce nu voiam din lipsd de curaj gi de forfd.pp. descoperire cu atdt mai importantd cu cdt e in contradicfie cu ideea falsd ce ne-o facem despre meritul nostru. Pe urmd vine gi pldcerea pentru acel lucru.. Manifestdnd rdul spre care suntem inclinafi. cAnd cuvintele gi actele ies mai pufin din ' Idem. sau. Altfel sfrrgegte prin a nu mai gti ce vrea. cdnd nu ai decdt o dorinfl a adevlratelor dorinte. actul i9i desfhqoard consecinfele oricare ar fi fost flucfuafiile care le-au precedat... el constmiegte gi distruge. ci ea mai constituie adesea. chiar cdnd o facem cu oarecare sil6. putem spera sE ne vedem a$a cum suntem gi sd ne facem a$a cum vrem...218-221. trebuie sd invele a urrna hotdrdt una din tendinfele sale. Apoi. plictisindu-se repede de orice: e o anarhie vie.. o ardoare destul de vie.nAzeorul NpvAzur 167 Dar cum sd cunoagtem tot ce se agitf in universul nostru interior. Acfiunile care risar din adAncurile viefii incongtiente trebuie sd ne slujeascd a studia curentele care ne poartd uneori f6rd gtirea noastrd. 'Nu numai cE acfiunea servegte sd ne descopere ceea ce in noi e mai tare. decizia este intotdeauna rezultatul unui moment. o voinfd adevfurati?. un centru solid. "Garanfia gi criteriul sinceritifii este actul care taie incertitudinile gi manifestii cele mai intime secrete pe care le ignorezi sau pe care fi le ascunzi fie insufi. De aceea mai degrabd prin observarea actelor decdt a g6ndurilor noastre. s6 vrem ceea ce ni se pdrea cd nu putem vrea la inceput. chiar sldbiciunile pot sd serveascd ca avertisment prevestitor gi reconfortant.. ceea ce am fi vrut sE vrem. in indiferenfa gi haosul st2irilor interioare. .

de abandonilri. "$i niciodatii opera nu e terminatii gi nici cucerirea definitiv consolidatd. A fi acfionat. Pentru cd orice acfiune care se execut2l. pentru a aduna gi a disciplina forfele impr5gtiate. sd-l provoci. pentru cil acfirurea este semnalul unui rdzboi civil in care sunt modi gi renifi."r ' Idem pp. Contra migcdrilor involuntare nu e de ajuns sE wei. se impune unirea fo4elor credincioase impotriva anarhiei. cdci vei fi surprins 9i chiar voinla ili va lipsi: nu e de ajuns s[ rezigti. vei fi invins. Nu ajunge deci numai a voi c6nd pofi gi cum poli. pentm cd noi nu mdr96luim decdt zdrobind in noi gi zub pa$ii nogtri legiuni de viefi. FIri s6 aqtepfi trebuie sd acfionezi direct impotriva adversarului. se folosegte in chip necesar de consffingere. Chiar in cei mai buni sunt comori de rdutate. pentru a-i infr6nge rezistenfa gi pentru a captz pane in originea ei sursa antrendrilor revolufionare. Acfiunea voit[ e principiul acfiunii. devenind viata noasffi.. de necurdfie gi de pasiuni meschine. gi. 'Aceste puteri ostile nu trebuie ltrsate sd se grupeze in deprinderi gi in sisteme. Aceastii construcfie vie e mereu instabil5 gi gata s[ se impr6gtie. lupta e declarati orice am face. care nu poate fi turnat decdt dintr-un singur bloc. . cel ce va fugi de lupt[ va pierde in chip necesar libertatea impreund cu viafa. trebuie sii putem rdspunde cu forfa experientei anterioare: <<Chiar dacd e legitimd. dacd nu lutrn ofensiva contra inarrricilor voinJei. faptul acesta produce un efect asupra noasfrd. cobordnd pufin cdte putin in realitatea conqtiinfei. sE trezegti prin luptii stdri de congtiinfE noi.222-224. Agere contra. Trebuie s[ ne batem. inainte de a se forma coaliliile.F<- 168 cARAREA lvrpAnATmr abundenfa inimii 9i mai mult dintr-o constrdngere seacil gi dezgustiitoare. pentru a topi la un loc toate elementele necesare actului. nu scutegte pe cineva de a actiona: nu exist5 rentieri in viafa moral6. hebuie divizate prin atac. complicitiifile gi ffidtrrile.. weau sI md lipsesc de ea>. Deci mereu trebuie reincdlzifl cu o suflare noud acegti aliafi gata de sl[biciuni. De asemenea pentru a ne aplra de n[uceala din ultima clipd gi de sofismele congtiinfei travestite.. Cine nu face se desface. din ce tn ce mai voluntard gi mai libere. gi mereu concentrati ardoarea sufletului ca intr-un focar. se coalizeazl ei impotriva voinlei. cdci nu vei voi multii weme. care dovedesc cd actul cutare este permis gi pldcerea cutare e legitim5" trebuie sd ne obignuim a lua ofensiva gi a face mai mult decdt s[ evitim ceea ce nu ftebuie..

. care este Fiul Sdu. dupd indemnarea Sf. gi a$a ne afldm avdnd pe Dumnezet).ruindu-le iubirea Sa din ceruri. Rugdciunea neincetatl a fericitului nume: "Doamne Iisuse Fhistoase. gi a voinfei. Fiul lui Dumnezert. df.este. Minunea acestei adunf. c6ci numai ea unegte cele inwejbite. precum gi asupra puterilor insegi. cei doi sau trei sunt puterile sufletului. miluiegte-md pe mine p[cdtosul". cuvintele acestea. Tatil rdspunde celor doi. 18: 19. invrdjbite de fapta ucigagr a pdcatului.leintrerupt vE rugafi"l.singurul bun ce ne trebuiegte cu adevdrat . iar mai cu deosebire inima. cerdnd ceva de la Dumnezeu. Pavel: 'T. sau trei de pe p[mdnt. mai mult: o I I Tesaloniceni 5. in mijlocul nostru. Unirea puterilor sufletului pe pdmdntul inimii. pentru cr mantuirea .ri a puterilor sufletului. Cd unde sunt doi sau trei adunali intru numele Meu. carele este in ceruri. ba chiar a tuturor facultElilor noastre sufletegti izbutegte s-o ajungd abia rugdciunea. $i a dragostei. Dacd doi dintre 20. adundndu-se intr-un gdnd. 17. SPRE RUGACIUNEA NEINCETATA Matei voi se vor invoi pe pdmdnt in privinfa unui lucru (mdntuirea) pe care il vor cere: se va da lor de cdtre Tatdl Meu.. pe l6ngd infelesul literei. va fi gi Dumnezeu in mijlocul lor. carele este iubire. mai au gi urmdtorul infeles: pdm6ntul este trupul. steruim in tot chipul cu putinfd asupra unirii lui Hristos cu fiecare din puterile sufletului.- nAzsonrl NsvAzur 169 o unificare a voinfei. tru e cu putintd dec6t in numele lui Dumnezeu. care) dacd se vor invoi pe p[mAnt. acolo sunt gi Eu in mijlocul lor. Iar iubirea. pe rdnd: o lucrare gi a minfii. sdvdryegte minunea unirii in dragoste a celor invrdjbite intreolaltl de pdcat. insemneazd iubirea.

Sub lucrarea preafericitului nurne. iubirea gi vointa. cu bdtrdnii gi cu popor mult. ca sd z6ddrniceascd atacul asirianului. Din ele se formeazd cunogtinta celor sensibile. adicd in confuzia patimilor. la lucrarea cea dupd fire. Iar apele din afara cetAfii. Cdci prin acestea s-ar nagte in noi patimile pentru infbfigdrile lucrurilor vizute. la care le-a incovoiat vicleanul. iar lucrarea rafionale din noi incetdnd de a mai strdbate prin mijlocirea simfurilor spre realitlfile inteligibile. facultatea poftitoare 9i facultatea impulsivd. "Cu ajutorul acestor trei puteri sdndtoase gi neamigite. adicl sufletul gi sd ne t6rascd in Babilon. prin filosofia practicd (dintre acestea rugdciunea e figuratii prin urcarea regelui in templul lui Dumnezeu. trimise prin fiecare simf din sectorul corespunzStor al lumii sensibile. cel viclean sd strecoare in noi gi chipurile gi figurile lor. cel viclean ar izbuti sd surpe cetatea. ne invaJS: "Mintea inarmatd are aldturea de sine ca pe nigte betrani. puterile sufletului: mintea. Sf. puterile sufletegti inmulfindu-se. E ca gi cAnd mintea prevdzAtoare ar zice cdtre puterile sale. De aceea zice Ezechia: <<Ca sd nu vind regele Asur gi sd afle apd multd gi sd biruiascb>.> . in care-i vorba de regele Ezechia. Preafericitul nume ne readuce iardgi din robia contra firii.4-- 170 cARAREA itvpAnATmt lucrare imbinati armonic Ai mult sporitS. iardgi la Dumnezeu. mintea adund popor mult. nu numai adundndu-se. astupl izvoarele cetdfii. in timpul contempldrii naturale. adica din afara sufletului care formeazd rdul ce trece prin mijlocul cetdfii. adicd migcdrile gi gandurile evlavioase care pornesc in mod natural din ele. prin chiar acestea puterea vicleand gi stricdcioasd obignuiegte sd porneascd rdzboi impotriva lui. se intorc de la iubirea lumii.2-3. iar chinuirea trupului prin imbrdcarea lui Ezechia in saci). care strdbate sufletul. Maxim Mdrturisitorul tdlmdcind locul de la 2 Paralipomena 32.. care. sunt cugetdrile ce curg in suflet. spre care erau zidite. sau cdpetenii: facultatea ratiunii. ca nu cumva prin ideile lucrurilor sensibile. asemenea unui rdu care trece prin cetate.. in vremea ndvdlirii patimilor: <Sd oprim cunoagterea naturald gi sd ne indeletnicim numai cu rugdciunea gi cu chinuirea trupului." Cdti vreme sufletul e strdbltut de aceastd cunogtinfi gi nu leapadd chipurile gi ndlucirile lucrurilor sensibile.

truns in cele trei puteri ale sufletului prin chipurile sensibile. Despre Botez. Sufletul ftcdnd a$a a biruit gi a ruginat.nAZgOruL NEVAZUT t7l Prin urmare. o sutd opt zeci gi cinci de mii din ostagii ei. tocmai slujba aceasta o are: dezgroparea comorii. adicd gdndurile evlavioase ale fiecdrei puteri. pi dinafara prin cuvAntul Bisericii. Cata vreme mergem in voia valurilor.pp. care a pf. 4 2 Timotei2.I. cel ce-gi inchide vitejegte simgurile gi leapddd cu totul migcdrile naturale ale minlii indreptate spre cercetarea celor din afard. 2 289. care pEzesc viafa curatd gi dau via!6 celui ce le implinegte'. acela a asfupat asemenea lui Ezechia izvoarele de apd care sunt in afara cetSlii gi a oprit riul care trecea prin mijlocul cetdfii. cit. sd stingd cu toatd sdrguinfa cugetul pdmAntesc ai sd pdzeascd zidurile cetdfii. pornitd impotriva lui. ed. Lucrarea poruncilor. Deci cei ce ajung hotarul morfii in nelucrarea la lui 9i poruncilor nu se vor mdnfui. implinirea poruncilor Dumnezeu. II. care vrea sd risipeascd prin cunogtinfa fesaturile nevdzute. . nu ne trezim din cursele vrdjmaguluia. ca printr-un inger. vol. La aceasta l-au ajutat puterile amintite gi multul popor adunat. stim de bund credinfl cd mergem bine. Iar acest numlr indicd deprinderea pdcatului. trezirea la viala cea dupd Flristos gi Duhul Sffint.. Mo<im Mdrturisitorul. s5-gi imbldnzeascd trupul cu osteneli. sau degteptarea puterilor sddite in noi la a doua nagtere. lduntric prin congtiinf[. ca unii ce n-au aflat comoara. puterea vicleand gi tiran6. Rtispunsuri cdfre Talasie.in op. prin rafiunea destoinicd sd distrugd patimile. 294 9i ed. virtulile. p.29. ca gi lucrarea simfurilor indreptatd spre ele. l..26. n-avem nici o luptii. in voia firii povdrnite spre pdcat. precum gi intors: prin fdrddelegi se strecoard vrdjmagul ajungem de-o asemdnare cu el. in op.mdnt3."r Darurile Sf. prin m6na lui Dumnezeu. Prin urmare mintea.182-184. p. Neemia 9. Botez ne imbie. cit. nu trebuie sd se ocupe nici cu contemplafia naturald gi nici altceva sd nu facd in vremea atacului dracilor vicleni. Marcu Ascetul. ci numai sd se roage. 3 Sf. ba gi talantul de negustorie l-au ingropat in p5. ne isprlvim zilele in fericire gi ' Sf. Cd Dumnezeu se gdsegte in poruncile Sale gi prin porunci vine la noi $i pe noi ne strdmutd in Sine. in vremea ndvdlirii patimilor. omorAnd la poruncd dumnezeiascd.

paie.dacd ar fi dup6 ei. 13. 3 inlelepciunea lui Isus Sirah 2. care le-ar face toate cdte-i invafn dracii. cdlti sau "p6m6nt gi cenu9d"6. Rdzboiul duhovnicesc seamdnd intrucdtva cu rdzboiul lumii. cu minciuni gi cu infricogare gi cu alte nemaipomenite zavistii.pAnATrct cobordm cu pace la iad !l Dar de indati ce afl6m ce inzestrare avem gi ne trezim spre ce trebuie s[ fim. aram6. 6 Face. cea ajutatd de El $i pe potriva puterii noastre. Numai ispitele. De aceea zice inleleptul: "Fiule. Cd zice un Sfent Plrinte: "Ia ispitele gi indat[ nu mai e nimeni care sE se mdntuiascd". oameni amdgifi de ei.30-32. cd nu le lasd DumnezetJ. totugi au fost prevenili de M6ntuitorul prin cuvdntul cdtre Petru: "Simone. ca. ci cu vicleguguri gi curse. . El are legile dup[ care trebuie sd urmdm intocmai. Dar nu vor sdri cu toatd urgia rdutitii. cAnd vrei sd te apropii sd slujegti Domnului. care-i smerenia deplini gi condiJia de clpetenie a rugdciunii neincetate. $i unul gi altul te desface de viata aceasta. Sfintii Apostoli. Rlzboiul ispitelor e focul care lImuregte ce suntem fiecare: lemne. sI consfinleascd Dumnezeu biruinta noastrtr. ca sd nu pierdern wemea. iatA Satana v-a cerut pe voi sd vd cearnd ca pe gfdu.-<- 172 cARAREA frr. aurul smereniei .27 . pietre. 74. Ioan 8. gdtegte sufletul tiiu spre ispite"3."5 Pricepem din aceasta cum ctr rlzboiul nevdzut. Iar Eu M-am rugat pentru tine si nu scadd credinfa ta. 2 l. mdntuirea gi smerenia.dulama lui Dumn ezeu. I a Iov 21. Simone. degi se vedeau in lume. Luca 22. s .e 18. e inglduit de Dumnezeu sI se dea in stadia vietii acesteia. M. cei strlmutafi din lumea aceasta de dragostea Mdnfuitorului gi care. Pe de altil parte. nu erau din lumea. se vor folosi de unelte de-ale lor2. care se incinge intre suflet gi diavol. necazurile gi tot felul de incerc[ri ale rdzboiului nevdzut izbutesc sd ne toceasctr pe deplin gustul de lumea aceasta 9i sd ne aducd la un fei de moarte fa16 de lume. la sfbrpitul alergErii. puterile iadului vor slri sd ne ceard socotealI pentru nesupunere. Ioan 17.

cAnd ajunge la culmea rugdciunii.- . deci dupd lege. cdtd vreme umbl6 dupd tihneald gi fericire degartd. Iar mintea" dacd e neinvdfatii sau neprevenitii despre lucrdtura strdind" ca un miel negtiutor." Iar "starea cea mai inaltd a rugdciunii spun unii cd este aceea in care mintea a ajuns afarl de trup gi de lume gi a devenit cu totul imateriald gi fdrd formd in vremea rug6ciunii. pe care gi-o duce treptat pene la sfhrAmarea cea mai de pe urmd a nebuniei. Ma><im Mdrturisitorul zice c6. se desparte de toate cugetErile lumii.ine bine inclegtafi in lumea aceasta sensibild. Prin urmare cel ce pdstreazd nevdtf.mati aceastii stare cu adevdrat se roagd neincetat. De aceea a zis un Sfbnt Pdrinte cd cea mai primejdioasd temnild e aceea in care te simli bine: nu vei iegi din ea niciodatd Rdzboiul incepe abia cu cei ce vor s5-gi refacd fericirea Raiului pierdut.in op. Aici vine un chip sau un gand al lumii acesteia gi std ca o momeal[. n-au sd se trezeascd din waja wijmag62. strtrdanie pentru care invaf6 sE se desprindd pe r6nd din toati tihneala gi slava degart5 a vietii acesteia. cdnd ingelatul nu mai intreabd pe nimeni. cdt gi din partea protivnicului.zute. Capete despre dragoste.26.p. Clci.NpvAzur t73 Sf. Iar dacd lupul 2 ' Sf.nAzsorur.68. $i incepe aga: Toate patimile sau lucrdrile impotriva firii se ivesc mai int6i in minte. 2Timotei2."l Totugi e bine sd descriem gi rdzboiul in elementele lui. in partea cea mai sublire a fbpturii noastre nevS. la fel gi mintea murind.. crezdnd cd e oaie. De nu va muri cu aceastd moarte. LUPTA DUPA LEGE Cei ce nu urm[resc in viala aceasta nirnic mai mult decdt sd fie fericili in lume gi tihnifi in trup.zboi cu diavolul: pe acegtia ii are fdrd de rdzboi. cdnd il uneltegte dupd sfatul ParinJilor. vede lupul 9i se duce la el. prin care-i duce pe nebdgate de seamd la pierzare sigur6.. ci igi crede minfii. nu poate sd afle gi sE trliascd cu Dumnezeu. atdt din partea omului. acegtia n-au rd. . "Precum trupul murind se desparte de toate lucrurile viefii. Maxim Mirturisitonl. care-i . cit.

Aceasta e a doua inaintare a rd.<- 174 cAnanpa iupAnATmr mai e gi viclean. sau asupreala. ne migclm indatd gdndurile noastre spre lucrul ardtat gi cugetarea noastrd incepe sd. ostag al lui Hristos. Ea folosegte pulindtatea credinfei noastre ca prilej sd se apropie de mintea noastr6. Mintea insd se trezegte cd a fost firati de gAnd strdin gi cd se afld in altceva. Dacd intirziem sd ne luptdm. ddndu-i prilej sd incline fie spre ceea ce vrea el. Se va invoi mintea sd meargd dupd momeald mai departe. veste sd fim invlluili la minte din partea poftei sau a iufimii. indatd ce se depdrteazd. dd loc momelii diavolului gi se face in stare s[ primeascd goapta lui cea rea. nu putem z6bovi. sau se va intoarce de la dAnsa ? Aici e lupta.zboiului. vrdjmagul stdruie cu ea. o aratd mai sclipitoare. Prin urmare. ci sd pdzim cu toatd strdjuirea inima noastrd gi sd cdutlm ImpSralia Cerurilor din lduntrul nostru. la prima lui rdsdrire. Iatd cum descrie Sf. Dacd la asuprealE a izbutit sd fure mintea cu momeala gi sd o facd sd vorbeascd impreund. se poate int6. Astfel dacd-l iubim.mpla ca ftrf. gi de cele mai multe ori viafa intreagd a unuia sau a mullime de ingi atdrnd de lupta nevdzutd a cdtorva clipe. infelesuri pdcdtoase. mintea de inimd gi de cdutarea amintitd. El are numai puterea sd ne arate in forma exclusivd a unui gand. ci urim gi _-!rD . avem lupta cea de gdnd la o clipd hotdr6toare. intrucdt acestea se impotrivesc intreolaltd. dec6t in ceea ce-i era dat dupd fire. cu el: dacd insd il urim. pe care o fluturd el in vdnil mintii. se imbracd in piele de oaie gi bietul miel. lupta trebuie dat5 grabnic ai dupd lege. iar cdnd igi dA seama de ea insdgi gi de cele in care se afld. Prima intdlnire intre minte gi diavol e la linia momelii. ca sd o facd iubita minfii. Cdci dacl am primit porunca sd nu ne ingriiim de nimic. Dar nici atunci nu are diavolul puterea sd stdrneasc[ gAndurile noastre cu foda. Dacd mintea nu bagd momeala in seamd. fie spre porunca lui Dumnezeu.nd mirosul oii cercat. spre a ispiti lduntrul nostru. pentnr cd dacd ar fi aga nu ne-ar crula gi ne-ar aduce cu sila orice gdnd gi nu ne-ar ingddui sd cugetdm la nimic bun. gi clipele sunt scumpe. tot de-a zburda se duce in colfii lupului fldm6nd. asupra cdrora incd aruncd vrdjmagul aprinderea sa. se ocupe in chip pdtima. Marcu Ascetul iscarea rdzboiului nevdzut: "Momeala aruncatd de Satana este ardtarea unui lucru rdu in forma exclusivd a unui gAnd. neav6. avem inaintarea la unire.

--t RAZBOruL NEVAZUT 175 momeala ins5gi. nu are putere sa taraie cu sila mintea in invdlmdgagul pdtimag de gAnduri. $i iaragi va avea mintea putere sd vegheze asupra inimii gi sa o pdzeascd cu toatd strdjuirea. Iar dacd momeala st5ruie chiar cdnd e urdt5 (cdci se intAmpld gi acest lucru) aceasta nu e din pricina unei alipiri proaspete. fbra numai pe acestea trei. care sunt cele mai de dinlauntrul sufletului. ci sd vegheze asupra inimii gi sa strdbatd tot mai inl5untru gi sd se apropie numai de Dumnezerr. Agadar. a acestei obignuinfe gi mdrturisind lui Dumnezeu vechea pricind. indatd e inldturatd gi aceastd ispitd. pe care le-a numit apostolui: credinfa. Cdci cunoscdnd mintea impotrivirea trAndavd. unde nu sunt vAnturi de ale gdndurilor rele . Dar convorbirea . fbrd sd se teamd de ostenelile atenfiei gi ale stdruinlei. ci pentru cd s-a intdrit printr-o veche obignuintd.gi nici vreo cale larga gi incdpdtoare. fiind urdtd de cel ce e atent la sine insugi. nu numai in cele dinafard. care sd vrdjeascd pe cei ce pornesc pe ea. iar congtiinla nu va mai avea indoieli in ce privegte siguranfa celor viitoare. avdnd sd stea mereu inchis in anumite hotare (sd se circumscrie). ci gi in cele dinlduntru. nu vom mai putea fi vdtamafi nici de aparilia gdndului simplu al vechilor obignuinte. ca gind simplu. nddejdea gi dragostea. Mai ales cd acele imprdgtieri gi pldceri adeseori abat 9i cugetul gi fapta. Prin urmare e drept cd momeala. fiind impiedicatl de nepldcerea inimii sd progreseze la o cugetare dezvoltatd gi la patimd. Cdci ardtzrea aceasta izolat6. De aceea rdm6ne neclintitd pe loc. Camarile acestea curate.care imping cu sila gi sufletul gi trupul in prdpastiile voluptafii gi le aruncd in fhnt6nile de smoald . fie cd sunt rafionale. gi care sunt casa lui Hristos. dec6t numai prin impdtimirea inimii dupd pldceri. chiar dacd e ur6td. incercdnd sd pdtrundd in cele mai dinlduntru gi mai netulburate cdm[ri ale ei. exercitd o putere silnicd atunci cdnd stdruie. nu primesc nimic din lucrurile goale ale veacului acesta. Cdci nu poate sd nu se osteneascd cu inima cel ce ia aminte la imprdqtierile gdndului gi la placerile trupegti. oricdt de infelepfi ar fi. ca gand simplu. pardositA cu cuvinte gi cu chipuri de ale infelepciunrr lumegti. Deci cel ce este iubitor de adevdr gi primegte osteneala inimii poate sd nu fie atras in afard nici de obignuinfele vechi in felul in care am ardtat. de vom lepdda cu totul impdtimirea dupd pldceri. fie cd sunt nerationale.

mdnt nu este !" Cerul este mintea gi pdmantul inima. intrucdt momeala n-au putut-o impiedica. M. cdci nu este sub cer nici un alt nume. in cer gi pe pf. dupd cum ii numegte Sf. ferice de cel ce-fi va pl[ti dupa fapta ce ne-ai f6cut tu noud. dar care nu sunt in Biserica biruitoare. De aceea Sf. piatra cea din capul unghiului. dar convorbirea prietenoase cu ea au lepddat-o cu totul. AltA insemnare poate fi aceasta: cerul e mintea. Satanb). CuvAntul acesta poate insemna tot a$a de bine. cit. Gdndurile celui rdu. momelile sale. . pdmfutul e inima cu poftele ei. Or. Biserica biruitoare. op. despre care David scrie acestea: "Fiica Babilonului (infelegefi: <<Satan6.pp. Psul* 136. Fiul lui Dumnezeu. Cdci. temelia cetdlii sufletului. dornicI de pustiire."l incd din Vechiul Testament se cunoagte r6zboiul cel de gAnd. iar pe cine va cidea ea. ferice de cel ce va lua gi va lovi de piatrd pruncii thi"2. iar cele de dedesubt ar Sf. cele de dedesubt. armd mai tare. Aceasta au ardtat-o gi cei ce n-au pdcdtuit intru asem[narea cilcdrii lui Adam.71 176 cARAREA ltvpAnA1ter g6ndurilor ce se adaugd atdrnd de voia noastrd liberS. in infelesul literei: Cerul sunt sfinfii. ingerii. idolii lui (ideile fixe ale lui). inlorcdndu-se ca o arm6 mereu intinsd asupra vrljmagului. Cdci Dumnezeu Tatdl I-a dat (Mdntuitorului) un nume mai presus de tot numele: ca intru numele lui Iisus tot genunchiul s6 se plece gi al celor ceregti 9i al celor plmAntegti gi al celor de dedesubt6.9-10. pe r6nd. in care trebuie sd se depene rugdciunea netncetatii a preasfhntului nume: "Doamne Iisuse Flristoase. p[m6ntul. nllucirile lui. aFapte 6Filipeni 2. 4.lI-12. cei mutafi din viafa aceasta. Ioan Scdrarul zice: "Ca numele lui Iisus Flristos. $ pp. acegtia sunt pruncii vavilonegti. 303-305. Iar piatra este Flristos sau credinfa in El. pe care zidani vremii de atunci n-au bdgat-o in seam63.. tntru nimeni altul nu este mdntuire. miluiegte-mi pe mine pdc[tosul". Biserica luptitoare gi cel aruncat pe p[mdnt. Matei 22. De piatra aceasta trebuie s[ lovim pruncii vavilonegti. 298-300.42. sau "puii de drac". oamenilor. cine va cddea pe piatra aceasta se va sfdrdma. urm[toarele lucruri. locuitorii pimdntului. Maxim M5rturisitorul. ci in inchisorile fdrddelegilor sau iadul. Marcu Ascetul. 2 I 8. av6nd mdnie mare. s 3 Matei zl. dat nou6. il va spulbera'. intru care sd ne mdntuima.

privitor la aceast[ clipS de mare insemndtate a rdzboiului: "Cunoagte deci. precum a fdglduit. $i printr-insa trecdnd.. pe motivul ci vor sd le cunoascd bine pi sd le probeze. 9i nu lasd roiul v6lmdgagului de gdnduri s6 ndpddeascd 9i sd intineze mintea gi congtiinJa lor. Marcu Ascetul. latl ce ne invafi Sf. vom vedea lucru minunat: pentru osta$ luptdndu-se imp6ratul . gi p. Aci e granila intre lupQ dupd lege gi c6derea in f6rddelege. 311. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu. 8. Sf.p. 306." i se int6mpld c[ incuviinleazd. . indatd le vine in ajutor (le face dreptate). De aceea se zice cd in orice hotdrdre avem libertatea voinfei. dep6n&rd rugdciunea. cdreia inc6-i sufl6 vicleanul boarea amefirii. lovim momeala cu numele lui Dumnezerr. a rupt zlvoarele gi a spart porfile iadului.. op. Dacd la ceasul de rdzboi."2 PE TREPTE DE-A NAPN Deci vremea de luptd are o mare cumpdnS" gi anume: dacd mintea nu-gi aduce aminte cu credint[ de "Doamne Iisuse. o omule.ca pe unii ce nu cred ci vreau sd se ajute singuri . aga e. momeala vrdjmagului. adicd putinta de-a I 2 Filipeni 2. mai bine-zis in clipa de luptd. $i: il cheaml dragostea. de incuviintarea ei voinfei. Deci mintea cdzttl in hotarul fdrddelegii. de care de obicei nu gtim gi nu ne dlm seama. Cdci Implratul nostru s-a luptat pane la moarte. dar le purtdm in noi. cd Domnul privegte la inimile tuturor.f nAzeorut upvAzur fi 177 cele din subcongtient. gi inc[ moarte de crucel.. Marcu Ascetul. Voinfa ia hotdrArea intotdeauna dupl sfatul mintii gi niciodatl inainte: .cel pufin in faptele de congtiinte.sE fie izbifi gi de gdndurile ce urmeazii. prin credintE gi nldejde. p€ aceia ii las[ . biruind pentm ostagii Sei gi slobozindu-i.tocmai intors de cum e in rdzboiul vdzut. ci se lipesc cu dulceatd de ele. gi celor ce urlsc prima rdsiirire de gdnd rdu. Iar pe cei ce nu stArpesc primele inmuguriri. cit. oriunde e chemat pe nume. pe care de aceea nu le surpd fiindcd vede cd momeala lor este iubiti in loc sd fie ur6td de la prima ei mijire.

Aga se deschide spirtr:re in cetate gi se ndpustesc puhoaie de vrdjmagi care agteptau ascungi afar6. sau legea pdcatuluia. Aqa se intSmpla cd lucrarea impotriva firii i se face omului "a doua fire" . Totugi omul. Pentnr refacerea. $i repede urmeaz6 jalnicd pustiire tn cetatea sufletului: implinirea cu lucrul gi repetarea faptei aceleia. 2loan 3Ioan a 8. Asta e tot una cu pierderea darului libertAlii vointei. 8. c6ci de unde odatii pruncii vavilonegti erau miculi gi-i lua in glum5" acum s-au f6cut barbafi gi-i simte cum ii furd puterile. iar lui. iar noi nepricepulii. mai grea ca cea dintdi.firea fbr6delegii. care e pe viaf6 $i pe moarte. 7. inrdddcinarea obiceiului p6catuirii duce intocmirea sufleteascd gi trupeascI a omului pane la neputinfe de a se mai irnpotrivi. i$i dA seama cd robegte vrajmagului.9. Cdci vrdjmagul care pustiegte prin I Matei 5. sau crearea din nou a omului a venit Dumnezeu intre oameni. ca pe o mare cinste. dupd pufin iar69i ne predim spre gi mai grele lanfuri. sau chiar pend la a nu wea sI se mai impotriveascS. pane ajrurge deprindere.26. gi prin el avem a spori pene la mdsuri dumnezeiegti. Cand avea puterile intregi n-asculta poval4 iar acum. cu fiecare r6nd de oameni. Toati vigoarea tineretii o dE cui nu trebuie.32. Darul libertefii voinfei ni l-a dat Dumnezeu. Cdteodatji primegte Dumnezeu gi cioburile insd numai dacd au mai rdmas puteri gi pentru cea mai de pe urml lupt6. sau obicei. Dacd mintea se va afla iubind o momeald strdind gi sfatul viclean. din multa p6cituire. dar nu le mai are de unde. Romani 7. de fii ai adevdnrlui.44. sldbindu-i puterile. cdnd nu le mai are. Iubirea inclind libertatea ca pe o cumpdnd. care face liberi pe cei ce stau in adevdr2 gi nu stau in minciund gi-n tatll minciunii'. Prin darul tibertitii voinfei avem a sui de la chip la asem[nare. in tot chipul silindu-se sd ne dezlege libertatea voinlei din languri strdine. le-ar intoarce lui Dumnezeu. gi tot de aceea petrece cu noi. iar bdtrdnefea hirbuiE umbld sd o dea lui Dumnezeu. va inclina cumpdna liberei alegeri spre momeala gi sfatul sffiin. Iati de ce toatd strddania dezrobirii puterilor sufletegti din patimile contra firii duce de fapt la redob6ndirea libertdfii de fii ai lui Dumnezeut. Galateni3.-7--a 178 cARAREA irrrpAnATmI alege ce wem. . i s-a stins puterea voinfei de-a se impotrivi.

nemaiput6nd suferi. fie ea omordrea de sine. lIcomia de avere. li se rlticegte mintea cu totul. Atunci se afl5 sufletul intre viafd gi moarte. vine cu asuprire mare. de orice fel.20.- . altorq de durere.nAzsorul uevAzur 179 patimi. $i in sflrgit. impinsl de strigarea congtiinlei. adundndu-gi cele mai de pe urml puteri. 2 Petnr 1. cu desffinarea. clipi in care vrljmagul i-a furiqat undila iadului pe gaq invdluiti megtegugit intr-o momeald a unui lucru sensibil al lumii de aici. Iar ca pedeapsd. pe cel inclinat spre g6nduri. precum cd sufletul a indrdzrit una ca aceasta. dd lupta deznddejdii. li se intunecl mintea gi fac Ai pilcatul cel mai de pe urmil omordrea de sine. iar al1ii.20. cdnd afl6 cI mintea. Tofi cei ce umbl6 dupd pl6ceri. ldcomia de putere gi fumul mdndriei. Cdte unii mai scap5o alfii o duc aga. De unde atdta pustiire ? De la o clipd fdri de Dumnezeu a minlii. fie chiar indr6cirea. care n-au vnrt nicidecum sd se lase de patima lor? Dar gi lenea poate face nebunii cdnd se vede in primejdii. Aga e de grea robia duhului acestuia. fie nebunia. pe cdfi nu i-au adus s6-gi pund caplt zilelor ? Care a sflryit bine dintre befivi. nu vor scdpa de primejdii. Trebuie sd spunem cil fiecare din patimile de cdpetenie pot duce zidirea lui Dumnezeu pane la dec[derea cea mai de pe urm6. dand in nebunie. Protivnicul ispitegte cu momeala plEcerii pe tot omul spre patima spre care-l prinde cE are povAmire mai mare: pe cel aplecat spre trup. mai mult mo4i decdt vii. 2 I I Corinteni 1. pe cei domici de Cuvdntul lui Dumnezeu ii ispitegte cu Biblia2. . pe cdfi nu i-a luat de minte gi s-au omordt ! Bolile de pe unna desffiului. c6ci sub orice plIcere e incol5cit un garpe. dovedind sufletului cE n-are chip de scdpare. cu inlelepciunea veacului acestuial caxe pe mulli i-a rltilcit de Dunnezeu gi pe pufini i-a intors. wea sd facl rdscoald impotriva robiei sale. incdt sufletul. diavolul umbltr s6-l dea legat la wr chinuitor mai greu: duhul deznddejdii. De pildn. incdt in zilele noastre se vdd mulfi cdlItori la iad cu Scriptura in mAn6.

atlt 180 cAnnnpa iupAnATret CURSELE. vorbe goale de la oameni gi rdnjetul lui sinistru. Ca pildd grditoare. resping ajutorul lor. imprejurarea istoricd e urmdtoarea: intoarcerea iudeilor din robia Babilonului gi zorul de a-gi reface templul. Toatd strddania protivnicului aceasta este: sd desfacd dragostea gi cunogtinfa noastrd de Dumnezeu gi sd le dea" prin patimi. Zorobabel gi Iisus Qosua). Refi:zul acesta de neinteles prime$te un addnc infeles tAlcuit dupd sensul spiritual. degertAnd virtulile in sacul spart al patimilor gi culeg6nd. fdcdndu-se impreund rdvnitori cu cei ce se nevoiesc. a scopului ultim al virn4ilor. gi cu asta a redus la nimicul slavei degarte gi la absurd toati str6dania virtulii.. Dar c[peteniile iudeilor. dupd ce a pierdut mdsura constant[ a moderafiei gi s[-l conducd pe neobservate spre alta linta decit cea spre care credea cd. Maxim. socotind gi insemnarea numelui celor ce vrdjmlqesc mintea. "DacE Zorobabel gi Iisus Qosua) inseamn5 mintea activ5 gi contemplativE gi dacd wijmagii lui Iuda inseamnd patimile minfii. din faptul simplu istoric. atunci. indeamnd la gi mai mari silinte. printr-o singurl intorsdturd mdiastrd a vicleanului. De aceea vicleanul nu se dd la o parte de-a reduce la nimic Ai la absurd chiar gi virtulile. De aceea spun viclenii: <La fel cu voi ascultdm pe Domnul vostru>>. Drept aceea e destul sE izbuteascd o mutare mai incoace. pentru cd la acelagi Dumnezeu se inchin6. Cdci nici unul din acegti draci vicleni nu impiedicd weodat6 rdvna omului virnros ci. pe care-l desprinde Sf. l-3. Trebuie deci multi gi adinc6 deosebire a gdndurilor. ca sd atagd la ei inima celui ce se strdduiegte. ca obiect de preocupare nimicul gi absurdul. Iatii-ne. gEsim cd slava deSartS. inldturdnd mai degrabd lipsurile virtulilor. in aceastii privinfd. Cdci nu urdsc viclenii neprih[nirea gi nu se scdrbesc nici de impdrfirea de ajutoare. mai aici. . Vrdjmagii lor se apropie de ei gi-i roagd sd primeasc6 gi ajutorul lor la ridicarea templului. in schimb. merge. sau de primirea de strSini.. mdndria" fiJimicia gi dorinfa de a pl6cea oamenilor se apropie de mintea abia iegitii din robia babilonicl a confuziei patimilor zicdnd: <<Vom cl[di impreunE cu voi templul Domnuluil>. Morim Mdrturisitorul a locului de la I Ezdra 4. ne poate fi tdlcuirea Sf.

neavdnd acest cuvint slldgluit in ad6ncul inimii.. De aceea. pdnil ce scopul gi cauza celor ce se sdvdrgesc le slujegte lor. gi sl zideascd templul Domnului asemenea lui Zorobabel ? C6ci acesta spune hot. gi care sunt duhovnicegti. sau de cele mai inalte invdJituri. sau de toate celelalte prin care se caracteraeazaviala dup6 Dumnezeu. ale pltrcerii de la oameni gi ale fafErniciei: <Nu vom zidi cu voi templul Domnului Dumnezeului nostru. care q[tmnde in toate gi sffibate pAn6 la desplrfitura sufletului gi a duhuluit.. care a cunoscut de mai Snainte toate veacurile nesfiirgite. Numai cel ce are acest cuvdnt poate cunoagte cd amestecul dracilor pricinuiegte striclciunea gi surparea intregii clddiri gi intineazi Harul gi frumusefea sffiduinfelor inchinate lui Dumnezeu. <<Fiindci toate sunt goale gi descoperiterrt. Cred cI despre faptele 9i gdndurile viitoare spune Scriptura cd <<nu este f6ptur6 ascunsib> iar nu despre cele ce s-au sdvdrgit. Clci acestea ne sunt cunoscute 9i noutr ingine gi le sunt gi altora descoperite. in noi care credem cd ne putem ascunde.. nu numai cele ce s-au f6cut gi s-au gdndit. Ewei 4. adicd cnnoagte care dintre frpt" gi ganduri sunt sufletegti. pe ceilalfi draci ii observd ascetul mai repede gi scapr mai ugor de vEtiimarea ce vine de la ei. date firii prin Har.12. Deci cu atiit mai mult sunt descoperite lui Dumnezeu. ci gilele ce se vor face gi se vor gdndi. ce minte inaltii i-ar putea descoperi ? Nu poate mintea. ar fi in stare sd scape de viclegugurile ascunse ale fdfdrniciei dracilor impotriva noastrd gi sd stea de sine cu totul singur fdrd nici un amestec cu ei. Cine deci. in cele ce face. Pentru :[ nu are pe Dumnezeu ca scop. sau forme gi migcrri mai presus de fire gi proprii lui Dumnezeu. f6r6 numai prio cuvdntul viu gi lucrdtor.n--nAzsorur uevAzur l8l sau de cdntarea de psalmi..6rdt gi cu glas mare duhurilor amrgitoare ale m6ndriei. sau de culcarea pe jos. 13. . sau de cetanii. ca str s6v6rI 2 Ewei 4. ci vom zidi singuri Domnului lui Israib.se infelege. clci nimenea nu poate. s6 o zideascl pe aceasta lui Dumnezeu. avdnd ca ajutor la vinute pe weunul din dracii pomenifi. sau forme gi migclri naturale ale virtufii. cdci <<nu este inaintea Lui nici o f6ptur6 ascunsib> . Dar pe acegtia care au aparenfi c6 ajutii omului s6 umble pe calea virtufii gi c[ zidesc impreunil cu el templul Domnului. sau de veghere. ale slavei degarte.

. sLuca 21. cu cane amnge$te pe cine poate Si pe cine vede cE umbl6 cu indrdzneall dupd darui dumnezeiegti. prin cele de-a dreapta sd le firigeze geasc6 virtutea ispitele de-a stAnga. cit. nu in infelesul c6 s-a putea apropia sd strimbe adevdrata luminE" cdci l-ar face scrum gi nu poate sta intr-ins4 ci ndlucegte gi el o lumind. Viclearul bagE de seamd ce face Dumnezeu gi face 9i el la fel. S-a fdcut deo indrEznealtr nemaipomenitS.fere sd priceap[ unul ca acesta. prin bine. pe cine iubegte pe Dumnezeu. I Petnr 5. Propovdduiegte Dumnezeu iubirea de oameni f{rd deosebiri gi margini. k-.8. il invafA gi el siubeascil pe Dumneze\ gi-l laudI" cE bine face. oMatei 24. Pe cine poate sdl intoarcl impotriva lui Dumnezerg o face.. Deci nu din invidie n-au primit cei iegifi din robie pe cei de neam str[in sd zideascd impreund cu ei templul Domnului. Cu un cuvSnt: contraface tot ce face Dumnezeu $i de de rdp[ pe oameni cu mullimea ingeldciunilor.-khi&- . dar cdl[toregte fdrd sfat 9i intrebare.. cd a ia la laudl sffiintr gi c[ in credinla lui s-a incdlcit un fir subtire de putere wdjmag6. sd le aducd pe neobservate moartea prin pdcat. Tot c6mpul de rtrzboi e acoperit de curse gi mulfi sunt cei ce le cad in gheare. Satana s-a mai iscusit in rele. propovtrduiegte gi el. se aratl gi el. care voiau. Ma:<im Merffiisitorul. ranjind2 bucuros.24. zicind: "Eu sunt hristos !-5 $i te trimit sd propovdduiegti gi s[ faci cutare gi cutare. incdt gi lumina drmrnezeiascl o conhaface. 14."t Dar cursele nu se isprlvesc aci. trimite Dumnezeu vedenii. Aga se preface in chip mincinos qi in inger al luminii3 gi in hristos mincinosa gi ingeald pe mul1i. in op. 2 3 Rdspunsuri ctttre Talasie. UNtr-$I TAIE MINTEA IN SCRIPTURI Cu trecere de werne.F<r 182 cARAREA lvpAnATrsr privind spre El. . fi t Sf. 2 Corinteni I l. inainte de dob6ndir€a smereniei statornice. trimite gi el. 8. pp. ci fiindcd au cunoscut cursele ce se ascundeau in aparenfa de prietenie a dracilor. Trimite Dumnezeu slujitori. 29t-294.

spundnd: <<Eu sunt Mesia gi ceasul e aproape>>. imbulzifi nu de vreo virtute. mincinos al lui Hristos.8. Iatli cum vine cursa aceasta: Vicleanul are doud feluri de momeli. ca str-i chinuiascE. c6nd atflrnd de la Dumnezeu o cerceteazl Satana ludnd chipul atare pedeapsd pentru oalecare. nu-i de mirare cE-i dd in robia tngelEtorului de minte. care spun cE nu mai au nimic de fdcut. scdncesc in inima lor dup6 daruri mai presus de fire. in toate aceste ispite cad cei ce ocolesc osteneala. zicdnd: "Bdgafi de seam6. De aceea. fiindc6 de la o weme incoace mulfi ingelafi se ivesc gi multd tulburare fac printre oa:neni. gi. Deci. vicleanului s[-i pedepseascd. pentru indrdzneald. mai ales in nlele noastre. Au gi ei o osteneald: aceea de a ajunge la darurile mai presus de fire. fie de la fire. inainte de vreme gi ispitind pe Dumnezeu. fie spre mdntuire. Av6nd acegtia iubire fdrl minte pe care vor sE o cinsteasc6 cu daruri mai presus de fire. zicdnd c6-s mdntuifi. CAte unii mai apringi la minte. Dumnezeu ing6duie duhului r6u s6-i amdgeascd deslvdrgitz ca pe unii ce indrdznesc sd se apropie de Dumnezeu. sd nu fifi amdgifi. fie de la boli. care inclin[. Este gi ispita sfinfeniei. ii trdntegte o laudd. minfile inguste. este gi ispita misiunii sau a trimiterii de la "Dumnezeu". ci de iubirea de sine. mucenicia 9i celelalte ndluci ale minfii tngelate. Nu vl luafi dupd ei !"r De aceea e bine sE ldmurim. fie spre pierzare. gr[indu-i cu mare bldndete. precum este gi ispita muceniciei. cAnd de fapt ei n-au sdvArgit nici alergarea gi nici dupd lege n-au luptat. dd pe sezlma necurafi la inim6. 2 Tesaloniceni 2.NgvAzur 183 E vremea. . dupd putere. Astfel. gi acest ucigag viclegug al ndlucirilor. dupi iubirea omului. decdt sI creadd gi sd se socoteascd a fi gi ajuns sfirrlenia" misiunea. Este gi o "ispit6 a mdntuirii" in care au cdnttmulfi ingelafi. 11. neavdnd cercarea dreptei socoteli. de care ne-a prevenit Mdntuitorul. cu care-l ciqtigd fulgerdtor gi poate pentru totdeauna" ca pe unul ii il I 2 Luca 21. ceci mulli vor veni in numele Meu.nAzeorur.

uneori gi legdtura cu judecati a cuvintelor lui. dup6 ce. Ba incd. cu care tatiil minciunii gi-a mdngdiat pruncul iubirii de sine. umbl[ dupi "pldceri duhovnice$ti". Cand stai de vorbd cu cdte unul din acegtia. 3 Regi l.) rMatei 7. tatil minciunii. pe care l-a clocit cu atdta osdrdie cel am6git de minte. prin potriviri de semne prevestite ajunge increzut in sine gi tn hristosul lui. nu fie prdpistenie. incdt i se va ptrrea pdcatul virnrte dumnezeiascI.14. an s-a dus Iosafat regele Iudei la (Ahav) regele lui Israil. omordnd pe cei ce nu cred ca el. $i nu e mare mirare4 cdci zice un filosof.In al treilea 2 . de cele mai adese4 e c[derea la laude. O mdrturie din Scripturi a celor zise ne va dumeri mai bine. (Urmagii lui Solomon dezbinaser6 regatul. Era pe wemea proorocilor mincinogi din zilele lui Ilie gi a regelui Ahav. gi nu poti prinde repede cE stai de vorbi cu un ingelat $i un serit din minte. cdnd increderea ii va fi cdgtigati desdvdrgit gi-i va fi intArifil. intemeindu-se pe Scriptwd. Ast4 pene nu-i afli prima sptrrturd a minlii. incdt gi moarte de om e in stare sd fac5. i se va pdrea cE face slujbd lui "Durnnezptf'(dumnezeul care l-a ingelat pe el)2. Trebuie s6-i prinzi momeala pe care a inghigit-o gi care. De aceea Biserica ingirl printre plcatele mintii 9i prejudecdfile. strdmbl mintea bietului om. necazurile gi moartea ce-l va ajwrge in zilele urmagilor sdi.i6 rezboi intre Siria gi Israil. la care str nu ajungi in chipul cel mai logic cu putinf[. Iat6-l cu momeala pe geL De-acu. 2. Iati cum "puiul de drac" al iubirii de sine. de la care apoi toate megtegugirile vicleanului trebuie s6-gi dea arama pe faf6.+ 184 cAnenpa llapAnATrer strimtill gi cu chinuri ce duce la imperdfie. ca apoi sf. Numerii 25. pe calea cea oarecare gcoald a r6tdcirii. fbcdndu-se bdrbat gi ajutat prin vedenii mincinoase de tatdl sdu.7-13. 22: Trecurl trei ani ftu. Proorocul Ilie vestise regelui mustrarea lui Dumnezeu. te uimegte convingerea gi siguranfa lui. e destul sI primegti in minte o singurlprejudecati.

cd Dornnul il va da in m6inile regelui !" 7. c[ Ramotul Galaadului e al nostru. gi le-a zis: "Sd merg eu oare cu rlzboi impotriva Ramot-Galaadului. gi noi tJlcem de atAta weme gi nu-l scoatem din mdna regelui Siriei?" 4. ce zice Domnul ?" 6. $i a mai zis Iosafat regele lui luda cltre (Ahav) regele lui Israil: "intreabd dar astfuzi. 5. $i a chemat regele lui Israil pe un famen gi a zis: "Du-te duptr Miheia. ca sI intrebdm pe Domnul prin el?" 8. gi a zis: "A$a zice Domnul: cu acestea vei impunge pe Sirieni pan[ ce-i vei nimici". I l. in medianul de ldngl portile Samariei. Iar Sedechia. .s lui Iosafat: "Merge-vei gi tu cu mine la rdzboi impotriva Ramot-Galaadului ?" lar Iosafat a zis cltre regele lui Israil: "Cum egti tu a$a-s gi eu. sau nu ?" $i ei au zis: "S[ mergi. $i a adunat regele lui Israil cala patru sute de prooroci. gi-a fdcut nigte coarne de fier. aga-i gi poporul meu. a zts (Ahav) regele lui Israil c[tre losafat: *Mai$i este un ofr. gi tofi proorocii prooroceau inaintea lor. Apoi regele lui Israil gi Iosafat. prin care se poate intreba Domnul. Apoi a z.l. $i a zis losafat: "Nu vorbi aga rege !" 9. s-au agezat fiecare in tronul slu. fiul lui Ghenaan. $i a zis Iosafat: "Nu mai e oare aici weun prooroc al Domnului.acesta e Mihei4 fiul lui Imla". ci numai de r6u. . tnsd eu nu-l iubesc. cum sunt caii titi. regele Iudei. a$a-s gi caii mei". cum e poporul tiu. $i a zis regele lui Israil c[tre slugile sale: "$tifi voi oare. cdci nu proorocegte de bine pentru mine. imbrdcafi in haine dornnegti.T nAzson. fiul lui Imla !" 10. NpvAzur 185 3..

sau nu ?" $i a zis acela: "Du-te. 15. 18. Domnul il va da in m6na regelui". regele ludei: 'Nu ji-am spus eu oare. Iar Miheia a zis: "Viu este Domnul ! Ce-mi va spune Domnul aceea voi grdi". 12. 14. Domnul il va da in mdinile regelui". (Cdci) arn vlzut pe Domnul. Nu-i aga. 20. care s-a dus si cheme pe Miheia. $i tofi proorocii au proorocit aceleagi. sd se intoarc[ fiecare cu pace la casa sa". $i a zis regele: "Iar gi iar te jur. Miheia insd a zis: "Nu-i aga.J. Apoi a venit el la rege gi regele i-a zis: "Miheia. 17. $i a zis Domnul: <<Cine ar indupleca pe Ahav sE meargl gi s[ cadtr in Ramot-Galaad ?> Unul spunea una. sd mai mergem noi oare in rdzboi impotriva Ramot-Galaadului. Iar trimisul. ca sd nu-mi grdiegti nimic. .r <a 186 cAnnnsa lNmAnATEl zic6nd: "Sd te duci impotriva Rarnot-Galaadului. Nu eu grdiesc: asculti cuvdntul Domnului. $i a zis Domnul: ei n-au domn. i-a grdit acestuia zicdnd: *latl tofi proorocii proorocesc intr-un glas de bine regelui. 13. ca oile ce n-au p6stor. fdrd numai ceea ce este adevdrat. altul alta. sd fie dar gi cuvdntul tilu asemenea cu cuvdntul fiecdruia din ei". 16. in numele Domnului". ci numai de rdu?" 19. $i a zis el: "Iat5" vdd pe tofi Israilitenii impr[qtiafi prin mun]i. gez6nd pe tronul Sdu gi toatl ogtirea cereascl stiltea l6ngd El. cd el nu proorocegte bine pentnr mine. cd vei izbuti. cE vei izbuti. Atunci (Ahav) regele lui Israil a zis cdtre Iosafat. la dreapta gi la st6nga Lui.

$i murind regele. pe care l-a grdit (9i prin llie). 35. a fost dus in Samaria. 34. qi Satana veni gi el printre ei. in fata Sirienilor toati ziua. ca sd se lupte cu el. s-au abdtut de la el. $i au spdlat c[rufa lui in iazal Samariei. Iov l: 6. zicdnd: "SI meargd fiecare la cetatea lui. intr-o incheieturd a platogei. Atunci Domnul zise c[tre Satana: "De unde vii?" Iar Satana rtrspunse Domnului gi-I zise: "fuI . ca sd se arate rdbdarea gi statornicia dreptului. Iar un om gi-a intins arcul gi a lovit din intdmplare pe regele lui Israil (Ahav). iar seara a murit. 33. 7. dup6 cuv6ntul Domnului. $i s-a pornit lupt2i mare in acea zi. Cdpeteniile carelor. Iosafat insd a strigat. iar desffinatele s-au scdldat spll[tura acelui singe. gi cdinii au lins s6ngele lui Ahav. gi s-au repezit asupra lui. intr-o zi ingerii lui Dumnezetr se infdtigarl inaintea Domnului. 36. au crezvt cd acesta este cu adevdrat regele lui Israil. 38. cdruia i-a zis Domnul: "Du-te gi fd cum ai zis !" e acelagi care a cerut de la Dumnezeu sE cerce pe Iov.re 188 cARAREA lvrpj(MTmr "S[ nu vI luptafi nici cu mic. 32. gi a curs sdnge din rana sa pe podul clrufei. gi regele (rAnit) a stat in cdruJa lui. gi l-au inmorm6ntat in Samaria. gi acesta a zis c[rutagului siu: "intoarce inddr6t gi md scoate din oaste. in Duhul care a iegit gi a stat inaintea fefei Domnului gi s-a fbcut duh mincinos in gura proorocilor. vdzind pe Iosafat. cel cu hainele schimbate. $i la asfinfitul soarelui s-a dat de veste la toatii tablra. fiecare la finutul lui !" 37. Atunci cdpeteniile carelor vdz6nd cd nu este acesta regele lui Israil. ci numai cu regele lui Israil". nici cu mare. cd sunt rdnif'.

prin sfintele soboare. gi sfatul lor era ispitii regelui iubitor de slavd degart6. numai s[-i prindd. Pretind ascultare de la oameni pentru cd "Dumnezeu" i-a trimis. 4. cd incd nu s-au lepddat desivArgit de iubirea de sine gi de orice spurcdciune a vielii. Cd iat5" pe cei ce n-aveau curdfia viefii. dupd atAta gi atdta propovdduire a Bisericii. Nu vor nici in ruptul capului s5-9i controleze prin preoli cele ar. gi sd se trezeascd cu mintea ingelatd gi slritil din socoteala smereniei. lovit de sdgetile laudei. cum s-au dat de altfel tofi ereticii (rlticilii) wemurilor.F- nAZgOTUL NEVAZUT 189 dat tArcoale pe pdrndnt gi m-am plimbat gi-n jos". pe care insd i-a afurisit Biserica. "foan". chiar duhovnicegti. Se dau pe sine de ceva mare. cu "duhul" care-i poartil gi-i invafn. avdnd o smerenie mincinoasd. in sus Cu ingdduirea lui Dumnezeu) Satana ii cerne gi-i culege pe tofi cei ce mai umbh in lumea aceasta dupd pldceri. aga gi proorocii mincinogi din zilele noastre sunt de o indrdzneald nemaipomenitli gi pdlmuiesc smerenia. Cad la laudtr. i-a dat ingellciunii desdvdrgite a duhului minciunii. Fierb de mdnie cAnd nu sunt luafi in serios. sd spun[ la lume lucn:ri de care ifi tiuie urechile. lingeii de la curtea regelui Ahav. "Flristos". Cdci patima aceasta face pe om sd cad6. ascultitorul lor. "Dreptul JudecStor". Mor dupd a fi ascultafi gi crezufi de oameni. gi-fi ingheati inima auzindu-i. ddndu-se pe ei de ceva mare: "Ilie". 3. pentru pdcatele sale. Se fin pe sine mai presus de Scripturd (unul chiar mi-a rupt-o). ispit6 in care trebuia s[ cadd gi regele. mai presus de Bisericl gi sfinfi. Pe semnele urm[toare se pot cunoagte cd nu mai sunt intregi la minte: 1. 2.. "Fiul Omului". Adesea au "grilire in duh". Ca gi ingelafii aceia care l-au pdlmuit pe adevdratul prooroc al lui Dumnezeu.zite de la "duhul" lor. gi aga mai departe. 6. . 7. 5.

dup[ cuv6ntul Domnului. ca sd se arate r6bdarea gi statornicia dreptului. 36. intr-o incheieturd a platogei. Cdpeteniile carelor. gi cdinii au lins s6ngele lui Ahav. 35. gi l-au inmormdntat in Samaria. gi Satana veni gi el printre ei. intr-o zi ingerii lui Dumnezeu se infdtigard inaintea Domnului. fiecare la finutul lui !" 37. pe care [-a gr6it (9i prin Ilie). gi a curs sdnge din rana sa pe podul clrufei. 34. $i la asfinfitul soarelui s-a dat de veste la toatti tabdra.ta I 188 cARAREA lvrpAMTnr luptafi nici cu mic. Iar un om gi-a intins arcul gi a lovit din int6. cel cu hainele schimbate. clruia i-a zis Domnul: "Du-te gi f6 cum ai zis !" e acelagi care a cerut de la Dumnezeu si cerce pe Iov. vdzAnd pe Iosafat.mplare pe regele lui Israil (Ahav). Atunci Domnul zise citre Satana: "De unde vii?" Iar Satana rlspunse Domnului gi-I zise: ccrhl . $i au spdlat cdnrfa lui in iaztil Samariei. Atunci cdpeteniile carelor vdzAnd cd nu este acesta regele lui Israil. 7. 32. iar seara a murit. in fala Sirienilor toati ziua. nici cu mare. Iov l: 6. gi regele (r6nit) a stat in cdrufa lui. "Sd nu Iosafat insd a strigat. s-au abdtut de la el. iar desffinatele vI s-au sc6ldat in sp[ldtura acelui sdnge. gi s-au repezit zrsupra lui. a fost dus in Samaria. ci numai cu regele lui Israil". 33. 38. $i murind regele. gi acesta a zis clrufagului sdu: "intoarce inddrdt gi mI scoate din oaste. zicdnd: "Sd meargd fiecare la cetatea lui. $i s-a pornit luptli mare in acea zi. cd sunt r5. ca sd se lupte cu el. au crezut ci acesta este cu adevdrat regele lui Israil. Duhul care a iegit gi a stat inaintea felei Domnului gi s-a ftcut duh mincinos in gura proorocilor.nit".

ascult6torul lor. mai presus de Bisericd gi sfinfi. Satana ii cerne gi-i culege pe tofi cei ce mai umbld in lumea aceasta dupd pldceri. "Fkistos". cum s-au dat de altfel tofi ereticii (r6tncifii) wemurilor.. cd. sd spund la lume lucruri de care ifi tiuie urechile. gi sfatul lor era ispitil regelui iubitor de slavd degartl. 3. ispitii in care trebuia sd cad[ gi regele. "Ioan". 6. cu "duhul" care-i poarti gi-i invat5. prin sfintele soboare. dup[ atAta gi atAta propovdCuire a Bisericii. lovit de sdgelile laudei. "Fiul Omului". 189 in sus Cu ingdduirea lui Dumnezev. Fierb de mdnie cAnd nu sunt luafi in serios. Cad la laudtr. Cdci patima aceasta face pe om sd cadd. CA iatn. 2.nAzsom rvpvAzur dat tircoale pe p5:ndnt gi m-am plimbat gi-n jos". gi aga mai departe. Nu vor nici in ruptul capului s[-gi controleze prin preofi cele arnite de la "duhul" lor. aga gi proorocii mincinogi din zilele noastre sunt de o indrdzneald nemaipomenit2l gi pllmuiesc smerenia. Se dau pe sine de ceva mare. 5. 4. Adesea au "grlire tn duh". incd nu s-au lep6dat desdvArgit de iubirea de sine gi de orice spurcdciune a vietii. Mor dupd a fi ascultafi gi crezuti de oameni. pentru pdcatele sale. Se lin pe sine mai presus de Scripturd (unul chiar mi-a rupt-o). Ca gi ingelafii aceia care l-au pdlmuit pe adev[ratul prooroc al lui Dumnezeu. avdnd o smerenie mincinoasd. numai s6-i prindd. Pe semnele urmdtoare se pot cunoagte cd nu mai sunt intregi la minte: 1. gi-fi ingheaJi inima auzindu-i. gi sd se trezeascd cu mintea ingelatd gi sarita din socoteala pe cei ce n-aveau curdtia viefii. chiar duhovnicegti. "Dreptul JudecStor". . pe care insd i-a afurisit Biserica. smereniei. ddndu-se pe ei de ceva mare: "Ilie". 7. i-a dat ingel[ciunii des6v6rgite a duhului minciunii. Pretind ascultare de la oameni pentru cd "Dumnezeu" i-a trimis. linglii de la curtea regelui Ahav.

I l. cercat w[jmagul pe mulfi. pe Maica Dornnului. in toate wemurile. cdci mulfi dinte ei au fost pe la casa de nebuni. in numele "dumnezeului" lor. Dar asta nu e proorocie. swrt o adev[ratii primejdie printre oameni. Sar de la un lucru la altul gi leagl lucruri ftirl nici o legdturil. mergdnd grdbit spre cea mai de pe urmi sf{rdmare gi sdrire la a a minfii. 12. Asta Dumnezeu de oameni. pe care-l cred c[ e Flristos. terorigti ai sufletelor simple. mai mult pe ei ingigi decdt pe Dumnezeu. sunt in stare s6 omoare om. (Cu amdgirea ascultdrii pane ucidere de oD. sau vor trebui s[ se duc6.) Prin urmare fiind aga de saritori cu ascultarea gi credinfa la povefele "duhului" lor. gi de aceea prinde cu oarecare vreme inainte. iar ei sunt ingelafi. bItend metanii.preajma lor simfi tulburare gi primejdie. cele ce le apropie nu. Cite unii cu toate acestea arutj o evlavie neobignuitii: mdrturisind pe llristos. ba gi Sfiinta imperUiganie lu6nd-o (!).7-13. ca unul ce n-are invelitoarea tnrpului. f6cAndu-gi gi Sftnta Cruce. Nu-i bldndefe pe chipul t Numerii 25. . de cum pe oamenii lumii. 9. 10. iar Finees a gi fdcut aceasta gi i s-a socotit acestuia rdvn[ pentru Dumnezeul siur. strnrtAnd icoanele. Multe proorocii li se implinesc. gi jur6ndu-se ci-s oamenii lui Dumnezeu. Fac pe proorocii gi imprEgtie spaim6 intre oarneni. in. intemeindu-se pe Scripturl ctr gi Avraam a fost in stare de o atare ascultare.r-'- 190 cARAREA MpAnATmr 8. chiar li pe pustnici. Tdlmitcesc gregit. dar multe atArnd de puterea de str[vedere a "duhului" care le spune ce le spune. sffimb6 adevilnrl gi se propovdduiesc din Scripturi.

relele. (De fapt era sfhrgitul judecdfii sale. si incercf. fie ci inclini spre pdcate. Pe unul l-a sdgetat ar6tdndu-i-se in chipul lui il spun6ndu-i: "Pentru dumneata mai rf.inainte de weme . . vrdjmagul cautil sd-l prindd de capete. cdutAnd acolo s6-l amdgeascd. pe cdt se poate. ci ne pdzim gi-i inv{dm gi pe alfii sd se plzeascd gi ne infricogdm cAt de groaznic ai-au tiiiat mintea in Scripturi'. pe firuI acestei iubiri. fie cd '2Petrul.20. intrd vrdjmagul in cetate. dupd cdte o isprav6.m a-i infelege. Nu-i ocdr6m. nelinigtiti. intrf. Sau dacd cel ochit spre ingelare nu-i chiar aga de virtuos. Pe unul il ftezea la rugdciune. Adicd gi prea mare iubire de Dumnezeu . $i pe la casa de nebuni. gi cd in zilele lui va fi sfhrgitul gi judecata. sd bea. trantegte o laudd pentru mullimea credinfei in Dumnezeu gi a iubirii virtulii. ci in afard" la toatd lumea. pe care o vedea.sare soarele !" Doudzeci gi cinci de ani pe urmd l-a mai dlsc[lit. ca sd ajungi sd se creadi pe sine cd el e fiul omului din Scripturd gi dreptul judecdtor. nesfiindu-se ucigagul sd se dea drept "Dumnezeu". de-a dreapta de tot. ii mai ingdduie sI fumeze. nu la sine. ii gi-l indeamnd ca fdri mdsurd gi ldra intrebare sd se sileascd in acestea.nAZgOruL NEVAZUT 191 lor. ca sd-i dea omul crezare. Totugi. cd fbcdnd omul gdndurile gi voile celui rdu. gi nu-i pdcat. care va desp6rfi oile de capre gi va intemeia tmpdrdfia lui Dumnezeu pe pdm6nt. silindu-se sd-i strecoare in minte gi-n inima pdrere mare despre sine. nesenind" necurati gi pironittr. adicd prin cele de-a st6nga. De aceea au zis P[rinfii cI intotdeauna extremele sunt ale diavolului. zicdndu-i gdndurile ca-i trebuie putere. Cend insd vede cd nu poate amdgi pe om cu cele de-a stAngq sare in cealaltd margine. care se va face prin el.) De fiecare datd cdnd il zorea credinla "Flristos" gi inclind spre Dumnezeu. precum cd pe "el" trezesc "ingerii" la pravild.poate fi pricinl de cddere: o iubire oarecum p[mdnteascE. Grije la minte ! Cdci rdzboiul nevdzut cearcd pe toatl lumea gi n-a crufat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor ! Deci. l[murind adevdrul lucrurilor gi megtegugirile vicleanului" E gtiut. numai sd prindd pe cine poate. pitimagd. altfel zicdnd: iubind cele rele. ca sI aceasta trecea. acela in el. Firul acestei iubiri. Sau.

intr-o cdldtorie. 5Matei 16. incd nu le aveau tn cumpEnd gi cu dreapt2l socoteald gi aga au ars o gregeal5. o descumpEnire tntre puterile lui sufletegti: cunogtinJs. ca unul ce n-avea gi cunogtinfa tainelor lui Dumnezeu care sd fie cumpdna dreapttr cu puterea iubirii aprinse 9i inJeleasd omenegte. 2 Luca 9. ca a lui Ioan: toatll pentru MAntuitorul. Iacob gi Ioan au zis: sd ne rugim ca Ilie.22. I 3Matei 16. n-au vnrt s[-i primeascd. s[ nu-ti fie fie una ca aceasta !"4 Atunci.[u gtifi ce duh gr6iegte prin voi acestea"2. 16. .---. ci un gand al Satanei intrase 9i se exprimase prin gura lui Petru. dragoste gi iufime. MAntuitorul il cunogtea gi-i prevesti lepddarea cea de trei ori in curtea lui Caiafa. din pricina iubirii lor aprinse. . Dar la Luca 9. oMatei 16. precum gi rdvna sau iufimea lor. 55. unul s-a surpat. Petru.54. Doi s-au indreptat. cdpdtd de la Domnul palmele acestea: "inapoia Mea Satano ! Sminteala imi egti !"5 Sigur cd nu Petnr era Satana. . iubirea lui incl nu se str[mutase.cdci era o spdrturtr. zicind cI nu.l Cinstea gi preful pe care-l avea Domnul in inima 1or.care in aga fel i-a spus-o.pAnATmr pricepem mai bine lucrul acesta sublire 9i rostul pentru tofi al celor scrise. gi dupi lauda Mdntuitorului . ca oarecum s6-l fereascil de primejdia laudei gi a pdrerii de sine.l t92 cARAREA ilr. GRE$ELILE ruBIRtr $I DREAPTA SOCOTEALA Acegti ucenici ai Domnului. cdnd oamenii dintr-o cetate oarecare necunoscdndu-i. Iuda gi loan. in iubirea lui n-a putut rdbda o socoteald ca aceea. sd se pogoare foc din cer peste ei s6-i ard6. ne folosim de icoana celor trei iubiri. dupE fiumoasa mirturisire de credinf[: "Tu egti Hristos Fiut lui Dumnezeu celui viu !"3. Mdntuitorul i-a adus la bldndefe gi la dreapta socoteald.23. Astfel. ci gi slri cu gura: "Doamne. ci mai linea ceva gi pentnr sine.cdnd Iisus a inceput sd le spund Apostolilor despre patimile gi rlstignirea S4 Petnr. a celor trei ucenici ai Domnului: Petm. fiecare a fdcut cdte o gregeald in ucenicia lor. Mai bdtrin fiind gi mai greu de leac. invdfdndu-i:'T'. Petru iarlgi sdri cu gwa. $i se vede c[ incl nu s-a tlm6duit cu indreptarea aceea.

. Iatd ce primejdie grozavd e acea iubire de sine. I 2 Marcu 6. decdt cu f6lf. insd dupil felul lui.S-a dat betut. Mdntuitorul a tncercat totul cu beteagul sdu ucenic. iardSi ne dd o pildl gi o invdfdturd. care nu se dlruiegte lui Dumnezeu.a= nAzeou Np. iar pe Dumnezeu..ceea ce adevtrratul Drmnezeu n-a putut s[-i implineascd. numai dacd Dumnezeu ii asigura mulfumirea iubirii de sine. . nu se pleacf. 3Ioan 13. spundndu-i: "Ce faci. . totugi el a rtrmas eweul fbrd leac. dar in zadar. sE fie trimis descul!.. De aceea s-a llsat p€ubaq. A avut gi el o clipd de trezire. precum f6g6duise. Cele douE capete ale iubirii sale erau prinse de diavol.rnicie: necazmare li jug greu peste fiii lui Adam. pentru slujba de trei ani. dar nu mai era el st6pAn pe sine. mare sfeuric ai vistiemic al arginfilor. I-a dat gi SfEnta implrt5. Sfhnta Predanie zice cd. iar pe el. ctr tare era umilit. incdt lacrimile tiiiaserd brazde in obrajii sf.ganie cu Sine. El se iubea pe sine. gi nu i-a mai dat vreme.27. ci mai finuse gi pentru sine. 8. a intrat 9i mai cu putere Satana tn el3 gi Mdntuitorul . fb mai curdnd !" . care-l trdgea la plata spdnzurdrii.vAzur r93 urmd a trebuit sI constate cd a mai luat trei palme peste obraz. sfatului. parcd era de un g6nd cu tot neamul slu. ldrl traistA gi numai cu toiagl gi sI propovdduiascl o impdrlfie pe care n-o vedea cu ochii sdi de lut. de nu le inglduia Dumnezeu. dar in loc sE se tiimiduiasc5.cI nu puteau dracii face nimic. Iuda voia ca gi Mdntuitorul sI iubeascd ceea ce iubegte el. iubind un "Dumnezeu al veacului de acum"2. gi pentru care n-avea decdt o zdreanftr de pung6 goald. adic6 str intemeieze o imp6rlfie pdmAnteasc[ a Cerurilor gi Iisus sd se facd impdrat. iubire gi voinfi. ci acum era mai tare noul sdu "st6pdn".i. avdnd minte. iar pe lisus care nu corespundea iubirii sale plm6ntegti. pentru iubirea pe care n-o dase toati lui Dumnezelr. cagtig ce-a mai putut sd scoati..4. 2 Corinteil 4.in grai omenesc zicdnd . L-a vdndut pe treizeci de arginfi. Iuda" ucenic al M6ntuitorului gi el. atAta a pl6ns Petm gi s-a pocdit. De aceeq degi Mdntuitorul l-a iubit gi l-a inzestrat cu damri intocmai ca gi pe ceilalli. Aga fiind fbcut.

sii nu ndzuiascl mai sus decdt i se cuvine sd ndzuiascS. dac5 nu i s-a dat lui din cer"3. gtiutoare de taind gi gtiutoare de miisuri. inc6 de mult mdrturisea Proorocul Iordanului c6: 'T'. Ei nu mai ghu cd fdrl de smerrenie."3 Asta ne-o spune Sf."l Cine nu poate sil intrebe gi nu se poate pleca sfatului unui p[rinte duhovnicesc.. Rivna fdrd intrebare gi p6rerea sar mEsura.. ci de ingel[torul. Cei ce cu adevdrat au darul de la Dumnezeu. e venirea iufimii. dd de ingelEciuni. 3. nu dai de Dumnezerr. nu poate str vie dupd Mine. degi a vdzut lumina puternicl din cer gi a auzit glasul adevlratului Iisus Flristos. 2Ioan 3. sE cunoascd misr. fdr[ intrebare nu intri pe poartii.uile fieclnri ins. ci se fin pe sine mai presus de orice dar.. 3 Romani 12. ci s[ cugete cumpdnit. asta e ceea ce umrlrim cu orice prilej ca pe un dar gi un dor al lui Durnnezeu. De aceea-s rdnduili duhovnicir. care I-a descoperit 'Luca 9. sau nici m6car nu-l cautE" nu gdsegte pe Iisus. Pavel. Ne trebuie . "Cine nu se leapidd de sine. "in puterea darului ce mi s-a dat qpun oricui. fiecare precum Dumnezeu i-a imptrrlit mlsura credinfei.23. a cunogtintei gi a dragostei la cunpdna linigtitil a dreptei socoteli. care. dar fiind cu inima gi mintea intinate de plrere 9i mdndrie. ci sari pe aiurea gi cu tatharii te socotegti. MASURILE. pe cSnd cei ingelafi nu vor. .27. care este intre voi. Dar tot aqa zic ai cei ingelafi."_-ii t94 cARAREA tprpAMTtpt Unirea celor doi sau trei in numele lui Dumnezeu e o minune nevtrzutlt in suflet. fi incotro ii inclind cumplna.mai multi inimd in minte gi mai multii minte in inime" c6ci altfel.Iu poate un om str ia nimic. vin la duhovnici sd intrebe.greind mai pe infeles . fdre lucrarea de unire a preafericitului nume. Qrrm sI prindem ingeldciunea din urmS? Foarte ugor de prins. se cump[neascd duhurile ce le sffibat mintea. Dacd totugi wea sii se lie de urma lui Dumnezorr. o iau ruzira gi inima gi mintea.

trudi gi propovlduire. ptitt iubire s[ sporim intru toate. inv6f5tori. purtaJi incoace gi incolo de orice v6nt de invlfitr:rii" prin ingeldciunea oamenilor. semne gi r[pire in Rai. 15.6-ll. care este capul - 13. $$a-t pov6fuia.nAzgon. sI se intAlneascd cu ceilalfi Apostoli gi sd le spund gi lor Evanghelia pe care o vestea el. iar spre desdvdrgirea obgtei. pe allii prooroci. ca nu cumva sd fie in ingelare gi toatii tnrda lui zadarnicd3. El ne mlsoard darul. spre zidirea tnrpului lui llristos. l-a primit.ll. llristos. 12. L4. Fapte 22. l-a trimis orb la sluga Sa in Damascl. pe alfii binevestitori. NsvAzur 195 rosfirl sfintei Sale nevdzute ariltfln. Ci fiind credinciogi adevdnrlui. Acelagi Pavel. dup[ alte vedenii. In fiecare ins a inchis Dumnezeu chemarea cdtre tot rostul gi lucrul. sE audd graiuri gi cuvinte mai presus de fre. totugi. l-a llmurit gi l-a innoit cu Botezul. prin viclegugul lor. nu indoiala ci smerenia. 3 Galateni 2. El unegte cele invr6jbite. El ne ajutil pe fiecare in parte. El lumineazi slujitorii. Dar rFapte 2 22.10-16. gi oameni ce au darul sd vaddincolo de zare. pentnr El. spre uneltirea riitiicirii. dace nu uitilm sd-L chemtrm. la lucrul slujbei. Astfel: Efeseni 4: El a dat pe unii ca sd fie Apostoli. Pane cAnd tofi vom fi ajuns la 'nir€a credinfei gi a cunogtinfei Fiului lui Dumnezat" la starea bilrbatului desdvdrgi! la m5sura vdrstei plinirii lui Flristos. totugi s-a dus la lerusalim. . Acesta. vestit gi el de Mdntuitorul2. Sunt. l-8. Ca sI nu mai fim copii 9i juclria valurilor. El ne cheam[ la lucru in vie. dupl altii multil invefdnrre. spre asigurarea gi invltarea smereniei. pe care . intre cei trimigi de Dumnezeu.le va avea intre oameni. pe al]ii pdstori gi 11.la weme . Spre destrvdrgirea sfinfilor.

mai mult te smeregte. dar Satana le vede. Ei umbld rEcnind gi cautE pe cineva sd-i vad6 gi sd-i asculte. ca pe un jgheab. Revelatia e deplin6. pustiirile lui pe fbgagul lui Dumnezeu. cdnd Ii se deschide ochiul vederii gi urechile auzirii celor de dincolo. le agteptim la a doua venire. Iatil pe scurt pricinile li grrja pentru care Predania Bisericii Rdslritene se feregte de vedenii.. sunt viclenii de dincolo de zare. lasd in urmd orice vedenie. atunci darului vederii tale i se aratli un hristos mincinos gi urechii tale ii va grdi Satan4 care se va da p" sine "Flristos" gi te va amdgi desdv6rgit. care le va feri inima gi mintea de bucurie strdin6 gi care ii va ocroti cu dulama smereniei. Deci.. pAndegte vremea darului de sus sd se deschidd in viafa noastrd gi de nu-l va afla acoperit de smerenie gi dreapti socotealii. ". ca si fie primili de oameni ca atare. gi des5vdrgirea. . de care ne previne Mdntuitorul din weme. noi nu le $tim. pot cddea pradd ingelIciunii. gi inaintea Domnului vei afla Har" zice inleleptul. ca sd am6geascd. Iatii cum: Darurile lui Dumnezeu ascunse in noi."2 Flristogii gi proorocii mincinogi. Cdci dacd nu fac aga.Nu cumva li-e vremea aproape.t Ce"i de n-ai indeminare cdtre socoteala aceasta. la weme de mare insemndtate pentru ei. la care suntem chemafi. Iuda insl n-a mai avut weme. c[ci tare-gi mai fac de cap !? Mdntuire este gi pentru cei inSelati: c6nd iSi vor cunoagte ingelarea gi se vor pocii de ea. asigurd-l cu intrebarea gi ocrotegte-l cu smerenia. 18. sd nu intdrzie a cduta povdfuirea unui duhovnic. de va fi cu putinfd $i pe cei alegi. ca un t6lhar viclean. "Cu cdt egti mai mare. varsd el. 'Matei 24-24. gi cu at6t mai vdrtos nu iegi din sfatul unuia dintre nebdgafii in seamd slujitori ai lui Dumnezeu.--- 196 cARAREA itrrpAnATlel acegtia. care fac sil6 mare gi mult megtegugitj. gi. . intrucdt acestea nu sunt neaperat trebuitoare mdntuirii. gi-gi fereqte gi fiii. iar cele ce mai lipsesc. t lnlelepciunea lui Isus Siratr 3..Se vor ridica hristogi mincinogi gi vor da semne mari gi minuni. cu tot darul de sus. ce fi-a dat Dumnezeu dar.

$i o au mult mai mulfi. sporili gi des6v6rgifi. pe care pofi s-o ai gi in mijlocul lumii st6nd. precum poli s[ n-o ai in mijlocul pustiei petrecdnd. sfanrile evanghelice se fac porunci. oamenii lumii lasl toatd grija de acastr. curlfit gi shdlucit de slava lui Dumnezeu. Precum cAnd merg la oaste.iGTIELICE SAU PORUNCTLE DESAvAnSnn t97 Porunca deslvdrgirii s-a dat incd prin Legea veche. Printre sfaturile evanghelice sau poruncile desdvdrgirii cea dintei e lep6darea de lume.4445. gi intre preful sufletului. su. a 5Luca 1. dar cu deosebire s-a dat prin Legea noutr. megtegugul izblvirii din cele de aici gi strdmutarea in cele de dincolo. evreilorl. Deslvdrgirea gi sfinfenia sunt cele ce mdsoarl apropierea sau deplrtarea noastrtr de Dumnezeu.rsvAzrj"r SFATURILE EVA}.77. a$a gi nevoitorii mdntuirii lasd toatii grija lumii.. de i-ar da-o cineva toatll in stiip6nire pdnd la sfirginrl veacurilor. ttrlritic 11.ale lumii de aicea toate sunt gunoia. Matei 16. DacE la intrarea in viafl sunt de ajuns ponrncile gi sSngele Mielului. Matei 5. Dar s-a ales o ceatA de cregtini care gdsesc inlduntnrl lor indemnarea sau chemarea numai spre viafa duhovniceascd" ca singurul rost wednic al viefii. gi iardgi inzestrarea aceasta gi-o deslvdrgesc mult mai pufini. in: chemafi.- nAzgoilrl r. alegi gi credinciogi3. fecioria gi ascultarea. dup[ cum intdmplArile viefii ii dovedesc. cregtinilol.. 2 3ApocalipsdlT. De aceea.48. Fafi de slava aceea. pentnr ajungerea des[vdrgirii insf. pentru imperafirl cerurilor. Acegtia sunt cdluglrii. sau cu altil numire: incep6tori. Cine se leapldl de lume nu mai stli la cumplnd" intre preful lumii intregi. . ca si nu-i incdlceascl in wemea ostigiei. vrdnd s[ invete gtiinla mdntuiriis. Sfaturile evanghelice sunt tot ponnci pentnr cine are inzesfiarea de a le implini.26 gi Ioan 2. tn trei cete se rdnduiesc ostagii rilzboiului duhovnicesc.14. tofi trebuie s-o aibd. Cdluglrii deci. din lipsa de povdfuitori deslvar$iF. Lepddarea de lume e o convingere. dau aceste trei sfinte fdglduinfe: slr6cia. Dar cei ce se mAntuiesc.17. in viafa de apoi.

chiar de l-ar costa viata. Dac[ pov5guitorii n-au cuvinfirl acoperit cu o sporitii viaf6 duhovniceascd gi nu au patimile stinse. E vorba de o ascultare. trebuie sE se convbrteasc6 in virtufi duhovnicegti. de va gi avea avere in grij6. Ascultarea insd e ftg6duinfa cea mai grea: mucenicia pe viaf6. luarea crucii in fiecare zil gi r. Ascultarea aceasta stinge personalitztea t Luca 9. e tot una cu tlierea capului. clci acestea sunt sfaturile evanghelice gi urmarea Mdntuitorului. decdt cu puterea m[rimii. Ea ne invaf6 smerenia. precum gi dezlipirea de g6ndul averii. Ascultarea des6vdrgiti e vestita "tdiere a voii" care. Acegtia ins6 fug de slujba poruncirii. Ascultarea e lepitdarea de sine. sau cu mlrimea puterii. Cel dezlipit cu suflehrl de acestea. de multe ori.23. Ea stinge orice fi:im6ntare gi opregte orice inifiativl. Ascult5torul nu mai face nici o socoteal5 cu viaf4 linigtit cE duhovnicescul sdu pirinte i-a luat grija vielr gi l-a scutit de toate primejdiile socotirii.r- -Jl r98 cARAREA ilvrpAnATIsr Fegdduintele acestea" cind sunt fdcute dintr-o convingere statomicd" surpd pe r6nd toate patimile gi izbdvesc pe nevoitor de toate cursele wdjma. c[ci ascultarea e rhnduitii impotriva patimilor minfii: m6ndria. dar stil 9i in scEderile povlfuitorilor. Greutatea ei cu adev[rat std gi in indlrdtnicia firii. cu wemea. Nevointa ei urmdre$te sd aducd fuea la linigte sau la nepltimire. Asculttrtorul desitvdrgit nu mai are r5zboi cu necazurile ce vin de pe unna iubirii de sine gi nici lupte cu grija viefii care l-a scos din Rai. Tofi i-au zis aga. sdlbltdcitd de p6cate. Totugi spre folosul vi+i duhovnicegti e$ti de mane c$tig ascult6nd pe oricine. care ucide toate patimile gi linigtegte sufletul. gi cine are de gand str scape de acestea nu sttr si cumplneasc[ sfinfenia mai marelui. pdrerea gi slava departE. nu va fi imp6timit de ea. gi nu-gi va pierde cumpltul.urrarea Mdntuitorului. n-au cu ce te indemna la ascultarea desdvdrgitii. . car€ oprregte mintea ascultetomlui de a mai cump[ni cuv6ntul gi sare sE-l fac6 intocmai. Fecioria stit impotriva a toati desffinarea.gului. Astfel s5rlcia e dezlipirea sufletului de orice lEcomie de avere sau iubire de argint. Desdvdrgit nu pofi asculta decet de un sfhnt. cdnd s-ar intAmpla sd o piardl. deci toatii energia. ca la o stare de la sine infelease a firii pe care firea a avut-o odatii.

e ceea ce numim deslvArgirea. peste aceasta sd nu treacd nimeni.3. din Duhul Sfbnt. o Isaia 53. s Filipeni 2. . Atunci vei fi in ascultarea care era in Flristos Iisusa. de multe ori.29. el va intoarce sau va atrage voia omului la voia lui Dumnezeu. ajutd gi dezvdluie toate intenfiile lui Dumnezeu din fiii SAi. dup[ cum ne asigure gi Sf6ntul Pavell. sluga tui Dumnezeu. dacd e ceva de capul ascultltorului. Duhovnicul. 8. dup[ atogtiinJa de mai inainte2 a lui Dumnezeu. 2 3 Romani 8. ce vor avea s-o aib6. De aceea tofi nevoitorii trebuie sd-gi glseasc[ duhovnic. I 1. ca s[ poafi avea loc de ele voia cea bund a lui Dumnezeu. Aga cregte ascultitorul o personalitate a spiritului."3 Prin acea prietenie a duhovnicului cu Dumnezeu. cdnd izbutegte sd treac[ peste grdmada sa de oase ca 9i cum ar ftece altul.ruite lor dupi mdsura credinfei. in fiecare om este inchisd o miisurd a lui. va intoarce dragostea ta la dragostea lui Dumnezeu. gi dreptul. toati inzestrarea lui se preschimbd in sfintenie.nAzsorul unvAzur 199 de pe planul lumii gi. df. fdcdndu-l sE wea gi el ce vrea Dumnezev. nu poate fi dezgropat fdr6 cunogtinfa gi luarea aminte a unui duhovnic iscusig care are grija li megtegugul sE inldture toatll piedica gi nepriceperea. tot ce nu e din pov{uire ordnduit2l gi sub ocrotirea smereniei duce la tngelare gi la mai mare rdtilcire. cea la mdsura fiecdrui ins. pe care. iubind gi tu ce iubegte Dumnezeu: atunci va fi in noi simlirea care era in Iisuss. care era ascunsd in tine. se poate int6mpla s[ n-o gtie nimeni fldrI numai Dumezeu. sluga Mea. sau stareful. Duhovnicul va intoarce gi mintea noastr6 de la atAta umblare pustie in rRomani 12. dreptul. dar nici sE nu se leneveascd nimeni a o ajunge. va indrepta pe mul1i. Dezrrelirea gi infelegerea acestui rost sau destin ascuns in noi in fiecare. Filipeni 2. Fiecare e inzestrat gi trimis sd implineascd un rost al lui Dumnezeu tntre oameni. dec6t insegi patimile. "Prin gtiinfa lui. despre care nu ne mai tocmim. 5. Ardtarea gi implinirea in firea noastrd a tuturor darurilor nagterii noastre de sus. deoarece in cele duhovnicegti.

Numai atiltz mAngdiere putem aduce intre oameni. La aceste stdri insd nimeni sE nu incerce sI ajung6 singur. . ca sI nu intre pruncii vavilonegti. gi numai la at6tea daruri ajungem. sau atAt de putemice vor fi mila 9i adevlrul in noi. ca si nu ajung6 cu ei pane h luptit. toate piedicile cad pe rand. in care incep[torii pot s6-9i frAngd mintea. Numai atiltz bine putem face. $i aga mai departe. I Coloseni 2.ceea ce-i indatoreazd cu o mare smerenie inaintea lui Durnnezeu. care. ca gi a crede cl poF opri vdntul. gtiind cI se luptE El in locul lor. Partea inceptrtorilor este nevoinfa de a seca iznoarele patimilor din pemdntul inimii. mari gi multe sunt primejdiile. penbu cd dincolo. cu senintrtate. Deci cum se aratii aceia. in care sunt ascunse toate comorile cunogtinfei gi ale infelepciuniir. fdcdndu-se bdrbafi. cdtil suferinfd putem ridica de pe el. De aceea Sfintii PArinfi ne atrag luarea aminte sd ne impotrivim acestei repiri a minfii. precum pi gnja de a nu se sui cu mintea in v5zdutrul p[rerii. gi o va face scaun al lui Flristos-Dumnezeu. Ndvala de g6nduri si nu descurajezo W ince@tori. dar. A nu avea gdnduri e tot aga de cu neputinfd. straja atenfiei la podile simfurilor.- 200 cAnnnse lvrpAnATrer afare. c6tll amtrrdciune putem bea in locul celor ce wem s6-i mdngdiem. c6til vdpaie de urd infruntiim bucurogi pentru Dumnezeu gi oameni. ugor poate fi migcati de bucurie str6in6. 3. Atata str6lucire va arlta iubirea de Dumnezeu gi de oameni in noi. ar fi mai greu de scos. c6ci acolo bat fi]rtuni mari pi se rup aripile mintii. furatii de vrajl cum e. Toate danrrile inchise in destinul nostru sunt ingrldite cu suferinfe. rebdiind cu linigte. printr-o nevdzuti r6nduiald dumnezeiascdLupta incepEtorului este lupta izblvirii de patimi. orice protivnicie in calea darului. toatf grija sd le fie sI nu se nevoiascd cu g6ndurile. cu ordnduire dumnezeiascE" vin gi wemuri fdrtr furtundincepdtorii pot sd vadE cum numele Mdntuitorului ii izb6vegte de asuprirea momelilor vicleanului . prin cdtil suferinl5 putem rdzbi cu bucurie. cdci nu va ajunge sau va ajunge rdu. E bine de gtiut gi faptul cd darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi. FiindcE de multe ori e atrasd mintea dincolo 9i. gi. sE-i gi loveascd de Piatrd.

E- RAZBorul uevAzur 201 incep6torii trebuie sd stea cu mintea de strajl la po4ile sufletului. in vremea aceasta. pentru alfii mai gre4 gi pentru foarte mulli tine toatA viata. Cdci una e sd fdgdduiegti cd vei petrece in feciorie gi alta e sE ajungi cu adevdrat starea nevinov{iei gi nepdtimirea. FErd uscarea imoarelor rele. CEI CURATI CU INIMA M6sura celor sporili st5 sub fericirea fecioriei sau a celor curafi cu inima. Mdntuitorul zice cI fhrd nevoinlE intrl in impdralie'.fdrd netezirea scurmdturilor pe care le-au f6cut in fire porcii patimilor: dealuri gi vdi. Dar. Mir. a celor sporili. neat6rn6toare de el. au scos toate puterile sufletului din robia lucr[rii rLuca 6. sortit5 dezvelirii darurilor dobdndite prin Sf. se intSrnplA cd sufletul trebuie sI treactr prin nevoinfe Pdre de voie. nici din altceva din cele de aici. singura lor avufie. nici de ei ingigi. pentru unii mai ugoar6. Ceata incepdtorilor std sub ferigirea slrdciei desdvdrgite. sI nu uitim: numai duptr ce ei. implinind ceea ce mai lipsea din ldmurireala cdti s-a supus prin nevoinJe de bund voie. au risipit-o. aceia scapd de bdrbatul sau de femeia dintr-ingii gi vin la starea unui suflet de fecioarI. Cei ce-gi intorc mAnia pi pofta de la cele de aici. pentru allii mai lungd.. fdr[ scoatere din rdddcinA a patimilor . Vremea nevoinfei pentru unii e mai scurti.37. unde altfel ar ft zAcdtorit in contra firii.ca pe urmd locul sd fie ars cu lacrimile pocdinfei . Sufletul ajuns la starea de fecioard are parte de crinul Bunei-Vestiri a nagterii lui Hristos intr-insul. CAt despre patimi. care insd ii vin prin dumnezeiascd ordnduire. Nimic n-a mai rlmas de care sE le mai fie impdtimit5 inima. nu e chip de a primi pe Iisus gi-a ajunge in ceata a doua a luptitoriior. prin nevoinla cea de bundvoie. in vremea aceasta" lucreazA asupra nevoitorilor puterea cea mai presus de fire a Duhului Sftnt. Dar pentru cei ce nu judecd pe nimeni. ca sd nu intre ca un foc bucurie strdina in cetate. . prin nevoinlele cele de buntr voie. au ajuns sdraci gi s-au fdcut ca un crin in pustie.

ed. umpldndu-se de infelepciune. loviturile tdlharilor. potrivit ordnduirii lui Dumnezeu cu fiecare. nevoitorii se vdd cei mai mari plcdtogi . Lumina lumii gi lumina ta va cregte tot mai tare. Fiindcd prin sporul de azi s-a dovedit c6 nu existd un spor sau un scdzdmdnt al firii. spre care le erau date. dupd cum zice Petru. care va rdsd.. 3 Isaia 58. Pe mdsurd ce sporegte intr-insul lumina dumnezeiascd a cunogtinlei de sine. 302 gi ed. El e steaua de dimineafd. Prunc nou s-a ndscut firii. La lumina adevdrului vegnic ili vede mullimea pdcatelor. Luca 2. Pe d[rdmdnrile tale vechi se vor face zidiri din nou. Isaia 58. Despre Botez. Iatd cuvAntul Sf. f6cdnd ardtatA capacitatea firii. ci al voinfei. Duhul lui Dumnezerr. sub mdna de ferAnd a zidirii Sale.- -- 202 cARAREA ivrpAnATrcr contra firii gi le-au adus la lucrarea potrivita cu firea. b[rbat desEvdrgit. plecdndu-gi capul. 8-12. I o 2 p. vol.cea care era invdluitd de intunericul negtiinfei din wemea patimilor. gi Harul lui Dumnezeu era cu ElI. primesc de la Dumnezeu Raiul gi in dar mdntuirea. Iar Pruncul cregtea gi se intirea cu Duhul. lumina cea adevdratd: Flristos. cit. pe aceeagi m6sur6 vede cdt6 stric6ciune i-a f6cut vremea inchisd in necunogtinfa de sine. in ceata ceior destrvdrgifi.ri ca zorile gi va grdbi tllmdduireata3. vine gi lucrarea cea mai presus de fire gi ajuti cre$terea gi rodirea darurilor Duhului Sfbnt.lumina ta . p. pe care a intors-o la starea de fecioard fdrd prihan6. 2 Petru l. op.c5ci e Cineva sffint in ei qi le aratd aceasta. ajutd sufletul sd se cunoascd cu adevdrat ce este fali de sfinfenia lui Dumnezeu. Odati dobdnditd aceasti convertire gi armonie lduntricd a puterilor. II. Marcu Ascetul: "Cu c6t spore$ti virtutea astiizi. cdrora le vei pune temelia cea strdvechea: Iisus Fkistos. Marcu Asceful.12. care rdsare in inimile credinciogilor2. De aceea judecdndu-se pe ei ingigi wednici de iad. tdieturile fdrddelegilor gi intdrzierea tdmdduirii. Pruncul Iisus s-a fbcut. ardt6ndu-ne smerenia ca pe un botez. I. 19.297. cu at6t te-ai dovedit dator pentru ziua de ieri.9. lumina care lumineazd pe tot omul ce vine in lume5. El e Dumnezeul-lumind . l. gi vine. 5Ioan 1. 6 Sf. Aga se face cd sub lucrarea sfhnta a Harului."u Ca atare sfin1ii sunt convingi de pdcatele lor.40. .

ingelatii sunt nigte pdcdtogi inchigi in negtiinfd. Aceastd nebdnuitd simtire a neputinlelor. gi md rog ca sE fiu l6sat sd mE mai pocdiesc pufiu. P[rinte ?> . ne face inleleasd mutarea din cele de aici a unui Cuvios Pdrinte: "Venind el la vremea mutdrii din viafa aceasta.i nu-gi vdd pdcatele. $i i s-au rugat lui bdtrdnii zicdnd: <Cu cine vorbegti. ca printr-o oglinda. ci vinulile. $i s-a indoit fala lui in strdlucire. s-au frcut ca un pdrjol intr-un rug neuuzdtor gi. cd sunt in lumea aceasta.<Iatd ingerii au venit sd md ia.rinte !> $i le-a zis lor bdtrdnul: <<Cu adevlrat nu md gtiu pe mine s5 fi pus inceput . a strdlucit fafa lui ca soarele. $i iaragi fafa lui mai mult a strdlucit.mutafi de dragostea lui Dumnezeu. Pf. ci gdsesc intr-ingii murmurdnd toate pdcatele oamenilor. care-i face sd se dea pe ei ingigi mai presus de Bisericd gi sfinfi. Cdci prin cei desAvdrgiti se rdsfidnge sfinfenia lui Dumnezeu. Pe cAnd sfinfii sunt "pdcdtogi" convingi de pdcatele lor . ard pe "stdpdnitorul" ei in inimd. $i i-au zis lui bdtrdnii: <Nu ai trebuinld sf. gi intr-ingii iarSgi toatd firea omeneascd-qi simte durerea gi pdcatul. Cei desdvArgili nu simt numai spinul pdcatelor lor. Abia lor le ingSduie atotqtiutorul Dumnezeu sd batlt rdzboi cu stricdtorul trrii omenegti. cdci s-a intdrit intr-inq. Dar nu spre el le e privirea. ca o sabie de vdpaie.s nAzeorur NEvAzur 203 Cei ingela. $i dupd pulin a zis: <Iatd ceata Proorocilor a venit>. gi a zis: <IatE ceata Apostolilor a venib. gi socotindu-l al lor. chiar r. te pocdiegti. vdzdnd darul lui Dumnezeu. dar convingi de "mdntuirea" lor.cdci puterea sfinJitoare a lui Fkistos se afld in ei gi intru recunoa$terea neputinfei se sdvdrgegte darul . gi cu sabia Duhului neintrerupt sa-l ardi. intru care se desSvArgegte darul lui Flristos. gi-au frdnt aripile miniii. ci avAnd toatd ftptura lor absorbita de dar. $i se pdrea ca gi cum ar vorbi cu cineva. $i ie-a zis lor: <Iatd Avva Antonie a venit>. gi in jurul lui gezdnd Pdrintii. strd. Sunt cei ce n-au avut grlja gi s-au suit la pdrerea de sine.ii intunericul cel mai dinafard.i numai cu atdta.

vAnsrnrE ruBrRtr - vARSTELE DESAvAR$rur Sf. RSmnicul Vdlcea.))"1 Cu aceste graiuri ffece pragui dincolo. gi. $i le-a zis lor: Domnul a venit. nevoitorul ce a ajuns desdvnrgirea. gi el aga sd umble"2.ed. Isaac Sirul a numit desdvdrqirea o pr6pastie de smerenie. Deci acestea-s semnele celor locuili de Dumnezeu: un nesflrgit de dragoste gi o prdpastie de smerenie.gi nu este smerenie mai mare ca aceea a locui Dumnezeu in oameni. in trei vdrste se vede: in iubirea aproapelui ca pe tine insufi. . 3Matei 2 I lg. foarte pulrni ajung. gi zice: <Aduceti-Mi pe vasul pustiului !> $i indatd gi-a dat duhul. in addncul smereniei.6. pe c6nd la vdrsta a treia a iubirii. dar tot a$a de bine putea sd zicd. Cei desdvargili fiind o incrucigare a lui Dumnezev gi a firii omenegti. legind-o de numele des6vdrgirii. 4 Matei 5. gi despre iubire. rdsffingdndu-se Dumneznv cu limpezimea cea mai mare Patericul. pp. $i au cunoscut Perinfii cd. petrece intru El. gi s-a f6cut ca un fulger gi s-a umplut tot locul'de <<Vedefi.2ll-212. 1930.G 204 cARAREA itrrpnnATrpr (poclinfei)>. care au de gdnd s[ se mdntuiascd.a in iubirea ca jertf6 pentru oameni. gi s-au temut toli. dator este precum Acela a umblat. $i iard$i de ndprazn6 s-a fbcut fata lui ca soarele. bundrrrireasmI. Cdci: "Cine zice cd.s Pana la mEsura iubirii de vr6jmagi sunt datori sd ajungd tofi cregtinii.lg. 13. sloan 15. Iar dragostea in Duhul lui Flristos. | loan2. III. . din iubire. a ajuns desivdrgirea.iubirea de vrtrjmagi.3 in iubirea mai mult ca pe tine insufi . Cdci iubirea a coborAt pe Dumnezeu din Ceruri sd se facd oD.44.

Sibiu. iubirea ca jertfb: pdrjolul care aprinde lumea. . pe ei dor gi pdcatele oamenilor. De aceea nu-gi pierde cumpdtul dacd-l vor pdrdsi prietenii la ceas de prigoand gi i se vor face protivnici gi-l'vor huli gi-l vor os6. iubitoare de oameni. Dumnezeu insugi se ascunde din fa. frafii 1or. Arhidiecezandn pp. iubirea I-a dat biruin. Prof. op. iubirea L-a fdcut sd moard. nAzgon-ll NpvAzur 20s omeneascd in Dumnezeu. nici viaf4 nici moartea. bund. cdci: "Mintea lui unindu-se cu Dumnezeu gi petrecdnd in El. Capete despre dragoste.nd. milostiv[. A$a a fost Sf.r--. in viforul de urd al protivnicilor. durerile De aceea vor sd se jertfeascd pentru ei. Apostol Pavel. nu e cuvdntul Lui.im Mdrturisitorul. ca oamenii. 2 Sf. "Pe Iisus. Iar cel ce iubegte aga. Iar pe noi. chiar cei din casa lui.a asupra morfii. ca s5 se arate cd nici urgia rdului nu-l va putea desface din dragostea lui Dumnezeu ! Acesta e focul celei mai mari nevoinfe prin care au si treacd cei ce ajung des6v6rqirea. prin rugdciune gi dragoste se face infeleapti.24l9i 307. putemicd.Iisus Hristos sau Restaurarea omului. Mar. cutremura porfile iadului.. cd. gi se prdvdlesc asupra lor puhoaie de ur5. se fine intr-o linigte mai presus de fire. Acegti fii ai Tatitlui vin in lume spre aceeagi soartS spre care a venit Cel Unul Ndscut Fiul lui Dumnezeu. 38-39.a lor. ci Jertfa Lui. vor sI fie osdndili in locul acelora. Tip. 3 1943. de care se dovedesc mai in firea omenetnc4 iar firea ii ' Pr. Mintea gi toati fiinfa lui ajunstr simpl6. il va pdrdsi 9i Dumnezeu. sI ia iertare. D. sau ispita a doua prin durere. simplu vorbind.. indelung rlbddtoare. poartl in sine aproape toate insugirile dumnezeiegti"2. cdutAnd cum s6-i inghit[. cit. la o m6surd dumnezeiasci nebf. Romani 8. ardtdndu-i gustul iadului gi ldsdndu-l in miinile pdc6togilor. va putea trece gi proba cea rnai grea c6. 66.nuiti. Stdniloae.ndi ca pe un ingeldtor. Dar de dragostea lui Dumnezeu nimic nu-i mai desface3: nici suferinta. Acegtia tofi se tnvoiesc str-I unneze cdrarea intreagd. Iubirea e singura putere care invinge moartea. nici iadul."r Aceasta e iubirea desdvdrgitd. forfa care ne pdtrunde in chip zguduitor gi ne hotdrigte s5-I d6m viafa noastrd toatE. gi st6rnegte impotrivd-gi toatd vdlvdtaia de ur6. p. $i. nici ingerii.

rMatei lg. ca una ce ne-a ndscut de sus a doua oartr. gi nimeni din cei ce se intorc Acas6 nu se rdzlefegte de ea. in Bisericd se nasc de sus gi cresc pe pdmAnt.rl 206 cAnenpe iupAMTmr presus. oamenii mai presus de fire.2}. Ctrci prin Bisericd ne-am niiscut fiii lui Dumnezeu gi acum avem pe Flristos in parte dupd darul fiecdmia. Flristos va fi totul in toate. sau dumnezeii dupS Dar. intreg e doar in Bisericd" adicd in obgtea Sa vdzutit gi nevdzutii: iar de la inviere gi zidirea din nou a lumiil. cagtigdnd in rdzboaie. Toatil aceastll slEviti cale sttr sub povafa Bisericii. . deslvdrgirea neavind hotar. cilci desdvdrgirea dragostei nu mai are pe acestea ingrddire 9i hotar.

EREDITATE $I SPIRIT .

Dumnezeu. inviere. Primejdia. La rdndul sdu. omul decdzut. acelaSi lucru. are gi o forrrd intoarsd. sau mai bine-zis. Matei 12. destul de mulli. Urechea auzitorilor parcd ar fi o adevdratd rdsucitoare a cuvintelor. gi. diavol gi iad. a fost Dumnezeu Insugi. Acegtia fac acelagi lucru. au infeles cd le vorbegte un iegit din minter. 13-17. 'Matei 26. .astea-s vorbe de amefire a minfii. un indrdcit2. rdstdlmdcitori gi sucifi de minte. cinstesc pe Dumnezeu hulindu-I crucea" sfinfii.cArcpavA ne cuvINTE necaz s-a intdmplat intre oameni de pe urrna neinfelegerii in cuvinte. nu exist6. S-a intAmplat cE lucruri clare ca lumina zilei sd fie infelese de oameni cu totul pe dos. Biserica" Tainele. unii. judecatd. iar minteao vdrtelnifi a ideilor. Si pe Sffinta Sa Maic5a. Cdt despre gdnduri. negtiinfa cu credinfa. El gtia sd vorbeascii limpede. Mulgi. totul e naturd gi nimic mai mult.65.24. bune pentru progti. Ce nu vede. inseamnd cd nu vrea sd priceapd deosebirea intre virnrte gi p5cat. insd.20. Istoria ne st5 mdrturie: Cel care a avut mai mult de suferit de pe urrna oamenilor. in zilele noastre. De aceea L-au gi osdndit la moarte. gtiinfa cu credinfa. intrucdt s-a fdcut gi om adev[rat. cdti vreme stdruie in decdderea sa. adicd il osAndesc la moarte. nemurire. dupa mintea lui. Nu toli infeleg prin acelagi cuv6. Iar cu Dumnezeu se g6lcevesc fdpturile Sale: ingerul clzut gi omul decdzut. Orice s-ar spune. . un hulitor de Dumn"reu'. neintelegerea e gi mai mare. rafiunea cu instinctul. zic cd. La g6lceav[ se incaierd gi urmdtoarele perechi de termeni: sufletul cu trupul. care nu s-a isprdvit. rI.nt. ci. (Degi nu gtiu cum s-ar pdrea la 2 Mult tloan 10. a Apocalipsd 12.

in cunogtinla lui.de weme ce nu s-a rdsculat nimeni innpotriva piramidelor Egiptului . Din nefericire asta e tragedia in care se cufundd mullime de oameni. nu are teorii. ndrdvit s[ judece aga. vederea lor nu pldtegte nimic. precum gi o 1 sinteztr a acestora cu viafa. temelia lumii acesteia. Mai mult s-ar folosi sd fie orbi. tot a$a trebuie s[ urmlrim o . Nu e bine aqa. in religie este sfhntul. armonie gi intre cunogtinlele din cdt mai multe domenii. Multii gtiinti apropie pe om de Dumnezeu. Iar omul . Oare cine-l tine din umbr6.J adaptirii Bisericii la spiritul timpului intnrcdt toate gtiinlele trebuie s[ ajung6 la ce a revelat Dumnezeu. 1 pufinl gtiinfE il indep5rteazd. Dunnezeu nu are nici o vin6. nu e can. Lui i se reveleazA. el e mdsura lumii. Sfhntul nu cerceteazd.Adevtrrul lucrurilor. cd cele pdmdntegti le crede . depdqegte misr:rile omului. ar sta impotrivS.2t0 cARAREA lvrpAnATmt annonie intre facult5trile sufletegti. nici aparate. dacS aduc luminI gi corespund realitiifii sau ba. ci e angajatlviala lui.te discipline ale gtiinfei sunt insd folositoare cdnd igi cr:nosc marginile gi c6.nd nu trec intr-o a\ti zond a existenfei. Revelagia n-are a jine pas cu wemea. in credin16. unde nu au competenli gi nici mijloace de cercetare. Si de gtiinf5 gi de Dumnezeu. Viafa lui curatd e mijlocul de . dec6t orbi fdrd s6 gtie gi sE se finl cd vdd. in gtiinf6 e savantul care sondeazd necunoscutul prin teorii gi le verificd pe urm5. minte omul care. inse trebuie gi el sd gi-o cagtige. insl. $tiintq filosofia. e mult mai mult decdt atAta. nu gtiam. chiar 9i dreptul. experienJe. medicina gi celelalte discipline ale preocupdrilor omeneEti. Dar dace nu wea. ci precum urmtrrim o 1 Dumnezeui-a dat o valoare mare. care are alte mijloace de aflare a adevdrului. Savanful se ajutii de teorie. nici cd nu existi. care pune crucea pe masa de judecatS" toate la un loc nu pot sa dovedeascE. atilta prelriegte citii apropiere de Dumnezeu gi-a cdqtigat in sine. nu cred nici ce vld. zicdnd de pilde despre piramidele Egiptului cI nu existi. i se descopere o lume mai mare. fiindc[ nu le-a vtrzut el !) Da. nici cd existl Dumnezeu. concluzii. care formeazE obazA pentru noi cercetlri. teoremi" nofir:ni. dar mai cu deosebire oamenii m6rginagi in gtiinfa gi crescufi unilateral in cunogtinfe.Toate aces.pe cdnd cele ceregti gi vegnice nu vrea sI le primeascS? Dar felul Ssta de oameni.

De ce oare nu-L recunoagte medicina? Ba nici m6car nu-L pomenegte. De aceea" in interesul cunoagterii viefii gi sub unghiul vremelniciei gi sub al vegniciei . care ar pricinui spaimd migdlelii omenegti. Nici una nu i-a putut ajuta Pe lAngd omul c5zut intre tLuca 7. care gi-a angajat viala gi a arltat cd o poate gi crea" inviind modi gi fdc6nd ochi unde nu eraut. CAD COPilI INTRE TATHENT tahari treceau pe r6nd. de filosofie gi de medicind" oric6t s-ar desiivdrgi acestea Credinfa are revelalia cu care omul credinlei nu se tocmegte. dacd e sd infelegem gi sd folosim cev4 sd incetiim g6lceava.lucru care depdqegte puterea gi cunogtinfa omeneascd . . Drept aceea incerc o ldmurire armonioasd a unei porunci a lui Dumnezeu.o probleml de biologie . Dumnezeu se reveleazd smereniei.rgit. e singur Iisus. de aceea nici n-o poate pricepe gi nici n-o poate crea. porunca a gaptea .a venit la noi Dumnezeu insugi gi ne-a spus cele de dincolo de gtiinf6.cu cele cdteva cunogtinfe ce mi s-au intAmplat la indem6nd. Sfinfenia insd tocmai viafa o angajeaz5. ci numai dacd gi-a impins $tiinfa pane la toate marginile 9i i-a recunoscut neputinfa. pe m6suril ce-L cunoa$tern" viafa noastri biologicd gi psihologicl se sffibate tot mai tare de adev[r gi de lumina cunogtinfei. neputincioase: Legea gi preotia Vechiului Testament. Dumnezeu ne insofegte mereu $i. cunogtinfa pe care savantul n-o poate prinde prin gtiinf5. Deci.a nu angajeazAviafa. Asta e ceea ce posedi credinciosul printr-o cale mult prescurtatS. $tiin. Iar sfrntul desdvf. a stric[ciunii gi a toatil jalea fdpnrii omenegti. Poate fiindcd Iisus e de-o mlrime uluitoare. prin care vom dovedi cI urmdregte stiivilirea degenerdrii. Porunca aceasta e o mdsurd preventivd a lui Dumnezeu.EREDITATE $I SPIRIT 2tl cunoa$tere a unei realitiili pe care cercetitorul savant n-o poate prinde niciodatS.22.

Mo<im Marturisitorul.. Rdspunsuri Sf. legea. cit. dar vdzdnd Dumnezeu. AmAndoud t?imdduiesc deplin pe om. Dumnezeu rdnduind prea infelept. CEci: "indatJi dupd cdlcarea poruncii s-a ftcut in om strdvezie gi vdditii asemdnarea cu dobitoacele necuvintiitoare. ca intr-o lege de pedeaps5 date firii.p. ca firea oamenilor si fie chinuitji pe dreptate de trlseturile iralionalitdlii (ale dobitociei). cu cdt se silea firea sI ddinuiascd in 2 Liturghier. de care a fost atrasd prin voia ei. din neam in neam. Iisus. op. 1937 .20-21. . ascuns.220. ne care in spate dintre tehari. l-a osdndit la calea naqterii trupegti. cdderea de la deslvdrgire.. Bucuregti. ca un untdelemn ce unge rdnile. cE mulfi au sd se izbdveascl din dobitocie.62. gi Harul celor gapte Taine. dup6 Sfintii Plrinfi. Cdci. dupl ce s-a acoperit demnitatea rafiunii. din zidire. ca slujitorii ei sE poarte grijd de ddnsul."3 E wemea cdnd: "A fbcut Domnul Dumnezeu lui Adam gi femeii lui imbrdcdminte de piele gi i-a imbrdcat"a.21. Luca 10. izvordnd din Hristos. ca omul in felul acesta sI vie la congtiinfa mlretiei sale de fdpturE cugetitoare. asprl ca vinul pe rand. adicd dupd trebuinf5. Mar<im oFacere 3.33. gi mai ales dupd Sfrntul Mo<im Mdrturisitorul. ' 3 ctltre Talasie. Fiindctr trebuia. om de alt neam. Ceea ce. Acasd. pomul viefii. p. Cel cdznt intre telhari a fost incredintat Bisericii. cdci. op.pp. povlfuitoare la pocdinfd. cu vin gi untdelenrn. A venit Samarineanul milostivr. Bisericii i-a dat de cheltuiald doi bani: Vechiul gi Noul Testament. nepdtima$ $i nep6cltos. Firea gi voinfa au fost legate intr-o inlEnguire rea. in stare sf. cit. dup6 care ne ludm. omul lSrd de pdcat. omul fdrd de picat. Cdderea intre telhari este cdderea firii omenegti din Rai in lumea aceasta'. ar fi fost cu putinJi gi un alt chip de inmulfire. Mlrturisitor-ul. spdldndu-i rdnile. insemneazd tntruparea lui Dumnezeu in firea de om. in or-a pdcatului tns6. Chipul cunoscut al nagterii trupurilor a venit omului tocmai din pricina cdderii. care constd din pdtimire gi pdcats. Adam ruma sd moard gi sE se stingd omul. adevdratul nostru aproape.212 cAnenna iprpAnATtEl nimic. Pdcatul igi are porneala in patima sau pofta pentru acest chip de nagtere. curdlite cu asprimea pocdinfei. peste toate veacurile. care l-a luat pe cel rdnit gi l-a pus pe dobitocul Sdu. 5Sf.

cit. in focul acesta. 30. De atunci. care mai de care. gi pard de ocard e arderea cdnd lucrd patimile. ca de un bine. de la f)umnezeu. nici sd ardd in aceastd flacdrd. cu atat se strangea pe sine mai mult in lanqul legii pdcatului. a Ieremia 20. Tipografia Clrlilor Bisericegti. cit. nici sd se lumineze cu lumina aceasta. I s-a dat omului sd se lupte cu moartea. a cdzut in haligui simfurilor care se lipesc de placere.nAnd in sine vederea lui Dumnezeu.EREDITATE $I SPIRIT -tJ viala aceasta. avdnd in loc de un singur Dumnezeu. Prin urmare nu se cade minlii sd se incdlzeascf. ca de un rtru. Maxim Mlrnrisiton. acum nascoce$te gi aprinde pldcerile trupului. loan 14. ca nu cumva rdutatea sd fie nemuritoare6. care incd este foc arzdtor4. I 937. adicd in pofta gi in iulime. lucrarea. intunecdndu-se <linspre Dumnezeu. 3 I p. Deci rnintea nemaidepf. qi fug de durere. C[ci ceea ce pentru simfuri este ' Sf. incephtoriile gi stEpaniile cele clin vdzduhurir. plicerea.e 3. care odinioard vedea pe Dumnezeu intr-insa. s-a incAlcit in infrfigarile cele supuse simfurilor. op. ca una ce avea sd sdldgluiascd intr-insa pe Dumnezeu. Iar pldcerea e morneala cu care "hoful" ingeala pe om. gi si ocoleascd povara. Mintea.309. fiind o putere arzdtoarc. sd se pogoare din lerusalim ia lerihon. sporindu-se gi moartea. Pe drumul acestei pogorAri p6ndeau toate puteriie.. lumina de ocard. e plcatul. iar flacdra.217. gi sd le povAmeascd in contra firii. de care se atinsese cu voia. . Bucwegti.. ea insdgi fiind retinutd astfel in legdturd pdtimagd cu simfurile !' IatI cum s-a furigat in sfatul minfii legea pdcatului.276.22 Si Molitfelnic. gi se sileau ca un puhoi sd intre. Mintea. Voinfa i-a impins-o ca sd vrea numai ispita vicleanului.iar imboldirea prin deprinderea patimilor e lumina lui.i. Maxim Mlrurisitorul. stiipdnitorul lumii acesteia'. Dorul dupd Dumnezeu s-a intors in poft6 patimagi dupA trup. "Foc de ocard e legea trupului . a nagterii de fii. prin na$tere.2.9. Efeseni 2. multe chipuri ale patimiior necuratet. 6 Fac". care este pldcerea simfurilor gi pentru care s-a hotdrdt moartea trupurilor.zice Sf. acum e templu al idolilor.p. s Sf.. in partea pdtimitoare a firii. Sau pe scurt: focul de ocarf. deprinderea pdcatului. op. Maxim . p. mintea multora dd numai sfaturi contra firii sau sfatul ldrddelegii. Mintea.

gi anume.nrmt luminA gi placere.l in . un sfert albi gijumdtate roz.s mai a<idnt'! .rri poate ea si dea. I."' "Simlurile nu sunt in stare decdr de ri.leva cuJ'lo$tinle de bioiogie.r cuvarlt in Lrioii-rgic? Nici un i. i.ie[ii. Acegtia au dat in a treia generafie trei feluri de trandafiri: rogii.ce sfaii. c: trupurilor. oai'e cit' aceeir.riijmd$ia impotriva iui i)r.366.j'tre sd nu inseninez(' i:. nu se mai mulgumea sd rdmAnd simplu sdpag de rdnd..'l Oare'.rmncze.-rnezeu. op.J"-' . tat' Biser-icii i-a da".7. cit.etrirea iui lisu:r ia nunta din uani'.Jrept .p.Dec:i nlirttea. in Cehia. le-a incrucigat polenizarea gi a obfinut in a doua generatie trandafiri hibrizi de culoare roz. ci gi-a pus in minte necuviinf a de-a intra in tainele din viala buruienilor. I ldt*.AZ..rir ii exilud pe i]un:nezeu'l Dc ce ciar a rlciicat ctlrsiitoria ia ru:ll-1rii d€ 'l aind. il chema Gregor Mendel gi se nevoia cu ascultarea in veacul trecut.lninczelrli Sale'l Clare rtu trel.i. Maxim Mdrturisitorul..'crriiieie 'I'ainr:i. intie ceie $apte. dec6t sfbtunie l'Aihariior carc i-:*sapi. i'n liirrrt:ri ili.ARE Era un grddinar la o mAndstire din Brno.A M.ic:u': I'jiti i)n sens'i ). gi nu dimpotrira. albi gi roz. r.. ca ei sa fle tlii Sai.sc pc t'er cc cr.i ilininez$it'Jd pl.ptul ca ia nuntd i-ace prirrr..cie-e urrnAri cu iurlr'e arninte . puii tiirldeiegii ? in.p.t orirdsir r.j'. dol'aii a cir.".. iar o nrintc innebunita de simfuri gi oc poftele contra firii .1 nu aiba gi un iniei. 'Romani 8.:Duiu6 din ienrsaiim in lerihun: copiii cc vii'.]GAR CLJ GA"NDI]I. cie la o vreme.r'ija .ruie de aici inainte strccrtii . fir. copiii ? irh.] .ia? Care L)rlirurc-zeu nu are nici i-r. s. nll e numai contra firii. ..F 1r A Lt+ cAnanga iupAp.:etui cr. ace$ti nruguli ai i. ?rni:inlrd in aceasm.'ezcrt ia niii'r.prin c_are lucreazl toati polta vrajmagd ". Ne trebuie insii cd."pi impotriva iui Dur. pentru minte este addnc cie intuneric.:eiis)li. un sfert rogii.252.. Avea trdndafiri albi gi rogii. iii g.lici o concucere 'l A cai iegiii:9i. intregi ia nlir:rit gi la rrup. Se vede cd.ft inai rnult.i inceiui ne vom idmuri cu guvoiui intretriiiior acestura.oeci in raspuiidcre .tdcire gi nu prind dec6t stricdciunea . ' Sf..inrea i Sau I.JN CAi-I.::[:.

Deci 25oh probabilitate pentru cdte una din doud pozitii pure. sau "Legea disjuncliei caracterelor pdrintegti in hibrizi". pentru cele doud caractere de trandafiri. Deci acegti factori ai caracterelor specitice dau. Universitetrii. 2 ldem. intre ei.p. care mai pe larg zice. numdr-coroanI. iar desfacerea elementelor in generafiile unndtoare. toli hibrizii din int6ia generafie sunt asemdnEtori. cam aga: 1 Fig. gi de asemenea 9i proporfia l-2-1. ce nu se deosebesc dec6t printr-un singur caracter. comprimat in celule de inrnullire paterne qi rnaterne. 1930. "CAnd se incmcigeaza doi indivizi.ie. coroan6-num6r gi coroand-coroand. . in procesui de fecundafie. fie cd prezintd un tip intermediar intre al celor doi pdrinli (amestec).l6l. Ren6 Jeannel. Acegti hibrizi. dau ca urmagi un sfert de indivizi de tip patern pur. avea sd se cheme disjunclie. A$u se ivi prima lege a lui Mendel. un sfert de tip matern pur gi o jumdtate de tip hibrid. 165."2 Rezultatul acesta ne duce totodatd cu gdndul gi la cel mai simplu calcul de probabilitate. p. gi aruncAndu-le. fie cd se asearn6nd numai cu unul <iin pdrinfi (dominantd). probabilitatea lor de cddere va fi: numdr-numdr. Cluj.EREDITATE $I SPIRI'| 215 Imbinarea caracterelor rogu gi alb avea sd se cheme oonjunc. l. Curs de biologie generald. Ed. Diagrama hitrriciani i. Caci ludnd doud monede. gi 50% 'Dr. Situalia redusd la fonnula de proporlie ar ii i-2Caracterul sau culoarea se vede cd e un factor care se aiIf. disjuncfia etrernentelor parentale.

spre marea ]ui mira. incrticiqS. Sd vedem ce se in'tArnpld c6nd :re lrrcrLrciqeazd Si se rnogtenesc mai multe caractele deodatft" Caci klendel.. op.. Diagrama hibridarii la mazlre..c. Deci.\ci nu mai avea! ca la trandafiri.Ariidir Ci. Ei-al patrulea. cAci a ciipdtat patru soiuri cie rirriz[rc. Vor.ia netedi. nurrrai riazdre cu boabe galbcir..: 'li cu coa.rbe galbene gi neiecle g! url alt stli cu boahe verzi gi zbAr:cite" .ereche de terrneni: dominan{a pi recersivitatea. ai treilea. Exact proporfia l-2-1. intr-a dcun genera[ie.e..iere gi de-a le irece in .i:ifz3\/'rit. in cazul cdnd parintii se deosebesc prin douS caractere. Jeannel.l:-lltil l.Jaractcre.i:turi <ic rnazai'i: urir cu bcl.:r'ocirea de cefactL'rc galben^-neteriii si: dr:rrede$te don:inantfl asupra prerecirii verde-zbarcitir.otE^.irca uiiilr i:*rai-'.rAnd toate boabele de toate soiurile 9i simpliiicdndu-le cu un divizor comun.. Inghifirea aceasr. a otrlinut recolta la a treia generafie in proporfia: 9-3-3-1" sau grafic a$a: Fig. a cdpdtat. penrru flecare soi ln parte cAte o pereche dt: . . l. galben zbitrcit.dt&iu . gi-e afiritil ochii la mazf.li ins.mazdrea galbenl a ?nghilit nrazdrea verde."ii iiiia oar^:ic. nr-i nuinr. qi ?ndaraptarc:a in urri'b:'f.:i) ci:p . i-'i-rlorl. o sir-rguri pereche de caractere deosebitoare. p.'ts-. cit.v.sivitat*i:.a n-a scdpat nenumiti. itq$< . ln a treia generafie mirarea i-a tbst qi mai mare.. toarnrra..ii :.iLe er ii r-':i-.7_: 2t6 L ARARTTA inapAneTtni probabilitate pentrr-i pozifii mirf.trir.irnbr'li pAnir ii. NurnS. altu. 167 . Mazii:ea "/. Se vede ci s-a intAmpiat (:eva ca in v'isul lui Faraor. Eob(nu uctr-c9 ri l.' <-a$^.. Dominanta ar fi iiisu. ci eiou6.. Sd nu uitdnr cA intre trandafiri era numai un singur caracter deosebitor: culoarea.l verde pi ztrArcit.re.ndu-le polcnizarea. p. vercie neteci cu cl patd galbenii.3. + v:"er!le: iar slibiciuriee. trebuind sd vadd $i clc qic tnanclaiiri.: unnl gii]ben gi ncted.t. ci a prilejuit incd o p. i.t*r:t rie-r. ' R.. $t to'..il i-a clai rnti .^&-o-o.2. : .re. .-' nrtl^t-ire...bind d.

in numlr egal. trei combinafii asociafia galben gi zbdrcit. 16 combinafii deosebite. . ln cifre 4x4:16 . cdte combinafii posibile exist5 intre caracterele pf.pp. 8 feluri de celule sexuale gi 64 combinafii de oud fecundate. 9+3+3+1:16. . <<Fiecare pereche de caractere se desparte in mod independent gi hibridul forcneazd astfel atAtea feluri de celule sexuale. $i aga mai departe.7 EREDITATE $I SPIRIT 217 "Cum se explicd aceastd proporfie 9-3-3-l ? Foane simplu: dacd se admite ci cele doud caractere ale fiecdrui parinte sunt independente gi cd disjunclia se face in mod independent in celulele sexuale ale dihibridului (se zice <<dihibrid>>. verde gi zb6rcit. care vor apdrea ca 8 tipuri distincte. cdci determind caracterele: galben 9i neted. . verde gi neted. galben gi zbdrcit. 9 combinafii vor reuni carac- eie vor inthliga cele patru combinafii de factori.rinfilor. socotind factorii gi dominanfa avern: "Experienfa a dus la a doua lege a lui Mendel. "Celuleie sexuale ale dihibridului vor fi deci de patru feluri. sau legea disjuncfiei independente a caracterelor in hibrizi. 168-171. >) "Trei perechi de caractere vor determina prin disjuncfia lor. Aceste patrul feluri de caractere se vor forma in cantitdti egale. in virtutea dominanlei caracterelor ins6. in proportia de 27-9-9-9-3-3-3-1. gi vor produce. trei combinalii vor reuni caracterele verde gi neted pi abia una tipul verde gi zbdrcit. t ldr^. care terele dominante galben gi neted. fiindc6 pdrinfii se deosebesc prin doui caractere). Pentru patru perechi de caractere vor fi 16 fehni de celule sexuale gi 256 de combinafii posibile"r. in patru feluri de celule sexuale femele gi patru feluri de celule sexuale mascule. iar grafic.

despre care avea sd se spund mai tArziu cd nu sunt decdt o aplicare a legilor probabilitaliir. care. mai ales pe la facultd. 2lbidem. Pe cunogtinfa asta se intemeiazd selecfionarea gi gasirea de noi soiuri de rase. 1944. Aproape nici nu bdga de seamd cd descoperea legile ereditdlii. osteneald pentru care a fost incununat cu premiul Nobel. A lNicolae Mlrgineanu. Viala prin urmare are o matematicd. prin toate universitdlile lumii. a pus bazele geneticii moderne. il cheama Thomas Hunt Morgan. de aceea americanul nu trebuia sd agtepte cu anii. Cdci o schimbare in factorii ereditari se resimte in intregul organism rezultat. Are 9i dugmani. Universitafli.p. chiar gi intr-o gradind de zarzavat. decAt tot legile calculului probabilitefii2.Ed. Se inmulfegte foarte repede. incrucigarea lor a dus la constatarea cd gi gdngdniile se supun aceloragi legi ale ereditSfii. Drosophila s-a fdcut vestitd. anume conjuncfia gi disjunclia caracterelor in urmagi.ile de medicind. de la 1910 incoace. gdsite de Mendel. Musca se cheamd Drosophila. amlgit de mazdre gi rdtdcit prin biologia generalS. Psihologia persoanei. .218 cAneRsa ivpAnATmr CdlugSrul nostru. ca Mendel dupd mazdre. neaflStoare la pdrinfi. II. gdinile gi alte ordtdnii au confirmat gi ele cd legile ereditalii _animale nu sunt altceva. deci o explicafie gi astfel se poate interveni in variabilele ei. ed.. totugi cu gAndul se inalfd de la ascultarea cu sapa la tainele ascunse de Dumnezeu. O MUSCA PzuCINUIE$TE PREMIUL NOBEL agtepta de la un an la altul poate un cdlugdr. ajutat de-o mus cd. dar nu poate un american.149. incdt e pomenitS. Intdmpl6ndu-se mai multe varietdli de Drosophild. gi egaleazd cu un nou caracter dobdndit. o musculild de ofet. $oarecii. fiindcd nu are multe zile de trdit. Cluj. cu insuqiri anume cdutate.

au rolul sd nascd gi sd organizeze caracterele generafiei urmdtoare. care condifioneaza caracterele individului. ajutat de unelte gi colegi. Iatd forma gi secliunea unui spermatozoid de om. ci energie. op. intr-un mod care exclude indoiala. I J. evident cd ea trebuie cdutatd in structura celulei. nu explicafii. Le-ag numi "geneze". Cdteva taine ce ne intereseazd.. Rostand. CU SFIALA CUVIINTEI nofiuni de embriologie ne ajutd la addncirea in infinitul mic biologic Ai ne apropie de explicarea multor Sd ne apropiem de om. care nu mai e materie. fiindcd orice fiinfa vie.mAne de vdzut pAna la ce mdsurd se va ajunge la intervenfia in organizarea viefii. cdci. Les Chromosomes. a ajuns sd stabileascf. precum in materia moartd. Jeannel. electronul. cd elementele ultime. avem infinitul mic.uitoare e formatd din celule gi provine dintr-o celuld unicd.62. cit."r Americanul cu musca nu s-a mulgumit numai cu studierea caracterelor exterioare. aflStoare in nucleul celulei germinative. in cazul nostru. chiar p6nd la neingdduita disociafie atomicd. ajutdnd intervenfia in constitufia materiei. A ajunge la o explicafie. e tot una cu o cufundare in infinitul mic viu. Teoria atomicd in fizicd s-a dovedit suficient de explicatorie. ci a cdutat sd pdtrundd mai ales in mecanismul cauzal sau genetic al ereditatii. botez6ndu-le a doua oard.EREDITATE SI SPIRI-T 219 TEORIA CROMOZOMICA Cele de pdn6 aici sunt experienle. in care trebuie si fie agezali toli factorii ereditari. dupd Geneticd. p. p. de care depinde ereditatea deosebitelor caractere. sunt pdrticele infinit de mici pe care le-a numit "gene". "Dacd o explicare e posibild. Drept aceea. dupd R. fErd sd gregesc. 173. rezultate din imperechere. . in ce privegte insd teoria cromozomicd in biologie rf.

{PARATIEI t(&f $. Se compune din elemente crornatice: crornatina gi nucleolul. 'Acestea au fost datele Geneticii pdnd in perioada 1946-1950 (n. numite cromozomi. de lungimi variabile. granulele de cromatind se unesc Ai formeazd un ghem cromatic ce se va segmenta apoi in filamente independente. op" cif. Cand celula se prepard pentru diviziune. in procesul fiziologic al fecundafiei. p. 18i.te CL.r Aceste granule infinitezimaie sunt "gene"-zele din Geneticd.224 CARAREA II\. plus unul stingher. Mai este si un cromozom cromozornul nedezvolt atY . care determind sexul. I tO rt3. sucul nuclear gi membrana nucleara. gi din elemenle acromatice: linina. ..n. Cromozomii se diferenfiazf. totugi in perechi carn egale. Ren6 Jearnel. Aceqtia la rAndul ior sunt alcatuili din granule nurnite rnicrosomi sau cromioli.). agezali in giraguri ca zalele intr-un lan1.Ibox.2 Perechile au forma urm6toare: X $ fA .tl h illt GFltrr'fft Dr. numai in procesul de rnaturafie al fecunddrii gi se pot numdra 23 de perechi.

pe cAnd celulele sexuale mature n-au dec6t un singur stoc $l). I in jurul sperrnocentrului s-a dezvoltat un astru: ICem. Asta insemneazl. cum s-ar pdrga.EREDITATE $I SPIRIT 221 In sumd totald avem pentru spetra uman6 in zigot (oui fecundat) numd. ele sunt celule complete.i de celule. cE toate celulele corpului sunt formate dintr-un stoc dublu (2N) de cromozomi. iar celulele corpului sunt duble (diploide)r.exact cAfi are gi buruiana de tutun. spre ajutarea ?n1elesului. pdtmnderea spermatozoidului in ovul la nivelui conului de atracfie dup[ ovulului. Diagrama fecundaliei la echinodenne: A. p. ddm o diagramd a fecundagiei la echinoderrne.rul de 48 cromozomi . Aceste celuie sexuale nu sunt jumata. l8l. 6. {|F . dup5 fazele caracteristice gi cu multd simplificare a elernentelor: Fig.

fiecare pereche fiind constituitd dintr-un cromozom patern gi unul matern. 7. e bine sd urmdrim cu de-amdnuntul aceasta simfonie a infinitului mic biologic. I. F. E. pronucleul mascul complet dezvoltat s-a alipit de pronucleul femel iar cei doi spermocenffi fii se gdsesc situali pe prelungirea planului de alipire a pronucleilor. formarea nucleilor fii. H. lui Fig. cromozomii masculi gi femeli s-au diferentriat in fiecare pronucleu respectiv (profaza): G. C. . La mijloc oul fecundat. Ajungi pdnd aci. fiecare cu cdle 4 cromozomi. form6nd trei perechi (I. cei 2 spermocentri. Sus gamefii. ardtAnd pisfrarea stocului 2N a cromozomilor in fiecare celul6 fiica. Spre ajutorul infelegerii d[m in desen geometric diviziunile stocului de cromozomi in procesul fecunddrii. doi paterni 9i doi materni (dupe Boveri modificat de Drdgoi: Istologie p. emigrarea a cdte o jumitate din numlrul total al crornozomilor spre polii opugi ai oului (anafaza). mascul gi femel. II. Schemd arltdnd constitufia stocu- cromozomic in fecundare. ilI). cu 2N cromozomi. disparilia membranelor pronucleilor gi dispunerea cromozomilor la ecuatorul primului fus de segmentare dupd ce s-au divizat in sensul Iungimii lor spre a-gi dubla numdrul (metafaza). rezultat din unirea celor doi gamefi.221). D. fiecare cu cdte un aster propriu s-au indepdrtat intre ei. Jos divizia oului. fii. cu un numar N de cromozomi (3).7_- 222 cARAREA ivnana.lrei transpunerea nucleuiui spermic in pronucieul mascul gi dublarea spermocentrului.

adicd 8 feluri de gamefi.. cu stocui 2N:6. avem deocamdatd recunoscutd situaJia: (w *) ) l.Socotind cu totalul cromozomilor in speta umanA. 8.{.. + =N+X(mascur) [. deosebindu-se prin calitatea lor eredirari.eiuieie corpului cuprind stocul dublu (2N) al cromozomilor. p. fie cel matern clin fieca-rc pereche. /ru r) [r* = N+x+x (femera) . in exemplul acesta. Sus. pe cdnd ceiuleie sexuale cuprind numai stocul simplu Ctr:23 de perechi +X sau Y).) Potrivit acestor date. Ou. accentudm cd in genul uman toate c.EREDITATE $I SPIzuT 223 Fig. 181. Ei numErul cromozomilor trece de la 2N la N (reducere numerici).") \2 ) 2 \ . Schema ardtAnd disjunctia cromozomilc'r in momentui maflrafiei celulelor sexuale. exista deci I combinatii posibile de cromozomi in gamefi. Perechile se orienteazi insa variabil in fus. prirna diviziune dc maturalie: cromozomii $atern gi mateni) ai fiecdrei perechi se aldtur[. aga ca gamefii fios) primesc fie cromozomui patem. Jeannel op. 31. . Spermatozoid. cit.. {It. Ovul. pl.

zicdnd cI cromozomii n-au o ei . Dupd cum se vede aievea gi dupd cele de p6nd aci. Grafic ar fi aga: ' Idem. Totugi ei rimdn datori cu explicarea multor taine gi nevoi arzdtoare. pe care nimeni nu le-a v6zut in stare vie. se reconstituie in elemente absolut identice la fiecare diviziune celulard gi cd numdrul cromozomilor. de vreme ce copilul e o sintezi a celor doi plrinfi. care desigur altereaz[ dupa moarte structura substanfei vii?"r Mai c6rtesc unii zicdnd cd observafiile valabile pentru o musctr nu pot fi aplicate cu aceea$i valabilitate gi rigoare omului. o sintezd a celor 4 bunici.{ \2 rj ) N+X+Y (mascul) "Latoate acestea unii bagd de vind. Ereditatea ar fi repetitia p[rintelui in fii.r Iar cAnd apare gi cromozomul nedezvoltat Y. pp. . gi care nu ies la iveald dec6t prin artificii de fixare gi de colorare. Adicd: pe mdsurd ce cregte numdrul ascendentilor in progresie aritmeticd.174-175. EREDITATEA. Nimic nu demonstreazd .224 cARAREA iupAnATre. in aparentd acelagi in fiecare celulS a corpului.pentru ei constanfd absolutA. : * l. impragtiati in sucul nuclear.m. Aga e firesc.cd cromatina. diferenfialele persoanei omenegti. a celor 8 strdbunici. Afard de aceasta oare nu e riscant a te bizui pe realitatea acestor elemente nucleare. mdcar gi numai pdnd la un loc. \2 / ") . absolutA. Bund e frAna oriunde. a celor 16 strd-strdbunici g.a.d. am avea: ('9. e totdeauna riguros constant. MEDIUL $I DESTTNUL Acegtia sunt factorii de cdpetenie care confi gureazd. pe care numai partizanii teoriei cromozomice sunt in mdsurd sd le poatd da. in perioadele de repaus. contribufia lor in descendenfi scade in progresie geometricS. fiii repetd pe p[rinte numai cu oarecare aproximafie.

obtinerea fonnei anatomice a organelor 9i a sistemelor. Nu stricd se ne ludm pufin pe urma lor. insd .potrivit infelesului . fiziologie. ritmul fiziologic. armonizare istoric[. Agadar. Care este suportul de transmisie al ereditafli? "Gena" (voi zice mereu geneza). avdnd sd conduci: multiplicarea celulelor. din lanful cromozomilor. anatomie. Geneza e un centru condensat de materie vie. 10. precum 9i durata acestora. previziune. calculul rezistenfelor. acea granulfl infinitezimal[ de cromatine. aPbrarc activ6. Agezarea genezelor in lantul dublu (diploid) al cromozomului. chimie. l12 ereditate dela2 parinti Il4 ereditzte de la cei 4 bunici 1/8 ereditate de la cei 8 strdbunici l/16 ereditate de la cei 16 stra-strabunici etc. Geneza trebuie sI gtie gi sd fac6: arhitecturd. in persoana noastre trdiesc mai multe generafii 9i un numdr mare de inqi. Fig. 9. annonizarea $i sincronizarea functionald cu organismele vecine din competenfa altor geneze. ap[rare preventiv6. etc.deocamdatI. .EREDITATE $I SPIRIT 225 i\ '/z )- Fig. in cadrele teoriei genetice. dupl Jenningsl. armonie muzical[ cutii de rezonanfl.

intr-un anumit sens. sau in rriorno2tolIj...iciu de siguran!6 . $tiind eiemctrte'lc.i ceisialte. ia r6.ndul ei.descriere pe care ne-a fticut-o cunoscuti Psihoiogia persoanei.tiut e faptul cf. . esir: iotdeauna acecagi. noi incepem viafa ca fiin1e duble.5e genezi arc. noi avem dou6 t-eiuri de gen. in fiecare celuld.. irr ibrma desc'risd nrai sii:. lvldrgineanu. siatura. inldnfuite irnpreunf.. Mama ne dd tot materialul (in gerrnene.: i:i iel cir: irnporlant e faptul cd fiecare din cei doi pfu-inli ai nogiri iie iau r:i serie compietd de geneze.i pot urca pAna la cAteva mii intr-un lant cromozomial. cl.o suLrstanld apirrte. te'mperalr. Numdrul cromozomilor e constant.. certea prcfesorulrri li..stfel. ne di tot materialul pentru producerea altui individ. in genezd) pentru producerea unui individ de un anumit tip. o anurnitd . bii-rlog La Institutu. dupd cum am vdzut in ligura 10. fapt care are foarte stranii consecinle. destul de legate impreund in intregime.lennings. Prin urnlare noi surrtem dubli in ce privegte genezele noastre. lar inri:vidirl caru rezultd virre cu o schimbare corespun'r2'-oare ir. Iocui sdu in lan{. degi in anumite privinge...IPAnNTIcI sen.i.imit jucru tjc iriplinir. avAnd acelagi roi cie ind. de alt tip. dou6 persoane. adici ur."-id rcguiat gi invarirrbii.i ea atinsd intr-un aniimit t-el.:rnr. /+. Daci iiila sau aha ciilt ele e distrusA saLr schimbata. iir n. d. in acest chip. De asenieile?.entui .I-ioema sinifbnicA l mrsreruilii perrsoanei. t-recare din rriiiie de genezc r.. tata. legtrturile nu sunt chiar complete. Pe scurt: forrna. ritmul gi durata: astea dau tonul in materie de ereditate..t fi gi nurirerotate. ani. Geneticd din California . Aceastd dubld naturd a sarcinii noastre ereditare are o mulfime de urmdri asupra viefii. s5:rri:tr-r'i.. Fiecare suntem.--piinii.tie cd fiecare fei . sei-i 47. c 1.rnulte de toate. dacd socotim ca num6rul genezelor in cromozomii de om e variabil .Jscr-isd de .r caractelric saie.:zc: fieca. forma nasului.i oine definit6.zi.. riare are o i'uncliune tlil'erita . "\'redrric de . De asemenea se.:zvoiial'ea crganicE. pe de altd par[e. Astf'ej Ciferiteie gciiezl'pr. nurnirui geneze!or din cromozomii constan.i c variabil. Chiar a$a mare minune nu e.si ascuiiarir de &cur-L.re coniplete in ele insele.i. cie la Inslitutui de Psihologie al Universitafii dirr Citg. iri:n ar fi: culoarea ochilor. d. Fiecare din cele Coud lanfuri de geneze confine tot materialul necesar pentru formarea unui individ./ I ?26 CARARLA iTT.i i1:isiniie rn aceiaSr ioc al cromczomilor.

EREDITATF $r SPIRTI' 721 Duplicarea se aplicl fiecdrei pdrticeie din miile de geneze. ca urrnare.i producd o anumitd culoare a ochiului. I)acA una influenleazia crefr:eie. el nu e idiot.ndtor.de a-gi dezvolta in mod normal fiecare din funcfiunile sale. adica avantajul de a fi dubli. Se poate insh int6mpla.lc-a fhcc cr-i prorlucerea pi deterrninarea unei anumite pAryi din creier. atunci aceastd genez6. Diferitele perechi de geneze au funcfiurri diferite in dezvoltare. copilul e pe rdnd. ea singurS.ala produce un creier sirac. De pilda o genezd dc iir... sau dacd are.i astl'ei un irrdivid siupiei. Rdnduiala firii de-a avea doi parinfi.'reme ce geneza de la mamd L:nC':r sL lrroCucd o alti culoaie. inlluentrea. astfel. Activitatea genezelor in dublu este o mdsurd de asigurare. e de la siner infeles. Daca r.r corpr-riui. normal6. in chipul acesta. sau a ochiului. . Acum. sd fie normalS. sau ceva asemd. cealalt5. care vine de ia ntamd.ii lucru are de-a fat:e 5i cealaita. Gencza trare vine de la tata tinde si. fie stupid. ca geneza corespunzdtoare.in loc de una . nici inapoiat mintal. de ia rnarnd. Iriecare fei de substant6 este prezentd in fiecare ceiula in doua doze: pei'ec:hca cle geneze O genr:z5 din fiecare pereci'ie vine de la tatd..zd 9i ceaialta.e'\esc ?n felul lor de a-l 1ace. totu$i ei se deoi. O genezd.r! cuioarea ochilor are de-a face pr rea de-a cloui: Daci una din geneze ale . gefieza Cc'la manri un creier superior gi. ceva ce e bolnav gi infrnn.i functiune. din aceeaqi pereche. iatA poate fl defectuoasd. ':L care incepem viafa.. defectuozitatea unei singure geneze din pereche. Cene. aga incdt copilul e normal.numai atunci funcfiunea respectivd a urma$ului e gi ea defectivd gi. fie leneg. un individ inzestrat. poate produce ceea ce e bun 9i sdndtos. fie lipsit de pigmentalia pielii. atunci tot .rir cic la '.. individul are doul $anse . le are a$a de mici incdt nu pot fi observate. deci ar fi un idict sau un debil mintal. copilul ar fi infirm in funcliunea aceea. preia intreaga sarcin6. nu are urmSri rele. Numai atunci cdnd genezele din cele doud lanfuri. fie inapoiat mintal.na dirr ceie dor-iri geneze are de-a t-ace cu culoarea ochiior. sunt defective adicd atdt cea de la mamd c6t gi cea de la tatd . c. cealalta. dacd ea ar fi singura genezd care ar conduce lucrul. un fapt rie o extremi importani6 trractica: oepi cei or>i mernbri ai unei anumite perechi de geneze au de a indeplini unul pi aceiagi lucru. irr \. nimerite in pereche. Cei doi membri ai fiecirei perechi de geneze au una gi aceea. cu aceia.

Genezele dominante sunt de 3 ori mai numeroase decdt genezele recesive sau defective. T t. Geneza care cregte creierul. in mod latent gi germenul sldbdnogiei. prin care se mijlocegte funcfiunea inteligenfei. dar nu . a fost numita genezd dominanta. care formeazd. .''e* -Oooc ooocoo OoOCtO' N. nl .. a cdrei funcfiune nu se mai mzurifesti.i atunci c6nd cealalt2i e dominantd. e o genezd dominantd. organui qi-i conduce funcliunea in condilii normale.poate sd apard in urmagii lor.150-151. pp. gi deci produce prostia.. e ldmurit cd asigurarea pe care o aduce constituie rafiunea biologicd pentru care avem doi pdrinfi in loc de unul.7_=- 228 cARAREA ltrcAnegEt Socotind dublarea genezelor in aceastd lumin6.. vor avea inteligenfl normald ca gi mama. e o genezd recesivS. -lr. cu ambele geneze normale. op. a fost numita geneza recesivA. iar geneza defectuoasd. Copiii. care . copiii vor fi hibrizi. rezultali din atari pdrinfi."l MBCANISMUL EREDITATII SA ingir[m cazuri de ilustrare concretd. Figura 1 1 ilustreazl. adicd vor prezenta o genezd dominantd gi alta recesivE. 1. cum se lucreazi ereditatea: "Presupunem un tatd sldbdnog la minte. iar aceea care-l impiedicd." G aDto tD<Daa2 lvl. In conformitate cu legile probabilitigii de la baza mecanismului ereditelii.ndoud genezele privitoare la inteligentd recesive.. Geneza normald. cazul. Mdrgineantr. insemneazd cd geneza dominantd igi manifestd singurd acfiunea. Cum insd caracterele genezei recesive nu se manifestd decAt atunci cAnd ambele geneze sunt recesive. cit. gi o mam5 inteligent5.cum vom vedea indat6 . atdl numai cd ei poartd cu ei. cu am6.

re copil. adica inieligeliii sau sAnatogi fizicepte. cele 4 permutari pot fi reduse la urmdtoarele 3 combindri: odatd numdr-numdr.l 1). * T ffi4 Presupunern acum cI un urrnag din prirnul caz. se clsbtoregte cu o part€ner[ (partener). sAmburele stric6ciunii in structura lor geneticS. atat numai cE am2ndoi poartf.. Cei doi bani pot cddcra . ou o genezd recesi" t) mogtenire. adica 4 posibilitiili de aranjare. la fel. am6ndoi c5.4 perrnutari 9i 3 combindri.. Figura I 3 ilustre azd cazul: T datOC4 {€. cealalta jum6tate vor avea numai o singurd gene'zd. se face rnare gi se cdsdtore$te cu o partenerd care are doud geneze recesive. (fig. gi odatd coroan5-coroand. vor fi pro$ti. :rlr cazului c6nd arunc[m dr:i bani deodatd. {.rin{ii sunt normaii. ?tt confbrmitate cu iegile plcbabiiitetrii. numdr-coroand.numdr-numdr. Potrivit legilor probabilitdfii. care. EOQEQ 3t33tZ b -*36#t q ----Q t-eoQ F v OCO A tDdrY r .or avea ambele geneze recesiv€. voi$ avea . deci.ER. coroand-nurndr pi coroailii-cciroanS. recesivi gi astfel vor fi degtepti.EDTTATE $l SPIzuT ?29 Presupunem acum c'6 un at:. etc. cu o singurd genezd recesivE.curl aln orlz'-rt .DG#€ ffi 4L. intrucdt defecfiuniie rru sc rnanifestd. de 2 ori nurndr-coroand sau invers. $i. Figura 1 2 ilustre a'zd cazul: tl'M O--er& 6d}-e eFe uFr€Q@ {F. sau 4 perrnutSri" intrucdt ordinea nu importi. aD-it-{. ci numai faptul dacd un element e cei putin diferit. are tot o singurd genezd recesivE. jumdtate din urmagi '.

.ceea ce. recesivd gi alta dominantd.--> t)1] aO ff C. Presupunem cd individul b.. cu ambele geneze recesive.. dar avAnd o altE pereche complet recesivd. vor fi normaii in amdndoud privinfeie. in manifestdrile lor. a--. Doi p6rinli idioJi. se pare totugi cd artista a avut dreptate. LJrmagii acestor doi pdringi. gi niciodatii coroand. care in ochii ei trecea drept cel mai degtept om din lume. Se spune de asemenea cd Shaw ar fi respins oferta. altui defectiv in altd privinfd.tn t.D t--.. ca lucrurile sd nu se petreacd pe de-a-ndoaselea gi copiii sI mogteneasc6. un alt copil (b) idiot. dar altfel. in credinfa cd urmagii lor vor avea inteligenta lui 9i frumusefea ei... vor purta in ei sAmburii ambelor defecte. dand 25Yo din urmagi pe de-a-ntregul stupizi. in aparentd normali. la un recurs. Figura I 4 ilustre ezd cazul: T -te -1t -aD--. gi doi copii (c.a- . pot pierde. cu multi atentie fa!6 de ideile genetice.. . e perfect natural.. din scltema de adineauri. cu ambele geneze ale inteligenfei recesive. atAt in aparenf5 cAt .230 cARAREA itrrpAnATni Avem astfel un copil (a) complet normal qi in aparenfd gi in fond. deci fdrd putinfa de t[mdduire. inteligenta artistei gi frumusefea lui Shaw. temdndu-se. a scris lui Bernard Shaw. unul defectiv intr-o privinfd.-araar. propundndu-i sacrificiul de a-l lua in cdsdtorie. Judec6nd dupd caztil de adineauri..--- .. ca gi primul copil. Se zice cd o artisti din Holywood. in conformitate cu aceleagi legi ale probabilitdlii.ndtogi. nu pot avea decdt tofi copiii idiofi . privitoare la regenerarea rasei omenegti. se cdsdtore$te cu un pafiener cu arnbele geneze corespunzdtoare normale.3 . adica cu amAndoud genezele dominante. Un ban ale c6rui am6ndoud fefe sunt leu. gi care. fiind astfel cei mai frumogi gi mai degtepli din lume. cetatea filmului. dar in fond numai pe jumdtate sd. adic5 in cdsdtorie.i in fond.d) cu cite o genezd.. nu poate cddea decdt leu.

de pildd aga: t c.aga cum a ardtat Th. Dar lucrurile se pot intAmpla gi intors.. fErE insd a fi defectivi la unele gi aceleagi geneze amAndoi deodatd. se ridic6 . t. ei sunt deplin normali.t o-o '|' Cdt de binefdcdtoare e orAnduirea cd inmullirea noastrI se face totdeauna prin unirea genezelor a doi pdrinti se vede gi din schema urmdtoare.) o..a. lt o.. intr-adevdr num5rul combindrilor ce se pot face cu cele 24 perechi de cromozomi. dar pe plan de manifestare reald. Morgan . H. "23r3 I In lumina exemplelor de pdnd aici.de determinare a configurafiilor biologice sunt nespus de multe.D ea -1.? lllll ttao La It 4n.gi astfel . putem trage concluzia cE posibilitdfile de grupare a genezelor . cazul: c. Figura l6 ilustreazd.la astronomica . copiii poartd sdmburele tuturor defectelor pdrinfilor. in mod latent.I EREDITATE SI SPTRIT 231 Figwa I 5 ilustre azd caztil: O. t. in care pdrintii sunt defectivi intr-o serie de geneze. arOar. Ele sunt aproape infinite.D .

asta e descalificare 9i rugine. Autorul vietii gi al legilor ei e Dumnezeu. supus6 simlurilor. pe care gtiinfa. a$a cum e. in adevdr. "Cel ce gtie mult. Omul. ca o icoani perfect inchegatd.. in definitiv. pe acela consecvenfa gi adeverirea teoreticl il duc pane in sanctuarul religiei. gi totdeauna o vinovdtie. cei ce se mlrginesc numai la cuno$tinfa unilaterald. in ochii savantului unor indepdrtate vremuri viitoare. sd presupunem ca fapt implinit. insd a gti putin. procesele lumii. gi nu altele gi. gi nu se supune altor legi ? Iat[ nigte intrebf. Iatd insd o intrebare.ceea ce pdlesc numai peticarii gtiinfei. are tocmai limitele pe care le ff€. fiindcd realitatea vie. nu e totdeauna o vinovdfie uneori e chiar virtute. printr-un act suveran de alegere din infinitul . universul a ajuns sd fie cunoscut. cu adevdrat. nu se explic6 suficient. de-a putea intruni intr-un sistem inchis toate relafiile gi cauzele care compun fenomenalitatea lumii. gi indeosebi omul e socotit mai mult numai din partea lui materiald. gi a face gdlceavd ca gtii totul. incdt gtiinfa a ajuns a cunoagte toate legile care guverneazd. exterior lumii. cd am impins consecvenJa cercetdrii aga de departe. analizelor gi microscoapelor. gi care a creat-o din nimic. incdt imping6nd intrebdrile a ajuns sE dea de limitele cunoagterii gtiintifice. de ce ciclul inchis. gdsindu-le. e din ce in ce mai necunoscut.EREDITATE $I SPIRIT ZJJ fi cuprinse gi gtiute absolut decdt de Cel ce a creat viala din nimic.ri cdrora gtiinta nu le va fi dat rdspuns. pe care gtiinfa a izbutit s6-l ob1inf. in momentul acela va fi rdmas totugi o intrebare cdreia gtiinfa nu-i va fi rdspuns incd. dar totugi strdbdtdnd-o. cdreia ii rlspunde religia. gi anume: de ce universul are tocmai forma pe care o are. in desfdgurarea timpului. de ce lumea este supus6 tocmai acelor legi. gtiutorul gi susfindtorul lor. De aceea se gi intAmpll atilta g6lceav6. atunci cAnd afirmE fierbinte existenta unui Dumnezeu personal. Sd mai presupunem cd spiritul teoretic Ai-a sdrbdtorit gi acest ultim triumf al lui. De aceea. inevitabil ajung in infunddtura aroganJei care nu gtie nimic . nici mdcar la cap[tul ultim al cercetlrilor sale. in intregul lui. fdrd referintd gi la autorul ei. le-a stabilit. care e Dumnezeu. nu gtiinfa omului. oricare. gi cd. Realitatea. pand in ultima lui taine. A nu gti gi a recunoagte aceasta. ca un ciclu inchis de relafii.

pp. cdt gi in infinitul mic. 1945. vine sI mdrturiseasci nu numai relativitatea spiritului gtiinfific ai nu numai insuficienfa sa in fa1a ultimelor probleme ale speculafiei. este aroganta gtiinfific6. fbrd indoial[. gtiinfificl gi religioasd.92-93. Bucuregti. gi.ba nici mdcar sd nu gtie cd e urmdrit cumplit de microscoape. at6t in infinitul mare. raze. o conduce gi o susfine cu iubire. reaclii. asupra cEruia se intinde ancheta gtiinfific[. in adoraJie pentru Fiinfa care. ca sd fie cunoscut indeajuns. ftrd sd hebuiascii a mai inghesui Genetica la collul neputinJei cu urgia intrebdrilor. LEGILE $I FARADELEGILE Dacd gtiinfa ar putea prinde momentul cdnd apare in pdrinli o genezd defectivf. Ni se pdr€. adevdralii savanfi nu le practic[ niciodatd. numai cdnd ar fi posibili examinarea pe viu. ca sd se prind6 momentul gi imprejurarea cdnd o cromiolS sau genezd domi' Tudor Vianq FilosoJia Culturii. dogmatismul ei ingust gi miop. Ceea ce insd trebuie combdtut. vicii pe care. cu iubire penfiu aceastd unicd formd a ei.234 cARAREA h. se transformd chiar in ardoare. Se poate vedea . a creat-o. Cele doud atitudini.pentru cine vrea sd vadd .pAMTreI posibilitalilor. prin urmare. in lumina analizelor de pdnd acum. ani de-a rdndul. Aceasta. stAnd in afard de lume. ln marele cadru de mister al lumii. atitudinea gtiinlificl poate continua s[-gi dezvolte valorile ce-i sunt proprii.. ar insemna pentru ea un adevdrat triumf. un interval de vreme. depd. Publicom.gegte limitele gtiinfei pozitive."r Pricepem prin urmare. Chiar numai factorui ereditdlii.cd un atare chip de-a rezolva gdlceava intre gtiinfd gi religie nu presupune nicidecum o renuntare la atitudinea gtiinfificd. dincolo de biologie gi probabilitate. in simf pentru misterul. care-i inconjoard domeniul.Ed. cd problema ereditAlii mai are un capdt. ferd ca experienfa sd stinghereasc6 insul de obserwafie cu nimic. de altfel. cu afinitate. cd spiritul de consecvenfd gi veracitate dit cu ultima adAncime. . ci mai mult dec6t atAta. in mersul sdu obignuit de viefuire . zi 9i noapte.

alt american. cE inilia pe Moise in tainele ereditifii nu este nici o mirare. IatE Genetica modern6. GENETICA ACUM 3.cinstea primejdioas[ a liberEfii voinfei. decdt teoria cromozomicd modern6. intmcdt cine poate sd cunoascd mai bine omul.EREDITATE $I SPIRIT 235 nant5 devine o genezd recesivd. printr-un abuz de libertate. de Mdntuitorul insugi prin revelatie. aduce infirmitatea in fire.ile ulterioare de dezvoltare. intru atdt zicem cd pdcdtuiegte. Firegte. pdnd la formele rFapte 17. Pdcatul deci e cdlcarea legilor viefii. francez de bagtind. fbrd sd stinghereascd libertatea de migcare a omului. in condiliile absolute ale cunogtintei nu e decdt Dumnezeu. Fapta aceasta are urmdri. gdndite de Dumnezerr. acum 3. izvorul gi suslindtorul a tot ce se migc6. gi.500 DE ANI Cu toatl mirarea multora. Dumnezeu l-a prevenit pe om gi-l previne mereu. igi primejduiegte viafa sa. dacd se invoiegte sd rdmdnd intre rosturile sale. viefuiegte dupd fire in toatd libertatea. tr5iegte gi existiir. a dat omului legile viefuirii sale gi puterea de-a vrea sau a nu vrea sd le respecte . intrucdt indici 9i factorul primordial al ereditefii . textul deslugegte problema ereditdlii mult mai bine. Nu e nici o mirare: Iisus avea conducerea spirituald gi inainte de venirea Sa in trup omenesc.Dumnezeu: mobilul. dec6t Cel ce l-a fdcut gi i-a dat legile viefii ? CuvAntul acesta rlmdne adevirat chiar dac[ Dumnezeu ar fi fdcut numai prima celuld vie 9i in ea ar fi comprimat toate posibilitii. impotriva firii. nu se va intAmpla niciodatA ca gtiinta omului sd ajungd in condifiile absolute ale cuno$tinfei. Dacd insd omul nu vrea sd rdmdnd in rosturile firii. atunci igi viciazA libertatea sa. Pe urm6. documentul exist6. gi la inceput preot . . fiindc6 gtie absolut.om de impresionanti sintezi a formelor culturii.28. De aceea. Deci. ci merge impotriva legilor viefii.500 ani pe muntele Sinai. care cunoagte desdvdrgit totul. cu oarecare bunlvoinfi. intrucdt omul viefuiegte contra intenfiei lui Dumnezeu. datd in nucleu lui Moise. Cam a$a cerea doctorul Carrel .

dacd nu El are de adus in viafa . 10. Dupd teoria cromozomicd. de unde nu erau.. sau dupd care legi ? Sau rnai pe larg: prin ce imprejurare. inainte de a exista ca persoane pd. gi se inseamnd gi in sdmdnfa sa. Legile viefii sunt legile Creatorului. Deuteronom 5: 9. Domnul Dumnezeul tiu. in cazti cdnd ii calca legile. apar in cromozomi.Si MA milostivesc pAnd la al miilea neam. fdrd o semnificatie neinchipuit mai largd pentru aducerea gi conducerea personald a fiecdrui om ce vine in lume. toate migcdrile lui. vdzurdm cum apar genezele recesive in urmagi: dupl legile ereditdlii. Toate faptele omului. care pedepsegte vina pdrinfilor in copii pdn[ la al treilea gi al patrulea neam . prin ce accident. independentd gi anterioard procesului ereditalii. genezele recesive apar in ascendenti in chip independent. incd nebdnuite de noi. gi cu aceasta i9i trage urmagii sub povara ispr[vilor sale.236 cAnanpe lupAnATrEr prezente gi viitoare. pentru o eventuald progeniturd ? Ca sd rdspund pe scurt. neavAnd termenul. sunt Dumnezeu rAvnitor. existdm ca gdnd. Dupe textul Scripturii e clar cd toatd recesivitatea apare in pdrinti pe unna vreunui pdcat. nu dupa legile probabilitefii. dar prevenindu-i cd. nu poate da rdspunsul la intrebarea: cum au apdrut in ascendenfi genezele defective. aceste granule infinitezimale degenerative gi cu urmdri dezastruoase. in aceasta creafie conlucrd cu pnrinlii pdm6ntegti menajdndu-le libertatea. cdtre cei ce Md iubesc Ai pdzesc poruncile Mele. Dacd va Dumnezeu e cu at6t mai mare. pdcituiegti impotriva lor. fi fost creafia ag4 Stdruim asupra faptului cd Iisus e creatorul omului gi ca gen aparte gi ca persoand indeosebi pen6 la sfhrgitul wemii. nu scapi fdrd mustrarea lui Dumnezeu. Deci. calcd viala propriilor lor copii. . nu ne mai tocmim. care nu sunt altceva dec6t legile probabilitafii. $tiin1a. ca intenfie a lui Dumnezeu. cd Dumnezeu n-ar avea cuvdnt in biologie gi cd venirea lui Iisus la nunt5 ar fi numai un simplu fapt divers. ci dupd legile care atArnd peste fErddelegi. Eu.mAntegti.pentru cei ce Md urdsc. Cine gtie. se inseamnd undeva. intr-o nevdzutd carte..

incdt numdrul clferd lor sd implineascd toate posibilitdfile de configurafie cAte ie structura noastrd genetice ? De faptul cd suntern oarecumva anteriori falA de forrna noastr6 pamAnteascd. in linie directd. Dumnezeu ne spune.EREDI'|ATE $I SPIRIT 237 p6mdnteasc6. Suntem prin urmare de obdrgie spiritualS. invdfAndu-l pe Ieremia.nd acesta incerca sd se apere de misiunea cu care-l rostuise pe p5. intre ceilalfi fii ai lui Dumnezeu gi frali ai nogtri. iar in linie colaterald se ingdduie abia la depdrtarea gradului opt: in spiritul teoriei q t L- . Astfel. 5. atdtea feJe omenegti. ftpturi spirituale.mdnt: Ieremia I. putem infelege gi unele norrne de drept bisericesc.. ca de pilde oprirea cdsdtoriei intre rudenii.. inainte de a te urzi in pAntece. in fluviul timpului. cdsdtoria e opritd la infinit. c6. trimise vremelnic intr-o inchisoare de carne gi oase. te-am sfinfit gi te-arn rAnduit prooroc printre popoare. la rudenia de consAngenitate. gi implinind un '"destin. DISPOZITII DE DREPT BISERICESC CONFIRMATE DE GENETICA cromozomice.

atunci in copiii lor vor apdrea. nepofi. observdnci degenerdrile ce tre'uuie sd le indure urmagii cdsdtorifilor rudeni.t + -ta-L -oo I ta ' 'i1 t1 .i.7 sau 8 de rudenie se vor casdtori intreolaltii.2 o aro- tl rl ?-. 5. strdnepoli. Iatd de ce Biserica. Dacd se urrneiva girul cds5toriilor cu persoane sdndtoase in privinla aceea. in gradul 4.7_. Unirea averilor a fost pricind de mullt5 bataie tie la Dumnezeu: sau multd bdtaie au mdncat oamenii de la ldcomie.ra- a-. cu probabilitate maximd. . iegirid din rosturile firii.?3 l- ta-e O -tD-t.pdnd intr-al treilea gi al patrulea neam.l '. sau porunca aceasta iralionaii a firii ?n vederea rodirii de copii. NEUROLOGIE $I PSHCLOGIE h:stinctui.cum zice Scriptura . Cand omui se amage$te.insd in stare latentd.tlt . 6. urmagii au toatd aparenfa sanAtafli. pi deci.- 238 cARAREA irupAnAler Situalia transpusd pretarea urmltoare: in scheml eeneticd avea forma gi inter- i33? )t. astfel. in pereche perfectd. cdteva grupuri de geneze recesive . qi incd aspru peciepsit. se transmit in copii. Dacd insd urmaqii. ENDOCRINOLOGIE. *l \\-. nu scapS nepedepsit. infirmitatea fErd leac. genezele recesive ale strdbunuiui.O O- o De la un str5mog primar. declard vinovate asemenea cdsdtorii gi le opregte.urrnare a cine gtie ce pdcate . corespunzdtoare acestei perechi. . genezele lor dominante acopdr int-rrmitatea corespunz6toare gi. ---t t ?22? . are binecuvdntlrile gi primejdiile ei.

'iriaie ic'. mediui encicienn. Toate irnpreund au rost gi influenfi cu deosebire asupra sistemului nervos gi a capitalei sale. Acestea sunt un fei de srrbsianle :hinrice. ia care aJunge instinctui. Printre aceste glande sunt gi cele ce rodesc saminfa cie .r sAnge se mai afla . stanreasc5 la lucru dir'erite organe inteme.rinoiogie. Studiul acestor glancie se cheama encio.. toxine. corpuiui intreg.lla: una inir-. un intreg ccnvoi ncputinle. i:. Ca sE inlelegem aceastd pedepsire automat6 a viciilor. printr'-alte zone ale corpului.EREDITAI'E $t SPizu'r 23!.i vitaminele. nl. microbi gl ceiclaite. s1-. :iecreiend hormonii. si. sai. avem rdsfirate in organismui nostni vreo 7-'r. hoimoni. $i a doua externd. producind celuieie genninative. creierul.iiie ior. sd nrta:a viata plicuta si cli inteies pentru ea .ir: :r-:lularS a fieciru: iesut apal-te. foarte energicd gi netd. apai tulbu. Mai au pe urmd rostul sd stirnuleze func{iune: celorlalte glande. ioc dau ceee ce se numci$te mediui nostru interior. mediul umoral. au o func.rni. precum gi de bunl invoial[ intre ra]iune gi lnstlnct. stricd gi oarecare cunc$tinfe de endocrinologie gi neuroiogie. defectele gi conflictele.itrs al corpului au.om acestea.cu un cu'u'Ant hormonli sui:i egenfii r.ri-..re cieosebire cie ceieialte. Ne intereseazd efectele.rile organice gi funcfionale. Schema urmdtoare ne face sd infelegem care-i cumpdna ce trebuie urmdritd: . secrcl. gi-i irnpinge pe oameni intr-o viaf6 contra t-rrii. iar daci n-o <ie strmuip*!'e cie :ire. IatI cam cum are sd se schileze o relafie de conflict.iune du'. pe lange alte rosturi.'ieiii.r . detenninatd.un fei de sSrud care au rostui sA a_qereascd nen'ii. rigurafie specificd. ile ca b5lbat. Glandele care izvordsc hormonii gi se afld in sectorul cei rnai d. sd. A$a de pildA.i. invioreze gdndirea. acest meciiu interior tre'cuie sd aiba o compozilie normal6. Pentru ca organismul sd funclioneze bine. gi pe acela de a da o con. ale cdror hormoni incd au misiunea sE agereascd gi sii activeze alte funcfiuni. fie ca femeie. :iancie cu secrelie intem6. iar secre."i.

.

. ca mai toate scAnteile. Copiii se reazimd pe mintea pdrintilor. deci dupd fire. la cel dint6i motiv semnalat de ochi. in privinld neurologic6 gi endocrind. altfel cregterea sdndtoasd a organismului gi a sistemului nervos ar fi profund alteratE. despre aceste noutdti gingage. ci. valorile ies din conflictele sustinute. firegte cd rdspunderea cdderilor nu rdmdne numai in seama copiilor.=- EREDITATE $I SPIRIT 'lAl a+L aceastf. tot atdtea po4i de cremene gi iascd in care mediul din afard lovegte cu zrmnarul in mediul dinlduntru gi-l aprinde cu sc6nteile poftelor spre vipaia faptelor. totugi nu poate trece la faptd. ndrile gi gura sunt zone erogene. la vreme. fie c[ ar lipsi infrdnarea. pe rdnd. putem infelege. sau a lui Dumnezeu. Se pare cd in multe privinte gi in multe domenii. iau la fintd capitala sistemului nervos. cdnd insdgi stdpdnirea minlii e coruptd gi cenzura cumpdrata !) Din Apoi. ? Dacf. Schema ne mai pune pe gAnduri asupra unui lucru. degi e fbrd minte. urm6toarele: cd instinctul. sub acliunea ei. Funcfiunile genezice se degteaptd incd din vremea copildriei. (Ce bine ! $i ce rdu. fie cd ar lipsi hormonii. gloanlele instinctului. nu pe vreo cale a lor apafEe. ca. s[ se dezvolte gi sI se agereasc6 intreg organismul gi cu deosebire sistemul nervos.. cd hormonii. Deci hormonii se dovedesc izvordnd cu rost. De ce oare e rAnduiala de-a-ndoaselea. ochii. ci pdrinlii au sd dea seama. t . deodatd se gi reped in poarta forului de judecatd. cAnd mintea nu gtie sE infrdneze unele ca acelea. atdt organic cdt gi functional. fhrd invoirea mintii gi fdre incuviinfarea cdtorva cenzuri. afldndu-se in orice moment in toatd structura sfurgelui. urechile. socotim datoria plrinfilor de a-gi supraveghea gi de a-gi preveni copiii. anunfdnd ocazia gi poruncile instinctului. creierul. dar acfiunea lor trebuie intovdrdgita de infrdnare. aga trebuie s[ fie: inc[ din copilErie sI izvorascA aceastl energie interzisd. De altfel. schemd tehnicd.

Astfel b[rbatul dobdndegte. dar nu indrdznegte nimeni sd le-o spund. Medicul. intr-un fel. iar desfrAnarea ca o povdrnire spre dezechilibru.autorul gi stdpdnul vieJii . evitind bEnuiala de neinfelegere a chestiunii gi. care-i va ajunge din urm6. care crede cd. decdt spre . ci ajut numai hmurirea problemei gi libera hot6rdre a oricui. gi sentimentul virilitifii sale. aprofunddnd corespondenla mediului endocrin cu mediul moral. al bdrbatului. Deci n-am sE strdmtorez pe nimeni spre porfile Cerului. e bine sd precizdm limitele biologice gi psihologice ale acestei porunci a firii. gi pe ele migcdndu-se petece de lun6. spre un cdgtig mai bun. degi sufletul e de alti natur6. pdnd la un loc. inclinat mai mult spre tiranie. o interpdtrundere ondulatorie. influenleaz6 spiritul. puterile minfii se dovedesc creatoare. pe lAnge configurafia vigorii anatomice. ar fi cu mult mai infelepfi. De i-ar indruma mdcar la rdnduiala vitelor. $i totugi se rAsfrdng intreolalt5. Cu alfii e activ. povdfuind pe oameni. intre calitatea trupului gi caracterul sufletului. in urma cdreia igi da silinfa sd fie mai mult o medicind preventivd. Presupunefi o noapte cu lund $i un lac linigtit. gi reflexul lor in congtiinfi.r- 242 cARAREA lvrAnnlmr TNVITATTT LA DREAPTA socorpelA inlelegdnd infrdnarea ca o condilie de sdndtate a sistemului neryos. Intelectualitatea biruie asupra sensibilitilii. Sunt oameni care ar vrea s6 petreacd dupa dreapta socoteald.e. Ei nu considerd omul pi in natura lui moral[ qi spirituald. Md folosesc insd de orientarea spre psihologie gi spirit a medicinii moderrre. Chiar autorii de clrfi privitoare la aceasttr poruncd a firii dau sfaturi mai rele de cum ar da la vite. cdrteala gi vijelia mdniei. prin t-p. sau de vreo pedeapsd automati gi fere indurare a libertinajului lor. Cam a$a ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului. gi intr-alt fel. un bun veterinar. Dar dorm cam tot pe aceeagi dungd gi oamenii ce nici nu vor sd gtie de weo socotealL. al femeii. pe cdt cu putinfd. in care cineva aruncd doud pietre in puncte diferite. nu mai pufin deosebita de trup. se vdd valurile apei. intret5indu-se in cercuri. Este o corespondenfd intre trup gi suflet. Hormonii. decdt oglindirea de lun6 pe vdlurelele apei. de vreo frand moral6. n-are trebuinld de suflet gi de Dumnezeu .

iar nu s6-9i facd de cap. dispuse ierarhic . nu gSsesc cuvAnt mai expresiv ca injurdtura de Dumnezeu gi de toate cele sfinte. Astfel. in iubire gi in sfinfenie3. prietena copiilor. intre instinctul poligamic Ai instinctul maternitaiii e un adevdrat conflict biologic Ai pricind cie tragedii. Chiar qi mAntuirea ei e condilionatd de nagterea de fii . Bdrbatul e poligam din fire . ii s-au dat oamenilor normele divine gi minte. decAt spre bundtate. inteleptul cii de pAnd mai ddundzi. hormonul feminin. . vegnic atrasd (preocupatd) spre b[rbatr. Drept aceea. ii pdstreazd totugi insugirile copildriei: voce sublire. gdsim o mare disonanfd. nici lui Dumnezeu nu vor sd se supund. pe ldngd configurafia anatomicS.!5. are o acfiune cu totul diferita. dupd Scripturd. iar cAnd se aprind la mdnie.Lurfemei. trdind impotriva I 2 3 Facere 3. mai mult primitoare decdt creatoare.a$a ca evreii de odinioara gi ca . 3 Regi 11. mai mult sensibilS decdt intelectuald. Deci.nu e altul dec6t aventura. dacd am socoti numai capdtul fiziologic al deosebirii barbat-femeie. incdt s-a lepddat cie Dumnezeu2. mai ales btrrbafii. decAt spre asuprire gi dominatie gi.cd l-au smintit la minte. ddunazi. 3-4- lTirnotei 2. Omul gdndegte cu toate organele sale.EREDITATE Si SPIRIT 243 supunere. nu prin judecdfi. ca sd trdiascd ?ntr-o r6nduiald dupd fire . Ce vrea unul. Mintea ei e inima. Poate de aici igi are obdrgia faptul ctr.dacd stdruie cu deplind intelepciune in credinfd. i-au pldtit femeile bine .rAnduiald moraid 9i spirituala. Presimte prin instinct. proprie destinului de mamd. mai curand spre brutalitate. Caracterul agresiv al masculului se observd ca o notd comund gi in firea animald. cu prima intAmplatl in cale. nu corespunde cu ce vrea altul. 16.ca de altfel in intreg regnul animal . Foliculina. Cu cdt notele diferenfiale sunt mai accentuate. E inclinatd mai bucuros spre suferinfd gi supunere. infbfigarea de copil. cu atdt avem de-a face cu un caracter mai agresiv. Mi se pare cd tot aici trebuie cdutat gi suportul trufiei. Tot rostul fiziologic al bdrbatului . insd lnsa Inteleptul Solomon avea o mie de temei. Tot rostul gi configuratia femeii e maternitatea.

gi alta extern5. morald gi spirituald. nu mai invafd la gcoal6. serios. Dar chiar de n-ar zice nici unul. memoria . gi vom vedea cd situalia lucrurilor. cearcdnele vinete pe l6ng6 ochi il dau de gol . Minunea e gi cu putinld gi cu trebuinfd. Pomeneam c[ glandele genezice au o dubl6 functiune: una endocrinI. face excese. qi la orice .e atins6. pAnd la cdsdtoria legali. Nu-l afl6 pfinfii. ndbdddile acestui instinct anarhic. De indatd ce viciul sau desfrdnarea de orice fel. Cregterea corpului incetiniti. Dacd n-are norocul sd dea de un sfat. De aceea. e din ce in ce mai retras. $i incd n-am isprdvit corespondenfa endocrinologie .pentru cine gtie sd vadi. fiindcd un convoi nesfhrgit de necdji. nu-i mai place joaca. mai trebuie gi geneticd. Cu alte cuvinte. sau mdcar de o carte. sau urrna$ii lor. coPn NASCUTT in r.244 cARAREA iupAnATmi firii. la primele anunfdri ale instinctului.i md silegte sd le scriu durerea. omul e o realitate mult mai complexd decdt sectorul studiat de medic. formAnd celule genezice. dupd cum urmeazd. cu fecioria pdzitd. in realul lor. cA organismul intreg gi indeosebi sistemul nervos se dezvoltd bine datorita gi hormonilor genezici . se afld tot mai mulli medici care zic aga. sau ei.scoarfa cerebrald a minfii . impune categoric frdna a gaptea a iui Dumnezeu. Reamintim ordnduirea firii. togi tinerii trebuie sd fie curafi. inclegtat de viciu. vlrsdnd hormonii in sAnge. Imaginafia nu mai e vioaie. mintea se t6mpegte gi incd repede. mdinile . cade in viciul onaniei. cu totul anarhic. gi. ceea ce ori au sd pldteascd cu capul. sporesc ai urmdrile viciului. mai t[cut. IarSgi dovadd cd nervii sunt intr-o primejdie. impotriva spiritului. sporind cu vdrsta. nu mai e ageritd de hormonii ce izvorau din sectorul respectiv. impotriva moralei. parcd e bdtrdn.nNlUnr Presupunem cd un copilandru. Din ce in ce.insd numai sub o cenzurd de infrdnare. ca sI nonnalizeze in ierarhia naturalS.neurologie gi psihologie.ii tremur6.cu care a gregit . qi beiefi gi fete. mai obosit. binecuv6ntat gi plin de de multe blestem.

i se va nimeri ca s6 aib[ gi urmagi. nemaiavAnd agenfii stimulatori cuvenili. degenereazd.EREDITATE $I SPIRIT 245 vdrstii . $i a$a trebuie str-gi tragd plata: r[mdne fdrd urmagi sau gi fdrl sotie. i se intAmpld cd pierde ffina nervoasi a ritmului sdu funcfional gi nu se va potrivi poate niciodatd cu ritmul femeii sale . ceea ce ii va pricinui newoze. ci trecutul bErbatului se rtrzbund. afarS de celula nervoasd. Acegtia vor purta urmdtoarele poveri p[rintegti: o s[nltate gubredd" un chip imbetranit. de pe urma viciilor de tot felul gi de pe urma dezechilibrlrii funcfionale totale sau locale a sistemului s6u neros. Nu izbutegte. gi nici fetele nu se simt atrase spre el. wea sd se insoare. Dar sr presupunem cd. prin urmare. totugi-totugi. atunci lesutuile glandelor. Nici pe el nu-l prea atrage femeia. nu mai pot secreta' gi hormonii trebuitori in sdnge. nu mai invie niciodatE. Doctorii sf6tuiesc: femeile sau cdsdtoria. Omordti odatd. diferite neputinfe fhr6leac. Birbatul. iar dactr desfrdnarea continuS. Presupunem cd tenerul-b[ffin wea sE fie 9i el in rflnd cu lumea. Nu e ea de vind cr-l va ptrrdsi. un viciu nu va iegi cu alt viciu. in felul cd celulele nenroase. i-au gters farmecul. l-au flegcdit cu totul. nu mai aprinde dragoste. poartd ponoasele trecutului gi mustrdrile viitorului.neostenitil in astfel de vicii. Se int6mpl6 adicd un dezechilibru in mediul endocrin.rn flegclit. ceva . aga cum l-au desffinat viciile. Mai trebuie gtiut gi aceasta ci toate jesuturile se refac. gi insul respectiv incepe sd fie r. Osteneala gi scdrba ei abia acum incepe. celula nervoasl moare. Dar cdsdtoria" chiar dac[ se face. Acest dezechilibru se r6sffinge asupra sistemului nervos. masculine sau feminine. dureri regionale gi gdnduri de crutare in altd parte.chestiunea rdmdne mereu intr-un cerc vicios. Firegte. nu mai corespunde instinctului maternititlii femeii sale. mai int0i funcfional. Cum gi de ce ? Iatii cum gi de ce: gtim de adineaori cd toate faptele insului se inseamnl in doud locuri: undeva intr-o contabilitate nevdzutii. gi al doilea.cantl e acelagi . cdci mereu va rdmdne nemullumitS. De mil[ ca de sil6 nu faci cas6.inclegteazlpe om. Astfel birbatului.. Ce e la mijloc ? Viciile instinctului i-au stins vioiciunea. sunt peste mdsurd de mult solicitate gi silite s[ furnizeze material extern $i. . DesfrAnarea omoarl milioane de celule nervoase. ci mil5. iar de scap[ cu zile vor fi nigte chinuifi ai soartei gi slabi de minte.

a agerimii. Totugi. cd. gi o continuI muncire d-e . -"i impiedicati. Nu au nici o vini gi nici un leac. genezele recesive gi ravagiile ce le pot face ele. Aga se ajunge pe rdnd la aftofierile diferitelor organe din iconomia generald a corpului. $i-a distnrs plrintele cu viciile lui milioane de celule neryoase ? Aceste4 nemairefdc6ndu-se niciodat4 ci totalul celor distmse gi s[ndtatea la care se gdsea in momentul cind igi chema un urma$ pe lume. se gi insemnase in stocul de cromozomi. care vin la intervale mai mari de rmeme. Cei din tinere{e sunt mai vioi. mai bdtrdni. cu maserialul ce li se dete. a vioicir:nii rezistente a sistemului nervos gi a celorlalte fesutrni gi umori. Proba o dau copiii. scoase din lucru gi cu toate urm[rile acestui dezechilibru umoral.246 cARAREA lvpAnATmr mai vdzut. organismul intreg se pipemicegte.Factonrl biologic al ereditifii rezumd starea oricdrui moment. glandele in totalul lor r5men atrofiate. reprezentdnd situalia lui. fie angajafi in procsul rodirii. sau o predispozifie spre tot felul de boli. pe c6nd copiii venili mai la b6trdnefea perinlilor srmt nai molii. ideile fixe. Sd zicem cii o pereche de oameni n-au avut pacoste cu viciile tinerefii. gi aga apar sterilitatea. Aceastli ostenire a viefii e de fapt o ostenire a elanului. ceea ce n-ar fi pefit dace ar fi avut o purtare mai bund. Vrefi dovadd la indemdna oricui? Iatli-o: nu lovesc pe nimeni. r[stdlmiicirea infelesurilor. obsesii. nevoile viefii ostenesc nervii oricui. Nu mai vorbesc de stirile sufletegti: frica. Mai sunt urmdri ale desfr6nirii gi destul de grele incd din tinerefe. Revenind la corespondenfi. cu atAtea geneze recesive mai mult. in weme $i pe mtrsur6 ce se adauge. in grluncioarele de cromatintr. prccum gi situa{ia biopsihicd a p[rinfilor. realizdndu-se armonia ce se vede. adicl in factorul biologic al ereditifii. Acestea toate se inscriu numaidecdt in patrimoniul genetic d ereditilii. Poate s-a blnuit din cele de pffnd aci. sldbirea minlii. mai ageri la minte. fie aparte. newozele gi o stare generaltr de boal[. in rEstimpuri de rneme. dac6 nu sunt scoase din lucnr de perechea mai sdndtoas6 a celuilalt parinte. mai sprinteni. deci n-au sistemul nervos gubrezit dintr-o vin6 ca aceea. Aga srrrt constmili genetic Ai ireversibil. mai sdndtogi. pricepem mecarrismul dupl care apare in lanful crorlozomilor roiul boabelor de neghinE. dimpotrivd simt aldturea cu durerea oricui. in genezele cromozomilor.

epileptic . dezechilibru in toate pldile. cu maximd probabilitate. Urmagii lui . dacd nu alt4 cel pufin spaima ce-o mdndncd. mila md opregte. E reacfiunea sufletului la starea mizerabild in care i-a ajuns casa prin patimi.t Belia igi inscrie urmlrile pane gi in celula genezicd. pentru viitor. un chinuit de draci gi martor la judecatii impotriva plrinfilor stri. dezechilibru in mediul umoral. in loc de un chip senin. rJeannel. ci pe orirurde trece amefegte.p. 9i care-i mai mult siluire decAt iubire.nu mai zic nimic. . Aga de pildi. intocmai ca mai sus gi se transmit zestre ptrrinteascd la copii. ba doul cozi. cu c6t la scdrba gi spaima bietei mame. Aceasta e cu atSt mai sigur. Ceea ce e dureros e fapnrl unnltor: de se intdmple rrreo ztrmislire cu o atare slminfi beatL. arde gi atrofiaz[. cit. Ne reamintim efectul hormonilor asupra scoarfei cerebrale: excitll spre poftele genezice. 153. Deci. cercetiltorii in chestiune au g6sit forme monstnroase de spermatozoizi. Glandele lor genezice se vor atrofia gi vor produce nigte celule incapabile de rodire. Mai grav: dacl prea din tinerefe se dedau flAcaii h must se intdmpld ci ajung neroditori. Toate isprdvile se trec la activ. gi incd e de ajuns ca sd se arate pe lume.$I BEAU MINTEA Grozavd expresie gi adevdrati cuvdnt cu cuvdnt. Sfhrgitul befivului e sau in ganJ sau in casa de nebuni. Nu suplinegte insd nici un hormon in rolul lui binefdcitor. ba alte forme. CEI CE. dezechilibru moral. Chiar dactr se dau la vin mai tArziu gi incd nu scapd de pedepse. o mai fi avdnd gi milma ceva de adaus. se mai adaugd gi bruftuluiala cdtorva injureturi de Dumnezeu. urmagul va fi. dezastre in patrimoniul ereditar.-''-J - EREDITATE $I SPIRIT 247 con$tiinfi. iar sufletul in iad incd de aici. sub orice forma gi la orice grad de ttrrie. op. micl de 60 de miimi dintr-un milimetnr. aprinde mintea spre aceleagi pofte. efecte ale befiei. Exact acelagi lucru il face gi alcoolul. Omoard alte milioane de celule nervoase gi fire telefonice. Se apdrd gi firea pe cdt poate: nu ia in spate orice i se-ncarcI. totugi mai am gi o mil6 preventivtr..boal6 de nervi fdr6 leac. avdnd ba doutr cqrete. care mil face sE scriu.

mdrdiau. .mf. fdc6ndu-9i drum prin mullimea groaznicd gi de plens a micilor mongtri: o umanitate neizbutitil. Uite o bucatil de ciocolatit. de coji. Cei mai mari gi mai limpezi pufin duceau de mdnd pe cei mai nffrci.248 cARAREA ltrrpAnATrrr JALEA tNrn-uN colwol DE MoNgrRI Un scriitor. Si insolitorii sli. respingdtori. copii ctrrora le lipsea craniul sau bdrbia. sau un cap.gi . din uechi gi din pielea de pe cap. mici. pierdutE. cu umerii obrajilor ieSifl ca nigte maiuri. Dar doctorul ii iubea pe to[i. gterge-o ! . ca nigte oale de lut strdmbe.ni. Cu m6inile lor mici. sau cane nu erau decit un tnurchi.Bine. ging[veau. Priveligtea asta i se plrea intotdeauna rm vis urat. ii prive4 perdnd cd wea s[-i hipnotizeze: .Da. behliau inspre rnedici cdte ceva. in jr:rut celor trei omre. ii atingeau" ii mingiiara ii pipeiau ca niEe tentacule. de puroiuri care le curgeau din ochi. In trecere ii chema deoparte. beiefi prea dezvoltafi. ii ocrotear4 ii adoptau. chiar pe aceia care aveau un cap de scafandna de pegte. fdcufi aga pentnr omoruri .Da. descrie fizionomia unui azil. Tinere bestii. gi probabil doctor. nenorocifi.. plini de urdori. pe acegti mici nenorocili. Dom'le doctor. care niciodatE nu vor rDai fi in stare sd vorbeasctr. de undeva. Pitici gi uriagi.viitori uciga. pe acei si pe acelea care se frecau. se ocupau de ei. urafi.ii tarar spre doctorul D. $i chiar aceia. izbucneau strig6te neldmurite gi urlete. rdu fdcut5" slutE gi neispr[vitn.ursifi dinainte gi a ciror privire tristii te urmtrrea fdril str inleleaga nimic. toat6 bucuria micilor nenoroci$ de-a revedea pe aceia ce erau buni cu dan$ii. inainta. le cerceta.Vei fi gi azi cuminte? . pe cei cu deslvirgire t6mpiti. cu brafe gi mdini de schelet.. sau de gdnganie nrare.Ai fost cuninte? . de bube. Dom'le doctor. Chiarpe cei reu nernvif. din nas. slibdnogi nevinovafi. ln felul unndtor: "Copiii: Dom'le doctor! Dom'le doctor ! $i doctorul D. de foarte cregtin[ formafie. ii apucau. din Apus.inile. cu fdlci stragnice. un strigdt nedeslugit gi barbar de dragoste. . Du-te 9i te joac[.

sI rogeasc[ 9i sE se find de apucIturile lor. in fiecare an. Contemporan4 Bucuregti. Dealtfel. pe care trebuia si le lege ca sI le impiedice nilravul.EREDITATE $I SPIRIT 249 Erau fetile. Cl6. gi cei uitali acolo nu se mai num[rau. care erau mai tEinuitoare. il apuca de mdn6 pe la spate gi vorbea incet: . in tot azilul. Ed. Cdfiva singuratici pldngeau prin colfnri. gi care le-au dezgustat. Mar. pdrdsirile erau regula. care au iegit din ele. 163-165. la 1492. pentru st6vilirea urmlrilor dezastnroase ale spirochetei. al sofiei.Domnule.. Fetelor. nemdngdiafi gi sdlbdt[cifi pentru totdeauna. le pldcea sI se ascundd. Un copil. reintoarse la brut5" gi care coborau scara evolufiei. chip care mai plutea ca o ntrlucire dureroasd in trista lor memorie intunecatil gi care singur incd mai trezea la ei un rest de congtiinfd. cu ochi albagtri. l94. drlguf."l O MARE PACOSTE CU DESCOPERIREA AMERICII Acum cinci veacuri. Dar 9i cu mdinile legate izbuteau inctr s6-gi aFJe simfurile cu c6lc6iul lor. o lacrimd a lucidit2fii deznddejduite. incdt. al copilului. facultifile de medicinl au creat catedra de sifiligrafie. mai p6c6toase. iar matelofii lui aduc Europei sifilisul. Isprava lor a luat propodii. Columb aduce in Europa vestea descoperirii Americii.. inci un gunoi al societitfii pentm ca in anul urmltor s-o ia de la capEt.ence van der Meersch. regulat. Erau c6snicii de alcoolici care. Domnule cdnd pot sd mE lntorc la m[mica? Mamele ! Prea adesea au pdrlsit pe acegti biefi mongtri. ag wea sd mE intorc la mdmica mea. aproape frumos.r'. aduceau la azll cdte un nou copil t6mpit. I I- t . blond ca Sfrntul Ioan. incerca sd se apropie de doctor.. CAfi dintre nenoroci]ii nebuni de la Azilul S. mai destrEbf. gi care igi simfeau pubertatea. Toate p6catele ereditare migrurau in str[fundul acestor suflete pdrlsite..late. BAiefii aveau fele de urangutan gi porniri primejdioase in jocurile lor.pp. mureau fdrd si mai fi apucat sd vad[ vreodatli chipul iubit al mamei.. sublire. Trupuri Si suflete.

ucd gi la 40 grade. 39 grade gi mai multe linii. Temperatura localE se ridic6. nigte musafiri nepoftili au intrat in sAnge . ii las[ deschise toate cdile. ceea ce aduce cdderea in nesimtire. impotriva destrdbEldrii? Nu cumva in fata acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apdrare? De ce nu se apdrd? in inspecfie prin intreg organismul gi-l . cu cdteva sute de turalii pe secund6. De-abia a simlit grozdvia gi cade in nesimfire. unde se gi apuc[ s[ repare. Fafd de bacilul sifilisului. etc. Prin oarecare imprejurlri. incdt urcd pAnd la39 grade. serviciul automat de siguranfdo i-a gi luat in primire. r. Un $oc nervos opregte afluenfa sdngelui la creier. ndlucirile. inceteazS. ca sd fie asiguratd linigtea apdrdrii organice. fiindcd natura nu vrea sd se apere. pe m6sur6 ce cregte primejdia. De pilde" unui tiiietor de lemne ii alunecl mdna in pfuwa fierdsffiului s6u.250 cARAREA lupAnATrpr Aci ne mdrginim la cdteva ciuddfenii. p6nd gi scoarfa de pe creier. La temperatura asta. decdt ale bolii. tofi musafirii gi bacilii capdtii sentinla de moarte. Un val de sAnge invdluie rana care se coaguleaz6 in atingere cu aerul gi formeazdwr invelig izolator.microbii. completind. Toati aceast6 adaptare la noua situalie dovedegte un serviciu automat de siguranfi a viefii. atingerea devine dureroasd. totul reintrd in normal. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsd neinduratll. in corpul tlieturii. ii ingdduie s6 umble lasd sd "mtrndnce" ce poftegte. de &ug. igi mdndncd musafirii . aruncat[. cregte gi temperatura. fagocite. organismul se reface. Astfel e recunoscut6 de tofi extraordinara repeziciune gi putere de adaptare a organismului la orice accident gi imprejurare. de pe urma temperaturii la cap. cici altfel ar conturba lucrul zoit al apilrlrii automate. DupI osteneald. gi cdnd inclierarea e pe viaf6 $i pe moarte. Construcfia firii. organismul stil astfel locului. Ca la o comand5. nu dI alarm6. DacI musafirii sunt mulfi sau se tnmulfesc vertiginos. pe care le ghemuie ca un dop.de unde gi numele. fdri vreo migcare. urc[ gi la 4l grade. lipind. Nigte celule din sdnge le dau ocol gi se incaierd la trdntit gi. De aceea a trebuit gtiinfa sd ia mdsuri impotriva lui. Alt caz. ca o fi€nn. atitudinea seruiciului de siguranf[ e cu totul stranie: nu se apdr6. mai mult ale organismului. adaptare aproape automatli. fibrina din sdnge se 9i transformd in mici afe.

Dacd insd nu pricinuiegte vreo apoplexie. nici un leac. pornit sd roadl firele minfii igi are calendarul lui. a cugetdrii in fundul intunecat al nebuniei. ficatul gi rinichii se afl[ foane tulbura]i gi bolnavi. impinge facultatea sufleteascf. la o vreme. apare un ulcer in regiunea inquinald. L . dup6 tratament indelungat. igi aratl isprava asupra nervilor. la doul luni. ziceDomnul"l. Dupd doi ani inima. asta pricinuiegte apoplexia. rupdnd corespondenfa intre senzatie gi reacfie. Treponema ca gi hormonul e un agent de foar. sufletul nu mai are prin ce se exprima. Nu mai vorbim de psihiatria sifiliticilor. Ctr totugi gtiinJa.rora nu-i descdntec Ai vil vor mugc a.iei sale. sau aptrrare. care invEluie toatil m6duva spindrii gi creierul. sifilisul. asta e adev6rat. Isprava gi-o arat[ cu etape legate de numdrul doi: la doud slptdmdni gi mai tdrziu duptr isprava cu pdcat. poate curdti organismul de sifilis. in iconomia constitu. cd organismul n-are. $i ala.te mare stimulare creatoare pentnr scoarta cerebralI. voi trimite asupra voastrd $erpi gi scorpii. rup6nd legdturile cu centrala de comand6. Asta ar veni aga: agenful acesta t Ieremia 8. are rostul sE apere de lovituri mdduva gi creierul. impotriva cd. Agentul patogen al sifilisului are chiar forma unor gerpi alergand. Un lucru e sigur. poftele: e datd jos de pe tronul conducerii. o moarte fulgerltoare. pAnf. sifilisul se retrage din s6nge in lichidul cefalorahidian. Musafirul dsta. prin elasticitatea lui. cd defectAndu-se mijlocul de transmisie. trup Si suflet. apucdndu-i urma din weme. Cum devin toate astea? Aga. atac6 cdile sAngelui. pricinuind paralizii prin toate pdrfile. rozdnd scoarfa cerebralI. neutralizdnd 9i impragtiind neprevdzutele presiuni ale accidentelor. rezist6nd construcfia arterelor. in perioada aceasta apar ulceratii prin atte pdrti $i pe frunte. lichid care. DupE 20 de ani.- <-a-- EREDITATE $I SPIRIT 25r Tare-mi vine-a mI gdndi la locul din Ieremia proorocul. ticuri neryoase. Insd mai e ceva de zis. treptat-treptat. care devin fragile. decdt c6. gi cu totul. Acum se int6mpl6 scleroza arterelor. Iati dar pedeapsa neindurati peste care d[ mintea cdnd nu-gi infrineazf. iar dac[ se rupe vreo arterd la creier. unde zice: "Iatll. 17. legafi in casa d'e nebuni. paralizii progresive gi pierderea unor insugiri sufletegti. prdvdlifi.

fdrd sd le ardi. fald de intinderea acestei pedepse groaznice. Ar trebui un control al tunror oamenilor gi o izolare absolutil a tuturor contaminafilor. de-o sf. Pavel le zice: "Dumnezeul lor e stomacul"2. numiti cancer. un dezechilibru spiritual. l. ii opregte de-a mai imprlqtia rdul pe lume.altli nebunie. deocamdati alta dec6t cd-l mobiliznazd. nu face ucigag. altii mindrie lucifericd. nebunia mdndriei. firegte. il dinamizeazA in procesele sale intime de ardere. 19. Organismul omenesc are de asemenea atitudine pasivd gi fafe de acea anarhie celulard. pdtimesc de cancer cei ce nu postesc niciodatd. 2Filipeni de-o rezistenti madm5. Grele osdnde au aceste trei iubiri nelegiuite: iubirea de sine.ndtate gi tentativa lui de a-l roade. . care nu iartd. o nesupunere fald de Dumnezetr. indiferent: cu agent. care str6lucegte in toate facult5lile mintii. Alfii zic acelagi lucru intors: "Eu sunt Dumnezeu" . care sffibate in suflet prin ultimele doutr: iubirea de tnrp gi iubirea de mdncare. Prin unnare ateismul e o alienafie mintal[. Asta face pdnd la un loc ca agentul nebuniei sI fie $i un agent al geniului. Se vede cI prin el se pedepsegte l[comia mdnclrilor 9i obdrgia desfrinlrii. nearzAtor. terorigtii. Dar de la o vreme. Ei sunt cei ce zic: "Nu este DumnezelJ !" Scripfura constati realitatea lor 9i le dd diagnosticul: "Zis-a cel nebun intru inima sa: <Nu este Dumnezeu!>>"1. cumva. E un foc. undev4 etc. Geniile care sunt ajutate gi de agentul nebuniei. Deocamdatii e bine gi at6t: cd in vederea c6sltoriei. Egoismul tiran. legile cer analiza sdngelui. mi se pare cd vine tot cam din aceleagi pricini din care vine gi o anarhie social6" tot rPsalmul52. aceastl misterioasd anarhie celularI. insd un foc arzdtor. Tiranii. iar pe befivi. adevdratul geniu al spiritului. De obicei. Sf. Cancerul incd n-are leac Ai apare fdrd alte explicafii. ci arde aripile minJii.252 cAnensn tupAMTml in spefd creierul. decdt ca o fr6nd pedepsitoare a desfrfuiilrii stomacului. sau mdndria nebuniei. daci gdsegte sistemul nervos. alti alienalie. mai toate manifestd o mdndrie mare. gi astfel el se face un mediu foarte bun de transmisie a ideilor sufletului gi a lumii nevdzute.. Cancerul. alte genii rele. $ansele gtiinfei sunt c6t se poate de reduse. pe nebuni gi pe contaminafi de boli venerice. sau fdrd agent patogen. in 3. spre deosebire de focul divin. geniul acesta se intunec6 in nebunie.

ne strdbat fdr[ sd prindem nimic.. ii rilsfrAngrazele. dacd sunt dublate de perechea genezelor dominante. Cdci de fapt.tar milostiv al necljifilor. scuturAnd la pdmdnt gi luAnd in picioare aceste buburuze de soare. IarAgi o micl asemdnare: de cdnd r:ndele hertziene ale posnrrilor de radio-difuziune circulE in jurul nostru. oglindesc pnm6ntul gi-i at6rn6 deasupra ca nigte mdrgeluge sclipitoare. oriunde ne-ulm afla. Aci. necunoscuti a organismului. sau fulgerele dreptiifii divine.EREDITATE $I SPIRIT 253 trn dezechilibru dovedegte tn vreo zon6. se r6sfifang isprdvile pAmdntului. gi ne-o tillmlcegte printr-un conflict . Cam a$a ceva se intAmpld gi cu energia germenilor infirmi ai structurii noastre genetice: organismul nu inregistreazl aceastii energie. asem6n numai congtiinfa cu picurii de roud. toate se rdsfifang. in arcul r:nui vdrf de iarbE. decdt umblarea cu picioarele desculle cdteva minute prin iarbd. Le prind insd aparatele de recepfie. sunt ca 9i inexistente. Nu tot a$a e cazul gi in ce privegte sfera congtiinfei. se tulburd gi se ciocnesc scdnteieri de soare. isprtrvile gi tendinfele ce le avem. sau vreo sldbire in serviciul de siguranfi al sistemului nervos. ca bolnavul s6-gi reinvioreze nervii. tot atunci. dar gi in sfera congtiinfei. lumineazE seninul cerului. De ce mutafiile acestea care nu cruf. degi latente. peste ele. Bdnuiesc despre roiul celulelor canceroase c[ au chiar o altli formulE cromozomic4 in tot cazttl recesivitatea e sigurl. vegtile gi povegtile din lumea intreagl. Nu asta e furtuna. gi. in aceeagi sfer[. cu fioroase luciri de p6cur6. sau mai tdrziu. Kneipp. un preot bun. genezele recesive.e nici regii? FURTUNA tN PTCUNN DE ROUA Nu gtiu. in congtiinfd. dar o inregisfreazd sferu congtiinfei. in sfera congtiinfei se rdsfrAng gi se ffing. nu gdsea alt tratament al epilepsiei. mai mult medic balneolog gi bucf. vdnfi-afi aceste frumusefi simple ale diminefilor? Oglindesc soarele. s€ rezuml gi se inscriu in structura noastrd geneticE. In iconomia organicd. care le transformd pe infelesul nostru. Situalia.

dar pentru el nu mai existii. care nu mai prinde undele. Cuprinsul . al1ii. bobine arse. 9i a doua credincioasE. ci o femeie credincioasi. nu aga de rdvdgitd la minte. El are cdteva ldmpi arse. adic6 ciocnirea minfii sdn6toase cu s6gefile nebuniei. potrivit probabilitl{ilor ardtate. in sfhrgit. Copiii se nasc cu doud predispozilii contradictorii: una necredincioas6. realitatea spiritului e inexistentd pentru ei. care-i zdruncind nevinov{ia.. in rdstimpuri. dar. Undele existS. conflictul acesta intre a crede 9i a nu crede in Dumnezeu. Credinfa e o insugire a sufletului. ci se creezvl de Dumnezeu. UN FEL DE PSIHAN ALTZA Aproape la toate vArstele se int6lnegte. Ateul s-a armonizat cu acest dezechilibru. Sdmdnfa il reproduce intocmai. lovituri gi piese frdnte etc. Sunt alJii. Toati situalia lui se inscrie intocmai in granulele de cromatind. de pildf. Sufletul nu se mogtenegte. Ce poate sI fie la mijloc ? Ceea ce poate sE fie cu un aparat de radio. de dumnezeirea lui Iisus gi de iconomia mentuirii. Evidenta interioard a credinfei lor e absolutS. e o scufundare in strdfunduri. se pomenesc muncili gi de chingile ateismului. Presupunem cd e cdsdtorit cu o femeie. a mamei. Aga gi oarecare om p6timegte multe feluri de arsuri gi frdngeri Itruntrice. dar de la Dumnezeu nu vine nimic r6u. Altii sunt b6ntuili de furtuni gi. linigtiti cd au scdpat de Durnnezeu: pentru ei nu exist6. care n-au muncirile acestea. sau de-a se lepdda de El. la diferite grade de tdrie. Ceea ce incercdm aci.254 cAnanre ilpAnATml strdfund in temelia noastr6. chiar dacd aud de ele. gi iati-l un ateu. in care va avea sd petreaci o vreme. E infirm pe undeva. a tatdlui. aga de dezechilibratil in mediul moral. insugirea sufletului de a-gi cunoagte gi recunoagte pe Tatil. o experienfi existenfiald. mai pltimegte gi arsurile mediului social. Sunt unii convingi de existenta lui Dumnezeu. Atunci ? Atunci. e dependentii gi de construcfia geneticd a tnrpului. e drept. s-a defectat. Adevdrul e c[ aparatul congtiinfei lor nu mai prinde nimic.

Deci. noaptea. de pildE. abia o zecime din psihicul nostru il avem luminat gi cunoscut in sfera congtiinfei. inclinarea de-a o invdfa sau nu se mogtenegte. pe ecranul minfii.EREDITATE $I SPIRIT 255 credintei se invafd. noud zecimi stau intunecate in sfera subcongtientului. gi findndu-se de energiile dominante. gi de unde ele rdbufnesc p6nd in suprafafa faptelor vdzute. Un trecut pdcdtos n-a prea trecut: insofegte ca un cazier judiciar. deodat[ cu energia luminoasd a congtiinfei se ridicd din subcongtient gi rdbufrrirea energiei contrare. de multe ori il crufd de cunogtinta infirmitdlii in care trebuie sd petreacd. inclinarea sufletului face interferenf6 cu inclinarea trupului in care a fost trimis. care s€rnesc. nu-gi va putea manifesta inclinarea sa cltre cele de sus. Inclinarea sufletului gtim cE e cltre obdrgia sa: "Anima naturaliter christiana". Aga vedem senindtate gi la idiofi. ci huruie. restul. intuneric. Ca sE u$ureze Dumnezeu povara unui suflet. conflictul il mai sporegte gi insugirea sufleteascd a memoriei. Cam aga sunt gdndurile de hul6: rdbufrriri de p6cur[ inraza de soare. Isp5girea e f-f . ca o zecime din total. La momentul conflictului se mai adaugE gi acfiunea hormonilor genezici asupra scoarfei cerebrale. cdnd respectivul vrea. care nu cdnt5. al c[rui varf. Se dd gi comparalia cu un cartof. ardtAndu-gi existenfa. dacl vine intr-un trup in care gdsegte numai dezechilibru. ci va asista neputincios ldngi un aparat stricat. . sE se roage lui Dumnezeu. Sd presupunem aceleagi zdciminte genetice surde. o imaginafie cu totul alta decdt momentul gi icoana de rugdciune. ce zac in strEfunduri. GANDURI DE HULA Din c6te ne-au dat in scris pricepdtorii. DacI persoana respectiv[ e mai in v6rstil Si de cumva are la activ oarece aventuri contra firii. acestea sunt ca o pereche ce-o face lumina cu umbra. ar fi luminoasd. Toate chinurile congtiinfei izvor6sc din simfirea acestor infirmit61i.lumini de putregai. S[ presupunem intr-un ins aceste mogteniri contradictorii a doud dispozifii deosebite.

din fapte consumate. printr-un . Prima iubire e cdtre p6rinte.ii scoate din s[rite vreo imprejurare oarecare.infelegeti genetic slIbiciunea aceasta . intrucdt p[catul sdldgluiegte in trup inrduregte sufletul spre corupfie.aga plItegte cenzura congtiinfei negrija de mai inainte. ci zicem cd in tot cazul e din trup infectat5 de ptrcat. Aci. De pild6 cirmuitorii de neamuri. Iubirea aceasta nu e egald in toate cazurile cu p6catul. de noud zecimi a subcongtientului. Cand deci pe unii cu cenzura slab6 . cu ea. coboar[ in intunericul subcongtientului. iubirea ii trecea printre zeii nemuritori. pe care o simt in trupul lor.pe Dumnezeul celui pe care-l injurd. Ea vine. O injurdtur6 de Dumnezeu e explozia acestui depozit. Cenzura moralI astupd un depozit de dinamit5. afluxul de singe gi fiere la creier face de li se intunecd orice congtiinftr" gi incep rafalele injurinrii. prin cSile pomenite mai sus.a--- 2s6 cARAREA lrvrpAnATlu obligatorie. Asta dovedegte cd iubirea igi are sensul in Dumnezeu. Pe vremuri. Primul copil avea tat! pe Dumnezeu. Totul. Dar oamenii se mai incdlcesc Ai cu iubirea de tmp. se sedimenteazd ca un conflict cu congtiinla. Iubirea wea ca ceea ce iubegte ea sd diinuiasc6 vegnic. injurdnrrile dovedesc prin unnare cd aceast6 iubire intre trupuri a fost inchisd intr-un blestem. rezumat6 in simbol.ud cdnd se roag6. o clipl de intunecare a minfii. izbesc furios cenzura moralI gi idealul de dragoste .al iubirii tmpegti. schematizat in simboluri. nu poate concepe ca obiectul ei sd moarl. cdnd injurd bdrbafii. rAbdand palmele trecutului peste obrazul minfii. alfii it in. care cautd s6-l influenfeze spre virnrte gi sfinfenie. in acea zond. din cdt se poaG vedea" din poveri ereditare. Situafia ingrozegte pe cei ce pdtimesc neputinfa asta. a$a se asigr:rd gi se menfine iertarea tot prin concursul memoriei. dupe ce n-a reugit se-l refuze. inlelegem c[ intAmpind o rezistenfi in zestrea divind a sufletului. intr-o rugine gi intr-o necinste. O hjuritur6 e un moment de indrtrcire a mAniei. li Faptul dragostei trupegti las[ o puternicd impresie in toatl pivnila fiinfei. din atszve. Iatd de ce. Partea de injosire gi pdcat a acestei iubiri. din confinutul memoriei congtiente sau incongtiente. le izbucnegte din subcongtient gi. abia dacl mai pot fi vezufi ca muritori.ce nu se scrie . folosesc cuvdntul . fapta. Deci unii injurd pe Dumnezeu pe fafn. . care e vegnic Ai invegnicegte $i pe cel ce iubegte pe Dumnezeu.

au izbutit s6-l aducl in armonie cu fintele superioare ale congtiinfei. gi. cel pufin in momentul acela. E ea gi cdnd o noapte s-ar fi l6sat peste mintea lui. s-o intunece. Minte cdte unul. purificdndu-gi trupul de patimi. celelalte sunt cenzurate. De aceea vinovSfia celor de pe urmd e neasemdnat rnai mic5. Dincoace. nici mdcar nu-gi mai aduce aminte. ar fi minfit sau ar fi firrat. ' . de sti soarele in loc. Acesta e un alt neajuns al c[s6toriilor gregite. gi astfel s-o inl5ture. Temnita ii deschide porfile gi-l va lua in brafe. iar dupd ce-i trece unda asta. cele necuvioase. tnjurdtura insd il dovedegte pe respectivul c6. Cend mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive. gi aga mai departe. rezolvd situafia gregit: nu se mai roag6. energia lor latentd nu intirzie sd rdbufireascd prin subcongtient asupra congtiinfei. in serviciul de cenzuril gi in sistemul nervos. stArnite de hormoni. in sfhrgit. iar dacd-i aduci probele in obraz. Acestea se pot vedea mai bine in pdrinfii celor ce se cdsitoresc. in rnediul umoral. sau. capabile de adevdrate mutafii biologice. intruedt vremea le-a scos la ivealE toate scdderile sau insugirile. Hulele dovedesc o vinovdJie mai veche. de nu va fi cu luare aminte. Tot intr-o situalie de contrast e gi trupul ce se roagd. in care nu s-a finut seamd gi de calitalile sufletegti ale celeilalte pa{i.--- EREDITATE $I SPIRIT 257 mecanisrn al suprapunerii de imagini. peste cele cuvioase. O hulire rnai primejdioasd e minciuna. prin mecanismul de contrast. injwdturile au aceeagi obdrgie cu hulele. numai cd unele sunt invoite de minte. in chipul cel mai firesc cu putinfd. gi anume. Ele sunt o pedeapsS. Sfintii ins6. pdcatul impotriva adev6rului. multe din patimile tnrpului se fac Ai insugiri ale sufletului. nu recunoagte nimic. cum se tem cei mai mul1i. deci dezechilibrat in structura geneticE. aga sunt cdte unii de infundafi in contraziceri. e un iresponsabil. inc6t tnrpul lor prezenta multe din caracterele sufletului. nesuferind contrastul. ca gi cdnd o altd persoand ar fi injurat. nu una de acum. ins6 nu duc la nebunie. O putere dinlduntru il impinge sd mintd mereu gi si i se parl cd e omul cel mai cinstit. agchia nu sare departe de butuc. Sunt constructii de oameni aga de bizare. De aceea unii.

7-8. belia necredinla. Boala inclegteazd umarritatea in suprafafE gi in addncime. Nu vorbesc de cei ce ajung in spitale. Iar ei. Spiritut Stiinlific Si problemele fundamentale ale medicinei contemporane. Ce curios e numdrul t in Uotite spiritului. strdpungi de una sau mai multe din cele peste 800 de feluri de clegti ai bolii. t 800 in tg46.IPANATTEI Zgdrcenia. Contagiunile spiritului. Kembaeh. fie urmdnd modul atavic. Tot spagiul ocupat odinioard de moarte e definut azi de boale gi de infirmitate. Sibiu. fie modul dominant al ereditifii. au sporit in loc cele degenerative gi afecfiunile cronice ale pielii gi ale sistemului neryos. la rdndul lor. bolile dentiliei gi bolile ereditare. cand caracterele se ascund o generafie sau doud gi apar. minciuna. ldcomia. gi aga se seamEnd in urmagi patimile contra firii. ci de iadul vietii mizerabile. circulator. in totalitatea lor. ce wei si rodeascd ? Sau aceleagi. 3000. pp. dupii care caracterele normale sau patologice trec de la generatori la urmagi aproape obligatoriu. desfrdnarea gi celelalte configrrreezf organismul potrivit cu fiecare din aceste patimi gi se rezumd apoi in factorii ereditari. a dat pfue acr:m 800 de secte religioase2. cantitativ gi calitativ. pe neagteptate. numai deviatia in materie de credinfE pe bazil de Biblie.acum cca. trdgflnd pe cine prind intr-o enorm6 gloatii de chinuifi 9i dosddifi ai sodii. sau urmdrile acestora. Fiecare e unic in lume. pe urrnd cancerul. Institutul de arte grafice "Dacia Traian6". Asta o spune un profesor de medicinAl. S-au redus bolile infecto-contagioase prin mdsurile medico-preventive. M. sau pe amdndoueo urmdnd. digestiv gi respirator. invidia. 1 . dintr-o datA. sunt pur gi simplu nenumdrate. de convoiul mizeriei asupra clreia desfigurarea gi degenerarea se intind ca o pereche de gheare. Cdte capete atAtea non-sensuri ! Lucrul cel mai imposibil din lume ar fi o unificare a minfilor. 1942.t --- 258 CARAREA ITT. Nu cumva a$a vin repetiliile istoriei ? OAMENI DIN IAD Nu vorbesc de iadul teologic. intr-al 3-lea sau al 4-lea neam de oameni. ca tot atStea boabe de neghind in farina lui Dumnezeu.

op" cfl". Diferenfierile astea dezechilibrate. din ce in ce mai prdpdstioase. cteeazd tnizerie.20.in care s-au configurat. ci un rezultat al interferenfei dintre aceste virtualitifi gi mediu. p. Ura. are margini. creeazd chingile iadului. din care nu putem iegi. Surprindem la mijloc $i un mic cerc vicios. e rezttltatul interferenfei dintre cei doi factori. De fapt. Ea face din viata aceasta o anticamerd. care strdngviala. o boare a haosului. ci ca o reacfiune a cromatinei faf[ de un diferential al mediului. atdt a oamenilor cdt gi a lui Dumnezeu. Viafa gi organismul nu sunt o simpld actvalizare a virnraliElilor native date in sistemul genezelor. creeazil metereze de rdzboi. dupE cum e vorba de o insugire sau alta. gi de toate configurafiile mediilor viitoare. dintr-un ou de muscd nu poli ajunge la un pui de gdin[. ci o rdbditoare rug[minte. 2 'Luca 12. nu mai sunt buni decdt s6 faci din viafa celorlalfi un iad. face mii de vietime. o vifornif5. a$a cum e. Lazdrii de la porfile bogafilor nu ridicd o pretenfie.. iar dezvoltarea lor in filogenez5 atdrn6. Ea e un climat al mediului viciat. ci gi de elementele mediului. ci limite mai mult sau mai pufin fixe. N. Configurafia persoanei umane nu e determinatd numai de elementele ereditiifii. Acesta e mediul exterior. Energia de cregtere gi ordnduire a configuratiei nu apare in mod automat in cromatind. Aceasta e genetic adev[rat. Bogafii dgtia sunt ei sdnltogi la minte ? Le-a zis Dumnezeu "nebuni"' pe degeaba? Cdci acestor doud feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce leapdd[ pe Dumnezeu gi celor ce leapidd pe ozrmeni din inima lor. Omul.EREDITATE 9I SPIRIT 259 de-ar invia tofi oamenii de la Adam pana h sffirgitul lumii. in care configurafia genezelor se dezvoltd. aceastd desfigurare spirituah. Margineanu. cdci stinge pe Dumnezeu gi din ochii celorlalfi. Ura igi ridicl irnpotrivd gi mai mare ur6. Acliunea mediului nu e fdrd ftdu. 158" . creeazA haos intre oameni. sau desfirndate de urd. pe ldngA acestea. n-ai sd gdsegti doi oameni identici. dar real: structura genezelor atArn6 de mediul . a iadului. netezite de iubire. din tot parcursul cregterii" Desigur ca gi ideea aceasta nu poate fi impinsd pdn[ la absurd. de-o fr6ng. Sd zic mediul social ? Mediul: cu acestea pricepem ce pot sI dea variabilele vielii. in cadrul c[rora mediul ne frxeazApozigi*.de toate mediile . gi inc6 bine definite. Ereditatea nu fixeazA ponlii fatale.

a mediului dirijat. Copilul era mic. De aci a invdfat copilul cd pe tatil-s6u "satana" gi cd ei tofi trdiesc "in iad". decdt a scoate denaturarea introdusd in fire.Satana. 'Idem.-t cARAREA lvpAnATrEI 260 totugi destul de elastice ca s[ ne permitd . aceeagi datorie o au religiile. "Ce-i drace.zic specialigtii .Al dracului. A denatura firea e ugor. pe el . Cu alte cuvinte. . Din acestea foarte multe. p.cine mai poate dirija furtuna? De multe ori haosul il anunfa prima celultr a mediului: familia necregtinE. 160. s-a angajat educatia. sau cu trei ochi.Cum te cheam5? . pe care le inchide sistemul genetic.ca printr-un mediu dirijat sd obfinem o muscd numai cu un ochi. satano. zicdnd: "Fugi. iar ai venit beat pe capul meu?" La asta. inv6!6torul incremeni.r5spunse copilul. putinfele de dezvoltare. UN MSPUNS FIOROS Un invd{5tor intdlni un copil pe dnrrr. Cu treaba asta.Al cui egti tu? . in brafele mamei. mult mai ugor. ci la mai multe. inclegta purnnii. nu md mai nEcdji gi tu in iadul trsta de ii cas6". gi-un potop de injurAturi iegea pe gurd. Cdteodatl insd vin wemuri cdnd pare cd se ndruie stihiile. . il cheamE "dracul". chiar foarte multe. dar mamd-sa il alunga. nu venise la wemea de gcoald gi nu iegise prinhe oameni. tatll holba ochii. inv6{6torut cercetii ob6rgia acestui rdspuns fioros gi afld ldmuririle urmiitoare: Mama copilului se certa foarte des cu tatil lui care era befiv gii zicea'. . . Copilul fugea speriaf plingand. nu se reduc niciodatii numai la una singurd. mediul totdeauna alege una singurdr.De unde vii ? .\--- .Din iad. .

Mai mult chiar: ea aprinde organismul gi-l impinge pana dincolo de posibilitifile sale functionale. pdzind-o de rostul zrmislirii. prin puterile rafionale ale sufletului.2l. dupd r6nduiala firii. sau la lupanare. s6ltAnd sensul firii la rosturi mai presus de fire. cdlcarea unei legi omenegti d6 infracfiunea legii gi se pedepsegte. ca prilej al descdrcdrilor sale genezice. fdcdnd-o sd umble gi ea dupd pldcerea pdtimagd. cheamd repetarea din ce in ce mai deasd a actului.15.cine vede. alfii la aventuri. reglement6ndul potrivit cu rostul slu originar. sau o va face criminald. Instinctul b6rbatului wea mereu femeia. deci. care invadeazd spa[iul viefii cu spectrele sinistre ale morfii pe picioarel. Cdlcarea legilor divine ale viefii se mrme$te pdcat gi se pedepsegte precum s-a spus gi precum se vede . ea provoacd frdngerea oricdrei cenzuri morale gi-gi duce supugii pana la doaga nebuniei. sau va practica scdrba onaniei cu femeia sa'. Deci. trebuie sd fie ldsatd in pace. ce va face blrbatul ? Sau igi va perverti sofia. pundnd-o s6-gi ucidE in pdntece fiinfa fdr[ apilrare. precum se gtie. Altii recurg la sterilizare. Deci plEcerea. mintea sltrbegte gi nu mai poate strvili dezechilibrul din ce in ce mai mare. Prea pufini sunt berbafii care-gi sttpanesc instinctul irational. $i iardgi.EREDITATE $I SPIRIT 261 o nAnAcmA e DURERTLoR Am rdmas inJelegi. ci o va osandi cu ucigagii gi curvarii. ' I Timotei 2. dar necinstind-o. Dac[ urmeazil mereu aga. cdut6nd sd scape de rostul firii sale. Copilului pdnd se desprinde de mam6. Instinctul femeii ins6 e matemitatea. O mare disarmonie constd in faptul cd instinctul blrbatului e in conflict cu instinctul femeii. cum nu se mai poate spune. pana ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. ii trebuie doi ani. introducerea in viafd a unui dezechilibru consimfit de minte. . crutatil numai pentru ea ins6gi. deocamdati. Un atare brrbat nu-gi va mdntui sofia prin nagterea de fii3. gi mai putini sunt cei ce-i convertesc energia prin infrdnare. printre care gi el de asemenea va fi4. aApocalipse.S. c6 ptrcatul este o cdlcare a legilor viefii.

Actul conjugal falsificat. fereala.rarea bdiefilor. Explicafia. indwd ap6sdri.Caracterul schimbdtor ajunge iritabil. . Aqa zic medicii" De la pdntece durerile se intind la rinichi gi in jozul pdntecelui. aruncd pe bolnave in plin domeniu psihiatric. neisprdvit. cu deosebire la femei: tulburtrri grave ale sen5tiifii. cu vremea. dar cu tulburdri reflexe la distanfS. organele genitale feminine trec succesiv printr-o fazl de congestie intensd gi o fazd de sl6bf. iar cu rr'remea. intr-un raport conjugal normal. care face biata victimd sd treacd de la explozia violenfei. la ob6rgie sunt drlreri locale.AnArmt 252 De multe din nevoile acestea sunt de vind gi pdrintii celor dou6 parfi.lucru care aduce uneori grave neinfelegeri conjugale. de pild5. E un adevdrat dezechilibru umoral.Aga. a ridicflrii vreunui lucru gi peste tot in wemea intimitiifii.1@1 - F cAnanp. fenomene dureroase ale pdntecelui.F. oe stabilegte cr-rsul regulat in circulafia sdngelui. care schimbd profund starea psihicd gi mintalE a bolnavelor. Urmeazd o tulburare a nutrifiei fesufurilor. Mulfimea firigoarelor nervoase ale plexului hipogastric. pdzirea . ci demascErn.nogire bnrsc5. in vremea ridicdrii sau agezdrii pe scaun. e5. furii. Iat6. apar tulbw5rile nervoase. Asta-i frauda gi isprava" De aceea nu t6cem. irascibil pan6 la exces. se aratil gi pedepsele acestei fraude.ceea ce e o plagd de-o nebdnuitd intindere in toate mediile sociale. Congestiile acestea cu repetilie produlc alterani intense gi profunde in sdnul fesuturilor. a$ wea sd gtiu de ce nu-s pdrintii la fel de grdbifi 9i cu insr. Deodatd cu durerile acestea. iritalii. lasd sI persiste in vase o stare de inecare c€. adevSrate sincope ale judecdgii care nu mai pot fi infifanate sau stdpdnite. fire conch:zia naturalE. tulburdri indeosebi neruoase gi mintale. explozii violente. Din nimicuri. p6n5 la ideea sinuciderii. pene h ffistefea gi melancolia cea mai profundE" gi uneori. uneori in rnembrele inferioare.onania cu femeie. impingi de mil6 qi ajutati de gtiinf6. ia un caracter permanent. firigoare care pleacd de la uter gi se unesc cu sistemul cerebro-spinal. oatre. pe urmd alterarea lor anatomicd. cu desdv6rgire necunoscute nici chiar medicilor. Fapta lor gregitii incurajeazd tdinuit sau pe fatd frauda neomdtusian[ . Durerile se stArnesc gi cresc in wemea mersului.q inrp. care-gi pierd astfel funcfiunea lor nonnal6" . dupd scurti vreme. pe edt sunt de grAbili cu mdritarea fetelor.

noul venit va fi un copil prea pulin inclinat spre trezirea genezicd prematur5. De aceea fara e in mare jale. pentru cd nu mai cunoagte pe Domnul. mugurii viefii. ucid. Parcd auzim glasul de foc al lui Osea proorocul. zic6nd: 4. etc. Dacd i-a fost stArnitd senzualitatea .. aduce pe lume copii predispugi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos sau. . neatras spre onanie gi aproape deloc dispus spre nervozitate.. dacd mzlma n-a fost incd impinsi in acea aprindere a senzualitifii. depopularea. Atunci in zadar mai doregti copiii. o pervertire convenabild pentru mascul . Tofi jur6 strdmb. Problema iscat6 are gi urmdri. incurabilI. sterilitatea definitivd.. de se vor cdsdtori. de pild6: insugirile copilului atdrnI de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul maternit5fii la femeie. Poporul meu va pieri. Aga se stinge neamul.vdrgesc fapte silnice. Ultimul efect: denatalitatea. cdci au ingelat pe Dumnezeu. Toatii aceastii povard igi are rddlcina numai in aceastd trezire afartr de cale a senzualitafi mamei. nici cunoagtere de Dumnezeu in far6. fiindcd nu mai este credinf5. 9i va fi un copil arfdgos.. nici iubire. mint. l-10: Domnul std la judecatil cu locuitorii pdmdntului. Asta-i ocolul de cercuri gi se soldeazd cu stingerea neamului celui ce apucl pe panta pervertirii rosturilor firii. Deci. dacd mama igi pervertegte rostul maternitilii sale.EREDITATE $I SPIRIT 263 Aga se instaleazd. furA gi sunt desfrAnafi. suntem chiar pe cale sI inhlf5m c6teva cercuri vicioase. nu se vor inmulti. dupd cdte-o lungd perioadi de sterilitate voit6. nici in vremea dezvoltarii intrauterine n-a fost tulburatii de b[rbat gi nici in vremea aldptdrii copilului. ereditar nervos. gi predispus spre boli nervoase. vor mdri dec[derea gi necazurile. fnvers. iar locuitorii fdrd vlag6. Cend se vor desfrdna. sf. cdci firea te pedepsegte cu aceasttr crudi intoarcere a lucrurilor: ifi calificd fapta gi i1i condamnl neamul la moarte.evolugia embrionului in atari condilii de viafi intrauterin[ aduce pe lume un copil ugor aplecat spre onanie precoce gi t5zie.ceea ce e o decddere de la rostul firii sale. cu viclegug.

orice nesocotire. Iar dup[ ce au inceput oamenii a se inmulfi pe pf. SAU N TAMOELEGI NASCUTI Instinctul poligamic al b[rbatului mai face gi isprava asta: nu pdzegte porunca lui Dumnezeu. astfel: Geneza 5: 27. pe ldnge cele zise mai sus. Desfrdnarea blrbatului gi pervertirea femeii zddlrnicegte rosturile urmdrite de Dumnezeu cu oamenii. urmeazd cd toatii wemea sarcinii gi a alitptilrii b[rbatul trebuie sil se infrdneze.it au fost 969 de ani d apoi a mrnit. ca sd nu tulbure viata viitoare a celui ce vine in lume cu un anumit rost de la Dumnezeu. ne dd cdteva documente potrivite gi la pozifia la care ajunserdm. rFapte 17. orice dezechilibrare a condifiei sale annonioase. de aceea El a dat oamenilor porunctr. Geneza 6: 1. care prin revelafie gtia geneticd. COPM NATI. omul car€ n-are nici r:n Damnezeu 9i nuJ intereseazE nimic decdt desfrdul lui. Situalia aceasta mai are gi alte urrr[ri. Faptul c[ un bflrbat nu se poate stiipini. al oricdrui mascul. in care ne migclm.ctne. $iJ cufundE in regnul din subordine. anle urmlri.. il degradeazA" iI coboar[ de la cinstea de om gi de Ia rangul de bdrbat. Omul care se intunectr despre Dumnezeu gi suflet despre moral5 gi ordnduirea spirituald a venirii copiilor pe lume. gi.28.m6nt gi li s-au ndscut fiice. Toatn zilele lui tdatusalem pe care le-a trd. Dacd omul e constmit pe mai rrulte planuri de existenfd" pe mai multe z. . nu se d6-napoi nici de la crimf. cum am vdzvt.'RALI. sigur cii roada sa va insuma in sine toatl lipsa lui de echilibru cu marele mediu divin.264 cARAREA hrpAnATm De aci gi de pen6 aci. Moise. fr6na a $aptea: "Sd nu desfrdnezi". tndim gi sr:nteml.

Dar fdrd nici o urmdrire. prin urmare. ca el sd renunfe la ele gi sE se coboare satisftcut la singur rolul de mascul gi femela ? Asta-i toatil aspirafia lui ? Neinvdfat la un ideal mai inalt. . Femeile lor sunt fdrd minte gi copiii lor stricafi. ca unul ce avea s-o pdfeascd.. sau nevrdnd sd osteneascd mai sus. gi-au ales din ele sofii. Solomon. care pe cine a voit. Cu toate acestea pricina s-a lecuit abia in puhoaiele potopului. 3. Care va fi media viefii in zilele noastre. Cei nelegiufi pedepsifi vor fi. adevdrate chipuri ale lui Dumnezeu printre viefii. L-a inzestrat Dumnezeu pe om cu atdtea darwi minunate. Fiii lui Dumnezen.EREDITATE $I SPIzuT 265 2. iar de vor fi in puteri 80 de ani. sigur cd se afld in disonanfd gi in dezechilibru cu Dumnezeu. iar spila lor blestemat2i. gi ce este mai mult dec6t acegtia. Dar Domnul Dumnezeu a zis: "Nu va rdmAnea Duhul Meu punrea in oamenii acegtia. De Dumnezeu nu scapi pe simplul motiv cd nu-L asculli.. -Biserica. incdt pe wemea lui David le-a mai fbcut Dumnezeu o reducere: Psalmul 89: 10. Biserica. Nici cd se poate mai drept. Deci zilele lor s[ mai fie o sutd doudzeci de ani".batrani venerabili. 12. urmdrifi buletinul necrologic Ai aflati. gi-I nesocotegti rdnduiald 9i-1i cere s-o urmezi. osteneald gi durere". fapt este cd nu mai sunt batrani . a venit neamului omenesc ca o plat5 pentru c[derea in desfrdnare. ca s5-l indrepte gi s[-l ajute spre imp6rdlia spiritului. pentru cd sunt numai trup. "Zilele omului sunt 70 de ani. Scurtarea inlelepciune 3: 10. Rdutatea insd a trecut asupra urmagilor gi prin puntea lui Noe. pentru cd El are o sau ii t6g6duiegti existenfa. vdz6nd cd fiicele oamenilor sunt fiumoase. tocmai cu acest scop. a intrevdzut acestea: oameni. aga dupi cum a rdnduit Dumnezeu o institutie.

6. 18. Fiindcd pruncii ndscufi din somnul necurat surt martori ai nelegiuirii perinfilor. de pe unna instinctului desfrinat gi poligamic. la urmd de tot. Drept aceea. CEci neamul celui nedrept are groaznic sfhrgit. dax . 4. din mlIdilele lor spurcate nu se infige rdddcini in addnc ai nu vor avea temei nezdruncinat. 5. Fiii desfrdnafilor nu vor avea desdvdrgire gi s[mdnfa din patul nelegiuit se va stinge. nu vor fr de nici o treabd" gi bdffinefele lor. al redresdrii unei mogteniri mizerabile. ea avea-va roadl la cercetarea sufletelor. Cdci. fericitd este cea stearpd care nu s-a phngdrit gi care n-a cunoscut pat cu pdcat. degi vor avea viafd lung6. Mulfimea pnmcilor la cei nelegiuifi nu este de nici un folos. Chiar dac6 se vor imbrdca wemelnic cu ramuri.ncare gi de nimic bun.printr-un concurs de .. 17. pentru cdteva excepfii. 19. Astfel in locul ce urmeazd e vorba de un tatL fdcdtor de toate relele. se vor zgudui de v6nt gi se vor dezrddlcina de puterea vijeliei. Ramr:rile lor vor fi frdnte mai inainte de maturitate.. Iar de vor muri de timpuriu vor fi fdrd nddejde 9i frrI mdngdiere in ziuajudecIlii. Prin cuvdntul lui Iezechiil proorocul stribate totugi o razd de indurare. 16. Ne intereseazf enortn lucrul acesta. rodul lor va netrebnic. infelepcirure 4: 3.-r 266 cAnanen iMpAnATreI 13. c6nd stai s6-i fi cercetezi. crud la m6. Acestea sunt mdrturii biblice despre destinul de mizerie al roadelor ftlrldelegii. vor fi fArA cinste. fiind fdr6 temeinicie.

EREDITATE $I SPIRIT 267 ajutoare vdzute gi nevdzute . vlzdnd toate cdte le-a l6cut tat6l sdu. El este cavza primard care configureazd viafa in toate particularitiitile sale.copilul sdu pricepe deosebirea dintre bine gi rdu gi se feregte de faptele tatillui. prin Biserica Sa.care se gtiau gi pAnS aci . iar mai mult decdt acestea . inc6t fiecare ins e unic intre oameni. Deci. dacd unui atare pdrinte: Iezechiil l8: 14. NU SE POATE. Biruie in el rnogtenirea. cdrmuiegte chiar. a mamei. De i s-a ndscut un fiu. care vdzdnd pdcatele. creafia fiecdrui om ce vine in lume. nu se poate rezolva gi nu se poate converti. ce calitafl sau defecte sd fie expulzate prin cele doud globule polare. El decide. SA NU SE POATA Conflictul sau disonanta dintre instinctul poligamic al b[rbatului gi instinctul matemitdlii femeii nu se poate infrdnge. Dar vefi zice: pentru ce fiul sdu nu poartd nedreptatea tatdlui sdu ? "Pentru cd fiul a frcut ceea ce era drept gi legiuit gi toate legiuirile Mele le-a finut gi le-a implinit: de aceea va trdi. care . Iisus llristos insofegte pe om prin invd]Etura Sa. prin cuv6ntul Sau. despovdrarea de sub o mogtenire mizerabile? Da. 17. probabil mai bunf. a doua creafie a omului. e cu putin![.... in temeiul pretutindenitiifii gi atotputerniciei Sale de Dumnezeu. Cregtinismul e a doua creatie a lumii.Iisus Flristos intovdrIgegte.. in infinitul mic." Adicd e cu putin!5. decdt in cazul cdnd ambele parfi trdiesc invdfitura cregtind din toate puterile fiinfei. . prin sdlEgluirea Sa in noi. o creafie din nou a firii.. ca un Dumnezeu pretutindeni de fa15. prin rdnduielile Sale. pentru fericite exceplii. 19. ajutd pe om prin darurile Sale. ci in veci va tr6i. el se pdzegte gi nu face nimic asemenea. gi in tofi. acest om nu va muri pentru nedreptdfile pdrintelui sdu. cu preful gi cu osteneala unei ' ] vieli curate.

amplificate de puterea gi binecuvdntarea lui Dumnezeu. Iegirea din inghesuirea aceasta. 3. va fi in stare s[-gi infrAngd pornirile pervertirii gi sd pdzeascd netulburat.ca pe unul ce gtie: ce binecuvinteazd Dumnezeu gi ce pedepseqte. nu e cu putinfd. ajungdndu-l cu rdutdfile lui din urmd gi intorc6ndu-i-le in brafe. Abia un b[rbat. dupd care: "Tu singur te pedepsegti cu rdutatea gi tu singur te lovegti cu ateismul t6u". dacd s-a silit. Un atare bdrbat pdzegte fdrd vrajbS predania pravilei bdtr6ne. sd revind geneze dominante. dar nu desdvdrgegte lucrul fdr[ noi. sd fac5. nu intervine. ne-a fbcut fhrd noi. fie prin calea nagterilor. Pe cdnd slabii. care-l opregte in posturi gi sdrbdtori gi in zilele asupra lor . ca sd strdmute configurafia recesiv6 intr-una dominantii. sau iertAndu-l de ele. Vorbim aci cu toat6 intelegerea gi cunogtinta ce s-a nimerit la indemdnI. trdind invdfdtura cregtind in toate fibrele fiinfei. in vremea strdduinfei celui din cauzd. dec6t trdind prezenfa nevdzutd a lui Hristos in noi. . care are cap pe Hristos'. dezechilibratii devin gi mai t I Cotinteni mullime de geneze recesive in 11. in vremea cuveniti" mugurul viefii.U El forrneazd destinul nostru in aga fel incdt o a$ezare specificd in infinitul mic sd aib6 urmdri imense in configurafia gi in faptele noastre viitoare.probabile pentru noi gi sigure pentru Dumnezer. Unde ins6 nu vrem gi noi. de la rodire pan6 la desprinderea deplind de la sdnul mamei. .i-i- 268 cARAREA irvpAnATrpr cuprind jumdtate din numiirul cromozomilor. El inclind sd fie una sau alta din configurafiile . care creeazd" in dependen!5 cu omul gi potrivit cu faptele sale. Minunea acestei refaceri se intdmpld oriunde se afl6 credint5 indeajuns. Puterile credinfei. Puterea lui Dumnezeu nu are hotarele neputinlei noastre gi de aceea nimic nu-i este cu neputintE. prin lupta cu sine insugi. prin mecanismul ereditelii. fie de-a dreptul. s6-gi dob6ndeascd iertarea. nervogii. cd bdrbafii cu un sistem neryos rezistent sunt capabili de infrdnare. ceea ce lui Dumnezeu ii este foarte cu putin!6.ceea ce face cu putinfd lui Dumnezeu sd scoati afar6. au influenfi nebdnuit de mare asupra eventualelor noastre infirmitifi. gi nicidecum hazardul. Toate acestea le face contabilitatea absolutd a lui Dumnezeu. neghina recesivd gi. .

numai cu aceasta aduc gar:anlii suficiente cd in cdsltorie vor tr[i. PIJI DE OM N PUI DE CER. In opera recreafiunii omului in Fkistos. p. I[. ffud limite precise. Viafa noastrd are trei faze. vegetativd pen[ la nagtere. tinerii ajungi la trdirea cregtind a vietii. un rnare doctor al timpultri" Iati de ce la cdsdtorie nu ajunge nurnai numf.1944. l5l. sd se asigure stiipAnirea peste patimi" Majoratul pdrfilor il decide mintea. prin aceastd form5 de ascez6. ca sE nu-gi inchidd astfel uga de iegire din intuneric in lurnin6. CSci oricum s-ar cduta. . Orice denaturare a acestui rost e desfrdnare gi cddere de la trdirea cregtind la viata pegAn6. iar pentru partea - cregtind e un fel de mucenicie fdrd nddejde sigur6.rul anilor. Tr5ind intr-o cdsdtorie cu acegtia. spirituaid. infrAnarea nu desfrdnarea. gi faza spirituala. nu instinctul.EREDITATE $T SPIRIT 269 anormali tn unna infranArii poftelor lor genezice" Persoanele tari se fac mai tari. credinfa. Viala acestora e o injurlturd continud la adresa spiritului. decdt singur rostul rodirii de copii. in dezvoltarea ei: faza. ci se cere gi vdrsta credinfei in Dumnezeu. Asta o spune Carrell. in emoliile iralionalitefii. in trlirea intensd a credin]ei cregtine. ed. ca intr-un rost ultim al viefii. Cugetare4 Bucureqti. prin care. iar mai sus n-au nici g6nd s-ajung6. in vdrsta lor spirituald. inglduifi de lege. Ed. "pdzind hotarele legii". abia acum. Jii4a necunoscutd. nu necredinfa. Biserica cregtin6 mereu atrage aminte fiilor sdi duhovnicegti si nu se cufunde. Cregterea normald desfdqoard viafa omului in faza. cele dou[ pdrfi trebuie sd se simtii cd sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui I Alexis Carrel. OmuI. faza bio-psihic6. nu i se gdsegte acestui instinct alt rost de Ia Durnnezetr. Mulfi nu trdiesc decAt prirnele doud faze a\e viefii. pdzind legile lui Dumnezeu gi infrAnAnd patimile contra firii. nu pofi fi decAt intr-uln permanent dezechilibru cu cerinfele spiritului.

O cdsdtorie cu o a$a socoteald o binecuvinteazil Dumnezeu cAnd ridicd nunta de la instinct la rostul ei spiritual.. ci intr-adevdr ca femeie"2. E singura garanfie a unei cdsdtorii durabile gi pidcute lui Dumnezeu.- 270 cARAREA irrrpAnATrer Dumnezeut. care urmdregte printr-ingii o intengie divind" imbrdcatd in pui de om. Tobie. sub diferite forme.9. .$i e de vini omul? Trebuie sE se intrebe omu[. Din cele de pdnd aci s-a infeles ceva din mecanismul ereditilii. al mediului dirijat de religie gi de educatie. neapdrat ii trebuie gi o cdsdtorie corespunzdtoare pe pdmdnt.Iatd cd trebuie. se due oamenii cinstili gi nimdnui nu-i pasd c[ din pricina rdutlJii a pierit cel drept"3. Cdsdtoria are cuvdnful. ca pe un nou fiu al Sdu gi s6-l suie pe treptele desdv0rgirii fdpturilor Sale. prin Isaia proorocul. Cend vrea Dumnezeu sd intrupeze un gAnd in lumea vdzutA..7.Cum pier dreplii gi nimeni nu ia aminte? . de vreme ce-i aflat de vind. . Isaia 57. de care suntem tragi la r6spundere. la cinstea de Tain6. nu pentru implinirea poftelor mele. l. . iar aci. Astfel. iatd iau pe aceastii sord a mea. 2 3 Tobit 8. Situalia aceasta a lui Dumnezeu o gdsim exprimatii in Scripturi. iatA cd disparilia dreptului e o problemI. vorbind de trdirea ll Corinteni 3. CuvAntul se tAnguie: "Piere dreptul gi nimeni nu ia aminte.Foarte simplu: Cd nu se mai nasc. a zis cuvintele acestea pline de socoteald: "Doamne. de ce nu se mai nasc drepfii ? . celdtorind in altd fard s6-gi ia nevastd.

deci gi asupra trupului. nu se poate vorbi de o determinare riguroasd a configuratiei materiei. ne aflem in plinl structurafie spiritual[. Toate constatErile astea sunt iegate de nume proprii. deci nu e cu putintd implinirea intentiei divine. I Timotei 2: 15. Pachetele acestea de energie. uneori chiar gi in macrobiologia societf. Prin simpla atingere a unui obiect structura acestuia s-a schimbat intrucdtva. care chiar condilioneazd mdntuirea femeii de menirea ei de mamd. De aci relinem faptul cd organismul viu inregistreazi cu atAt mai ugor un bombardament al energiei sufletului gi-i pricinuiegte mutalia infinitezimalS" dupd dorinfe. dacd st[ruiegte cu deplind infelepciune (aga numeau cei vechi infrdnarea). "Se va m6. un fel de amplificare a voinJei omului cu rrointa lui Dumnezeu. dau acele mutatii neprevdzute in structura obiectivului lor. ci cel mult de un indeterminism in fizicd. Nagterea de fii. S-a scris chiar despre biologia cuantelor. atdrnltoare totugi de factorii omenegti ai cdsdtoriei. ca t . Deci. intr-o atare perspectivd ni se face pe deplin infeles cuvdntul Sfhntului Pavel.ntui prin nagtere de fii. prin amplificare.EREDITATE $I SPIRIT 271 cre$tind. e ceva care contravine instinctului poligamic ai fbra alti socoteal[ al b6rbatului frr[ Hristos. Avem probe unde nici n-am bdnui: in fizica modernd. cum sd nu fie in stare blestemul unei babe. procese uriage in configurafia persoanei. deodatd cu o petrecere de acest fel. zvArlit cu urgia cea mai mare pe urma unui vinovat. despre puterile sufletului asupra lumii frzice.Jii. aproape cojitn de materie. in credint[. care bombardeazdmateria sau celula vie. Iar o mic[ schimbare in microbiologie dezlfurfuie. Drept aceea. recunoscute de lumea intreagd. acesta se influenleazd gi se schimbd intrucdtva. Convingerea cd se poate gi ceea ce ni s-ar pdrea cd nu se poate. incit nu e identic in mod absolut cu el insugi de mai inainte de experienfd. e o putere neb5nuit6. Prin simpla indreptare a energiei cunoscdtoare a sufletului asupra unui lucru. in iubire gi in sfinlenie". decdt cu un sof in stare de aceeagi credinfd gi petrecere.

Supdrdri. pe care copilul le va avea pentru toatd viafa. din rru in bun? cu ce sd fie mai prejos rugdciunea unei mame pentru mugurele sdu. in wemea in care trebuia pdzit. in vremea aceea. sfinfi-se-vor. mamd. acum egti cu deosebire datoare s[-l pdzegti de toate relele. rdbdAnd penfiu un rost divin o pravild sfZint6.gii la jud. rdsplatd de fericire pentru ostenelile tale. Se imbat5 mama odate. In atari strddanii.)ry 272 CARAREA heAnATmr voinfa ei sE nu-l ajunge qi sE nu-i schimbe configuraf ia fizicd gi psihicd ? Gdndirea indreptatd ca o sdgeatii poate pricinui la fintn leziuni organice. dacd mama furd oarece. Deci nu te ldsa corupti de soful mai slab de fire gi nepricepand minunea ce o strvdrgegte credinfa ta.ecat6. predispun copilul la tristefe. dureri. copilul va fura toata viafa. se intipdresc in copil. iar mai cu deosebire ale marnei in vremea celor nou6 luni. Indreaptii purtirile tale. melancolie. ca str nu pldngi degeaba pe urma ticIlogiilor copilului t6u pe care nu l-ai pdzit curat. c[tre Dumnezeu. ca aceasta sd nu-l foloseasc[ in chipul pe care il doregte? Mai mult: toate strrile trupegti gi sufletegti ale celor doi pdrinfi. Nota sufleteascd dominanti in familie. cu care n-ai vrea sd te supere. va caracteristica intregii vieli a urmagilor. "Cei ce-au pdztt pravila sfanti. copilul se va imbdta toatd viafa mai ales befia are gi suport ereditar. Deci toate acestea trebuie ocolite. Se roag6 m€rma lui Dumnezev. nesd. Acum e vremea cdnd sd faci ce vrei din copilul tiu. cu tot focul fiinfei sale. $i iaregi: cum sr nu fie in stare rugdciunea cu iubire s6-l foloseascd gi sd-l schimbe.ndtate. cu deosebire din vremea aceea. qi cei ce-ar invdfa-o vor gti ce sd rdspundd". . se va ruga gi copilul ei. orice mamd se va m0ntui. gi mai ales a mamei.. despre care zice Sfhnta Scripturd: fi tnlelepciunea lui Solomon 6: 10. Iatd de ce vin: Iisus la nuntd gi nunta. ca tendinfe sau predispozilii. zisd. fiindcr numai acum pofi gi te ascultJi cu desdvargire. care sdvdrgegte prin tine minunea imbindrii unui pui de om cu un pui de cer. rata fazn spirituald a vielii de familie. amdrdciuni.

VI ICONOMII TAINELOR I-l .

daci viefuifi potrivit trupului. sufla urgie mare peste cregtini. socotind copiii mugurii cdsdtoriei. "Cei ce se fin de trup poftesc cele ffupegti. trupul gi l-au rastignit impreund cu poftele'. ca sE fie gata oricAnd de Sfrnta Imp[rtiqanie gi de mlnurisirea muceniciei. Fiindc[ tofi cdfi sunt mdnafi de Duhul lui Dumnezeu. nu care nu cunosc pe Dumnezeu. ci la sfinfire."l Cei ce sunt insd ai lui Fhistos. 3-5. nu pot sd plac6 lui Dumnezeu.CUVINTE HOTARATOARE Sfanta Scripturi. Caci.gi este ."a Pe wemea acestui mare iconom al tainelor lui Dumnezeu."3 Cdci: "Voinfa lui Dumnezeu aceasta este: sfinfirea voastrd. 5. iar cei ce se fin de duh. Ci pofta cf. 3 Romani 8. Cdci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurifie. miercuri gi vineri. 5-8. De aceea cei ce sunt in c€une. fiii lui Dumnezeu sunt. ca sI gtie fiecare dintre voi s6-gi stdpdneascd vasul sdu in sfinfenie qi cinste. D-o ing6duit infrAnarea desdvdryiti decdt pentru vremile de post gi rugdciune5. Galateni 5.' . ei. prin Apostolul Pavel. vefi fi vii. De aceea mulli erau hot5rdfi in patima poftelor. Pavel Apostolul. fiindcd nu se supune legii lui Dumnezeu gi nici nu poate.12-14.luni. imparte oamenii in douE cete: in trupegti gi duhovnicegti. ca sd viefuim dupd trup. I. cele duhovnice$ti. pentnr infrinarea deslvdrgitil in c6sdtorie. iar rugdciune gi Sffinta implrt5ganie sdmblta gi Romani 8. ca si vd ferifi de desffinare.lu suntem datori tnrpului. 'T. cum fac necredinciogii. veJi muri. iar dacd ucidefi cu duhul poftele trupului.7. Sflntul Pavel ins6. 2 I a 5 I Tesaloniceni 4. deoarece este vrdjmdgie impotriva lui Dumnezeu.rnii este moarte.24. I Corinteni 7. Post era .

C[ci fa[a acestei lumi se trece. oamenii orbeclie in mullimea negtiinJei gi a lipsei de sfat. in societatea omeneascI. copiii. nu mai poate pricepe cele ale vielii duhovnicegti. cei ce cumplrtr ca gi cum n-ar stilpdni. ca gi cum nu s-ur folosi de ea. nu mai urmlresc desfrdnarea ca pe un picat care dEr6mi alcituirea omeneascE" in intindere gi in adAncime.25. care sunt post in toate privinlele. Ei nu mai au indrEzreala sd o mdture afarl din Taina c5s6toriei cregtine. investit cu putere. De la faptul neinsemnat cd unuia. Cdci de-acum vremea s-a scurtat. le dE sfatul acesta: "Bine e pentru oricine sd fie a$a cum se gdsegte. in omenirea intreagd. blgem de seamd cE preotii vremurilor noastre.26. Ioil proorocul de mult cuvAntase: "Geti. cu deosebirea cd."2 in zilele urgiei de pe urm4 la acelagi sfat se va ajunge. nu ciuta femeie. intr-un om. Sldbdnogindu-se cregtinii. . Ceea ce se petrece in rnicrobiologie se petrece gi in macrobiologie. e cu putinfd I t I Corinteni 7. De atunci au blgat de seam6 PArinfii cI omul fdra infrdnare decade. cu aceeagi datorie ca Pavel. aMatei !3. Pavel. Aga incdt cei ce au femei sd fie ca gi cum nu ar avea.26-31. cu intinderea gi cu lungimea de weme. din amdndoud perfile. o micd strdmbare dintr-un ins. Acesta e un somn de primejdie. Deci nu flrd rost atragem luarea-arrinte cf. 3 Iezechiil 7. Ceea ce se petrece in mic. poate da intre oameni o rdt5cire cum nu s-a mai pomenit. Aqa se intAmpld c6: "lipsind preotului cunogtinfa legii gi b6trAnului sfafirl". de aceea se ajunge la slrdcirea gi rdtitcirea roadelor ei. ca urrnare. gi cei ce se folosesc de la lumea aceasta. Legat egti cu femeie. care s-au intins ca o noapte de osindd peste biefu oameni. Sfinfii Pdrinfi au adlugat pe rdnd cele patru posturi mari. urgia vremii de atunci.. nu cduta desfacere.. Ioil2. socotind insd gi nevoia ceasului de fald. cum se tAnguia Iezechiil3. Se iasd mirele din cdmara lui gi mireasa din iatacul ei !"1 Sf.. a venit w6jmagul gi a semlnat neghinE printre grdu Si s-a dus'{. neghinele vrdjmagului vor s6lbdtilci oile impotriva pdstorilor. Pene atunci. se petrece gi in mare. Dezlegat egti de femeie.. Caci scrie: "Dormind oamenii. ci o lasd s6-gi facd de cap.i postiri sfinte. iar fdrd post nu se poate infrAna gi. i s-a strAmbat mintea. cu trecerea vremii.276 cARAREA lvrpenATrsr duminica. 15-16.

de unde odatl lumina ca soarele intre noroade. fiind totdeauna dupd Har in cei ce cred in El. De acegtia insd care sd ffiiascd viafa in Hristos. la izgonirea a milioane de oameni de sub ascultarea lui Faptul cI Iisus a venit la nunti cu ucenicii Seit dovedegte cd de la nunti se incepe prima minune dumnezeiascE spre bine.4. nu poate avea spre apdrarea pdcatului sl5biciunea tmpului.p. intre cele gapte. gi deci mdntuirea. altii cale nu rlmine. 3leremia6. tocmai pentru ca oamenii sd se simtii gi sd nu mai ingtrduie intr-insa gerpdria ffuAdelegilor. trebuie sI induplec[m pe o€tmeni la o viaf[ mai curatJl. 2 I r . De aceea se ridicd gi nunta din desfrdnare la cinstea de Taind.ICONOMTI TAINELOR 277 se se ajungd Dumnezeu. azi abia se mai ztrregte ca o stea" c6ci gloatele ged in intunerics gi in umbra morfii. in veacul nostru ins6. de aci se ridici o stavild impotriva pustiirii firii omenegti. cu orice pref. credinfa va ajunge sd se strdmbe $i in tot felul sd se stingd. Drept aceea iau in ajutor propria lor mizerie.2. .c6ci de ea atArn5 o credinfd mai luminatd. sMatei 4. prin dezlegarea ei de blestem. ca gi mai mari mizerii. oricdt ne-ar costa indrdzneala aceasta. Drept acee4 zice SfEntul Maxim: "Nimenea pdcdtuind. Calea aceasta e treabd de cdrpaci. Sf. trdirea in Flristos era mai puternicd gi mai intinsd intre cregtini. De aceea azi.. Cunogtinfa mdntuirii trebuie. vegtejegte din trup legea pdcatului. cum vine. op. cdci cu ce vine. reaprinsd intre oameni. loan2. precum gi infrico$area de urmtrri. Cunogtinla mdntuirii4.255. rar dacd se mai aflfi trebuie ndscufi.16. Cdci unirea cu Dumnezeu-Cuvdntul a intirit toatl firea. C[ci dumnezeirea Cuvdntului. pentnr ci o trdire in Flristos ne-ar scuti de vorbd. Rdspunsuri ctttre Talasie. cit. cdnd Dumnezeu a ajuns de rds3 chiar intre cregtini. aceasta le fdcea ugoard lupta cu patimile."2 in veacurile de aur ale cregtinismului. Maxim Mdrturisitorul. 10.. ol Timotri2. nemaildsdndu-ne nici o apdrare pentru pornirea cu voie spre patimi. a mai vorbi de luptd cu patimile insemneazd sd-ti aprtnzi paie in cap.

ocirmuirea atirndtoare de om. Ieremia 1. sunt slugile Sale. din iubire. i a f-tii I Galateni l. Adic6 libertatea lui Dumnezeu f6cutE. Isplgirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu in destinul insului gi in destinul neamurilor. . cdrora le-a dat avufia Sa pe mdn6. atotputernic Ai tare departe. 15. o numim ispSgire.)- 278 cAnannn lupAnATmr DESTINUL TALA}ITILOR Dacd rdmdnem infelegi despre faptul cd in fiecare ins ce vine in lutrre. Iar a doua e ocdrmuirea la care leagd gi slujirea omeneascd. atdrndtoare de libertatea omului. care nici nu ingdduie sd li se zicd pec[togi.5. hotirdtoare de om. Ceea ce se pare lui libertate. care restabilegte. Dar snnt pdcdtogi cu totul wdmryi lui Dumnezau. ascuns. Dumnezeu ocdnnuiegte lucrurile in multe feluri. Acliunea aceasta lui Dumnezeu. cArmuirea prin simpla atotputernicie a voinfei Sale. fiindc6 el a cdqtigat iubirea lui DumnezetL PEctrtosul e rob pdcatului. Dumnezeu ascunde un g6nd al Siu. iubitoare de om. Peste lucrul lor trebuie sE vind corecturi divine. Dar cu toate cd rdul se pedepsegte prin sine insugi. un plan pe care-l urmdregte intre oameni. Astfel de libertate insd nu are decdt dreptul. prevdzufi de Dumnezeu cu slujba aceasta incd mai inainte de-a se nagter gi trimigi sI o implineascd. Dintre aceste multe feluri alegem douE spre tdlmdcire: cdrmuirea cea peste gtirea gi putinla nintii omenegti. echilibrul creatriei gi echilibrul viefii. iubirea divin6 de totuqi putinfi de iegire din infundetura rlutifii ce se pedepsegte pe sine ins5gi: de se va gdsi cineva si stea bun pentru sdi inaintea lui Dumnezeu. Acegtia. Drept acee4 pe cAnd drepftrl cunoaqte un Dumnezeu personal. prin care constrdnge faptele oamenilor cu urrnirile lor. tocmirea celui ce vine capdt6 insugirile ' de a-l putea indeplini.aunei mari taine. n-are voinp liber6. plin de iubire gi apropiat oamenilor. Aga se face c[ simJirn un Dumnezeu atotputernic. ameninldtor. Acegtia nu sunt imprer:nd lucrdtori cu Dumnezou. ne afldrn inraz. stricat de fdrddelegile oamenilor. e un dezechilibru in crealiunea lui Dumnezeu. p6c6tosul simte un Dumnezeu aspru. potrivit cu el. peste voinlele oamenilor. gi.

op. Ei se umfltr cu p[rerea de sine. slujbe duhovnicegti gi slujiri cetiifenegti. 15.&E vorbd" s-ar pricepe. in sensul in care le-a rostuit Dumnezeu.un e pusd problema" cE toate valorile. (A doua venire ca impilrat gi Judec6tor.) 13. Iar slujitorii sunt oamenii inzestragi cu toate aceste valori sau talente.ICONOMII TAINELOR 279 Luca 19:.. zice parabola. Acegtia sunt cei ce socotesc cE sunt ale lor darurile date de Dumnezeu. zic6nd: Nu wem ca acesta sd fie 14. lui aveau ur6 pe el. darul chivernisirii avufiei. . mintea cu mdndria gi scot afar6 pe Dumnezeu din negustoria lor. megtegugul $rin!ei. "dup6 mult[ vreme"l. ca si afle cine ce negufltorie a ftcut. misiuni. 9i au trimis solie in urma lui. Un om de ne€rm mare (Iisus) s-a dus intr-o far6 indepLftard ca s6-gi ia intirire cr6iascd gi sE se tnapoieze. in favoarea lui Dumnezou. talentele. cit. clci precr:m este o ierarhie a valorilor. Talanfii sunt talentele: inzestrtrri cu daruri.p. a ponrncit sa-i cheme pe acei robi cdrora le d6duse banii. cd unii din talentafi. 12. tot aga este un Ierarh al lor. ar trebui sE se negustoreascl intre oameni. al oric6rei gtiinfe. Toat6 zdroaba lor e egal[ cu ingroparea talantului in pdmAnt. cu intirire de crai.19. din felul cr. Cend a venit inapoi. pe scurt valorile culturii: valoarea moraldo politicd. 30. teoretic[ (gtiinfa). $i a chemat pe zece robi ai sIi gi le-a dat zece talanfi gi a zis citre ei: Negufiltorili cu ei pdnd vin. Dar cetiifenii crai peste noi. esteticS" economicd 9i religioas62. 80% au fdcut rebeliune impotriva Stiipdnului averii. inseamnd a iegi din ierarhie gi a $i 'Matei 25. igi afumf. megtegugul artelor. n-au vnrt sd-l recunoascE de stiipdn. 2 Tudor Vianu. A nu lucra cu valorile. Dar. f.

in istoria Egiptului. iegeau apele. cici nu este stiipdnire. materialismul. $i. inchizifi4 despotismul. ii ardea de vii. cregtinii. l. cStE weme famonii respectau religr4 dinastiile lor diinuiau multe mii de ani. fiindce nu-L putea inldtura din cale. igi comanda statuie. CAnd puterii politice. fdre s[ aib6 weo vin6. De indate ce gi-au ridicat mAna asupra preofilor. ucidea pe cregtini f.. . scoteau din minfi pe zeul mincinos. protestantismul. 2Iegire 14. ce vor zice. Ierarhul lor de drept. iar cele ce srurt: de Dumnezau sunt r&rduite"l.mt de vin4 . Unul dintre faraoni sf\egte cu toatd oastea in fundul Mlrii Ro$ii'. i se suia mdndria lucifericd la minte. dictatura. Iattr valorile in conflict: puterea politicd. s-a vdzut trufia dzAnd. frante in fafa smereniei. piramidele au rlmas monumente ale modii 9i dinasliile s-au stins. cregtinii sunt de vin[. cu r[bdarea lor. in toate a b[gat anarhia fafn de Dumnezeu. cregtinii sunt de vind. incolleau barbarii imperiul.. umflatii de trufie.28. Deci 20% petrec in ierarhie gi 80% in anarhie: exact situagia a 20 de oi in mijlocul a 80 de lupi. s-a isprdvit cu ei. gi totugi. nu numai supunere. Dezechilibrul mintal al tufiei a contaminat aproape toate valorile gi le-a pus in conflict. cregtinii sr. firit nr:mai de la Dumnezeu. terorismul. Pavel invEfa pe cregtini: "Supunefr-vi stiipdnirii. infigdnd gheaele in grumazul smereniei. senzualismul. in art5. ci gi inchinare. templele gi-au inchis luminile gtiintei. pretindea poporului.cregtinii la lei !.er6 judecat5. Se intdmpla weo nenorocire ? Cregtinii sunt de vinil ! Nu plouii. in gtiinf5 gi economie. in persoana imp6ratului din Roma sau Bizanf. Se f6cea pe sine zer:. T*lul imperat se ciocnea astfel de Dumnezeul cregtinilor.cAnATInt face anarhie. Niravul ghearelor e cu ridecini bdtt'ane. o ducea la Panteon gi cerea lumii inchinare Cregtinii insd nu se inchinau la idoli. ii rlstignea pe cruce. Dar minunea lui Dumnezeu e cd oile biruie lupii ! Avem m[rnrie istoria cregtinismului./a 280 cARAREA h. Deci. in religie. cdnd li se va cere socotealtr? lRomani 13. in valoarea politic6 tmfia stlirnegte tirania.

Dumnezeu pe toti ii trimite inzestrafi gi in stare sd fie drepfi.5. Se vede ctr e un risc al viegii de-a te fine de Dumnezeu. al pdcatului. e neaplrat de trebuinfi s6-gi cunoascd atArnarea lor de Dumnezeu gi Lui sd-I intoarctr cinstea 9i slujba. care-i spetesc ai-i incovoaie spre p6mAnt. trec6nd ei prin poarta nagterii plmdntegti. ori pe-a bogatului. va ajunge drept. de cele mai multe ori. nu gtiu nimic despre frumusefea lor. Dreptul poate sd se arate in oricare dintre valorile sau talanfii lui Dumnezeu. Pentru cei ce insil au o rdspundere intre oameni. primejdia crderii in mdndrie a celor congtienfi de virnrtea lor. Dar. "inainte de-a te urzi in pdntece. ori pe-a inv{atului. gretl se vor decide s6 reprezinte cavza lui Dumnez. E ciudatA nrgine de oameni in a te ^o face mai bun. ori pe-a slracului. Iar indritzneala de-a sluji lui Dumnezeu gi a-i indemna gi pe ei s6-I slujeasctr. Sunt mulli drepfi care nici nu gtiu despre ei cr sunt drepfi.. . pe urm6. Tot ceea ce impiedic[ aceastil situalie normald e v6lul de pe minte. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sii se cunoascd pe sine ca avfindu-gi obAryia spiritualtr pi toatit inzestrarea de la Dumnezeu. care se curm lepeda de slujba de prooroc. ori pe-a vistiemicului. ori de poartil slujba preotului. zice Dumnezeu lui leremial. asta se datoregte faptului cd abia aci se mai gtie ceva despre atiirnarea omului de Dumnezeu.eu. Deci purtiltorul oricitrei valori. petm s-a lep[dat imperafi s-au leprdat. dactr va ajunge la cunogtinfa atlirntrrii sale de Dumnezeu. Dacd ins6 abia apare in religie. Iona s-a lep[dat mult gi bine. e zidul. desp[rtitor de Dumnezeu. cr dreptul apare numai in religie. preoJi s-au lep6dat. slebifi de osteneala viefii gi de mediul inconjurdtor. Pentru ei negtiinfa e o mare acoperire de primejdii. ori pe-a artistului. pe care le au intre oameni. te pune in primejdie cu I Ieremia 1. iau in spate poveri prrintegti.ICONOMtr TAINELOR 28r VEDEREA PRIN VAL Sr nu se creadtr ingust.. te-am sfinfit gi te-am rdnduit prooroc pentrr popoare". in sflnta lor negtiinfd ei sunt simpli ca florile. Dreptul e omul lui Dumnezeu. ori pe-a imprratului. gi anume.

precumpdnesc inclin[rile bune gi nu-i biruie imprejurdrile rele ale mediului. care m[rturisegte in mediul sdu pe Dumnezeu. Spre a vedea cu ochii o minune ca aceasta. intrebdndu-i gi rEspunzindu-le din Scripturi. ce au s6-l implineascd in lume. poate cd. de asemenea e mucenic.49. oric6t de mare le-ar fi haita. dacd se declard at6rndtor de Dumnezeu. gi-I ajutll 9i lui Dumnezeu. iar taina noasffi. $i aga pdfesc pe rdnd tofi d[ruifii lui Dumnezeu. dac6 vremea le-o va cere. sd tdlhdreascl pe Dumnezeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. ce s-ar fi ales de nddejdea noasffi ? Taina lui Iisus era c[ in trupul Lui se ascundea Dumnezeu.care ajutii 9i oamenilor. iar. e cd in f6ptura noasffi se ascunde Flristos. ce eventual l-ar gilsi gi. E frica oii de lup. cdnd nu se invoiesc la sfatul lurnii. a cregtinilor. ca sI ne poati ajuta. Iisus. ii vor fi gi mucenici. cu at6t cei deruiti afl5 mai repede cine sunt gi ce trimitere au de la Dumnezeu.potrivitil cu firea . Cdci ptrcatul desfrdului gi a toat[ fdrddelegeaintArzie sau face cu neputinf5 ardtarea gi destrvdrgirea vietii lui Flristos in noi. ca om adev6rat. n-avea nici un v6l desp[rtitor. Aci e minunea cd oile biruie lupii. Cu cdt't6lul" fesut din p6cate gi agternut peste ochiul congtiinlei e mai subtire. . chiar impotriva acestui mediu sunt rdnduili. inconjurat de bogoslovii legii vechi. inc6t la 12 ani spunea dreptului Iosif gi Sfintei Fecioare. Dar dacd gi Iisus s-ar fi infricoqat de oameni gi de iad. ca gi cum atArnarea de Dumnezeu ar fi o mare sldbiciune gi vinovdfie. Ei sunt de mici mai strlvezii pentru Dumnezeu gi prin aceasta se vede cd au chemare s6-I fie ucenici. Un blrbat de gtiinfd. cu aerul cel mai natural cu putinf6: 'N-afi gtiut cI in casa Tatilui Meu mi se cade sI fiu ?"1 Era in templul din Ierusalim. in copiii venili dintr-o viefuire curattr a c6sdtoriei. f Luca 2. vom cunoagte finta spre care trebuie sd tindem gi ne vom infelege rostul pe pdmAnt. un conducdtor de neamuri. Nu-i alt chip obignuit de-a surpa zidul gi de-a sublia vllul ce desparte pe oameni de Dumnezeu gi bag5 haosul in zidire.282 cARAREA ltvmAnAlrer oamenii. adeseori e mucenic. nu e dec6t o singur[ cale de urmat: viala curatA . Cd numai de se va ardtaviala lui Flristos tn noi.

dacd insl nu bagl in seamd. cu faptele sale plcitoase. o pdndire a nimicului care wea sI inghitlt tn sine toate cdte sunt. prin ei se restabilegte echilibrul gi armonia gi prin ei gi ceilalfi intrevdd pe Dumnezeu.de weme ce robesc plcatului . drepfii prin excelenfi. Cend fipsesc drepfii ii . care stau inaintea Stitpdnului viefii pentru frafii lor. un accident. pe m6sura credinfei gi a curdfiei lor mogtenit5 din p6rinF gi sporitd cu propria lor osteneald" sunt o cuvdntare vie. milostivirea. doar va simfi sI vind de bun[ voie. ins6. in junrl acestora se tnttrregte gi se intinde credinfa" pi mulfi se m6ntuiesc. Cand cineva. Pe nedrepfi. care. dtr de dreptatea Lui. Dezechilibrul sau plcatul nu e o realitate cu suport propriu. Prin sabie se in. ci sunt ghearele haosului in grumazul realitifii. legea. DREPTUL INITRE IUBIRE $I SABIE Dezechilibrul. Prin ei se potolegte anarhia. il va readuce la cale cu sila. o schimonosire. Cel ce strigit printr-ingii voia Sa ciltre ceilalfi oameni. Pe drepfi ii are cagtigafi pentru aceastd cavzd.ICONOMtr TAINELOR 283 Deci sfinfii. Sfinfenia e tocmai aceastll transparenf6 a lui Dumnezeu in fdptura S4 prietenia aceea de mare cuviinfi a suflefirlui cu Tatill sdu . penfirr cd au intr-ingii pe Dumnezeu-Cuvantul. respectind libertatea omului. Ei fac cumptrnd intre Dumnezeu gi oameni: dob&rdind de la oameni poclinfa 9i de la Dumnezeu.. o degenemre. nu poate. ca pe un rob. ia gi timpul gi cade f{r{ de veste urmdrit de dreptate. un plcat colectiv. O mare putere de refacere asupra celor cdzufi din dragostea lui Dumnezeu o au drepfii.singura sinralie normald gi de la sine infeleasd a omului gi a oamenilor. haosul gi anarhia sunt cam acelagi lucru. de aceea pentnr acegtia nu-I mai rlmine dec6t sabia.nu-i mai poate cagtiga prin libertatea pe care n-o mai au.elege aci: asprimea dreptiifii. pierzAnd acegtia libertatea lor . Dumnezeu vrea sd st6vileasc6 ndvala anarhiei in fdptur[. ii dI Si timp. cade din dragostea Tatllui sdu. autoritatea" stitpdnirea. pedeaps4 pan6 chiar gi pedeapsa cu sabia. decdt dacd va captiga gi convingerea omului pentm intentia Sa.

e numit chiar mai mult decdt atita el e ingerul Domnului Savaotr (Savaot e tot Iisus). Mare. dar mai cu seamil lisus. Iat[ in ce mare mdsur6 milostivirea lui Dumnezeu e atiimdtoare de oameni. l . Dar. $i a$a se vor sdlb[t5ci oile asupra pdstorului gi vor face bucurie lupilor. e sfhnt. De aceea preotul . ci de CuvAntul lui Dumnezeu.care se inlelege cI trebuie sI fie un drept . biruindu-se de lume. Chemarea le este invdluitli. Sl fim drepfi: slujba preotilor e sfdntil. pdinea cea din Cer. Lor li s-a dat marele dar sil ierte in numele lui Dumnezeu. prin Sfrnta impertaganie. ci trebuie sd se implineasci dreptatea. ca s[ nu cadi din milostivire sub strivirea dreptifii.2. sigur cd ei vor fi covirgifi de mogtenirea aceasta gi nu-gi vor putea indeplini fhrl umbrl trimiterea lor de la Dumnezeu.7. iard sd fim drepfi: neavdnd cum sd vinl altfel decdt prin nagtere din trupuri plmdntegti in care migun6 pomirile fdrldelegilor ca gerpii gi rod inclinlrile patimilor ca viermii. Dreptatea insil nu mai e atiirndtoare de oameni.r lwARATmr dintre oameni. acegtia tebuie sd o sufere f. Preolii reacitalizeazdo prin jertfa cea f{rd de sdnge.284 cAnanB. in jurul lor se va intiri intuirericul a toatil negtiinfa gi va incepe foarnetea" nu de pdine. 3Isaia 24. vor govdi in hotirAri2. covdrgitor de mare dar. Oare de ce nu-l pricep oamenii? A osAndi pe preofi e lucrul cel mai ugor 9i cel mai fdrd rost. Preofii au grija de-a indupleca pe oameni in vremea rdnduitii intoarcerii. Sarea p[m6ntului o vor cllca-o oamenii in picioare $i a$a vine cil "$i preohrlui i se va intAmpla ca gi poporului"3. Chemarea aceasta de mijlocitor intre Dumnezeu gi oameni au avut-o mu$i. permanenfa acestei mijlociri. Apostolii 9i urmagii lor legiuifi. 2Isaia 28. de toati starea asta rea a lucrurilor are sI dea seama gi poporul.trd de tocmeald.7. iubirea nu se poate implini. C[ firea lor p[m6nteascd mai dI uneori prilej de sminteale. gi de la El tofi iconomii Tainelor. Sigur c[ acegtia" prin viafa lor. Maleahi 2. in loc ca ei sI biruie lumea. nu vor l6sa poporul sd creadd. "ingerii Bisericii" din Apocalipsl erau gapte episcopi. care au luat indreptare pentrr oarecare neb6g6ri de seam6. danrl lor e de la Dumnezeu. c[ci toatii deciderea e de la plrinti inceplturd.

ca sd vie iardqi la starea de milostivire. Suntem totodati gi persoane duhovnicegti. marii binef6cdtori.. O dragoste distrusd poate pricinui uneori chiar moartea.16-17. precum gi vremi cdnd il prigonegte sabia ."' Dacd primim ce spune Carel. gi in general dreptul. op.. Cine gtie. sfin1ii. dupd cum ii trebuie. pAnd la familia lor. cit. asta nu numai fiindcd oamenii sunt amestecaJi. fi inlelepciunea lui Solomon 4. dacd nu cu rost sfdtuiau PErintii pe ucenicii lor de a-gi avea sufletul adunat acolo unde le e gi trupul. Dragostea gi ura sunt realit{i. De multe ori dreptul o p6tegte.ICONOMII TAINELOR 285 * Iubirea gi sabia lui Dumnezeu luclreazf neintrerupt gi deodatd intre oameni: pentru fiecare. dar nu vor inJelege ce sfat a avut Dumnezeu cu eI. I . Unii oameni ar depdSi cu pulin oamenilor ar suprafata pielii lor.. forma destul de ciudat6.. induplecAnd spreolalt[ amdndou6 pdrfile. cdpdt6nd forma unui stlilp de foc. Cine gtie. primegte s6geti din amAndoud perfile. vedea-vor sf6rgitul infeleptului. preotul. 2Alexis Carrel. "Dreptul care moare osdndegte pe nelegiuitii care trdiesc. dar gi pentru cE fiecare ins igi are vremile sale cdnd ii strdlucegte milostivirea. clp6tau multe rdni gi nu sporeau. Unii ni s-ar plrea cu nigte mdini intinse peste mlri 9i tdri. a unui continent. persoana omeneascd se intinde in felurite chipuri gi dincolo de marginile sale anatomice. pdnl la munfii gi cerul f6rii in care s-au ndscut. care ne leag6 unii de al1ii. $i pe om gi pe Dumnezeu. Dacd am putea vedea firele. alfii pdn[ la cdrciumd. cd. imprdgtiali cu sufletul. la o casd veche. ar fi nigte uriagi care-gi intind mullime de braJe asupra unei 1tui. igi are slujba sa de-a tilm[ci tainele iconomiei divine. alfii s-ar intinde pAnE la un depozit de banc5. cd.p.264. dacd nu mdrturiile unor vdzJrton P[rinfi despre stAlpul de foc ce urca de la cdte un sporit duhovnicegte pdn6 la cer. alfii pan6 la trupul oarecui. O dragoste reinviatli e o inviere. la o ceatd de prieteni. sau a lumii intregi2. nu era tocmai aceasti concentrare a personafitafii fericitului: a minfii in inimd gi a amdndurora in Dumnezev.. Conducdtorii de neamuri. altrii pane la avutie. In toatii aceastd intoarcere a lucrurilor.

gterge-m[ gi pe mine din Car. Iegire 32. in care m-ai scris !"4 $i Dumnezeu ascultll de om.30. prin care sf6tuiegte neamurile gi. Marcu 2lezechiil 22. la o luptii cu Amoreii."2 Primul drept.23. iar de nu. urrragul lui Moise. ll. cu roadele ei impov[rate de fdr6delegi.- 286 cAnanrn hpAnATm Sunt mult mai multe lucrurile pe care nu le gtim.6. face cu putinfi milostivirea Sa peste oameni. de wei s[ le iedi pdcatul acesta" iartil-i. 3Facere a 18. gi n-am gilsit. a fost Awaam3. dupd faptele 1or. 13. pene ce i-a fdcut Dumnezeu izbdndd asupra wdjmagilor.. oamenii vor da peste urgia drept5Jii Sale. prin rostul lor. ca sd nu o pierd. carO a stat inaintea lui Dumnezeu pentnr al1ii. decdt cele ce le gtim despre om. "Cdutat-am printre ei. "$i lLuca 13. dar ceea ce gtim sigrrr e ci spiritul nu e ingrddit de cele 4 dimensir:ni ale lumii vdzute" cARMA DIN ZARE Oare de ce invinuiegte Dumnezeu pe oameni de faptul cd nu se mai nagte dreptul printre ddngii. . inchindndu-se la vilelul de aur. drept aceea oamenii sunt tragi la rispundere gi se afl6 in aceeagi primejdie ca smochinul fdrd roaddr. inffind in pemdntul fagIduinfei. Il aduce pe Dumnezeu la impas. care chiar a strAmtorat pe Dumnezeu.tea Ta. ca sil ierte norodul care fdcuse p[cat mare. Altul a fost Moise. Familia. gi cI ei nu bagd de seam6? Rdspunsul e urmiltorul: dreplii sunt uneltele lui Dumnezeu. sd gisesc un om ca sd se poarte cu dreptate inaintea fetei Mele pentru tara aceasta. zicind: "Rogu-m6 acum.32. s-a rugat sE stea soarele gi s-a oprit soarele. pe cdnd daci nu-i are. Alt drep! Iisus Navi.

i-a dat 12 luni. in care Domnul sd asculte aga glasul omului"l. se semefeascd gi sr ceard poporului s6 i se inchine lui. iar nu in r6t5cire. weme la indemdnd. de aceea s-a luat mintea gi a fost izgonit dintre oameni. Iar Dumnezev.18. "Dumnezeu este indelung rdbd[tor gi mult milostiv. 7. dupd calea milostivirii. o astfel de zi. Daniil 4.ICONOMII TAINELOR 287 n-a mai fost nici inainte. lezechiil 29. 6Ibidem. 2 I n3 s Regi 22. r0nduind sfhrgit cu pedeaps[ regelui Ahav gi arat6 taina Sa proorocului Miheiaa. Dumnezeu line sfat cu ogtirea cereascd. gapte ani p[sc6nd cu boii7. 3 Amos 3. ca vdzdtor inainte. Aspra indreptare a impiratului din Babilon.24. Iata dreptul ca vestitor al voinlei lui Dumnezeu. rAnduiegte fiecdnria ispEgiri in lumea aceasta. ispitire care e mai presus de putere. lucru prin care ar fi putut ocoli nemaivdnfia pedeaps5" ce at6rna asupr6-i.29.26. a ispegirii f6r[ de voie. Ca rdnduit de Dumnezeu cu slujba de imptrrat al Babilonului. Dumnezeu. De obicei oa:nenii st6rnesc cu faptele lor anumite fuituni nevdzute. 3. dincolo de zarea dimensiunii a patrq timpul.14. tofi cheliseritE. Naum l. pe care i-l ddduse Dumnezeu in robie. nici dupd aceea. Dreptul ajunge la obArgia Scripturii. miirhrrisegte Scriptr:ra. N-a vmt sd se indrepte dup5 minte. impdratul insd. care-i dd trufagului impdrat sfatul rdscumpirlrii p6catelor sale. Taina o infelege Daniil."2 insl nimic nu face fdrd sd arate taina Sa slujitorilor Sai3. . gi a fost intinsd gi asupra poporului eweu. n-a vrut de bunlvoie s6-gi ispdgeascl plcatele. Astfel. Sfenta Scripturd ar fi o copie de pe nevlzuta Carte de la cdrma lumii. de aceea l-a ajuns din urmd legea dreptifii. TDaniil t 4. dar nepedepsit nimic nu las6. el nu trebuia sf. dar in chipul cel mai vlzul cu putint[. acestea tot in capul lor se intorc. nedeprins s2[ asculte. gtiind de mai-nainte sfhrgitul tuturora. lg. incdt tocise umerii ostagilor sdi gi de osteneala zidirii marei cetiJi a Tirului. Cel ce implinegte sfatul slugilor Sale6. "se sprijinil pe vrerea ingerilor gi pe porunca sfinfilor"5. Pe ldngl asta" era un tiran infricogat. 14. care fdcuse abuz de putere gi se suise la m6ndrie mare. i Iisus Navi 10.

CEci puterea Lui este putere vegnictr. 16. Ei insd se vor intoarce aici in al patrrlea veac de oameni. Nabucodonosor. iar pe cei ce umbl[ mdndri poate s6-i smereasc6. Ea era icoana li 2 3 roaniil 4. Toate ctrile Lui sunt drepte.. Urgia. privind ind[rdtul timpului. Aceasta s-a destitinuit prima datl lui Avraam: o isp[. Dar pe neamul acela" clruia vor robi. "care veniserl peste ei din iad"3. l3-14. intr-insa se denreleau pdcatele lor ascunse."l Cdrmuirea neamurilor tot de sus se face. Iatd mirturia de infelepJire a acestui tiran al istoriei vechi.gire a "Se gtii bine.34.288 cAnanpn lrwAnATrsr Era dator sI se poarte ca o slugd a lui Dumnezeu gi nu ca un tiran.. gi mintea imi veni din nou. incdt. gi dupl aceea vor iegi str vind aicea cu avere mare. f6cdnd atiltz tulburare in zidirea lui Dumnezeu. il voi judeca Eu. am ridicat ochii mei la Cer. cd urmagii tni vor nemernici in plmdnt sffiin. cu infricoglrile ei cumplite.3L. c6ci nu s-a umplut incd mdsua nelegiuirilor Amoreilor. eu. cea mai grea a fost noaptea cea de trei zile. gi am binecuv6ntat pe Cel Preainalt gi vegnic viu. dati de el insugi: "$i dup6 trecerea acestei vremi (cei gapte ani de nebrurie). Genezl. Este gi neamnrilor. . Iatil cum i-a judecat Durnnezeu pe egipteni: Dintre cele l0 pedepse. pe czre a dezl[nluit-o asupr6-$i. cdnd eweii s-au intors din Egipt. a stins fdrddelegile sale. alte taine din Cartea ispIgirii vede Solomon.l5."2 La plinirea wemii prezise.14. dup[ trecerea wemii de pedeapsI. gi-a viizut rostul gi atArnarea sa de Dumnezeu. unde vor fi robili gi apdsali patru sute de ani. inplepciunea lui Solomon 17. gi I-am adus laudl gi preamirire. iar imperefla Lui peste vdrste gi vdrste.

iar la urml adaug6: t ingelepciunea lui Solomon 18. O minie neindurati prigonegte pe nelegiuili pfue in sf6rgit. clci li se implineau mdsurile fdrldelegilor. un alt gand nebunesc le-a venit 9i au inceput ca pe nigte fugari sd urmtrreasc4 pe aceia pe care ii zoriserd cu ruglminfi. . sd plece de la ei.-i urmlreasc6. IatA gi sfbrgitul judeclfii lui Dumnezeu cu ei: dezastnrl militar al lui Faraon: infelepciune 19: l. ca sd se implineasc5 gi ceea ce mai lipsea din urgiile suferite de ei. 3. Cd adicd egiptenii. alte taine din Cartea ocArmuirii neamurilor se descoper[ lui Moise. Iar ca cei miluifi sd ia aminte. 2. Cdci vedeniile ce-i ingroziserd le destliinuiserd lucrul. avea-vor pdreri de r6u gi vor lncepe sf. Aga incit poporul Tdu sE s[virgeascd necreanta lui trecere prin mare. 4. prdpldea pe al. Azvarliti incoace gi incolo pe pmint $i pe jumEtate modi. 19. dup6 ce au lSsat pe Israil ca sd plece gi cu mare stiiruinf[ i-au zorit la drum. cdnd nu isprdviserd de jelit pe morfii lor gi plfingeau incl la monnintele celor ucigi.ii. c6ci despre cele mai-nainte int6mplate ei nu mai aveau finere de minte.a]3 ICONOMtr TAINELOR 289 intunericului ce avea s[-i inghitil pe urmd. in vreme ce poporul se apropia de plmAntul ffuEduinfei. de care ii atrage luarea aminte sE ptrzeascd poporul. Dumnezeu ii ingirtr lui Moise toate fdrddelegile desfrdnlrii. fiindcd Dumnezeu gtia de mai-nainte care va fi petrecerea lor. La aceasta ii affigea pedeapsa de care erau vrednici. iar egiptenii sd dea peste o moarte n6prasnicE. 5. Cu adevdrat. ca si nu moard in negtiinfi: pentru ce pltimesc atlita rtrur. in vreme ce miluia Dumnezeu pe unii. ei dEdeau pe falA pricina pentru care mureau.

dar pentru o viap curat6 ii apdrd Dumnezeu. care ffiiegte intre voi. Cdnd igi urmeazI destinul. nu-i aplrd nici o graniF gi nici o armd. cdci Domnul stii la judecatil cu locuitorii plmdntului. Ce toate urdciunile acestea le-au fdcut oamenii pdm6ntului acestuia. 28. cind il vefi intin4 cum a aruncat el de la sine pe popoarele care au fost inainte de voi. cend ilnddea{ sE se gdteascd de pedeaps[. 36 nu vd intinafi cu nimic din acestea. gi s-a intinat pamdntul. pe care Eu ii izgonesc dinaintea fefei voastre. incdt iatii cum tun[ glasul lui Osea: Osea 4: Ascultafi cuvdntul Domnului. cum nu-i aper6 nimic pe lume. 2. Iar voi sd pI. 25.zili toate poruncile Mele gi toate legile Mele gi sI nu facefi nici una din ticElogiile aceste4 nici blqtina. cdci cu toate acestea s-au intinat p6gdnii. care-i inaintea voastr6. iar sdngele vtrrsat curge peste s6nge. Neamurile au un destin ascuns in Dunnezeu. cdnd ii sortegte Durnnezeu pedepsirii. Ca nu cumva sE vd lepede gi pe voi pEmantul. nici cunoagtere de Dumnezeu in tarE. nici iubire. Ce s-a intinat plmdntul 9i am privit la nelegiuirile lor gi a lepddat pdmdntul pe cei ce tr6iau pe el. 3.gul. 26. mint. Tofi jur6 strdmb. au apdrarea lui Dumnezeu. voi feciori ai lui Israil. nici veneticul. . Cdci nu mai este credinld. Dar ei n-au ascultag ci din neam in neam tot mai r5i s-au fbcut.]-El 290 cARAREA ltrrpAnATreI Levitic 18: 24. l. slv6rgesc fapte silnice. 27. ucid furE gi sunt desfrdnafi. latl eA pe locuitorii cu o viaf5 stricatS.

dar regele . o motiveaz6 Dumnezeu lui Ieremia. Pentnr cuvdnful acesta insd" erau sd-l omoare pe Ieremia3. dar sE se predea. in care proorocul se lupti cu regele ca sd-l lnduplece sI se predea fdrtr rezistentd. pdn[ cdnd. Prevestirea aceasta" care era o rumare a viefuirii ticdloase a poporului gi a regelui. Gonegte-i de la fafa Mea. penfirr numele Tdu !'6 Primegte insl rdspunsul urmiltor: "Chiar Moise gi Samuil de-ar sta inaintea Me4 tot nu M-ar I Ieremia 36. prin Ieremia proorocul. Nu ne lepdda pe noi. N6revifi cum erau cu p6catele. 6Ieremia 14. 10. indupleca spre poporul acesta. ad6ugend a face rele. pe proorocii Lui i-au batjocorit pane ce mdnia lui Dumnezeu s-a pogordt peste poporul SIu. Pentnr aceasta fara e in mare jale. E interesant momentul acesta istoric. Iar de-fi vor zice: <Unde sI ne ducem ?> s6 le rdspunzi: Aga a s Ieremia 6. tn wemea aceea Ieremia se ruga: "Mdrturisim Doamne necredinfa noasffi gi fdrddelegile pdrinfilor nogtri.3. .1- ICONOMtr TAINELOR 291 4. iar cei ce-o locuiesc sunt fdri vlag[. ca s[ scape cu viaf6. Z taratipomena 36.prefertr s[ moartr. 2Ieremia 26. n-au ascultat. 16. pentru faptele lor cele rele"2. zicdnd: "Poate.20.3. ba. 3Ieremia 26. de aceea mai multl urgie gi-au ingrdmedit peste cap. CAci cuvdntul Domnului era de rds ta eia gi gi-au b[tut joc de trimigii lui Dumnezeu gi n-au finut seamd de cuvintele Lui. auzind toate necazurile ce Mi-am pus in gend sd le facl. cdt acesta n-a mai avut scEpare5. vor asculta gi se vor intoarce fiecare de la calea sa cea rea 9i afunci voi schimba strdmtorarea pe care vreau sd le-o fac. clci am pdciltuit inaintea Ta. Dumnezeu le dI de gtire d[rdmarea lerusalimului gi ducerea in robie.in temeiul datoriei de rege . s[ se duc6.11.

Apoi a dat foc Casei lui Dumnezen. $i cap6t2i rlspurnsul din r[d6cini. 17 . a ddrAmat zidul Ierusalimului. toate cdmdrile lui le-a ars cu foc Ai toate palatele cele mari le-a nimicit. 2 Plangeri 3. "CEci El a adus pe regele Chaldeilor gi acela le-a omordt pe tinerii lor cu sabia. fiert-au cu mdinile lor copiii.) despre prooroci: Iatd ii voi hrdni cu pelin gi le voi da sd I Ieremia 15. la robie !>>"r Iar calea rugdciunii desevArgit a inchis-o2. Chiar pentnr cagtigul lui Durnnezeu. nu vor sE se primejduiasc6 cu oarnenii.10. Tofi fug de metoda aceasta. cel pentru foamete. De aceea aga zice Domnul Savaot (numele Mesiei in V. un rdspuns profund: *Profefii t2ii nu fi-au dat pe fafa firldelegea ta. in casa cea sfrntil a lor..14. 8. zice Domnul: <<Cel La jaleaaceasta se adduga una 9i mai mare: "Femei miloase. Iar pe cei ce au scdpat de sabie i-a stralmutat in Babilon"3. ajutd mdinile f6ctrtorilor de rele. apoi a adus prdpddul. 'Pldngeri 2. ca nimenea sI nu se intoarctr de la necredinJa sa. ca s6-fi schimbe calea ta !"5 E drept. in robia celor 70 de ani.. care le-au slujit de hrand in wemea pr6pddului"a. ' 2 Paralipomena 36. T.l-2.292 cAnanEe ivrpAnATnr rdnduit la moarte. 4. 4Pmngeri -20. cE darea pe fap a fdrldelegilor e cea mai primejdioasd predicd" dar Si singura care mai poate ceva. sd se ducd la moarte. N-au putere ! Oare de ce? Iati de ce: "In proorocii lerusalimului v6d groz6vie: acegtia fac desfr6nare gi umblS cu minciuni. la foamete gi cel pentnr robie. De ce atita r:rgie ? se intreabd Ieremia.

cdci de la proorocii Ierusalimului s-a l6fit necredinfa peste tot pdmdntul. spre neindurata moarte. nu aflil intre iudei.25. Trebuia re-crearea acestei zidii. povdrnitit iremediabil spre plata plcatului.I. ei iegird din destinul lor. peste fhrddelegile lor fdr[ seam6? CRINUL DE PE CRUCE Era ascuns in neamul acesta un mare destin: Taina cea din veac ascunsl gi de ingeri negtiutii. Cu fapta aceasta ucigag6. Prin poporul iudeu era prevdzuti era cre$tin6. era scris in istoria nevtrzut5" ca la plinirea wemii. cea din urrrl sffidanie a lui Dumnezeu in persoand. trimif6ndu-le pe tofi vestitorii Sdi. penbrr care ostenise Dumnezev cu ei atdta amar de vreme.ra rezolvare. sd rilsard intre oameni crinul neamului omenesc: Sfbnta Fecioard. cea din curtea lui Pilat gi de pe dealul Cepef6nii. cea din urmd dintre mlsurile ce mai r[mdneau."l "Vai de p[rinfii care pierd gi impre. dis-de-diminealdt. pe care dragostea L-a cobordt din Cer intre oameni. care se pogora ca focul. Maica Domnului. in fiecare zi. Crinul Bunei Vestiri. care face viafa neamurilor cu putin15. 3 leremia 7.adicd la o vreme c6nd se mai putea idetuxa osdnda ce le atArna peste cregtet gi se mai putea abate ugra. leremia 23.gtie oile turmei Mele. gi-gi bdgare neamul sub rofile blestemului. Singr. 2 I . zice Domnul !"2 Oare de ce s-a ostenit Dumnezeu 1500 de ani cu ucigagii drepfilor. Trebuia. Ieremia 23. iudeii it rastignitd pe cruce.14-15. dec6t fapta cea mai ucigag[ a lor.-rr ICONOMtr TAINELOR 293 bea ap6 cu fiere.

Dupd iar la sfrrgitul zilelor celor de pe urmd se vor apropia cu infricogare de Domnul gi de bundtatea Lui. pdnd la cel mai de pe urmE.iia-- 294 cARAREA lt. a nea:nurilor cregtine. in toatil lumea lui Dumnezeu. . Blestemul acesta ii zoregte sd ia in brafe pe toti antihrigtii wemurilor.4-5. Pdre ctrpetenie.are putere de mintuire pentm cei ce-o primesc. fer{ jertf4 fire st6lp de aducere aminte. Asta dovedegte ceva atotputernic ai fdrl de sfiirgit: deslvirgirea. 2Matei 3 27. alfii sub sabie. fdr[ efod gi Pdra terafimi."l aceea Pane la plinirea vremii atArn6 peste ei blestemul pe care gi l-au cerutin curtea lui Pilat: fiii lui Israil se vor intoarce la credinl4 *S6ngele nogtri'2.Unii stau sub dar. mo$tenirea lor este a noasffi. pe carie singUri gi l-au cerut peste urmagi. t Osea 3.2s. CAnd se yor conviqge de aceasta" vor veni infricogafi la credinla cregtineDeci pAnE la capEtrl zilelor. di-pottiv4 e izbdvirea de m6nie3. dar chiar pentnr ei ivirea antihrigtilor e un destin blestemat. Lui asupra noastr[ gi asupra feciorilor De aceea sunt urdfi de toate neamurile . Le va sosi gi wemea aceea mult doritn. sEngele lui Iisus e blestem gi m6nie. 9. Romani 5.trecerea lvlinhritorului pentn: noi prin moarte . decAt a Sftintului rdstignit de uri gi Care-gi iartf ucigaqii. Pentnr noi singele lui lhistot. gi are fa[5 de osAnd[ pentru cei ce nu vor s-o primeasctr.pAnATlPI De aceea: "Zile fdr6 num6r fiii lui Israil vor rdmdne fdrd rege. pe care gi-l vor pune rege. cend se vor intoarce gi ei.cd [sta e ponosul blesteirrului. a noului Israil. Pdnd atunci pentnr ei. nu este altl predicd mai putemice. Dovada celei mai mari iubiri de oameni .

deci pricinuiesc aceeagi istorie. clci omul are valoarea ardtatJ de jertfa de pe cruce. $i ei se vor clEtina de la o mare pdnl la cealalti 9i de la Miazilnoapte la Risirit. Cand omul trdiegte in adevitrata lui valoare.. dovedegte cd omul are un pref imens. decdt o degradare a lui in rAndul vitelor. ce poate sd insemneze cobor6rea omului la simpla valoare economicd. RASPUNZILTORII Faptul cd din partea Sa Dumnezev a f6cut tohrl pentnr om. Aceleagi fapte aduc aceleagi urmdri. dec6t mirosul crinului. gi vor cutreiera pemand. Iatil de ce suntem datori a viefui potrivit acestei intenlii divine. Onrul are dimensiunile intenfiei divine. . e o mare leclie a lui Dunnezeu pe care o aratl neamurilor cregtine pane la sffirpitul zilelor.ICONOMtr TAINELOR 29s Ei n-au infeles. dar nu-l vor afla-"l Asta-i foametea lor de mii de ani: Dumnezeu nu le mai vorbegte !. pentnr asta nu trebuie sd fii prooroc deloc. nu mai poarti un nume.{u foamete de piine gi nu sete de apil. cdutind cuvdntul Domnului. ci de auzit cuvintele Domnului. adicd sd ffiim deodat2l. necrezut de mare. Deci. gi ca persoane nevdzute. centml gi sinteza creafiunii Sale: lumea vdanttrimbinatit cu lumea nevdzutE. ci poartl un num[r. p&rii gi jertfa Sa de pe cruce. rAmos 8. ajunge obiect de istorie. Asta inseamnd heaba unuia. gi ca persoane vdzvte. care se vor sdlbtrtici intreolaltil gi-gi vor impinge conduc[torii pdn6 la marginile nebuniei. e subiect de istori€. care ar incovoia crinii in gunoi. zile de foamete: 'T.. Toatil tragedia acestui popor. in rind cu oricare dintre obiecte. ce se vrljmitgegte de moarte cu Iisus Flristos. prefuind mai mult gunoiul. Istoria se va repeta cu oricare dintre neamurile care vor face ce-au fdcut ei. ll-12. p€ cdnd. cI de aceea petrec acele nnle ftrd numilf'. dacd renunfl la dimensiunile sale divine.

cei cu daruri. cu puteri gi cu tot felul de hanri. 2. Deci inaintestltittorii 9i defindtorii puterii au sd dea seama.gi doar el gregise. 2 2 Regi 24. iar cel ce se va pdzt. chiar de venirea sabiei dupd &eptate. dar sAngele lui il voi cere din mAna strlljerului. $i tu vei auzi cuvdnnrl din gura Meq gi-i vei vesti din partea Mea. c6nd va veni sabia gi-l va prinde. s6ngele aceluia va fi asupra capului s[u. nu poporul2.17. Iezechiil 33: l. dupi cum ni se destiinuie aceasta prin Iezechiil. $i pe tine. . te-am pus Eu sffijer casei lui Israil. li I zPteg2+. Regele Davi4 inzestrat deodatit cu danrl stitpdnirii gi cu danrl proorociei. cu mlriri. $i el. igi va mintui viafa sa 6.r- 296 CARAREA IIT. 5. dar nu se va pdzi. De va auzi cineva sunetul ffiJnbifei. cu rdspunderi. au str dea seama tofi inzestrafii lui Dunnezeu. Darul proorociei i s-a luat o weme.Tiul omului.TPAnATTpT Pentnr o alunecare a omului de la nume la numir. 3. Pentnr cd a auzlrt glasul trirnbilei gi nu s-a pezll\ sdngele lui asrpra lui. zis: Fost-a cuvdntul Domnului clhe mine gi mi-a rostegte cuvdnt cdtre fiii poporului tEu le a: de voi aduce sabie asupra unei pri Si poponrl ftrrii aceleia va lua din mijlocul stru un om gi-l va prme str[jer. numai fiindcii a indrdznit sd numere poporull. 7. iar din popor i-au murit 70 de mii de oameni . a cipdtat o stragnicd pedeapstr. va ffimbiF din fiernbiln gi va prevesti poporului. fiul omului. 4. vEzltorul tainelor. vdzAnd sabia venind asupra fdrii. Dace inse strejerul a vdztt sabia venind gi n-a sunat din trembif4 $ poporul n-a fost prevestif atunci cdnd va veni sabia gi va ridica viaJa cuiv4 acela s-a r6pit pentnr pdcatele lui.

toate celelalte rezolvtrri alIturea de trdirea cregtinismului grdbesc apoca- lezechiil 3. cd gi dreptul abia se mdntuiegteT. I l. 3 Isaia 53. gi.2 "Prin gtiinfa lui. Ea e hotarul de atingere intre voinfa divind gi libertatea ornului. Mdntuirea dreptului e condilionati de implinirea destinului s6u de la Dumnezeu. iar tu fi-ai mdntuit sufletul t6u. 18. 6Ioan 10.|4. 7 I Petnr 4. De aceea zice Petru. fCird weo treabd de fdcut."3 De aceea trebuie sd fie deodati gi st6lp de fier gi zid de aramda Si fafa de cremenes. 9.ICONOMII TAINELOR 297 8. pe deasupra tuturora. Iar in ucenicii SEi trimigi in fiecare veac de oameni. gi e primejduitit de crufarea viefii proprii. El. trebuie sd fie plstorul cel bun. e singura cale care mai poate aduce pace intre oameni gi bunl invoire. vei muri !>>. atunci el va muri pentru pdcatele lui. tot El e Cel ce-gi repetll cuvdntul. 9i aduce aminte preful pe care-l are omul inaintea lui Dumnezeu. Pl6ngeri 2. slujba aceasta n-o poate face decdt un lepldat de viafi $i un indrdgostit de Dumnezeu. Intr-adevir. Jertfa e maxima apropiere a voinlei gi iubirii lui Dumnezeu de libertatea omului. Isaia 58. ' . iar sdngele lui il voi cere din mdna ta. ca sii prevestegti pe p6cdtos. l0. ca sd se abatit de la calea lui. socotind greutatea sarcinii. ll.7.Ierpmia 14. gi tu nu vei grdi nimic. cdnd trebuie sI dea pe fap pdcatele poporului. Cand Eu voi zice pdcdtosului: <<Pdctrtosule. dreptul. 18. 9i s6 se intoarcd de la ea gi el nu s-a intors din calea lui. Iar dacd tu ai prevestit pe pdcdtos sd se abatA de la calea lui. sluga Meq va indrepta pe mul1i."l Slujba cea anevoioasd gi plind de primejdii o au insi dreptii. o Ieremia l. 2 I s Isaia 50. ffiit din toatit sinceritatea fiinlei. cAnd o face in dauna intenfiei divine. Nici Dumnezeu n-a avut alt cuvdnt mai tare decdt jertfa.21. Cdci nimeni nu e drept fdrl weun rost de la Dumnezeu. care-gi pune viaja penfiu oile sale6. atunci pdcdtosul acela va muri pentru pdcatele sale.

.6-7. care este lumea intreagd. e o risipire. Orice ascultare de Stilpdnul adevdrat al lumii e o dann6 in implrefla "stlipdnului" nebun gi orice ascultare de stitpdnul nebun al plm0ntului ingrf. Deci orice iubire. ci-i zice: "fie i1i voi da toatA puterea aceasta 9i strdlucirea ei. cd aga cere boala lor. Zhn Domnului va veni ca un fur. Atunci cerurile pieri-vor cu vuiet mare. precum cd i-ar fi risipind avutiile'. Au insd gi protivnici care zi gi noapte. $tiinfa fdr6 2 Petru 3: gi 10. arzdnd se vor desface. nu cu iubire. Luca 4. s-a apucat sI facd pe nebunia ei cea mai de urm6: desfacerea gi aprinderea stihiilor. se dd pe sine stipAn al p[mdntului gi al tuturor impdr{iilor lumii. cd orice milostenie.dupit voia lui cea rea . gi p[mantul gi lucrurile de pe el vor arde de istov. Nu se sfiegte protivnicul nici de obrazul lui tlristos. gi orice ure . ii p6r[sc inaintea lui Dumnerer].mldeqte pe oameni sub povara unei datorii sau gre$eli f6cute lui Dumnezeu.euL gi impotriva omului. 2Apocalipsd 3Loca a 12. cu at6t mai vdrtos o cere Lucifer.10.1. ' Ieremia 22.'-t 298 cAnnnsa lupAnATrcr Dumnez. orice folosire a lumii dupd legea iubirii de oameni. Se infelege dar. toatlfi-o dau Tie"n.10. in plruta lui imp6r6fie. e o pagubd" o mare daund in stiipAnirea acestui inger nebun. $tifi cum sunt nebunii: se dau pe sine de ceva mare gi pretind str li se supunl oamenii. ingrdmddegte pe cheltuitorii ei cu o mare datorie de platil lui Dumnezev. 16. chivemisitil de oameni cu ur6. inceptrtorul nebuniei. stihiile. Dar impErlfia fiind de drept a lui Dr:mnezeu. cdci mie imi este data gi o dau cui weau. se cred pe sine stiipdni gi implrafi. orice binefacere.o mare faptn bun6. Cdci de cAnd protivnicul a fost aruncat pe p[mdnt. ICONOMUL NEDREPT Deci rostul iconomilor e de-a intoarce marea turmi a oamenilor iareqi la Dumnezeu in '}an de obdrgie"l. Deci. lipsul. dacd Tu te vei inchina mie.

Pdrinfii au zis cd singura noastrl avutie cu adev[rat sunt plcatele. implinind condilia asta. c6nd clatind Dumnezeu mamona (bogetia). ci al lui Dumnezeu.rat nedreapt5 a omului. Preofii sunt acei t ingelepciunea lui Isus Sirall4. ci o consfinfire a libertifii gi a deciziei viciate a omului. Pe de alti parte pScatul.p6catul .. nu egti proprietarul decdt al lucrului pe care l-ai ftcut din nimic. Cu aceastii ordnduire atotputernicI. Iar. hebuie risipit. mai mult ca din actul de proprietate. a f6cut fdptura. ca s6-i trezeascd din impietrirea inimii cu care [inLazdii la poart5. Asta-i noutatea grozavd. din nimic Dumnezeu nici al altui om. Faptul c[. poate sd-gi punl iconomi pe cine vre4 chiar $i pe cei ce-l tdgdduiesc. ca un creator al unei teribile noutdfi . 10. C6ci.300 cARAREA lvrpAnATrpr nu cumva I-a rlmas totugi dreptul sd se supere pe ei gi sd le mdture toate gdndurile cu mamona lor cu tot. mai pdlmuiegte din cind in cdnd pe mdrturisitorii Sdi. prin care Dumnezeu igi IucreazA voia Sa" intrebuinfdnd chiar gi pe vrdjmagii Sdi. aceastii mamond cu adevf. de drept. dupd judecata tuturora. sub amara tiranie a neantului. nu e o rdzbunare din partea lui Dumnezeu. Caci dreptul de proprietate derivd din atributul de autor. Deci. . al cdnri autor este. trebuie str cerem iertare de la Dumnezeu pentru atare agoniseald" precum gi ajutorul ca s-o imprEgtiem. Pdcatul. omul nu e al lui insugi.care poate duce pe om pen6 la starea sd se lepede de Dumnezeu gi sd-I stea impotrivd. il reclamd pentru el 9i i se fine de urmd. e sernn cd n-a fost iconomisiti bine de oameni. iar f6ptura a f6cut pdcatul. a zss doar: "Fii celor sdraci ca un tate !"r Deci. pentru ca acesta sd fie impreund cu creafia sa iubitil . c[ omul a putut sI facd ceea ce Dumnezeu nu poate. Deci. pe cei pdcdtogi ii inchide in chinurile haosului vegnic. dupi ei. ca proprietate de drept . adicl a haosului de tot felul gi in toate privinfele gi poate cd pentnr totdeauna.p[catul . gi le cere socoteal5.in infinitul eternitElii.fdrA sd bage de seam[ cd printr-asta se intoarce. cu ispravd cu tot.balast de accident . adic6 r6ul. fiind in drepturile absolute peste valoarea economicI.

pane la moarte. pentru mdntuirea lumii. 61. Ioan Gurd de Atx.Craiov4 lg4l. zi gi noapte.ll. avea dreptate Sfhntul Ioan GurI de Aur. Despre Preofie. gi nu gi-au iubit viafa lor. "Ci ei l-au biruit prin sdngele Mielului gi prin cuvAntul mdrturiei lor.12. . decdt talazurile care bdntuie marea"2. gi le rlscoald impotrivd toate urgiile impotrivirii. rApocalipsa."l De aceea. aceastJi mamonicl agonisire. jertfb neincetat5. iertAndu-le din datorie. 2 Sf. sunt gi ei in mlsura iubirii. De aceea Lucifer ridic[ p6rtr mare asupra lor inaintea lui Dumnezeu.p. care scad pentru semenii lor. slujitorii Sfintei Liturghii. Iconomii tainelor. arsi in lumea aceasta. zic6nd cd: "Mai multe sunt fununile care zbuciumd sufletul preotului.!F - ICONOMII TAINELOR 301 iconomi ai tainelor lui Dumnezeu.

VII ivrpAnATrILE ruB rRrr .

cu nevastli gi copii gi n-aveam nici o avere. ci de vegnicie. mi s-a intSmplat s[ fiu prins de paznici. dar izbdvit de gtreang. Int6mpl[rile urmdtoare ne pot pune pe cale: Povestea cineva. ducdndu-m[ afarii din cetate. adunate intr-o clip6. legat fedeleg cu mdinile la spate. totugi ni se intSmpl[ clipe cdnd fratele vis gi sora moarte ne dau t6rcoale gi ne despicl fIpftra in doui. Degi trdim o weme imbrecafi de lumea aceasta.o soRA A vrETrr. Dar. Deci intr-o noapte am plecat sd fac isprava ce o pl6nuisem. Lumea se-nr5"ise gi nimeni nu md ajuta. M-au judecat gi m-au osindit la moarte. ne-am oprit intr-o pEdure. Ce se intimplase ? Dormisem pe spate gi din tavan. unde aveau sd m[ spdnzure de-o crace. drept de deasupra mea. Avem clipe in care sclpilm de sub chingile celor patru dimensiuni ale lumii vdnfte gi ne trezim deodatii intr-un alt mod de-a fi gi p[tnurdem intr-un alt mod de-a cunoagte. cil avem intr-o ferame de f[rAna gi celillalt teram. zicind: "Se fEcea ctr eram un om siirac. drept aceea. se dezlipise o bucatil de tencuiald care-mi cdzuse tocmai pe gnrmaz gi care mI trezise. care m-au legat gi m-au bdgat in temnifd. Eram leoarc[ de sudoare. A9a se face. Dupe mai multil weme m-au chemat la judecatd pentru tlilhilrie. Cand imi strdnserl gtreangul de grumaz. Nu suntem n6sculi de timp. Agadar. Drept aceea.. tres6rii de spaim6 gi mi trezii din vis." . m-am gdndit sE mI fac Ai eu la fel gi sI merg sd fur. nefiind un priceput in meserie.. eu trdisem o istorie intreagd" care cuprindea at6tea lucruri risfirate pe a$a de multe zile.

inc6 un an de suferinfe pe pdmdnt e o werne tare lung6 ! Mai bine rabd trei ceasuri suferinlele de dincolo. Sldbise cu sufletul gi. Nenorocitul suflet incepu a striga de spaim[. prin rugdciunile Bisericii. pr6pdstuit de dih[nii. Ochii arzdtoi.DupE trei ceasuri voi veni sd te caut. decAt calea Crucii. care se repezeau la ddnsul. toate acestea il cuprinser6 ca nigte gheare de groazt gi-l cufundard intr-o spaimd nespusd. ins[ nu rdspundea nimeni la strigdtele sale. se gdsegte int6m- plarea urmltoare: "Un sldbdnog venise ln Kapsala" Era bolnav de rnai mu[1i ani de zile gi-gi pierduse r6bdarea. ingerul ii lu5 sufletul gi-l inchise in ternnifele iadului. dacd te invoiegti. ca tu sE tr6iegti sldblnog tncd un an de zile. ca gi pentm tofi credinciogii. Nu vedea nimic. cu mdngiietoare grlire. Domnul in milostivirea Sa nemdrginitd ifi ascultit rugdmintea: El scurteaztr viafa ta plmfurteascd. ?1 imprejmuiau. un intuneric de smoa16. decdt rdsunetul hdului. unde merg tofi plcdtogii. iar el nu se putea apdra cu nirnic. pldngdnd. un vuiet sfEgietor de suspine ale sufletelor p6cdtoase. dup6 care vei fi scEpat din munci. Un inger se ardtii gi-i zise bolnavului: . duhuri rele cu ochii de vlpaie gi cu urdciunea lor. care a fost artrtati de Dumnezeu-Omul. c6ci pentru tine. Dupd plecarea ingerului totul se tntunecd. gi zise ingerului: mi invoiesc sE merg in iad. se ruga lui Dumnezeu s6-i scurteze viafa. o sffimtoane cumplitS. dar tu nu vei suferi decdt weme de trei ceasuri. ca pentnr un an de suferinfe ce-ai mai avea de ribdat pe plmdnt . gi-i inghetau fbptura. incearce deci ce sunt suferinfele vegnice.Prea bine. ii spuse ingerul. Calea Crucii te face sd suferi. .ca sd te cur6fegti printr-insele.sI petreci trei ceasuri in muncile iadului. nu este altii cale spre Cer. frate. ai demonilor luceau in intuneric Ai se vedeau deasupra umbrele lor pocite.nt 306 cAnanpn ivrpAnATrpr ln hrisoavele unui batrdn din Sffintul h4unte. . Cel fdra de pdcat. ca aurul prin foc . Pdcatele tale cer cur{irea ta prin suferinfele propriului tiiu tnrp. Nenorocitul incepu a cugeta: . gata sd-l sfdrime gi s6-l inghiti intr-o sorbiturd de fiar6. degi suferinfa gi pldnsul strigau de pretutindeni.

Dumnezeu. rogu-te scoate-md de-aici. iar sdlbaticii demoni luau in bltaie de joc suferinfele lor. A. .Vreau sd zic cE mi-ai fdgdduit sd mii scofi de-aici dup[ trei ceasuri gi iatil c-au trecut sute de ani de cdnd mE chinuiesc aici ! . iar ceasul de aldturi arfrta mai mult c-o o16. decdt Pozne de astea ne mai face sora moarte 9i cu alte prilejuri." Era fericit ca un izbdvit din iad.Ce zici tu? Sute de ani? zise ingerul..Ce voiegti sd nci? intreb[ ingerul cu linigtea de cer. Vreau mai bine a r[bda pe p5mhnt ani Si sute de ani. dar tu.N-ag fi crezut vreodatii ca 9i ingerii sd mintlt ! mormdi nenorocitul. Aga de pild6. ba chiar pan6 h ziua de apoi. care ii rdsptmse: . cu glasul frant de durere. Aqa se sfhrgea de durere bietul suflet. . biehrl sldbdnog se frezi pe ptrmdnt. invlluit de soare. Tocmai cdnd scragni a doua oard. Un ceas a trecut de cdnd te-am pilrdsit gi mai ai inc[ doui de r6mas aici. 9i ingerul tot nu mai venea. De cumva e cu putinfd gi ar wea Dumnezeu. e indeobgte cunoscut faptul cE cei ce cad n6prasnic intr-o primejdie de moarte. numai scap6-m[ de-aici: fie-fr mil6 de mine. frate. Nu-l auzi nimeni. Tot . fiind Tatd indur[rii. frate ? .ivpAnAtrrI-E ruBrRtr 307 Ceaswile i se f6cur6 ani. s-a milostivit de tine gi te scoate de-aici. dupl aceea. intinzdndu-gi mAinile spre ingerul luminii.Cum te afli. cdci toli pdcltogii din temniftr nu se ocupau dec6t de ei ingigi gi de propria lor munc6. . gi scrAgni deodatE din dinfi.A trecut un ceas gi mai am dou6 ! Oare-i cu putinp sE nu fi frecut decdt un ceas ? Nu mai pot indua chinurile aceste4 nu mai am putere.ga-l inclegtii dezrddejdea cd ingerul nu se va mai tntoarce. sd-fi aduci aminte cdnd te-i intoarce pe pilmAnt cdt de mari sunt muncile de-aici. cu zdmbetul lin. Ba chiar i se pEnr cil are sute de ani in muncile acelea. dulcea luminl a slavei ingeregti cobori deasupra chinuililor gi cu zdmbet ceresc il intrebe: . intr-o clipd igi vdd toatll viafa lor trecut5. Cand ingerul ispr6vi cuv6ntul. fap de oricare dintre cele p[mdnteqti gi c6-i mai bine s6-fi implinegti pocania pane egti in trup..

firegte. Nu trupul este r6ul. Faptul acesta. care ar p6rli intr-o clipd frr5ma de ferin6 in care zdbovegte suflarea lui Dumnezeu. trupurile vor dob6ndi actea muta{ie cosmic6 dupd cane nu vor mai fi supuse.308 cARAREA ilvpAnATIsI confinutul memoriei se dedenfuie ca un potop gi se pr6vllegte peste stnrnga congtiinfei pe care o ineacd" $i pe urmE uitii totul: gi-au pierdut congtiinfa. In moarte-i invierea. al filmdrii viefii de ani de zile intr-o clip6. Oamenii fug. dar au fugit de ele sau le-au tigdduit. in relalie cu binele gi rdul. ci de firea sufletului. deci moartea ni-i un ajutor. c6t pot mai mult. neputinJ6. iar pentnr trup. in vremea viefii ptrmdntegti cunoagterea rdmdne la libertatea omului: dacd voia sd cunoascii" putea cunoagte. . CAnd sora moarte ne dedeagd de trup. Tot ce e rdu in lumea asta: negtiinfI. dar prin moarte se omoar6 riul cu desivirgire. care ins5 incape tot in congtiinfa noastr6. ca-n veacul de acum. prin moarte inceteazl. suntem un picr:r de rou6. Cu un cuvdnt. insugirile sufletului ar fi ca nigte fulgere. fug p6nd la moarte de orice cunoagtere existenlial5. dupa trup. de fiorul cunoaqterii .a unei cunoagteri de ei in. cind va fi invierea mortilor. pe urechea ac@a. fdrd sd gtim gi ftre sd rrrem. Astfel. ne face un mare bine. libertatea aceasta se suspend5. Deci.. Dacd imbinarea sufletului cu trupul n-ar fi strunitii din voia lui Dumnezeu. indatn dup6 moarte insd. faf5 de un cosmos fdr6 margini. ingredirilor vremetniciei. pdcatul cu miile lui de gheare. Situafia se schimb6 brusc in momentul mo4ii. nu e de firea tnrpului. A"ga se face cd. nu voia sd cunoasctr" rdmdnea in necunogtinfA. incetarea rdului ce d6inuia prin mecanismul nagterilor pltirnape.i$i in relafie cu Dumnezru. Riul e osdndit la moarte. de aceea la vreme trupul va invia din morti. Suntem insd o suflare de iubire a lui Dumnezeu. lntunericul. nipddesc peste ei cu o evidenfd de neinlEnrat. Toate lucrurile pe care trebuiau s[ le cunoasc6 in wemea viefii. ceea ce nu cunosc ei. Deocamdafi" moartea pentru suflet e o adevlrati slobozire din temnif6.. fiind stiipinifi de o lene biologice" I se pare cI nu existE de fapt gi dorm wemea viefii pdmAntegti. in relalie cu nemurirea sufletului.. gi sufletul cunoagte fdrd sd vrea" ceea ce s-a ferit sd factr pe cdnd era imbrdcat in tnrp.

inainte ca sE vinl zilele de restri$te.TMPARATIILE IUBIRII 309 Cunoagterea are dou6 momente mari: mornenful morfii.rnge la cunogtinfa spiritualitnfii gi a nemuririi sale.fiindc6 omul merge la locagul s6u de veci. iar sufleflrl sd se intoarc[ la Dumnezeu. Moartea dezleagd sufletul de tmp gi astfel sufletul ajr. Moartea gi invierea irnplinesc. li se insenineazl fafa cu o luminl neobignuitl La mulli dintre sfinfii nevoitori ai pustiei. "Adu-ti aminte de Ziditorul tilu. . in privinla congtiinfei gi a izb[virii de r2[u. $i momentul invierii. cind se dezleagd gi trupul de necredinfi. in zilele tinerefii tale. De aceea Infeleptul dd sfatul: l.. Or Si el trebuie sd intovf. Pdnd ce nu trecem gi prin porfile acestea" cunogtinfa noasffi e numai frantura.. CEci necredinfa igi are obdrgia mai mult din conviefuirea sufletului cu trupul. De aceea... pentnr cei ce au dus o viafi duhovniceascd intens5. 1.rdgeascd gi cunogtinfa gi credinfa.5. (Adu-fi aminte de Ziditod tlu) mai-nainte ca sd se rupI funia de argint."l I Ecclesiastul 12. in wemea iegirii sufletului le strtrluceau fefele ca soarele..7. $i ca pulberea sd se intoarcl in pdmint precum a fost. Sufletul e o fdphrr:i spirituala care nu are ingrtrdirea pe care o are trupul gi nici nu-i stau in cale piedicile tmpului. invierea dezleagd trupul des6vdrgit de moarte gi de necredinfi. Care l-a dat.6. ... 7. vAME$tr VAZOUmnUt Cand a sunat ceasul iegirii din lume. ceea ce nu pot implini nici cele mai impresionante nevoinge ale sfinfeniei. 6. 5.. cdnd sufletul se dezleagd de necunogtinf5. in vremea aceea o congtiinfi impEcatii r5sfrdnge o fap senind" pe cdnd o congtiinf6 tulburatl rdsfrdnge o faf6 ingrozitit. sufletul se retrage din tmp gi se adund inspre cap.

agadar. inainte de a-l judeca Dumnezeu. nu mai trec prin v6mi. DacI sufletul n-a ajr:ns. stlpdnii rlului pe pdmdnt. care se innebunesc. Deci toate gregelile m[rturisite la duhovnic. Acum dii sufletul de datoria cunoagterii. care insolegte sufletul toatd ctrldtoria aceasta. fie cu ingerii buni. la trecerea printre cumplifii vame. Dincolo nu se mai poate cunoagte pe sine insugi prin propria lui libertate. SI urmirim. zile gi ani. cilEtoria sufletului dezlegat de trup. ei fiind cu totul fiii pierzlrii.i ai v[zduhului. La aceastli infricogati cercetare a sufletului st6 de fafl gi ingerul pdzitor. Suflenrl trebuie sd-gi dea seama de ceea ce pi-a cdgtigat. trebuie s[-gi recunoascd qi s6-9i pronunfe judecata. Pe pdmAnt avea ajutorul Harului dumnezeiesc din Sfintele Taine. Sufletul acestora il trag din tnrp cu sil6 mare o droaie de diavoli gi osdnditul suflet n-are nici mdcar ming0ierea sd vadd de departe fafa ingerului pdzitor. chiar dac1 vor osdndite. ncilnd cu urA cd nu este Dumnezeu. fi . ca fiinfd spirituald" sE se cunoascil dincolo de morm6nt. pentru sufletul care a iubit stricdciunea. sufletul trece in lumea unemenea cu el. ateii. o vegnicie luminoasd pentru sufletul care a dobAndit sfinfenia" sau o vegnicie intunecoas5. La iegirea din cortul pemdntesc. dacii faptele lui au fost rele. Vdmile cunogtinfei sunt pentru sufletele de mijloc. incepdnd de Ia momentul pe care-l numim noi moarte. a fttpturilor nevdzute. dac6 necredinciosul acela era dintre cei botezafi. cea asupra sa. care-l ajuta sI se cunoascd gi s[-gi judece purtarea. De unde pe p[mdnt erau ceasuri. sau n-a vrut sI ajungd pe pdmAnt la deslvflrgita cunogtinfE de sine instrqi. nu se mai afld ca piedicl Al cale. neagra vegnicie. pe care sufletul pi le va recunoagte gi se va teme cumplit. cu inima inffint5 9i smeritE gi pentnr care suflehrl gi-a fdcut canonul. dincolo e un vegnic "ast&zi". care mai vdd fala lui Durnnezeu. el trebuie neapiirat. dacd a fost bun.--!Fl 310 cAnanEn treAnATreI Desfacerea sufletului de tnrp se face in vreme de trei zlle pd' mintegti. cdci misiunea de-a descoperi sufletului starea sa de stricdciune o au ingerii cdznfi. Vrdjmagii lui Dumnezeu. Slujba irunonndntdrii coresptrnde cu dezlegarea deplind a sufletului de trup. Prin recunoaqterea aceasta va preveni judecata lui Dumnezeu. Demonii. fie cu ingerii cEzufi. cdci puterea lui Durnnezeu le-a gters pe acestea din c[rfile lor. au s6-i dea acum pe fa15 toate faptele sale rele.

a$a nu se apropie ingerii rdi de sufletele sfinfilor care. lar ca la a noua zi pilmdnteasc[ (a $asiea zi de la tngroparea tnrpului) sufletul se reintoarce la Dumnezeu gi I se inchin6. ci vegnicia. a doua inchinare a sufletului. sufletul se inchind lui DumnezeqTatdlui si[1 nu prin credinfE. cu ingerii buni. suferinfele p[cltogilor. Acum va pricepe suflehrl ce inzestrare ii dlduse Tatdl. iar din acestea" cdt a fdcut. ruDECATA PARTICULARA A SUFLETULUI Dupd vederea iadului. cala noi. ridicl rugtrciune cdtre Dumnezeu gi iubire cltre fratele lor. Pe plmdnt. scrdgnirea dinfilor. dacd nu se poclise de ele gi-l prinsese moartea tntr-insele. in care are s[ se munceascd gi tremur[ de fric5. gi ce putea sE facd. Toh4i citldtoria asta a sufletului prin iad. Dincolo nu e timp. in obgtea Bisericii fiind. Acum nu l-t . De aceea e condus de inger s[ vadl Raiul. intunericul cel mai de dinafarl. Cunoscufii 9i rudeniile de pe pilm6nt. intr-o stare de contemplafie. dar nu le-a f6cut. A vdzut binele gi rdul. pentru stadiul in care se afl6 sufletul acum. sufletul se intoarce pentm a treia oar6 sd se inchine Domnului. urmilrile relelor pe care le-a f6cut el. in wemea aseea sufletul cunoagte cu de-amitnuntul plata pitcatului. ingrozirea lui va fi cumplitii. sufletul merge sit vad[ gi iadul. fericirea drepfilor. Biserica face rugdciune a noua zi pentru cel ce s-a mutat. fine ca la 30 de zile pdmdntegti. Acum. dar mai ales e condus s6-gi vad[ faptele sale bune pe care le-a fdcut. ci prin vedere. unde e plAngerea demtrdejdii ultime. Cunogtinla trebuie sd fie deplind. Dacd s-a pocilit de ele. r5splata faptelor bune. se va teme mai pufin. Acum igi cunoagte "locul" dupil dreptate.irrrpAnAtrrt. sau pe care le-ar fi putut face.E ruBrRrr 3ll Precum nu se apropie ingerii buni de sufletul ce s-a dat pierzlrii. De la aceasta. Acum e lamwit. se suie la Dumnezeu ca un guvoi de foc.asta-i fericirea. Acum cunoagte care-i era mdsura datit lui de Dumnezeu gi cdt a irnplinit-o el. ca s6 fie rdnduit in ceata drepfilor. focul cel vegnic. Cei curafi cu inima vor vedea pe Dumnezeu . din porunca lui Dumnezeu.

luminii. de la mutarca sufl€tului din corhrl lui de lut. 3Apocalipse I l. DacE insl n-a triit pentnr Elristos. in viafa paminteane.str zicem. judecata de pe urmE. iese a patruzeceazl. ca hoful fdr6 minte: 'T'. adic6 a fieclrui suflet indeosebi. nici ladul. Sfilp6nul viefii are in m6ntr cheile morfii gi ale iadului3. cE de aceea ne tdrguim noi cu credinla. ctr nu este . 2Ibidem. prin absurd. a fost oqtaS bun al tmparatutui Flristos. Hot5rdrea pe care o d[ t]umnezeu asupra sufletrlui de-a petrece in imparalia imperafa chinurilor. . dacl suflettrl. cane a fost r[pit in Rail: cu asta avea evidenfa absolutE a imptrr$iei spiritnlui. e o hotdr6re judecata provizorie. cdt nu se lf. ci pentnr sine gi pentnr toate amdgirile lumii acesteia. bucurdndu-se de toate ostenelile pi suferinlele ce le-a indrmt bucuros pentru llristos pe pdm6nt.3. Parcd pricepem intmcdtva r6vna propov[duirii lui Pavel Apostolul. intr[ in obgtea sfinfilor. ai pierdut totul ! IatI de ce ne spun Perinfii nou6 plmfuttenilor. ctr nu este Rai gi Iad. are loc o nnre hotlrdre asupra sufletului. gi line pene h cea de obte. a ingailor buni. Aceea e definitivd gi fdrd de sfDrgit. tn "locul" de muncSDeci judecata particulare. Dar dacd este? Te'ai pierdw pe tine insufi. ln imparapa nevdzutii a dutlrilor. la a patntzecea zi pemanteantr. 18. Deci. pentru sufletul care-gi agteaptn judecata h. petrecerea lui va fi cu diavolii. sau a se os6ndi in 2 Corinteni 12.ra nai sigrn decdt de toatii existenta celor vdnfiez acesta era zorul unei nemaiint6lnite apostolii. nrmeaz[ cd nu existit ? Dar dacl exist5" ce te faci ? DacI crezi cI este iad gi .Iu cred cI este temnif6 !" $i fiindcd nu crezi.mtrise in zeci de ani de zile de viafl pim6nteanE Biserica pe pemdnt se roagd lui DumnezetJ a treia oar6. Acum nu mai zice.n-ai pierdut nimic. fiindcl n-arn vdzvt nici Raiul.paot"lui lumii.cARAREA trwArATmt 3t2 mai vorbegte. care s-a ldmurit in aga de scnrti vFeme. ca pe pdrn6nt. de care e.

dar dacl nu s-au curdfit prin poc[inf5 de pdcatele lor. e iertat gi el. Unii pentnr vecii vecilor. in viafa pdmAnteand. are sI petreacd in iad. degi foarte mare. pentnr cd n-a desdvdrgit-o. cdt le va hotnri Dumnezeu. trec in lumea nevdzutl! aga-zicAnd.- II\4PARATI-E IUBIRtr 313 O DESCRIERE A IADULUI intai o descriere teologic[. pentnr vegnicia nesfErgitd.Pane atunci suferl in iad. Aici. Osci ne putem inchipui ce pufini sunt aceia care rlmdn in imp5rafie. Deci in ce stare de libertate i-a surprins moartea" in aceea vor petrece. prin rugdciune gi cAnd milostenie. Suferinfa aceea.Tofi ceilalli. dacl cineva ar fi scos din iad. iubirea gi Harul celor de pe p[mdnt pot indupleca pe Dumnezeu s[ scoatli din munc6 sufletul ce ii - - LL . va implini cu ele ceea ce lipsea din pocilinfa sufletului osdndit. pofi s[ o faci. de slava degartii gi celelalte. nu rodegte nici o nddejde de pe unna ei. nici o suferinfit nu pl[tegte nimic. gi de aici gi-au pierdut libertatea voinfei. degi credinciogi. Dar libertatea. nu mai e libertatea voinlei. Cei ce in viafa tnrpeascd au robit p6catului. cu at6t mai putin suferinfa din iad. cu voia erau robi incd de aici. E o faptl a libertlfii voinfei. aceasta se datoregte ostenelii rudeniilor gi rug[ciunilor Bisericii luptiltoare. in imparefia lui Dumnezeu nu intra nimic necurat. pe care socotinduJe Dumnezett ca pe-o faptii a iubirii de oameni. Cdci in iad sunt mai multe feluri de os6ndili. de mindria lor. Dar p6nd atr:nci? . alfii pdna la judecata de pe urmi. Dincolo. wei si te pocdiegti. dar in iad nu poate sd continue poclinfa nemaiavdnd libertatea voinfei ci suferinta lui e socotiti de Dumnezeu gi cdndva. scoate Biserica luptiitoare de pe pdmdnt. odat4 cind Dumnezeu gtie. $i tofi ceilalli? . FdrI libertate gi fdr[ Har. inc6 de la j udecata particularli. in stare de boaltr" dar n-au pierdut putinfa de-a ajunge odatii gi ei in obgtea Bisericii lui llristos. Deci. Sufletul a plecat din viafa aceasta cu indemnare de pocdinfd ? indimnarea aceasta i se socotegte ca bund degi. Pocdinfa nu gi-o poate desdv6rgi sufletul in iad gi pentnr motivul ci acolo nu mai lucreaz[ Hanrl lui Dumnezeu. care trece dincolo de hotarele mormdntului.

un trup viu poate fi locuit de un suflet viu sau de un suflet mort. fie de viafil" fie de moarte. Iati ce rost are imbunItiifirea celor vii. 1. dacd e locuit de Dumnezeu. De aceea zicem cd iubirea n-are marginile omului. prin Har nu prin natur6. E vorba de-o iubire ardtatL prin fapte. nu piere niciodatfr. gi sunt oameru care au suflete moarte3. iar cel ce a omordt acestea in sufletul s[u gi I 2l Tobit 4. Cdci. printr-insa avem inlIuntrrl nostnr impar{ia Cerurilor. 3 Apocalipsil3. incAt strdbate dincolo de mormdnt gi ajunge pe cel iubit. care au plecat din viafa pdm6nteascd cu poc6infa inceputii dar neisprlvite. chipul 9i asemilnarea fiilor cu Tatiil. gi toatii fdptura care-L cunoagte de Tatit e strebetutil de iubire. am avea gi noi mullime de insugiri dumnezeiegti. subinlelegdndu-se prin acest bun gi ruglciunile Bisericii. nu numai pentru folosul mantuidi lor personale. . Starea suflehrlui dincolo de morm6nt este continuzrea stirii sale plmintegti. Corinteni 12. lo. Iubirea e insugirea lui Dumnezeu. iubirea "scoate din moarte gi nu te lasl sd te pogori in intuneric"r.31. spre deslvdrgire2. Cu adevdrat. acela a inviat pentru vegnicie. nici spafiul. Cel ce a inviat in sufletul s6u cunogtinfa gi iubirea lui Dumnezert. nu rdmdne in iad pentru totdeauna. Astfel. ci gi pentru izbdvirea celor din inchisoare. precum nimic necurat nu intrd in imperefia lui Dumnezeu. s-ar rdsfrdnge $i in noi obdryia noastrd divind. prin care a creat lumea vdnfiA gi nevizutii. iubirea e calea cea mai scurtd gi mai presus de orice cale.314 cARAREA tupAnATu n-a ajuns la sfinfenie deplind. oricdt de pufin ar ft. iar moartea sufletului e despldirea lui de Dumnezeu. * Trupul trdiegte. dactr e locuit de suflet. Moartea trupului este desplrfirea sa de suflet. iubirea a sfdr6mat porfile iadului. Agadar. strdpunge iadul care nu-i poate sta impotrivi gi strdbate cerul. Iubirea a cobordt pe Dumnezeu in tnrp. e puternicd. sunt oameni care au intr-ingii suflete vii. aga nimic bun. in primul rdnd n-am fi aga de m[rginifi intr-o multime de privin]e. c6tli weme era pe plmdnt. DacE am stirui cum trebuie in iubirea aceasta fue margini. nici timpul. iar sufletul tr[iegte.

. cautd s[ le implineasctr" chiar dac[ tnrpul nu mai e in stare sd le facd. viclenia. intr-un cuvdnt de mai-nainte s-a vdzut cd orice faptit tnrpeascd a fost mai int6i o faptn sufleteascE. Dar ispititorul nu poate face nimic fdrd consimlirea spiritului. Aceastii spurcare a obrazului. insofesc rFapte 17. Totugi incerc. gi cu toate cdte decrug din rudenia aceastal. Iar aceasta e de la conviefuirea cu trupul in care s-a retras ispititorul gi-l muncegte cu pofte. fiind nemuritor. cind petele animalitlfii s-au intip[rit pe fdptura nemuritoare a sufletului. Deci. de obdrgie divin6. mindria" orgoliul. cAnd sufletul s-a aprins de dorinfele tnrpului. aceste pofte. in relatie cu Dumnezeu. ln spirit e inclinarea gi c[derea. Iar dacd un om oarecare nu ascultil de congtiinfe. cu negrija lui. il face din ce in ce mai mdnjit de poftele impotriva firii. O cldere in desfrdu e mai intAi o cadere in spirit. se vdd de departe tn finuta dinafard a trupului. Sufletul. acela a murit pentm vegnicie. al acestei f6pturi spirituale. Iar ceea ce dtr suflehrlui pecetea de fiinfn spirittrala e funcfiunea congtiinfei. se face el o unealtl a trupului. toate. p[rerea de sine gi dtele asemenea. amIgit de conviefuirea cu animalitatna tnrpului. Trupul nu are o consistenf[ sau temei in sine insugi. Sufletul. a acelei cunogtinle de sine insugi. sufletul are s[ o pl[teascl de pe unna consimfirii cu patimile iscate de wdjmag contra firii. se int6mpll cd glasul congtiinfei tot mai slab se aude.h"IPAR. nu ca un tovar[g. mintea tot mai mult se intunecd. Acestei fiinfe spirituale i s-a dat tnrpul ca o unealtll. Acela a omorit implrfiia lui Dumn ezev dinlIuntnrl stru 9i a inlocuit-o cu implrdfia chinurilor vegnice. Iar cu trecerea wemii. in care a inffat incd din viafa plmdnteascI.29. Sr:nt patimi trupegti care inrduresc sufletul gi sunt in I patimi sufletegti care se ritsfring asupra trupului.ITME II. in cazul cind trupul gi-a robit stdpdnul. trupul slibegte gi se saturtr de pofte.JBIRtr 315 moartea l-a prins acestea. ci ddinuiegte in temeiul suflehrlui. Tatill sdu. nlrtrvindu-se cu ele. nemuritoare. ci de animalitate. Slava degart6. printr-un chin de nedescris. Aceasti consimfire insd innegregte sau spurcd fala sufletului. are sd poarte chinurile rlsturnlrii rolurilor de indatit dupd despddirea sa din robia uneltei sale. pe cdnd sufletul. gi aga" faptele trupului pun pecetea lor intunecoasl pe suflet.

cAnATnl sufletul. ca s[ nu mai simti v[paia care-l arde cu o iufime din ce in ce mai mare. Un iubitor de argint. Dar de indatil dupd incetarea trupului. cregte mereu gi-l chinuiegte pe cliptr ce trece cu o tot mai aprinsl vdpaie. un betiv. un lacom de mdncare. o vlpaie de pofte. izgonit din tmp de moartea acestuia. nu scapl de tirania poftelor sale. de weme ce sufletul e nemuritor gi nu se poate ucide pe sine. iubitorul de sine. nu avea o corvoad6 aga grea de purtat cu poftele. trecAnd vremea. ii dddeau sufletului iluzia stingerii lor gi deci. Deci ugor putem pricepe c6 fiecare patimd pe care a iubit-o sufletul. Sufletul. cdt l-ar chinui setea pane la moarte._7. Toati isprava acestor patimi e muncirea neincetati. Sufletul. chiar dacd nu mai are unealta tnrpeascd" precum o avea in viafa pdmanteasc6. poftele. Congtiinfa ii vestegte neincetat pedeapsa lui Dumneznu. degi chinuit de zdd[rnicia vlpdii. care-l muncesc cel pufin tot atdta. deci orice faptL. un desfrAnat. gi-l aprind mereu. nemaiavdnd cum sd se implineascd. cum o avea pe pdmdnt. Sufletul arde ca intr-o mare de foc. stropii acegtia de noroi improgcafi din trup pe suflet. ardrlindu-i intr-o nebunie furioasd.$i. st6rnesc in sufletul desfdcut de trup. implinite cu trupul. care l-a ros in viafa pdmdnteascE. pe unul care ar trece Sahara gi n-ar gdsi apd.7 316 cARAREA h.lipsind tnrpul. pane la nebunia absolutil a sufletului. ii aratit sufletele drepfilor in Rai . are sd se chinuiasc[ in felul fiecilrei patimi. tnrfagul. Ura cregte mereu gi le macind mintea. pentru cd ele. nu mai are libertatea voinfei de-a sclpa de muncirea aceasta. dar destrvirgit neputincioasil. in viafa p[mdnteascd. mfuesc chinuirea . Orice intoarcere a voinfei. asupra sufletelor pe care nu le cunosc Ai asupra lui Dumnezeu. Dacd n-a vrut sd scape de pofti cdti weme putea s-o fac6. Invidiosul. ci acestea il chinuiesc fllr6 de sfbrgit gi se mlresc pe mdsurl ce nu pot fi satisfdcute . Chinuirea poftelor ce cresc . sunt rogi de rn[ asupra oamenilor. pe m6sur6 ce cresc. c[ r6utatea se vede pe sine m[rindu-se in degert gi zvdrcolindu-se. iar congtiinfa ii strig[ mereu osdnda lui Dumnezeu gi z6dlrnicia suferinfei sale. in neputinfa de-a mai face ceva. zorindu-l sd le implineascl in fapti. acum. dincolo e cu neputinf6. Iar chinul cel mai mare t*c-ui acesta este. a ajuns sd nu mai poati voi una ca acee4 ci culege silit roadele amare ale robiei cu voia. se stirnegte mereu. Sufletul.ceea ce ii . un lacom de avere. mullumirea odihnei.nu are nici o izblvire.

care nu lumineazd nimic.16. ca sd implineascd pentru ei faptele iubirii. Precum in viafa p[mdntean6. intr-o aga impdr6fie au sd sufere toli cei ce n-au scos cu desdvdrgire iubirea de sine din l[untrul lor. Sufletele acelea. Obgtea Sfinfilor in frunte cu Maica Dornnului mijlocegte cu mare osdrdie luminarea noastril a pdmdntenilor. ura aceasta arde. lucreazd demonii asupra sufletelor chinuite gi sporesc in ele ura. iat5-le inecdndu-se in ura care le arde gi care s-a intirit peste ele ca o mare implrdfie a rdului. in aceastd impdrdtie infernald i-a dus iubirea de sine. {. legati de m6ini gi de picioare3. aqa prin contrast. care intefesc vdpaia care-i arde.dar nu vede pe cei ce se muncesc ca gi el in vlpaia aceloragi pofte. in implrdfia fdr[ de Har. iar la dezlegarea lor din trup. Tobit 4. ndrcolirea neputinfei furioase. vede insd chipurile fioroase ale demonilor. care s-au amagit de poftele lumii. Au plecat cu n6dejde. decdt dupd moarte c6nd vom fi lepldafi de la nunta Fiului de Impdrat. gi i-a surprins moartea inc6 neinfelepfifi la minte gi necurdfifi la inim6. c6 mult mai ugoari ne este nou[ izbdvirea de munci pane ce suntem in viafa p[mdntean6. ura demonilor care chinuiesc sufletele gi vdd cd nu isprdvesc nimic. 2 3 Matei 22. cu acestea acoplr mullime de pdcate gi-i scot din moarte'. Iar dac[ Dumnezeu nu pune nimlnui in gdnd s[ implineascd mila gi pocdinfa pentm ei. ingelate de iubirea de sine care le-a povdfuit la toate poftele. lucra Harul asupra celor ce se sfinfeau gi sporea in ei iubirea. Pentru cei ce vor fi scogi din muncE se roagd gi Biserica lupt2itoare de pe pdmdnt gi mijlocegte cdtre Dumnezeu gi Biserica biruitoare din Cenrri.13.iupAnAfrrI. le rtrmdne nddejdea. de slava de$art6 gi de tn:fia viefiir. primul pui al diavolului gi tata atoatl amlgirea. ura aceasta infernald e focul nestins. adic6 fdr[ libertatea voinlei de-a ne mai ' I Ioan 2. in starea de iad a congtiinfei. $i dacd se va afla cineva dintre rudenii sau unnagi. acesta sporegte. lo. ci au m6ngiiat-o cu toate pldcerile. . e semnul cd nu are planul sd-i scoat6 din munc5. Ura aceasta care nu poate face nimic. desdv&qind in ei iubirea. r[m6n6nd in impdrefia Harului.E ruBrRrr 3t7 mfuegte suferinfele .

a fost insugi Fiul lui Durnnezeu. cI le stricl stitpdnirea despoticd asupra poporului pe care-l oc[rau din vdrfirl mdndriei. ci doar ispiteau pe Dumnezeu. Filocalia. Despre vdrgirea vielii. invia pe LazAr. ca prin el sit fie constr6ngi sd cread6. fiindc[ orice boal6 sufleteasc6 are leac Ai iertare. gi iudeii voiau s6-i omoare pe am&rdoi. $i. Mdntuitorul f cea ochi unde nu erau din nagtere. Neintrerupt au stat impotriva Fiului lui Dumnezou. se inchideau in nebunia necredinfei. 6. a credinciogilor gi a necredinciogilor. nici iertare. cerind un sernn. de weme ce puterile suflehrlui sunt legate. Bucuregti. Mdntuitorul n-a putut s[-i vindece. nu are nici indreptare. p. Nichita Stithatul. despre iubire gi fuspre destt7."l SEMNI. 352. Boierii gi mazorefii lui Israil. care nu mai primegte nici o invdfdturd despre viafa vegnic[. care vdd pe Dumnezeu. agteaptii plinire4 agteaptil intoarcerea celor dintii niscufi ai lui Israil.cum zice Sfhntul Nichita . . tocmai ca s[ nu r6mand sernn.JL LUI IONA Cel ce S-a str6duit mai mult pe plmdnt cu luminarea oamenilor in cunogtinfa de Durnnezeu 9i de cele viitoare.318 cAnennn ITvPARATET putea schimba gi fer[ putinla de-a mai lucra ceva pentru poclinfa noastrd. clocoteau de ur6 gi-gi astupau urechile gi-gi rupeau hainele de pe ei. C[ci lumea de sus se des6vdrgegte implinindu-se prin cei ce aleargd spre cunogtinfa lui Dumnezeu."lumea de sus fiind incil nedesilvdrgitii. Drept aceea se luau la wajbd cu Mintuitorul. 9i totugi cereau semn. de aceea Iisus le rdspunde cuvintele acestea: I Sf. 197 anoStinfiI. odatii desevdrgitE" hotlrEEte sftrgiturile lumii de jos. nnmai pdcatul impotivirii faf5 de adevdrul propovlduit aretat gi dovedit. Dar ei nu voiau sE creadS. Pe acegti iudei necredinciogi gi pe tofi unnagii lor. incit nici un semn al dumnezeirii Sale nu rlzbea la inima lor inr[iti. Pane la judecata din r:rmd . Cupringi de ur6 impotriva lui Iisus. mugcafi de vipera rdutifii. de atunci gi p6nd astizi. ori de cdte ori Iisus Se afirma pe Sine a fi mai inainte de Awaam gi mai inainte de a fi lumea. vol.

Va fi intr-o vreme de addncd noapte a minfii oamenilor. Mirele vine la rniezul nopfii. Cel ce am zis $i am f6cut acestea.dupd Sfinfii PErinti tot intr-o zi de Duminicd. cdnd nimeni nu se mai gdndegte tocmai la invierea morfilor 9i la a doua venire in slav6 a Mdntuitorului. sd ldrgim pufin "semnul lui Iona": Dumnezeu sldvitul. "in cele din urml wemi ale impdrdJiei. in nemdrginita-I cunogtinf5. precum a fost gi invierea Domnului. Dar. $i vor trece nu nurnai trei zile gi trei nopJi. cI Eu sunt Domnul."2 Minuriea aceasta dumnezeiascE va fi deodatd cu a doua venire a Mdntuitorului. chezEgie gi a invierii noastre gi temelia cregtinismului."r Dar necredinciogii de atunci gi din toate vremile nu se dau betuf nici de semnul lui Iona. poporul Meu. adic6 pe neagteptate.3940. dar nu i se va da decdt semnul lui Iona proorocul. incdt mulfi ar vrea sE ' Matei 12. cere semn. 2lezrccfuil37. numai astfel vefi cunoagte. ci toate zilele gi anii ce vor fi pAnA la semnul ce-i va birui. prin care au sd treacd tofi oamenii din toate wemile gi locurile. a$a va fi pi Fiul Omului in inima pdmdntului. "IatE Eu voi deschide mormintele voastre gi vd voi scoate pe voi. gtie ctr r6utatea necredinfei nu va fi invins6 decAt atunci cAnd fiecare dintre oameni va trece el insugi prin semnul lui Iona. cdnd cei cdzvli de la credinfit vor fi fdr6 numdr Iatii semnul lui Iona.ippAnATrrLE ruBrRrr 319 "Neam viclean gi desfrEnat. . care este: invierea morfilor. trei zile gi frei nopfi.12-14. 3Daniil 8. c6nd spaima va fi mare. . din mormintele voastre gi voi pune in voi Duhul Meu gi vefi invia. Iar semnul lui Iona e minunea invierii Domnului.23. prin care gtie toate mai inainte de a fi lumea. Ce precum a fost Iona in pdntecele chitului trei zile gi trei nopfi.

vdzdndu-l. 3.Iar ei. Agadar noi am rdticit de la calea adev[rului gi lumina dreptitfii n-a sffilucit pentru noi gi noul soarele nu ne-a reserit. iar calea Domnului n-am cunoscut-o. Ne-am sEturat de clrdrile fbrddelegii 9i ale pierztrrii. Veni-vor lnsp6imAntali de gtiinfa p6catelor lor.tdnguirea e degeaba. gi fdr[delegile lor ii vor mustra pe fafe. 4. 13. $i iatE" cum a fost socotit printre fiii lui Dumnezeu. Nebunii de noi ! Am socotit viaJa lui o cdpiald gi moartea lui o ticllogie. Tot a$a $i noi ne-am ndscut $i am isprlvit cu viafa gi nu putem sd arltim nici un sernn de faptd ' bun[. inlelepciune 5: 1. 8. la darea de seaml in ziua-nfricogatii a judecdgii din urmtr. inlelepciune 4: 20. am strebItut pustietlifi neumblate.320 cARAREA ttvoAnAgu moar6. se vor tulbura cu cumplitd fricd gi se vor minuna de minunea mdntuirii dreptului. Atunci cel drept va sta cu multJi indrdzneald inaintea celor ce l-au prigonit gi au disprefuit preful ostenelilor lui. . 5. gi aga vor fi tragi din iad gi de prin morminte. cdindu-se in inima lor gi gemdnd intnr strdmtoarea duhului lor: acesta este pe care-l aveam altf datA de batjocurtr gi toba de ocdri. . ce se duce pe aci incolo. Ce folos ne-a adus trufia ? La ce ne-a slujit bog{ia gi toati fala ei? 9. 2. 7. Ei vor zice. dar nu mai pot. gi partea lui intre sfinfi. 6. ci intru rlutatea noastrd ne-urm risipit. Toate acestea au trecut ca umbra 9i ca o veste.

tofi oamenii.22-23.rile lor peste oameni. primindu-gi trupul pentnr totdeauna. oamenii au sd vadd 9i toate urmlrile faptelor lor.ITvPARATnLE ruBrRtr 32r ziua aceea nu mai incape t6rguial6 intre credinfi gi necredinfI. Au sd vadE pe Cuvdntul lui Dumnezeu. din toate vremile.nu mai trebuie sE cread6. Atunci. Mai mult decdt atAta. pentru care au sI dea seama. Atunci matelofii lui Columb vor vedea turma de nebuni. dimpreun[ cu toate unnf. Doamne. c[ le-au adus cu fapta lor germenele nebuniei. dar cu desdvdrgire t6rziu. gi-gi vor vedea gi gdndurile gi clrfile ce au scris. Iatii de ce o judecatii dreaptii gi vegnicd nu se face decAt chemdndu-se tofi martorii. s6-gi vadd toate faptele gi sd-gi cunoasc6 toate urmdrile lor gi pe dreptate sd-gi ia plata vegnic6. ci toli oamenii. au nu in numele Tdu am profefit 9i in numele Tdu am scos demoni gi in numele Tdu multe minuni am fdcut ?" Dar cap[tii rdspunsul: 'Niciodati nu v-arn cunoscut pe voi. iar ingelalii lui se vor aptrra gi ei de urgia judec6fii. Pdrinfii iqi vor vedea faptele in copiii lor. Cuvdntul lui Dumnezru ii va judeca pe ei dupl faptele lor. vdd deodata intreolaltii toate faptele lor gi ale tuturora. DuceJi-vd de la Mine. dimpreunl cu ingerii. ftecare va vedea gi va tMatei 7. Vor vedea toate vorbele ce au spus cdt au tr[it in lume. $i aqa mai departe. EI . cei ce lucrafi fdrddelegea !"1 $i vor merge cu lucrltorii fbr5delegii toli cei ce-au ascultat de ei. zicdnd: "Doamne. pe care trebuiau s6-L primeasctr gi s[-L asculte. in MARnvmA nAsptxoerut in ziua acelei infricogate cunogtinfe cu Dumnezeuva fi o vedere minunatil: toate faptele fiecdntia. ca sI nu pricinuiascI osdndd peste aga mullime de oameni. atunci vid tofi. . acum sunt date pe fa!5 gi le vede nu numai cel ce le-a frcut. pdnf. igi va destrvdrgi cunogtinla pe care n-a vrut s-o primeascf. sufletul. in urmagii gi in inaintagii lor. toate se vor descoperi in ziua aceea . pe care le-a fdcut intru ascuns. oe era in viafa pdmAnteascs. Luther se va vedea pricinuitorul puzderiei de secte.

LEGILE JIJDECATtr Ziua judec{ii omului e totodatil gi ziua nagterii din nou a lumiir. mrrturisirea dreptei credinfe. iar viafa viitoare. firapAnAtmI culege roadele. precum desparte p6storul oile de capre. oile de-a dreapta gi caprele de-a stdnga. '2Petv3. ln buni gi r6i. ale faptelor sale. fie rele. cdci atunci oamenii vor fi lntrebafi despre: l.322 cAnanEq. gi Fiul Omului se va rugina de el cdnd va veni intru milrirea Tatilui S6u. 3Psalm 88. oMarcu 8. in care-s scrise toate faptele oa:nenilor. 15. la judecata lui Dumnezeu sunt numai dou6: legea iubirii de Dumnezeu gi legea iubirii de oaneni. faptele iubirii gi 2.38. fie bune. 13. Mila gi adevdrul. wemea secerigului. c5ci acestea care sunt. Astfel pe pdmdnt sunt adeseori puzderii de legi omenegti. iubirea gi curajul mdrturisirii lui Dunnezeu. ura gi minciun4 ac. omul e innoit prin focul judecdfii. iar pe de altd parte. Iubirea lui Dtmrnezounici la judecatd nu uitit pe sdracii pe care i-a iubit. numindu-Se in locul lor gi binecuvdntind pe cei ce au awt mild: rMatei lg. ln loc de dosare. in ziua judecifii se implinegte des6v6rgit cuvdntul. care zice: "Mila gi adevlrul merg inaintea Td'3. sunt clrfile modii gi Cartea vielii. Cdci viafa pdmdnteanil era wemea semilnatului.estea ii despart pe oameni in douii. .28. dupd cuvintul: 'Cine se va rugina de Mine 9i de cuvintele Mele in neamul acesta desfrdnat gi p6cltos. DeodatE cu aceastii minune a innoirii cosmosului prin foc. cu sfintii ingeri'/. de istov vor arde2. cdnd va fi cer nou pi pemdnt nou. nebdnuit de mari. in care se cuprinde toatii Scriptura.

care calcd peste oameni 9i nesocotegte pe Durnnezeu. sau in inchisoare gi nu fi-un slujit fie?" "intrucdt nu afi fdcut acestea sdracilor. bolnav gi in temniF arn fost gi afi venit la Mine.iupAnATIrLE ruBrur 323 "Flemand am fost gi Mi-ati dat sd m5nAnc. de mogtenifi impdrdtia. cea gdtita voud de la intemeierea lumii. . in focul cel vegnic.3140. gol. $i se vor aplra acegtia zicdnd: "Doamne c6nd Te-am vdzvt flemand. Mie Mi-afi fEcut. Iar celor de [a stdnga. 9i nu Mi-afi dat sA beau. insetat. Pentru c5: "Flemand am fost gi nu Mi-afi dat se mdndnc. sau insetat. le va spune os6nda: "Duceti-v[ de la Mine. blestemafilor. strdin. gi nu M-afi primit. fratilor Mei mai mici. gol." Faptele iubirii de oameni i-au adus pe acegtia in implrdfia iubirii lui Dumnezeu. pentru faptele iubirii de sine. sau gol. fralilor Mei mai mici. strdin am fost gi M-afi primit. nici Mie nu Mi:ali fdcut !"r rMatei 2s. binecuvdntafii Tatdlui Meu. sau bolnav. Venili. pe care pururea i-afi avut intre voi. sau sffiin. . gdtit diavolului gi ingerilor lui". insetat am fost gi Mi-afi dat sd beau. bolnav gi in temnip am fost gi n-afi venit la Mine".cd intrucdt ali fdcut acestea slracilor.

ci se va apdra: . precum se deosebegte focul angrdvit de pictori de focul adevlrat. cu suflarea gurii Sale. .. care.2. | 2Petrtt2. duh fiind. sau Satan4 cu ingerii sdi. deslvdrgindu-gi rdutatea. decAt lie? "Satand. 3Psaln 136."3 C6ci atunci Mdntuitorul nostnr. t l Corinteri6. pe Antihrist pi pe dumnezeul nebun $i pe tofi cei nescrigi in Cartea Vielii ii va cufunda in marea cea de foc.8. ii va pr5vdli pe tofi: iadul.. care a fost odatll inger. ca sI nu mai cadL nimeni ispitit de noutatea pdcatului. Cel din urmd va fi judecat gi Satanar. asupra mea? Nu vezi c6-s mai presus de Tine? Cd mai mulli sunt cei ce mi-au slujit mie. cu puterea arzAtoare. diavolii. cu dor agtept zil. iat pe alfii ii arde neluminAndu-i. sub povard de tnrp fiind. Il-15. Dumnezeule. dar nearzdtoare.. adicd de cregtini. in vecii vecilor. a d[rdmat atdtz zidire. Cici sfinfii. foc ce se deosebegte de cel cunoscut de noi. Aga cd pe unii ii lumineaze nearzdndu-i. Dreptul Judecdtor. vrdnd s[ se facd mai presus de Dumnezorr. a pierdut-o. moartea. intunecali gi la intuneric.Ce vrei. (Fiica Babilonului) dornicd de pustiire. au dobindit sfinfenia. $i d6inuiegte Gheena ca mirturie vegnic6. "dupd fapta care ne-ai frcut tu nou6.r- 324 cAnanra irr{pAnATrer LUCIFER $I ANTIHRIST Dar.. pentru toat5 ndirea Sfrntului Dumnezeu.4. cici trufia nu are tndreptare niciodatii. in moartea cea de-a douaa. SatanS. pierzdnd cu ddnsul gi puhoaie de oameni. parpele cel mare care a amdgit atAta lume.n tnfricogatei judecdfi sd v6d rdspldtindu-fi Atotputernicul Dumnezeu. o Apocalips az}. va fi judecat de sfinfi2. El. dar neluminoasE" arde p5c6togii. Lucifer. sffilucegte pe sfin1i. Dar Lucifeq in nebunia rdzvrdtirii. iar cu puterea luminoasE. intre cei de-a stdnga va mai fi de fa15 incd cineva: Lucifer.". pe cdt5 vreme el. Dumnezeu taie para focului in dou6. ca un Soare neapus in vecii vecilor. nici in ziua judecdfii nu se va supune cu una cu doud. Aga incepe Gheena de congtiinle chinuite gi de trupuri arse de un foc intunecos gi fdrd de sftrgit.

de laBotez. temelia zidirii noastre celei duhovnicegti. nu i-ai imbrdcat. latii se face lumin6. asprindu-se cdtre Corinteni. llristos Iisus cel cu Cruce.5. Dacd in wemea viefii. Bol. pentru cd nu le-ai dat sI rndndnce. nu i-ai primit cind erau strdini. dar apropiat al fieclrui om.Lce Sf. pe Care il avem in noi. pentnr cf. in fiecare. atunci Fkistos lisus se afl6 in noi: flemand gi insetat. strlin gi bolnav 9i.. frafii mai mici ai lui Dunnezeu. "Se poate sd nu cunoagtefi cd Flristos lisus este in voi ? Afar6 numai dacd nu strntefi cregtini netrebnici"l. . fiecare din noi. nu i-ai cercetat c6nd erau in temnif5. ori gtim. la Flristos Cel ce petrece in adAncul profund. fdcuti intr-o viaf6 scurtS" se poate ca Dumnezeu sd te dea focului gi diavolilor sit te munceasc6 in vecii vecilor? Ce taind ar putea rEspunde gi la intrebarea aceasta? Totuqi este r6spuns: Cel flAmand 9i tnsetat.. numai pentru atilta vind. in vremea minfii depline nu ne intoarcem de la cele dinafard gi wemelnice la cele dinldrurtnr gi vegnice. in infelesul tainic.r. intr-o temnifi in care miguni viermii patimilor 9i gerpii rdutiifilor. este agadar piatra unghiularE. ori credem. $i pe deasupra. z. Aceasta e adev6rat pentnr tofi cei botezafi. n-ai fost milostiv cu sEracii. "din inmullirea '2 Corinteni 13. ori nu gtim. strlin gi bolnav de durerea intunec[rii noastre. purtllm pe Flristos Iisus $i pe Duhul cel Sfbnt in temelia flpurii noastre celei duhovnicegti. Cend ins6. Pavel. peste toate acestea. Adicd noi. intr-adevf. o pEDEnpsA vrgmcAr lntr"batea aceasta zvdcnegte aproape in toate minfile. Bol. dac[ nu vom c6uta darul nagterii noastre celei din Duhul Smnt. ci Mdntuitorul lisus Flristos insugi. in temnifS. nu mai surt sdracii. ori nu credem. la faptura noastrd cea n6scuti de la Dumnezeu.fupAnAtmE eENTRU ruBrRrr 325 o cRE$EarA vnnwnucA.

3 Matei 24. acum Ein pe Cine finem in temnifE pe viafii. 2Mat"i 13. . inEbugl cuvdntul lui Dumnezeu giJ face neroditor"z.12. Dacd lucrul lui. E limpede. Deci botezul al doilea e lepldarea de primul gi singurul Botez. dac[ nu cumva ne-am lepddat de El cu voia noashd. car€ ce zidegte: aur. cme este Iisus Hristos. platl va lua. 5. Acum $im pe Cel ce flemenzegte gi inseteaztr dup[ noi. gi aga il r5stignim zi gi noapte. o credinfl $i un Botez"3. 4 dar el s€ va mentui insfl aqa. IatI prin rumare un rdspuns descoperit. cdnd "gija acestei lumi gi ingelEciunea avufiei (materialismul). cdt ffiim- Sfiintul Pavel ne invafi: decAt cea odde pusd. cind ne df. Fafd de Hristos Iisus din noi gi de Duhul Sdu cel Sfrnt. De la acestea se decide soarta noastrl in vecii vecilor. gi ahnrci se vor afita cei nebotezali care nu vor mai avea de temelie pe flristos qi nici temelia in llristos. Iar pe aceastd temelie. ca prin foc. temelia gi viaB noastril cea &ryE Drmnezerg putem avea in wemea viefii noastre plmdntegti una din cele doutr atitudini: fie trldarea lui Iuda" fie iubirea lui Ioan. $i ce fel este lncrul fiecdnria: focul insugi va cerca<). va fi pdgubag de plat5. atunci credinla se va stinge. cd in aceeagi situalie a nebotezagilor sunt gi toli sectarii care se leapddi de primul 9i singnnrl Botnzde weme ce: "Este un Domn. I o Efeseni 4. lernne. Pricepem de aici. dacd lucrul lui va arde. Pentnr cd aceastd zi se descoperl prin foc. I l-15. arging pietre scumpe. I Corinteni 3. o plat2t vegnicd pentnr o mici decizie." 'Nimeni nu poate pllne altii temelie. Vai de zilele gi vegnicia lor. sau cu ingel[ciunea diavolului.326 cARAREA irwAnAUpr frrndelegii. frn sau trestie: lucrtrl fiecdnria se va face cunoscrs il va da pe fag ziua Dornnului. Dac6 am ffii anii lui Matusalem tot aga am face. Prin urmare: "Nu este nedreptate la DumnezeLf'. pe care l-a cladig va rtrmdne. dragostea de Dumnezau a multora se va r6ci"l.22.

pentnr oamenii ciirora le merge numele c6-s vii dar. ci pentru sufletele moarte. inainte de invierea cea de obgte. Amin. 5Ioao 5. cdnd mo(ii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu gi care vor auzi vor invia. temelia ta dumnezeiasc[. l. grdiesc vou6. ucenicii de azi ai Domnului.twAnAtmr cHEMAREA rr. deprinz&rdu-i la propovdduirea imperAfiei Cerurilor. 3 Apocalipsil3. Amin. netrdind invlphra cregind. 8. Peste acesta moartea cea de-a dou4 nu are putere. a Apocalips A2O. ins4 nu pentru tnrpuri i-a fost grije Domnului. are viafi vegnicl gi la judecatii nu va veni. Cel cu Cruce."s 'Ioan 5. 2 Matei lo. le-a dat 9i aceasta: "inviafi pe cei modi"2. "Fericit 9i sfrnt este cel care are parte de invierea cea dintiii. urmagii Sfinfilor Apostoli.24. ci s-a mutat din moarte la via16"l. gr6iesc vouii" cine ascultii cuvdntul Meu. gi crede in Cel ce M-a trimis pe Mine. 6. 9i a cl6di pe ea viafa tL a denrolta viala lui Fhistos in viata t4 asta e invierea ta din morfi.25. Hotilrilqte-te suflete al tiiu ! lui Dumnezeu pentru cuvdnnrl Tattrlui Cand a trimis Cand trimis Mdntuitorul Mdntuitorul pe cei cei doisprezece doisprezece ucenici. printre alte porunci. . A gesi in tine pe l{ristos. gi acum este.JBrRrr 327 LL ixvrenr Tainele lui Dumnezeu glitsuiesc inainte: "Amin."4 "Amin. c[ vine ceasul. Porunca aceasta o avem gi noi preofii. sunt mo4i3.

de aceea zice: "CARE vor auzi. prin preofii Bisericii.328 cARAREA tvpAnATrnr Aci e vorba de morfii acegtia. conceput5 gi ziditl de Plrintele Arsenie in stil athonit. in anul 1952. este glasul Care. E vorba de o inviere indeosebi. ucenicii gi trimigii SAi din toate vremile. c5-s vii. dupd nume. cheami morfii la inviere. Desen realizat in email. Cdci glasul Fiului lui Dumnezev. clrora li se pare. . nu de invierea cea de obgte. Clopotnila Miinlstirii Prislop. vor invia". cdnd vor invia 9i tnrpurile.

in anul 1946 .cdnd a inceput Ptrrintele Arsenie. s[ scrie Cdrarea Impardsiei. la 36 de ani.

Biserica de la Drdgitnescu iradiazd lumina raiului. ce iradrazA din pictura Sfinliei Tale. A fost o vreme c6nd te-am gtiut pictor de suflete dup6 modelul Domnului nostru Iisus Hristos. spre SAmbdta de Sus. ctitoria voevodului martir ! O fi fost aga de la Dumnezeu ca toatd acea bulboand spirituald uriagd sI se desumfle la comandi ca gi cum n-ar fi fost? Ceea ce am admirat la Sfintia Ta e cd nu te-ai ldsat. acum c6nd nu mai ai prilejul sd des6vdrgegti pe aspiranfi. Nimic intunecat in aceast[ primdvari care imbracd cu plai inflorit boltile bisericii. Ce vreme indlfdtoare cdnd toatd fara lui Avram Iancu se migca in pelerinaj. E o mare mdngAiere. Pictura sacrd e istoria in imagini a viefii Mdntuitorului gi a celor transfigurafi de El.Iubite Plrinte Arsenie. paradiziace pentru a sugera lumea feericd de dincolo. fericite sd se modeleze dup6 Domnul tuturor. Ceea ce dominl in ea pan6 acum e imaginea Maicii . Din zugrav de suflete. c6ntdnd cu zdpada pAna la piept. e o picturd nou6. adic6 al celor ce poartd pe chipurile cuvioase reflexul desdvdrgirii Fiului lui Dumnezeu. E o picturd noud ca gi predica de-atunci. iat6-te a)grav de biserici. pe care miile de oameni le ascultau la Sdmbata de Sus. dupd viziunea nouf. Mica biserictr de la Drdgdnescu are norocul sd simtd pe zidurile ei zugrdvite predicile fierbin1i. sd poli mdngdia cu penelul pe cei desivdrgifi pentru a-i da pildA pe zidurile sacre. E o lumin[ de tonuri deschise c[tre lume ca spiritul gi chipul Mdntuitorului cobordt sd ne aduc6 lumina de sus. E un stil nou. pe care o podi in suflet. Sfintia Ta ai infeles sd faci o picturd transfiguratd in nuanle clare gi deschise. Adic6 imaginea raiului.

cu cerescul Prunc in brafe. Monalria Zarcffva Constantinescu . Dupd mai multe convorbiri avute in Bucuregti. care descriu atAt de sugestiv 9i inllfntor ceea ce Nichifor Crainic avdzltrt gi a trdit cu 25 de ani in urm6."il 332 cAnenrn hpAnATrel Domnului. cu prilejul unei intrevederi. Dar in 1972 Nichifor Crainic s-a sdvdrgit din viaJi la v6rsta de 83 de ani. Not6: Aceasti scrisoare a fost datil de Nichifor Crainic ucenicului sdu spiritual Pdrintele Arsenie Boca dupd int6lnirea de cdteva ceasuri pe care au avut-o in toamna anului 1971. Scrisoarea e neterminat5. Menfiondm cd in wemea cdnd la Mdndstirea BrAncoveanu-Sdm- b6ta de Sus izbucnise acea "bulboan5 uriag[ spirituala". pe care Pilrintele incepuse sd o picteze. apare sd intlreascl pe sinodali cd ea e intr-adevdr Maica lui Dumnezeu . Nichifor Crainic a venit sd pecetluiascd" cu iubirea gi competenfa cu care scrisese Nostalgia Paradisului. valoarea picturii ucenicului s6u ajuns plrinte duhovnicesc de staturd filocalic[. Aga se explicd primele trei paragrafe ale scrisorii.nesc". ci o aparifie vaporoasd 9i diafand care.@eot6roc. in biserica din satul Drlgdnescu de ldngd Bucuregti. Cea care plutegte vizionar peste Sinodul de la Efes e fdcutil din atitea nuanfe gi numai din nuanfe incdt nici nu pare picturd. cu incuviinfarea Mitropolitului Nicolae Bdlan gi cu consimftrmand tacit al lui Petnr Groza care. ii spusese Plrintelui Arsenie: "Omul acesta trebuie p[strat pentru neamul rom6. Cea care ocrotegte biserica din bolta altarului e pur gi simplu magnificd in milostivirea ei de mijlocitoare a lumii cdtre dumnezeescul ei Fiu. Nichifor Crainic era ocrotit de Pdrintele Arsenie. urmind sd o completeze pe mdsura inaintlrii picrurii.

. _oR .i--/oVo --_ i).. >Y! ca aFe ^1n" /h .>'a h a><ea-1 -o'..'arze' .333 ?>/k -/-tUtU-. .)at -a C ar1' ..' .rcu( o reRc ej<o 4q/r' -o' (o? tp E*< z?z/o} OO Scrisoarea lui Nichifor Crainic in original. e? e e>r-.i ) n * try-.. c.' : t. ee+z<tJi ? _ /i . ..

intruc6t cel rdu: "rdcnegte ca un leu. Conceputii 9i realizatil in urma numeroaselor experiente spirituale pe care Sfinfia Sa le-a avut in minunata lucrare pe care a desfdgurat-o in mijlocul credinciogilor.gi nu numai . E o cale anevoioas5" deoarece a c6ldtori pe ea inseamnd sI fii intr-o continud trezvie.MARTURISIRI Aparifia cA{ii Ccirarea impdrd(iei a Prea Cuviosului Pdrinte Arsenie Boca" este ca o adevdrati "man6 cereascd" pe care fiii sdi duhovnicegti . Sffurta Scripturi ne invafd cd existd doui "c6rdri": una duce la pieire gi mulfi sunt cei ce merg pe ea. Pornind de la alegerea titlului cdrfii: Ccirarea impclrdlier. cu pdcatele. gi la infdligare dovedindu-se ca un om" (Filipeni 2.13-14). Cdrarea Implrdfiei e strdmti gi "plin6 de spini". iar alta (cf. 7). fEcdndu-se asemenea oamenilor. a luat chip de rob. I Petru 5. Ewei 13. Ioan 14.o agteaptd de aproape cincizeci de ani. 6) duce spre "Cetatea noastrd stdtiitoare" din ceruri (cf. tocmai pentru a ne ardta "calea". frdm6ntd gi vor fr5m6nta existenfa uman6. 14) gi pufini sunt cei ce merg pe ea (cf. lucrarea de fafi este un rdspuns cregtin la unele probleme esenfiale care au frdmAntat. pe ea vor putea sd meargd numai cei ce s-au hotirdt irevocabil sd lupte cu ispitele. M6ntuitorul nostru Iisus Flristos "S-a micaorat pe Sine. putem spune cE lucrarea P6rintelui Arsenie are o linie orientativd. cu cel rdu. mergAnd El insugi primul pe ea. Matei7. intrucdt in ea ni se arati "caIed'care duce spre impdr6fia lui Dumnezeu. Lucrarea P[rintelui Arsenie Ctirarea impdrdliei descrie punct cu punct taina mAntuirii neamului omenesc sdvdrgitd de Mdntuitorul . cdut6nd pe cine sd inghit5' (cf. 8).

mierea gi nectarul" inteligenlei gi spiritului uman spre a le converti in iaroare de progres spiritual. III. unii dorind s6-i editeze opera in strdinltate inainte ca s2i apariin far6. fie la MAndstirea SAmbEta de Sus sau Mdndstirea Prislop (de ldnge Hafeg). inzestrat de Dumnezeu cu multe daruri. cel al Sfintilor P6rinfi. fie cunoscuti gi ffiit6 de tofi credinciogii. a cilutat "sd se fac6 futuror toate".2). III. "Prea Cuviosul Plrinte feromonah Arsenie a reinviat cu viafa gi cu propovlduirea duhul Filocaliei in viafa religioasE a poporului nostru". Generafii de credinciogi au crescut gi s-au format sub impresia gi lucrarea personalit ifii de excepfie a P[rintelui. dobdnditd prin studiu gi meditalii adAnci. Sibiu 1948). A fost cunoscut in fare li peste hotare. "Prea Cuviosul Ptrrinte Arsenie Boca impreuntr cu migcarea religioasl din jurul Mindstirii Brincoveanu sunt ctitorii Filocaliei romAnegti". vol. . A fost preocupat de tot ceea ce este bun gi sfhnt pentru viafd c5utflnd "s[ culeagS" dup6 sfanrile Sfinfilor Pdrin]i. 1948. Preocupat din tinerele de viafa gi operele Sfinfilor PErinJi. a luminat pe tofi cei ce i-au ascultat gi urmat sfaturile. Sibiu. spunea Pdrintele Frofesor Dumitru Stdniloae (vezi dedicafia Filocaliei. Prea Cuviosul P6rinte Arsenie a fost unul dintre cei mai mari teologi-duhovnici ai monahismului romdnesc din ultimii 50 de ani. Lumina intelectuald gi spiritualE care era in Sfinfia Sa. dar gi prin gcoala suferinfelor gi a rlbd6rilor de tot felul. fie la Biserica din satul Drdgdnescu (de l6nge Bucuregti) sau la Agezdmantul mdndstiresc de la Sinaia. De viala gi opera Pdrintelui s-au interesat oameni gi teologi de seam6. "ce nu au fost puse sub obroc". Locurile pe unde a trecut au rflmas marcate pentru totdeauna de amintirea Sfinfiei Sale. a dorit cu toatd ardoarea ca invltdtura gi viafa lor sf. dupd indemnul SfEntului Apostol Pavel.IuARrurusrru 335 nostru Iisus Flristos gi "oferiti in dar" tuturor celor care cred gi-L mlrturisesc cu viafz gi cu faptele lor. afirma din nou Pdrintele Profesor Dumitru Stdniloae in: Cuvdnt inainte.p. Apoi. P6rintele Arsenie a simfit cd in Biserica noastrd strdrnogeascd este nevoie de un nou duh. (Filocalia vol.

Preot Conf.pAnATmr A fost cEutat gi ascultat in timpul viefii sale de o mulfime de Cartea Cdrarea impdrdlief este dialogul de taini pe care Pdrintele l-a anrt gi-l are cu fiii stri duhovnicegti de atunci gi de acum.ii rezervd lucr[rii de fafd un loc unic in literatura teologici romineasctr. Univ. Dr. plin de infelepciune . S-a folosit cu destul[ chibzuinfl gi de rezultztele gtiinlei timpului Sfinfiei Sale. Ea este o adevdrati sintezd a invdfnturii filocalice din Biserica oameni: de la oamenii simpli pane la profesorii universitari. in vederea descoperirii cauzelor plcatelor gi a inlIturlrii lor prin lucrarea MAntuitorului nostru Iisus Fkistos ldsatit Bisericii. Iatii de ce lucrarea P[rintelui este agteptatil atit de mult. Tonul blAnd gi pdrintesc. Scripturi 9i al Sfinfilor P6rinfi a cIutat sI gi tiimilduiasc6 sufletele trupurile bolnave de cancerul p6catului. ftodoxE. gi continud sd fie cdutat 9i dupd moarte. in scopul piltnanderii cdt mai adAnci in tainele fiinfei umane.336 cARAREA [r.aproape fiecare propozifie este o axiom6 . Simion Todoran in duhul Sfintei . aga cum unic in trIire gi invdfiturd a fost gi autorul ei.

dar faptul dovedegte c[ ori Plrintele Protopop. Un rdspuns cregtin la unele probleme ale vremii. in manuscris. 13 Arsenie. Aceastii dedicafie scrisd de Piirintele Arsenie ldmuregte deplin inceputnl gi evolufia Cardrii impdrrgiei. Am gilsit-o pe un exemplar care cuprindea cele patm prime capitole.cu ruglmintea de-a opri multiplicarea gi publiciatea rnanuscrisului. Pe conhacoperta manuscrisului se afl6 urmf. .i viitoale. UrmeazA. pentnr iulie 1947. in vederea lui august 1948.toarea notiftr: Prima schifd a Cardrii.NOTA ASUPRA EDITIEI I iunie 1946 Dtrruiesc Plrintelui Protopop Nistor din Bragov. ori unnagii n-au respectat rugiimintea P[rintelui Arsenie. pentru ostenelile ce-a fdcut ca s[ le afle cuprinsul inainte de glefuirea lor definitivl . dintre care Plrintele a subliniat pe ultimul: Un rdspuns cregtin la trebuinfele rnemii. $i a'ga se face cd s-a rAspdndit aceastil prim6 schifn gi s-a multiplicat intne credinciogi. aceste prime patru capitole. mai jos. din pricina repetatelor rwizii. Un rdspuns creStin la nelinistile vremii. probabil ale unei car. Corecturile de faJi s-au fdcut dupd un an. D6ruitI cu p6rinteascE iubire tuturor cititorilor gi ostenitorilor. N-am prtut afla incit dacE mai este cineva din familia Plrintelui Protopop. trei subtitluri.

mult mai mult decdt atunci. cdnd au venit la MAndstirea Brdncoveanu-SAmbdta de Sus prima serie de studenli din Bucuregti gi din alte centre universitare. strdveche mdnlstire ortodox[ de la 1399-1405. Se identifica cu fiecare.19 iulie a. sau intrebare pe care aproape nici un tAndr nu gi-o pune. A$ putea spune cd pentru fiecare era altul. pentru a fi restauratd. dup6 structura. insofit de Protoiereul-Vicar T. Belagcu gi Arhidiaconul Circov. ctitoria Sf. ca s6-l ajute sd-gi descifreze intenJia divind ascunsd in destinul fiecdrui4 fapt care la v6rsta tinerelii nu-l prea pricepe nimeni. mergeam cu convingere gi entuziasm in minunata agezare de atunci a Mdndstirii Brdncoveanu. rectitoritii de Domnila Zarnfira fiica lui Moise VodI din Bucuregti. foarte sugestiv prinsd gi descris5 de Nichifor Crainic in scrisoarea de mai tArziu. la Mdndstirea Prislop de ldngd Hafeg. de sufletul gi de spiritualitatea lor. 1947-1948. la care ne-am dus intdi cu scepticism. educafia gi cerintele fiecdruia.c.338 cAn q. incdt gi in anii urmdtori. Ptrintele Arsenie a dorit sd lEmureascd mai ales pe tineri s5-9i indrepte via[a inc6 din tinerefe dupd legile divine. Astdzi se folosesc toate mijloacele.nra ftrapAnATrcr Pe pagina urmdtoare stii scris cu creionul: 3 iunie 1946 . cdnd nu duhovnicul este cdlilya tinerilor. prevenindu-i de urmdrile care atdm6 asupra pdcatelor. pentru a trezi cdt mai devreme instinctele gi a indepErta astfel pe tineri de interioritatea. Nicodim de la Tismana gi Vodila. ceea ce dovedeqte cd scrierea Cararii a inceput in vara anului 1946. . Fie deci ca aceast5 carte iegitzi din cea mai profundd congtiinld duhovniceascd sd fie primiti spre zidirea sufleteascd a generafiei de acum. sfdtuindu-i s6-gi cl[deascd viata pe temelia Fkistos. a determinat "glefuirea" gi amplificarea continul a Cararii imprtuciliei pdn6 in noiembrie 1948. ca s6 ascultllm indrum6rile Plrintelui Arsenie devenit duhovnicul nostru. Aceastli vacanfd spiritual6. nu gi-o punea atr:nci gi cu atdt mai mult nu gi-o mai pune astdzi. De fafi au mai fost preotul Faur din Silvagul de Sus gi autoritdlile locale. (probabil 1946). Avalanpa poporului gi a tineretului spre Mdnlstirea Brdncoveanu-Sdmbdta de Sus. redobandite de curAnd de sub stipdnirea absurdd a greco-catolicilor. ne-a cucerit repede gi ne-a inflIcdrat pe tofi. cdnd PErintele a fost dus cu magina de Mitropolitul Nicolae B6lan personal.

NOTA ASUPRA EDITIEI

339

Vdzerlrd Mitropolitul Nicolae Bdlan paragina locului, a bisericii gi a clldirii, a spus Pdrintelui Arsenie: "Din orice lucru urdt, un om cu

talent poate face un lucru frumos; dar cdnd
inapoi".

fi

se va uri te-ntorci

Deci nu autoritdfile wemii l-au scos pe Pdrintele de la M6ndstirea Sambeta, trimifandu-l la un schit gol, fdrl importantS, cum se insinueazil intr-o carte tipfiti la Bragov in 1993. Iar schitul este tocmai Mdndstirea Prislop al cdrei al treilea ctitor a devenit Pdrintele
Arsenie, care a adus-o la infbfigarea gi frumoasa dezvoltare de astlzi. Mai existii de asemenea documente, atdt personale cdt gi oficiale, de unde reiese clar cd nu autoritdfile locale l-au scos de la Mdndstirea Brdncoveanu, ci Mitropolitul Nicolae Bdlan i-a dat ascultarea de a restaura Mdnistirea Prislop, ceea ce a gi ftcut. Altil dovadtr este gi misiunea avutli intre uni1i, cu care a fost tncredinJat de Patriarhul Justinian, curdnd dupl aceea. O altii insinuare se incearcd acum prin sfinfirea unui monument, care s-a f6cut duminicd 29 octombrie 1995 la M6ndstirea Brincoveanu, in amintirea celor care au murit in lupta impotriva comunigtilor, in rezistenfa din Munfii Fegeraq, in care este implicat gi Ptrrintele Arsenie, cu gtirea Prea Cuv. PdrinJi de la Mdn[stirea Sdmbdta gi cu binecuvdntare arhiereascI. Or, tofi cei care au participat la acele cursuri de spiritualitate cregtind din anii 1946-1948, care alcdtuiesc Cdrarea impclrdliei, gtiu foarte bine cI Plrintele n-a indrumat pe nimeni la rezistenfd 9i nesupunere, ci tuturora le-a spus cd n-au c[derea gi puterea s[ impiedice ce trebuie sE vin6, imbiindu-le trdirea cu toatJl sinceritatea a idealului cregtin, sintetizat in Predica de pe Munte, pe care l-a mdrturisit pdna in ultimele ceasuri ale viefii. Deci Dumnezeu este Cel care rdnduiegte ce trebuie sd vind asupra oamenilor, in funcfie de puntrrile lor, de ascultarea lor de Dumnezeu, gi de incregtinarea viefii lor cea de toate zilele. Aga se explicd de ce, arestat ca legionar in vara anului 1948, i s-a dat drumul dupd o lund, o lunl jumdtate, in orice caz la I septembrie era la mdn6stire. Oricine igi poate da seama cI dac[ ar fi fost dovedit legionar sau partizhn, nu ar mai fi fost eliberat. $i de cdte ori a fost arestat, tot aga i s-a intAmplat, incdt chiar Patriarhul Justinian a fdcut urmltoarea afirmafie la Seminarul Monahal Horezu, in fafa maicilor

340

cARAREA lt,pAnATmr

profesoare, care gi ele participaserd la acele cursuri de neuitat: 'T.Iu gtiu ce-i cu omul acesta, cil mereu e luat, gi mereu eliberat, gi de fiecare datit iese mai luminat". Cititorii acestei clrti vor putea s6-9i dea seama singuri ctr este cel mai puternic argument impotriva acestor insinuilri, al cdror scop nu-l tnlelegem: nu existii in Cdrarea implirdllei weun rdnd mdcar, care sI indemne la rezistenfd sau insurecfie de orice fel. Pilrintele a fost cercetat intotdeauna pentru popularitatea pe care a avut-o, fiindcd se bilnuia ctr acolo rxrde este adunare de oameni tnebuie sE fie gi instigafie. Adevlnrl e cd in mijlocul mulfimii erau gi unii care nu veneau pentru formarea lor religioasd, ci ca doar6, doar6, sf, glseascd in spusele Pdrintelui weun sprijin al convingerilor sau ideilor lor. $i erau cdte r.rnii care rdstiilm6ceau 9i interpretau gregit vorbele - gi de acegtia.mai sunt panl astlzi! Un alt motiv de cercetare a mai fost gi faptul cd unii au venit str-i ceard sfat gi ajutor, 9i era destul s[ declare cd s-au intehit gi cu Plrintele Arsenie ca sI fie ridicat, pane la proba contrarie.

Ca ultiml dovadl cI niciodat5 n-a indemnat la revolt5, sti rdspunsul pe cane mi l-a dat mie - pe atunci starela Mdndstirii Prislop in anul 1959, cdnd s-a petrecut scoaterea forfatl a cdlug5rilor gi cdlugdrifelor din mflndstiri. in fala dispoziliilor primite am fost de pdrere se ne opunem. PErintele mi-a rispuns : "N-ai dreptul sd
antrenezi poporul intr-o persecutie; de unde gtii cdti sau c6te vor rezista in pugcErie ?" Am infeles, $i a$a a inceput rezistenta pasiv6. Ftrr[ exemplul Sfinfiei Sale n-am fi reugit ! Am fi dorit ca prima editie a Cararii impdrrgiei sE aparl intr-o atrnosferi seninE. Dar aceastii ultiml incercare de a rdst5Lnici rostul gi sensul profund cregtin al activittrtii Perint€lui Arsenie, - $i tnc6 cu incuviinfarea Prea Cuv. Perinfi de la Mdnlstirea Br6ncoveanu-simbdta de Sus gi cu binecuvdntare arhiereascd -, ne obligl s[ l5murim toate incercdrile de a minimaliza gi carrcat'xtza aceasti complexd" haricd gi marcanti personalitate a monahismului din Ardeal. Prima s-a f6cut prin articolul Pdrintelui Prof. Teodor Bodogae,

Telegraful Romdn, indatil dupd slvdrgirea din viafi a Ptrrintelui. Fiind acum gi ddnsul in "fara de peste veac", il trecem sub ticere, mai ales cd, cu pulin inainte de a muri, a trimis un buchet de apdnrt

in

.-

NOTA ASUPRA EDITIEI

34r

flori la mormdntul P[rintelui. $i i-au fost florile mai frumoase decdt articolul. Poate cI articolul a fost scris la comand4 iar florile le-a
trimis din inime ! Dumnezeu s6-l ierte. Ne referim apoi la ndravul, pe care-l au unii, de a-l lua pe Plrintele ca stindard sau paravan al acfiunilor 1or, atribuind Plrintelui propriile lor idei, sau niirawl altora care pdnd mai ieri l-au ponegrrt gi acum deodatil intrec milsur4 crednd cL dacf,-l declar[ luptiitor impotriva comunismului ii adaugl - sau igi adaug6 ! - o cunun[ in plus. Dar tocmai aparilia Cardrii impdrdliei arruleaz}. oice incercare de acest fel, fiindc6 oricine o citegte poate sE-gi dea seana cI Pirintele a

urmtrrit numai realizarea idealurilor cregtine, intre care

gi

problema majortr a regenerlrii neamului prin regenerarea cregtinl a viefii de familie. Or, prin triirea cregtinl a viefii nu mai pofi fi in conflict cu nimeni, incepind cu stlpinirea politicl (Cezarul), care oricine ar fi gi oricum ar fi, este cu or€nduire dumnezeiascl, spre bucuria sau pedeapsa oamenilor, dupl cum implinesc sau nu rinduielile divine ale viefii. Alt lucru care trebuie limurit este ciudata apucEturd a unor aga-zigi credinciogi, care pretind cd-l cunosc de nu gtiu cdnd pe Ptrrintele (degi ar trebui sI aibd cel pufin 70 de ani ca se-l fi putut cunoagte la MAndstirea Sambdta) gi care cred "ipso facto" cd au datoria s6-l facd ei cunoscut pe Pdrintele. in acest scop aduni zscensau predici de ale Pdrintelui, pe care unii le mai modificd gi le amestecii cu predici fdcute de ei, scot texte din contexte, copiazA de pe unde pot prima schifi a Cdrdrii, [e multiplicl gi in felul acesta igi fac o sursd de cd6tig, inducAnd in eroare sufletele simple gi necunoscdtoare. Tofi acegtia nu-gi dau seama cd prin ce fac dovedesc cE au despre P[rintele o concepfie minor5. Parc6 Plrintele ar fi fost un fel de monah peregrin, iar ei ii fac binele de-a-i aduna "predicile" de pe unde le nimeresc, autentice sau neautentice, intregi sau fragmentare, gi a le oferi oamenilor - contra cost firegte ! Or, din dedicafia scris[ Pdrintelui Protopop Nistor din Bragov reiese limpede cI Plrintele Arsenie nu admitea s6-i fie multiplicate scrierile de oricine gi oricum. Tuturor acestora le facem cunoscut cd a fost gi a r[mas duhovnicul Mdndstirii de maici de la Prislop, din anul 1950 pdnd in anul 1989, cdnd s-a sdvdrgit din viald. Dupe izgonirea forfati din

342

cARAREA tNeAnATrer

mindstire in anul 1959, obgtea s-a reorgailzat intr-un Agezimdnt mdnlstiresc in ora,gul Sinaia, care acum este metocul Mdnlstirii
Prislop. acest agezilm6nt, construit gi organizat cu neintrecutu-i dar artistic, Pdrintele gi-a arnrt chilia gi atelierul de pictur[ din anul 1969 pane in anul 1989, c6nd s-a sdvdryit din viaf5. Aici gi-a l6sat intr-o predici gi meditafii gi desene, dar 9i ultima r6nduialtr desivdrgitE dorinjd de a nu-i fi date publicitefii. Vezend insl cdte variante circuld gi mai ales cdfi antreprenori sau patroni are, dintre care unii nu l-au mai vdzut din anul 1949, care n-au mai vnrt s6 gtie de Sfinfia Sa in wemea de surghiun, ba se mai dau gi ucenici gi calzi apdr6tori, ne-am hotirdt sE dtrm forma definitivd a Cararii imparapef, cum a gindit-o gi cum a ldsat-o in 1949, dupl care vor unna predicile - care gi ele circulEln nu gtiu cdte variante -, pe care gi le-a legat singur intr-un volum - se pricepea sI lege foarte frumos clrfile - dupd o anumitl ordine gi cu o caligrafie unic6.

In

li

I se atribuie cdteva scrieri, intre care Pravila Alba, un manuscris
care i s-a furat modificat apoi gi rescris. Circuld pe numele Parintelui, ajnngAnd pana in Franfa. Dem in original caracterizareape care o face Plrintele pe un asemenea exemplar din Pravila Alba.

hk d-(/^-.OrE

'1l,fn1'-*'6e*o

o)Q-t $r
o\

NOTA ASUPRA EDITIEI

343

s-a mai atribuit gi aga-zisa scriere: Sundor Singh vorbeSte globului ptimdntesc. latl gi caracterizarea frcutli de Ptrrintele asupra acestei scrieri:

I

SUNDAR.

SINII

Mai circuld apoi zvonul cI dupl 7 ail va fi dezgropat gi mutat la Mdnlstirea Brincoveanu-Sdmbdta de Sus. Suntem trei martori care am fost de fafd in ziua cind P[rintele l-a rugat pe P[rintele Nicodim (dutrovnicul de atunci al Manestirii Prislop, care s-a sdvflrgit din viafi la datz de 20 noiembrie 1998) se-i aduci patnr pociurnbi, pe care i-a bdtut in cele patru colfuri ale locului ales de mormdnt 9i care este mormdntul de azi. Toatit obgtea m6ndstirii gtie acest lucru. Iar martorul cel mai puternic este fostul staref al Mdndstirii Brdncoveanu, Prea Cuv. Arhimandrit Veniamin Tohineanu care, c€lm cu 10-15 ani inainte de sdvdrgirea din viaf6 a Pdrintelui, s-a dus la Drdglnescu unde picta gi i-a spus: "P[rinte, am hottrrdt ca dupl 7 ail de la inmormdntare sd v[ aducem la SAmbIta !" Plirintele i-a rlspuns: 'Nici mort nu m[ mai intorc la Simbdta". Despre aceasta pot da mdrturie PErintele Savian Bunescu de la Drdg[nescu gi toatit obgtea de la Sinaia gi Prislop, cdrora Pdrintele le-a relatat intAmplarea. in legdturd cu aceasta, ca sd se linigteasc[ cei care, din comoditate sau din alte interese ar dori schimbarea, mai fac urmdtoarea mdrturisire: cu pufin timp inainte de slvirgirea din viafd a Sfintiei Sale, l-am intrebat dac[, dupd 7 arri, sd urmdm obiceiului care este prin mdndstiri, de a dezgropa pe cei adormili. Mi-a r[spuns lapidar:

34

cARAREA h,pAMTmI

"Pecetluit s[-mi fie mormdntul pAnA la a doua venire".
vorba decdt de dezgropare nu gi de mutare
!

$i n-a fost

Mai menfionitm c[ are doul case pdrintegti zidite in aceastd mdnitstire, in afbrd de propria-i viaf5" pe care gi-a riscat-o $i jertfit-o
pentru Prislop, pfu6 cu cdteva luni inainte de sdvdrgirea din viaf6. Ar fi absur4 ar fi strigdtor la cer, ca cel socotit al treilea ctitor al Prislopului, sI fie dus unde'Nici mort n-a vnrt sd se mai intoarc6". Ceea ce sigr:r nu se va tntAmpla, fiindcl tofi cei ce i-au stat ahturi in surghiun, incep6nd cu Plrintele Nicodim, duhovnicul actual al Menestirii Prislop, nu vor ingddui sub nici o formd sd se treacd peste hotirdrea din unnd a unui om, a unui pdrinte duhovnicesc, ctitor de mdnEstire, rug6ndu-L pe Dumnezeu sd nu ingdduie sd se scrie o a doua '?ldngere a Mdnistirii Prislop".

Ultima l[mnrire este asupra celor doud scrieri apocrife: "Acatistul Prea Cuviosului Plrinte Arsenie" gi "Viata Sfrntului Prea Cuvios Ptrrinte Arsenie", scrise de Ieromonahul Dometie de la Mindstirea Brdncoveanu-SSmbdta de Sus, preotit la 75 de ani, cu 4 clase primare, maniac Ai exaltat religios, care venea pe la Plrintele, ii scria scrisori, dintr care din intSmplare i s-a pdshat ultim4 dar care mereu pleca supdrat cE Pdrintele nu-i da sfatul pe care-l voia el. Culmea este ctr acest Acatist a fost scris cu incuviinfarea Prea Cuv. Perinfi de la Sdmbdta gi cu binecuvdntare arhiereascl (dupd mdrturisirea autorului), unii fiindc6 sunt probabil de acelagi nivel cu autorul, iar alfii ca sd-l denigreze. Dovadd cii, cu toate demersurile fdcute de conducerea Menestirii Prislop atdt cdtre conducerea Mdndstirii Sembeta, 6t gi ciltre Arhiepiscopia Sibiului, precum gi annngurile publicate in TelegrafuI Romdn Si Crdinla Strabud (anul 1992), cele douii apocrife, scrise sub o form[ puerill" cu multe minciuni, exagerdri gi invenfii, circulf, gi acum nu nr-mai in pra ci gi peste hotare, ajungdnd pane in America, incdt nu gtim cui i-a fdcut mai mult r[u acest pseudo-acatist, Piirintelui sau Mdndstirii Sdmblta gi Arhiepiscopiei Sibiului, cd inglduie asemenea scrieri, fdrd sd le
interzicd gi str l5rnureasc[ pe credinciogi. Ca urmare, nu nurnai ctr nu s-a luat nici o m6sur6 de a stivili ritspdndirea acestei necuviinfe, dar au pus pe un cllug[r iegit din

in general lucrarea intregului mobilier. la care a aditugat altele noi. cu actul nr. prin angajarea personald in toate muncile de aici: tencuiala pentru pregdtirea frescei. cu osebire pe toate maicile gi surorile din perioada Decretului 41011959. pentru Plrintele Arsenie gi "neascultare gi nerespectarea dispozifiei date de autoritatea bisericeascE". este cunoscut faptul cd Pdrintele Arsenie a lucrat constant.HorAnAnp Sinodul mitropolitan intrunit la 9 noiembrie 1998. restaurdnd in acest rlstimp m6ndstireain cavzd. ridicarea schelei pentru pictura ce urma sE o execute personal. De asemenea gi cazul Cuvioasei Maici Zarnfira Constantinescu. socotegte potrivit ca dupd Revolufia Romdnd.Motivarea . indeplrtat din mAndstire prin actul Episcopiei Aradului nr. restaurarea bisericii gi a clddirilor anexe. Aparte socotegte cazul Prea Cuviosului Pdrinte Protosinghel Arsenie Boca. Or. sculptarea iconostaselor gi a sfranelor. inzestrdndu-le cu toate cele privind gospoddria .2408/1959 (ambele decizii se anexeazl in copie). s[ reabiliteze pe tofi slujitorii gi viefuitoarele de aici. Fundamentarea prezentei hotnrhri este urm[toarea: deciziilor este superficialI. incorectE. poate mai mult incd. potrivit intereselor bisericegti. ludnd in dezbatere situalia ambigu[ de la Mdndstirea Prislop. anume: "activitate ce dEuneazd intereselor bisericegti". 2407/1959 semnat gi parafat de Prea Sfinlitul Episcop Andrei Magieru. impotriva cdreia s-a procedat identic. cdnd s-au limpezit aspecte critice din trecut. pentru Maica Zanfira. privitii cu precddere din punct de vedere istoric Ai care se rdsfrdnge negativ asupra intregii obgti din prezent.

). ci doar in infelesul de indrumdtor spiritual. in localitatea Sinaia. neascultarea ei a constat in refuzul ducerii la indeplinire a deciziei amintite.in c"ea ce privegte pe Maica Zamfta. la Atelierul de la Schitul Maicilor. lerd a spovedi. obgtea nu s-a instrdinat nici un moment de viafa Bisericii Ortodoxe Romdne. ci s-a reorganizat pe mdsura posibilitnlilor. Privighetorilor nr.S. nu a implrt2igit devialiile unora dintre credinciogi. reintrdnd chiar in serviciul Sfintei Patriarhii. nu era in mdsurd de a isc6li valid. adicd 1976 $i pe parcursul a mai mult de doud decenii. timp de 30 de ani. un adev6rat parc natural. atdt in timpul viefii.nt5ret de stran6. obgtea mAndstireasc6. personal. nemaislujind. in plus. unde Agezdmdntul compus din doud case in str. ca gi cd. Prea Cuviogia Sa. cu incadrarea de muncitor pictor. pentru generafii de preofi gi credinciogi. 'in momentul redactllrii actelor de referinfd. Toate lucrdrile efectuate dup[ anul redeschiderii. care i-au pdstrat gi ii poarti o recuno$tinfd aleas[. De subliniat c5. rdm6nAnd incd duhovnic. Pdrintele Arsenie nu a voit sd incalce decizia unui ierarh. . strdjuit de o clopotnild pe stdnc5. adicd parle in prezent. 16. De subliniat c5. pentru a nu intreldsa amenajarea gi decorarea intregii curfi. cdt gi dup[ moarte. in semn de adevdratii ascultare cdlugdreascS. degi s-a considerat nevinovat. in admirafia tuturor. de-a lungul unui deceniu. Se menlioneazd c6. s-a considerat un adevdrat metoc al Mdndstirii Prislop. (De observat insl c[ numerele succesive ale actelor denotil caracterul premeditat al acestora legat de doud personalit2ifi ce nu intrau direct in prevederile decretului ar6taQ. renrlt} cd P.Din merturiile . le-a respectat cu sfinfenie. Episcop Andrei. a fdgdduit cd va rechema imediat pe cei indepertali. - celor care au trdit evenimentele din 1959 gi imediat urmtrtoare. viala insdEi a mAn[stirii fiind tributarl rAnduielilor pe care cu obgtea incropitd in 1949 gi transformat[ in mAn[stire de maici in luna aprilie 1950.HOTARARE 347 (saivan de oi. dupd ce va . ci doar participdnd la slujbe. grajd de vite etc. ajut6nd perrnanent mdndstirea gi prosperitatea ei. au respectat planurile Prea Cuviogiei Sale.

in MITNOPOLIT.Odatii cu reluarea viefii monahale la Prislop. Istoria Mdndstirii Prislop. ierarhii Eparhiei Aradului. se anuleazd Deciziile w. (Pentru edificare se anexeazd scrisoarea Maicii Teofana. respect6nd dreptarul bisericesc. au plstrat caracterul inddtinat al sfintei mindstiri. Berariu. P. in 1976. M.348 cAnnnsn lupAnATrsr primi avizul Patriarhului Justinian. consider6nd reintegrafi in viata obgtei prislopene pe tofi cei impricinafi. Episcopul Andrei Magieru). in asentimentul preofilor gi cu concursul credinciogilor. Prof. Totodatil. + ('UtceLO-P . consecinfd. se citeazd lucrtrrile Pr. 2407 gi 240811959. Pdcurariu. . aga cum l-a reliefat Pdrintele Arsenie.

care exprim[ ca nimeni altul pdn6 acurn momentul de intAlnire cu Pf. Timotei Seviciu Episcopul Aradului gi Hunedoarei gi Prea Sfinfitul Pdrinte Dr. crescut din trecerea soborului MAnlstirii Prislop vreme de 40 de ani (1959-1999) prin pustia acestui veac (dupA ce vreme de 10 ani }L . Asemuind aceastli "smerit2l inchinare" a inalt Prea Sfintitului Pdrinte Mitropolit Dr. Prea Sfinfitul Pdrinte Dr. Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului. in care s-a organizat un cf. Prin aceeagi HotirAre. precum gi desfiintarea Mdndstirii Prislop.A inm6nuncheazA doud A doua edilie a Cararii impttraliei Primul moment il constituie Hotilrdrea Sinodului Mitropolitan intnrnit la 9 noiembrie 1998 semnatll de inalt Prea Sfinfitul Plrinte Dr. Andrei Magieru. a fost recunoscut ca metoc al Mdndstirii Prislop. Nicolae Comeanu cu crinul unei bune vestiri.r|!r=- NOTA ASUPRA EDITIEI A II. era bolnav.rintele Arsenie. a maicii starele stawofora Zamfra Constantinescu. a doua ctitorie de zidire gi duhovnicie a P6rintelui Arsenie. prin care se revine asupra deciziilor de alungare din Mdnlstirea Prislop a Pf. nemaiputind semna decdt cu o gtampile gi de alungare a tuturor maicilor din Mdndstire in decurs de un an de zile (1959-1960).min de bdtrdni. Agez[mdntul monahal din Sinaia. Lawenfiu Streza Episcopul Caransebegului. in vreme ce Prea Sfinlitul P[rinte Dr.rintelui Protosinghel Arsenie Boca. Episcopul de atunci al Aradului. Al doilea mornent de egal6 valoare gi insemndtate il constituie "smerita inchinare" a inalt Prea Sfinlitului Pfinte Nicolae Corneanu momente de o egal6 valoare gi insemniltate. Mitropolitul Banatului. care a rcfazat sd execute dispozifia de alungare semnati de consilierii infiltrali in Episcopia Aradului.

aducem mulfumirile gi adAnca recunogtinld a soborului Mdndstirii Prislop inalt Prea Sfinfiei Sale Plrintelui Mitropolit Dr. Timotei Seviciu gi Prea Sfinfiei Sale Pdrintelui Episcop Dr. Aceasti mdrtwisire este o dovadl cI tineretul. Gordian. Monahia Zamfta Constantinescu t Otilia Redulef Aroneasa: "Am ar^lt fericirea str-l cunosc in timpul vacanfelor de Pagti din anii 1945-l946la M6n[stirea Br&rcoveanu de la SAmbdta de Sus. Nicolae Corneanu. Dimensiunea spirituala a P[rintelui Arsenie nu poate fi cuprinsl in cuvinte.Ed. Prea Sfinfiei Sale Ptrrintelui Episcop Dr. iar eu cunosc mult prea pulin din tot ce el a repreznntat pentru neamul nostru. Cu generozitatea cunoscutE" asoepta si rtrspundtr inteblrilor gnrpului nostru de studenfi ctrltruzindu-ne prin hIligul "certitudinilor" gtiinfifice spre imensa bucurie pe care fi-o poate da credinfa gi rugdciunea. ajuns in fafa Pilrintelui Arsenie. 48." Evocltri. capitol din Lacrima prigoanei. p. Laurenfiu Streza. qi cu bucuria cd acest crin ne-a fost trimis de Dumnezeu prin cel mai ales reprezentant al generatiilor de studenfi dintre anii 1943-1948. generatii care l-au descoperit pe Plrintele Arsenie gi l-au cercetat.3s0 cARAREA irrlpAnATmr restaurase Mdndstirea gdsitil intr-o stare de pdrdginire cumplitd). cum spune atdt de simplu gi firrmos o tandre studentil de atuncir. Timigoar4 1994. avea preocupdri mai str4funde gi mai serioase decit politica- .

.E I .Gt- -i 3Ox crti\ c-l-6 lFfi a) s .Eoe .= =e =>= Ec!o 'i:X:J d cr.:-.: (!'a P .

o I oo q) >Tr rt Fr 0) cn tr z .

..9 ... Soarele smereniei. Puiul necurat 8. 34 u. Untovar[g nevtrzut 3..........................14 at6rntr. 7...........................26 ....... Luptam6ntuirii 6. 9............................ Prin cuptorul smereniei. Vremea de plati 4..... Semnul Crucii f...44 ..................... 16 ......40 .... 5....42 ...r .. I l...21 ..... l..24 ....... pnEraTA cuvANr lNanqrp r..... Merffiisirea.. Cenzura invidiei............ 8.l4 .. 2..... in pustia Carantaniei.. Iubirea e ctrrarea... REGTLoR ...37 ... 6.... Noe gi Iisus 4.................. Cum incepe o datorie 3... sfinfi.....52 ......................... Saul gi David.......... 13 ...41 .................... 5.....29 . v ......39 ... 10...CUPRINSUL SMERITA tNcHnIARE pAnnrrsrur ARSENTE ... ..51 ... "Vr6jmag milostiv gi prieten viclean".47 .............. twAtAumrELE 2.40 ......... ..... Cdrarea SfAntului Pavel l....18 ... 1l ......j.............. De la cdrma minlii c4RAREA.. 7...22 . incercarile........... Lumina suferinfei......... Din ptrctrtogi...............

131 Omul.......124 ..... Ceasul primejdiei.................. ingeri cdzali 3...... 6...126 rv...................... 16... Antihrist..... Ce ur:ndregte Dumnezeu 8.............. Dup[ fire $ impotriva firii. CELE $APTE ......... RAzBoruL 10..123 ... I 14 ............. Sfatul din iad..... Dumnezeu se roag[ 2. 110 ..... Merturia unui sftint....... Rlzboiul nevtrzut 9........... Des[v6r9irea . 156 ... 138 ... 14............... Chemarca care ustur6. Puterea oare nu ascult6.........................62 ....... 9..................... SURLE l.......... Apusul unui rege........... 11....87 ......3s6 CUPRINSUL 10. Spiritism.............56 .........173 .... 151 ... ............. Spre rugdciunea neincetatil 12.... zidire de mare pref ....12t ....... 17" Tirani in poceinp m... 133 .......... Rlspunsul poporului 6.....102 .. 5..... Poruncile 9i 1ibertatea.....132 .... 7......... 12.............. 3... Glasul congtiinlei .. 169 ...... 2......94 .. 11...58 .... 145 .. l.78 .............60 .".. Pe trepte de-a rApa....... Dezlitnfuirea stihiilor 13.......... 7.......... Cei oe n-au necazuri... Pustiirea firii omenegti in Adarn............. 161 .. Lupta dupE lege... Plata din urm[ a neascultilrii....76 ..... 15......"66 .. 5........... 119 10.... Judecata milostivii... Sftinta Liturghie mai fine 1umea........97 ...... Sftinta Cruce p€ cer.. Prin tAlcuirile Plrinlilor 14....... Continuarea binrinfei........... 13.............. I 16 ........... 88 ...89 . 135 ....177 ...... 100 .. Chemarea cuv6ntului gi titcerea trastr la rtrspundere 4...........55 ... 13..83 .... Urzirea cdderii 12............ 140 .... Lucrarea poruncilor stinge crizele voinfei 11......... Socotelile infelepciunii cu moartea.. prin Taine...... 4..t29 .. NEv42uT.. Refacerea firii omenegti ln Iisus Flristos........ ....finalitate a omului 8... 16.. Proorocul de foc......""............. 15.....................81 ....

-............ Copiii nEscufi ..... intrebam gtiinla -....'.. .. -'....-.. Genetica acum 3....'..255 21..........214 3.....219 5.-...-. 182 15. --..'.. Plri de om in pui de cer... l7' Mlsurile """"""'""" 194 """""''""" 18. Cadcopiii inte tAlhari '. Cuvinte hotdrdtoare 2...261 durerilor 24.... Sfaturile evanghelice sau Ponrncile desdv6rqirii...'...-----.'..."... Gandud de hula..... Dispozilii de drept bisericesc confirmate de .192 16" GreEelile iubirii 9i dreapta socoteald..... 197 .........................--. sl nu se .. Cei curali cu rnima.......-.... O rddtrcina a .. ..237 genetice 12.....218 4... kgile 9i fdrddelegile...259 22..--204 14' cursele"""""""' """.-278 .. Copiii naturali. Unii-gi taie mintea in Scripturi -.... V6rstele iubirii ...---249 18.... Cei ce-gi beau mintea......'. IcoNoMrI TAINELOR..'244 in lanfuri 15.............. . .-..... 2....... Oameni din iad........... Cu sfiala cuviingei 7.....-.'..vdrstele desnvdrqirii...... Furtund in picurii de roud .--.........235 I l..500 de ani...238 13. Invitafii la dreapta socotealI ......29 25.......-.................21I ............ GAlceav6 de cuvinte.............." 201 19.'.269 27.-..254 20..273 .......--........'.'-... ......228 8...-........ Teoria cromozomicd.....219 6... 20..... . 17..'.. Destinul talanfilor ... Ereditatea mediul 9i destinu1.....'...... vr.207 SPIRIT ......180 v..253 19.. 248 ..-275 .-209 l... .......CUPRINSUL 357 -.. EREDITATE $I .....232 f.. Un ciiluglr cu gAndul la mazlre.'....... O mzre pacoste cu descoperirea Americii ..& -..... ... sau in fdrldelegi ndscufi .. O muscd pricinuiegte premiul Nobel -..........--... Jalea int-un convoi de mongtri.-'..267 poatd 26....'.....-242 14.....'234 10........-..........-.. Mecanismul eredit5fii.--. .....224 --.......-............'.-.. Un fel de psihanalizl ...247 16... Un rdspuns fioros.... neurologie gi psihologie ...-'. Endocrinologie.. Nu se poate. l.260 23....

.. Chemarea la l......322 inviere .... 7.. Pentnr o gregealtr wemelnic[....... Vederea prin vf...... 7....309 ................324 . 6...31I ..................... Vamegii vezduhului 3... Arsenie .... 313 .. 4..........327 Nichifor Crainic: Scrisoare Plrintelui ......................... Iconomul nedrept 5" Cdrma din .... II-a..... Mlrimea r6spunderii...295 .... 346 Noti asupra ediliei a .l....337 Hotdrdrea S inodului Mitropolitan al Mitropoliei Timigoarei... 6.. "........303 ....... 8.... o pedeapsl vegnic[?.. Lucifer gi Antihrist 9.331 Preot Simion Todoran: .. Judecata particulard a sufletului 4......... 318 .....281 zare... O descriere a iadului 5...... Crinul de pe cruce........349 I..... 10....-286 .......334 Notil asupra edifiei ... Dreptul intre iubire 9i sabie"............283 ..305 ......"..............321 .......298 vrr... 1MPARATTTLE 2. O sord a vie1ii... Legilejudec{ii 8...... ruBrRrr ..325 ... Semnul lui lona......... Rdspunzdtorii ...................293 ""..............358 CUPRINSIJ'L 3.... Mtrrturisiri.

Monahia MARIA SUCru Tiparul exebutat la GRAPHO TIPEX Deva .Tehnoredactare compluteizat5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->