Fertilizarea

Ovocitul, insotit de celulele foliculare, este transportat de-a lungul oviductului datorita orientarii cililor celulelor epiteliale ciliate ale mucoasei si contractiilor ritmice ale musculaturii netede. Nutritia ovocitului pe acest parcurs este asigurara de fluidul bogat in glicoproteine secretat de celulele epiteliale peg ale mucoasei. Spermatozoizii, introdusi in vagin in timpul actului sexual, avanseaza prin col, lumenul uterin si oviduct pana in zona ampulara, pentru a intalni ovocitul secundar.aici se produce fertilizarea. In acest moment, celulele coronei radiata inconjura inca zona pellucida a ovocitului secundar. Oligozaharidele specifice atasate proteinelor din zona pellucida se leaga de receptori proteici (de tip lectina) localizati la nivelul capului spermatozoidului, declansind reactia acrozomiala (legatura afina). Rezultatul acestei reactii este fuzionarea plasmalemelor capului spermatozoidului si ovocitului secundar, aceasta permitand nucleului spermatozoidului sa intre in citoplasma ovocitului. Acum se declanseaza continuarea diviziunii secundare, meiotice, a ovocitului secundar, cu formarea a doua celule haploide: ovulul si al doilea globul polar. Nucleul ovulului (pronucleul feminin) fuzioneaza cu nucleul spermatozoidului (pronucleul masculin), formand zigotul, cu numar diploid de cromozomi. Astfel fertilizarea este complrt realizata. Contactul spermatozoidului cu ovocitul declanseaza reactia corticala, care consta in producerea a numeroase granule corticale localizate in citoplasma ovocitului. Enzimele din aceste granule distrug receptorii spermatici din zona pellucida, prevenind patrunderea altor spermatozoizi la nivelul ovocitului.

Timpul scurs intre ovultie si fertilizare este de cca. 24 de ore. Daca ne se produce fertilizarea in aceasta perioada, ovulul degenereaza si este fagocitat de macrofage.

Implantarea Formarea placentei

Zigotul migreaza prin oviduct catre cavitatea uterina, suferind numeroase diviziuni mitotice, capatand o forma sferica denumita morula. In interiorul morulei patrunde lichid din lumenul tubei, ii formeaza o cavitate si o transforma in blastocist. Acesta ajunge in cavitatea uterina la aproximativ 4 zile de la fertilizare, si in ziua a 6-a incepe nidatia, implantarea in peretele anterior, sau mai frecvent posterior al cavitatii uterine. Celulele de la periferia blastocistului formeaza trofoblastul, pe cand cele din interior, formeaza embrioblastul. La contactul cu endometrul, trofoblastul se diferentiaza in doua straturi: citotrofoblastul - strat intern, proliferativ si sincitiotrofoblastul strat extern, masa citoplasmatica in care nu se vad limitele celulare, ci numai nucleii, dispersati in interiorul ei. Celulele sincitiotrofoblastului prezinta subnuclear vezicule de pinocitoza si in citoplasma contin un aparat de sinteza foarte dezvoltat ( REN, RER, complex Golgi bine dezvoltat, numeroase mitocondrii).

Sincitiotrofoblastul emite prelungiri digitiforme, si prin enzimele litice secretate, erodeaza epiteliul endometrial, patrunzand in stroma endometriala. In masa sincitiotrofoblastului apar cavitati numite lacune, care vor conflua si vor forma o retea lacunara. Aceasta retea reprezinta primordiul spatiilor interviloase. In ziua a 11-a de gestatie, blastocistul este complet implantat in peretele uterin si acoperit de epiteliu endometrial. Celulele endometriale (arteriale si venoase), congestionate si dilatate prin actiunea unei substante secretata de trofoblast-, devin sinusoide, sunt rupte de enzimele litice ale trofoblastului, si sangele matern invadeaza reteaua placentara. Se stabileste astfel, circulatia utero- placentara. Prin delaminarea citotrofoblastului se formeaza mezenchimul extraembrionar. Mezenchimul extraembrionar, impreuna cu citotrofoblastul si cu sincitiotrofoblastul formeaza corionul. Citotrofoblastul prolifereaza si trimite prelungiri in masa sincitiotrofoblastului. Cordoanele de citotrofoblast acoperite de sincitiotrofoblast se numesc vilozitati primare, si apar in S2 de gestatie. In S3, in vilozitatile primare ramificate patrunde mezenchim extraembrionar, le formeaza un ax, si devin vilozitati secundare. In axul mezenchimatos se diferentiaza capilare care forneaza o retea arterio- venoasa, ce caracterizeaza vilozitatile tertiare. Acestea se dezvolta pana in S16, cand placenta umana atinge dezvoltarea maxima. Cand vilozitatile invadeaza endometrul transformat decidual, ele respecta anumite portiuni numite septuri placentare. Aceste

septuri separa doi sau mai multi pediculi vilozitari care alcatuiesc un cotiledon. In timpul invaziei trofoblastului, spatiile vilozitare din sincitiotrofoblast se maresc, devin spatii interviloase, separate de septurile placentare. In acelasi timp, citotrofoblastul vilozitatilor coriale strabate sincitiotrofoblastul si fuzioneaza cu cel al vilozitatilor vecine, formand o teaca sitotrofoblastica. Aceste vilozitati, denumite vilozitati crampon, impreuna cu teaca citotrofoblastica ancoreaza placenta fetala la placenta materna. Endometrul transformat decidual prezinta trei zone: 1. decidua bazala: situata intre embrion si miometru, formeaza placa bazala, componenta materna a placentei 2. decidua capsulara: imbraca embrionul pe fata dinspre cavitatea uterina 3. decidua parietala: captuseste uterul in afara zonei de implantare In S10, decidua capsulara si cea parietala vor fuziona, ducand la obliterarea cavitatii uterine. In zona deciduei bazale, corionul este gros, si poarta denumirea de corion vilos. In zona deciduei capsulare, corionul este subtire, putin dezvoltat, fiind denumit corion neted. Corionul vilos reprezinta portiunea fetala a placentei Decidua bazala reprezinta componenta materna a placentei. Aceste doua portiuni sunt separate de spatiile interviloase, pline cu sange matern si captusite cu sincitiotrofoblast de origine fetala. Placenta umana faze evolutive: In S1.- lacunara, cu suprafata neteda

In S2.- cu vilozitati primare In S3.- cu vilozitati secundare, tertiare In S16. dezvoltare deplina: placa bazala, placa coriala, spatii interviloase Dupa S20. placenta de tip hemo-corial Forma placentei este discoidala: - fata convexa este orientata spre uter, fiind separata de septuri placentare in 10- 38 lobi sau cotiledoane cu aspect spongios. - Fata concava este orientata spre amnion, este neteda, la acest nivel inserandu-se cordonul ombilical. Pana in S20, membrana placentara este formata din: 1. sincitiotrofoblast 2. citotrofoblast 3. axul mezenchimal al vilovitatii 4. endoteliul capilarelor sangvine fetale Dupa S20, membrana placentara se subtiaza: - citotrofoblastul este discontinuu - tesutul conjunctiv mezenchimal se reduce - creste numarul capilarelor care vin in contact cu sincitiotrofoblastul Circulatia materna si fetala sunt separate numai de sincitiotrofoblast si peretele endotelial al capilarelor fetale; placenta este de tip hemo-corial. Sangele arterial matern, adus de 80-100 artere spiralate endometriale (ce se deschid in centrul placentei in jet pulsatil) are presiune mai mare decat sangele din spatiile interviloase. Acest sange circula lent spre marginile placentei, datorita obstacolului creat de vilozitati. In acest mod este facilitat un contact prelungit intre sangele matern incarcat cu oxigen si substante nutritive, si trofoblast.

Trofoblastul absoarbe oxigenul si substantele nutritive, eliberand dioxidul de carbon si deseurile metabolice ale fatului. Cand presiunea din spatiile interviloase scade, sangele intra in venele endometriale care se gasesc pe toata suprafata placii bazale. Circulatia placentara este facilitata de: - contractiile miometrului - pulsatiile vilozitare - miscarile respiratorii ale mamei Sangele venos fetal ajunge la placenta prin 2 artera ombilicale, care dau ramuri terminale din care iau nastere capilarele din vilozitatile coriale. Prin peretele vilozitar se fac schimburile de gaze, substante nutritive, produsi reziduali. Sangele oxigenat se intoarce la fat prin vena ombilicala. Vasele sangvine materne sunt deschise in timpul gestatiei, pe cand vasele sangvine fetale raman inchise, izolate in structura vilozitatilor. Sangele fetal si matern nu se amesteca decat exceptional, la sfarsitul sarcinii cand placenta este de tip hemo-corial. Dupa expulzia fetusului, placenta si membranele fetale sunt eliminate din cavitatea uterina in cca. 30 minute.

Rolurile placentei
1) schimburile materno-fetale -bariera fetala (denumire improprie)este permeabila pentru: apa, oxigen, electroliti, molecule mici: proteine, lipide, hormoni, medicamente, unii anticorpi, virusuri (rubeolic, varicelic, gripal, poliomielitic) dioxid de carbon, hormoni, produsi reziduali

2) organ endocrin prin functia sincitiotrofoblastului de a secreta hormoni: 1. gonadotropine corionice (maxim S3- S8) 2. tireotropina corionica 3. corticotropina corionica 4. estrogen 5. progesteron 6. h. proteici: h. lactogen placentar Celulele deciduale sintetizeaza si secreta prolactina si prostaglandine. 3) rol metabolic In primele stadii de sarcina, celulele sincitiotrofoblastului sintetizeaza: glicogen, colesterol, acizi grasi si alte substante nutritive necesare supravietuirii embrionului.