Notiuni generale despre dreptul comercial cu referire la obiectul dreptului comercial, , autonomie si drepturile acestuia Denumirea de drept comercial

l ca ramura de drept pune in evidenta faptul ca este vorba despre o reglementare juridica cu caracter specific resprectiv un ansamblu de norme si institutii juridice care def comertul. In mod etimologic, termenul de comert presupune activ realizata de participantii in raporturi juridici respectiv activ marfa cu prod sau servicii in sens economic, comertul se def ca fiind acea activ care are ca scop schimbul de bunuri si servicii prin transferul acestora de la producatori la consumatori. Acest transfer se realizeaza prin activ comerciale real de catre comercianti care pot fi pers fizice /juridice resp soc comerciale. In sens juridic, notiunea de comert cuprinde nu numai operatiunile de interpunere intre prod si consumatori ci si circulatia marfurilor pe care o realizeaza comerciantii dar si operatiunile de productie prin transformarea mat prime in vederea obtinerii unor produse cu o valoare mai mare, operatie realizata de catre intreprinzatorii din sfera productiei rezulta din cele mentionate anterior ca dreptul comercial are o sfera de cuprindere mai mare , el reglementand atat prod cat si circulatia marfurilor. In acest sens, potrivit codului comercial Roman sunt considerate fapte de comert nu numai actele de vanzare +cunmparare prin care se realizeaza circulatia marfurilor ci si actele organizate si desfasurate in anumite conditii si cu o anumita finalitate sub forma de fabrici, spectacole. In aceasta privinta rezulta dreptului comercial, el a fost conceput cau un drept operational aplicabil unor anumite activitati si unor anumite pers care dobandesc in mod legal calitate de comerciant. Conceptia clasica despre drept comercial a consacrat 2 sist de adoptare a legislatiei comerciale sist care permite identificarea obiectivului acestora. Primul sistem subiectiv este sistemul potrivit caruia dreptul comercial este ca avand drept obiectiv acele norme juridice care ii vizeaza pe comercianti. Diametral opus este sistemul obiectiv considerandu-se ca dreptul comercial ar avea drept obiectiv norme juridice aplicabile comerciantilor, operatiuni, fapte si acte calificate drept fapte de comert indiferent de pers care savarseste. Dreptul comercial roman respectiv codul comercial def in mod obiectiv faptele de comert. Putem defini dreptul comercial ca fiind ansamblul normelor juridice de tip privat care sunt aplicabile raporturilor juridice izvorate din actele si op juridie considerate de lege ca fiind fapte de comert, precum si rap juridice la care participa pers care au calitate de comerciant precum si soc comerciale. In vechiul drept romanesc respectiv codului Canimar legiuirea s-a realizat prin trecerea obiceiului pamantului la norme de drept scrise in legatura cu autonomia dreptului comercial. Asa cum rezulta din titulatura(drept comercial) acesta este un drept privat care se aplica pers fizice si juridice ce participa la circuitul civil in legatura cu autonomia dreptului comercial exsita argumentul care pune accentul pe necesitatea reglementarii rapoartelor juridice in mod unitar motiv pt care legea comerciala ar trebui aplicata si in raportul dintre comercianti si necomercianti. Autonomia dreptului comercial este determinata de ansamblul normelor juridice cu specic aparte si nu inseamna o izolare fata de celelalte ramuri de drept cu referire speciala la dreptul civil, fiscal, intrucat codul Comercial roman cuprinde un text comercial cu valoare de principii potrivit caruia ori de cate ori intr-o situatie juridica comerciala nu exista o norma de drept se aplica dreptul civil. In legatura u izvoarele dreptului comercial, notiunea de izvor de drept desemneaza totalitatea formelor de exprimare a normelor juridice comerciale care sunt determinata de modul de editare/sanctionare de catre stat. Potrivit articolului 1 din Codul Comercial Roman in comert se aplica legea de fata iar acolo unde aceasta nu raspunde se aplica codul civil. Principalele izvoare ale dreptului comercial: -Constitutia, codul comercial, legile comerciale, speciale, codul civil, legile civile speciale. Sistemul nostru de drept, regimul juridic al comertului este unul formal intelegand prin aceasta ca rap juridice dintre comercianti sunt reglementate prin lege. In alte sist de drept, resp regimul anglo-saxon prioritare sunt normele nescrise dar respectate de sute de ani si neconsacrtate legislativ . In sist nostru de drept uzantele alaturi de practica juridica pot constitui argumente in favoarea solutionarii letigiilor dintre comercianti fara a constitui insa izvoare de drept formale.

Curs II Actele si faptele de comert Definirea si clasificarea acestora si clasificare Codul comercial nu defineste actele de comert ci doar se limiteaza in a enumera anumite categorii de comert care sunt considerate de lege fapte de comert. Pt a intelege specificul acestora va trebui sa definim actul juridic civil care este o manifestare de vointa a uneia sau mai multor persoane fizice/juridice savarsite in scopul de a transforma un raport juridic civil. Fapte de comert civile sunt evenimente si actiuni cu caracter obiectiv savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, crae se produc indiferent de pozitia celui in cauza. Spre deosebire de actele si faptele juridice civile in materia comerciala faptele de comert sunt expres prevazute in Codul Comercial. In acest sens, enumeram urmatoarele categorii de fapte de comert cumpararea de servicii/marfuri spre a fi revandute , fie asa cum sunt fie transformate in anumite produse; -cumpararea spre a le vinde obligatii ale statului sau alte titluri de credit care circula in comert; -contractele de report asupra obligatiilor de stat; - cumpararea/vanzarile de parti sociale ale societatii comerciale, orice intreprindere de furnituri intreprinderile de comisioane, agentii, oficii de afaceri, intreprinderi de fabrici manufacturate si imprimerie, operatiuni de banca si de schimb, operatiuni de mijlocire in afaceri comerciale, intreprinderi de transport persoane sau marfuri pe apa sau oe uscat, cambiile la ordin, constructia cumpararea si revanzarea de tot felul de vase, asigurarile terestre asupra vietii, depozite pt cauzele de comert, depozite docuri sau antreprese. Potrivit Codului Comercial Roman se mai prevede ca sunt socotite fapte de comert si celelalte contractate sau obligatii asumate de un comerciant daca nu sunt de natura civila. Clasificarea faptelor de comert datorita caracterului eterogen al faptelor de comert reglementate de lege nu este posibil fol un citeriu unitar de clasificare tocmai de aceea faptele de comert se impart in 2 mari categorii: a) fapte de comert obiective si b) subiective. Fapte de comert obiective sunt determinate si produc efecte in temeiul legiiindiferent de cal pers, de comerciant/necomerciant iar cele subiective sunt savarsite intotdeauna de catre un comerciant. In categoria faptelor de comert subiective pot fi incluse accesorii datorita legaturii directe cu acte/ operatiuni considerate de lege ca fiind fapte de comert. Tocmai de aceea in sist nostru normativ faptele de comert pot fi clasificate in cele 3 categorii categorii enumeram: obiective, subiective, mixte. Tinand seama de criteriile economice ce caracterizeaza faptele de comert cele obiective pot fi impartite in 3 subgrupe: operatiuni de interpunere in schimb/circulatie;b) operatiuni care privesc organizatii si desf activ de productie; c) operatiuni conexe ori accesorii. Referitor la operatiunile de interpunere in schimb/circulatie intra cumpararea vanzarea comerciala si operatiuni de banca. Operatiuni de banca sunt op depozit de efectuare de plati de acordare de credit, iar cele de schimb vizeaza regimul monetar. In cea de-a 2 subgrupa din operatiuni care privesc activitatea intreprinderii faptele juridice sunt prevazute de lege. In legatura cu cea de-a 3 subgrupa: operatiuni conexe /accesorii din insasi denumirea acestora rezulta stransa legatura pe care o au cu actele sau faptele de comert considerate ca atare de Codul Comercial. Din aceasta subgrupa: contrcatele de report ale obligatiilor catre stat sau a altor titluri de credit, cumpararea si vanzarea de parti comerciale ale soc comerciale, contractele de mandat, comision contractele de consignatii, operatiuni de mijlocire in afaceri comerciale, cambia si biletul la ordin, operatiuni cu privire la navigatii, contul curent, cecul, gajul. Contractul de report asupra obligatiilor de stat sau altor titluri de credit care circula in comert consta in cumpararea cu bani a unor titluri de credit si in revanzarea simultana cu termen si cu pret det catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie. Cumpararea cat si vanzarea de parti sociale sau sunt fapte de comert, obiectiv prin ele insele fara a fi conditionate de intentia revanzarii. Contractul de mandat si de comision acre caracter caracter comercial in situatia in care obiectivul acestora consta in realizarea unei afaceri comerciale. Mandatul este contractul prin care o pers numita mandatar se obliga de realizare acte juridice in numele altei persoane numite mandant de la care primeste imputernicire. Contractul de comision este acel contract prin care o persoana numita comisionar se obliga de insarcinarea altei persoane persoane numita comitent sa incheie anumite acte juridice in numele sau dar pe seama emitentului in schimbul unui comision. Contractul de consignatii este contractul prin care una din parti denumita consignant incredinteaza unei altei persoane anumite bunuri, marfuri spre ale vinde in nume propriu dar pe seama consignatarului. Operatiuni de mijlocire in afacerile comerciale consta in actiunea de intermediere intre 2 pers fizice/ juridice in scopul de ainlesni incheierea unuui contract.

Contractul de mijlocire apare astfel ca un contract de prestari servicii. Cambia este titlu de credit prin care o pers numita tragator da dispozitie unei alte pers denumite tras sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte pers denumite beneficiar sau sa faca operatiuni la ordinul acestuia. Biletul la ordin este un titlu la ordin o pers den emitent sa obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte pers denumite beneficiar sau din ordinul acestuia. Contul curent este un contract prin care partile convin ca in loc sa lichideze separat, creantele lor reciproce lichidarea sa se faca la un anumit termen legal sau conventional prin achitarea soldului de catre partea ce va fi acea data debitoare. Cecul este titlu negociabil prin care o persoana numita tragator da ordin unei banci la care are disponibil sa plateasca o suma de bani in contul altei persoane. Contractul de gaj este contractul in temeiul caruia debitorului da creditorului un bun pt galantarea obligatiilor sale oar creditorul sau avand rolul de a fi vandut cu preferinta fata de alti creditori. Contractul de fideusiune este acel contract prin care o pers numita fideusor se obliga fata de creditorul altei per sa execute obligatia debitorului sau in situatia in care acesta nu o va face.

Cursul III Subiectele raportului de drept comercial Potrivit dispozitiilor legale sunt comercianti aceia care fac fapte de comert ca profesiune obisnuita precum si S.C. Potrivit legii rezulta ca subiectele ale raportului de drept comercial sunt comerciantii ca pers fizice precum si SC in calitate de pers juridice. Pt a avea calitate de comerciant , pers fizica trebuie sa indeplineasca 2 conditii: - sa savarseasca fapte de comert; - sa exercite comertul comert ca profesie/profesiune obisnuita Calitatea de comerciant pt pers juridice rezulta din insasi actele de constituire care sunt depuse la reg comertului sau pt cele infiintate prin acte administrative, respestiv hotarari de comert/hotarari ale org, org publice locale. Faptele obiective de comert savarsite atat de catre pers fizice/juridice sunt prevazute in lege iar din momentul in care un comerciant a savarsit fapte de comert obiective sa creeze prezumtia potrivit careia toate actele reinfaptuite sunt comerciale. In al II-lea rand, pt dobandirea cal de comerciant, savarsirea faptelor de comert obiective treb sa fie obiectiva nefiind suficienta doar inregistrarea in reg cometului/savarsirea de catre pers juridica a unor fapte de comert izolate. Savarsirea faptelor de comert cu caracter de profesiune este considerata ca atare atunci cand se exercita ca o ocupatie. Profesiunile comerciale potrivit Codului Comercial se def in fct de 2 parametri: savarsirea faptelor de comert si exercitarea acestora ca o profesiune obisnuita. Exista mai multe cat comerciale desi produc bunuri materiale sau lucreaza pamantul nu sunt considerati comercianti intrucat nu savarsesc fapte de comert(mestesugari, agricultori) care isi vand propriile prod si care nu fac fapte de comert in sensul de a cumpara si revinde fol on scopul de a obt profit. In sit in care un agric in afara ca-si cultiva pamantul si isi vinde recolta............. de piata prod in scopul de a le revinde si obtine profit, acesteia devine comerciant. Determinarea si proba calitatii de comerciant in caz de litigiu cel care invoca/neaga cal de comerciant unei pers are obligatia sa aduca dovezi in sprijinul pozitiei adoptate in proces. Spre deosebire de litigiile civile in care sist probatoriu este mai strict in letigiile comerciale sunt admise toate mijl de proba(interogatorii, registru). In legatura cu incetarea cal de comerciant aceasta este strans legata de modul in care aceasta SC a dobandit cal resp pe cale de consecinta in cazul pers fizice intrucat cal de comerciant se dobandeste prin savarsirea faptelor de comert, incetarea cal acestuia are loc in momentul in care acesta inceteaza a mai savarsi fapte de comert. Tocmai de aceea, radierea din reg cometului sau retragerea autorizatiei administrative de functionare treb sa fie insotite de incetarea efectuarii unor fapte de comert cu caracter profesional. In cazul SC intrucat dobandirea cal de comerciant este legata de constituirea lor ca pers juridica aceasta cal se pierde in momentul in care Sc inceteaza existenta prin trecerea termenului pt care a fost constituita Soc, posibilitatea real obiectului acestora sau prin real acestuia prin hotararea AGA sau faliment.

Curs IV Comerciantul persoana fizica Potrivit Constitutiei si celorlalte legi nu exista nici un fel de limitari privind accesul la confesiunile comerciale iar prin lege sunt stabilite cond pe care treb sa le indeplineasca o pers fizica/juridica , SC pt a dobandi aceasta calitate. Intrucat accesul la profesiunile comerciale este libera este firesc ca soc sa se protejeze impotriva eventualelor abuzuri stabilite anumite limitari care privesc accesul la profesiunile comerciale sau in executarea acestora. Aceste limitarui sunt cunoscute sub forma de incapacitati, incompatibilitati, interdictii, decaderi. Cu privire la incapacitati treb sa facem distinctie intre cap pers fizice de a face diferite fapte de comert si cap ceruta de lege pt a fi comerciant. Pers cu incapacitati: minorii, pers alienate mentale, interzisii dat varstei nu-si pot procura bunuri . Cu privire la incompatibilitati privesc acele situatii in care o prof comerciale nu poate fi exercitata de anumire pers care exercita anumite fct care privesc interesele gen ale soc creandu-se astfel un conflict de interese. Dintre cat profesionale, nu pot dobandi cal de comerciant: judecatori, procurori, diplomatii, functionarii publici, avocati. Decaderi privesc acele situatii care vizeaza anumite cat de pers care in urma unor condamnari penale devin nedemni de a exercita o prof comerciala. Interdictii ocrotirea intereselor generale ale soc care pot fi de ordin ec, social, moral, pt det inscrierea in leg nationala a unor activitati ce nu pot fi desfasurate de catre comerciant, comertul cu echipamente si munitie militara, comercializarea drogurilor. In legislatia nationala nu se face nici o distinctie intre comercianti romani+straini care vin sa investeasca sub diferite forme de la infiintarea unei SC pana la cumpararea de active si actiuni ale SC. Cursul V Subiecte ale raportului de drept comercial - pot fi persoane fizice si juridice SC este def in literatura juridica ca o intreprindere pe care 1 sau mai multe persoane o organizeaza prin actul constitutiv in vederea realizarii de beneficii afectandu-i bunurile necesare pt indeplinirea de fapte de comert corespunzator obiectului sau de activitate. Particularitatile SC izvorasc din dubla natura respectiv de contract si in acelasi timp de forma institutionalizata prin care i se atribuie in conditii legale personalitate juridica. Potrivit Codului Civil , societatea este un contract prin care 2 sau mai multe persoane se hotarasc sa puna ceva in comun in scopul de a-si imparti foloasele ce ar rezulta din activitatile desfasurate.SC cu personalitate juridica se deosebeste de soc civila atat prin valoarea ei institutionala + o serie de trasaturi care ii sunt proprii. Atat legea soc comerciala 31/1990+codul Comercial nu defineste contractul de soc ci doar se limiteaza la ai stabili cond de fond si forma prin lege. Pornind de la aceste dispozitii legale constrcatul de societate poate fi def ca fiind acordul de vointa prin care 2 sau mai multe persoane consimt sa constituie prin aporturi individuale un fond comun destinat unei activ lucrative desf impreuna prin indeplinirea de acte , fapte de comert si in scopul de a imparti beneficiul realizat. Din aceasta definitie rezulta caract contractului de societate resp consensual, patrimonial, oneros, comutativ si comercial. Contractul este consensual ceea ce inseamna ca el se formeaza prin simplul acord de vointa al partilor care stabilesc obiectul de activitate, structura de organizare, cotele de aport ale asociatiilor, componenta bunurilor ce ii formeaza activul, precizarea duratei+mod de functionare a societatii, adoptarea criteriilor de repartizare a beneficiilor. Natura oneroasa a contractului de SC deriva din aceea ca fiecare asociat intelege sa devina membru al SC respectiv cu scopul declarat de a beneficia de folosele rezultate. Contractul de SC contracte comutative deoarece intinderea drepturilor+obligatiilor asumate este certa +determinata inca de la inchiderea actelor constitutive ale societatii. In ceea ce priveste elementele constitutive ale contractului de SC acestea sunt generale respectiv: capacitate, consimtamant, obiect, cauza dar si cele specifice cum ar fi obligarea asociatilor de a contribui prin aport la formarea patrimoniului Soc la exercitarea in comun a activ statutare convenite+participarea la beneficii si pierderi. Capacitatea partilor, perfectarea contractului de societate existenta cap depline de exercitiu ptr pers fizice iar pt pers juridice , abilitatile statutare corespunzatoare. Consimtamantul partilor implica vointa specifica de asociere a 2 sau mai multe pers in scopul de a indeplini impreuna activ de natura comerciala pe care le-au convenit. Vointa asociatilor treb sa fie constienta si libera sa nu fie afectata de vicii de consimtamant cum ar fi eroare, leziune, violenta. Obiectul contractului de Sc are particularitati distincte care il delimiteaza de soc civile si in el se regasesc ansamblul de operatiuni care urmeaza sa fie indeplinite in vederea realizarii de beneficii de catre asociatii in cauza. Obiectul trebuie sa determinat/determinabil, posibil personal precum si licit(corect). Cauza ca cel de-al 4 lea element al contractului consta in finalitatea de a constitui un fond comercial in scopul exercitarii anumitor acte de comert in vederea obtinerii de beneficii care urmeaza sa fie impartite potrivit actului constitutiv. Cu privire la aportul asociatilor acesta repr val patrimoniala cu care orice asociat convine fie prin actul constitutiv sau subscriptii ulterioae sa contribuie la alcatuirea sau majorarea capitalului social.

Exercitarea in comun a activ statutare ca cel de-al 2 lea element specific al contractului de SC implica vointa membrilor de a conlucra in scopul indeplinirii faptelor de comert prevazut in actele constitutive. Participarea la beneficii si pierderi se realizeaza in fct de prevederile inscrise in actul de societate/actul constitutiv. Tipuri de organizare asociativa potrivit legii SC 31/90 sunt consacrate 5 tipuri de organizatii asociativa: a) soc in nume colectiv; b) soc in comandita simpla; c) soc pe actiuni; d) soc in comandita pe actiuni; e) soc cu raspundere limitata. Clasificarea SC in cele 5 tipuri enuntate este de intinderea obligatiilor pe care si le asuma asociatii pentru datoriile contractate de societate in cursul activ sale statutare. A) societate in nume colectiv este cel mai vechi tip de SC constituit de comercianti pe baza rel comerciale apropiate iar capitalul social, constituia o garantie importanta doar pt creditori intrucat creditorii personali erau exclusi iar fiecare dintre asociati, raspundeau integral si solidar cu intregul sau patrimoniu personal pt datoriile societatii. B) societate in comandita simpla reuneste 2 categorii de membri comanditatii si comanditarii. Comanditatii sunt exact in aceeasi situatie cu asociatii in nume colectiv , raspund integral+solidar pt intregul pasiv. Comanditarii sunt persoane care se asociaza+raspund doar pt o suma limitata, ei furnizand societatii un capital care se inscrie in capitalul social al acestuia iar riscurile se limiteaza la capitalul furnizat. c) SA a luat nastere ca o mare nevoie a acumularii unor capitaluri mari+nr mare de actionari. Acesta presupune divizarea capitalului in actiuni care sunt titluri negociabile, in acest tip de societate toti asociatii au pozitie de actionari iar viata soc se bazeaza pe legea majoritatii care desemneaza organele de conducere, aproba conturile anuale, modifica atunci cand este cazul inclusiv contrcatul de societate. Cu toate acestea grupul majoritar va trebui sa administreze societatii in interesul tuturor actionarilor intrucat prin lege sun protejate interesele actionarilor. d)Societate in comandita pe actiuni in cadrul acesteia vom intalni pe de o parte actionari+un nr de comanditari care au calitatea de comercianti. e)SRL este o societate de persoane constand in aceea ca partile sociale nu sunt reprezentate prin titluri negociabile+ele nu pot fi cedate unor noi asociati decat daca sunt acceptati de ceilalti. SRL-ul este o soc de capitaluri intrucat fiecare mebru isi limiteaza raspunderea+riscul in functie de suma depusa la constituire. Alte subiecte colective ale dreptului comercial alaturi de regiile autonome, intreprinderi publice organizate doar in anumite domenii prevazute de lege la nivel national sau local. Ele sunt infiintate de hotarari guvernamentale sau prin hotarari locale. A 2 categorie sunt cooperativele de productie/consum organizate si care functioneaza conform actului constitutiv sau prin lege. Cursul VI Auxiliarii comerciantilor In activ lor comerciantii coopereaza sau sunt ajutati de alte persoane care fie le repr interesele, fie le da concursul in operatiunile comerciale. Prestatorii de servicii/munca aflati in raportul de munca si salarizati de catre comercianti, motiv pt care sunt numiti auxiliari dependenti. A 2 categorie repr de acele pers care pun in slujba comerciantului, vointa lor de a actiona in numele si pe seama acestuia. Aceasta cal pers nu au contracte de munca cu intreprinzatorii iar raportul cu acestia sunt guvernate de normele de drept privat referitoare la contractul de comision/mandat. Ei sunt denumiti auxiliari autonomi(independenti) fiind insarcinati sa obt oferte/comenzi sa faca plasamente sa trateze/incheie afaceri comerciale. Din aceasta categorie fac parte mijlocitorii, ag de bursa, ag de comert sunt retribuiti de comerciant prin plata unui comision raportat la operatiuni comerciale incheiate. Reprezentarea comerciala este acea operatiune juridica prin care o pers numita reprezentant incheie acte juridice cu tertii in numele si pe seama altei persoane numita reprezentat cun consecinta directa ca efectele actelor juridice, respectiv drepturile+obligatiile asumate se produc direct pers celui reprezentat. Reprezentarea presupune existenta a 3 conditii cumulative: -sa existe un raport de reprezentare, autorizatie, imputernicire; -sa existe intentia de a reprezenta; -vointa sa fie valabila a reprezentantului. Reprezentatul actioneaza mereu in baza imputernicirii primite si incheie acte juridice in numele celui care ia dat imputernicire transferandu-i toate drepturile si obligatiile care deriva din actul incheiat. Reprezentarea poate fi generala(totala) sau speciala si partiala. Raportul de reprezentare la incheierea unor acte juridice trebuie sa fie cunoscut de cealalta parte astfel reprezentantul va incheia acte in nume propriu. Tocmai de aceea intentia de a reprezenta o alta pers trebuie sa fie recunoscuta de tert(cocontractant). In privinta vointei valabile a reprezentantului aceasta inseamna ca trebuie sa fie o pers care sa aiba cap de pers.

Reprezentarea produce efecte atat fata de cel reprezentat si fata de tert ,in sensul ca actele incheiate cu respectarea mandatului produc efecte direct patrimoniul celui reprezentat si nu produce nici un fel de efect in cel al reprezentantului. In raportul cu izvoarele puterii de reprezentare vom distinge in repr legala care au ca izvor repr conventionala are ca izvor vointa celor 2 parti: -dupa obiectul sau reprezentarea poate fi generala incluzand toate actele reprezentatului si speciala atunci cand se refera la un caz izolat. In materie de comert sunt intalnite 2 tipuri de reprezentare: exlusiva si colectiva. Repr inceteaza ori de cate ori intervin urmatoarele situatii: -este invocata imputernicirea; -reprezentantul devine interzis; -acesta renunta la insarcinare devine insolvabil, moare, i se aplica procedura de lichidare juridica. In cadrul auxiliarilor dependenti, prepusii sunt persoane insarcinate cu comertul in locul patrimoniului lor, pt a fi prepus o pers trebuie sa indeplineasca 2 conditii: sa fie insarcinata cu comertul de catre patron, activ comerciala sa se desf la locul unde comerciantul isi exercita comertul. Calitatea de prepus inceteaza prin urmatoarele modalitati: - revocarea imputernicirii, renuntarea prepusului, moarte, insolvabilitate, lichidarea judiciara. A 2 cat comisii de negot sunt propusi pt vanzarea in detaliu a marfurilor. Comisii calatori pt comert sunt comisii voiajori ai comerciantului, retribuiti cu un salariu fix sau un comision pt fiecare afacere incheiata. In cadrul auxiliarilor independenti vom intalni acele persoane care in mod profesional ii ajuta in activ lor pe comercianti + se regasesc sub forma mijlocitorilor, agenti de bursa, ag de comert. Mijlocitorul acea pers care prin propria activ si ca urmare a deligentelor proprii det 2 pers sa incheie un contract avand dreptul la o remuneratie. Agentii de bursa, fie de valori atunci cand acestia in numele si pe raspunderea clientilor, contra unui comision se angajeaza in activ de solicitare+acceptarea ordinelor de tranzactie. Agentii de comert auxiliar independent cu caracter profesional+ de durata care actioneaza exclusiv in numele comerciantului plasandu-i prod intr-o anumita zona furnizand informatii privind conditia pietei, colectarea de comenzi, tratarea, incheierea afacerilor comerciale. Cursul VII Patrimoniul comercial Prin patrimoniu se intelege totalitatea drepturilor si obligatiilor unei pers fizice/ juridice comerciant care au valoare economica. Este suportul material al unui comerciant. In legatura cu acestea vom distinge dintr mijloacele economice care sunt compuse din totalitatea activelor materiale si banesti care servesc la desf activitatilor comerciantului si sursele, mijloacele economice adica locul lor de provenienta. Mijloacele economice se prezinta sub forma mijloacelor fixe si circulante. Mijloacele fixe sunt bunuri materiale care iau parte la mai multe cicluri de productie si isi transforma valoarea asupra prod fabricate. Mijloacele circulante sunt bunuri destinate, se asigura rigiditatea(continuitatea prod si ele se transforma in fiecare ciclu de productie). Activele circulante se grupeaza: active materiale, banesti, in decontare. Activele circulante materiale sunt formate din mat prime, materiale, combustibili. Activele circulante banesti sunt constituite din sume de bani care se gasesc in contul de la diferite banci. Activele circulante in decontare sunt valori materiale sau banesti avansate de societate unor pers fizice/juridice care urmeaza sa fie decontate ulterior. d.p.d.v al mijloacelor materiale, mijloacele economice pot fi clasificate in capital propriu, atras, credite, imprumuturi. Prin fond de comert intelegem totalitatea bunurilor corporale si necorporale precum si a raportului de fapt cu valoare patrimoniala pe care comerciantul le afecteaza soc comerciale in scopul desf activ prevazute in statut si a obtinerii de profit. Fondul de comert este un mijloc de mijloace si cupr: elemente corporale-marfuri, bani. Materiale, utilaje. Elementele sau bunurile necorporale(drepturi) referitoare la comert cum ar fi: firma, emblema, prevederile, marci de fabrica, drept de autor. Raporturi de fapt cu valoare patrimoniala cum sunt clientela si vadul de comert, clientele societatii. In privinta naturii juridice, fondul de comert- in literatura juridica au fost avansate 4 teorii: -universantetii, apreciindu-se ca fondul de comert constituie o universalitate juridica un patrimoniu autonom cu drepturi si obligatii innascute cu rel comerciale si avand in patrimoniu un complex de bunuri eterogene. -personificarii fondului de comert potrivit careia acesta are o dependenta juridica fata de comerciant avand sediu, firma, drepturi si obligatii, patrimoniu. -teoria patrimoniului de afectatiune in sensul ca acesta este format din bunurile si drepturile puse la dispozitia acestuia de catre comerciant. -teoria propr incorporale potrivit careia fondul de comeert este un drept de proprietate.

Din cele 4 teorii mentionate anterior putem trage urmatoarele conluzii: -fondul de comert este un bun unitar distinct de elemente care il compun putand face obiectul scenzarii gajului; -fondul de comert este un bun mobil intrucat eelementele care il compun sunt fie bunuri mobile resp: materiale, instalatii, fie bunuri mobile incorporale(drepturi); -fondul de comert este un bun incorporal in ratiunea elementului preponderent care il caract resp clientela. -fondul de comert este un bun mobilcorporal de natura comerciala. In legatura cu elementului fondului de comert facand diferenta dintre elementele corporale si necorporale vom identifica in primul rand existenta bunurilor mobile(mobilier, combustibili, utilaje, instalatii). Alaturi de acestea sunt prezente drepturi mobiliare in situatia in care comerciantul nu este si proprietar in spatiul in care isi desf activitatea fiind nevoit sa il inchirieze. In categoria elementelor incorporale ale fondului de comert vom identifica domeniul si sediul social al societatii, numele comercial sau firma, emblema, nationalitatea. Cursul VIII Societatea comerciala Regimul juridic al SC a fost reglementat pt prima oara in tara noastra prin codul comercial adoptat in anul 87 si modificat fundamental prin legea 31/90 potrivit acesteia in sistemul de drept romanesc sunt intalnite 3 tipuri de SC dupa cum urmeaza: soc in nume colectiv; soc in comandita simpla; soc in comandita pe actiuni; soc pe actiuni, SRL. Criteriul folosit de legiuitor privind SC pt clasificarea in uma din cele 5 tipuri de SC il constituie intinderea obligatiilor pe care asociatii si le asuma pt datoriile contractate de societate in cursul activ sale statutare. Cele 5 tiprui de SC se impart in 2 categorii: -acele societati in care asociatii rapund nelimitat si solidar pt pasivul soc fiind considerate soc de persoane. -in care asociatii pot fi urmariti de creditorii soc pt datoriile contractate de acestea numai in limita aportului adus la constituirea soc- soc de capital. Procedura de constituire a SC cu pers juridica comporta 3 etape: -consensuala; juridica; de etapa de prelucrare, inregistrare. Etapa consensuala are drept obiect intocmirea de catre parti a actelor constitutive ale societatii. Incheierea si perfectarea inscrisurilor se real de catre parti prin negociere in cond dreptului comun. In cadrul SA real acordului este mai complicata datorita nr mare de actionari sau dat faptului ca se real o subscriere publica de actiuni. Inscrisurile care se intocmesc in aceasta etapa trebuie sa fie autentificate. Etapa judiciara se real prin control de legalitate exercitat de instanta competenta sa autorizeze autoritatea soc respective. Etapa de publicitate, inmatriculare si inregistrare constituie stadiul final de constituire a SC prin indeplinirea cerintelor de publicitate a doc constitutive in Monitorul Oficial, inmatricularea profesionala inreg in Codul Fiscal . In aceasta etpa SC dobandeste personalitate juridica si devine opozabile ca subiect de drept fata de terti. Realizarea unei SC are la baza principiul constitutional a libertatii de asociere in sensul ca la constituirea acesteia pot participa atat pers fizice si juridice. In privinta inscrisurilor constitutive acestea au caracter consensual, patrimonial, oneros, comutativ, comercial. Functionarea SC se real prin intermediul organelor de conducere alese/numite potrivit legii sau actului constitutiv. Organul suprem de conducere al unei soc este adunarea generale poate fi ordinara si extraordinara, prima intalnindu-se o data pe an, iar cea extraordinara ori de cate ori este nevoie pt a se lua hotarari cu privire la prelungirea per societatii. Marirea capitalului, schimbarea obiectului de activ/formei, mutarea sediului, fuziunea cu alte societati sau orice alta implementare. Pt validitatea deliberarilor Adunarii generale este necesara prezenta actionarilor care sa repr cel putin din capitalul social iar hotararile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitaluri reprezentat in adunare. Intr-o adunare generala extraordinara in ceea ce priveste validitatea deliberarilor intr-o adunare generala extraordinara sunt necesare la prima convocare prezenta actionarilor care repr din capitalul social iar hotararile se impun a fi luate cu votul unui nr de actionari care sa repr cel putin jumatate din capitalul social. In situatia in care titlul de exceptie o adunare generala nu poate fi tinuta la termenul stabilit se va invoca o noua adunarea generala la care sa fie prezenti jumatate din actionarii din capitalul soc iar votul sa repr cel putin 1/3 dintre acestea. Hotararile adoptate adunariilor generale sunt obligatorii pt toti asociatii indiferent de faptul ca au fot prezenti/nu sau de modul in care au votat. Aceste hotarari pot fi atacate in justitie in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial. -o entitate de conducere a unei SC o repr administratorul/ii. Persoana care este desemnata drept administrator, al unei SC trebuie sa indeplineasca mai multe cond prevazute in lege/actul constitutiv cu rel, cap, cetatenie, onorabilitate sau sa aiba calitatea de membru al SC respective. In activ lor SC au posibilitatea de fuziune cu alte soc, fuziune care se poate realiza prin absorbtie/contopirea atunci cand cele 2 soc isi inceteaza activ creandu-se o soc noua.

De asemenea, Sc pot fi dizolvate in mod voluntar de catre cei le-au constituit si potrivit procedurii adoptate la infiintare. Dizolvarea unei SC poate fi facuta de catre instantele judecatoresti. Efectul dizolvarii SC il constituie lichidarea acestora potrivit procedurii stabilite de lege si insrise in actele constitutive. Operatiunile de lichidare a SC parcurge mai multe etape resp: inlocuirea organelor de conducere curenta, predarea gestiunii, plata creditorilor sociali, satisfacerea drepturilor asociatilor, intocmirea bilantului final, si iradierea in Registrul Comertului. Cursul IX Procedura de reorganizare judiciara si faliment Intreaga procedura de reorganizare a unei S.C. este axata in jurul unui plan de reorganizare care face parte dintr-un proces complex derulate in urmatoarele faze: - declansarea procedurii de reorganizare si faliment; - elaborarea si punerea in aplicare a planului de reorganizare, - incetarea procedurii declansate. Procedura de reorganizare si faliment poate fi declansata atat de catre debitor cat si de creditorii sai sau de catre Camerele de Comert. Debitorul care nu poate face fata datoriilor sale exigibile cu sumele de bani pe care le detine in conturi poate el insusi sa declanseze procedura printr-o cerere adresata tribunalului. Nu pot beneficia de aceasta procedura acei debitori care in minim de 5 ani au mai facut o cerere impotriva lor, creditorii au promovat la tribunal cereri de reorganizare sau faliment. In legatura cu deschiderea procedurii, judecatorul sindic avand in vedere cererea cu care a fost investit va da o inchidere la deschiderea procedurii pe care o va notifica tuturor creditorilor mentionati in lista depusa la debitor Oficiului Registrului Comertului si debitorului insusi. In situatia in care creditorii se opun cererii formulate de debitor in termen scurt 15 zile, judecatorul ii va cita impreuna cu debitorul la o sedinta in cadrul careia, va solutiona toate opozitiile formulate de data deschiderii procedurii de reorganizare judiciara se suspenda toate actiunile judiciare/extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului/bunurilor sale. In aceasta perioada se suspenda orice termen de prescriptie care va reincepe sa curga dupa 30 de zile de la inchiderea procedurii. Planul de reorganizare sau lichidare va prevedea lichidarea sau reorganizarea creditorului, fie lichidarea unor bunuri din patrimoniul acestuia, planul de reorganizare va trebui sa fie propus in termen de 30 zile data deschiderii procedurii el putand fi prelungit de catre judecatorul sindic, nerespectarea acestor termene conduc la decaderea partilor din dreptul de a propune un plan de reorganizare sau lichidare si pe cale de consecinta , tribunalul va dispune la trecerea la procedura falimentului. In cazul in care se dispune la continuarea activitatii proiectului planul de reorganizare va implica perspectivele de reorganizare (redresare) in raport cu posibilitatile debitorului si mijloacele financiare disponibile si cererea pietei fata de oferta enuntata , acest plan se va publica in Monitorul Oficial dand astfel posibilitatea sa fie cunoscut de catre toate persoanele interesate. In situatia in care atat planul propus de debitor si creditorii acestuia este respins, tibunalul va dispune ca judecatorul sidnic sa inceapa procedura falimentului. Ultima etapa a acestui proces de reorganizare a SC conform planului aprobat de catre judecatori. In situatia in care debitorul nu se conformeaza planului, administratorul sau oricare din creditorii acestuia pot cere judecatorului sa inceapa procedura falimentului. In situatia in care se constata o redresare a activitatii si a unui inceput de plata sau indestulare a creditorului, judecatorul poate dispune prin incheiere prelungirea perioadei de reorganizare de pana la 1 an. In lipsa unui plan de reorganizare debitorul, creditorul, comitetul auditorilor, Camera de Comert si Industrie poate adresa judecatorului sidnic o cerere prin care se solicita ridicarea dreptului debitorului de a-si conduce activitatea. Dupa deschiderea procedurii in situatia in care debitorul ii declara intentia de a lichida S.C. debitorului indiferent de locul in carese afla In acest sens, vor fi supuse sub sigiliu: magazinele, depozitele, contractele, marfurile respectiv toare bunurile mobile si imobile, titlurile de valoare. In timpul actiunii de sigilare averea debitorului inventariata de catre lichidator indicand valoarea individuala a acestora. Lichidatorul are obligatia sa ia masurile necesare conservarii bunurilor dar putand sa instraineze bunurile perisabile si cele care implica cheltuieli mari de conservare. Judecatorul sidnic va putea de asemenea cu acordul Comitetului creditorilor sa dispuna vanzarea de bunuri din averea debitorului iar banii rezultati din vanzare sa in depuna in conturile acestuia care sunt insa blocate. Deschiderea procedurii de faliment trebuie sa fie notificata de judecatorul sidnic de indata, inclusiv bancilor la care acesta are conturile deschise si sa precizeze interdictia ca debitorul sa se foloseasca de sume de bani din cont fara acordul judecatorului sindic/ lichidatorului. Stabilirea masei pasive, lichidatorul va trimite fiecarui creditor cate o notificare in care va preciza termenul limita pt inregistrarea creantelor impotriva debitorului. Creantele vor fi prezentate de creditori in termen de 30 zile de la data trimiterii notificarii, vor fi inregistrate intr-un registru special e se tine la grefa tribunalului. Lichidarea bunurilor din averea debitorului va incepe odata cu afisarea tabelului cuprinzand obligatiile acestuia, bunurile ce fac parte din

patrimoniul S.C. pot fi vandute in bloc/individual iar sumele rezultate vor fi depuse in contul stabilit in baza judecatorului sidnic. Creantele inregistrate vor fi platite de lichidator in urma ordinii legii(taxe, alte cheltuieli determinate de declansarea procedurii de reorganizare/faliment, creante rezultate de continuarea activitatii debitorului, creante rezultate din creantele salariatiilor pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii, creantele statului(impozite, taxe, amenzi, alte sume ce repr venituri publice), creantele garantate cu garantii reale asupra bunurilor(gaj sau ipoteca), creantele rezultate din obligatii de intretinere, alocatii pentru minori si plata unor sume de bani necesare intretinerii. Creantele repr creditele bancare cu cheltuieli/dobanzi; -Creantele inregistrate vor fi platitede catre ................................ ordinea legii(taxele, cheltuieli) determinata de declansarea procedurii de reorganizare/faliment; -Creantele repr credite acordate de catre societati bancare in perioada de reorganizare precum si creantele rezultate din continuarea.......................; -Creantele izvorate din contractele ...................................... si doar pe cel putin 6 luni; -Creantele statului din amenzi si alte bunuri care definesc venituri publice), creante garantare; -Creantele rezultate din obligatii de intretinere alocatii pt minori si plata unor sume de bani necesare intretinerii. Curs X Obligatii comerciale repr un raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ numit creditor de a cere subiectului pasiv numit debitor sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva sub sanctiunea constrangerii in caz de neexecutare. Debitorul este tinut fata de creditor, fie la o prestatie pozitiva (sa dea sau sa faca), fie la o abtinere(sa nu faca). Raportul de obligatie comerciala cuprinde ca elemente de structura: subiectul, continutul, obiectul. Subiectele raportului juridic obligational pot fi atat pers fizice cat si juridice si in mod exceptional statul. Continutul raportului juridic de obligatii este format din dreotul de creanta care apartine creditorului si datoria corelativa dreptului de creanta care este in sarcina debitorului. Obiectul raportului de obligatii poate consta fie intr-o prestatie pozitiva respectiv , sa dea sau sa faca ceva fie intr-o abtinere respectiv obligatia de a nu face care in lipsa obligatiei asumate de debitor, acesta ar fi fost indreptatit sa faca ceva. A da inseamna obligatia de a constitui/transmite un drept real oarecare.Ex : obligatia vanzatorului de a transmite cumparatorului dreptul de proprietate asupra lucrului vandut care este obligatia de a preda in mod material lucrul vandut si care este o obligatie de a face. Obligatia de a face este indatorirea ce revine obiectului pasiv de a efectua o lucrare si in general orice prestatie pozitiva cum ar fi obligatia locatarului de a pune la dispozitia locatarului lucrul inchiriat ori are obligatia asumata de a presta anumite servicii. Obligatia de a nu face consta intr-o abtinere la care este indatorat subiectul pasiv de la ceva ce ar fi putut face in lipsa obligatiei asumate: ex: Proprietarul unui teren care se obliga fata de vecinul sau sa nu faca o anumita constructie cu un anumit regim de inaltime. Izvorul principal al obligatiilor comerciale il constituie contractul alaturi de contract, izvor al obligatiilor comerciale il constituie si actul juridic complex cu o pluralitate de parti participante sau actul juridic unilateral.

Pe 7 mai examen Drept comercial