La alegerea armaturii longitudinale trebuie respectate conditiile constructive prevazute la paragraful 5.3.4.1.2.

Suplimentar fata de conditiile STAS 10107/90, se recomanda dispunerea unei armaturi continue la partea superioara (cel putin 25% din armatura totala), iar aria armaturii inferioare sa fie cel putin 50% din armatura superioara. Procentul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toata lungimea grinzii este:

U t 0,5

f ctm f yk

0.5 *

2.6 345

0.0038

8.2.DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE A GRINZILOR

Fortele taietoare de proiectare n grinzi se determina din echilibrul fiecarei deschideri sub ncarcarea transversala din gruparea seismica si momentele de la extremitatile grinzii, corespunzatoare pentru fiecare sens de actiune, formarii articulatiei plastice n grinzi sau n elementele verticale conectate n nod. La fiecare sectiune de capat, se calculeaza 2 valori ale fortelor taietoare de proiectare, maxima VEd,max si minima VEd,min, corespunznd valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative Mdb,i care se dezvolta la cele 2 extremitati i = 1 si i =2 ale grinzii: Mdb,i = Rb*MRb,i min(1 , MRc/MRb) (relatia 5.3 cod P100-2006) n care: MRb,i - valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, n sensul momentului asociat sensului de actiune a fortelor; Rb - 1,2, factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului; MRc si MRb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stlpilor si grinzilor care ntra n nod. Valoarea MRc trebuie sa corespunda fortei axiale din stlp n situatia asociata sensului considerat al actiunii seismice. Pentru structuri obisnuite (grinzi slabe stalpi tari) raportul MRc / MRb > 1. Algoritm de calcul: 1: A-s,stg = aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul stang al grinzii intansa din momente negative; 2: A+s,dr = aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul dreapta al grinzii intinsa de momente pozitiv;

4: MRb,1 = A-astg * fyd * hyw; 5: M Rb,2 = A+adr * fyd * hyw; 6: VEd,max = J Rb

M Rb,1  M Rb,2 l
M Rb,1  M Rb,2 l

q*l 2
q*l 2

7. VEd,min =  J Rb

l = lumina grinzii q incarcarea echivalenta uniform distribuita pe grinda corespunzatoare incarcarilor gravitationale de lunga durata

b w * d * f ctd * 3Q 8: ms = ; 2
9: fctd = ms* fctd 10: p =

7: Q

VEd,max

As *100 ; bw * d & f' Q2 * ctd *100 ; 11: pe = 3.2 p f yd

si d
' 100 p f ctd * ; si proiectia pe orizontala a fisurii inclinate pe 0.8 * f yd

12:

13: s

100 * n e * A e . pe * bw

Zonele de la extremitile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, msurate de la faa stlpilor, se consider zone critice (disipative). In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca conditia (cod P100-2006):
s d min{ hw ;150 mm;7 d bL } 4

in care dbL este diametrul minim al armturilor longitudinale. In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS 10107/90 privind distanta minima intre etrieri:

s d min{3

hw ;200mm;15d bL } 4

Diametrul minim al etrierilor este 6 mm.

8.3.DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE STALPI

Valorile momentelor ncovoietoare si a fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor se determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea fortelor laterale si verticale, considernd efectele de ordinul 2. Valorile de calcul ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii capacitatilor de rezistenta, astfel incat sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la actiunea fortelor gravitationale se evita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia bazei si eventual a ultimului nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor laterale si verticale. In normativul P100/92 realizarea conceptului grinzi slabe stalpi tari se obtinea prin amplificarea momentelor din stalpii de la acelasi nivel cu un coeficient ce tinea seama de suprarezistenta globala a grinzilor de la nivelul respectiv fata de eforturile determinate din calculul static (sau dinamic). Se realiza astfel evitarea aparitiei mecanismului de nivel caracterizat prin articularea generala a stalpilor de pe acelasi nivel. In P100-2006, sinilar procedurii din EN 1998-1 se aplica o verificare locala, astfel incat capacitatea la moment incovoietor a stalpilor sa fie mai mare decat a grinzilor la fiecare nod al structurii. Alternativ, se permite folosirea verificarii globale pe nivel prevazuta in P100/92. In cadrul acestui exemplu de calcul s-a optat pentru verificarea individuala a fiecarui nod. Forta axiala de proiectare din stalpi in normativul P100/92 se determina din considerarea echilibrului la formarea mecanimul plastic, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru simplificarea calculului, normativul P100-2006 permite determinarea fortelor axiale direct din calculul static, corespunzatoare actiunii simultane a fortelor laterale si verticale considerate.

Algoritm de calcul (Tabelul 8)

bc = latimea stalpului hc = inaltimea stalpului; hyw = distanta intre armaturi