Rezolvari geografie variante 2008 Subiectul I Var1 A. 1. B Franta; C Marea Britanie; 2. 1 Madrid; 4 Berlin. B. I A; 2 B; 3 C. C. I c; 2b; 3 a; 4d; 5a. D.

In Europa nordic clima este subpolara, in Europa sudic este clima mediteranean ( subtropicalA); temperatura medie anual este de 17-18C In sud, iar in nord are valo ri intre 0 si 4C; cantitatea anual a precipitaiilor este de 700-1200mm In sudul Eu ropei si de 200-3 00 mm In nordul Europei. E. Latitudinea mare Ia care este situat Pen. Scandinav, care a facut posibil prezen ta ghetariIor; scderea natalitatii; bilantul natural negativ. Var2 A. 1. C Italia; D Spania; 2. 7 Londra; 12 Atena. B. 1 H; 2 D; 3 J. C. I b; 2d; 3c; 4b; 5b. D. Muntii Alpi s-au format in timpul orogenezei alpine, pe cnd Muntii Scandinavie i s-au format In orogeneza caledoniana; Alpii sunt mutt mai inalti dect M-tii Sca ndinaviei (4807 in Mt. Blanc, fat de 2469 m In Vf.Gaidhopiggen); ambele unitti mon tane au relief glaciar. E. 1. Inaltimile mari din M-tii Pirinei; 2. influenta vnturilor de vest, aductoare de precipitaii bogate, scade de Ia vest la est. Var3

A. 1. B Portugalia; D Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord; 2. 3 Madrid; 10 - Moscoca B. 1. 15;2. I;3. F. C. I. b; 2. c; 3. b; 4. d; 5. C. D. trei deosebiri: Nordul Europei are un climat subpolar spre deosebire de Sudul Europei care are c limat mediteranean; in Nordul Europei bat vnturi reci polare, jar in Sudul Europei bat vnturi regional e: mistralul, bora; amplitudinea termic este mai mare In Europa Nordic dect in Europa Sudic; temperatura medie anual este mai sczut in Europa Nordic, In jur de 0C, dect In Europa Sudic unde este de 10-15C. E. 1. In unele state europene imbtrnirea demografica a determinat un deficit de fo r de munc, de aceea au fost nevoite s apeleze Ia forta de munc extern; 2. o cauz care explica prezenta padurilor In Norvegia este clima temperat oceanic, influentat de Curentul cald al Atlanticului de Nord, spre deosebire de Groenland a, unde este clima subpolara, cu vnturi puternice unde se dezvolt tundra. Var4 A.1. A Polonia; B Finlanda; 2. 2 Madrid; 6 Praga. B. 1. oceanic; 2. Sena; 3. Amsterdam. C. 1. a; 2. a; 3. a; 4. d; S.c. D. 2 deosebiri: a) Muntii Alpi au altitudini mai mari (peste 4000 m.) iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai reduse (sub 2000 m.); b) Muntii Alpi sunt munti noi, formati In orogeneza alpina, iar muntii Scandinav iei sunt munti vechi, formati in orogeneza caledonian (2500 m); o asemnare: att Munii Alpi, cat si Muntii Scandinaviei s-au format prin incretire. E.Italia primeste un numr mare de turisti datorit potentialului turistic natural ( Muntii Alpi si Riviera Mediteraneana) si antropic (vestigii antice si objective medievale de interes turistic) Ia care se adauga infrastructura si serviciile tu

ristice de calitate. Var5 A. I. C Italia; E Belgia; 2. 4 Minsk; 7 Riga. B. I. Marea Baltica; 2. 1; 3. AIpi. C. 1. c;2. a; 3. a;4. b; 5. b. D. 2 deosebiri: a) Muntii Carpati sunt mai noi, formati in orogeneza alpina, iar Muntii Urali sunt mai vechi, formati In orogeneza hercinica; b) Muntii Carpati au o desfsurare sub forma de arc, iar Muntii Urali au o desfsurare liniar (nord sud); o asemnare: att Muntii Carpati, cat si Muntii Urali s-au format prin Incretire. E. Estuarele fluviilor Ia vrsarea In Oceanul Atlantic s-au format datorita mareel or (flux si reflux) cu amplitudine mare, care au favorizat formarea acestora. Es tuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea navigaiei fl uvio-maritime. Var6 A. 1. D Marea Britanie; I Suedia; 2. 3 Amsterdam; 4 Moscova. B. I. c; 2. petrolul; 3. Marea Baltic. C. 1. c; 2. c; 3. a; 4. b; 5. b. D. 2 deosebiri: a) Campia Padulul este de origine fluvio-lacustr, iar Cmpia Europe i de Est este o cmpie formata prin eroziunea unor podiuri vechi; b) Cmpia Padului are o suprafata plana, iar Cmpia Europei de Est prezinta denivelri datorate struct urii podisurilor vechi si actunii ghetarilor; o asemnare: ambele cmpii au un relie f cu altitudini reduse. E. Densitatea redus a populatiei in Peninsula Scandinavic se explica prin: a) fact ori fizico-geografici putin favorabili (relief si clim cu caracteristici si influ ente specifice); b) factori demografici imbtrnirea populatiei si ritmul sczut de crestere a populati ei. Var7 A. 1. C-Portugalia; I-Belarus; 2. 5-Viena; 12-Belgrad. B. I. Franta; 2-mediteranean; 3. G. C. 1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b. D. asemnri de relief: in ambele zone este prezent relieful glaciar si fluvial; deosebiri de relief: relieflul muntos din peninsula Scandinavica s-a Inltat in ti mpul orogenezei caledoniene, find foarte vechi (2500 m), iar cel din peninsula I beric s-a inlat in timpul orogenezei hercinice si alpine; altitudinile sunt mai mici in Scandinavia, sub 3000 m, fat de cele din peninsula Iberic unde depasesc 3000 m. E. climatul temperat continental de ariditate din estul Europei este determinat de: extinderea mare a suprafeei de uscat; departarea de oceane si mari; influentele anticiclonale din Asia. Var8

A. 1. H-Bosnia-Heregovina; G-Letonia; 2. 3-Dublin; 10-Praga. B. 1. Belarus; 2. E; 3. A. C. 1. a; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a. D. asemnare climatic intre Europa Central si Europa Estic: ambele regiuni au o clim t mperata; deosebiri climatice: Europa Central se afl si sub influenta oceanic, mai umed, iar Eu ropa Estic sub influenta maselor de aer continentale, mai uscate; In Europa Central bat Vnturile de Vest, umede, iar in Europa Estic vntul geros, crivt ul actioneaza pe un areal foarte mare; din punct de vedere pluvial Europa Central beneficiaz de o cantitate mai mare de p

recipitatii fata de cea Estic caracterizat prin ariditate. E. Europa poate fi considerat leaganul turismului mondial deoarece: aici s-au Infi intat primele cluburi de turism montan din lume In Muntii Alpi; dispune de un potential natural variat de Ia cel mediteranean la cel subpolar; are un potential cultural foarte mare si variat reprezentat prin vestigii ale cu lturilor antice simedievale. Var9 A. 1. B Cehia; D Franta; 2. 1 Luxemburg; 9 Tallin. B. 1. J (Ucraina); 2. Roma: 3. C (Spania). C. 1 c D(Franta);2 d liman;3 c Letonia;4 c F;5 d Vistula. D. A Italia; E Suedia. Deosebiri: In Italia se intlneste clim mediteranean, cu ven secetoase si calde si ie rni ploioase si blnde; In Suedia, clima este temperat, aspr (In N), zona traversat de Cercul Polar; in Suedia, clima temperata are o nuanta maritim, iar in Italia lipseste; In Suedia bat vnturile polare iar in Italia se resimt influentele maselor de aer tropical. E. Factori: conditiile naturale (relief. clima); valorile sczute ale natalittii. Var 10 A. 1. D Lituania; H Bosnia-Hertegovina; 2. 2 Madrid; 3 Kiev. B. 1. Grecia; 2. A (Islanda); 3. Dublin. C. l d 10;2.--c--9;3. c G;4. d--8;5. b F. B. E - Suedia H Bosnia-Heregovina.Deosebiri: modul de forrnare: In Suedia, Munii Scandinavici s-au format in timpul orogeneze i caledonice, iar Alpii Dinarici (Bosnia-Heregovina) in orogeneza alpina; Podisul Suediei are un caracter piemontan find strns legat de muinti, iar in Bosn ia-Heregovina relieful este predominant muntos. Asemdnare: In ambele unitati se Intlnesc altitudini care depesc 2000 m. E. regimul de scurgere al fluviilor europene variaz in funcie de clim (tipul si reg imul precipitatiilor, influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief, inclinarea versantilor, tipul de roci etc.); exista fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu. Var11 A. 1. B Portugalia; F Belgia; 2. 6 Berlin; 9 Copenhaga. B. 1. A (Ucraina); 2. C (Lituania); 3. Slovenia. C. 1 b 8;2 b Minsk;3--c 7;4--b Dublin;5 c--Slovacia. D. D Irlanda E Bulgaria.Deosebiri:In Bulgaria, relieful este dominat de munti cu altitudini de peste 2900 m, iar In Irlanda muntii nu depasesc 1000 m; In Bulgaria se desfsoar Campia Inalta a Dunrii, iar in Irlanda cmpiile sunt joase, s ub 100 m; - muntii din Bulgaria s-au format in orogeneza alpin, iar cei din Irlanda in orog eneza caledonica. E. Cauze (dou din urmtoarele): asigura fluxul de materii prime Intre bazinele de re surse si centrele de prelucrare; transporta produsele finite ctre pietele de consum; asigura circulatia oamenilor si mrfurilor in spatiul geografic; fluxul de informatie care asigura cunoasterea si evoluia civilizatiei. Var12 A. 1. A Elvetia; D Lituania; 2.6 Paris; 15 Sofia. B. 1. E (Italia); 2. 6 (Paris); 3. Finic.

C. l b 2si5; 2 b E; 3 d 8; 4 d H; 5 c F. D. B Finlanda C Irlanda.Deosebiri (trei din urmtoarele): In Irlanda se afl climat t emperat oceanic, iar in Finlanda o clim temperat continental si subpolara; In Irlanda precipitatiile sunt predominant lichide, iar in Finlanda In special z apezi; in Irlanda bat vnturile de vest, iar in Finlanda lipsesc; Irlanda are o clim blnd datorit apelor calde ale Curentului Atlantic de Nord, iar in Finlanda este o clima rece, aspr. E. -regimul de scurgere al fluviilor europene variaz In funcie de clima (tipul si regimul precipitatiilor, influente climatice) si relief (forme si tipuri de rel ief, inclinarea versantilor, tipul de roci etc.); exist fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu. Var13 A. 1. D Cehia; G Portugalia;2. 1Viena; 2-Londra B. 1 - J; 2 Balcanice; 3 B. C. I c;2 a;3 a;4 d;5 d. D. 1 in tara C este clima temperat-oceanica pe cnd In tara E este clim subtropical (mediteraneana); 2 in tara C sunt amplitudini termice reduse pe cnd In tara E sunt amplitudini termi ce mai mari; 3 in tara C precipitatiile medii anuale sunt abundente tot anul, pe cnd in tara E preCipitatiiIe medii anuale sunt abundente doar iarna, verile find secetoase. E. 1. Etna, Santorini, Stromboli, Vezuviu. 2. Exemplu de raspuns:Prezenta vulcanilor In sudul Europei este datoratA subduct iei placii tectonice africane, sub placa tectonic europeana. Var14 A. 1. B Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord); G A ustria;2. 2 Varsovia; 9 Lisabona. B. 1 H; 2 D; 3 C. C. I b;2 b;3--a;4 d; 5 d. D. I In tara H este clim temperat-oceanica si subpolar pe cnd In tara D este clima subtropical (mediteraneana); 2 In lara H sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0C si 4C), pe cAnd In tara D sunt temperaturi medii anuale mai mari; 3 in lara H precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe cnd In lara D precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste 700 mm); 4 in tara H predomina vnturile polare, pe cnd in tara D predomina vnturile uscate d inspre nordul Africii (siroco). E. In tara marcat pe hart cu litera B:I. Rurile sunt scurte deoarece suprafata arhi pelagului britanic este redus, iar distanta de la izvoare pna Ia vrsare este mica. 2. Rurile au debite mari tot anul, deoarece este clima temperat-oceanic, cu precip itatii abundente pe tot parcursul anului (1000-2000mm/an). Var15 A. 1. A Germania; J Italia; 2. 8 Viena; 11 Madrid. B. 1 5;2--G;3---J. C. I c;2 a;3 b;4 c;5 a. D. Exemplu de deosebiri:1 In cmpiile litorale din vestul tnii D este clim temperatoceanica pe cnd in cmpiile litorale tara J este clim subtropicala (mediteraneana); www.ebacalaureat.ro 2 in campiile litorale din vestul trii D sunt amplitudini termice reduse, pe cnd i n cmpiile litorale din tara J sunt amplitudini termice mai mari; 3 In cmpiile litorale din vestul tarii D precipitatiie medii anuale sunt mai abun dente (peste 1000 mm), pe cnd in cmpiile litorale din tara J precipitatiile medii anuale sunt mai reduse (700 mm).Exemplu de asemnri: In cmpiile litorale din ambele t

arri bat Vnturile de Vest. E. Exemplu de raspuns:In regiunile de cmpie in tara F exist numeroase lacuri glaci are, formate ca urmare a retragerii calotei glaciare spre nordul Europei. Var16 A.1. D Irlanda; F Belgia;2. 1 Roma; 4 Sofia. B. 1 A; 2 Pirinei; 3 continental. C. 1 a;2 d;3 a;4 a;5---b. D. Exemplu de deosebiri:1 In lara A este clim temperat-oceanic si subtropical, pe cn d in tara I este clim alpin (montana); 2 in tara A precipitatiile medii anuale sunt frecvent sub form de ploaie, pe cnd I n tara I precipitatiile medii anuale sunt abundente dar predominant sub form de n insoare; 3 - in tara A predomina Vanturile de vest si vanturile uscate dinspre nordul Afr icii (sirocco) pe cnd In tara I predomina foehnul; 4 in sudul tArii A verile sunt secetoase si iernile moderate termic, pe cnd in tara I iernile sunt lungi si reCi iar verile sunt scurte si rcoroase. E. Exemplu de raspuns:Temperatura aerului scade din sudul spre nordul Europei da torit: scderii valorilor radiatiei solare cu cresterea latitudinii, datorit unghiulu i diferit sub care cad razele solare; circulatia maselor de aer polar au ca efect scderea temperaturii aerului in nordu l continentului iar circulatia tropicala dinspre Africa, determinA temperaturi m ai ridicate in sudul Europei; relieful Muntilor Alpi constituie o bariera climatic pentru masele de aer rece po lar care vin dinspre nordul continentului si are rol de protectie pentru regiuni le din sudul Europei, unde temperatura aerului este mai ridicat, datorita apropie rii de Ecuator. Var17 A. 1. B Belarus; I Elvetia;2. 3 Varsovia; 10 Lisabona. B.1 Balcanica;2--J;3---2. C. 1 d;2--c;3 d;4 c;5 a. D. Exemplu de deosebiri:1 in tara J este clim subpolara pe cnd in tara E este clim subtropicala (mediteraneana); 2 - In tara J sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0C si -4C) pe cnd In tara E sunt temperaturi medii anuale mai ridicate (18C); 3 - In tara J precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe cnd in tar a E precipitatiile medii anuale sunt abundente (peste 800 mm); 4 - In tara J predomin vntunile polare, pe cnd In tara E predomina vntunile calde di nspre nordul Africii. E. Exemplu de rspuns: PrecipitatiiIe atmosferice scad din vestul (1000-2000 mm/an ) spre estul Europei sub 500 mm/an) datorit faptului ca: vestul Europei se afl aproape de Oceanul Atlantic unde umezeala aerului este mai mare, pe cnd estul Europei este sub influenta intinselor mase continentale care d etermina secete frecvente, precipitatii reduse; www.ebacalaureat.ro Vnturile de Vest aduc precipitatii mai abundente pe tarmul de vest al Europei, ia r cantitatea de precipitatii scade spre est datorit departarii de ocean; relieful prin altitudine si orientare, influenteaz reparitiia si distributia spat iala a precipitatiilor. Var18 A. 1. C Grecia; J Suedia;2. 2 Dublin; 8 Varsovia. B. 1 Balcanica; 2 Baltica; 3 Sena. C. I c;2 d;3 c;4 c;5 d. D. Exemplu de deosebiri:1 in tara E sunt altitudini mai mari (4807 m) pe cnd tara D altitudinile sunt mai reduse; 2 in tara E exist vulcani stinsi (Masivul Central Francez) pe cnd In tara D exist vul

cani activi (Etna); 3 In tara E predomina relieful cu altitudini reduse (80% sub 500 m),pe cnd In tar a D predomina relieful inalt. Exemplu de asemnri:I In ambele tri se desfaoar lantul Muntilor Alpi;2 In ambele tari relieful este variat (munti, piemonturi, cmpii); 3 in ambele tri exista relief gl aciar (circuri si vi glaciare) si relief carstic (chei si pesteri). E. Exemplu de rspuns Relieful glaciar se formeaz in zona temperata Ia altitudini ce depaesc 2000 m, datorita actiunii exercitate de ghetarii montani, instalati in perioada de rcire a climei Pamntului; Muntii Alpi au altitudini ce depaesc frecven t 2000 m, de aceea relieful glaciar are o mare extindere. Var19 A. 1. H Estonia; I Ucraina; 2. 3 Moscova; 13 Sofia. B. 1 Tamisa; 2 Apenini; 3 Grecia. C. I a:2 b;3 c;4---d;5 a. D. Exemplu de asemnAri:I in ambele tri exist clim temperat-oceanic si subtropicala; 2 In ambele tari, pe litoralul atlantic, sunt precipitatii abundente (1000-2000 mm/an); 3 ambele tari se afl sub influenta Vnturilor de Vest; 4 in ambele tari pe tarmul Oceanului Atlantic sunt amplitudini termice reduse. E. Exemplu de raSpuns: In statul G densitatea populatiei este redus datorit: climat ului rece subpolar, cu temperaturi sczute si precipitatii frecvent sub form de nin soare,ierni reci si lungi; terenuri agricole reduse datorit suprafetelor intinse o cupate de ghetarii de calot. Var20 A. 1. A Polonia; D Bulgaria;2. 12 Bruxelles; 14 Minsk. B. 1 Baltic; 2 Lisabona: 3 Scandinave. C. 1 c;2 a;3 b;4 b;5 d. D. Exemplu de asemanari:I In ambele tri existA clim subpolar; 2 in ambele tari sunt precipitaii reduse, predominant sub formA de ninsoare (sub 200 mm/an); 3 ambele tAri se aflA sub influenta VAnturilor polare; 4 in ambele tari sunt temperaturi medii anuale reduse (0C i 4C). E. Exemplu de rAspuns:Statul B este un adevrat model de sistem de transport diver sificat, functional si modern deoarece: are un sistem diversificat de transporturi: rutiere, feroviare, maritime, fluvia le, aeriene; este functional si modem prin sistem feroviar modern (TGV) conectat Ia reteaua e uropeana, IucrAri de artA feroviarA si rutierA (tuneluri, poduri de mare anvergu ra), sistem de autostrzi moderne, ferry-car pentru facilitarea transporturilor de mArfuri si a fluxurilor turistice din Marea Nordului, eurotunelul, reteaua fluv ialA si maritimA densA si diversificatA, aeroporturi si companii aeriene recunos cute prin calitatea serviciilor, retea de cAl de comunicatii polarizata de capit alA. Var21 A. 1. H Slovacia;J Austria;2. 1 Praga; 5 Belgrad. B. I. DunArea; 2. Atena; 3.9. C. I d(I);2 b(H); 3 c(Main);4 c(OsIo); 5 a(Belgia). D. 3 asemAnAri (oricare din cele de mai jos): clim mediteraneanA, influentata de Marea mediteraneana; veri calde secetoase (tem peratura medie a verii 25-27C;ierni blAnde (temperatura medic a iernii 7-8C); temp eratura medic anualA este de 14-18 C;precipitatii reduse (sub 500 mm/an);vntul Sir occo dinspre Marea MediteranA E. diferentieri de dens itate datoritA (2 cauze oricare din cele de mai jos): climatului mai blanda In sud (mediteranean) si mai rece In nord (oceanic);existe

ntei unor zone aride (Podiul Meseta);reliefului variat;prezentei unei intinse zo ne litorale care au favorizat dezvoltarea porturilor de Ia Marea Mediteran si Oce anul Atlantic;diferentierii calitAtii solurilor (densitAti mai marl in CAmpia An daluziei). Var22 A. 1.G Belarus;I Cehia; 2.4 Viena ; 8 Belgrad B. 1. Suedia; 2. Lituania ; 3. Berlin C. l-d; 2-b; 3-c; 4-d; 5-c. D.De exemplu: In Peninsula Scandinavia este un lant montan caledonian (Alpii Sca ndinavici), iar in Peninsula lberic unitati de relief formate In orogeneza hercin ic (Messeta spaniolA) si orogeneza alpin (Muntii Pirinei si Cordilierele); Peninsu la Scandinavia are un relief glaciar, accidentat, dominat central de Alpii Scandi naviei, iar Peninsula IbericA are un relief format din podiuri (600 1000 m), pla touri vlurite pietroase, inconjurate de Cordiliere; In Peninsula Scandinavia cmpia ocup suprafete restrnse in partea de sud-est, este de origine fluvio-glaciara, pr ezinta morene, iar in Peninsula Iberic cmpiile sunt litorale i fluviale. E. De exemplu: fatada vestic a continentului Europa are iesire Ia Oceanul Atlanti c; relieful jos, de cmpie, lipsa barierelor montane, permite ptrunderea influentel or oceanice pe mar suprafete. www.ebacalaureat.ro Var23 A. I. A Portugalia; B Irlanda; 2. 9 Bruxelles; 14 Moscova B. I. Spania; 2. Polonia; 3. Zagreb C. l-d; 2-b; 3-b; 4-b; 5-c D. De exemplu:cele doua peninsule sunt situate la latitudini diferite, care dete rmin tipuri de climat diferit; Peninsula Scandinavia are un climat temperat ocean ic di climat subpolar, iar Peninsula Iberica are climat mediteranean, climat oce anic di un climat temperat In zona centrala; In Peninsula Scandinavia temperatur ile medii anuale sunt mai sczute dect in Peninsula Iberic. o asemnare de exemplu: in cele dou peninsule se resimt influente climatice oceanic e; in cele dou peninsule existA un climat etajat pe altitudine. E. De exemplu: factorul economic care are rol fundamental, populatia fiind inter esat de asigurarea conditiilor cat mai bune de viata; cauze de ordin sanitar si e ducational, care explica deplasarile populatiei spre centrele universitare sau a mplasamentele medicale din trile dezvoltate, cu standard de viatA ridicat. Var24 A. 1. F Austria; I Finlanda; 2.4 Tirana; 11 Praga B. 1. 1 Norvegia; 2 Slovacia; 13 Skopie C. l-b; 2-d; 3-d; 4-b; 5-d D. De exemplu: Clima Europei de Est se caracterizeaz prin amplitudini termice mar i, cu temperaturi excesive, ridicate vara si sczute iarna, pe cnd In Europa de Ves t amplitudinea termici anual este redus si ca urmare, iernile sunt blnde, practic l ipsite de geruri, iar verile rcoroase. In Europa de Est precipitatiile sunt relat iv putine si cad cu deosebire vara sub form de averse, ninsorile sunt in cantitti mici, pe cnd In Europa de Vest precipitatiile medii anuale variaz Intre 1000 mm si 2000 mm, in functie de anumite conditii locale. Europa de Est se afl sub influen ta circulatiei maselor de aer polar, rece, bate Crivlul, vnt de est si nord-est, i arna viscoleste zapada, vara este un vant cald si uscat, iar in Europa de Vest p redomina vnturile de vest, justificate prin prezenta oceanului. E. De exemplu:Relieful Europei, prin varietate, altitudine si orientare influent eaz repartitia, dimensiunile si regimul hidrologic al rurilor; Cele mai multe ruri izvorsc din partea central, din zona alpina, cu munti tineri, inalti si seIndreapt spre N, M. Baltica, spre V, Oc. Atlantic si M. Nordului, spre S. M. Mediteran; Co ntrastele climatului temperat oceanic, temperat continenta si mediteranean se re simt si in distributia si alimentarea rurilor Europei.

Var25 (Orasul marcat nr 1) A. l.A Spania;H ltalia; 2.2 Belgrad; 10 Paris B. 1. Belgia; 2. Tallinn; 3. Portugalia C. l-d; 2-a; 3-d; 4-b; 5b D. De exemplu: Muntii Urali sunt munti vechi formati in orogeneza hercinica, iar Muntii Carpati sunt munti tineri formati in orogeneza alpina; altitudinile maxim e din Muntii Urali sunt mai sczute dect cele din Muntii Carpati; Muntii Carpati pr ezinta relief glaciar care lipseste in Muntii Urali. E. De exemplu: Cantittile de precipitatii scad de Ia vest Ia est datorit prezentei barierelor montane si scAderii influentelor oceanice spre est. Cantittile de pre cipitatii cresc o data Cu altitudinea. www.ebacalaureat.ro Var 26 Var27 (Orasul marcat) A. 1. B Bulgaria; E Marea Britanie;2. 1 Bruxelles; 3 Lisabona B. I. Ungaria; 2. Kiev; 3. Germania C. 1-d; 2-c; 3-b; 4-c; 5-b D. De exemplu:Muntii Scandinaviei sunt munti vechi, formati in orogeneza caledon ic, iar Muntii Alpi sunt tineri, formati in orogeneza alpin; altitudinile maxime d in Muntii Scandinaviei sunt mult mai reduse dect cele din Muntii Alpi. o asemnare de exemplu: In ambele unitti montane exist relief glaciar. E. De exemplu: scderea continua a ponderii Europei In totalul populatiei mondiale ; un deficit de fortA de munc In viitor; accentuarea fenomenului de Imbtrnire demog rafica. Var28 A. I. A Franta, D Ucraina; 2. 7. Berna, 14. Varsovia. B. I. Vilnius, 2. Portugalia, 3. Spania. C. 1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5.c. D. Trei asemnri: ambele regiuni s-au format prin depunerea de sedimente; cele dou cm pii sunt alctuite din roci sedimentare moi (pietri, nisipuri, argile); In ambele cmpii apar sectoare piemontane Ia contactul cu zonele mai inalte din jur; att in Cm pia Panonic cat si in Cmpia Fadului altitudinile sunt sub 200 m; ambele sectoare d e Cmpie sunt traversate de un fluviu important (Padul si Dunre) de-a lungul acesto ra dezvoltndu-se relief fluvial (lunci si terase). E. Potentialul agricol ridicat al unor tari ca Romnia, Ucraina si Republica Moldo va este favorizat de: prezenta reliefului jos, de cmpie sau podisuri joase; clima tul temperat cu veri calde si temperaturi ridicate; soluri fertile din categoria cernoziomurilor si argiluvisolur; ponderea ridicat a terenurilor arabile. Var29 A. 1. C - Letonia; H - Olanda; 2. 5-Madrid; 9-Belgrad. B. 1. Londra; 2. Bosnia-Heregovina; 3. Germania. C. 1.d; 2.a; 3.b; 4.d; 5.d. D. 3 asemnAri: climat temperat oceanic pe fatadele atlantice ale celor doua state ; vnturile dominante sunt cele vestice, induse de circulatia meselor de aer ocean ice; temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre 5-10C (chiar mai coborte), iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20C; precipitatiile medii anu ale sunt cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an. existenta centrelor urbane si industniale dezvoltate; E. 2 cauze care determin valonile man ale densitati populaiei de-a lungul Rhinulu i: existenta unor resurse (crbuni, minereuri); rnigratia populatiei ctre aceast zon A. www.ebacalaureat.ro Var30

A 1. E - Irlanda; F - Spania; 2. 5-Lisabona; 10-Sofia. B. I. Roma; 2. Lituania; 3. Belgia. C. l-d; 2-a; 3-b; 4-c; 5-a. D. 3 deosebiri: climat oceanic si subpolar In peninsula Scandinav si mediteranean si continental in peninsula Balcanica; temperaturile medii ale lunii ianuarie s unt cuprinse intre -15C si 5C,iar cele medii ale lunii iulie sunt <> 25, In penins ula Balcanic; vnturile dominante sunt cele vestice, nordice si nord-estice in Peni nsula Scandinav si cele vestice si dinspre Marea Mediteran In peninsula Balcanica; precipitaiile medii anuale cupninse Intre 500-1000 si >1000 mm/an in peninsula Balcanic si intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Peninsula Scandinava. E. 2 premise naturale:- relieful favorabil prin altitudine si expozitia versanti lor; existenta unui substrat favorabil acestei culturi solurile dezvoltate pe ca lcar; conditii climatice optime. Var31 A. 1. A-Suedia; 2.G-Republica Moldova; 2. 3-Bruxelles; 7-Varsovia. B. 1. Lisabona; 2. Sena; 3. Bosnia-Heregovina. C. 1.a;2.a;3.b;4.c;5.b. D. 3 deosebiri climatice:- climat continental in Belarus si climat oceanic si me diteranean in Portugalia; - temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre 15 - 0C, iar cele ale lunii julie cuprinse intre 15-20C in Belarus si temper aturi medii ale lunii ianuarie cuprinse intre 5-10C (chiar mai coborte) si tempera turi ale lunii julie cuprinse intre 15-20C In Portugalia; - vnturile dominante sun t cele vestice In Portugalia si din nord-est in Belarus; - precipitatiile medii anuale cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Portugalia si <500>2000 mm/an. E. Dou argumente pentru afirmatia:- pozitia geografica favorabila; - situarea ace stora In interiorul sau in apropierea unor mari centre urbane sau industriale;specializarea unor porturi pe o anumit activitate de trafic. Var33 A. 1. C-Republica Moldova; E-Finlanda; 2. 3-Roma; 7-Moscova. B. 1. Lisabona; 2. 14; 3.6. C. 1.a;2.d;3.a;4.d;5.a. D. 3 Asemnri climatice:- climat oceanic;- vnturile dominante sunt cele vestice; - t emperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse Intre 5-10C (chiar mai coborte ), iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20C; - precipitatiile medii anuale sunt cuprinse Intre 1000-2000 si >2000 mm/an. E. 2 factorii:- condiiile fizico-geografice specifice (relief, clim, sol, hidrogr afie); nivelul de dezvoltare economic a statelor si regiunilor Europei; migratiil e factori istorici si politici. Var34 A. 1 A-Islanda, I-Polonia. 2. 4 Bruxelles, 5 Bema. B. I. Portugalia, 2. H, 3. Dunrea. C. 1.c;2.a;3.c;4.d;5.b. D. Deosebiri : in statul B predomina climatul temperat oceanic, iar in statul H c limatul mediteranean; temperaturile medii anuale sunt mai ridicate in statul H ( 12-16C) si mai sczute In statul B(0-7C); in statul H precipitatiile medii anuale su nt mai sczute (cu exceptia zonelor montane) si repartizate neuniform (cad in cea mai mare parte in sezonul rece), iar In statul B precipitatiile sunt mai bogate si uniform repartizate; statul B se afla sub influenta vnturilor de vest permanent , iar in statul H aceste vnturi se manifest numai in sezonul rece, vara btnd un vnt uscat numit Siroco; Amplitudinile te rmice medii anuale sunt mai mari In H si mai reduse in B (datorita influentelor occanului si a curentului cald al Atlanticului de Nord). E. Factorii: altitudinea de peste 1800 m (limita zpezilor permanente din perioada

glaciara), Alpii avnd 4807 In Mont Blanc; In urrna eroziunii glaciare au rezultat circuri,vi, praguni, morene, creste; in Alpi exist ghetari si in prezent, datorit a ltitudinii de peste 3000 rn, aceasta reprezentnd limita zapezilor permanente in p rezent in zona temperat. Var35 A. 1. F-Franta si G-Germania; 2 6-Praga si 7-Viena B. 1. Bruxelles 2. H 3. Dunrea. C. 1b; 2a; 3c; 4a; 5d. D. Deosebiri: In statul B predomina clima moderat oceanica iar In statul E clima temperat-continentala cu influente atlantice, mediteraneene. Precipitatiile sunt bogate de cea. 2000 mm/an in statul B si reduse in medie de 650 mm/an in statul E. Temperaturile medii anuale sunt mai sczute In statul B si ridicate in statul E . E. degradarea terenurilor: defrisrile putemice pnin interventia omului; alunecrile de teren; inundatii periodice si Intmplatoare. www.ebacalaureat.ro Var36 A. 1.A Cehia, H Polonia;2. 7 Lisabona, 13 Moscova. B. I Austria;2 I;3 G. C. 1. c; 2. c; 3.b; 4. a; 5. d. D. Exemplu de asemnri corecte: Ambele state prezint un climat subtropical; in ambel e state cad precipitatii medii intre 500-1000 mm/an; In ambele state bat vnturi m editeraneene, calde; In ambele state verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blnde si ploioase. E. - altitudini de peste 1000 m; - vegetatia o formeaza padurile de foioase si c onifere;- conditii climatice aspre. Var37 A. I. A Polonia, B Irlanda; 2. 3 Helsinki, 4 Kiev. B. 1-Dunrea; 2-4; 3-subtropical (mediteranean) C. 1.a;2.b;3.b:4.d;5.d. D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Alpi dect In Muntii Scandinaviei; Muntii Alpi sunt mai tineri, formati In orogeneza alpina s pre deosebire de Munti Scandinaviei care s-au format In orogeneza caledonian. Exemplu de asemnare corect: Ambele unitti de relief s-au format prin incretirea sco artei terestre: ambele unitati de relief prezinta relief glaciar. E.- factorii radiativi, bilantul radiativ scaznd de Ia sud Ia nord; - factorii fi zico-geografici, relieful determinnd etajarea pe vertical a elementelor climatice; - factorii dinamici. circulatia generala Ia nivelul Europei este predominanta d e Ia vest Ia est; - factorii antropici. Var38 (Are iesire) A. 1. B Cehia, E lslanda; 2.1 Madrid,3 OsIo. B.1 C;2 B;3 A. C. . 1.a; 2. c; 3. a; 4. d; 5. d. D. Exemplu de deosebiri corecte: Italia prezint un climat subtropical, in timp ce Marea Britanie un climat temperat oceanic; in Italia cad precipitaii medii Intr e 500-1000mm/an, in timp ce In Marea Britanie ele sunt mai mari, intre 1000-2000 mm/an; in Marea Britanie bat Vnturile de Vest, jar In Italia vnturi calde, medite raneene. E. - natalitatea sczut, Intre 10-1 1%o; - mortalitatea ridicat, peste I l%o;- spor natural negativ;- spor migratoriu predominat negativ. Var39

A. 1. C Lituania; E Irlanda: 2. 4 Kiev; 6 Amsterdam. B. I B; 2 Viena; 3 Norvegia. C. 1.a; 2. d; 3. b; 4. d; 5. b. D. Deosebiri: Muntii Alpi s-au format In Orogeneza Alpin, iar Muntii Ural In Orog eneza Hercinica; Muntii Alpi au altitudini mai mari (4807 m Vf. Mont Blanc), dect Muntii Ural (1895 m Vf.Narodnaia).Asemnri: Cele dou uniti de relief prezint relief ca rstic. E. Cauze economice migrarea ctre piete ale fortei de munca din tarile dezvoltate. Conflictele etnice care au generat numeroase rzboaie. Var40 A. 1. C Lituania; F Grecia; 2. 3 Madrid; 15 Stockholm; B. 1 Dunarea; 2 Berlin; 3 3. C. 1. c; 2. a; 3. d; 4.a; 5. a. D. Deosebiri: Peninsula Yutlanda are un climat temperat-oceanic, In timp ce Peni nsula Balcanic are climat mediteranean; In Peninsula Yutlanda se manifesta mase d e aer oceanice, pe cnd in Peninsula Balcanic mase de aer tropical (sirroco). Asemnri: cele dou peninsule se Inscriu in zona de clima temperata. E. multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania, Italia Grecia; Italia detine jumtate din bogatia turistic a lumii, iar Roma este cel mai mare muzeu In aer liber; vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Ate na, Delfi etc. www.ebacalaureat.ro Var41 A. I. A Slovacia; I Bosnia-Heregovina; 2. 2 Varsovia; 8 Bruxelles. B. I Tajo; 2 E; 3 Bratislava. C. 1. b; 2. a; 3. b; 4. b; 5a. D. Deosebiri:Peninsula Scandinav are un climat subpolar, In timp ce Peninsula lbe nc are climat mediteranean. In Peninsula Scandinava se manifest mase de aer polare, pe cnd In Peninsula lberic mase de aer tropicale.Asemnri: cele doua peninsule se Ins criu In zona de ifluentA a maselor de aer oceanic In partea lor de vest. E. -moderarea tempraturilor In timpul verii datorit brizelor marine, iar iernile s unt mai calde; influenta asupra zonei litorale a Peninsulei Crimeea, Ia poalele Muntilor laila unde determinA un climat subtropical. Var42 A. 1. C Lituania; J Islanda; 2. 6 Berna; 15-Stockholm. B. I Dunarea; 2 Grecia; 3 Oslo C. 1. c; 2. d; 3. b; 4. d: 5b D. Deosebiri: Peninsula Iberica prezint un climat temperat oceanic, in timp ce Pe ninsula Italic un climat mediteranean. In Peninsula Iberic se manifest mase de aer oceanice, pe cnd in Peninsula ltalic mase de aertropicale. Asemnri: cele dou peninsule se Inscriu in zona de influentA a maselor de aer tropicale de tip sirrocco, dinspre Sahara. E. - Dunrea si Rhonul regim hidrologic complex. - Tibru regim mediteranean, cu va lori ale debitelor ridicate iama si reduse vara. - Volga tipul est european cu d ebit oscilant, foarte mic vara si iarna. Var43 A. 1. A Cehia; G Bosnia-Heregovina; 2. 12 Madrid; 13 Moscova. B. 1 Lisabona; 2 4; 3 Grecia. C. 1. d; 2.d;3. c;4. b; 5c. D. Deosebiri: Irlanda (I) are un climat temperat oceanic, in timp cc Belarus (F) un climat temperat continental. In Irlanda se manifest mase de aer oceanice, pe cnd In Belarus mase de aer temperat-continentale si polare. precipitaii medii anu ale in Irlanda 1000-2000 mm/an, iar In Belarus intre 500-1000 mm/an.

E. Italia detine jumtate din bogtia turistic a lumii, iar Roma este cel mai mare mu zeu in aer liber. Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc. Var44 A. 1. E Polonia; F Austria; 2. 3 Kiev; 10 Tirana. B. 1 F;2 Danemarca;3 9. C. I.b;2.c;3.d;4.b;5d. D. Deosebiri: Olanda prezint climat temperat oceanic iar Spania temperat continen tal si mediteranean. Olanda se afla sub influenta maselor de aer oceanice. pe cnd Spania sub influenta maselor de aer tropical. In Olanda 1000-2000 mm/an, cad to t timpul anului, pe cnd in Spania cantitatea de precipitatii este de 1000 mm/an m ai ales iarna. E. Orogeneza CaledonianA a format Muntii Scandinaviei si Scopei. Orogeneza Alpin a format Muntii Pirinei, Muntii Alpi. Muntii Carpa. Var45 A. 1. B - Danemarca; F-Letonia 2. 3 Liubliana; 8 Riga. B. I J;2--Zagreb;3 12. C. 1. b; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d. D. Deosebiri: Suedia prezinta climat subpolar si temperat continental iar Regatu l Unit al Marii Britanii temperat oceanic. Suedia se afl sub influenta maselor de aer polare, pe cnd Regatul Unit al Marii Britanii sub influenta maselor de aer oc eanic. In Marea Britanie precipitatiile sunt 1000-2000 mm/an, cad tot timpul anu lui, pe cnd In Suedia cantitatea de precipitatii este de 500-1000 mm/an sub forma de zapada In sezonul rece. E. functia complexa a marilor centre urbane determin densitti mari de populaie in jurul acestora dezvoltarea zonelor indUstriale bazate pe resurse de subsol, de e x. Regiunea Rhin-Ruhr; cauze fizico-geografice. Var46 A.1. D Germania; J Macedonia; 2. 2 Minsk; 6 Helsinki. B. 1 Tibru; 2 Islanda: 3 Grecia. C. 1.b;2.b;3.c;4.a;5.d. D. Asemnri: cele doua tari se Inscriu In zona de influent a maselor de aer tropical e de tip sirrocco dinspre Sahara; cele doua state prezint climat mediteranean; pr ecipitatii 500 1000mm/an, mai ales In sezonul de iarna. E. Nordul este industrializat iar Sudul este agrar. In Nord se afl ,,Tniunghiul d e Aur at Italiei: Torino-Milano-Genova, iar in Sud centrele urbane sunt slab dezv oltate, pe fondul conditiilor naturale. Var47 A. 1. A Polonia; J Olanda; 2. 5 Viena; 9 Zagreb. B. 1 Arctic; 2 Helsinki; 3 Iberice. C. I. c; 2. b; 3. a; 4. a; 5. b. D. Asemanri: cele dou tari se inscriu in zona de influent a maselor de aer tropical e de tip sirrocco dinspre Sahara; cele dou state prezinta climat mediteranean; pr ecipitatii 500 1000 mm/an mai ales in sezonul de iarn. www.ebacalaureat.ro E. multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania, Italia Grecia; italia detine jumtate din bogtia turistic a lumii iar Roma este cel mai mare muzeu in aer liber; Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc. Var48 A. 1. G Belgia; I Bosnia-Hertegovina; 2. 13 B. 1 Dunarea; 2 Carpati; 3 6. Skopje; 14 Tirana.

C. 1. c; 2. d; 3. b; 4. d; 5. a. D. cele douA tari se Inscriu In zona de ifluent a maselor de aer de est si nord-e st; cele dou state prezinta climat temperat-continental; precipitaii 500 1000 mm/an . E. In anul 1981 ader Ia UE, dupa o economic centralizata; trecerea Ia economia de piata creeaz dezvoltarea spectaculoasa prin: resurse proprii de subsol: bauxitA, marmur, minereu de fier, resurse de sol productiv, dezvoltarea turismului, locul IV in lume Ia flota de transport. Var49 A. I.H Estonia; I Austria; 2.6 Madrid; 13 Dublin. B. 1. Iberic; 2. C( Olanda); 3. Heathtow C. l.c; 2 a; 3.a; 4.c; 5. c. D.Deosebiri: Muntii Pirinei sunt mai Inalti dect Muntii Carpati; Muntii Pirinei pre zint ghetari permanenti, pe cnd Muntii Carpati prezinta doar relief glaciar; Asemnri : Ambele lanturi muntoase fac parte din acelai sistem alpin; Ambele Ianturi munt oase s-au format in orogeneza alpina. E. spor natural negativ, datorit politicilor demografice ale statelor respective; degradarea nivelului de trai; scderea evidenta a sperantei medii de viata Ia nas tere. Var50 A. 1. B-Belgia; F-Slovacia 2. 10-Kiev; 15-Amsterdam B. 1. Varsovia; 2. Sena; 3. Marea Baltica C. Ib, 2d, 3a, 4c, 5b. D. temperaturi medii anuale 10C In climatul temperat oceanic si 15-17C in climatul mediteranean; precipitatiile medii anuale In climatul oceanic 800-1000 mm/an cu repartitie pe intreg anul In timp ce In climatul mediteranean 500-1000 mm/an si cad mai mult in anotimpul rece; In climatul oceanic bat vanturile de vest, iar In cel mediteranean in anotimpul de var si alizeele. E. Europa este spatial unui dramatism demografic Intruct natalitatea a cobort Ia 1 1-1 2%o, iar mortalitatea a urcat lal l%o; standardul de viat influenteaz in mod v ariabil mrimea grupelor de vrst. Var51 A. 1. D-Muntenegru; I-Belarus; 2. 8-Kiev; 15-Reykjavic B. 1. 9; 2. Finlanda; 3. temperat oceanic C. lb. 2d, 3a, 4a, 5b. D. din punct de vedere climatic in mediul geografic notat cu C (Olanda) clima es te temperat oceanic cu temperaturi medii intre 8-10C, iar in mediul geografic nota t cu litera E (Grecia) clima este mediteranean cu temperaturi medii intre 15-17C; dn punct de vedere al vegetatiei, In mediul geografic notat cu C (Olanda) sunt p aduri de amestec-foioase, In timp ce in mediul geografic notat cu litera E (Grec ia), vegetatie de tip mediteranean: maquis, gariga, plante cu frunze ceroase; di n punct de vedere al dezvoltarii economice In mediul geografic notat cu C (Oland a) impactul antropic e puternic prezenta polderelor, iar in mediul geografic not at cu litera E (Grecia) au avut loc despaduriri. E. In statul notat pe harta cu litera G (Danemarca) vegetatia caracteristic este a pdurilor de foioase, datorita pozitiei geografice si a climatului oceanic. Var52 A. 1. B-Marea Brtaniei; H-Finlanda; 2. 2-Paris; 5-Zagreb B. 1. Lituania; 2. lutlanda; 3. Varsovia C. Id, 2c, 3d, 4a, 5c. D.Deosebirile: - mod de formare regiune veche Finlanda si nou Grecia; - tipuri de roci - sisturi cristaline cu intruziuni granitice Finlanda si diversitate petro

grafica cu predominarea calcarului Grecia; - tipuri genetice de relief glaciar de calota Finlanda si carstic Grecia. E. sunt dezvoltate Ia marginile muntilor Alpii Scandinaviei care au avut In cuat ernar ghetari ale cror limbi de gheata au modelat vaile; inundarea vilor ca urmare a topirii ghetarilor, prin ridicarea nivelului marilor; formarea golfuribor ing uste si adnci care ptrund mult in uscat. Var53 A. 1. J-Serbia; D-Ucraina; 2. 2-Talin; 3-Minsk B. 1. b; 2. Austria; 3. A C.1. b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. b. D. Deosebirile: E. Spania, Italia valori mici ale ratei natalitaii; valori moderate ale ratei mo rtalitatii; state dezvoltate. Var54 A. 1. 1-Helsinki, 14-Madrid 2. I-Suedia; B-Germania; B. 1. Spania; 2. Bratislava; 3. Austria C. 1. d; 2. c; 3. b; 4. d; 5. D. D. E. Var55 A. 1. B Finlanda; F Grecia; 2. 4 Roma; 9 Praga. B. 1. Lisabona; 2. Islanda; 3. Dunrea. C. I c; 2 b; 3 d; 4 d; 5 b. D. Muntii Scandinavei s-au format In timpul orogenezei caledoniene, iar Muntii C aucaz In timpul orogenezei alpine. Muntii Caucaz au altitudini de peste 5000 m, In timp ce Muntii Scandinaviei au altitudini ce nu depasesc 2500 m.Asemanare: Att in Muntii Caucaz cat si In Muntii Scandinaviei este prezent relieful glaciar. E. aspectele demografice negative din Franta fata de Rusia; standardul de viata sczut din Rusia fatA de cel din Franta; absenta imigrantilor In Rusia fata de Fra nta. Var56 A. 1. B Suedia; H Austria; 2. 10 Lisabona; 3 Madrid. B. 1. Germania; 2. monarhie constitutional 3. Lisabona. C. I c;2 a;3 d;4 c;5 b. D. Att In Masivul Central Francez cat si In Muntii Padurea Neagra este prezent re lieful vulcanic. Ambele unitti de relief s-au format pe parcursul orogenezei herc inice. Deosebire: Altitudinile depasesc 1800 m In Masivul Central Francez, spre deosebir e de Muntii Pdurea Neagra unde acestea sunt de aproximativ 1500 m. E. revoluia industrial din Anglia, Germania, Franta, Tarile de Jos; cresterea sta ndardului de viat si a progreselor din medicin. Var57 A. I. C Lituania; E Cehia; 2. 2 Dublin; 4 Lisabona. B. 1. Franta; 2. Minsk; 3. Italia. C. I a;2 a;3 d;4 b;5 a. D. ambele unitti de relief au fost modelate de glaciatiunea cuaternar; ambele unitti de relief cuprind strat de loess; ambele unitti de relief s-au format prin sedim entare. E. Inca din antichitate era o cale militara si comercial utilizata de ctre greci s

i romani; In prezent este o ax fluvial extrem de irnportant care leaga Constanta de Rotterdam. Var58 A. 1. E Lituania, G Irlanda;2. 4 Varsovia, 10 Kiev. B. I 3; 2 Regatul Unit al Marii Britanii si lrlandei deNord; 3 Muntii Alpi. C. I. d; 2. c; 3. c;4. b; 5. c. D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Apenini dect in Muntii Ural; Muntii Apenini sunt mai tineri, formati In orogeneza alpina spr e deosebire de Muntii Ural care s-au format In orogeneza hercinica; Muntii Apeni ni prezinta relief vulcanic care lipseste In Muntii Ural. Exemplu de asemnare cor ect: Ambele unitti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre. E. destrmarea unor state datorit revendicArii independentei (de exemplu, Cehoslova cia, lugoslavia); prbusirea sistemului sovietic, republicile unionale proclamndu-i independenta; unificarea celor dou state germane; -destramarea sistemului comuni st. Var59 A. 1. A Cehia; F Suedia;2. 7 Oslo; 14 Madrid. B. 1 F; 2 3; 3 H. C. 1. b; 2. c; 3. c; 4. d; 5. d. D. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anual este mai sczut In Peninsul a Scandinav dect In Peninsula Iberica. Peninsula Scandinav are un climat temperat o ceanic iar Peninsula lberic climat mediteranean. Precipitatiile sunt mai bogate I n Peninsula Scandinav dect in Peninsula IbericA. E. cauze economice (desfiintarea unor intreprinderi, resurse de subsol limitate) ; cauze de ordin sanitar si educational. Var60 A. 1. C Italia; D Belarus; 2. 3 Varsovia; 12 Roma. B. 1 Portugalia; 2 E; 3 1. C. l.b;2.c;3.a;4.d;5.c. D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea Muntilor Pirinei este mai mare dect a Muntilor Apenini; Muntii Pirinei prezint relief glaciar iar Muntii Apenini reli ef vulcanic. Exemplu de asemnare corect: Ambele unitti de relief s-au format prin incretirea sco artiei terestre. E. - depunerea aluviunilor aduse de tiuviul Dunrea Ia gura de vrsare; - curentii c irculari din Marea Neagr; - mareele reduse din Marea Neagra. Var61 A. 1. B Portugalia; C Lituania; 2.4 Moscova; 14 Viena. B. I. Tamisa; 2. Atena; 3. 5. C. I c; 2 a;3 c;4 d;5 c. D. Temperatura medie anual are valori mai mici in Peninsula Scandinav spre deosebi re de Peninsula lberic. Precipitatiile medii anuale au valori mai mici in Peninsu la Scandinavi spre deosebire de Peninsula lberic.Asemanare: Att in Peninsula Scand inava cat si in Peninsula lberic sunt prezente masele de aer oceanice. E. relieful prezinta altitudini mari; pante cu inclinare accentuat: Clima se cara cterizeaz prin temperaturi ale aerului relativ mici; prrcipitatii bogate; solurile cu fertilitate redus. Var62 A. 1. C Suedia; J Slovacia; 2.7 Oslo; 10 Tirana. B. I. Marea Baltic: 2. Zagreb; 3. E.

C. I d;2 b:3 d;4--a;5 b. D. Att In Italia cat si in Croatia este prezent climatul mediteranean. In ambele state este prezent etajul climatic montan. Verile sunt calde si secetoase, iemile sunt blnde si ploioase. E. trmul romnesc (cu sistemul lagunar Razim-Sinoe). Var63 A. 1. B Rusia; I Albania;2. 2-Copenhaga; 15-Minsk B. 1. Dunarea; 2. Stockholm; 3. H. C. I a;2 c;3 d;4 d;5 a. D. Rusia are un climat temperat-continental excesiv, spre deosebire de Franta ca re are un climat temperat-oceanic. Precipitatiile medii anuale au valori mai mic i In Rusia fata de Frana. Rusia se afl sub influenta maselor de aer continentale, spre deosebire de Frana care se afl sub influenta maselor de aer oceanice. E. datorit dezvoltrii industriei unor state; datorit cresteri nivelului de trai din mediul urban; datorit exodului rural. Var64 A. 1. A-Norvegia; J-Slovacia; 2. 11-Minsk; 15-Helsinki. B. 1-Skopje; 2. E; 3. monarhie. C. I.a;2.a;3.a;4.c;5.b. D. Asemnri: Muntii Pirinei si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format in t impul orogenezei alpine care a inceput Ia sfarsitul mezozoicului; au altitudini de peste 2500 m, pante accentuate si un grad de fragmentare accentuat. Ambele la nuri muntoase prezint pe suprafete considerabile relief glaciar. Deosebire: Munti i Alpi (4807 m) sunt mai InaIti dect Munii Pirinei. E. Populatia Europei Se confrunt cu tendina de Imbtrnre a populaiei din cauze diver se: valorile negative ale sporului natural, fenomen ce se manifesta de cteva dece nii In Europa nordic si vestica si se generalizeaza treptat si in Europa centrala si estic; cresterea duratei de viat a populatiei, In majoritatea statelor europen e datorit cresterii calitatii asistentei medicale si a standardelor de viatA pe a nsamblu (caracteristicA Cu precdere a triIor Europei Nordice: Islanda, Suedia, Fin landa). www.ebacalaureat.ro Var65 A. 1. B-Marea Britanie, D-Estonia; 2. 1-Praga, 10-Dublin. B. 1-Sarajevo; 2 E; 3 G. C. l,a;2.b;3.a;4.b;5.b. D. Asemnri:Att Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au forma t in timpul orogenezei alpine si sunt situati in Europa central-sudica.Ambele la nturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar. Deosebire: Val oarea altitudinii maxime este mai mare in Muntii Alpi (Vrful Mont Blanc 4807 m), In comparatie ce cea din Munti Carpati (Vrful Gerlachovka 2655m). E. Bazinul Mrii Mediterane este considerat cea mai important zon turistic a Europei deoarece tarile riverane (Italia, Spania, Grecia, Croatia, Franta, Malta) desfsoa ra o activitate turistic intens concretizat printr-un numr mare de turisti si venitu ri substantiale. Numeroasele obiective arheologice, dovad a unor vechi civilizati i care s-au dezvoltat de-a lungul timpului In bazinul MArii Mediterane (greceasc a, roman, fenicianA, elenistic, arab), stimuleaz turismul.Conditiile climatice blnde, specifice climatului mediteranean si plajele amenajate in zonele de litoral atr ag un numr mare de turisti favoriznd turismul estival. Var66 A. 1. C-Finlanda; E-Albania; 2. 2-Skopje; 14-Tallin. B. 1. Croatia; 2. Slovacia; 3. Minsk. C. I. c; 2. c; 3. c; 4. a; 5. b.

D. Deosebirile: peninsula Ibenc este situatA in sudul Europei, peninsula scandina v este situat in nordul Europei.Deosebiri:Dac in Peninsula Iberic temperatura medie anual are o valoare de aproximativ 15C, in peninsula Scandinav valorile temperaturi i medii anuale sunt mai mici, fiind cuprinse Intre 0 si 5C. In Peninsula Iberic predomina climatul mediteranean. uscat, in timp ce in nordul Peninsulei Scandinavieieste caracteristic climatul subpolar, In care iarna durea z aproape nou luni. AsemAnare: In NV-uI Peninsulei Iberice ca si in NV-uI Peninsul ei Scandinave se intlneste un climat temperat oceanic, umed, influentat de vnturil e de vest si Curentul Golfului. E. In Europa, explozia demografic din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost determinat de: revolutia industrial ce a cuprins unele state ale Europei de V est (Marea Britanie,Franta, Germania) si valorile ridicate ale sporului natural determinate de cresterea economic ce a favorizat ameliorarea standardelor de viat a si progresele din domeniul medical, care au stopat efectul negativ al epidemii lor. Var67 A. 1. E Germania; J-Republica Moldova 2. 10-Moscova; 14 Luxemburg. B. 1. alpina; 2. Paris; 3. Varsovia. C. 1. a-2; 2-c (Norvegia); 3. d (Serbia); 4. d (Italia); 5-d (Spania). D. Suedia are o clim temperata rece, In timp ce Italia are o clim mediteranean si p e altitudine un climat montan. In Suedia bat vnturi subpolare, iar In Italia bat Vnturile de Vest (In nord) si vnturi locale din zona mediteranean. In Suedia temper aturile rnedii anuale sunt mai sczute cu 10-15C fat de Italia. E. Prima regiune se afl Ia o latitudine mai mica, in jur de 55 tat. N In timp ce a doua regiune se afl Ia o latitudine mai mare 65 tat. N. Latitudinea influeneaz clima astfel: mai blnd In prima zon, unde actioneazA Curentul Golfului si mai rece in extremitatea nord-estica a continentului, unde sunt infl uente subpolare; o consecint datorat conditiiIor climate este numrul mic de asezri o menesti In NE continentului si o dezvoltare socio-economicA mai slab In timp ce I n prima zon (Belgia, Olanda) se aflA o concentrare mai mare a popuIaiei si o dezv oltare socio-economic mai bun; in Belgia-Olanda s-au dezvoltat transporturile de t oate categoriile care au favorizat legaturile cu celelalte state; o alt cauz poate fi evolutia istoric diferit, a populatiei, In cele dou zone. Var68 A. 1.E Cehia;G Albania; 2. 2 Dublin; 5 Varsovia. B. 1. Finlanda; 2.-Tamisa; 3.-Spania C. 1. b; 2-d; 3. d; 4. a; 5-a. D. In Franta climatul este temperat oceanic si al muntilor inalti In timp ce in Rusia este temperat continental excesiv (arid). In Franta precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an in timp ce in Rusia sunt sub 1000 mm/an ajungnd chiar sub 500 m m/an in partea de sud. - In Franta actioneaz vnturile de vest, care aduc umiditate a, In timp ce In Rusia sunt vnturi reci di uscate formate pe continent (Crivtul). E. M-ii Alpi, formati in orogeneza alpina. au altitudini de peste 4000 m. In era glaciara, au fost acoperiti de ghetari montani care au format un relief specifi c de circuri, vi si morene glaciare. In circuri, dup topirea ghetarilor s-au forma t lacuri glaciare. Var69 A. I. F-Norvegia; J Estonia;2.2-Berlin; 12 Sarajevo. B. 1. 6;2.--Minsk;3. C. C. 1. a; 2-d; 3. a; 4. b; 5-a. D. att In Portugalia cat si in Franta predomina climatul temperat oceanic; In ambe le state precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an; In ambele state actioneaza vntur ile formate pe ocean, care aduc aer umed; clima tarmurilor, in ambele state, este influentat de prezenta Curentului cald al Golfului.

E. cea rnai mare parte a acestui tip de mediu este reprezentat de relief cu altit udini sczute, vegetaie de stepa, climat secetos, soluri fertile; cea mai mare pane a terenurilor au fost defriate, s-au transformat In terenuri agricole; utilizare a intensiv a terenurilor a condus Ia aparitia proceselor de degradare a terenuril or; clmatul secetos a impus construirea sistemelor de irigatii; peisajul agricol e ste completat si de cel al asezrilor umane care este in continua transformare. ww w.ebacalaureat.ro Var70 A. 1. I Letonia; 2. 4 Sofia; 9 Berna; 14 Stockholm. B. 1. 1; 2.D; 3.A. C. 1-a; 2-b; 3-c; 4-d; 5-a. D. deosebire: In Cmpia Europei de Nord Inclinarea este sud-nord pe cnd in Cmpia Eur opei de Est inclinarea este nord-sud; Cmpia Europei de Nord s-a format pe fundame ntul scufundat al Scutului Baltic pe cnd Cmpia Europei de Est are ca fundament Pla tforma est-europeana; asemnare: ambele unitati au urme glaciare reprezentate de va luri morenaice E. este principala ax de transport fluvial Ia nivelul continentului. unind prin e xtensie Marea Nordului de Marea Neagra; traverseaz tari fr iesire Ia mare (Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia) facilitnd schimburile comerciale Var71 A. 1. F Luxemhurg; 2. 1 Riga; 9 Minsk; 11 Zagreb. B. 1.3; 2. Nordului; 3. D. C. 1-b; 2-d; 3-d; 4-b; 5-a. D. deosebire: Irlanda are pe teritoniul su un climat temperat oceanic iar Norvegi a un climat temperat oceanic si subpolar; pe teritoriul Irlandei vnturi cu frecve nt ridicat sunt cele de vest iar pe teritoriul Norvegiei att vnturile de vest cat si cele polare asernnare: ca urmare a vecinttii cu Oceanul Atlantic ambele tri au tipu ri climatice cu influente oceanice E. Extinderea In latitudine a statului determin modificarea unghiului de incident al razelor solare si scaderea valorilor bilantului radiativ pe directia sud nord ; Existenta sistemului montan alpin determin scderea valorilor bilantului radiativ in altitudine Var72 A. 1. I Irlanda; 2. 2 Vilnius; 3 Bruxelles; 8 Praga. B. I. A; 2. C; 3.7. C. 1-a; 2-c; 3-d; 4-b; 5-d. D. deosebire: Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpin, iar Muntii Alpi iScandi naviei in orogeneza caledonic; Muntii Alpi (4. 807 m) sunt mai inalti dect Muntii Alpii Scandinaviei (depaesc 2000 rn); asernnare: ambele unitti montane prezinta re lief glaciar E. Extinderea In latitudine a continentului determin o zonalitate latitudinala a distributiei formatiunilor vegetale, iar prezenta lanturilor montane pe teritori ul continentului determin o etajare a formatiunilor vegetale Plasarea continentul ui Intre Oceanul Atlantic (in V) si continentul Asia (in E) determin o diferentiere V E a formatiunilor vegetale pe msura cresterii gradului de continen talism Var73 A. B. C. D. 1. D Italia; I Cehia; 2. 4 Viena; 6 Bruxelles. 1. Budapesta; 2. Lituania; 3. Berlin. 1. d; 2. a; 3. b;4. a; 5. d. Deosebiri: Italia clim temperat-continental In nord si mediteranean in sud; Regat

ul Unit-clim temperat-oceanic; Italia intluenta Mnii Mediterane: Regatul Unit- inf luenta Curentului Golfului; Italia nebulozitate redus: Regatul Unit-ceturi frecve nte. E. Zona de step si silvostepa in Europa de Est se explica prin conditiile pedocl imatice (ternperatura medie anual de peste 10C, precipitatii rnedii anuale de 400500 mm si prin prezenta molisolurilor). Var74 A. 1. B Marea Britanie; C Germania. 4-Viena; 5-Helsinki B. 1. Franta; 2. Marea Baltica; 3. Suedia. C. I. c; 2. b; 3. b; 4. a; 5. b. D. Deosebiri: In Muntii Scandinaviei predomin relief glaciar, iar in Alpii Dinaric i cel carstic; Muntii Scandinaviei s-au format in orogeneza caledonica, iar Alpii Dinarici in cea alpina.Asemnare: Altitudinile suni apropiate. E. Diferentele mari de temperatura care se inregistreaza in clirnatul temperat-c ontinental al Europei se explic prin diferenete de altitudine, prin diferentele d e latitudine si prin circulatia dominant a aerului din diferite sectoare (nordic, sudic). Var75 A. 1. A Slovacia; C Portugalia. 2. 1. Londra; 3. Varsovia. B. 1. Marea Baltic; 2. Federatia Rush; 3. Spania. C. 1.b;2.b;3.a;4d;5.d. D. Deosebiri:In Europa Sudic clima este mediteranean. in timp ce in Europa de Vest aceasta este oceanic. Precipitatiile medii sunt sub 500 mm/an in Europa Sudic si de 1000-2000 mm/an in Europa de Vest. Vnturile din Europa Sudic sunt: Bora, Mistra lul si brizele marine. iar in Europa de Vest, vnturile de vest. E. In cadrul climatului temperat-oceanic, diferentele mici de temperatura dintre var si iarn se explica prin Inclzirea si rcirea mai rapida a uscatului, In comparat ie cu apa oceanului astfel verile sunt lipsite de canicul din cauza vnturilor de v est dinspre ocean, In timp ce iarna circulatia dinspre vest irnpiedica producea unor temperaturi sczute. Var76 A. 1. F Lituania; I Grecia; 2.3 Minsk; 7 Praga Ip. B. 1.8;2.H;3.E C. I.a;2.a;3.a;4.b;5.c D. Asemnare: Alpii Scandinaviei si Alpii Dinarici au altitudini de peste 2000 m.D eosebiri: Alpli Scandinaviei s-au format In orogeneza caledonian, iar Alpii Dinar ici s-au format in orogeneza alpinA; Alpii Scandinaviei au spre vest tarm cu fio rduri, iar Alpii Dinarici au spre vest tarm dalmatic E. - in zona strmtorii Bosfor exist doi curenti: un curent Ia suprafata, care tran sporta ape mai putin srate dinspre Marea Neagra spre Marea Mediterana si un curen t Ia adncime, care transporta ape rnai srate dinspre Marea Mediteran spre Marea Nea gra Var77 A. 1. C Elveia; H Polonia; 2. 1 Vilnius; 4 Bruxelles B. 1.15; 2.G; 3.J C. 1.c; 2.b; 3.b; 4.b; 5.d. D. Deosebiri: Munti Penini au Inltimi mai joase sub 1000 m, fat de Muntii Apenini, care au inaltimi mai mari, peste 2800 m; Muntii Penini s-au format In orogeneza caledoniana, iar Munti Apenini s-au format In orogeneza alpina; Muntii Apenini prezint pe alocuri vulcani, iar Muntii Penini nu prezinta munti vulcanici E. - are mai multe aeroporturi internationale; este situat Ia locul de intersect ie al unor mari magistrale feroviare transcontinentale

Var78 A. 1. C Macedonia; J Suedia; 10-Zagreb; 14-Praga B. 1. oceanic ;2. I;3. 2 C. I.d; 2.c; 3.a; 4.b; 5.a D. Asemnri:Muntii Alpi si Muntii Pirinei au relief glaciar; s-au format in orogene za alpina; au inltimi mari, de peste 2500 m E. - are un numr mare de aeroporturi inteniationale; din orasul Londra pornesc to ate cile rutiere si feroviare din Marea Bntanie Var79 A. 1. B Letonia, I Norvegia; 2. 5 Viena, 9 Sofia. B. 1. 3; 2. 4; 3. E. C. 1.a;2.d;3.a;4.c;5.a. D. - ambele sunt unitti rezultate In urma orogenezei alpine; altitudinea maxima d in Munii Alpi este de 4807 m in Vf. Mont Blanc, iar in Vf. Elbrus din Muntii Cau caz valoarea altimetric maxima este de 5 642 m; in Muntii Alpi culmile sunt paral ele, desfasurate sub forma unui arc avnd convexitatea spre vest, in timp ce in Mu ntii Caucaz culmile sunt orientate nord-est sud-vest. E. RauriIe din Europa de Est se desfasoara Intr-un climat continental excesiv. debitul este redus vara din cauza precipitatiilor reduse cantitativ si temperatu rilor ridicate care intensifica evaporatia (rurile mici seaca); iarna debitul sca de din cauza Inghetului apei rurilor si cderii precipitatiilor sub form de zpada. Var80 A. 1. A Lituania, F Franta;2. 1 Kiev, 3 Skopje. B. 1. Cehoslovacia; 2. 14; 3. H. C. l.a; 2.a; 3.b; 4.c; 5.d. D. - in climatul temperat continental dominA circulatia maselor de aer est-europ ene (continentale), iar in climatul temperat oceanic este specifica circulatia m aselor de aer vestice (umede, rcoroase); amplitudinile termice anuale au valori m ai ridicate in climatul temperat continental dect in cel oceanic; in climatul tem perat oceanic precipitatiile medii anuale sunt de 1000 2000 mm, iar In climatul continental media anuala este mai sczut, de 300 500 mm. www.ebacalaureat.ro E. Cmpia Europei de Est: este o cmpie joas, de regula sub 200 m, cu altitudini de I a 28 m, In Cmpia Precarspica, Ia 463 m In Colinele Timan; relieful este vlurit, cu morene, deoarece a fost modelatA de calota glaciara pleistocena; peste fundament ul vechi, precambrian, s-au acumulat sedimente; exist relief secundar dezvoltat p e depozite loessoide. Var81 A. 1. B-Bosnia-Hertegovina; C-Portugalia 2. 9 Sofia, 11 Dublin. B. 1. Paris; 2. F; 3. G. C. l.d; 2.b; 3.d; 4.c; 5a. D. In Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 m in Vf. Narodnaia, iar in Munt ii Alpi altitudinea maxima este de 4 807 m In Vf. Mont Blanc; Muntii Ural au rez ultat in urma orogenezei hercinice. In timp ce Muntii Alpi sunt rezultatul oroge nezei alpine; in ambele unitati exist relief modelat de ghetari: in Muntii Alpi g hetarii montani au creat circuri, vai glaciare. iar In Muntii Ural calota glacia ra pleistocena a creat un relief specific. E. - in majoritatea statelor europene rata natalittii are valori reduse din cauza factorului economic: in statele dezvoltate, nivelul de trai superior este Insot it de emanciparea familiilor; apare dorinta de a avea mai multe bunuri materiale iar interesul pentru cresterea si educarea copiilor este mai mic; valoarea mort alittii este in crestere pe baza Imbtrnirii demografice.

Var82 A. 1. A Islanda, E Suedia; 2. 7 Varovia, 8 Bruxelles. B. 1. Belarus; 2. B; 3. Oslo. C. 1.d; 2. b; 3. b; 4. c; 5. b. D. In Danemarca climatul este temperat oceanic, pe cnd in Grecia este mediteranee an. In Danemarca temperaturile medii anuale sunt mai sczute, dect in Grecia. In Da nemarca precipitatiile medii anuale cad In cantitti mai mari dect in Grecia. In Da nemarca se simt influenete aerului rece subpolar, iar in Grecia cele ale aerului cald mediteranean, din sud. E. Valoarea micA a densitAtii popuIatiei In Islanda (cea mai micA din Europa) se explicA prin conditiile naturale nefavorabile: climat aspru, activitate vulcani cA, ghetari, este un stat izolat. Var83 A. 1. C Portugalia, G Albania;2. 4 Helsinki, 6 Paris. B. I. D; 2. Islanda; 3. 3. C. 1.b;2.b;3.a;4.b;5.d. U. - in Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 in in Vf. Narodnaia, jar in M uitii Alpi altitudinea maxima este de 4 807 Tn in Vf. Mont Blanc; Muntii Ural au rezultat in urrna orogenezei hercinice, in timp Ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine; In ambele unitati exist relief modelat de ghetari: In Muntii A lpi ghearii montani au Creat circuri, vAi glaciare. iar in Muntii Ural calota gl aciara pleistocena a creat un relief specific. www.ebacalaureat.ro E. In sud-estul Europei este caracteristic climatul temperat continental, cu pre cipitatii reduse cantitativ, insuficiente pentru dezvoltarea vegetatiei arboresc ente si cu amplitudini termice anuale ridicate (ierni geroase, veri foarte calde ). Ca urmare se dezvolt o vegetatie reprezentat prin ierburi mrunte, xerofile (step a) si pajiti stepice cu plcuri de stejari (silvostepa). Var84 A. 1. Macedonia (C); Luxcmhurg (J); 2. Bruxelles (6); Helsinki (7). B. Olanda (B): Lisabona (5); Londra (9). C. I. c. 8; 2. d. H; 3. b Irlanda; 4. b. E; 5. d. Zagreb D. De exemplu:Pdurea de conifere cuprinde elemente Cu 0 dezvoltare mai larga pan I a latifudinea de 50 de grade, fiind reprezentat de paduri de molid, brad, mesteacn , zad, pe cnd stepa Incepe din estul Romniei si se intinde pina dincolo de Volga avn d ierburi de tipul: negar, colilie, pelin, paius etc. In pdurea de conifere soluri le sunt din clasa celor podzolice pe cnd in arealul de stepa apartin clasei cerno ziomurilor.in cadrul domeniului padurilor de conifere deosebim mamifere (ursul. lupul, vulpea, hermelina etc.). in zona de stepa identificm predorninanta roztoare lor. E. De exemplu: In vestul continentului Europa sunt caracteristice masele de act vestice, umede si rcoroase pe cind in estul continentulul se afl influenta direct a maselor de aer nordice si est continentale. In climatul temperat-oceanic media precipitatiilor este de 800-1000 mm/an pe cand in climatul est european media pr ecipitatiilor coboar datorit aridittii sub 400 mm/an ajungnd si Ia 200-300 mm/an. Var85 A. I. Norvegia (D); Bulgaria (J); 2. Helsinki (7); Praga (15). B. 1. Dunarea; 2. Bulgaria (J); 3. Berlin (14). C. I.c. D; 2. b. H; 3. c. H. Franta; 4. b. Croatia; 5. b. D. D. De exemplu:In timp ce in A Irlanda deosebim climat temperat-oceanic, in C Gre cia deosebim climat subtropical (mediteranean).In Irlanda identificam o medie a temperaturilor lunare care scad de Ia sud Ia nord (de Ia 8C Ia 0C iarna, iar vara de Ia 22C Ia 15-16C) Pe cnd in climatul Greciei temperaturile sunt de 10C iarna si d e 25C vara. In Irlanda se resimte influenta termic a Curentului Golfului pe cnd in

climatul mediteranean al Greciei se resimt influente din Marea Mediteraneana din nordul Africii. E. De exemplu: Datorit conditiiIor climatice nefavorabile o mare parte din an; Da torit configuratiei reliefului accidentat din Alpii Scandinavici transporturile f eroviare In peninsula sunt mai greu accesibile. Var86 A. I. Lituania (F); Ungaria (G); 2. Bratislava (8); Riga (12). B. I. Sena; 2. Kiev; 3. Italia (C). C.1.d.Ucraina(D); 2.d.11 Praga; 3.b.10;4.b.E; 5.b 10 D. De exemplu:Ambele uniti montane au acelai mod de formare. prin incretire. Ambe le formatiuni muntoase prezinta relief glaciar. Att Carpatii cat si Pirineii s-au format In cadrul orogenezei alpine. Ambele unitti au in alcatuirea petrografica sisturi cristaline. E. De exemplu: Att Bratislava cat si Viena sunt situate pe fluviul Dunrea, iar pri n intermediul canalelor Main-Rhin se realizeaz o legatura navigabila mai scurt int re Marea Nordului si Marea Neagr. Dunrea, fiind navigabila in aval de Ulm (Germani a), se constituie pentru cele doua capitale europene ca posibilitate a realizrii unor transporturi cu costuri reduse Intre cele dou mari orase. www.ebacalaureat.r o Var87 A. 1. Bulgaria (A); Republica Moldova (G); 2. 6 Kiev; 10 Lisahona. B. 1. Tamisa (C); 2. Minsk (12): 3. ltalia (D). C. 1. b. Berna; 2. d. F; 3. c. 11: 4. d. J; 5. c. Lituania. D. De exemplu: Muntii Scandinavici s-au individualizat In orogeneza caledonic, pe cnd Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpina.Muntii Scandinavici au altitudin ea maxima de 2469 m (Vf. Gaidhopiggen) iar Muntii Alpi sunt rnai inalti avnd 4807 m (Vf. Mont Blanc). Ambele unitti montane s-au format prin cutarea scoartei. E. De exemplu:Relieful dominant format din munti abruti (Alpii Scandinaviei);Int insele supratete lacustre;Conditiile climatice aspre specifice zonei subpolare c u temperaturi sczute fac ca populatia s fie in general mai redus in acest spatiu al peninsulei. Var88 A. 1. C-Slovenia; H-Portugalia; 2. 4-Londra; 15-Berlin B. 1. Italica; 2.F; 3. A C. 1. d;2. b; 3. d;4. b; 5. d. D. De exemplu: In Norvegia este vegetatie forestier (taiga) pe cnd In Grecia este vegetaie mediteranean (frigana); arbori caracteristici In Norvegia sunt: brad, mo lid, larice etc. Iar In Grecia stejar de pluta, mslin, pin etc. De exemplu:. Sub padurile de conifere din F sunt soluri podzolice pe cnd In G sun t soluri specifice climatului subtropical E. De exemplu:varietatea zonelor climatice; diversitatea tipurilor de sol; ponde rea diferitA a culturii plantelor si cresterii animalelor in statele Europei; sp ecializarea fortei de munc din domeniul agricol; dezvoltarea socio-economic diferi t a satelor europene. Var89 A. 1. B-Regatui Unit (Marea Britanie); D-Islanda 2. 1-Atena; 2-Sofia B. I. Portugalia; 2. A; 3. Paris C. 1. c;2. a; 3. d; 4. d; 5. b. D. De exemplu: in Spania este climat mediteranean iar in Ucraina climat temperat continental; precipitaii mai bogate in Spania pe coasta de vest (influenta Oc. Atlantic) iar In Ucraina sunt precipitaii mai reduse, seceta mai frecvente; In S pania se resimt Vnturile de Vest, care aduc umiditate iar in Ucraina bate Crivtul,

rece si uscat. E. De exemplu: diferenele climatice; conditiile cadrului natural; varietatea res urselor naturale; gradul de dezeoltare social-economic. Var90 (Orasul marcat cu nr 15) A. 1. A-Islanda; H-Suedia. 2. 2-Minsk; 10-Sarajevo B. 1. Elvetia; 2. BalcanicA; 3. Helsinki C. 1. b; 2. d: 3. c; 4. c; 5. d. D. De exemplu: in Italia este climat mediteranean pe cnd in Suedia este climat te mperat oceanic si subpolar dincolo de Cercul Polar; temperaturi mai ridicate in Italia (25C media verii) iar in Suedia temperaturile sunt mai sczute (15C in sudul tarii si 10C In nord. media verii); in ambele state se regaseste climatul muntilo r inalti, cu temperaturi sczute si ghetari. www.ebacalaureat.ro E. De exemplu: conditilie climatice aspre; suprafat mare ocupata cu paduri si sup rafete acvatice (lacuri, mlastini); relief accidentat, impropriu pentru dezvolta rea areal a asezarilor; resurse naturale putin diversificate; suprafata agricola redus etc. Var91 A. 1. C-Suedia; E-Islanda;2. 1 Oslo; 12 Bratislava B. 1. Albania; 2. Belarus; 3. Tallin C. I a; 2d; 3d; 4d; 5d D. De exemplu:Peninsula Scandinavia este strbtut de un sir de munti vechi, caledoni ci, Alpii Scandinaviei, pe cnd Peninsula Italic este strbtut de un sir de munti tiner i, formati in orogeneza alpini, Munii Apenini. In Alpii Scandinaviei predomina r elieful glaciar iar In Muntii Apenini relieful vulcanic (platouri, cratere, vulc ani activi).In Peninsula Scandinavia, in partea de SE se desFasoar o cmpie fluvioglaciara, cu numeroase morene, iar in Peninsula Italic sunt cmpii fluviale (C. Pad ului) si cmpii inguste litorale. E. De exemplu: relieflul prin varietatea sa este principalul element care determ in diversitatea elementelor climatice; valoarea radiatiei globale scade odat cu cr esterea altitudinii; in ariile montane expozitia si Inclinarea versantilor modif ic intensitatea radiatiei globale; cantitatea de precipitaii crete pe msur ce crest e altitudinea, Ia altitudini ridicate fiind dominant sub form de zapada; circulat ia generala a maselor de aer este influentat de dispunerea formelor de relief; as tfel deschiderea larg spre Oceanul Atlantic, permite patrunderea influentelor cli matice oceanice pna pe teritoriul Romniei. Var92 A. 1. A-Norvegia; B-Slovacia 2. 5-Lisabona; 13-Kiev B. 1.D; 2.4; 3.14 C. 1,b;2.b;3.a;4.b;5.a. D. De exemplu: In Islanda este climat temperat oceanic si subpolar iar in Macedo nia este climat mediteranean; temperaturi scAzute in Islanda datorit latitudinilo r mari pe cnd in Macedonia temperaturile medii ating 5C in lunie de iarn si 25-27C I n lunile de var; in Islanda se resimt vnturile polare, iar in Macedonia climatul e ste influentat de masele de aer tropicale. E. De exemplu: relieful accidentat; densitatea redus a populaiei i aezrilor care n ujustific real izarea reelei feroviare. Var93 A. 1. D-Franta; F-Muntenegru.2. 4-Bruxelles; 6-Lisabona B. l.Elvetia; 2. Kiev; 3.G C. I.a;2.d;3.b;4.b;5.b. D. De exemplu: In Suedia este climat temperat oceanic si subpolar (nord) iar In Franta este un clirnat temperat oceanic si mediteranean (sud); temperaturi mai s

cazute In Suedia datoritA latitudinilor mari pe cnd In Frana temperaturile medii anuale ating 15C; In Suedia se resimt vnturile polare (nord), iar in Frana climatu l este influenat de vnturile de vest. www.ebacalaureat.ro E. Se acord 4 puncte pentru dou cauze djn cele mentionate mai jos: De exemplu: Impreun cu Dunrea formeaz cea mai important arter de transport fluvial di n Europa; asigur apa potabil si industrial In zonele pe care le traverseaza. Var94 A. 1. A Finlanda; I Polonia. 2. 6 Moscova; 12 Roma. B. I E; 2 1; 3 Suedia. C. 1 c; 2 c; 3 c; 4 c; 5 b. D. Exemplu de deosebiri: Munii Vosgi-Pdurea Neagra s-au format in orogeneza herci nic, pe cnd Muntii Caucaz s-au format in orogeneza alpina; Muntii Vosgi-Pdurea Neag r au altitudini mai reduse (1500 m), pe cnd Muntii Caucaz prezinta cele mai mari a ltitudini ale continentului european (5642 m); Muntii Vosgi-Padurea Neagra au fr agmentare mare si masivitate redus datorit vechimii lor mai mari, pe cnd Muntii Ca ucaz au fragmentare redus si masivitate mare, fiind munti tineri alctuiti din roci dure; Muntii Vosgi-Padurea Neagr prezint relief structural (horsturi si grabene), pe cnd Muntii Caucaz prezint relief glaciar extins. E. Exemplu de raspuns: In statul J densitatea populatiei este redusA, datorit cli matului rece, Cu ierni lungi si aspre, veri scurte si reci, pe cnd in statul B de nsitatea populatiei este mai mare, datorita climatului temperat-oceanic, cu iemi blnde si umede si veri moderate termic.In statul J densitatea populatiei este re dus, datorit terenurilor agricole reduse, a solurilor putin fertile, pe cnd In stat ul B densitatea populatiei este mai mare, datorit terenurilor agricole Intinse, a solurilor mai fertile. Var95 A. 1. B-Lituania; J-Portugalia; 2. 1-Reykjavik; 2-Dublin. B. 1. E; 2. Zagreb; 3. Olanda C. 1. b; 2. b; 3. c; 4. d; 5. a. D. De exemplu: in Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Ucraina clima t temperat continental; precipitatii mai bogate. S0O-l000 mm. in Regatul Unit (i nfluenta Oc. Atlantic) iar in Ucraina sunt precipitatii mai reduse, seceta mai f recvente; in Regatul Unit se resimt Vnturile de Vest, care aduc umiditate iar in Ucraina bate Crivtul, rece si uscat. E. De exemplu: o dinamic a scoartei mai activi datorit placilor tectonice african s i eurasiatic in lungul Mrii Mediterane; prezenta muntilor tineri, in sudul Europei , rezultati In urma eforturilor de cutare din orogeneza alpin Var96 A. 1. C-Grecia; F-Islanda; 2. 1-Varovia; 14-Kiev B. 1. 4; 2. 1(Spania); 3. Atena C. 1. b; 2. a: 3. a; 4. c; 5.b. D. De exemplu: In M-ii Penini este caracteristic un climat temperat oceanic iar in Mii Ural este specific climatul temperat continental; in M-ii Penini se intlne ste un climat specific muntilor josi (sub 1000 m) iar in M-ii Ural climatul cara cteristic este cel al muntilor Inalti, de peste 1500 m; In M-tii Penini se resim t vnturile de vest, iar in M-ii Ural climatul este influentat de masele de aer po lare. E. De exemplu: climatul mai arid, cu precipitatii reduse si secete frecvente; cr esterea necesarului de hran si materii prime pentru populatie si industria alimen tar. Var97 A. I. D-Italia; I-Olanda; 2. 3-Praga; 9-Minsk

B. 1. Iberica; 2. Moscova; 3. Tamisa C. 1. d; 2. b; 3. c;4. c; 5. d. D. De exemplu: In Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Italia este c limat mediteranean; temperaturi mai sczute si umiditate mai accentuat in Regatul U nit datorit influentelor oceanice pe cnd in Italia temperaturile medii ating 15C In lunile de iarn si 25-27C In lunile de var; In Regatul Unit se resimt vnturile de ve st, iar In Italia climatul este influentat de masele de aer tropicale. E. De exemplu: climatul rece (polar si subpolar) care permis formarea ghetarilor montani; existenta calotei glaciare cuaternare. Var98 A. I. D-Macedonia; H-Finlanda; 2. 2-Tallinn; 9-Paris B. I- Chisinu; 2. Irlanda; 3. Portugalia C. 1. c; 2. c; 3. d; 4. c 5. c. D. De exemplu: In Insulele Britanice este clirnat temperat oceanic iar in Penins ula ltalic este climat mediteranean; temperaturi mai sczute si umiditate mai accen tuat in Insulele Britanice datorita influentelor oceanice pe cnd in Peninsula ltal ic temperaturile rnedii ating 15C In lunile de iam si 25-27C in lunile de vara; in I nsulele Britanice se resirnt vnturile de vest, iar In Peninsula ltalic climatul es te influentat de masele de aer tropicale. www.ebacalaureat.ro E. De exemplu: prezenta vilor Inguste (chei. defilee) permit realizarea lucrrilor hidrotehnice; debitele mari ale raurilor de munte cu alimentare pluviala. nival s i din ghetari. Var99 A. 1. B Spania; F Germania; 2. 5 Stockolm; 6 Lisabona. B. 1 Pirinci; 2 Rusia; 3 Londra. C. I. d: 2. c; 3. d; 4.b; 5.c. D. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anual este mai sczut In Peninsul a Scandinav dect in Peninsula Italica: Radiatia solar are valori mai reduse In Peni nsula Scandinav dect in Peninsula Italic; Peninsula Scandinav are un clirnat tempera t oceanic iar Peninsula Italic un clirnat mediteranean. E. -conditii climatice nefavorabile; numr redus de asezari; soluri nefertile; res urse naturale limitate. Var100 A.1. J-Irlanda; E-Grecia; 2. 7-Sarajevo; 13-Varsovia B. l.Iberica; 2. I(Spania); 3.3 C. l.d;2.c;3.b;4.c;5.a. D. De exemplu: dou caracteristici ale industriei siderurgice: s-a dezvoltat, cu p recdere, in zonele unde exist importante resurse de minereuri; localizarea centrel or de prelucrare si in orasele-porturi datorit avantajelor transportului pe ap.Dou regiuni industriale: Franta (Lorena); Germania (Ruhr). E. De exemplu:temperaturile medii ating 15C In lunile de iarn si 25-27C In lunile d e vara; circulaia maselor de aer este influentat de campurile barice care se form eaz deasupra Oceanului Atlantic si Mrii Mediterane.