Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Riscul valutar exprima o probabilite de a inregistra pierderi din contractele comerciale internationale sau din alte raporturi economice, din cauza modificarii cursului de schimb al valutei in perioada dintre incheierea contractului si scadenta acestuia. Cei care sunt supusi riscului valutar sunt exportatorii. Aceasta probabilitate apare atunci cand in momentul incasarii contravalorii marfurilor, valuta de contract se depreciaza fata de momentul incheierii contractului comercial international. Pe de alta parte, importatorii suporta la randul lor efectele riscului valutar in eventualitatea in care valuta de contract se apreciaza in perioada dintre incheierea contractului si scadenta acestuia. Efectele nedorite ale riscului valutar pot fi contracarate sau, cel putin, atenuate prin aplicarea unor masuri contractale precum alegerea valutei de contract. O alta metoda prin care se pot evita astfel de efecte este reprezentata de inscrierea in contract a unei clauze valutare sau a unei clauze de revizuire a preturilor. Aplicarea diferitelor masuri extracontractuale pot scuti exportatorii si importatorii de prezenta efectelor negative. Aceste masuri constau in contractarea unor credite paralele, recurgerea la operatiuni termen, hedging valutar si operatii de acoperire pe pietele derivate.
1) Clauza de revizuire a preturilor - aceasta se inscrie in contractele comerciale internationale astfel incat sa se atenueze efectele ce isi au originea in modificarea preturilor in perioada de la data incheierii contractului si pana la incasarea contravalorii marfurilor contractate. 2) Clauza drepturilor speciale de tragere - consta in raportarea valutei din contractul comercial international la Drepturile Speciale de Tragere si recalcularea drepturilor si obligatiilor contractuale astfel incat sa se aiba in vedere evolutia cursului de schimb de la scadenta contractului fata de cursul valutar de la data incheierii contractului. 3) Clauza valutara - presupune corelarea valutei de contract cu una mai stabila si agreata de ambele parti la contract. Contractul comercial international mentioneaza cursul dintre cele doua valute de la data incheierii si prevede faptul ca, in cazul in care raportul de schimb dintre valute sufera modificari ce depasesc anumite limite la scadenta, plata se va realiza luandu-se in calcul noul raport de schimb dintre valute. 4) Clauza cosului valutar - Diferenta dintre aceasta clauza si cea valutara consta in faptul ca valuta in care se exprima contractul comercial international se raporteaza la mai multe valute, de unde si numele de cos valutar. Abaterea cursurilor dintr-un cos valutar este moderata, asta deoarece posibilele efecte negative la unele valute se compenseaza cu efecte pozitive la alte valute. 5) Clauza aur - consta in precizarea continutului in aur al monedei din momentul incheierii contractului si a faptului ca, atat timp cat se modifica continutul in aur al monedei, plata se efectueaza la noul raport de schimb rezultat. Aceasta clauza nu mai este, insa, de actualitate, ea utilizandu-se pana in anul 1971.