Sect De la Wikipedia, enciclopedia liber Sect este denumirea dat unui grup de persoane ce formeaz o comunitate religioas, care

s-a separat de biserica oficial[1] n scopul corectrii unor abateri doctrinare atribuite structuriimam. De regul, denumirea de sect nu este acceptat de membrii gruprii, care consider c ei sunt singurii care dein adevrul.[2] De regul, sectele sunt grupri religioase de dimensiuni mici, desprinse de biserica oficial a unui stat, reprezentnd un grup nchis, alctuit din adepii unei anumite doctrine. De cele mai multe ori, sectele sunt expresia unei disidene sociale. Ele urmresc s rspund unor nevoi fie individuale, fie de grup, care sunt resimite ca preri impuse de o societate sau de ctre sistemul religios dominant.[3] Exist, de asemenea, secte desprinse din alte secte. O sect este caracterizat printr-un devotament sau o dedicare exagerat fa de o persoan, o idee sau un obiect, folosind tehnici de manipulare i control care nu sunt etice, n scopul atingerii scopurilor conductorilor de grup, n defavoarea membrilor, a familiilor lor sau a comunitii. Aceste tehnici de control includ izolarea de prieteni i membrii de familie, debilitarea, folosirea unor metode pentru a mri sugestibilitatea i supunerea, controlul informaiilor, anularea individualitii sau a judecii critice, promovarea dependenei fa de grup i teama de a-l abandona, etc.[4]

Secte distructive O sect distructiv este un grup de persoane care urmeaz o micare religioas sau ideologic n cadrul creia se practic controlul mintal i care poate fi foarte periculoas pentru membrii gruprii chiar dac aparent este inofensiv. Aceste efecte se fac simite pe termen lung i n general culmineaz printr-un scandal legat de abuzuri materiale, sexuale, de agresiuni fizice, suicideri n mas sau izolate, omucideri sau chiar genocid. Sectele distructive sunt grupuri care aparent mbrac forma unor asociaii culturale, politice, religioase sau chiar sub pretextul participrii la tratamente de medicin alternativ sau grupuri de ajutor social. Se caracterizeaz prin folosirea tehnicii de convingere coergitiv ca metod de influenare social iar n prealabil folosesc tehnici de atragere prin promisiuni ale adepilor. n general sectele au o organizare ierarhic strict. n unele cazuri liderii se pot folosi de dezastrele naturale precum cutremure mari, tsunami, etc pentru a induce ideea de sfrit al lumii, de efemer. n multe ri aceste secte sunt interzise iar ele funcioneaz n clandestin. De asemenea, este considerat periculoas pentru adepii si o sect atunci cnd dup afilierea la aceasta ei ntmpin probleme de adaptare n societate, la locul de munc sau n familie i cnd le este ngrdit libertatea sau devin dependeni de sect. Psihologii i sociologii declar c conform studiilor o treime din adepii acestor secte le abandoneaz n timp dar c unii care au personalitatea slab revin sau se integreaz n alte secte. 1

Caracteristici Principala caracteristic a sectelor distructive este cea de a inocula, folosind controlul mintal, o personalitate gregar adepilor si, provocndu-le aa numitulsindrom disociativ atipic. n afar de aceasta n general sunt: organizaii autoritare i piramidale, nu exist democraie la nici un nivel ierarhic i nu este permis critica

existena unui lider sau a unui grup de lideri a cror singur hotrre conteaz. Lideril controleaz toate micrile membrilor sectei, precum banii, i nu i se aplic aceleai reguli ca supuilor si.

izolarea membrilor grupului de restul lumii sau de familie se controleaz orice informaie venit din lumea exterioar

se induce un aspect demonizator lumii exterioare prin discursuri i se ncearc ctigrii ncrederii totale n lider. n 1995, guvernul naional al SUA, a stabilit 10 criterii de de catalogare a sectelor destructive:

destabilizare mintal un caracter exageral ale preteniilor bneti cerute membrilor sectei

inducerea unei izolri fa de membrii colectivitii din care aparinuse pn n acel moment abuzuri mpotriva integritii fizice recrutarea de copii discursuri antisociale tulburri de ordin public numrul de plngeri depuse mpotriva sectei

abaterea de la circuitele economice tradiionale i tentativele de sfidare i confruntare cu instituiile publice Legturi externe

Sectele vineaza batrini pentru a le lua casele si pensiile, 1 iunie 1998, Evenimentul zilei Romania - raiul sectelor, 4 octombrie 1998, Evenimentul zilei

Sectele - refugiul debusolatilor planetei la sfirsit de mileniun 60 de membri ai unei secte americane au disparut fara urma, 21 octombrie 1998, SECTA Pe fondul adncirii crizei morale a clerului romano-catolic, a extravaganei i luxului care fcea din acesta o clas social prosper ce concura cu nobilimea, s-au adncit nemulumirile n rndul oamenilor simpli. 2

Toate acestea a culminat cu Reforma iniiat de Martin Luther, un fost clugr augustinian care s-a cstorit ulterior cu o fost clugri. Acest lucru se ntmpla n anul 1517. Protestantismul ivit astfel n snul Bisericii Romano-Catolice a dat natere Bisericii Reformate i Bisericii Luterane, care au ptruns la noi prin minoritile etnice din Transilvania, maghiarii i germanii. Tot n Transilvania, Franciscus Davidus a iniiat Unitarianismul. Confuzie, abuzuri i intoleran Din protestantism au aprut mai trziu gruprile neo-protestante, care au adus n lume confuzie i dezordine. Unii lideri provenii din snul baptitilor i ai adventitilor i-au fcut propriile micri extremiste care au dat btaie organelor de ordine i poliiei din ntreaga lume. n unele situaii au fost nevoite s intervin chiar trupele speciale ale F.B.I. ntre acestea i sectari au avut loc confruntri sngeroase. De aici vine i termenul de sectarism, care nseamn, conform aceluiai DEX: ,,spirit, atitudine de sectar; ngustime de vederi proprie persoanelor sau grupurilor care se limiteaz la interesele lor mrunte. Sectele se bazeaz pe exclusivism i intoleran, iar un lucru des ntlnit n cadrul lor este divinizarea liderului. Membrii gruprii sunt gata de sacrificii pentru conductorul lor, ei sunt dispui s fac chiar i crime. n fiecare sect se practic splarea de creieri pentru noii intrai n snul acesteia. Chiar dac Inchiziia i-a prigonit pe liderii micrilor protestante, nici acetia nu ddeau dovad de toleran cu alii. Din ordinul lui Jean Calvin au fost ari pe rug numeroi oameni. De la pedofilie la crim Gruprile neo-protestante sunt numeroase astzi: adventitii, martorii lui Iehova, penticostalii, nazarenii, evanghelitii, secertorii, tudoritii, etc. Pe lng acestea au sporit i cultele pgne: new-age; biserica unificrii; mormonii; bahai, yoga, meditaia transcendental etc. Scopul acestui material nu este s trateze ntr-un mod exhaustiv fiecare sect sau grupare, ci s arate lucrarea lor n lume i unde poate duce aderarea la astfel de comuniti. i vom trece n revist pe civa dintre cei mai demeni lideri provenii din rndul baptitilor, ai adventitilor, davidienilor i ai comunitilor hippies. Paul Schfer i grija pentru copii Sub chipul unui pastor baptist respectabil din Germania se ascundea o adevrat fiar. Predicatorul care vorbea despre curia sufleteasc era un pedofil nrit care, n ciuda faptului c activitile sale au rmas ascunse de privirile lumii, a intrat n atenia autoritilor. Ca s nu rspund pentru faptele sale a fugit din Germania mpreun cu un grup de susintori fanatici i au njghebat o tabr n America de Sud, la poalele Anzilor. Fiecare membru al sectei muncea de dimineaa pn seara. n scurt timp au conceput un complex i un spital. Aveau i o fabric n care se fceau crnciori bavarezi, iar produsele lor se vindeau cu succes. Scopul declarat al instituiei era unul caritativ: aici erau adui copii sraci din Chile care erau abuzai de Schfer, ns nimeni nu avea acces la tabra sa. Regulile erau foarte stricte, nici chiar soii nu aveau dreptul s triasc mpreun; n caz contrar, femeilor care rmneau nsrcinate li se provoca avort n clinica complexului, iar brbaii erau pedepsii cu ocuri electrice. Cei care ncercau s evadeze erau crunt btui, li se administrau droguri sau electro-ocuri. Paul Schfer se mprietenete la o ntlnire cu dictatorul chilian Augusto Pinochet. ntre ei va avea loc un fel de parteneriat: prizonierii politici erau adui la spitalul lui Schfer i supui unor experimente teribile. Unul dintre membrii sectei a reuit s evadeze, ducnd la cunotin autoritilor germane ce se ntmpl acolo. Mult mai trziu, Paul Schfer este adus n faa justiiei. David Koresh, noul Mesia Vernon Howell a nceput s se cread noul Mesia. n urma unei vizite n Israel i ia numele de 3

David i i nfiineaz o tabr n Waco-Texas, sub denumirea de Mount Carmel. El vorbea despre un ,,nou trm al lui Iisus, iar cei care l-au urmat, numii davidieni, proveneau din adventitii de ziua a aptea. Acolo i pune n practic planurile, supunndu-i adepii la o intens splare de creier. A nceput treptat si exploateze, n special femeile. Dei autoritile au nceput s adune informaii cu privire la practicile de la Mount Carmel, nu au reacionat, ntruct membrii sectei refuzau s ofere detalii. n schimb, liderul lor, care i-a schimbat numele legal n David Koresh, a nceput s-i narmeze oamenii cu muniie de rzboi i puti mitraliere. Autoritile au decis atunci s descind n tabra lui Koresh pentru a face o percheziie. Cnd unitile F.B.I au nceput s se apropie, sectarii au deschis focul, ucignd ase soldai i rnindu-i pe alii. Totul a degenerat ntr-o confruntare sngeroas. n cele din urm, un incendiu a cuprins cldirea: majoritatea davidienilor aflai nuntru, printre care i numeroi copii, au sfrit tragic mpreun cu liderul lor. Nu s-a stabilit nici pn astzi de unde a izbucnit incendiul. Jim Jones i tabra din Guyana Un alt ,,profet al sectarismului contemporan a fost Jim Jones, care a plecat cu ali civa nemulumii de sistemul american n Guyana, spre a oferi ,,pace i ,,armonie celor care-l urmau. Cu timpul, numeroi naivi au nceput s-l urmeze, pentru a se ,,elibera de rutile lumii. Jim Jones s-a transformat ntr-un dictator, supunndu-i adepii la munci epuizante i ucigndu-i pe cei care vroiau s evadeze. Un congresman american a venit s cerceteze tabra lui Jones. Totul prea n regul, iar membrii comunitii extrem de fericii. Pe cnd se afla ns la un ceremonial organizat de Jones, a primit un bileel pe care scria: ,,Suntem exploatai. Vrem s plecm de aici. Ajutai-ne!. Atunci congresman-ul a hotrt s-i duc acas pe cei care i exprimau dorina s plece. Jim Jones le-a pus la dispoziie un camion, dar n acelai timp a trimis un asasin dup ei. Congresman-ul i cei care erau cu el au fost mpucai. Autoritile au hotrt s intervin, dar ntre timp Jim Jones i-a pus adepii s se otrveasc cu arsenic. Cei care nu vroiau erau dui cu fora la vasul n care era substana otrvitoare. Au nceput mai nti cu copiii. Unul dintre acetia a reuit s fug i s se ascund n jungl, povestind ororile pe care le-a trit. Charles Manson Acesta a nceput s-i racoleze simpatizani din rndul comunitilor hippies, care propovduiau desfrul liber spunnd c acest mod de via este adevrata eliberare. Charles Manson era fiul unei prostituate beive, care l-a abandonat de mic. A nceput s fie obsedat de apocalips, nvndu-i susintorii c ei trebuie s duc la bun sfrit planul apocaliptic. Manson i aanumita sa familie au creat valuri de groaz n statul California. Fost pucria, Manson i domina discipolii cu un amestec de filozofie biblic denaturat i texte ale formaiei Beatles, tendenios interpretate. Acestea, combinate cu atracia sexual i magnetismul pe care l exercita asupra femeilor, i-au asigurat controlul fizic i spiritual complet asupra grupului, mpreun cu care a comis crime abominabile, masacrnd familii ntregi. Asahara Un alt conductor diabolic a fost japonezul Asahara, care i-a conceput un sistem propriu de sincretism ntre buddhism i citirea apocalipsei. i acesta era obsedat de sfritul lumii i a conceput un plan s-l grbeasc. i-a pus adepii s elibereze la metroul din Tokyo un gaz foarte periculos. Evenimentul s-a soldat cu zeci de mori i mii de rnii. Probleme sufleteti i necunoaterea credinei V-am prezentat aceste cteva cazuri doar pentru a vedea pn unde poate duce acest fenomen. Dei n Romnia nu am avut cazuri de o asemenea amploare, propaganda este specific tuturor gruprile sectare (orict ar prea de panice), care sunt mereu n cutare de noi adepi. Astfel, de 4

multe ori suntem abordai de persoane binevoitoare, care se ofer s ne vorbeasc despre Dumnezeu, folosindu-se de strategii psihologice. n aceste cazuri, persoanele care au diverse probleme sociale sau de relaionare (singurtate, lips de ncredere n sine, naivitate, deziluzie etc.), pe fondul necunoaterii propriei credine, devin victime sigure. Pr. tefan Botoran Cine ader la aceste secte i de ce? Contrar prerii generale c membrii acestor secte sunt ciudai, cercetrile i dovezile arat c majoritatea sunt persoane relativ normale, dei o treime se pare c au avut parte de uoare tulburri psihice nainte de convertire. Trebuie menionat, de asemenea, c un studiu recent efectuat de Institutul de Sntate Mintal din SUA arat c aproximativ 20% din populaia general are sufer de cel puin o tulburare psihic. Membrii includ tineri, btrni, bogai, sraci, educai i needucai. Nu este uor de identificat tipul de persoan care adera la o sect. Oricum, experienele clinice i studiile efectuate arat c marea majoritate a celor care au aderat sufereau de un stres semnificativ (deseori legat de crizele normale ale adolescenei i ale primei tinerei, cum ar fi idile euate, eecuri la coal sau confuzii profesionale) nainte de venirea n aceste secte. Deoarece capacitatea lor de a face fa problemelor vieii era redus, aceste persoane stresate erau mai deschise dect altele la ofertele de ci ctre fericire. Ali factori care pot indic o persoan influenabila de ctre o sect includ: - dependena (dorina de a fi al cuiva; lips de ncredere n sine) - labilitate psihic (incapacitatea de a spune Nu sau de a manifesta scepticism sau ndoial) - naivitate (capacitate redus de a analiz critic afirmaiile cuiva, ceea ce vede, aude sau gndete etc.) - intoleran la ambiguitate (nevoie de rspunsuri absolute, nerbdarea de a obine rspunsuri) deziluzie cultural (nstrinare, nemulumire de condiia social) cutarea de sensuri spirituale. - singurtate i lipsa prietenilor; secta ofer peste noapte o via social. - ignorana fa de modurile n care un grup poate manipula individul. Atunci cnd persoanele vulnerabile pentru unul din aceste motive ntlnesc un astfel de grup care practic tehnici de control al minii, convertirea se poate produce relativ uor, n funcie de ct de bine se potrivesc doctrina grupului, mediul social i practicile de control al minii cu punctele sensibile ale individului. Persoanele labile, de exemplu, pot fi foarte susceptibile la activitatea de convingere a grupului, deoarece le este team s conteste orientarea dogmatic a sectei. Convertirea la aceste secte nu reprezint rezultatul unei alegeri, ci a unei cderi, alunecri sau atrageri. Punctele vulnerabile nu sunt de natur s conduc individul ctre un anume grup. Grupul se folosete de aceste puncte slabe i i amgete pe indivizi pentru a-i convinge s se alture i s renune la modul lor de via anterior. Manipularea de ctre grup pe baza punctelor slabe ale persoanei nu este de obicei un lucru raional, gndit sau planificat, ci un mecanism tacit rezultat din mediul strict i nchis. Bogdan Mateciuc, Trsturi principale ale sectelor religioase Apostolat n ara Fgraului nr. 52 mai 2011 A T E N I E! PERICOLUL LA UA DUMNEAVOASTR.

Martorii lui Iehova cine snt ei n realitate? Iubiilor, nu dai crezare oricrui duh, ci cercai duhurile dac snt de la Dumnezeu, fiindc muli prooroci mincinoi au ieit n lume. [1] Probabil, ai ntlnit n viaa Dvs, fie prin parcuri, fie pe strad, dar poate chiar i la ua Dvs, aa persoane care, arat bine la exterior, vorbesc frumos despre mpria lui Dumnezeu, ofer aa brouri ca Turnul de Veghe, Treziiv sau Ce ne nva n realitate Biblia?; dar de cte ori v-ai ntrebat, cine snt ei i de unde vin? Tocmai despre aceti oameni, dar mai corect spus despre organizaia (nu Biserica) din care ei fac parte, Dvs vei afla unele lucruri, care n-o s le aflai de la ei. Citete mai departe; Postat n Erezii, Martorii 74 Comentarii lui Iehova, Secta "Martorii lui Iehova", Secte

Sectele n societatea contemporan November 12th, 2012 Pr. Iulian Toi am observat c dup 1989 n societate au aprut tot felul de secte care i arog privilegiul de a fi aprtoare i propovduitoare a cuvntului lui Dumnezeu. O secta este un cult religios fals, formata dintr-un grup de oameni stransi in jurul unei interpretari specifice a Scripturii. Acest grup depinde de interpretarea data de catre un om, un lider proeminent, sau o organizatie autoritara, invatatura care nu este conforma principiului literar, istoric si lingvistic al Bibliei. Ea pretinde sa se armonizeze cu crestinismul biblic, dar neaga doctrinele fundamentale ale Trinitatii, dumnezeirii lui Iisus Hristos, personalitatii Duhului Sfant, jertfei de ispasire a lui Iisus, mantuirii prin har si prin credinta, invierii trupesti a lui Iisus si autoritatii finale a Scripturii. Confuzia religioasa care domneste in zilele noastre este mai mare ca oricand, daca acordam atentie inmultirii falsurilor spirituale la o rata alarmanta. Unul din semnele vremurilor este aceasta proliferare de secte, de miscari religioase false si de profeti falsi dar care nu poate fi confundata cu fenomenul diversitatii religioase si varietatii de miscari care exista in lume. Citete mai departe; Postat n Adventitii, Aum Shinrikyo, Baha'i, Copiii lui Dumnezeu, Evanghelitii, Gnosticii, Martorii lui Iehova, Mormonii, New Age, Penticostali, Prietenii lui Smith ("Prtsia"), Raelienii, Scientologie,Secertorii, Secta "Martorii lui Iehova", Secte, Societatea Contiinei lui Krishna, tunditii 51 Comentarii Ajutai membrii sectei Martorii lui Iehova, dndu-le ntrebri! November 9th, 2012 Pr. Iulian Dnd ntrebri elementare, fiecare dintre noi, cretinii ortodoci putem ajuta pe cei ce se numesc Martori ai lui Iehova.

1. Cerem scuze, suntei Martor al lui Iehova? Se spune c Martorii lui Iehova, cheam numele lui Iehova pentru mntuire, iar n Noul Testament, cineva a fcut acest lucru? A chemat cineva numele lui Iehova pentru mntuire? (V vor arta : Cci oricine va chema numele Domnului se va mntui (Romani 10;13), atunci le reproai faptul c acest verset vine ca trimitere din Vechiul Testament). Artai-mi v rog un verset din Noul Testament, care s arate foarte clar c cineva cheam numele lui Iehova. (V vor ntreba neaprat, de ce anume din Noul Testament?). La care i putei ntreba: Dar de ce Dvs., dac credei att de mult n Vechiul Testament, nu ndeplinii ziua smbetei? Sau, altfel formulat, de ce la Dvs., este totul ca n Vechiul Testament? Pentru c Noul Testament spune: i ntru nimeni altul nu este mntuirea, cci nu este sub cer nici un alt nume, dat ntre oameni, n care trebuie s ne mntuim noi (Faptele Apostolilor 4;12). Aici versetul se refer clar la Iisus Hristos.Citete mai departe; Postat n Erezii, Martorii lui Iehova, Secta "Martorii 236 Comentarii Mitropolitul Augustin de Florina despre erezia iehovitilor October 23rd, 2011 admin IEHOVITII, Fragment din Enciclica Episcopal nr. 72 din 7.02.1969 A aprut un pericol. Un pericol mare. Un pericol duhovnicesc. Un pericol care amenin fiina noastr moral, religioas, dar i naional. Iar acest pericol provine de la o erezie, care este cea mai nfricotoare i mai periculoas din toate ereziile, cu care s-a confruntat Biserica de la ntemeierea ei pn astzi. Aceast erezie este erezia iehovitilor (hiliatilor) sau aa cum i zic de obicei, a Martorilor lui Iehova Ce nva iehovitii? nv lucruri groaznice i blasfemiatoare, lucruri fa de care oricine trebuie s-i astupe urechile, ca s nu le aud. Iehovitii nva contrar acelora pe care le nva cretinismul. Pentru c aceti eretici n primul i n primul rnd neag fundamentul credinei cretine. Iar fundamentul credinei noastre este adevrul c Hristos nu este un simplu om, ci este i Dumnezeu, Care a plecat cerurile i S-a cobort aici pe pmnt i a purtat trup i S-a fcut Om, ca s ne mntuiasc. Iisus Hristos este Dumnezeu Cel ce S-a fcut Om. Iat marea tain. Da! Hristos este adevratul Dumnezeu. C este Dumnezeu o proclam Sfnta Scriptur din prima ei pagin pn la ultima. Este adevrul pe care l-au propovduit cu mare glas primii ucenici i apostoli ai Domnului i pentru acest adevr s-au jertfit. lui Iehova", Secte

Sectele i lucrarea lor n lume June 1st, 2011 admin Conform Dicionarului Explicativ al limbii romne (DEX) prin sect se nelege ,,comunitate religioas desprins de biserica oficial respectiv; grup nchis alctuit din adepii unei doctrine filosofice sau politice. Secta este deci o grupare care s-a desprins dintr-o organizaie iniial, n scopul corectrii unor abateri doctrinare atribuite structuriimam. Denumirea de sect nu este n general acceptat de membrii gruprii, care 7

consider c ei sunt singurii care dein adevrul. Micarea sectar este ampl i poate fi deosebit de periculoas, de aceea ne-am gndit s v prezentm cteva cadre generale orientative pe acest subiect. O privire n trecut Pe fondul adncirii crizei morale a clerului romano-catolic, a extravaganei i luxului care fcea din acesta o clas social prosper ce concura cu nobilimea, s-au adncit nemulumirile n rndul oamenilor simpli. Toate acestea a culminat cu Reforma iniiat de Martin Luther, un fost clugr augustinian care s-a cstorit ulterior cu o fost clugri. Acest lucru se ntmpla n anul 1517. Protestantismul ivit astfel n snul Bisericii Romano-Catolice a dat natere Bisericii Reformate i Bisericii Luterane, care au ptruns la noi prin minoritile etnice din Transilvania, maghiarii i germanii. Tot n Transilvania, Franciscus Davidus a iniiat Unitarianismul. Confuzie, abuzuri i intoleran Din protestantism au aprut mai trziu gruprile neo-protestante, care au adus n lume confuzie i dezordine. Unii lideri provenii din snul baptitilor i ai adventitilor i-au fcut propriile micri extremiste care au dat btaie organelor de ordine i poliiei din ntreaga lume. n unele situaii au fost nevoite s intervin chiar trupele speciale ale F.B.I. ntre acestea i sectari au avut loc confruntri sngeroase. De aici vine i termenul de sectarism, care nseamn, conform aceluiai DEX: ,,spirit, atitudine de sectar; ngustime de vederi proprie persoanelor sau grupurilor care se limiteaz la interesele lor mrunte. Sectele se bazeaz pe exclusivism i intoleran, iar un lucru des ntlnit n cadrul lor este divinizarea liderului. Membrii gruprii sunt gata de sacrificii pentru conductorul lor, ei sunt dispui s fac chiar i crime. n fiecare sect se practic splarea de creieri pentru noii intrai n snul acesteia. Chiar dac Inchiziia i-a prigonit pe liderii micrilor protestante, nici acetia nu ddeau dovad de toleran cu alii. Din ordinul lui Jean Calvin au fost ari pe rug numeroi oameni. De la pedofilie la crim Gruprile neo-protestante sunt numeroase astzi: adventitii, martorii lui Iehova, penticostalii, nazarenii, evanghelitii, secertorii, tudoritii, etc. Pe lng acestea au sporit i cultele pgne: new-age; biserica unificrii; mormonii; bahai, yoga, meditaia transcendental etc. Scopul acestui material nu este s trateze ntr-un mod exhaustiv fiecare sect sau grupare, ci s arate lucrarea lor n lume i unde poate duce aderarea la astfel de comuniti. i vom trece n revist pe civa dintre cei mai demeni lideri provenii din rndul baptitilor, ai adventitilor, davidienilor i ai comunitilor hippies. Paul Schfer i grija pentru copii Sub chipul unui pastor baptist respectabil din Germania se ascundea o adevrat fiar. Predicatorul care vorbea despre curia sufleteasc era un pedofil nrit care, n ciuda faptului c activitile sale au rmas ascunse de privirile lumii, a intrat n atenia autoritilor. Ca s nu rspund pentru faptele sale a fugit din Germania mpreun cu un grup de susintori fanatici i au njghebat o tabr n America de Sud, la poalele Anzilor. Fiecare membru al sectei muncea de dimineaa pn seara. n scurt timp au conceput un complex i un spital. Aveau i o fabric n care se fceau crnciori bavarezi, iar produsele lor se vindeau cu succes. Scopul declarat al instituiei era unul caritativ: aici erau adui copii sraci din Chile care erau abuzai de Schfer, ns nimeni nu avea acces la tabra sa. Regulile erau foarte stricte, nici chiar soii nu aveau dreptul s triasc mpreun; n caz contrar, femeilor care rmneau nsrcinate li se provoca avort n clinica complexului, iar brbaii erau pedepsii cu ocuri electrice. Cei care 8

ncercau s evadeze erau crunt btui, li se administrau droguri sau electro-ocuri. Paul Schfer se mprietenete la o ntlnire cu dictatorul chilian Augusto Pinochet. ntre ei va avea loc un fel de parteneriat: prizonierii politici erau adui la spitalul lui Schfer i supui unor experimente teribile. Unul dintre membrii sectei a reuit s evadeze, ducnd la cunotin autoritilor germane ce se ntmpl acolo. Mult mai trziu, Paul Schfer este adus n faa justiiei. David Koresh, noul Mesia Vernon Howell a nceput s se cread noul Mesia. n urma unei vizite n Israel i ia numele de David i i nfiineaz o tabr n Waco-Texas, sub denumirea de Mount Carmel. El vorbea despre un ,,nou trm al lui Iisus, iar cei care l-au urmat, numii davidieni, proveneau din adventitii de ziua a aptea. Acolo i pune n practic planurile, supunndu-i adepii la o intens splare de creier. A nceput treptat si exploateze, n special femeile. Dei autoritile au nceput s adune informaii cu privire la practicile de la Mount Carmel, nu au reacionat, ntruct membrii sectei refuzau s ofere detalii. n schimb, liderul lor, care i-a schimbat numele legal n David Koresh, a nceput s-i narmeze oamenii cu muniie de rzboi i puti mitraliere. Autoritile au decis atunci s descind n tabra lui Koresh pentru a face o percheziie. Cnd unitile F.B.I au nceput s se apropie, sectarii au deschis focul, ucignd ase soldai i rnindu-i pe alii. Totul a degenerat ntr-o confruntare sngeroas. n cele din urm, un incendiu a cuprins cldirea: majoritatea davidienilor aflai nuntru, printre care i numeroi copii, au sfrit tragic mpreun cu liderul lor. Nu s-a stabilit nici pn astzi de unde a izbucnit incendiul. Jim Jones i tabra din Guyana Un alt ,,profet al sectarismului contemporan a fost Jim Jones, care a plecat cu ali civa nemulumii de sistemul american n Guyana, spre a oferi ,,pace i ,,armonie celor care-l urmau. Cu timpul, numeroi naivi au nceput s-l urmeze, pentru a se ,,elibera de rutile lumii. Jim Jones s-a transformat ntr-un dictator, supunndu-i adepii la munci epuizante i ucigndu-i pe cei care vroiau s evadeze. Un congresman american a venit s cerceteze tabra lui Jones. Totul prea n regul, iar membrii comunitii extrem de fericii. Pe cnd se afla ns la un ceremonial organizat de Jones, a primit un bileel pe care scria: ,,Suntem exploatai. Vrem s plecm de aici. Ajutai-ne!. Atunci congresman-ul a hotrt s-i duc acas pe cei care i exprimau dorina s plece. Jim Jones le-a pus la dispoziie un camion, dar n acelai timp a trimis un asasin dup ei. Congresman-ul i cei care erau cu el au fost mpucai. Autoritile au hotrt s intervin, dar ntre timp Jim Jones i-a pus adepii s se otrveasc cu arsenic. Cei care nu vroiau erau dui cu fora la vasul n care era substana otrvitoare. Au nceput mai nti cu copiii. Unul dintre acetia a reuit s fug i s se ascund n jungl, povestind ororile pe care le-a trit. Charles Manson Acesta a nceput s-i racoleze simpatizani din rndul comunitilor hippies, care propovduiau desfrul liber spunnd c acest mod de via este adevrata eliberare. Charles Manson era fiul unei prostituate beive, care l-a abandonat de mic. A nceput s fie obsedat de apocalips, nvndu-i susintorii c ei trebuie s duc la bun sfrit planul apocaliptic. Manson i aanumita sa familie au creat valuri de groaz n statul California. Fost pucria, Manson i domina discipolii cu un amestec de filozofie biblic denaturat i texte ale formaiei Beatles, tendenios interpretate. Acestea, combinate cu atracia sexual i magnetismul pe care l exercita asupra femeilor, i-au asigurat controlul fizic i spiritual complet asupra grupului, mpreun cu care a comis crime abominabile, masacrnd familii ntregi. Asahara Un alt conductor diabolic a fost japonezul Asahara, care i-a conceput un sistem propriu de 9

sincretism ntre buddhism i citirea apocalipsei. i acesta era obsedat de sfritul lumii i a conceput un plan s-l grbeasc. i-a pus adepii s elibereze la metroul din Tokyo un gaz foarte periculos. Evenimentul s-a soldat cu zeci de mori i mii de rnii. Probleme sufleteti i necunoaterea credinei V-am prezentat aceste cteva cazuri doar pentru a vedea pn unde poate duce acest fenomen. Dei n Romnia nu am avut cazuri de o asemenea amploare, propaganda este specific tuturor gruprile sectare (orict ar prea de panice), care sunt mereu n cutare de noi adepi. Astfel, de multe ori suntem abordai de persoane binevoitoare, care se ofer s ne vorbeasc despre Dumnezeu, folosindu-se de strategii psihologice. n aceste cazuri, persoanele care au diverse probleme sociale sau de relaionare (singurtate, lips de ncredere n sine, naivitate, deziluzie etc.), pe fondul necunoaterii propriei credine, devin victime sigure. Pr. tefan Botoran Cine ader la aceste secte i de ce? Contrar prerii generale c membrii acestor secte sunt ciudai, cercetrile i dovezile arat c majoritatea sunt persoane relativ normale, dei o treime se pare c au avut parte de uoare tulburri psihice nainte de convertire. Trebuie menionat, de asemenea, c un studiu recent efectuat de Institutul de Sntate Mintal din SUA arat c aproximativ 20% din populaia general are sufer de cel puin o tulburare psihic. Membrii includ tineri, btrni, bogai, sraci, educai i needucai. Nu este uor de identificat tipul de persoan care adera la o sect. Oricum, experienele clinice i studiile efectuate arat c marea majoritate a celor care au aderat sufereau de un stres semnificativ (deseori legat de crizele normale ale adolescenei i ale primei tinerei, cum ar fi idile euate, eecuri la coal sau confuzii profesionale) nainte de venirea n aceste secte. Deoarece capacitatea lor de a face fa problemelor vieii era redus, aceste persoane stresate erau mai deschise dect altele la ofertele de ci ctre fericire. Ali factori care pot indic o persoan influenabila de ctre o sect includ: - dependena (dorina de a fi al cuiva; lips de ncredere n sine) - labilitate psihic (incapacitatea de a spune Nu sau de a manifesta scepticism sau ndoial) - naivitate (capacitate redus de a analiz critic afirmaiile cuiva, ceea ce vede, aude sau gndete etc.) - intoleran la ambiguitate (nevoie de rspunsuri absolute, nerbdarea de a obine rspunsuri) deziluzie cultural (nstrinare, nemulumire de condiia social) cutarea de sensuri spirituale. - singurtate i lipsa prietenilor; secta ofer peste noapte o via social. - ignorana fa de modurile n care un grup poate manipula individul. Atunci cnd persoanele vulnerabile pentru unul din aceste motive ntlnesc un astfel de grup care practic tehnici de control al minii, convertirea se poate produce relativ uor, n funcie de ct de bine se potrivesc doctrina grupului, mediul social i practicile de control al minii cu punctele sensibile ale individului. Persoanele labile, de exemplu, pot fi foarte susceptibile la activitatea de convingere a grupului, deoarece le este team s conteste orientarea dogmatic a sectei. Convertirea la aceste secte nu reprezint rezultatul unei alegeri, ci a unei cderi, alunecri sau atrageri. Punctele vulnerabile nu sunt de natur s conduc individul ctre un anume grup. Grupul se folosete de aceste puncte slabe i i amgete pe indivizi pentru a-i convinge s se alture i s renune la modul lor de via anterior. Manipularea de ctre grup pe baza punctelor slabe ale persoanei nu este de obicei un lucru raional, gndit sau planificat, ci un mecanism tacit rezultat din mediul strict i nchis. 10

Bogdan Mateciuc, Trsturi principale ale sectelor religioase

Scientologia secta care fur min ile November 27th, 2012 video Sursa: www.jurnaltv.md

Mai nou, moldovenii se trag din extrateretri. Aceast ipotez este promovat de o sect care activeaz ilegal n Chiinu. Ideea pare duntoare pentru cei care cad n mreaja sectanilor. Este i povestea unei tinere din capital, care dup ce s-a lsat ademenit de scientologie a ajuns de nerecunoscut. Tnra a plecat de acas, are un comportament ciudat i a intrat pn peste cap n datorii. Nicoleta, o tnr de 25 de ani, a absolvit recent o facultate i era n cutarea unui loc de munc atunci cnd un necunoscut a abordat-o pe unul dintre site-urile de socializare i i-a propus un job la prima vedere atractiv. Doar c n loc s fie remunerat, fata a fost ademenit de o sect. Scientologia este o combinaie dintre filosofie i religie, axat pe studierea subcontientului uman, teze naintate de scriitorul american Ronald Hubbard. Secta este cunoscut deja n occident i promovat de mai multe vedete de la Hollywood, cum ar fi Tom Cruise sau John Travolta. Principalele metode de curare psihic folosite sunt sesiunile n grup n timpul crora se utilizeaz chiar i hipnoza, afirm doctorii n filosofie. Potrivit ministerului Justiiei, n Moldova nu este nregistrat nicio micare religioas cu numele de scientologie sau dianetic. Copii inui peste 10 ani n celule, sub pmnt, de o sect musulman din Rusia August 8th, 2012 admin Descoperire ocant n Rusia, unde mai muli copii cu vrste curprinse ntre 1 i 17 ani au fost gsii n nite celule ca de nchisoare, spate n pmnt sub o casa unui dement ce conduce o sect musulman din Kazan, n provincia Tatarstan, la sud-est de Moscova. Unii dintre copiii cu vrste de la 1 la 17 ani gsii, practic, ngropai de vii, nu vzuser niciodat soarele. Ei aparin unei familii de fanatici musulmani, n care fondatorul sectei se crede profet, n ciuda faptului c a studiat Islamul. Postul de televiziune Vesti a relatat nfiortoarea poveste a copiilor. Istoria lor incredibil i-a ocat pn i pe procurorii care ancheteaz cazul. Oraul Kazan, cu o populaie de aproximativ 1,5 milioane de locuitori, situat la confluena Volgi cu Kazanka, este un exemplu deconveuire ntre musulmani i ortodoci i a fost, de asemenea, ocat de dezvluire. Fondatorul sectei este un brbat de 83 de ani, Faizrakhman Satarov, care s-a autodeclarat ca fiind profet - fapt ce contrazice principiilor Islamului. El le-a ordonat celor 70 de urmai ai si s rup orice legtur cu lumea de afar i s se izoleze n celule spate n pmnt, sub o cas situat n apropiere de oraul Kazan, la nceputul anilor 2000. Anchetatorii au descoperit aproximativ 20 de copii care triau acolo. Procurorii i-au acuzat pe brbatul profet i pe adulii sectei de tratament i abuzuri asupra minorilor care au fost inui celule, n pmnt. Ancheta procurorilor continu. 11

Sursa: http://www.publika.md/ http://www.novdelo.ru/index.php?nav=news&viewart=20583

Simbolurile sataniste de care cretinul ortodox trebuie s se fereasc September 12th, 2012 admin

O erezie de dimensiuni planetare ce lovete Ortodoxia se numete Noua Er, New Age sau Noua Er a Vrstorului. Adepii Noii Ere susin c n perioada dezvoltrii Imperiului Roman soarele a intrat n zodia Petilor, i astfel a nceput Era Petilor. Aceasta a fost epoca n care a trit Hristos, Era Cretinismului. Acum ei spun c aceast epoc a luat sfrit i ncepe o nou er, Era Vrstorului. Astfel New Age este o uria reea de organizaii ce au o oarecare legtur ntre ele. Faptul c este o micare antihristic se vede i din doctrina sa pe care se bazeaz : religiile orientale, teosofia, masoneria, satanismul, vrjitoria, credina n rencarnare ,etc. Noua Er folosete anumite simboluri, care nu sunt simple embleme ale micrii, ci simboluri cu coninut ocult, purttoare ale energiei duhurilor viclene. Aceste semne sataniste sunt:

1. Arcada cereasc (culorile curcubeului) Este simbolul cel mai folosit. Pe acesta l poate gsi cineva peste tot: pe cadouri pe jucrii, pe haine. Aa cum nva discipolii Noii Ere, simbolizeaz puntea dintre om i Marea Minte Universal, adic Lucifer.

2. Numrul 666 Este numrul numelui lui Antihrist, despre care se vorbete n Apocalipsa Sfntului Ioan Evanghelistul (13, 18). Alice Ann Bailey, mama spiritual a Noii Ere, scrie c numrul acesta are caliti sacre i c trebuie folosit ct mai mult posibil, cu scopul de a veni ct mai repedeNoua Er. Astfel se explic de ce aproape toate produsele din comer sunt marcate cu un cod de bare, n care, la nceput, la mijloc i la sfrit se afl liniile care reprezint cifra 6. Avem adic trei de 6 (666).

12

3. Ying i yang (simbolul taotismului) Acest simbol arat c binele i rul sunt dou puteri egale care se completeaz una pe alta. l gsim expus pe sigla unor restaurante i nu numai.

4. Pentagrama Este folosit de magia neagr i de ctre iudei. Chiar pe turla catedralei ortodoxe din Sankt Petesburg, n mijlocul crucii era pus i semnul acesta al jidanilor. Nu dup mult timp turla a fost mistuit de flcri.

5. Svastica (cunoscuta cruce frnt). Crucea frnt (ndoit) nspre stnga se folosete mai ales n ocultism. Crucea frnt nspre dreapta a constituit emblema nazismului. 6. Fulgerul 13

Este simbolul lui Lucifer. Satanitii se mndresc cu spusa lui Hristos din Noul Testament: Am vzut pe satana ca un fulger cznd din cer (Luca 10,18).

7. Emblema pcii Aa numita emblem a pcii, este n realitate o cruce rsturnat i rupt, circumscris ntr-un cerc magic. Din pcate muli tineri poart tricouri, blugi i alt soi de mbrcminte ce poart acest semn, creznd c este un semn al pcii. Este o tristee s mergi pe strad, la noi n Romnia, vznd c din trei tineri, unul poart un tricou cu semnul acesta satanist. Muli chiar tiu c este un semn al celui viclean, dar poart n continuare acele haine ce-l au imprimate pe ele, c naeste trendy i cool!

8. Crucea egiptean sau profanat. Se folosete mai ales n magie. Trebuie ns, atenionai acei cretini de-ai notri care merg la Sfintele Locuri i trec prin Egipt c pe papirusurile pe care le aduc de acolo exist crucea egiptean. Aadar, dup ce am vzut care sunt semnele sataniste ale Noii Ere, datoria noastr st n a ne feri de ele i a nva i pe alii ce reprezint acestea cnd vedem c le poart i nu le cunosc simbolistica. Membrii acestei micri antihristice, vor ncerca s prind n curs pe oamenii naivi, prezentndu-se sub diferite mti i mprtiind confuzia. De aceea trebuie s avem ochii deschii att turma, dar mai ales pstorii. S descoperim, n spatele firmelor frumoase i colorate iptor, faa cu adevrat primejdioas a ereziilor. Aceast descoperire i deranjeaz foarte mult pe eretici i de aceea i atac cu furie pe cei care i demasc, dar sunt incapabili s vatme pe cel credincios, deoarece l acoper harul Atotputernicului Dumnezeu. Pr. Dan Bdulescu, Pr. Sinic Palade: Miscarea New Age December 6th, 2010 admin Miscarea New Age este un curent filosofico-religios, rspndit mai ales n Occident. Adeptii acestui curent afirm o apropiere mai mare de spiritualitate, ei sustinnd c acest lucru este necesar pentru ca omenirea s poat intra ntr-o nou er, n care va domni armonia universal. Altii vd n New Age o renviere a gnosticismului. () Astzi, adeptii New Age sustin prerea c fiecare individ, avnd origini divine, este chemat s-si construiasc propriul drum spiritual, folosindu-se pentru aceasta de un patrimoniu care 14

cuprinde orice traditie mistic sau religioas, aici incluzndu-se si samanismul, neopgnismul, kabala, ocultismul, dar mai ales propria experient interioar si propriul discernmnt. n aceast actiune, individul poate fi ajutat de ghizi, ngeri, guru, etc. Una din virtutile de care se prevaleaz att post-modernismul, ct si New Age, este antidogmatismul. Ca ortodocsi suntem ntru totul de acord, numai c new agerii confund dogmatismul cu dogmele, combtndu-le iresponsabil n egal msur. Prin dogmatism se ntelege cu adevrat o atitudine condamnabila, n vreme ce dogmele sunt garantia statorniciei si adevrului nvataturii crestine. n ceea ne priveste vom considera ca mai plauzibila datarea postbelica, fr ca aceasta s fie un element n afara oricarei discutii. Urmtorul moment ar fi analizarea contextului religios si social n care a aprut miscarea. Aici lucrurile sunt deja binecunoscute si nu necesita lmuriri suplimentare. Este vorba de noul imperiu roman, SUA, un imperiu fr mprat, cu forma republicana federativa, dar un imperiu de facto. Din punct de vedere istoric sunt la ndemna paralelele cu imperiul roman pgn. Ambitia de stpnire a lumii s-a conturat pe deplin dup victoria repurtata n 1945 asupra celor dou imperii pgne rivale: al treilea Reich si imperiul soarelui rsare. Totodat a fost ntrecut si imperiul aliat, cel britanic, a crei stea ncepe s decada treptat. Va rmne un singur rival redutabil, si el n mod conjunctural fost aliat, imperiul pgn sovietic. ncepe rzboiul rece. Din punct de vedere confesional SUA se prezint ca un mozaic n care putem totusi desprinde cu ajutorul datelor statistice furnizate de enciclopedia Encarta 98 urmtoarea structura: La jumtatea secolului trecut, populatia SUA era predominant protestanta; ea includea relativ putini romano-catolici si evrei, si aproape nici un aderent al religiilor ne-crestine cum ar fi islamul sau budismul. Printre noile fenomene religioase ale secolului trecut se numr fondarea mai multor denominatiuni americane originale printre care Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Ultimele Zile, cunoscuta popular ca Mormonii; Biserica Scientologic; Biserica adventista de ziua a saptea si Martorii lui Iehova. Dup anuarul statistic din 1998, cel mai mare grup religios american este cel romano-catolic, aproximativ 25% din populatie. Printre grupurile majore protestante sunt baptistii (19,4%), metodistii (8%), prezbiterienii (2,8%), penticostalii (1,8%) si episcopalienii (1,7%). Biserica Ortodox are un numr nsemnat (nu este indicat n procente!). Cea mai rspndit religie ne-crestin din SUA este iudaismul (2%), dar si islamul, budismul si hinduismul au adepti numerosi. Conform fostului consilier de stat american Zbygniew Brzezinski (actualmente membru al Trilateralei Bilderberg, grup ce este creditat a fi un super guvern mondial), trebuie (s avem) o religie personal. Ca urmare a acestor directive ideologice si a aplicrii lor n practica, potrivit unui sondaj Gallup n februarie 1978, 10 milioane de americani, tineri de toate categoriile erau adeptii unor religii orientale; 9 milioane erau angrenati n ceea ce se cheam spiritual healing (vindecare spiritual o forma tipic a practicilor terapeutice de tip New Age inspirata din religiile orientale si practicile samanilor nord-americani). n anul urmtor, 1979, 500.000 de catolici americani erau practicanti ai healing-ului carismatic de influenta penticostala. Aici este cazul s mentionam apriga concurenta dintre new-ageri si carismatici, conflictul si contradictia lor datorndu-se mijloacelor lor diferite folosite n acelasi scop: bunstarea pmnteasc aici si acum. ()Institutul Esalen din Big Sur, California, s-a nfiintat n anul 1962 si este socotit a fi unul din leagnele miscarii. Sub conducerea lui Michael Murphy si Richard Price, institutul s-a orientat ctre experimentarea de noi terapii si spiritualitate alternativa de orientare asiatica. Ambitia participantilor era aceea de a conferi acestor experimente de meditatie, medicina holistica si 15

diverse forme de masaj o alura intelectuala academica. Aici s-au perindat figuri de seama ale noii spiritualitati ca Fritz Perls, ntemeietorul gestalt-terapiei, apoi Ida Rolf cu a sa terapie rolfing, Roberto Assagioli, printele psiho-sintezei, precum si Rollo May, Carl Rogers, Alexander Lowen, Christina si Stanislav Grof. Pe lng acestia au mai fost prezente personalitati politice ca M. Gorbaciov, Mark Satin si cercettori ai noii fizici (Fritjof Capra, Gary Zukav). n fiecare an 5.000-7.000 de cursanti participa la gama larga de oferte new-age: psihologie transpersonala, psihologie budista, samanism, hipnoza, yoga, tantra, intuitie practica, gestaltterapie, metoda feldenkrais, rolfing si Cursul miracolelor. () Desi Cursul Miracolelor pretinde c nu are autor (pentru a suscita interesul unor cercuri ct mai largi), totusi urmrind cu atentie sursele indicate de nsisi propagatorii acestui curs se pot descoperi persoanele implicate n alctuirea si distribuirea sa. n site-ul numit THINKING ALLOWED se putea citi n 1998 un interviu pe marginea Cursului acordat de psihologul american Judith Skutch Whitson doctorului Jeffrey Mishlove. J. S. Whitson este printre altele presedinta Foundation for Inner Peace, organizatie ce se ocupa cu publicarea si rspndirea acestui curs. Dar adevaratii autori se numesc Helen Schucman (a murit n 1981) si William Thetford, autori care din smerenie se numesc canalizatori, folosind un termen contemporan ce nlocuieste demodatul medium spiritist. Acesti doi psihologi (Helen Schucman s-a declarat evreica si atee militanta, iar Bill se considera agnostic!), au avut n 1975 o relatie personala care s-a deteriorat, iar n aceasta situatie tensionat Helen a primit urmtorul mesaj: Acesta este un curs de miracole. Va rog s luati notite. Mesajul venea din partea unei entitati ce s-a recomandat a fi Iisus! Aici putem face o paralela cu mesajul tolle, lege primit de Fericitul Augustin, mesaj cu adevrat dumnezeiesc ce a dus la convertirea acestuia. Dar ateii si agnosticii de care ne ocupam n-au avut darul deosebirii duhurilor, si nici precautia de a consulta pe cei competenti ce ar fi putut s-i fereasc de rtcire. Si aceasta n situatia cnd n America exista de zeci de ani milioane de ortodocsi organizati n diverse eparhii, publicatii ortodoxe si Institutul St. Vladimir din Crestwood, New York, cu teologi de prestigiu, sau chiar si mnstiri californiene cu viata ascetica exemplara. Cursul a avut o rspndire fulgertoare n mediile baby boom din America, generatii postbelice total debusolate spiritual, n cutare nencetata a adevrului trecnd prin experienta rockului, drogurilor, perioada hippy, meditatie transcendentala si alte tehnici si filosofii orientale, astrologie, terapii naturiste sau psihologice, mediul ideal al New Age-ului. Astfel n ianuarie 1987 existau n circulatie 300.000 de copii ale cursului! Judith Skutch caracterizeaz acest curs s retinem, una din cartile canonice ale miscarii New Age! ca fiind un sistem metafizic de psihoterapie spirituala. Recent (anii 90), au aparut noi carti care aspira la statutul de carte de capati si au un autor bine cunoscut, desi acesta locuieste retras ntr-un loc necunoscut din SUA. James Redfield a scris mai nti The Celestine Profecy, apoi mai multe urmari ale acesteia, n volumul doi care se numeste The Tenth Insight. Pe internet se poate citi o productie literara nrudita, si anume The Celestine Journal. Dar tot pe internet n-au ntrziat s apar si recenzii critice, n special venite din zona neo-protestanta. Una din cele mai pertinente critici se intituleaz Reflections On A Best-Seller de Rolf Nosterud. Acolo se arata ntre altele ca: Prin deghizarea conceptelor oculte ntr-o terminologie crestina, cartile New Age au introdus, nselator, multime de asa-zisi crestini n cercuri New Age si neo-pagne Observati marea cautare de care se bucura ngerii contrafacuti si distorsiunile feministe despre Dumnezeu. ntruct cei mai multi dintre cauzatorii de adevr contemporani nu cunosc nici datele si nu au nici vointa de a rezista acestor iluzii seductoare, o noua paradigma o schimbare masiva n viziunea Americii despre realitate transforma cultura noastr. n timp ce natiunea noastr 16

rationalizeaza pcatul si idealizeaz pgnismul, crestinii ar trebui n schimb s ia aminte la avertismentele Scripturilor si la nvataturile Duhului Sfnt. Aceste recenzii urmresc si realizeaz o pozitie crestina apologetica, dar din pcate ele esueaza n zona eterodoxiei propunnd solutii ce trdeaz carentele duhovnicesti tipic neoprotestante: lipsa ierarhiei si continuitatii apostolice, nentelegerea sobornicitatii si a Sfintelor Taine, critica cultului sfintilor si liturgicii bisericesti n general, subiectivismul n interpretarea (adesea literala, fundamentalist) a Scripturii, considerata ca autoritate suprema si suficienta. Aceste grave abateri duneaz chiar si celor cu cele mai bune intentii cum ar fi C. Cumbey, C. Matrisciana, D. Hunt sau L. Gassmann. Concluzii Mai rar se ntlnesc luri de pozitie ortodoxe, ce vin mai ales din spatiul american (OCA, Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Antiohiei), dar si din surse athonite. Consideram ca o necesitate si abordarea mai sistematica a acestor probleme n spatiul nostru, ntruct aceste atacuri anticrestine se fac tot mai simtite n aceasta perioada tulbure de tranzitie. Un bun si promitator nceput a fost fcut de Diaconul Profesor Doctor P. I. David n ultimele sale aparitii editoriale: Invazia Sectelor si Sectologie. Astfel n capitolul V al primei lucrri intitulat New Age: o religie mistico-pgn si sincretista la dimensiunile ntregului univers este prezentat mai nti un scurt istoric, urmat de un minim doctrinar. New Age-ul este considerat pe buna dreptate a fi o provocare pentru crestini, acestia urmnd s aleag liber si constient ntre Hristos sau Vrstorul. Suntem ncredintati c aceasta provocare se va nteti n anii ce vor urma, propaganda New Age fiind pregtit si promovata de la cele mai nalte nivele politice, acelea ale lojilor masonice supra-nationale, ale unor guverne mondiale ce au ca zona de actiune ntreaga planeta. Dar chiar conform ideologului lor, Alvin Toffler ce a artat n lucrarea sa Socul viitorului cum aceste perioade cultural ideologice se scurteaz aproape logaritmic, miscarea are toate sansele de a se curma mult mai rapid dect si-au planificat acesti maestri arhitecti. nsa efectele ei duhovnicesti pot fi devastatoare pe o scara foarte larga, ceea ce ndeamn Biserica la o mare trezvie si reactie, att la nivelul ierarhiei, ct si al fiecrui credincios n parte. Miscarea New Age n Romnia Psihosectele se leag direct de universul att de variat, cunoscut sub numele de New Age, aceasta miscare sau mentalitate n expansiune, complexa si articulata, descrisa ca o propunere existentiala de sincretism exacerbat, uimitor, ntre filosofiile orientale, psihologia inconstientului, ufologie si religii primitive. Un fel de cloaca universala, cum a numit-o cineva, si n care poti gsi orice, pentru a-ti construi un crez pe msur. Psihosectele, auto-intitulate miscari pentru dezvoltarea mentalului, creeaz preocupri nu att prin numrul crescnd de aderenti, cat mai ales prin potentialul de pericol sociala. Vorbind de acest din urma aspect, documente statistice ale unor tari occidentale le considera n stare s opereze o destructurare mentala la adeptii lor, conducndu-i sistematic si la ruina economica. De aceea, sunt numite uneori si culte destructive. De obicei, intre aceste psihosecte gsim sistematic unele care activeaz si n tara noastr, chiar daca, de regula, au un numr limitat de adepti. ntre acestea amintim: Scientologia 17

 Live Discover Principles Silva and Mind Control Centrul Roman de Psihologie si Hipnoza Aplicata (Evo Cris) Valter Bredeon Seminars Cultural and Spiritual Association (Casa) Asociatia de Ontopsihologie Harmony Body Mind Psihosectele sunt o realitate n ntregime occidentala, prezentnd un amestec de intuitii psihanalitice, precepte morale, metode pseudo-stiintifice, practici initiatice, centrate, de obicei, pe credinta intr-o Fiinta suprema si pe speculatii escatologice. Ceea ce au n comun aceste secte este pretentia de a dezvolta pe deplin capacitatile mentale si psihologice ale omului, prin eliberarea de conditionarile mentale, de boala si de nefericire. Riscul consta si n faptul c, adesea, se ascund sub masca unor asa-zise centre psiho-terapeutice, institute de cercetare si scoli formative, sau de-a dreptul n cursuri pentru manageri sau de dezvoltare a memoriei. Frecventarea acestor cursuri se face cu plata unor taxe adesea exorbitante, daca nu cu punerea ntregului avut la dispozitia comunitatii respective si cu angajarea cu norm ntreag n activitatile organizatiei. Dintre structurile religioase amintite, pare c Scientologia ar fi cea care isca preocuprile cele mai serioase, mai ales c activeaz n Romnia nc din anii comunismului. Caracteristica majora a acestei miscari e ambitia de a crea o democratie scientologica la scara planetara, miznd pe purificarea tuturor indivizilor. Cnd acest lucru se va realiza, n proportie de 80% , nu va mai fi nevoie de alegeri si dezbateri politice, iar cine va continua s se opun miscarii va fi privat de statutul de cetatean. Cercetrile fcute asupra acestei miscari au subliniat gravele repercusiuni asupra familiilor care au un membru devenit adept al sectei. Terapia tinde s reduc adeptii la o stare totala de aservire, folosindu-se de sisteme de conditionare mentala. Confesiunile adeptilor privind viata lor privata, obtinute n urma sedintelor de terapie, sunt apoi folosite mpotriva lor, ca instrumente de santaj. Se cunosc numeroase cazuri n Europa, dar si la noi n tara, cnd diverse miscari psihoagresive, apartinatoare miscarii New Age, au tendinte s intre n scoli fie prin intermediul elevilor si studentilor, fie al unor profesori deveniti adepti ai psihosectelor. A creat senzatie cazul unei scoli din Toscana (Italia), n care directorul a cerut profesorilor s participe la un astfel de curs, care ulterior ar fi fost echivalat cu unul de reciclare. Consiliul profesoral a cerut demisia directorului si a solicitat retragerea dreptului de a mai profesa. Nu trebuie uitat c si lumea politica si cea a afacerilor sunt poluate de New Age. Intr-o lume ambigua, e greu s lupti contra universului New Age, care are elemente nevinovate si periculoase la un loc. Ne lipsesc elementele culturale pentru a-i face fata. Singura posibilitate este discernmntul duhovnicesc, care ne ajuta s nu ne oprim la suprafata, fascinati de aparente, ci s aruncm mai la adnc, n marea tulbure pe care navigm, si s vedem toate acele elemente ambigui si controversate, care spun c nu acolo este Hristos. sursa: http://vlad-mihai.blogspot.com/ 18

Stundtii December 3rd, 2009 admin

Iacob Spener din Wurtenberg a infiintat o Asociatie religioasa numita Stunde (ora). Rostul acestei asociatii consta in a citi si explica Biblia timp de o ora, dupa terminarea ceremoniei religioase. Din Germania, practica stundista s-a raspandit in toate tarile, cu adepti protestanti. Ajungand si in Rusia, programul sau orarul acesta s-a numit stund, iar adeptii cititori planificati ai Bibliei au fost numiti stundisti. Convertirile propriu-zise la secta stundistilor au inceput dupa a doua jumatate a secolului al XlXlea, iar primul convertit rus se inregisteaza in jurul anului 1860. Se cunosc doua cauze ale raspandirii stundiste: cea dintai, dorinta de a invata carte si, in al doilea rand, raspandirea Bibliei tiparita in limba poporului. Secta s-a raspandit in Basarabia si Bucovina, numindu-se stundo-baptisti, ca, apoi, sa se inregistreze scaderea adeptilor din ce in ce mai mult. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, stundistii s-au contopit cu baptistii. Puncte doctrinare: Doctrina stundistilor se confunda cu cea baptista-adventa, avand in fruntea comunitatii presbiteri si diaconi. 1. Intrunirile lor erau simple doar citirea Bibliei, iar altele insotite de frangerea painii. Fratii si surorile stau unii in dreapta, altii in stanga si sunt asezati in forma de potcoava pentru a vedea templul cel viu, cum numesc corpul omenesc, conform textului: Trupul vostru este templul Sfantului Duh, care locuieste in voi si pe care L-ati primit de la Dumnezeu si ca voi nu sunteti ai vostri, caci ati fost rascumparati cu pret. Preaslaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru care sunt ale lui Dumnezeu (I Cor. VI, 19-20). In fata mesei sta Fratele cel batran, care conduce adunarea. Ei canta psalmi si rostesc rugaciuni improvizate sau recita imnuri neoprotestante (baptiste) in legatura cu textul din peri-copa evanghelica programata. Dupa citire, urmeaza strigarile programate. La barbati: Milostive, Doamne, fii milostiv mie pacatosul, asa cum ai fost cu talharul; sau, la femei: Milostive, Doamne, nu ma osandi pe mine pacatoasa, cum n-ai osandit pe femeia cea desfranata. Dupa incheierea cultului, se fac anunturi de familie pentru frati si surori. Daca se savarseste frangerea painii, cam o data pe luna, se intrebuinteaza paine dospita si numai vin rosu. 19

2. Botezul se face cu fast. Randuiala este asemanatoare cu a baptistilor, pastrand si ceva din traditia veche; botezul se face prin cufundare. Cei ce asista canta: Cati in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati si-mbracat. Aliluia Sursa: http://www.crestinortodox.ro/

Trsturi principale ale sectelor religioase Bogdan Mateciuc

Ce este o sect? Prin definitie, secta este o grupare care s-a desprins dintr-o structur/organizatie initial, n scopul corectrii unor abateri doctrinare atribuite structurii-mam. Exist, de asemenea, secte desprinse din alte secte. O sect este un grup sau o miscare caracterizat printr-un devotament sau dedicare exagerat fat de o persoan, o idee sau un obiect, folosind tehnici de manipulare si control care nu sunt etice (de exemplu, izolarea de prieteni si membri ai familiei, debilitare, folosirea unor metode pentru a mri sugestibilitatea si supunerea, controlul informatiilor, anularea individualittii sau a judectii critice, promovarea dependentei fat de grup si teama de a-l prsi, etc.) n scopul atingerii scopurilor conductorilor de grup, n defavoarea membrilor, a familiilor lor sau a comunittii. Sectele pretind o anumit pozitie pentru ele sau pentru conductorii lor, ceea ce le aseaz n opozitie cu societatea si/sau cu familia. Ele adopt atitudini ftarnice, propagandistice, pentru a cstiga noi membri. ntr-o lume n care cifrele vorbesc, un numr mai mare de membri creeaz iluzia de veridicitate nvtturii religioase. Caracteristicile unei secte Voi prezenta mai jos cteva dintre aspectele care caracterizeaz sectele religioase, cu precizarea c aceste trsturi nu se regsesc cumulativ la toate sectele, ele variind destul de mult de la o grupare la alta. 1. Ruptur abrupt cu crestintatea istoric. Deoarece secta crede c ntreaga Biseric crestin a devenit apostat la scurt timp de la moartea Apostolilor si c Dumnezeu a dat conductorilor sectei o nou lumin privind adevrul mntuitor. n consecint, ea s-a desprtit de Biseric si a devenit complet independent. Astfel, pentru secte, istoria Bisericii este o chestiune simpl: de pe vremea lui Hristos nu s-a ntmplat cu adevrat nimic important n Biseric, pn cnd fondatorul sectei a nceput organizarea a ceea ce este salutat acum ca singurul popor adevrat al lui Dumnezeu. Secta se bucur de separarea initiat si este foarte multumit s rmn separat. 2. Tendinta spre perfectionism. Membrii sectei se simt mult mai sfinti fat de cei din alte grupri religioase, mai ales fat de membrii Bisericii istorice. Pentru sect nu este important o sensibilitate fat de pcat, materializat prin convingerea c nu suntem la nltimea asteptrilor n privinta ndeplinirii a ceea ce vrea Dumnezeu de la noi. Membrii sectelor se laud cu ceea ce fac. Ei pretind c ascult de Dumnezeu si ndeplinesc lucrri pe care altii le neglijeaz. Ei cred c Dumnezeu foloseste standardul lor n ce priveste faptele si se consider singurii care-l satisfac. Ca urmare, celelalte grupri sunt moarte spiritual, ipocrite si crestine doar cu numele. 3. Tendinta de a supra-aprecia lucrurile secundare. Mai precis, sectele tind s ia anumite adevruri secundare si s le dea o important mai mare dect li se cuvine, n timp ce chestiuni de important major sunt nesocotite. Rezultatul este c teologia sectei devine unilateral si deformat. De obicei aceste adevruri sunt cele care au dus la nasterea sectei sau care mentin

20

acum separarea. Membrii sectelor au versete speciale n Scriptur pe care numai ei le nteleg corect si pe care le consider providentiale n sustinerea teologiei lor. 4. Comunitatea exclusiv a celor mntuiti. Secta se absolutizeaz pe sine prin pretentia c numai ea ar reprezenta comunitatea celor mntuiti/iluminati/alesi. Prin contrast, Biserica este fie apostat, fie unealta diavolului. Membrii sectei sunt prezentati ca sfinti, n timp ce pcatele celorlalti sunt amplificate. Dumnezeu devine astfel proprietatea gruprii, El apreciindu-i pe toti oameni asa cum face aceasta. Prin urmare, Dumnezeu i foloseste numai pe membrii sectei ca instrumente pentru a-si revela voia si adevrul Su. Ei au astfel o misiune special. Secta se ridic pe sine la pozitia transant a lui Iisus, aplicndu-si cuvintele Lui: "Cine nu este cu mine, este mpotriva mea." Ea nu se multumeste cu atitudinea pe care Iisus a recomandat-o ucenicilor Si: "Cine nu este mpotriva voastr, este pentru voi" (Luca 9:50). 5. Rolul central al gruprii n sfrsitul lumii. Secta este convins c a luat nastere conform unui plan special al lui Dumnezeu, pentru a umple un loc lsat gol de Biserica deprtat de la credinta adevrat. Deseori, nasterea sectei marcheaz un moment istoric n escatologia lumii. Sfrsitul lumii joac un rol determinant n teologia gruprii: ea devine arena pe care se va desvrsi glorificarea sectei, atunci cnd toti ceilalti vor fi nfrnti. Desi poate fi mic si nensemnat, atunci cnd vine ziua ncheierii socotelilor, ea va primi de la Dumnezeu locul de onoare pe care l merit. Ea este mesagera, cea care pregteste revenirea lui Hristos si participant alturi de Dumnezeu la judecata final. Pe evreii vinovati de mndrie spiritual cu privire la locul lor, Iisus i-a avertizat: "Multi de la rsrit si de la apus vor veni si vor sta la mas cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov n mprtia cerurilor. Iar fiii mprtiei vor fi aruncati n ntunericul cel mai din afar" (Mat. 8:11,12). 6. Conductor carismatic sau mesianic. Acesta fie se consider Dumnezeu, fie numai el interpreteaz Scripturile asa cum ar voi Dumnezeu, interpretri care nu pot fi contestate de membri. Conductorul este auto-numit si nu se subordoneaz nici unei alte autoritti. El hotrste cum trebuie s gndeasc, s reactioneze sau s simt membrii n diferite situatii ale vietii. 7. Dependent psihologic fat de grup. n timp, membrilor li se induce credinta c prsirea sectei echivaleaz cu prsirea lui Dumnezeu si cu pierderea mntuirii. Astfel, secta capt un rol tot mai mare n viata individului, cu valente de viat social si familial. Prin urmare, membrii au tendinta s rup legaturile cu familia si cu prietenii care nu frecventeaz gruparea respectiv. Ei renunt la telurile n viat si la activitatile de interes pe care la aveau nainte de a se altura grupului; ntreaga lor viat ncepe s graviteze n jurul sectei, rezultnd o izolare de societate restul lumii nu sunt mntuiti, nu sunt crestini, nu sunt transformati; Secta devine singura surs valabil de informare. Lumea este mprtit n noi si ei: curati si pctosi, binele absolut si rul absolut. Persoana trebuie s se schimbe n permanent pentru a se conforma normelor grupului; tendinta spre rusine si vina sunt folosite ca prghii emotionale pentru a-i influenta si manipula pe membri. Dac persoana se izoleaz de familie sau de societate, ea si poate pierde simtul realitatii. De aici decurge un comportament nefiresc n societate, la serviciu, etc. Dac individul nu petrece timp de unul singur, el si va pierde capacitatea de a fi obiectiv si de a avea o imagine corecta asupra lucrurilor. Premize pentru convertire Farber, Harlow si West (1957) au lansat termenul de "sindrom DDT" pentru a descrie transformarea la nivelul gndirii suferita de prizonierii din rzboiul din Coreea: debilitate, dependenta, teama. Lifton (1961), care a studiat modificarea gndirii folosita n universitatile din China, a demonstrat ca procesul nu necesita afectiuni sau probleme fizice. Cultele contemporane, care nu dispun de ajutorul statului, au mai multe n comun cu aceasta transformare a gndirii dect cu situatia prizonierilor de rzboi, n sensul ca ele nu folosesc forta fizica. Pentru a-si controla subiectii, ele recurg la subterfugii si la domeniile naturale de intersectie ntre ele si individ. Sectele induc stri de dependenta pentru a obtine controlul asupra membrilor si folosesc metode de pedeapsa psihologica pentru a ntretine acest control. Procesul, 21

dup opinia mea, poate fi descris pe scurt ca un sindrom DDT modificat: debilitate, dependent, team. Desi procesul descris aici este complex si variat, cele de mai jos reprezint schema clasica de aderare la o sect: Individul vulnerabil se ntlneste cu grupul. Conductorul (conductorii) grupului se prezint pe sine ca un binevoitor care i poate mbunatati viata. Individul rspunde pozitiv, are parte de o crestere a respectului de sine si a sentimentului de securitate, acestea avnd loc pe fundal psihologic. Individul poate fi considerat ca "racolat". Prin intermediul mprtsirii de experiente, a mrturisirilor si a exemplelor individualizate, conductorul(ii) grupul capt acces la punctele tari si la cele slabe ale individului. Prin mrturisiri ale membrilor grupului, prin denigrarea "concurentei" (alte biserici sau grupuri religioase), prin accentuarea constanta a amintirilor rusinoase ale individului si a altor slbiciuni, prin ndoctrinarea treptata cu sistemul de gndire strict si nchis al cultului, se afirm superioritatea grupului ca un adevr fundamental. Mrturisirile membrilor, ntrirea ncrederii individului n grup, amintirea discreta a slbiciunilor individului si diferite forme de presiune i creeaz individului sentimentul ca bunstarea lui viitoare, sub toate aspectele, depinde de respectarea credintelor grupului, mai exact a "programului de schimbare". Aceste tehnici de influentare sunt nsotite de o subminare a respectului de sine al individului (de exemplu prin exagerarea pctoseniei faptelor pe care individul trebuie s le mrturiseasc), suprimarea sau slbirea gndirii critice prin alocarea de sarcini care s ocupe ct mai mult din timpul liber al individului si prin repetarea constanta ca numai lucruri rele se pot ntmpla dac nu se respecta reteta de "transformare" sau mntuire a grupului. Aceste manipulri l fac pe individ sa-si exprime loialitatea fata de grup si s se angajeze s se schimbe conform cu schema locala. De acum el sau ea va fi considerat ca fiind "pe cale" (ca mergnd pe calea "mntuirii", "iluminrii", "curtirii", etc.). Dependenta individului fata de grup este deja creata si afirmata implicit sau explicit. Mai mult, el sau ea accepta autoritatea grupului n definirea binelui sau a rului, n inima individului precum si n ceea ce priveste lumea. Convertitul face apoi obiectul asteptrilor nerealist de mari din partea grupului. Se afirma "cu dragoste" potentialul de care este el capabil, n timp ce membrii grupului mrturisesc cu putere nivelurile la care au ajuns ei sau idolii lor (conductorii sau fondatorii grupului). Misiunea de cpti a grupului (o falsa mntuire) sunt o justificare pentru toate expectatiile denaturate. Deoarece cuvntul grupului este ntotdeauna adevrat iar gndirea "negativa" nu este acceptata, esecurile individului sunt numai si numai ale lui, n timp ce ndoielile personale sau criticile sunt eliminate sau redefinite ca pcate personale. Individul are parte de o alienare tot mai mare. Firea lui de dinainte de a veni n sect este eliminata; ndoielile cu privire la grup sunt eliminate din gndire; este mentinut sentimentul de vinovatie de a nu te ridica la nivelul asteptrilor grupului. Singura adaptare posibila este fragmentarea si compartimentizarea. Nu este surprinztor deci ca multi doctori considera disocierea ca reprezentnd miezul tulburrilor si disfunctionalitatilor legate de secte. Alienarea individului va atrage dup sine ruperea psihologica, dac nu si fizica, de lumea exterioara, n special de familie. Informatiile din exterior amenint s tulbure falsul sistem de valori si echilibru al individului, pe care acesta le-a preluat de la grup n ncercarea de a se conforma cerintelor implicit afirmate ale grupului. Aceasta alienare accentueaz dependenta individului fata de grup. Grupul promoveaz echilibrul disociativ al individului, ncurajnd activ dependenta acestuia, de exemplu prin exagerarea "pcatelor" din trecut si a conflictelor cu familia, prin denigrarea celor din afara, prin folosirea de cntri care s abat orice gndire critica si prin oferirea de posibilitti prin care individul poate ocupa un anume loc n structura grupului (de exemplu a 22

lucra n beneficiul grupului, a vinde reviste pe strada, a munci pentru construirea/ntretinerea locului de adunare). Grupul favorizeaz dependenta crescnda a individului, prezentnd pericole si tragedii care se vor ntmpla dac individul sau o forta din afar (vizita unui membru al familiei, de exemplu) tulbura echilibrul disociativ care i permite lui sau ei s functioneze n acel sistem nchis. De obicei pedeapsa este de natura psihologica sau metafizica. n unele secte, la initiativa conductorului grupului sau a unor membrii "fierbinti pe cale", individul este ostracizat, evitat si catalogat ca avnd un "duh rau" sau ca fiind rebel. Mai mult, individul este avertizat c dac persevereaz n acea atitudine critica, si pierde mntuirea si, n general, l asteapt iadul. Trebuie amintit ca aceste amenintri sau pedepse apar n contextul unei dependente fata de grup si al unei alienri psihologice (separri) fata de sistemul de suport din trecut. Aceasta face avertizrile grupului mult mai puternice dect avertizrile folosite de gruprile religioase traditionale, de genul "vei ajunge n iad dac mori avnd un pcat de moarte". Rezultatul acestui proces, atunci cnd este dus pn la capt, este o persoana care vrea s para foarte fericita, dar care ascunde o suferint adnc. Cu un zmbet nenatural pe fata, persoana va mrturisi cum i s-a schimbat viata si chiar cum "fratii" au devenit oxigen pentru ea. n aceste cazuri dependenta este totala iar persoana nu concepe sa-si triasc viata separat. ntlniri ct mai frecvente, petrecerea mpreun a timpului, presrat cu mrturisiri personale, totul creeaz un univers nchis si i dau individului senzatia ca nici nu ar putea trai fr grup. Am discutat cu multi fosti membri de secte care, atunci cnd au prsit adunarea si au vorbit cu alti fosti membri, a fost surprinsi s constate ca multi dintre "fratii" lor zmbeau si ei fals, cu totii creznd ca ei sunt singurii care nu se simt bine acolo. Cine ader la aceste secte si de ce? Contrar prerii generale ca membrii acestor secte sunt "ciudati", cercetrile si dovezile arata ca majoritatea acestor membri sunt persoane relativ normale, desi o treime se pare ca au avut parte de usoare tulburri psihice nainte de convertire. Trebuie mentionat, de asemenea, c un studiu recent efectuat de Institutul de Sntate Mintal din SUA arata ca aproximativ 20% din populatia general are sufer de cel putin o tulburare psihic. Membrii includ tineri, btrni, bogati, sraci, educati si needucati. Nu este usor de identificat tipul de persoana care adera la o sect. Oricum, experientele clinice si studiile efectuate arata ca marea majoritate a celor care au aderat sufereau de un stres semnificativ (deseori legat de crizele normale ale adolescentei si ale primei tinereti, cum ar fi idile esuate, esecuri la scoala sau confuzii profesionale) nainte de venirea n aceste secte. Deoarece capacitatea lor de a face fata problemelor vietii era redusa, aceste persoane stresate erau mai deschise dect altele la ofertele de "cai ctre fericire". Alti factori care pot indica o persoana influentabil de ctre o sect includ: dependent (dorinta de a fi al cuiva; lipsa de ncredere n sine) labilitate psihic (incapacitatea de a spune Nu sau de a manifesta scepticism sau ndoiala) naivitate (capacitate redusa de a analiza critic afirmatiile cuiva, ceea ce vede, aude sau gndeste, etc.) intolerant la ambiguitate (nevoie de rspunsuri absolute, nerbdarea de a obtine rspunsuri) deziluzie cultural (nstrinare, nemultumire de conditia social) cutarea de sensuri spirituale. singurtate si lipsa prietenilor; secta ofer peste noapte o viata sociala. ignorant fat de modurile n care un grup poate manipula individul. Atunci cnd persoanele vulnerabile pentru unul din aceste motive ntlnesc un astfel de grup care practica tehnici de control al mintii, convertirea se poate produce relativ usor, n functie de ct de bine se potrivesc doctrina grupului, mediul social si practicile de control al mintii cu punctele sensibile ale individului. Persoanele labile, de exemplu, pot fi foarte susceptibile la activitatea de convingere a grupului deoarece le este teama s conteste orientarea dogmatica a sectei.

23

Convertirea la aceste secte nu reprezint rezultatul unei alegeri, ci a unei cderi, alunecri sau atrageri. Punctele vulnerabile nu sunt de natura s "conduc" individul ctre un anume grup. Grupul se foloseste de aceste puncte slabe si i amageste pe indivizi pentru a-i convinge s se alture si s renunte la modul lor de viata anterior. Manipularea de ctre grup pe baza punctelor slabe ale persoanei nu este de obicei un lucru rational, gndit sau planificat, ci un mecanism tacit rezultat din mediul strict si nchis. Cum se schimb cei care ader la secte? Dup ce convertitii se nroleaz ntr-o sect, modul de gndire, de simtire si de actiune al cultului devine o a doua natura, n timp ce aspectele importante anterioare venirii n sect sunt suprimate sau se atrofiaz prin abandonare. Noi convertiti ncep sa-si formeze o carapace datorita asaltului propagandistic al sectei. ncep s apar ca "defazati", rigizi si stereotipici n rspunsuri, cu un vocabular limitat, cu o capacitate redusa de analiza si fatis distanti n relatiile cu ceilalti. Multi parinti au spus: "Acesta nu e copilul meu!". Astfel de constatri ntresc opinia ca membrii unor astfel de secte sunt un fel de "zombi" sau niste roboti. Desi aceasta descriere este o exagerare, ea reflecta totusi faptul ca manipulrile sectare formeaz n timp o forma denaturata de constiinta la unele persoane. Cu timpul, convertitii reduc din distanta fata de restul lumii, din "defazaj". nvata diferite metode sau adopta atitudini de suprafata pentru a combate opinia generala despre ei si pentru a-i minti mai usor pe altii si pe sine. Deseori ei pierd legtura cu persoanele cunoscute anterior venirii n grup, ca rezultat al opozitiei sectei fata de parinti si de societate. Mai mult, n cadrul grupului devin apreciati pentru conformarea cu cerintele sectei de care au devenit att de dependenti. Eventual sunt prezentati noilor veniti ca "eroi ai credintei", modele vrednic de urmat. Dac li se permite amintirile suprimate sau ndoielile nabusite s vina la suprafata, acestea pot declansa o anxietate care, la rndul ei, poate favoriza anumite stari de cvasi-transa, cum ar fi vorbirea n limbi, n scopul aprrii sistemului de gndire, de sentimente si de comportament al cultului. Astfel de persoane pot avea un comportament normal, cel putin la suprafata. Totusi, adaptarea lor la societate depinde de msura n care si-au pstrat vechiul mod de gndire, telurile, valorile si afectele personale. Un nivel normal de dezvoltare psihologica si integrare a personalitatii este foarte greu de atins. Cum i influenteaz pe oameni apartenenta la o sect? Deoarece sesizeaz deseori schimbrile negative care le scap noilor convertiti, familiile acestora sunt de obicei primele rnite. n ncercarea lor de a-si ajuta rudele czute n aceste culte, familiile au parte de frustrri, lipsa de ajutor, vina si, din cauza ca putini le nteleg situatia, de singurtate. Membrii pot fi afectati n sensul ca si pierd autonomia psihologica. Mai mult, separarea grupului de restul societatii, n numele ideii biblice de "iesire din lume", i lipseste pe membri de ocazia de a nvata din variatele experiente ale unei vieti normale. Membrii pot pierde irecuperabil ani ntr-o stare de "blocaj al dezvoltrii". n unele cazuri, ei au parte de cderi psihice. Copiii din astfel de secte sunt supusi riscului de neglijare din partea parintilor din cauza ca parintii si-au modificat sistemul anterior si normal de afecte, declinndu-si acum tacit responsabilitatea pe motivul "voii Domnului" sau al unei entitti superioare. Cei care prsesc grupul au parte de sentimente de anxietate, depresie, mnie, teama, vina, tulburri de gndire, "plutire", trecere de la atitudinea sectar fata de lume la una nesectar, sau senzatia ca sunt ntepeniti ntr-o stare intermediar. Aceasta tulburare emotional afecteaz capacitatea de a lua decizii si de a-si asuma responsabilittile vietii. ntr-adevr, multi fosti membri au nevoie de un an sau doi pentru a se ntoarce la vechiul nivel de adaptare, n timp de unii sufer cderi nervoase sau rmn afectati psihologic ani de zile. Nu toti cei care adera la o sect sunt afectati din punct de vedere psihologic. Unii se refugiaz ntr-o sect din fata dificulttilor vietii, prea mari pentru ei. Altii au putut pstra o distanta emotional si au urmat secta fr a deveni ns cu adevrat o parte din el si fr a fi prea afectati de ideologia grupului. n fine, unii au tria de a rezista presiunii propagandistice, ceea ce le permite sa-si pstreze un grad de autonomie chiar ntr-un mediu foarte presant. De ce pleac oamenii din secte? 24

Oamenii pot pleca din secte din mai multe motive. Dup ce au devenit constienti de coruptia si/sau ipocrizia din interiorul grupului, indivizii care si-au pstrat un grad de independenta si o oarecare legtura cu vechile lor valori pot pur si simplu s plece, deziluzionati. Alti membri pleac pentru ca s-au plictisit de rutina prozelitismului sau a colectrii de fonduri, prezenta n adunare dndu-le un sentiment de "tras barca pe uscat". Uneori chiar si cei mai "fierbinti" membrii ai cultului ajung s se simt nepotriviti n fata cerintelor exagerate ale sectei si pleac, nu pentru ca au ncetat s mai cread, ci pentru ca se simt niste esecuri irecuperabile. Altii pot renunta la sect dup ce se rentlnesc cu vechile valori, teluri n viata, interese sau relatii, ca rezultat al vizitelor parintilor sau a discutiilor cu fosti membri. Este usor s prsesti o sect? Persoanele care ncep s se gndeasc s prseasc adunarea se vad supusi anumitor presiuni s rmn. Unii fosti membri povestesc ca au avut nevoie de luni, chiar ani de zile pentru a gsi puterea s plece. Unii au fost att de intimidati nct au plecat n secret. Desi majoritatea membrilor din secte singuri n cele din urma, rudele nu trebuie s fie linistite. Mai nti, multi, dac nu majoritatea celor care pleac singuri sunt afectati din punct de vedere psihologic, deseori ntr-o maniera pe care ei nu o nteleg. n al doilea rnd, unii nu pleac niciodat si sunt afectati foarte grav. n al treilea rnd, nu se poate prezice cine va pleca si cine nu sau cine va fi afectat. n consecinta, a renunta la atentie din partea rudelor nainte de vreme este ca si cum ai renunta la precautii n cazul tinerilor care fumeaz marijuana pe motivul ca majoritatea celor care ncearc marijuana nu devin drogati. Ce este consilierea pentru iesirea din sect? Cum difer aceasta de deprogramare? Consilierea pentru iesirea dintr-o sect si deprogramarea implic discutarea cu membrii sectei (uneori n sedinte lungi, pe parcursul multor zile), pentru a-i ajuta s identifice practicile manipulante si nselatoare ale sectei, sa-si refac legturile avute anterior de convertire si sa-si reia capacitatea de a gndi independent si critic. Aceste doua concepte difer ns printr-un aspect foarte important. Deprogramarea, spre deosebire de consiliere, este asociata unui proces de "salvare" n care membrii familiei si prietenii au un rol extrem de important. Desi propaganda din interiorul sectei ncearc s contracareze procesul de "salvare", numindu-l "cdere de la credint", "prsire a cii", "ntoarcere la pcat" sau la lumea cea rea, multi fosti membri care au fost ajutati s se re-echilibreze au declarat ca au fost surprinsi de respectul si grija de care au avut parte. Riscurile esuarii unui astfel de proces de "salvare" sunt mari. n unele cazuri copiii au dezvoltat o ura fata de parinti si n general, fata de cei din afara grupului. Lipsa de tact si de rbdare a familiei a fost atent speculata de sect pentru a ntri n mintea persoanei imaginea de rutate a lumii din afara, persoana devenind n cele din urm mai legat de grup. Reactii organizate la adresa sectelor n Occident, opozitia social, organizat, fat de secte a nceput s apar n anii 1960, n special din partea printilor, din cauza eforturilor unor secte de a-i atrage pe tineri si datorit influentelor asupra acestora. Recrutarea n secte conducea si conduce n unele cazuri la abandon scolar si la adoptarea unui stil de viat separat de familie, ntr-un cadru strict sectar. Conformismul, obedienta si disciplina membrilor sectelor au tras semnale de alarm. Unele secte le solicitau membrilor s se separe fizic de mediul social anterior si s se retrag n anumite locuri, ntrerupnd orice contact cu familia si cu cei din afara organizatiei. Printii si alte persoane ngrijorate au acuzat sectele c folosesc metode de nselare si manipulare pentru recrutarea si pstrarea membrilor. Una dintre cel mai grave acuzatii a fost aceea c sectele folosesc tehnici de splare a creierului astfel nct membrii devin incapabili de a gndi independent, obiectiv. Primul grup social anti-secte a fost Comitetul Printilor pentru Eliberarea Copiilor din secta Copiii lui Dumnezeu (pe scurt, FREECOG), format la nceputul anilor 1970. FREECOG denunta secta Copiii lui Dumnezeu din cauza practicilor sexuale care includeau sexul n grup si recrutarea de noi membri prin tehnici de seducere sexual. Pn la jumtatea anilor 1970, 25

publicitatea realizat mpotriva sectelor a condus la aparitia unei miscri anti-secte n America de Nord, n Europa de vest si n alte zone din lume. La nceputul anilor 1980, majoritatea asociatiilor de printi s-au unit n ceea ce a devenit Cult Awareness Network (Reteaua AntiSecte). Date fiind pericolele apartenentei la o sect, multi printi au recurs la retragerea fortat a copiilor lor din acele secte. n unele cazuri copiii au fost luati cu forta si tinuti nchisi mpotriva vointei lor. Printii au recurs apoi la deprogramare, ceea ce implica presiuni psihologice intense pentru a rupe dependenta individului de grupul respectiv. n replic la aceste msuri, unele grupuri de "aprare a drepturilor omului" au atras atentia c sunt nclcate anumite libertti fundamentale ale cetteanului. Controversa n ceea ce priveste sectele a condus la studierea organizat a noilor religii. Informarea si cunoasterea n detaliu a practicilor si credintelor unei secte sunt necesare ca o msur de prevenire a alienrii acelor persoane care ar putea fi recrutate n astfel de organizatii religioase.

Secta Vidrenilor - un exemplu de fanatism religios dus la extrem VIDEO http://www.acasatv.ro/povestiri-adevarate/secta-vidrenilor-un-exemplu-de-fanatismreligios-dus-la-extrem-video.html Secta Vidrenilor, cu membri care refuza sa vorbeasca, nu-si lasa copiii la scoala sau la medic si-i insoara intre ei, este un exemplu de fanatism religios impins la extrem. Sigur, nu sunt de condamnat discursurile despre propriul Dumnezeu si despre credinta. Dar cand cei mici mor pentru ca nu sunt dusi la spital, lucrurile se schimba. Exemple de fanatism religios gasim si-n ortodoxie. Ce anume i-a intunecat mintea calugarului Daniel, de la Tanacu, cel care a sfarsit dupa gratii pentru ca a condus un ritual de asa-zisa exorcizare? Doar el stie.. Numai simpla pronuntare a cuvantului "secta" ii face pe multi dintre crestini sa se cruceasca si sa scuipe in san... Adevarul gol-golut e ca astfel de comunitati exista peste tot in lume. Iar numarul cultelor ai caror membri traiesc in mizerie si-n afara legii e in continua crestere. Un clan din Maguri-Racatau, Cluj, de exemplu a ajuns in centrul atentiei cand s-a aflat ca unul dintre membri, tata a opt copii, ii izoleaza voit de viata "pacatoasa" de afara. In timp ce barbatul isi sustine discursurile cu patosul unui profet, micutii habar nu au ce este acela un medic. Nu au prieteni si nu scot o soapta fara acordul capului familiei. Mama i-a lasat, mai mult de nevoie, in urma cu cateva luni. "Am fost batuta si izgonita", povesteste femeia. Totul, dupa ani in sir de daruire cu abnegatie unei false credinte. Si dupa un vis ciudat al liderului sectei, caruia i s-ar fi inchipuit ca Eugenia si-a inselat sotul si si-a violat copiii. Povestea Vidrenilor isi are, de fapt, radacinile prin anii '80. Atunci, un batran numit Nicolae Vidreanu s-ar fi certat cu fratii sai penticostali pentru suprematie in cadrul bisericii din localitate. Iritat de faptul ca nu este recunoscut ca lider spiritual, si-a casatorit cei cinci baieti cu cinci surori. Numite, intamplator, Vidreanu. In secta traiesc, dupa propriile reguli enigmatice, in jur de 40-50 de persoane.

26

Au facut un legamant de tecere si trec peste el doar cand merg la magazinul din comuna, sa-si ia de-ale gurii. Isi ingroapa mortii in munte si nu anunta cand li se nasc copii. Se casatoresc intre ei si considera invatatura drept unealta a Satanei. Cei mici merg la scoala pana in clasa a opta. Dupa... sunt indoctrinati. Inghit, zilnic, pastile despre Dumnezeul descris de "inteleptii" sectei. Biserica le e propria locuinta. Cel mai mai grav este, insa, ca Vidrenii refuza asistenta medicala. Au fost cazuri cand copii care ar fi avut o sansa s-au stins tocmai din acest motiv. Vreme de 15 ani, Vidrenii din secta au plecat capul in fata liderului spiritual. Femeie simpla, fara prea multa carte, Eugenia a fost cea care a zguduit zidul de tacere si mister ce protejeaza secta. A cerut ajutor autoritatilor iar cei opt copii au ajuns la protectia copilului Huedin. In urma cu mai bine de un an si jumatate, instanta a decis ca tatal sa fie decazut din drepturi. Micutii, cu varste intre 2 si 14 ani, au ramas in grija statului. Exemple de fanatism religios sunt multe. E greu de uitat ce s-a intamplat la manastirea Tanacu, in 2005, dupa un asa-zis ritual de exorcizare. O calugarita a fost crucificata si a pierit infometata si insetata, dupa trei zile de chin. "Tartorul" care ar fi incercat sa o lepede de Satana: calugarul Daniel Corogeanu, staretul lacasului. Dupa cele trei zile de post fortat si rugaciune, maicutele s-au speriat si au chemat salvarea. Era mult prea tarziu, insa. Odata cu primele intrebari ale anchetatorilor, a inceput un intreg taraboi. Trimisii Bisericii s-au lovit de furia credinciosilor, care vedeau in parinte un sfant. In cele din urma, parintele a ajuns in fata instantei si a primit 14 ani de inchisoare. In nicio clipa, insa, nu s-a declarat vinovat si nu si-a asumat raspunderea pentru cele intamplate. Ba chiar, la un moment dat, anunta ca-si va cauta dreptatea la Haga. Secta Vidrenilor-Maguri Racatau 2008 (4min 36sec.) http://www.youtube.com/watch?v=j0NsJTfNV04 Romani rataciti in credinta.Secretele sectelor care vand 'minuni'- Partea 3 http://www.youtube.com/watch?v=l0xoRbdN0EY

http://perchatkin.com/perchatkin/archives/5596 24.10.2012 6- . , . . 23 2012 -. ( ), 23

27

 : 3 2 19- . 3- 2- 29- . 7 15:30, - (Rancho Cordova) 23- ( ), 3- 2- . 6- . . , . , . . - - . , , .

- , , . , .

28

 , , . , . , ?!

2- . 3- . , 22 . . . , , , . . - (Rocklin) (Dennys) 30 . - , . 2 , 6 . . - - . - . , - . , , , . , . . - 29

 , . , , ( , , - ).

, 9 2011 , 11 ( ) . . , 6 , 3- , . , , . 9 2011 , : Damaged the family kitchen table by knocking it over in anger. Grabbed a chair and waived it and shook it around and hit the ceiling making a hole in it and threw it until broke. Slapped me in the face so hard I fell. He was using profanity while doing all of this. Was threattening to kill family members like Soltys did starting from me and to burn the house while everyone is sleeping. ( . , , , ; . , . . , .) 4 2011 : First Gregoriy begin yelling threats at his sister Mariya. Then he began hitting her in her stomach and face, broke her cell phone. He started making death threads to Mariya. Nazar Bukhantsov witnessed the entire episode. He was scared, ran away and asked the neighbors to help. Gregoriy was under influence of alcohol and drugs and began yelling and threatening the neighbors. Then the neighbors called the police and Gregoriy was arrested and in jail for 23 days. Mariya has bruises. Gregoriy hit Aleksey (father) and David Bukhantsov (brother) in their faces, damaged household items and property (holes in walls), says threats on a day to day basis. ( . 30

 , . . . . . . 23 . . () () , , ( ), . . , (Carmichael) , : , . . . . ( ), , . 2011 , . 1 , . 2012 - . , , : . . (), , . 26 6 (Carmichael). : , . . . . . , , . . , , , . , , , . , , .

31

 , , . , , , . , , . , , . . () . . . , () . 4 , . . , . 4 ( )! . , . - 1997 . , ( , ). , . , - - 10 - , . . , . , . 32

 . , . : , , , ? : , , , . , . , , , , , . , , . , , . . , , , , , . , , , . , , , . , . , , , , , . : , , , , , , 2- , , , , . , , , .

33