Secte renumite Hare Krishna

Intemeietor - Swami Prabhupada in SUA, 1966 Invatatura - de traditie hindusa; spiritualitatea si efectuarea continua a mantrelor con la fericire Finantare - prin donatii si fundatii, vanzari de carte si tamaie Martorii lui Iehova Intemeietor - Charles T. Russell in SUA, 1879 Invatatura - credinta in apocalipsa foarte apropiata, martorilor lui Iehova fiindu-le rezervata fericirea finala Finantare - prin donatii si vanzari de carte Noi membri - racolati de pe strada si din usa in usa Organizatii non-clericale Mormonii

Intemeietor - Joseph Smith, in 1830, in SUA Invatatura - Biblia este corupta, adevarata revelatie vine de la Smith; credinta in Dumn intemeierea unei organizatii asemanatoare celor biblice Finantare - cotizatii; donatii ale credinciosilor; capital propriu Castigare de adepti - prin recrutari individuale Practici - poligamia acceptata la barbati; membrii tineri merg in misiune doi ani la rand posturi - o data pe luna Adventistii

Intemeietor - William Miller, 1840, in SUA Invatatura - credinta in sfarsitul lumii si in intoarcerea lui Christos care va fi urmata de disparitia lui Satan si a pacatelor de pe fata pamantului; doar dreptii se vor destepta la o noua Finantare - colecte si vanzari de carte; firme proprii si asezaminte sociale Practici - convertirea permanenta; un mod de viata spartan; talmacire ortodoxa a Biblie

In ultimii ani problema sectelor a dezlantuit pasiuni si a suscitat polemici violente in tari, climatul fiind determinat, in mare masura, de tragediile provocate dupa 1993 de un secte, precum Davidienii, Templul Soarelui sau Aum. Desi vinovate de aceste crim sunt numai cateva dintre miile de grupuri existente, incidentele releva derivele extreme l pot ajunge unele miscari aparent inofensive si dau fenomenului sectar o conotatie emotio puternica, facand dificila o analiza obiectiva.

"SATAN" CHARLES MANSON. In 1969 Charles Manson (secta "the family") a organizat in California 7 omoruri ritualice. Printre vicitme: actrita Sharon Tate (insarcinata in ultimile luni), sotia lui Roman Polanski

Pentru a depasi atmosfera pasionala si a putea descifra acest fenomen deosebit de co trebuie - potrivit filozofului Frdric Lenoir, cercetator la Centrul francez de studii interdisciplinare asupra faptului religios (CEIFR) si codirector la Enciclopedia religiilor (aparuta in 1997 la editura Bayard, Paris) - sa se raspunda la trei mari intrebari: Ce est secta? Care este adevarata amploare a fenomenului sectar? Cum pot statele sa lupte imp grupurilor percepute ca periculoase, fara a incalca principiile laicitatii si libertatii de constiinta? Confuzia care invaluie problema sectelor tine, partial, de dificultatea formularii une definitii care sa acopere complet, in intreaga lui diversitate - calitativa, cantitativa si structurala -, spectrul sutelor de comunitati existente, regrupand in jurul profetilor milioane de oameni in cautarea unor raspunsuri la angoasele si la nevoia lor de evadare spirituala, speranta, eternitate, bunastare, fraternitate, puritate sau securitate, raspunsu care nu le gasesc in cadrul religiei lor originare si al societatii in care traiesc. Definitiile c au dat pana acum - cate secte, atatea definitii! - sunt tributare diferitelor puncte de vede Cuvantul secta vine de la verbele latine sequi (a urma) sau secare (a taia), etimolo arata cele doua moduri de aparitie istorica a acestor miscari: fie ca urmare a invataturil unui lider carismatic care, afirmand ca detine adevarul si solutia salvarii, aduna in juru adepti; fie prin desprinderea unei fractiuni dintr-o Biserica existenta sau comuniune ofic institutionalizata de istorie prin continuitate si numarul de membri. De cele mai multe o doua sensuri se imbina. In aceasta lumina, Iisus sau Buddha pot fi considerati fondatori noi secte in sanul traditiilor lor. De altfel, in budism si in vechiul iudaism termenul se este folosit intr-o maniera nepeiorativa pentru a desemna diferitele curente sau scoli. Conotatia puternic peiorativa apare mai ales in crestinism, pentru a flagela grupurile er

disidente.

"MESSIA" JIM JONES. In 1978, 923 de membri ai sectei "Templul Popular" au fost ucisi in Guyana

In limbajul obisnuit al europeanului din secolele XVIII-XIX, termenul secta era fo pentru a desemna religia adversarului, a celui pe care vrei sa-l discreditezi; unii dintre p sociologiei, precum Max Weber si Ernst Troeltsch, au incercat sa scoata cuvantul din zon vulgarului, secta devenind, in acceptiunea lor, un grup religios radical, critic fata de soci si opus Bisericii oficiale, considerata a fi prea compromisa. Acest model sociologic nu est cu adevarat operativ decat in sanul unei societati crestine traditionale. Or, de mai multe decenii, secularizarea societatii, aparitia individualismului si mondializarea conduc la o explozie a religiilor. Ofertele de salvare se multiplica pe o piata a religiosului total libera unde infloresc mixajele, inovatiile, sincretismele si, de asemenea, prolifereaza escrocii, de genurile, ai religiozitatii. Sub presiunea asociatiilor cetatenesti, care denunta abuzurile unor sarlatani sau gru considerate ca manipulatoare, notiunea de secta, care in intelegerea populara nu si-a pie niciodata conotatia peiorativa, isi adauga o puternica valenta de periculozitate, indeoseb tragediile din ultimii ani. Astfel, in randul opiniei publice din cea mai mare parte a tarilor europene, secta este identificata cu un grup coercitiv, totalitar, cu posibile devieri criminale. In acelasi timp, specialistii au devenit constienti ca nu mai poate fi aplicata fara distinctie denumirea de in sensul folosit de Weber si Troeltsch la grupurile care apar si prolifereaza intr-o societa decrestinata. Refuzand insa acceptiunea peiorativa, ei regrupeaza aceste miscari extrem diverse sub sintagma: noi miscari religioase.

"PROFETUL" DAVID KORESH. Cel putin 81 de oameni, intre care multi copii, au fost condusi spre moarte de Koresh, intemeietorul sectei, in 1993, in orasul american Waco.

De fapt, cele doua denominatii induc confuzii in dublu sens. Secta, care ramane in sp public doar prin periculozitatea ei, amesteca grupurile intr-o maniera negativa, generato de prejudicii pentru unele dintre ele, care nu au nimic periculos sau totalitar, si incompa cu adevaratul respect al laicitatii. La randul ei, sintagma noi miscari religioase induce confuzie in sens pozitiv, punand calificativul religios unor grupuri care in fond nu au nim comun cu religia sau pentru care religia nu este decat un paravan dincolo de care se ascu activitati imorale. Dezbaterea asupra sectelor este astfel poluata prin aceasta omogeniza Cele doua denominatii isi au originea si in modul in care sunt culese informatiile: in

ce sociologii ii studiaza pe adeptii grupurilor inofensive sau care graviteaza, fara a fi constienti, pe orbita unui centru secret, loc de reale derive, asociatiile de protest culeg m de la fosti membri ai sectelor, care au frustrari si platesc polite liderilor grupurilor. Care este adevarata amploare pe care o are in prezent fenomenul sectar? Potrivit specialistului american Gordon Melton, numarul miscarilor care nu s-au dovedit pericu evanghelice, sincretiste, New Age, terapeutice - s-ar ridica la aproape 20 000. Zonele cele atinse de aceasta expansiune sunt in principal America Latina si Europa de Est, mai vulnerabile din cauza precaritatii economice si legislative. In Europa occidentala situatia relativ stabila: in fiecare zi apar si dispar grupuri. O crestere puternica inregistreaza, pe batranul continent, Martorii lui Iehova. In ce priveste grupurile care si-au revelat carac primejdios, numarul si ponderea acestora sunt reduse. Situatia reala este insa dificil de cunoscut, existand diverse interese pentru a umfla cifrele: sectele - pentru a-si exagera importanta, asociatiile de lupta impotriva lor - pentru a justifica amploarea actiunilor intreprinse, responsabilii politici - pentru a se aseza in postura de cruciati impotriva unu flagel social, iar unele media - pentru a castiga audienta sau a-si vinde publicatiile. Periculozitatea legata de fenomenul sectar nu depinde de numarul grupurilor: in ma 1995, o singura secta, Aum, a raspandit gaz sarin in metroul din Tokyo, provocand mo a 12 persoane si intoxicarea altor cateva mii; din cei 40 de membri ai sectei Heavens G 39 au murit in primavara lui 1997, in California; ordinul Templului Soarelui numara greu 500 de adepti, din care 74 au decedat in mod tragic intre 1994 si 1997, in mai multe valuri, pe teritoriul american si european. In concluzie, se poate afirma ca, cu cat un gru mai mic si cultiva secretul, cu atat exista mai multe riscuri de deriva, caci el se afla in intregime sub autoritatea unui conducator unic, care poate, in orice moment, sa-si antre acolitii intr-un delir care scapa posibilitatii de control institutional sau social. Ce solutii pot fi adoptate in fata sectelor amenintatoare atat pentru individ, cat si pe societate? Atitudinea statelor este foarte diversa si releva o perceptie culturala diferita a fenomenului. Pe de o parte, aparitia acestor grupuri noi este primita favorabil: exista, mai presus toate, o respingere a intolerantei religioase, iar aceste miscari atrag oprobriul doar pentr delictele dovedite. Pe de alta, aparitia grupurilor neafiliate la o mare religie recunoscut primita cu dispret, iar unii nu ezita sa ceara interzicerea sectelor. Intelectualii, ca si parlamentarii, sunt ostili adoptarii unei legislatii specifice contra sectelor. Pentru a contr situatia, guvernele pot face anchete administrative, pot actiona pe terenul fiscal, pot veri sistematic situatia scolara a copiilor. Dar, dincolo de vigilenta statului, cel mai bun raspu problema sectelor ramane, cu siguranta, spiritul critic al individului. Nu exista un vacc impotriva sectelor. Cel mai bun remediu este bunul-simt, discernamantul, educatia si sp critic, sublinia sociologul Danile Hervieux-Lger. Scientologia impotriva umanismului Paul Aris

Le Monde diplomatique Intemeietor - L. Ronald Hubbard a constituit secta in 1950, in SUA si Marea Britanie Invatatura - pseudoteologica, pseudostiintifica; prin salvarea spiritului, toti scientologii putea obtine libertatea si nemurirea Scop - cucerirea cosmosului Finantare - taxe de seminarii, vanzari de carti si donatii Practici - frecventarea seminariilor, controlarea vecinilor si a firmelor Metode de castigare de noi adepti - oferte de locuri de munca, teste de personalitate

Biserica scientologica focalizeaza criticile militantilor antisecte. Care sa fie motivul? cum se poate explica formidabila expansiune a scientologiei? Cultul tehnicii, mistica intemeierii: Biserica scientologica afirma ca pentru om prob este omul insusi. Ca urmare, ar trebui eliberat de imperfectiunile, dependentele si slabiciunile sale. De fapt, de propria sa...umanitate. Pentru a reabilita totusi umanitatea scientologia propune inlocuirea ei cu techs, respectiv tehnici capabile sa-i confere pute Exista tech pentru a gandi, a comunica, a vinde, pentru cuplu etc. Aceste tech sunt opera unui american, Lafayette Ronald Hubbard (1911-1986), pr autor de romane stiintifico-fantastice, dar si geniu mitoman. El se considera singurul car pretul vietii, a gasit drumul spre libertatea totala. Tehnica standard pe care a doban datorita acestei experiente este, spune el, eliberatoare. Dar ea conduce, de fapt, la serv caci reduce individul la un ansamblu de tehnici, transformandu-l intr-un specimen a car identitate se bazeaza pe norme. Scientologia profaneaza astfel ceea ce se considera in gen ca sacru (umanul, relatia sociala) si sacralizeaza in schimb profanul (banul, tehnica, piat propune tehnici cu scopul de a evita jocuri irationale, cum ar fi grevele care perturba productia si bunele raporturi sociale din intreprindere. Acest tip de discurs este bine pr de multe companii multinationale, fapt dovedit de lungile liste de clienti care utilizeaza, scientologii, tehnicile lor de studiu - General Motors, Citron, Lancme, Mobil Oil, Ep Volkswagen etc. - sau de intreprinderile care sprijina Fundatia drumului fericirii - Coca McDonalds etc. Cele 17 colegii de administratie Hubbard, destinate invatarii tehnici managementului, sunt pline de cursanti. Dupa Statele Unite, Marea Britanie, Australia s Elvetia, Rusia are si ea patru asemenea colegii, care pregatesc circa 350 de cadre superio luna. Pana acum, in intreaga lume au fost formate aproape 170 000 de cadre. Biserica pr ca are sase milioane de adepti in lume, dar ea ii contabilizeaza pe consumatorii fiecaruia dintre produse (carti, scolarizari): doar cateva zeci de mii de persoane au ajuns pana la nivelurile secrete.

Scientologia are un singur scop: sa conceapa, sa fabrice si sa vanda bunuri de salvar (mantuire). Un parcurs complet costa minimum 500 000 de franci. Adeptii sunt formati a recruta la randul lor. In paralel, ei invata sa-si infranga propria rezistenta la cumpara

produse. La cursuri - propuse si marilor intreprinderi - se preda vanzarea sacra. Feri (religioasa) este aici proportionala cu consumul (comercial). In spatele fatadei sale religioase, scientologia ascunde o militarizare crescanda. Dian se prezenta in 1950 ca o disciplina stiintifica si terapeutica. Ea a suscitat imediat opozitia corpului medical, mai ales a celui din domeniul psihiatriei. Hubbard dezvolta atunci dimensiunea religioasa cu scopul de a beneficia de protectia primului amendament al Constitutiei americane si, evident, de exonerare fiscala. Dupa ce a abandonat, in 1966, conducerea administrativa pentru a se consacra cercetarilor, el se imbarca pe o flotila si infiinteaza See Org (organizatie maritima), adevarat ordin paramilitar.

Supraveghere si delatiune Flota a fost dezarmata in 1976, iar statul sau major s-a instalat definitiv in SUA. Totalitatea posturilor de conducere a continuat sa fie detinuta de calugarii-soldati. La pu timp, David Miscavige, fiu de scientologi si membru al mesagerilor comandantului, va denunta alterarea tech de catre presupusul print mostenitor al lui Hubbard, David M va obtine indepartarea conducatorilor dupa condamnarea lor de catre justitia american acuzatia de spionaj. De atunci, Statele Unite au adoptat o atitudine foarte ingaduitoare f Biserica scientologica, in timp ce in Germania este combatuta cu foarte multa asprime. Actualul stat major isi exercita puterea prin intermediul comitetului de supraveghere (Watchdog Committee), care controleaza activitatea a 11 sectoare ale organizatiei, si p serviciul sau de securitate, Biroul international al afacerilor speciale (OSAI). Aceasta mistica a organizatiei ii expune la riscuri pe subiectii vulnerabili. Slabirea fo personalitatii adeptilor este obtinuta printr-o multime de mecanisme. O dovedeste un sis de norme care obliga pe fiecare sa faca mereu mai mult - obiectiv sortit bineinteles esecu La aceasta se adauga mecanismele permanente de supraveghere si delatiune - in afara d delatiunea voluntara, sunt obligatorii 20 de tipuri de rapoarte (privind daune, pierderi, nesupunere, raportari false, neraportare etc.). Aceste informatii se adauga, in biografia adeptului, celor obtinute prin spovedanie.

Descompunerea identitatii In cosmogonia Bisericii scientologice, oamenii ar fi thetani (principiu spiritual nemuritor), care, dupa ce au creat universul, ar fi cazut in cursa propriei creatii. Theta redevenit operant (OT), ar domina materia, energia, spatiul si timpul. Pentru aceas adeptul trebuie sa se purifice de toxinele, drogurile si radiatiile sale, apoi de telurile gre (obiective ce nu sunt tech), de valentele sale (identitate culturala, imagini impuse in cadrul familial, prietenii ne-tech). Astfel, el descopera in cursul nivelurilor secrete c este singur in fiinta sa, ci ca mii de alte identitati au venit sa convietuiasca in el acum cat trilioane de ani. Va trebui sa se debaraseze de ele prin intermediul unei forme de exor tech, care nu are sfarsit. Scientologia raspandeste o ideologie a refuzului slabiciunilor, a dispretului fata de tot ce

slab. De aici critica sa la adresa statului-providenta si a sindicalismului, dar si a propune de management. Se vrea apolitica, dar propovaduieste un ultraliberalism nedemocratic. Considera ca democratia (gandirea colectiva) este o manifestare a mentalului reactiv ( de subumanitate a noastra). Ca toate celelalte evaluari scientologice, aprecierile politice sunt redate printr-o valo numerica pe scara tonurilor. Stapanirea a 40 de niveluri de ton iti permite sa influe starea psihica a subiectilor. Oamenii aflati sub nivelul 2,0 ar trebui privati de drepturi ci Subversiunea rosie ocupa locul cel mai de jos (intre 1,1 si 1,3 pe scara tonurilor) pen ca preconizeaza sisteme de asistenta distrugatoare pentru initiativa privata si bogatie. Biserica Unificarii a lui Moon

Intemeietor - Sun Myung Moon, care a fondat secta in 1954, la Seul Invatatura - sincretica; la sfarsit ramane doar dominatia familiei Moon asupra unei lum eliberate de pacat; viata este o lupta continua, paranoica impotriva lui Satan si a marxis Finantare - venituri ale intreprinderilor, firme de armament si concesionare de autostra Castigare de adepti - mai ales din clasa de mijloc Practici - rugaciuni; intonarea de imnuri; spalarea creierului; ruperea relatiilor familial casatoria este o obligatie

In anii 80, Biserica Unificarii, al carei fondator este reverendul Moon, a reusit sa se implanteze in Uruguay. Felul cum s-au petrecut lucrurile se constituie intr-o mostra de strategie sectara. Din biroul sau aflat in cladirea cotidianului Ultimas Noticias din Montevideo, Julian Saf directorul ziarului, gireaza toate celelalte afaceri ale sale: doua tipografii, principalul ho lux din oras si a treia mare banca din tara, fara a mai pune la socoteala numeroasele proprietati funciare. Tot acest imperiu local a fost ridicat datorita reverendului Moon, fondatorul Bisericii Unificarii. La 20 de ani, Julian Safi era un simplu reporter care nu parea destinat unei cariere stralucite. S-a casatorit insa cu fiica patronului ziarului La Maana, care era unul dintre liderii dreptei uruguayene. Asa a ajuns directorul publicatiei. Dupa lovitura de stat milit din 1973, a fost inclus in grupul de gazetari ce lucra la Departamentul relatiilor publice cadrul guvernului de la Montevideo. Cu acest prilej, l-a cunoscut, in 1980, pe colonelul s coreean Bo Hi-pak, care cauta redactori bilingvi (engleza si spaniola) pentru lansarea un mare cotidian de limba spaniola in Statele Unite. Cu un exemplar din News World sub b acesta a fost primul ziar fondat in SUA de reverendul Moon -, colonelul l-a convins pe Sa urmeze un stagiu de o luna la New York, in cadrul echipei noului jurnal, Noticias del Mu Uruguayanul s-a intors acasa complet schimbat. L-a cunoscut pe Moon si a descoper reverendul, instalat in SUA, era mai mult decat un sef religios. Era unul dintre cei mai b oameni ai planetei, iar principalele sale afaceri se aflau amplasate in Coreea de Sud, Jap

SUA. Dar, potrivit declaratiilor lui Julian Safi, nu exista tara din Occident in care Moo nu aiba ceva interese. Doi fosti responsabili japonezi ai Bisericii Unificarii afirma la ran in Washington Post ca numai filiala japoneza a transferat in SUA, in decurs de cativa an peste 800 de milioane de dolari, destinati finantarii de activitati politice si demararii uno afaceri noi. Puterea imperiului Moon, care in acea vreme avea drept obiectiv crearea unei Internationale anticomuniste, se baza mai ales pe productia si comercializarea ginseng, radacina unei plante considerate a avea virtuti tonifiante. Avea insa afaceri si in industri si usoara de la Seul, sprijinind inclusiv politica de inarmare a guvernului sud-coreean. P alta parte, instalat in SUA inca din 1972, reusise sa detina controlul asupra Diplomat Na Bank, sa aiba un santier naval in Alabama si doua uzine de armament. In perioada cand Julian Safi l-a cunoscut pe Moon, principiul de baza al reverendului era urmatorul: Al treilea razboi mondial a inceput. El nu va fi castigat cu arma in mana, ci pe terenul ideil Pentru a invinge comunismul in expansiune, fenomen prezent mai ales in America Latin nevoie, in conceptia noului Mesia, de doua instrumente: un puternic grup internationa presa si o organizatie transnationala care sa formeze, in statele-tinta, o serie de lideri, br politic al Bisericii Unificarii. Grupul de presa, instalat in SUA, se va numi News World Communications, apoi Tim Tribune Corporation. Alaturi de cotidianele News World si Noticias del Mundo, grupul i adjudeca si Washington Times, destinat sa concureze marele cotidian liberal Washington Cat priveste Internationala, aceasta, creata la New York, s-a numit Causa. Ea va actiona de-a randul pentru sprijinirea regimurilor militare si dictatoriale din America Latina (m ales din Uruguay, Argentina, Chile, Bolivia, Brazilia), fondurile financiare alocate circul prin intermediul unor banci din Caraibe, renumite pentru calitatea lor de adevarate paradisuri fiscale. In SUA, sprijinul acordat dreptei americane de Biserica Unificarii s-a materializat i timpul razboiului din Vietnam, ca si al crizei din America Centrala, din anii 80. Pe de al parte, cand scandalul Watergate se afla spre final, aceeasi Biserica si-a mobilizat adeptii un ultim efort de aparare a lui Richard Nixon, nevoit totusi sa demisioneze. Mai multi ti misionari americani au declarat, cativa ani mai tarziu, ca reverendul Moon, care avea re amicale cu Nixon, a cheltuit sume considerabile pe paginile publicitare vizand salvarea presedintelui amenintat cu prabusirea. Ulterior, ziarul News World a dus o campanie sustinuta in favoarea alegerii lui Ronald Reagan. Interesele politice si cele financiare au conlucrat intotdeauna...