CAPITOLUL VIII TURISMUL Datorita pozitionarii sale, reliefului variat, pitorescului locurilor, monumentelor istorice si traditiilor culturale, Regiunea

Sud-Vest Oltenia dispune de conditii prielnice pentru dezvoltarea turismului. 8.1. Principalele atractii turistice Turismul montan. Muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in partea de nord si nord-vest, unde sunt traversati de fluviul Dunarea. Cele mai frumoase zone montane din Oltenia sunt localizate in judetele Gorj, Valcea si Mehedinti. Zona montana Gorj cuprinde trei lanturi muntoase principale: lantul Muntilor Parang cu cel mai inalt varf din Oltenia Parangu Mare (2519 m.); acest lant totalizeaza 14 varfuri cu inaltimi peste 2000 metri si o minunata salba de lacuri glaciare; Muntii Godeanu cu cel mai inalt varf - Varful Gugu (2291 m.); lantul Muntilor Valcan cu cel mai inalt varf Oslea (1946 m.). In judetul Gorj exista mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv doua rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practica alpinismul si escalada (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier si Cheile Oltetului - Polovragi), cinci zone speologice ce reprezinta cel mai mare potential speologic din Romania avand peste 2.000 de pesteri, o statiune de schi (Ranca) precum si zone pentru vanatoare si pescuit, toate reprezentand atractii pentru un mare numar de turisti in fiecare an. Aceste localitati sunt cuprinse in oferta turistica a unor importanti tur-operatori din tara si strainatate, dar capacitatile de cazare si serviciile sunt inca limitate. Zonele Cerna - Valea Mare, Baia de Fier, Lainici, au de asemenea potential turistic, dar infrastructura este slab dezvoltata pentru moment. In judetul Valcea muntii ating altitudini de peste 2400 m. Principalele lanturi muntoase sunt Muntii Capatanii, Muntii Lotrului, Muntii Fagaras. Se remarca statiunile balneo-climaterice de pe Valea Oltului Calimanesti, Caciulata, Baile Olanesti, Voineasa - pe raul Lotru si zona BuilaVanturarita, cu varful Vanturarita Mare (1885 m), declarata Parc National prin Hotararea de Guvern nr. 2151/30 noiembrie 2004. Masivul Buila-Vanturarita, prin potentialul sau deosebit, intruneste conditiile optime dezvoltarii si practicarii diferitelor forme de turism precum turism montan, agroturism, turism monahal, sportiv, de odihna si relaxare etc. Desi infrastructura nu este dezvoltata decat in mica masura, exista totusi un minim necesar desfasurarii activitatilor turistice. Datorita dispunerii in trepte a masivului, aici se intalneste o fauna de clima calda, submediteraneana, cat si specii relicte, glaciare precum si numeroase specii protejate printre care capra neagra, cerbul, rasul 235

bursucul, vipera, soparla de stanca, codobatura alba, cocosul de munte, etc. Flora Masivului Buila-Vanturarita cuprinde de asemenea numeroase specii protejate, pana in prezent fiind identificate 22, dintre care numeroase specii precum tisa, zada, bradisorul, pedicuta, ghintura galbena, floarea de colt, mierea ursului, garofita de stanca, iedera alba, bulbucul de munte constituie un genofond predominant. Valea Lotru este una dintre cele mai putin poluate zone din tara (declarata ca zona cu poluare de nivel 0). Parcul national Cozia cu o suprafata de 17000 ha este unul dintre cele mai frumoase din tara. In Mehedinti principalele lanturi muntoase sunt Muntii Cerna si Muntii Mehedinti, atingand altitudini de peste 1500 m. Aceasta zona cuprinde parcul national Domogled Valea Cerna ce se intinde pe o suprafata de 60.000 hectare, intre judetele Mehedinti, Gorj si Caras Severin si parcul natural Portile de Fier, cu o suprafata totala de 115.000 hectare, in judetele Mehedinti si Caras Severin. Turismul pentru vanatoare si pescuit reprezinta o posibilitate de valorificare a resurselor regiunii. Vanatoarea se poate practica in padurile Olteniei cu aprobare din partea Directiei Silvice din judetul respectiv, in perioadele permise prin lege si in padurile ce nu fac parte din zonele protejate prin lege. O atractie turistica deosebita o reprezinta lumea pesterilor subterane, unele deschise turismului, iar altele avand statut de rezervatii naturale. In Romania exista peste 12.000 pesteri, reprezentand unul din cele mai bogate patrimonii speologice din Europa. Aceste pesteri au fost studiate in cadrul unor expeditii internationale datorita structurii lor minerale specifice, florei si faunei. Pestera Topolnita, din judetul Mehedinti, avand o lungime de 10.700 metri si galerii intinse pe patru etaje, este una dintre cele mai faimoase pesteri din Oltenia. Pestera Izverna, localizata de asemenea in judetul Mehedinti, este una dintre cele mai renumite pesteri din Europa pentru practicarea speologiei subacvatice si a fost filmata de Jacques Yves Cousteau in sectiunea 'Explorari ale secolului XX' din filmul Muzeului Smithsonian din Washington. Pestera Muierilor din Baia de Fier Gorj , datorita frumusetii sale a fost prima pestera electrificata din Romania si impreuna cu pestera Polovragi, sunt singurele pesteri amenajate si introduse in marele circuit turistic. Pestera Liliecilor este renumita pentru numarul mare de specii si exemplare de lilieci si chiar daca unele dintre ele au disparut in ultimii ani , inca mai detine peste 30 de specii. Statiuni turistice: Voineasa, statiune de odihna si tratament de importanta nationala, deschisa in toate anotimpurile, este situata la capatul sudic al Muntilor Lotru, pe valea raului Lotru, la o altitudine de 600-800 m si la 60 km NV de municipiul Ramnicu-Valcea. Climatul intramontan cu veri racoroase si ierni reci, permite practicarea sporturilor de iarna in tot timpul sezonului rece. Principalul factor terapeutic este climatul tonic, cu aer curat, fara praf si alergeni, puternic ozonizat, bogat in aerosoli ionizati si radiatii ultraviolete. Statiunea este recomandata pentru tratamentul neuro-asteniilor, intarirea organismului slabit, suprasolicitare fizica si intelectuala, anemii secundare, dar si pentru vacante si sejururi relaxante in orice perioada a anului. Statiunea Vidra este situata langa lacul cu acelasi nume din bazinul Muntilor Lotrului in amonte de Voineasa la o distanta de 25 km, la o altitudine de 1400 m. Accesul in zona se face pe drumul national 7A ce face legatura intre Valea Oltului si Petrosani prin pasul Obarsia 236

Lotrului. Statiunea Vidra dispune de un numar de 80 locuri de cazare, o unitate de alimentatie publica si diferite posibilitati de agrement. Ceea ce face interesanta Statiunea Vidra este amplasarea acesteia intr-un cadru natural unic, posibilitatea de practicare a sporturilor de iarna, in statiune functionand instalatii de teleski si telescaun, a vanatorii si pescuitului, sau a drumetiilor la cabanele din apropiere, pe trasee turistice marcate. Situata pe unul dintre platourile Muntilor Parang (1600 m. altitudine), la 18 kilometri de orasul Novaci si 63 kilometri departare de Targu-Jiu, localitatea gorjana Ranca a cunoscut o dezvoltare rapida. Dupa ce in urma cu trei ani a fost montata o instalatie de teleschi, din aceasta iarna una dintre cele doua partii are si nocturna. La Ranca exista un hotel de doua stele, in constructie mai aflandu-se inca trei amplasamente de acelasi fel si un hotel de cinci stele. Prin vilele si casele de odihna construite in ultimii ani, Ranca a fost transformata intr-un adevarat oras-statiune. In portofoliul de proiecte Phare 2005-2006 pe linie de dezvoltare/modernizare a infrastructurii turistice se afla si proiectul CL Novaci privind dezvoltarea integrata prin optimizarea domeniului schiabil si a sistemului de colectare-epurare a apelor uzate menajere in zona turistica precum si amenajarea unei retele de transport pe cablu, investitie estimata la circa 4,6 milioane de euro. Amplasat intr-un cadru natural deosebit inconjurat de Muntii Capatanii, Magura Slatioarei, dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, orasul Horezu, jud.Valcea, cel mai puternic centru de olarit din sudul tarii, a devenit oficial statiune turistica prin HG 936/2005. Statiunea turistica Horezu se afla in centrul depresiunii cu acelasi nume, marginita la nord de Muntii Capatanii(2124 de metri), iar la sud de Magura Slatioarei (767 de metri) si de dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor. Totodata, Horezu se afla in apropierea celei mai mari concentrari de manastiri din tara, intr-o zona cu flora si fauna bogata, cu peisaje de un farmec aparte. La Horezu se pot practia forme variate de turism, prioritar fiind cel etno-cultural, favorizat de traditia acestei zone in care mestesugurile artizanale precum tesaturile executate manual, pictura religioasa si olaritul sunt predominante Turismul balnear. Romania detine o treime din rezervele de ape minerale din Europa. Statiunile sale balneo-climaterice (terme) erau foarte populare printre turistii din Germania si Austria pana in anii 50. Mai tarziu, lipsa investitiilor in infrastructura a dus la decalaje in competitia cu alte tari. In Oltenia exista 3 zone bogate in ape minerale: in Mehedinti (Bala, Schela Cladovei, Gura Vaii), in Gorj (Sacelu), in Valcea (Govora, Baile Olanesti, CalimanestiCaciulata). Toate aceste localitati se afla in zona Carpatilor de Sud, in apropierea unor zone turistice interesante. Aceasta reprezinta o importanta resursa, dar pentru a putea fi exploatata, sunt necesare investitii semnificative. In prezent, din cele 6 localitati termale din Oltenia, 2 necesita investitii atat in infrastructura de baza cat si in capacitatea de cazare (Bala si Sacelu), celelalte 4 necesitand investitii in capacitatea de cazare. In paralel cu dezvoltarea si modernizarea tuturor statiunilor balneo-climaterice existente, infiintarea unora noi este obligatorie pentru a exploata potentialul existent (exemplu, Ionele, Desa, Gighera, Urzicuta si Ghercesti din Dolj). Izvoarele minerale din sudul comunei Gighera, judetul Dolj, poseda un insemnat potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe. Pentru a fi exploatate, sunt necesare investitii in infrastructura pentru revitalizarea acestei statiuni balneoclimaterice care a functionat cu succes inainte de cel de-al doilea razboi mondial. De asemenea trebuie incurajata dezvoltarea turismului montan prin modernizarea statiunilor Voineasa, Vidra si Ranca.

237

Dunarea si Lunca Dunarii. Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu Serbia si Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km. Pentru toate cele trei judete de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea acestui fluviu poate constitui un potential turistic, prea putin exploatat in prezent. Fluviul Dunarea si raul Olt reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune este considerata un adevarat paradis pentru vanatoare. In judetul Dolj se gaseste cel de al doilea mare lac natural din Romania, lacul Bistret, cu o suprafata de 1867 hectare. Pescuitul se poate practica in perioadele reglementate prin lege, atat pe raurile regiunii, cat si in lacurile naturale (Bistret, Zaton) si in cele artificiale, situate pe cursurile Dunarii, Oltului, Lotrului. Turismul rural. Zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate bazata pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de buna calitate, si pe binecunoscutele traditii folclorice ale Olteniei. Desi turismul rural in Oltenia este la inceputul sau, exista in regiune case si pensiuni care s-au adaptat cerintelor specifice acestui tip de turism. Tinand cont de nivelul in general scazut al infrastructurii de baza din mediul rural acest tip de turism intimpina unele dificultati in ceea ce priveste competitivitatea la nivel international. In plus, agroturismul nu-i atrage pe turistii romani, deoarece majoritatea acestora au rude ce traiesc in zona rurala. Pe plan national s-a infiintat Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), care promoveaza exploatarea resurselor locale turistice, intr-un mod prin care se pot proteja atat mediul cat si traditiile locale. ANTREC are filiale in judetele Valcea, Mehedinti, Gorj si Dolj. La nivelul regiunii Oltenia sunt in prezent inregistrate in reteaua ANTREC un numar total de 67 de pensiuni agro-turistice . Dintre acestea, 2 se afla in Dolj, 26 in Gorj, 22 in Mehedinti si 17 in Valcea. Parcuri naturale. Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate. Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled Valea Cernei (60.000 hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia, cu o suprafata de 17.000 hectare si parcul national Bulia-Vanturarita, insumand o suprafata de 4168 ha. situate in judetul Valcea, si parcul natural Portile de Fier in judetul Mehedinti (115.000 hectare). In regiune se gasesc paduri de salcam la Vinju Mare, paduri de tei la Biltoanele si Strehaia; lacurile temporare Zatonul Mare si Zatonul Mic, padurile de liliac de la Ponoare, un spectacol impresionant de flori, pe o suprafata de peste 20 hectare. Un monument natural unic in Europa este Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune carstica aflata la sud de Baia de Arama (judetul Mehedinti), pod natural format deasupra unei imense grote, "Podul" masoara 61 metri lungime si 13 metri inaltime. Zona Padurii Zaval, situata pe o suprafata de 370 ha in sudul judetului Dolj, in imediata apropiere a Dunarii, beneficiaza de un fond forestier natural exceptional, specific sleaului de lunca, de exemplu stejarul pedunculat, sau specii de frasin cu varste de pana la 200 de ani. Toate aceste zone prezinta o certa atractie turistica, dar serviciile de protectie a mediului sunt slab dezvoltate. Turism istoric, religios si cultural. Mostenirea Imperiului Roman si a Daciei se regaseste de-a lungul intregii regiuni. Ruinele podului construit peste Dunare de cunoscutul arhitect al antichitatii, Apolodor din Damasc, pentru patrunderea trupelor imperiale in Dacia, cele ale bailor termale romane construite pe timpul imparatului Adrian sau cele ale cetatilor dacice

238

Sucidava si Buridava deschid o fila din trecutul daco-roman al poporului nostru. Antichitatea dacica si romana este reprezentata de asemenea prin asezarea fortificata geto-dacica de la Sprancenata, judetul Olt (sec. II i. Hr.), zidurile cetatii bizantine de la Celei - Corabia cu Fantana Secreta, monument unic al arhitecturii romane bizantine. Oltenia este de asemenea un tinut al manastirilor, bisericilor si schiturilor, fiind a doua regiune dupa Moldova ca numar si importanta a acestor asezaminte religioase. Regiunea insumeaza peste 60 manastiri si schituri ortodoxe, din toate perioadele istorice ale regiunii, incepand cu secolul 14, unele din acestea prezentand fresce exterioare de o valoare deosebita si constituind veritabile locuri de pelerinaj care atrag un numar important de turisti. Bisericile de lemn reprezinta o alta interesanta mostenire din timpurile medievale. Manastirile de pe Valea Oltului: Cozia, Stanisoara, Bistrita, Frasinei, Hurezi, Surpatele, Govora, Turnu, Cheia, Manastirea Dintr-un Lemn, Arnota in judetul Valcea, Tismana, Lainici, Polovragi, Stramba si Crasna in Gorj, situate in zone pitoresti, constituie adevarate izvoare de spiritualitate si de renastere sufleteasca. De un interes special sunt asa numitele 'Cule', case fortificate ce se gasesc numai in Oltenia. Avand originile in Afganistan si in Iran, culele au fost construite in secolul XVIII de catre micii proprietari pentru a se proteja de invaziile turcesti de peste Dunare. Cu timpul, aceste "cule" si-au pierdut destinatia defensiva, si au devenit pentru locuitorii sai mai ales un semn de apartenenta la clasa proprietarilor de pamant. In orasul Targu Jiu exista Muzeul in aer liber cuprinzand sculpturile lui Constantin Brancusi, dedicat eroilor romani din Primul Razboi Mondial. Complexul deschis cuprinde 'Poarta Sarutului', 'Aleea Scaunelor', 'Masa Tacerii', 'Coloana Infinitului'. Alte sapte sculpturi autentice ale lui Constantin Brancusi se gasesc expuse la Muzeul de Arta Moderna din Craiova.

8.2. Infrastructura de turism. Cele prezentate mai sus sunt dovada unei mari diversitati si bogatii a ofertei turistice din Oltenia. O astfel de oferta este insuficient exploatata si, ca urmare, alaturi de investitia in infrastructura de baza si in cea turistica, apare necesitatea de investitii in promovarea turismului. Cu toate ca potentialul turistic al regiunii este unul deosebit, turismul regional este departe de a fi unul dintre sectoarele care contribuie decisiv la formarea PIB Oltenia. In prezent, contributia sectorului turistic in PIB este in jur de 2-3%. In Regiunea Sud-Vest Oltenia, in anul 2003, baza materiala cuprindea 189 unitati de cazare (4,84% din totalul national), numar ce o situeaza pe penultimul loc comparativ cu celelalte regiuni. Cu un numar de 13936 locuri de cazare (5,05% din totalul national), regiunea ocupa locul 7, inaintea Regiunii Bucuresti-Ilfov cu 11467 locuri. In anul 2002, in regiunea Oltenia erau inregistrate un numar de 58 agentii de turism (24 in Dolj, 6 in Gorj, 6 in Mehedinti, 7 in Olt si 15 in Valcea), conform datelor furnizate de analiza socio-economica a regiunii de dezvoltare sud-vest Oltenia realizata de Grupul de Economie Aplicata - GEA Bucuresti. Urmand tendinta generala din economia Olteniei, si turismul a inregistrat o tendinta descrescatoare. Toti indicatorii: capacitatea de cazare, turisti cazati, innoptari, indici de utilizare a capacitatii in functiune, au scazut, in unele cazuri la mai putin de jumatate fata de 239

1990. Oltenia este regiunea cu cea mai semnificativa descrestere a capacitatii de cazare, mai mult de doua ori comparativ cu regiunile Sud-Est, Sud, Vest si Bucuresti-Ilfov si cu aproape de 3 ori comparativ cu regiunea Nord-Vest:
Tab. 8.1. Situatia capacitatilor de primire in Regiunea Oltenia, comparativ cu celelalte regiuni
Capacitate de cazare 1990 Capacitate de cazare 2004 Capacitate dinamica (%) Innoptari 1990 (mii) Innoptari 2004 (mii) Innoptari dinamica (%)

Regiune

NE SE S
SV OLTENIA

24986 162799 26900 26376 26006 29102 44241 12826 353236

17183 130854 22494 13936 21066 24576 34365 11467 275941

-31,22 -19,62 -16,37 -47,16 -18,99 -15,55 -22,32 -10,59 -21,88

3824,5 14115,6 4205,8 4045,6 4089,2 4909,9 6341,5 3019,7 44551,8

1489,9 5397,2 1781,9 1647,7 1938,8 2221,1 2664,7 1359,2 18500,5

-61,04 -61,76 -57,63 -59,27 -52,58 -54,76 -57,97 -54,98 -58,47

V NV C BI
Romania

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Oltenia se gaseste pe locul 6 in Romania in anul 2004 in ceea ce priveste numarul de innoptari.
Fig. 8.1. Capacitatea de cazare pe regiuni

Capacitatea de cazare pe regiuni

200000 150000 100000 50000 0 NE SE S OLTENIA V NV C BI

Capacitatea de cazare 1990

Capacitatea de cazare 2004

Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei

Un indicator foarte important al rentabilitatii spatiilor de cazare este indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare, calculat prin raportarea numarului de innoptari realizate la capaciatea de cazare turistica in functiune.

240

Tab. 8.2. Capacitatea de cazare in anul 2004

Capacitate de cazare Regiune locuri existente 2004 % din nivelul national Capacitatea de cazare in functiune (mii locuri 2004) % din nivelul national Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune (%)

Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Oltenia Vest Nord Vest Centru Bucuresti Ilfov Romania

17183 130854 22494 13936 21066 24576 34365 11467 275941

6,22 47,42 8,15 5,05 7,63 8,90 12,45 4,15

5049,7 13773,6 6437,8 3703,4 5402,1 6699,8 9071,9 3850,3 53988,6

9,35 25,51 11,92 6,85 10 12,40 16,80 7,13

29,5 39,2 27,7 44,5 35,9 33,2 29,4 35,3 34,3

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei 2005

La nivel de judet, situatia mai jos prezentata arata o diferenta a nivelului de descrestere pentru toti indicatorii, judetul Valcea fiind cel mai putin afectat de descresterea activitatilor din turism.
Tab. 8.3. Situatia capacitatilor de primire in Regiunea Oltenia, comparatie intre judete
Unitate teritoriala Capacitate de cazare 1990 Capacitate de cazare 2004 Capacitate descrestere (%) Innoptari 1990 (mii) Innoptari 2004 (mii) Innoptari descrestere (%)

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Regiune

1929 4426 2407 1863 15751 26376

1068 1170 916 724 10058 13936

44,63 73,56 61,94 61,13 36,14 47,16

333,1 358,5 341,4 258 2754,6 4045,6

78,4 90 123,5 39,7 1316,1 1647,7

76,46 74,89 63,82 84,61 52,22 59,27

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Judetul Valcea totalizeaza 3,6% din capacitatea de cazare a Romaniei (72,1% din total regiune) si este judetul cu cea mai dezvoltata infrastructura de turism din regiune.

241

Fig. 8.2. Capacitatea de cazare la nivel regional in 2004. Comparatie intre judete

Capacitatea de cazare la nivel regional - 2004

72,1% Dolj Gorj Mehedini Olt Vlcea

7,7% 5,2% 6,6% 8,4%

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Judetele Gorj si Mehedinti au inregistrat cele mai semnificative descresteri in ceea ce priveste capacitatea de cazare, 73,56%, respectiv 61,94%, un procent ridicat fiind si in judetul Olt(61,13%) .
Fig. 8.3. Capacitatea de cazare in Regiunea Oltenia Comparatie intre judete 1990/2004

Capacitatea de cazare in Regiunea Oltenia Comparaie intre judete

16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 Dolj Gorj Mehedini Olt Vlcea

Capacitate de cazare 1990

Capacitate de cazare 2004

Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei

242

Fig. 8.4. Situatia innoptarilor Comparatie intre judete 1990/2004

Situatia innoptarilor - comparatie pe judete

3000 2500 2000 1500 1000 500 0 Dolj Gorj Mehedini Olt nnoptri 1990 nnoptri 2004 Vlcea

Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei

Infrastructura de acces spre zonele turistice slab dezvoltata, utilitati turistice nemodernizate si dotare tehnica necorespunzatoare duc la un indicele de utilizare a capacitatilor aflate in functiune scazut.
Tab. 8.4. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare %

OLT DOLJ

1990 55,6 64,8

1995 26,3 54,3

2000 21,3 25,5

2001 19 25,8

2002 27,4 25,1

2003 25,6 19,1 28,3 24,4 53,9 44,4

2004 26,4 22,1 39,2 27,4 51,5 44,5

MEHEDINTI 49,5 31,4 26,4 28,1 27 GORJ 54,1 41,3 20,7 25,2 29,2 VALCEA 61,8 55,2 53,1 55,4 54,2 OLTENIA 59,8 49,3 42,6 44,9 45 Sursa: Institutul National de Statistica, Statistica Teritoriala, 2006

Dezvoltarea economiei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicatii si nu numai. Se impune astfel nevoia dezvoltarii infrastructurii turistice de acces si a imbunatatirii si reabilitarii punctelor turistice de atractie si a facilitatilor pentru turisti in zonele cu potential turistic ridicat, cu posibilitati de stabilizare si gradual, de extindere a structurii de atragere a turistilor. Tendinta de-a lungul ultimului deceniu arata o descrestere a activitatilor din turism, cauzata de descresterea constanta a puterii de cumparare a tuturor categoriilor de populatie.

243

Tab. 8.5. Evolutia capacitatii de cazare 1990 - 2004 An existenta 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 26373 22230 18766 18046 17875 17462 17010 17118 16890 15363 15295 15326 14855 15112 13936 Capacitate de cazare in functiune 6790,3 5906 5167,5 4926,3 4125,3 4149,8 4095 4238,9 4082,3 3758 3736 3885 3755 3701 3703 Sosiri (mii) 1024,6 793,3 642,4 576 495,4 544,6 506,3 433,7 374,3 343,1 327 338 350 324 361 Innoptari (mii) 4045,6 2730 2369 2070 1974,9 2044,1 1791,9 1682,1 1619 1569,8 1591 1745 1691 1643 1648 Coeficient (%) din capacitatea de functiune 59,8 46,2 45,8 42 47,8 49,3 43,8 39,7 39,7 41,8 42,6 44,9 45 44,4 44,5

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005

Fig. 8.5. Evolutia capacitatii de cazare 1990-2004

Capacitatea de cazare
30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 existenta in functiune

Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei

244

Fig. 8.6. Sosiri si innoptari 1990-2004.

Sosiri i nnoptri
5000 4000 3000 2000 1000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Sosiri (mii) nnoptri (mii)
Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei

Tab. 8.6. Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare la nivelul regiunii Oltenia: Total, din care Hoteluri Moteluri 9 Vile turistice Alte unitati de cazare turistica 45 9 41 16 50 16 40 2001 164 54 2002 158 55 2003 183 56 2004 189 56

56

53

61

77

Sursa: Directia de Statistica Regionala Dolj, 2005

Analizand datele de mai sus, rezulta ca hotelurile si motelurile au pe departe cea mai mare pondere in ceea ce priveste capacitatea de cazare existenta la nivel regional, aceeasi situatie inregistrandu-se si la nivelul national. In ceea ce priveste calitatea unitatilor de cazare, este de remarcat faptul ca hotelurile de 5 stele nu sunt prezente in Oltenia. Putem gasi un numar limitat de hoteluri de 4 si 3 stele, celelalte fiind clasificate sub acest nivel, fapt ce demonstreaza ca hotelurile din regiune se adreseaza inca unui segment de turisti cu un nivel scazut de pretentii de confort. Viitoarea 245

strategie trebuie deci axata si pe infiintarea de capacitati de cazare de nivel superior de clasificare (de la 3 la 5 stele), pentru a putea atrage un numar mai mare de turisti straini.

Tab. 8.7. Hoteluri dupa nivele de clasificare, cu certificate valabile la 31.03.2005

DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA

0 0 0 0 0 0

2 0 0 0 0 2

5 2 2 0 7 16

4 2 3 6 16 31

0 0 0 0 3 3

OLTENIA

Sursa: Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Autoritatea Nationala pentru Turism

In ciuda faptului ca cifra de afaceri inregistrata de hoteluri si restaurante reprezinta numai aproximativ 1% din totalul cifrei de afaceri inregistrata la nivelul regional in anul 2004, consideram ca turismul poate fi unul din sectoarele de absorbtie a somerilor.

Tab. 8.8. Cifra de afaceri a unitatilor locale active in 2004 Preturi curente miliarde lei Regiune Activitate (capitole CAEN) Total Romania Hoteluri si restaurante % din total Total Sud Vest Hoteluri si restaurante % din total
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Total 4520731 44377 0,98 300436 2815 0,93

Din care: dupa clasa de marime, conform numarului de angajati 0-9 843050 14134 1,67 50011 1093 2,18 10-49 1038671 13203 1,27 56768 563 0,99 50-249 1073067 10489 0,97 52414 777 1,48 250 si peste 1565943 6551 0,41 141243 382 0,27

Mai putin de 1% din cifra de afaceri a unitatilor locale active este reflectata de activitatile turistice. La nivel regional, veniturile obtinute de unitatile mici din turism (hoteluri si restaurante) reprezinta 2,18% din totalul veniturilor intreprinderilor cu 0-9 angajati, ilustrand ca aceste unitati turistice au avut un trend ascendent. ( fata de 1,72% in 2003).

246

Tab. 8.9. Investitii totale unitati locale active in 2004 Preturi curente miliarde lei Regiune Activitate (capitole CAEN) Total Romania Hoteluri si restaurante % din total Sud - Vest Hoteluri si restaurante % din total
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Total 0-9 618424 12491 2,01 66590 1194 1,79

Din care: dupa clasa de marime, conform numarului de angajati 10-49 74996 3880 5,17 4388 209 4,76 90438 4136 4,57 5705 119 2,08 50-249 145966 2956 2,02 6770 394 5,81 250 si peste 307024 1519 0,49 49727 472 0,94

Aceiasi situatie se poate gasi in ceea ce priveste investitiile in sector. Numai 1,79 % din totalul investitiilor intreprinderilor sunt orientate spre activitatile de turism, de 5 ori mai putin decat la nivel national. Un procent relativ semnificativ al investitiilor in turism se inregistreaza la intreprinderile cu 0-9 angajati si cu 10-49 angajati, atat la nivel national cat si la cel regional.
Tab. 8.10. Personalul unitatilor locale active in 2004 Numar persoane Regiune Activitate (capitole CAEN) Total Romania Hoteluri si restaurante % din total Sud - Vest Hoteluri si restaurante % din total
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Total

Din care: dupa clasa de marime, conform numarului de angajati 0-9 10-49 799083 38189 4,77 59430 3135 5,27 775364 34090 4,39 50470 2017 3,99 50-249 1016518 23383 2,30 70382 2117 3,00 250 si peste 1519120 9607 0,63 146299 1116 0,76

4110085 105269 2,56 326581 8385 2,56

Un procent semnificativ al personalului unitatilor locale active din hoteluri si restaurante se inregistreaza la intreprinderile cu 0-9 angajati, atat la nivel regional cat si la nivel national. O tendinta pozitiva o constituie cresterea capacitatii de cazare din sectorul privat din 1999 pana in 2004 cu aproximativ 30%, ceea ce se poate observa si din graficul urmator (dispunem de date numai la nivel national):

247

Fig. 8.7. Evolutia capacitatii de cazare 1999-2004

Evoluia capacitaii de cazare 1999-2004
79,39%
42866

2004 2003 2002 2001 2000 1999

53989 51632

77,1% 67,1% 63,4% 62% 49%

25121

39812 34039 32907 31132 50197 51275 50752

capacitatea in functiune
51882

din care: sector privat

Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei

Aceasta crestere se datoreaza atat faptului ca procesul de privatizare a unitatilor de turism a fost in evolutie ascendenta precum si dezvoltarii agro-turismului. Evolutia ascendenta a sectorului privat este confirmata de asemenea de cresterea totala a numarului de innoptari (dispunem numai de date de la nivel national):
Fig. 8.8. Evolutia numarului de innoptari 1999-2004
Evolutia numarului de innoptari 1999-2004
80,34%
14865

2004 2003

18501 17845

nnoptri din care: sector privat

13904

2002 2001 2000 1999

77,9%
11636

17277 18122 11626 17647 10968 17670 8795

67,3% 64,2% 62,2% 49,8%

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Turismul reprezinta pentru Oltenia sectorul economic care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat inca suficient si care poate deveni o sursa de atractie atat a investitorilor cat si a turistilor(romani si straini). Marele avantaj al Olteniei pentru dezvoltatarea 248

turismului este oferit de prezenta resurselor naturale si culturale de o mare diversitate si armonios repartizate in teritoriu care dau posibilitatea practicarii intregii game de forme de turism. Se impune, astfel, pe langa modernizarea struturilor turistice, a statiunilor turistice, si crearea de produse turistice noi, statiuni, programe originale, atractive si inedite ce ar putea , printr-o activitate sustinuta de promovare, sa directioneze importante fluxuri turistice spre Oltenia.

249