www.mateinfo.

ro 1

SINTEZ~ A GEOMETRIEI de clasa a VII-a
Asem`narea 1) Teorema lui Thales : O paralel` la o latur` a unui triunghi determin` pe celelalte dou` laturi segmente propor\ionale.

DE || BC ⇒

AD AE = DB EC

, sau alte variante .

2) Reciproca teoremei lui Thales : Dac` o dreapt` determin` pe dou` laturi ale unui triunghi segmente propor\ionale, atunci ea este paralel` cu a treia latur` a triunghiului.

AD AE = DB EC

DE || BC.

3) Teorema fundamental` a asem`n`rii : O paralel` la o latur` a unui triunghi formeaz` cu celelalte dou` laturi un triunghi asemenea cu primul. DE || BC ⇒ ∆ ABC ∼ ∆ ADE din care => [n principal propor\ionalitatea laturilor : 4) Cazurile de asem`nare :

AB AC BC = = AD AE DE

Cazul I (UU) : Dac` <A ≡ <A' ]i <B ≡ <B', atunci ∆ ABC ∼ ∆ A'B'C'. Cazul II (LUL) : Dac` <A ≡ <A' ]i

AB AC = A' B' A' C'

, atunci ∆ ABC ∼ ∆ A'B'C'.

Cazul III (LLL) : Dac` 5)

AB AC BC = = A' B' A'C' B' C'

, atunci

∆ ABC ∼ ∆ A'B'C'.

Raportul de asem`nare a dou` triunghiuri asemenea este egal cu raportul a dou` laturi corespunz`toare, sau a dou` [n`l\imi corespunz`toare, etc ...

l h m P = = = = . . . = k corespunz`toare; m, m’ = mediane corespunz`toare; l' h' m' P' P, P’ = perimetre corespunz`toare, k = valoarea
raportului de asem`nare.

unde l, l’ = laturi corespunz`toare; h, h’ = [n`l\imi

m(<BAC) = 90o.2 6) Raportul ariilor a dou` triunghiuri asemenea este egal cu p`tratul raportului de asem`nare. m(<BAC) = 90o. < ABD ≡ < DBC ⇔ AD AB = DC BC Rela\ii metrice [n triunghiul dreptunghic : 1) Teorema lui Pitagora : a) pentru Ipotenuz` : b) pentru Catete : 2) Teorema catetei : 3) Teorema [n`l\imii : 2 2 Ip = C1 + C2 . 2 C1 = Ip · Pr1 H = Pr1 · Pr2 C2 = Ip · Pr2. 2 2 2 C1 = Ip _ C2 sau sau sau 2 2 2 2 C2 = Ip 2 2 _ C1 . . A ∆ABC = k2 A ∆A ' B ' C ' 7) Teorema bisectoarei : Bisectoarea unui unghi al unui triunghi determin` pe latura opusa segmente propor\ionale cu laturile care formeaz` unghiul (]i reciproc). H= C1 ⋅ C 2 Ip 4) Teorema medianei : Mediana corespunz`toare ipotenuzei (dus` din varful unghiului drept) este egal` cu 1/2 din ipotenuz`. m(<ABC) = 30o => AC = 1 · BC 2 . atunci cateta opus` acestui unghi este egal` cu 1/2 din ipotenuz`. BD = DC => AD = 1 · BC 2 5) Teorema unghiului de 30o : Dac` un triunghi dreptunghic are un unghi cu masura de 30 o.

H = [n`l\imea . P=2L+2l unde L = lungimea ]i l = la\imea. u = unghiul ascu\it al paralelogramului. H = [naltimea . unde B = baza mare . P = 4 L 2 4) Rombul: A= unde d1. cos (<B) = AB / BC. u = unghi ascu\it. sau A = L · H .3 Func\ii trigonometrice : 1) Defini\ii : sin (<uo) = cateta opus` / ipotenuz` . P = 2(l1 + l2) unde B = baza . l1. sau A = L2 · sin u . l2 = laturile neparalele. P=4L 2) Dreptunghiul : A=L·l. H = [n`l\imea . . tg (<B) = AC / AB. : Dou` figuri geometrice care au ariile egale se numesc figuri echivalente. ctg (<uo) = cateta al`turat` / cateta opus`. d2 = diagonalele . 2) Tabelul valorilor func\iilor trigonometrice ale unghiurilor uzuale : 45 o 60 o 30 o sin 1/2 √2 / 2 √3 / 2 cos √3 / 2 √2 / 2 1/2 tg 1 √3 √3 / 3 ctg 1 √3 √3 / 3 Arii ]i perimetre : Obs. b = baza mic` . d1 ⋅ d 2 . 5) Trapezul : (B + b) ⋅ H . tg (<uo) = cateta opus` / cateta al`turat`. L = latura . 5) Patrulater ortodiagonal (cu diagonalele perpendiculare) : A= d1 ⋅ d 2 . sin (<B) = AC / BC. ctg (<B) = AB / AC. unde L = latura p`tratului. 2 P = l1 + l2 + l3 + l4 . 3) Paralelogramul : A = B · H . Nota\ii : A = aria . 2 B+b = Linia mijlocie 2 A= P = B + b + l1 + l2 . sau A = l1 · l2 · sin u . cos (<uo) = cateta al`turat` / ipotenuz` . P = perimetrul 1) P`tratul : A = L2 .

2 L=2πR. d) oarecare : B⋅H 2 A= .Raza cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este egal` cu 1/2 din ipotenuz` (centrul cercului circumscris este mijlocul ipotenuzei). sau A = . c = laturile. 2 P=B+2L unde B = baza = latura necongruent` . unde u = unghiul dintre l1 si l2 . : . b. . H = [n`l\imea corespunz`toare bazei (se calculeaz` cu teorema lui Pitagora \in@nd cont c` aceast` [n`l\ime este ]i median`). d2).Raza cercului circumscris unui triunghi echilateral se afl` cu . a +b+c = semiperimetru.4 7) Patruleter convex oarecare : A = d1 ⋅ d 2 ⋅ sin u 2 unde u = m(<d1. Formula lui Heron: A= p( p − a )( p − b)( p − c ) unde a. sau R= a 2 ⋅ sin A . Larc de cerc = π ⋅ R⋅n 180 Obs. unde B = oricare latur` (cunoscut`) . b) echilateral : A= P=3L . 2 2 L2 ⋅ 3 . l ⋅ l ⋅ sin u A= 1 2 2 . 4 P = C1 + C2 + Ip . H = [n`l\imea corespunz`toare . iar p = 9) Cercul : A = πR2 . 8) Triunghiul : a) dreptunghic : A= Ip ⋅ h C1 ⋅ C 2 .Raza cercului circumscris unui triunghi se afl` cu formula : R = a ⋅b⋅c 4⋅A . L = laturile congruente. Ssector circular = π ⋅ R2 ⋅ n 360 . c) isoscel : A= B⋅H .

3. {n`l\imea unui triunghi echilateral se calculeaz` cu formula L = lungimea laturii triunghiului. unde 2. Formula este: B h 2 = L2 −   2 2 . {n`l\imea corespunz`toare bazei unui triunghi isoscel ([n`l\imea principal`). cu ortocentrul ]i cu centrul de grutate al triunghiului. {n`l\imea corespunz`toare ipotenuzei unui triunghi dreptunghic se calculeaz` cu formula C ⋅C h= 1 2 Ip . iar raza cercului [nscris cu formula : 3 1 ⋅ H . 90o => este egal` cu L4 = R √2 . se calculeaz` cu teorema lui Pitagora. : C@nd o coard` a unui cerc corespunde unui arc de : 120o => atunci ea este egal` cu L3 = R √3 . \in@nd cont c` ea este ]i median` (are piciorul [n mijlocul bazei). 60o => este egal` cu L6 = R. unde C1 ]i C2 sunt lungimile catetelor triunghiului. iar B este lungimea bazei. (Centrul cercului circumscris coincide cu 3 centrul cercului [ncris. iar Ip este lungimea ipotenuzei. sau cu formula h = Pr1 ⋅ Pr2 2 . r = ⋅ H3 3 3 Calcularea unei [n`l\imi dintr-un triunghi : Obs. h= L 3 2 1.5 formula : R = r= 2 ⋅ H . unde Pr1 }i Pr2 sunt lungimile proiec\iilor catetelor pe ipotenuz`.) . unde L este lungimea laturilor congruente. Poligoane regulate : Triunghi echilateral L (latura) a (apotema) (a = r) S (aria) Alte formule Patrat R 2 Hexagon regulat R 3 R 2 L2 3 4 L 3 H= 2 R R 3 2 3L 2 3 2 D=2L d= L 3 R 2 L sau 2 2 L2 d= L 2 R= 1 2 ⋅ H3 .Raza cercului [nscris [ntr-un triunghi oarecare se afl` cu formula : r= 2⋅ A P unde A = aria triunghiului ]i P = perimetrul. .

) e) Dac` nici una din variantele anterioare nu ne convine. din care se va ob\ine lungimea [n`l\imii c`utate. sau tangent`. h2 este lungimea [n`l\imii de aflat. iar L2 este lungimea laturii corespunz`toare acesteia.6 4.) d) Dac` se cunoa]te m`sura unui unghi al triunghiului (30o. 135o. se va afla aria triunghiului prin formula: L ⋅ L ⋅ sin u A= 1 2 2 . (Dac` u > 90o. b. {n`l\imea corespunz`toare uneia dintre laturile congruente ale unui triungi isoscel ([n`l\imea secundar`): Dup` ce se calculeaz` [n`l\imea corespunz`toare bazei ([n`l\imea principal`). conform indica\iilor anterioare.x. b) Dac` lungimile laturilor sunt numere ra\ionale (f`r` radicali). se va folosi defini\ia func\iei trigonometrice sinus. se va folosi "procedeul cu x " : Dac` BC = a . AB = c ]i AD ⊥ BC. 120o. (B este lungimea laturii corespunz`toare [n`l\imii c`utate. (B este lungimea laturii corespunz`toare [n`l\imii c`utate.unde a. atunci se va folosi [n acela]i fel suplementul s`u.) A= B⋅h 2 c) Dac` se cunoa]te m`sura unui unghi al triunghiului (30o. Din aceast` defini\ie se va afla lungimea [n`l\imii c`utate ca al patrulea termen al unei propor\ii. AC = b . 45o. reprezint`lungimile laturilor triunghiului. c . O [n`l\ime dintr-un triunghi oarecare: L1 ⋅ h1 = L2 ⋅ h2 a) Dac` se cunoa]te o alt` [n`l\ime. unde u este m`sura unghiului cunoscut. 150o). L2 este lungimea uneia dintre laturile congruente. 60o. iar L1 ]i L2 sunt lungimile laturilor care formeaz` acest unghi. 120o. 150o). 60o. se aplic` formula: L1 ⋅ h1 = L2 ⋅ h2 unde L1 este lungimea bazei. Dup` aceea se va [nlocui valoarea g`sit` [n formula A= B⋅h 2 . iar [n`l\imea c`utat` este latur` a unui triunghi dreptunghic din care face parte ]i unghiul cu m`sura cunoscut` (u < 90o). iar Cu teorema lui Pitagora [n ∆ACD ⇒ . L1 este lungimea laturii corespunz`toare ei. se aplic` formula: unde h1 este [n`l\imea cunoscut`. Dup` aceea se va [nlocui valoarea g`sit` [n formula din care se va ob\ine lungimea [n`l\imii c`utate. 5. iar p este m`rimea semiperimetrului triunghiului. iar h2 este lungimea [n`l\imii corespunz`toare acesteia (care trebuie aflat`). Atunci not`m AD = x ]i ⇒ DC = a . 135o. se va afla aria triunghiului prin formula lui Heron: A = p(p − a )( p − b)(p − c) . Apoi cu teorema lui Pitagora [n ∆ABD ⇒ AD2 = AB2 — BD2 = c2 — x2. 45o. iar h1 este lungimea [n`l\imii corespunz`toare bazei.

Coardele egal dep`rtate de centru sunt congruente. C(O. la coarde congruente corespund arce congruente. C. TEOREME REFERITOARE LA ARCE }I COARDE 1. 2. EF ⊥ DC. r) ∪ Int C(O. Ipotez`: AB || CD. AB ≡ BC ⇔ [AD] ≡ [BC]. Egal@nd apoi cele dou` expresii ale lui AD2 ob\inem ecua\ia : b2 — (a — x)2 = c2 — x2. care prin rezolvare d` lungimea segmentului BD ]i aplic@nd din nou teorema lui Pitagora [n ∆ABD vom ob\ine ceea ce dorim (lungimea segmentului AD). Concluzie: [AD] ≡ [BC]. r) = {A | AO = r}. B. Segmentul [AB] este diametru. r) = D(O. {E | EO > r} = Ext C(O. CERCUL — defini\ii ]i teoreme Se nume]te loc geometric. A. 3. Distan\a de la centrul cercului la un punct de pe cerc se nume]te raza cercului. [OP] ≡ [ON]. • • • • • • • • • Punctul fix se nume]te centrul cercului. Arcele de cerc cuprinse [ntre dou` coarde paralele sunt congruente. Cercul este locul geometric al punctelor din plan situate la distan\a r (r > 0) fa\` de un punct fix. D ∈ C(O. {F | FO < r} = Int C(O. Diametrul perpendicular pe o coard` [mparte coarda ]i arcele corespunz`toare [n p`r\i congruente. r) reprezint` cercul cu centrul O ]i raza r. Diametrul este coarda care trece prin centrul cercului. Coarda este segmentul determinat de dou` puncte distincte de pe cerc. ON ⊥ BC. AB = 2 r. r) este exteriorul cercului. ATEN|IE: Cuno]tin\ele despre aflarea lungimii unei [n`l\imi dintr-un triunghi sunt foarte necesare la rezolvarea problemelor referitoare la distan\a de la un punct la o dreapt`. r). Ipotez`: OP ⊥ AD. Concluzie: AD ≡ BC. EF ∩ DC = {M}. Arcul de cerc este por\iunea dintr-un cerc cuprins` [ntre dou` puncte distincte ale cercului. Concluzie: [DM] ≡ [MC] ]i DE ≡ EC.7 AD2 = AC2 — CD2 = b2 — (a — x)2. C(O. Diametrul este cea mai mare coard` dintr-un cerc. 4. {n acela]i cerc sau [n cercuri congruente la arce congruente corespund coarde congruente ]i reciproc. r) este interiorul cercului. r) este discul cu centrul O ]i raza r. mul\imea tuturor punctelor din plan sau spa\iu care satisfac o condi\ie dat`. De exemplu segmentul [DE] este coard`. Nota\ia C(O. . at@t [n cadrul geometriei plane c@t ]i [n cel al geometriei [n spa\iu. Ipotez`: EF = 2 r.

1. Dac` un patrulater are toate laturile tangente la un cerc. exteriorul cercului. Dintr-un punct exterior unui cerc se pot duce exact dou` tangente la acel cerc. Dac` un patrulater are suma lungimilor a dou` laturi opuse egal` cu suma lungimilor celorlalte dou` laturi. 3. Un triunghi [nscris [ntr-un semicerc este dreptunghic (ipotenuza lui este diametrul cercului). O dreapt` care este tangent` la un cerc. 4. este perpendicular` pe raza dus` la punctul de tangen\`. Dac` un patrulater este circumscris unui cerc. Dac` d = r. 1. UNGHIURI RAPORTATE LA UN CERC. 3. Patru puncte aflate pe uncerc se numesc puncte conciclice. dreapta a este secant` la cerc. Dac` d < r. 3. 5. OM ⊥ a ⇒ OM = d(O. Dac` d > r. 2. r) = {A} ⇔ d = r. Unghi [nscris [n interiorul cercului. r) = ∅ ⇔ d > r. Dou` unghiuri [nscrise [n acela]i cerc ]i care cuprind acela]i arc [ntre laturile lor sunt unghiuri congruente. 2. m(∠AOB) = m(AB) m(∠AMB) = 1 m(AB) 2 m(∠AMB) = 1 ⋅[m(AB) + m(CD)] 2 m(∠AMB) = 1 ⋅[m(AB) + m(CD)] 2 Consecin\e: 1.8 POZI|IILE RELATIVE ALE UNEI DREPTE FA|~ DE UN CERC Dac` a este o drepat` ]i C un cerc. 6. 3. Un unghi [nscris [ntr-un semicerc are m`sura de 90o. . M`sura unui unghi care are v@rful pe un cerc ]i este format de o coard` ]i o tangent` la un cerc este egal` cu jum`tate din m`sura arcului cuprins [n interiorul unghiului. cerc. dreapta a este exterioar` cercului. B} ⇔ d = r. 4. a ∩ C(O. atunci se nume]te patrulater circumscris cercului (cercul este [nscris [n patrulater). 3. r) = {A. 2. numim distan\` de la centrul cercului la dreapt` lungimea perpendicularei din centrul cercului pe dreapt`. atunci este un patrulater circumscriptibil. Consecin\e: 1. Unghi cu v@rful [n 4. a) = d. atunci suma lungimilor laturilor sale opuse este aceea]i. a ∩ C(O. Unghi la centru. Unghi cu v@rful [n 2. a ∩ C(O. Lungimile celor dou` tangente duse dintr-un punct exterior la un cerc sunt egale. dreapta a este tangent` la cerc.

atunci este un patrulater [nscris [n cerc. Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. Cercul care este tangent la laturile unui triunghi se nume]te cerc [nscris [n triunghi. unde 4⋅A a. 8. Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. • triunghiul ABC este triunghiul [nscris [n C(O. iar A este aria triunghiului ABC. iar centrul s`u I este intersec\ia bisectoarelor unghiurilor triunghiului. Dac` un patrulater are una din propriet`\ile 6. • R este raza cercului circumscris: OA = OB = OC = R. Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. 7. 9. unde A este aria triunghiului ABC. Cercul se nume]te cerc circumscris triunghiului ]i centrul s`u O este punctul de intersec\ie al mediatoarelor laturilor triunghiului. iar laturile sunt coarde ale cercului. c sunt lungimile laturilor. atunci orice unghi exterior al s`u este congruent cu unghiul opus interior. b. r). Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. atunci este patrulater inscriptibil ]i are toate celelalte propriet`\i ale patrulaterului [nscris [n cerc. 9. atunci unghiurile sale opuse sunt suplementare. • C(O. R= a⋅b⋅c . 8. P iar P = AB + AC + BC. Triunghiul circumscris unui cerc are laturile tangente la acel cerc. • C(I.9 5. • r este raza cercului [nscris: IM = IN = IP = r. • r= 2⋅A . Triunghiul [nscris [ntr-un cerc are v@rfurile situate pe cerc. 7. Dac` un patrulater are toate v@rfurile pe un cerc. R). 10. atunci un unghi format de o diagonal` cu o latur` este congruent cu unghiul format de cealalt` diagonal` cu latura opus`. 6. atunci v@rfurile sale sunt egal dep`rtate de centrul cercului. r) este cercul [nscris [n triunghiul ABC. • triunghiul ABC este triunghiul circumscris cercului C(I. . R) este cercul circumscris triunghiului ABC.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful