www.mateinfo.

ro 1

SINTEZ~ A GEOMETRIEI de clasa a VII-a
Asem`narea 1) Teorema lui Thales : O paralel` la o latur` a unui triunghi determin` pe celelalte dou` laturi segmente propor\ionale.

DE || BC ⇒

AD AE = DB EC

, sau alte variante .

2) Reciproca teoremei lui Thales : Dac` o dreapt` determin` pe dou` laturi ale unui triunghi segmente propor\ionale, atunci ea este paralel` cu a treia latur` a triunghiului.

AD AE = DB EC

DE || BC.

3) Teorema fundamental` a asem`n`rii : O paralel` la o latur` a unui triunghi formeaz` cu celelalte dou` laturi un triunghi asemenea cu primul. DE || BC ⇒ ∆ ABC ∼ ∆ ADE din care => [n principal propor\ionalitatea laturilor : 4) Cazurile de asem`nare :

AB AC BC = = AD AE DE

Cazul I (UU) : Dac` <A ≡ <A' ]i <B ≡ <B', atunci ∆ ABC ∼ ∆ A'B'C'. Cazul II (LUL) : Dac` <A ≡ <A' ]i

AB AC = A' B' A' C'

, atunci ∆ ABC ∼ ∆ A'B'C'.

Cazul III (LLL) : Dac` 5)

AB AC BC = = A' B' A'C' B' C'

, atunci

∆ ABC ∼ ∆ A'B'C'.

Raportul de asem`nare a dou` triunghiuri asemenea este egal cu raportul a dou` laturi corespunz`toare, sau a dou` [n`l\imi corespunz`toare, etc ...

l h m P = = = = . . . = k corespunz`toare; m, m’ = mediane corespunz`toare; l' h' m' P' P, P’ = perimetre corespunz`toare, k = valoarea
raportului de asem`nare.

unde l, l’ = laturi corespunz`toare; h, h’ = [n`l\imi

atunci cateta opus` acestui unghi este egal` cu 1/2 din ipotenuz`. m(<ABC) = 30o => AC = 1 · BC 2 . m(<BAC) = 90o.2 6) Raportul ariilor a dou` triunghiuri asemenea este egal cu p`tratul raportului de asem`nare. 2 2 2 C1 = Ip _ C2 sau sau sau 2 2 2 2 C2 = Ip 2 2 _ C1 . m(<BAC) = 90o. A ∆ABC = k2 A ∆A ' B ' C ' 7) Teorema bisectoarei : Bisectoarea unui unghi al unui triunghi determin` pe latura opusa segmente propor\ionale cu laturile care formeaz` unghiul (]i reciproc). 2 C1 = Ip · Pr1 H = Pr1 · Pr2 C2 = Ip · Pr2. . H= C1 ⋅ C 2 Ip 4) Teorema medianei : Mediana corespunz`toare ipotenuzei (dus` din varful unghiului drept) este egal` cu 1/2 din ipotenuz`. < ABD ≡ < DBC ⇔ AD AB = DC BC Rela\ii metrice [n triunghiul dreptunghic : 1) Teorema lui Pitagora : a) pentru Ipotenuz` : b) pentru Catete : 2) Teorema catetei : 3) Teorema [n`l\imii : 2 2 Ip = C1 + C2 . BD = DC => AD = 1 · BC 2 5) Teorema unghiului de 30o : Dac` un triunghi dreptunghic are un unghi cu masura de 30 o.

Nota\ii : A = aria . sau A = L2 · sin u . H = [n`l\imea . P = 4 L 2 4) Rombul: A= unde d1. cos (<uo) = cateta al`turat` / ipotenuz` . b = baza mic` . unde L = latura p`tratului. sau A = l1 · l2 · sin u .3 Func\ii trigonometrice : 1) Defini\ii : sin (<uo) = cateta opus` / ipotenuz` . 2 P = l1 + l2 + l3 + l4 . P = perimetrul 1) P`tratul : A = L2 . H = [naltimea . 2 B+b = Linia mijlocie 2 A= P = B + b + l1 + l2 . u = unghi ascu\it. d1 ⋅ d 2 . l1. 3) Paralelogramul : A = B · H . ctg (<uo) = cateta al`turat` / cateta opus`. tg (<B) = AC / AB. ctg (<B) = AB / AC. 5) Trapezul : (B + b) ⋅ H . sin (<B) = AC / BC. 2) Tabelul valorilor func\iilor trigonometrice ale unghiurilor uzuale : 45 o 60 o 30 o sin 1/2 √2 / 2 √3 / 2 cos √3 / 2 √2 / 2 1/2 tg 1 √3 √3 / 3 ctg 1 √3 √3 / 3 Arii ]i perimetre : Obs. l2 = laturile neparalele. cos (<B) = AB / BC. sau A = L · H . d2 = diagonalele . unde B = baza mare . . L = latura . P=2L+2l unde L = lungimea ]i l = la\imea. H = [n`l\imea . : Dou` figuri geometrice care au ariile egale se numesc figuri echivalente. tg (<uo) = cateta opus` / cateta al`turat`. P=4L 2) Dreptunghiul : A=L·l. 5) Patrulater ortodiagonal (cu diagonalele perpendiculare) : A= d1 ⋅ d 2 . u = unghiul ascu\it al paralelogramului. P = 2(l1 + l2) unde B = baza .

2 L=2πR.Raza cercului circumscris unui triunghi echilateral se afl` cu . sau A = . L = laturile congruente. sau R= a 2 ⋅ sin A . 4 P = C1 + C2 + Ip . 2 2 L2 ⋅ 3 . a +b+c = semiperimetru. b. l ⋅ l ⋅ sin u A= 1 2 2 . . d2). H = [n`l\imea corespunz`toare bazei (se calculeaz` cu teorema lui Pitagora \in@nd cont c` aceast` [n`l\ime este ]i median`). unde u = unghiul dintre l1 si l2 . : . Ssector circular = π ⋅ R2 ⋅ n 360 . 2 P=B+2L unde B = baza = latura necongruent` . unde B = oricare latur` (cunoscut`) . c = laturile. 8) Triunghiul : a) dreptunghic : A= Ip ⋅ h C1 ⋅ C 2 . Larc de cerc = π ⋅ R⋅n 180 Obs.4 7) Patruleter convex oarecare : A = d1 ⋅ d 2 ⋅ sin u 2 unde u = m(<d1. iar p = 9) Cercul : A = πR2 . Formula lui Heron: A= p( p − a )( p − b)( p − c ) unde a.Raza cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este egal` cu 1/2 din ipotenuz` (centrul cercului circumscris este mijlocul ipotenuzei). d) oarecare : B⋅H 2 A= . b) echilateral : A= P=3L . H = [n`l\imea corespunz`toare .Raza cercului circumscris unui triunghi se afl` cu formula : R = a ⋅b⋅c 4⋅A . c) isoscel : A= B⋅H .

5 formula : R = r= 2 ⋅ H . . 90o => este egal` cu L4 = R √2 . Poligoane regulate : Triunghi echilateral L (latura) a (apotema) (a = r) S (aria) Alte formule Patrat R 2 Hexagon regulat R 3 R 2 L2 3 4 L 3 H= 2 R R 3 2 3L 2 3 2 D=2L d= L 3 R 2 L sau 2 2 L2 d= L 2 R= 1 2 ⋅ H3 . {n`l\imea unui triunghi echilateral se calculeaz` cu formula L = lungimea laturii triunghiului.Raza cercului [nscris [ntr-un triunghi oarecare se afl` cu formula : r= 2⋅ A P unde A = aria triunghiului ]i P = perimetrul. r = ⋅ H3 3 3 Calcularea unei [n`l\imi dintr-un triunghi : Obs. iar B este lungimea bazei. : C@nd o coard` a unui cerc corespunde unui arc de : 120o => atunci ea este egal` cu L3 = R √3 . Formula este: B h 2 = L2 −   2 2 . h= L 3 2 1. se calculeaz` cu teorema lui Pitagora. iar raza cercului [nscris cu formula : 3 1 ⋅ H . iar Ip este lungimea ipotenuzei.) . unde C1 ]i C2 sunt lungimile catetelor triunghiului. {n`l\imea corespunz`toare bazei unui triunghi isoscel ([n`l\imea principal`). 60o => este egal` cu L6 = R. unde L este lungimea laturilor congruente. sau cu formula h = Pr1 ⋅ Pr2 2 . 3. {n`l\imea corespunz`toare ipotenuzei unui triunghi dreptunghic se calculeaz` cu formula C ⋅C h= 1 2 Ip . (Centrul cercului circumscris coincide cu 3 centrul cercului [ncris. \in@nd cont c` ea este ]i median` (are piciorul [n mijlocul bazei). unde 2. unde Pr1 }i Pr2 sunt lungimile proiec\iilor catetelor pe ipotenuz`. cu ortocentrul ]i cu centrul de grutate al triunghiului.

iar L1 ]i L2 sunt lungimile laturilor care formeaz` acest unghi. din care se va ob\ine lungimea [n`l\imii c`utate. iar p este m`rimea semiperimetrului triunghiului. 5. Din aceast` defini\ie se va afla lungimea [n`l\imii c`utate ca al patrulea termen al unei propor\ii. 150o). 120o. b. L2 este lungimea uneia dintre laturile congruente. unde u este m`sura unghiului cunoscut. (B este lungimea laturii corespunz`toare [n`l\imii c`utate. se va folosi defini\ia func\iei trigonometrice sinus.) A= B⋅h 2 c) Dac` se cunoa]te m`sura unui unghi al triunghiului (30o. h2 este lungimea [n`l\imii de aflat.6 4. iar Cu teorema lui Pitagora [n ∆ACD ⇒ . Dup` aceea se va [nlocui valoarea g`sit` [n formula A= B⋅h 2 . 45o. se va afla aria triunghiului prin formula lui Heron: A = p(p − a )( p − b)(p − c) .unde a. iar [n`l\imea c`utat` este latur` a unui triunghi dreptunghic din care face parte ]i unghiul cu m`sura cunoscut` (u < 90o). AB = c ]i AD ⊥ BC. conform indica\iilor anterioare. 135o. 60o. iar h1 este lungimea [n`l\imii corespunz`toare bazei.) e) Dac` nici una din variantele anterioare nu ne convine. Atunci not`m AD = x ]i ⇒ DC = a . 135o. Dup` aceea se va [nlocui valoarea g`sit` [n formula din care se va ob\ine lungimea [n`l\imii c`utate. iar L2 este lungimea laturii corespunz`toare acesteia. se va folosi "procedeul cu x " : Dac` BC = a .x. 120o. 60o. iar h2 este lungimea [n`l\imii corespunz`toare acesteia (care trebuie aflat`). b) Dac` lungimile laturilor sunt numere ra\ionale (f`r` radicali).) d) Dac` se cunoa]te m`sura unui unghi al triunghiului (30o. O [n`l\ime dintr-un triunghi oarecare: L1 ⋅ h1 = L2 ⋅ h2 a) Dac` se cunoa]te o alt` [n`l\ime. {n`l\imea corespunz`toare uneia dintre laturile congruente ale unui triungi isoscel ([n`l\imea secundar`): Dup` ce se calculeaz` [n`l\imea corespunz`toare bazei ([n`l\imea principal`). (B este lungimea laturii corespunz`toare [n`l\imii c`utate. AC = b . se aplic` formula: unde h1 este [n`l\imea cunoscut`. se aplic` formula: L1 ⋅ h1 = L2 ⋅ h2 unde L1 este lungimea bazei. 150o). Apoi cu teorema lui Pitagora [n ∆ABD ⇒ AD2 = AB2 — BD2 = c2 — x2. 45o. sau tangent`. c . (Dac` u > 90o. L1 este lungimea laturii corespunz`toare ei. reprezint`lungimile laturilor triunghiului. atunci se va folosi [n acela]i fel suplementul s`u. se va afla aria triunghiului prin formula: L ⋅ L ⋅ sin u A= 1 2 2 .

2. r) ∪ Int C(O. Arcul de cerc este por\iunea dintr-un cerc cuprins` [ntre dou` puncte distincte ale cercului. la coarde congruente corespund arce congruente. r) este discul cu centrul O ]i raza r. [OP] ≡ [ON]. D ∈ C(O. r) este exteriorul cercului. Ipotez`: EF = 2 r. • • • • • • • • • Punctul fix se nume]te centrul cercului. EF ⊥ DC. TEOREME REFERITOARE LA ARCE }I COARDE 1. AB ≡ BC ⇔ [AD] ≡ [BC]. EF ∩ DC = {M}. 4. Concluzie: [AD] ≡ [BC]. Concluzie: AD ≡ BC. {F | FO < r} = Int C(O. Nota\ia C(O. r) reprezint` cercul cu centrul O ]i raza r. r) este interiorul cercului.7 AD2 = AC2 — CD2 = b2 — (a — x)2. CERCUL — defini\ii ]i teoreme Se nume]te loc geometric. De exemplu segmentul [DE] este coard`. Ipotez`: AB || CD. Cercul este locul geometric al punctelor din plan situate la distan\a r (r > 0) fa\` de un punct fix. r). Distan\a de la centrul cercului la un punct de pe cerc se nume]te raza cercului. Coarda este segmentul determinat de dou` puncte distincte de pe cerc. Diametrul perpendicular pe o coard` [mparte coarda ]i arcele corespunz`toare [n p`r\i congruente. at@t [n cadrul geometriei plane c@t ]i [n cel al geometriei [n spa\iu. r) = {A | AO = r}. Diametrul este coarda care trece prin centrul cercului. Ipotez`: OP ⊥ AD. B. {n acela]i cerc sau [n cercuri congruente la arce congruente corespund coarde congruente ]i reciproc. care prin rezolvare d` lungimea segmentului BD ]i aplic@nd din nou teorema lui Pitagora [n ∆ABD vom ob\ine ceea ce dorim (lungimea segmentului AD). C(O. A. AB = 2 r. mul\imea tuturor punctelor din plan sau spa\iu care satisfac o condi\ie dat`. 3. C. Coardele egal dep`rtate de centru sunt congruente. Concluzie: [DM] ≡ [MC] ]i DE ≡ EC. r) = D(O. C(O. ON ⊥ BC. Egal@nd apoi cele dou` expresii ale lui AD2 ob\inem ecua\ia : b2 — (a — x)2 = c2 — x2. Segmentul [AB] este diametru. ATEN|IE: Cuno]tin\ele despre aflarea lungimii unei [n`l\imi dintr-un triunghi sunt foarte necesare la rezolvarea problemelor referitoare la distan\a de la un punct la o dreapt`. . Arcele de cerc cuprinse [ntre dou` coarde paralele sunt congruente. Diametrul este cea mai mare coard` dintr-un cerc. {E | EO > r} = Ext C(O.

r) = {A. 3. OM ⊥ a ⇒ OM = d(O. 3. exteriorul cercului. 6. Dac` un patrulater este circumscris unui cerc. a ∩ C(O. Dac` d = r. Dou` unghiuri [nscrise [n acela]i cerc ]i care cuprind acela]i arc [ntre laturile lor sunt unghiuri congruente. Unghi cu v@rful [n 2. 5. B} ⇔ d = r. Lungimile celor dou` tangente duse dintr-un punct exterior la un cerc sunt egale. 3. dreapta a este exterioar` cercului. M`sura unui unghi care are v@rful pe un cerc ]i este format de o coard` ]i o tangent` la un cerc este egal` cu jum`tate din m`sura arcului cuprins [n interiorul unghiului. este perpendicular` pe raza dus` la punctul de tangen\`. 3. Un unghi [nscris [ntr-un semicerc are m`sura de 90o. dreapta a este tangent` la cerc. 4. a ∩ C(O. Un triunghi [nscris [ntr-un semicerc este dreptunghic (ipotenuza lui este diametrul cercului). Dintr-un punct exterior unui cerc se pot duce exact dou` tangente la acel cerc. Patru puncte aflate pe uncerc se numesc puncte conciclice. 2.8 POZI|IILE RELATIVE ALE UNEI DREPTE FA|~ DE UN CERC Dac` a este o drepat` ]i C un cerc. dreapta a este secant` la cerc. 1. 1. O dreapt` care este tangent` la un cerc. Dac` un patrulater are suma lungimilor a dou` laturi opuse egal` cu suma lungimilor celorlalte dou` laturi. m(∠AOB) = m(AB) m(∠AMB) = 1 m(AB) 2 m(∠AMB) = 1 ⋅[m(AB) + m(CD)] 2 m(∠AMB) = 1 ⋅[m(AB) + m(CD)] 2 Consecin\e: 1. Dac` d > r. r) = ∅ ⇔ d > r. atunci este un patrulater circumscriptibil. 2. a ∩ C(O. 2. Dac` d < r. . 4. Unghi cu v@rful [n 4. Unghi la centru. atunci suma lungimilor laturilor sale opuse este aceea]i. Dac` un patrulater are toate laturile tangente la un cerc. a) = d. Unghi [nscris [n interiorul cercului. numim distan\` de la centrul cercului la dreapt` lungimea perpendicularei din centrul cercului pe dreapt`. UNGHIURI RAPORTATE LA UN CERC. 3. atunci se nume]te patrulater circumscris cercului (cercul este [nscris [n patrulater). cerc. r) = {A} ⇔ d = r. Consecin\e: 1.

atunci este un patrulater [nscris [n cerc. 6. atunci unghiurile sale opuse sunt suplementare. Dac` un patrulater are toate v@rfurile pe un cerc. iar laturile sunt coarde ale cercului. Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. 9. R). iar centrul s`u I este intersec\ia bisectoarelor unghiurilor triunghiului. atunci v@rfurile sale sunt egal dep`rtate de centrul cercului. • C(I. unde 4⋅A a. • r este raza cercului [nscris: IM = IN = IP = r. Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. 8. • r= 2⋅A . r) este cercul [nscris [n triunghiul ABC. atunci orice unghi exterior al s`u este congruent cu unghiul opus interior. Triunghiul [nscris [ntr-un cerc are v@rfurile situate pe cerc. r). . Cercul care este tangent la laturile unui triunghi se nume]te cerc [nscris [n triunghi. unde A este aria triunghiului ABC. Dac` un patrulater are una din propriet`\ile 6.9 5. c sunt lungimile laturilor. 7. R= a⋅b⋅c . Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. 8. b. atunci este patrulater inscriptibil ]i are toate celelalte propriet`\i ale patrulaterului [nscris [n cerc. R) este cercul circumscris triunghiului ABC. Triunghiul circumscris unui cerc are laturile tangente la acel cerc. Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. Cercul se nume]te cerc circumscris triunghiului ]i centrul s`u O este punctul de intersec\ie al mediatoarelor laturilor triunghiului. • R este raza cercului circumscris: OA = OB = OC = R. 10. P iar P = AB + AC + BC. • triunghiul ABC este triunghiul [nscris [n C(O. 7. iar A este aria triunghiului ABC. atunci un unghi format de o diagonal` cu o latur` este congruent cu unghiul format de cealalt` diagonal` cu latura opus`. 9. • C(O. • triunghiul ABC este triunghiul circumscris cercului C(I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful