www.mateinfo.

ro 1

SINTEZ~ A GEOMETRIEI de clasa a VII-a
Asem`narea 1) Teorema lui Thales : O paralel` la o latur` a unui triunghi determin` pe celelalte dou` laturi segmente propor\ionale.

DE || BC ⇒

AD AE = DB EC

, sau alte variante .

2) Reciproca teoremei lui Thales : Dac` o dreapt` determin` pe dou` laturi ale unui triunghi segmente propor\ionale, atunci ea este paralel` cu a treia latur` a triunghiului.

AD AE = DB EC

DE || BC.

3) Teorema fundamental` a asem`n`rii : O paralel` la o latur` a unui triunghi formeaz` cu celelalte dou` laturi un triunghi asemenea cu primul. DE || BC ⇒ ∆ ABC ∼ ∆ ADE din care => [n principal propor\ionalitatea laturilor : 4) Cazurile de asem`nare :

AB AC BC = = AD AE DE

Cazul I (UU) : Dac` <A ≡ <A' ]i <B ≡ <B', atunci ∆ ABC ∼ ∆ A'B'C'. Cazul II (LUL) : Dac` <A ≡ <A' ]i

AB AC = A' B' A' C'

, atunci ∆ ABC ∼ ∆ A'B'C'.

Cazul III (LLL) : Dac` 5)

AB AC BC = = A' B' A'C' B' C'

, atunci

∆ ABC ∼ ∆ A'B'C'.

Raportul de asem`nare a dou` triunghiuri asemenea este egal cu raportul a dou` laturi corespunz`toare, sau a dou` [n`l\imi corespunz`toare, etc ...

l h m P = = = = . . . = k corespunz`toare; m, m’ = mediane corespunz`toare; l' h' m' P' P, P’ = perimetre corespunz`toare, k = valoarea
raportului de asem`nare.

unde l, l’ = laturi corespunz`toare; h, h’ = [n`l\imi

A ∆ABC = k2 A ∆A ' B ' C ' 7) Teorema bisectoarei : Bisectoarea unui unghi al unui triunghi determin` pe latura opusa segmente propor\ionale cu laturile care formeaz` unghiul (]i reciproc). BD = DC => AD = 1 · BC 2 5) Teorema unghiului de 30o : Dac` un triunghi dreptunghic are un unghi cu masura de 30 o. m(<BAC) = 90o.2 6) Raportul ariilor a dou` triunghiuri asemenea este egal cu p`tratul raportului de asem`nare. m(<ABC) = 30o => AC = 1 · BC 2 . 2 2 2 C1 = Ip _ C2 sau sau sau 2 2 2 2 C2 = Ip 2 2 _ C1 . H= C1 ⋅ C 2 Ip 4) Teorema medianei : Mediana corespunz`toare ipotenuzei (dus` din varful unghiului drept) este egal` cu 1/2 din ipotenuz`. 2 C1 = Ip · Pr1 H = Pr1 · Pr2 C2 = Ip · Pr2. < ABD ≡ < DBC ⇔ AD AB = DC BC Rela\ii metrice [n triunghiul dreptunghic : 1) Teorema lui Pitagora : a) pentru Ipotenuz` : b) pentru Catete : 2) Teorema catetei : 3) Teorema [n`l\imii : 2 2 Ip = C1 + C2 . atunci cateta opus` acestui unghi este egal` cu 1/2 din ipotenuz`. m(<BAC) = 90o. .

u = unghi ascu\it. d1 ⋅ d 2 . unde B = baza mare . sau A = l1 · l2 · sin u . l2 = laturile neparalele. H = [n`l\imea . d2 = diagonalele . : Dou` figuri geometrice care au ariile egale se numesc figuri echivalente. unde L = latura p`tratului. P = perimetrul 1) P`tratul : A = L2 . 3) Paralelogramul : A = B · H . 2) Tabelul valorilor func\iilor trigonometrice ale unghiurilor uzuale : 45 o 60 o 30 o sin 1/2 √2 / 2 √3 / 2 cos √3 / 2 √2 / 2 1/2 tg 1 √3 √3 / 3 ctg 1 √3 √3 / 3 Arii ]i perimetre : Obs. Nota\ii : A = aria . tg (<uo) = cateta opus` / cateta al`turat`. cos (<B) = AB / BC. sin (<B) = AC / BC. cos (<uo) = cateta al`turat` / ipotenuz` . . P=4L 2) Dreptunghiul : A=L·l. H = [n`l\imea . sau A = L · H . sau A = L2 · sin u . ctg (<uo) = cateta al`turat` / cateta opus`. 2 P = l1 + l2 + l3 + l4 . u = unghiul ascu\it al paralelogramului. tg (<B) = AC / AB. P = 4 L 2 4) Rombul: A= unde d1. 5) Patrulater ortodiagonal (cu diagonalele perpendiculare) : A= d1 ⋅ d 2 . 5) Trapezul : (B + b) ⋅ H . P=2L+2l unde L = lungimea ]i l = la\imea. L = latura . ctg (<B) = AB / AC. 2 B+b = Linia mijlocie 2 A= P = B + b + l1 + l2 . l1. b = baza mic` .3 Func\ii trigonometrice : 1) Defini\ii : sin (<uo) = cateta opus` / ipotenuz` . P = 2(l1 + l2) unde B = baza . H = [naltimea .

l ⋅ l ⋅ sin u A= 1 2 2 . sau A = .Raza cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este egal` cu 1/2 din ipotenuz` (centrul cercului circumscris este mijlocul ipotenuzei). c) isoscel : A= B⋅H . iar p = 9) Cercul : A = πR2 . 8) Triunghiul : a) dreptunghic : A= Ip ⋅ h C1 ⋅ C 2 . 4 P = C1 + C2 + Ip . .4 7) Patruleter convex oarecare : A = d1 ⋅ d 2 ⋅ sin u 2 unde u = m(<d1. unde B = oricare latur` (cunoscut`) . b) echilateral : A= P=3L . 2 P=B+2L unde B = baza = latura necongruent` . d2). a +b+c = semiperimetru. 2 L=2πR. H = [n`l\imea corespunz`toare . : . Formula lui Heron: A= p( p − a )( p − b)( p − c ) unde a. unde u = unghiul dintre l1 si l2 . H = [n`l\imea corespunz`toare bazei (se calculeaz` cu teorema lui Pitagora \in@nd cont c` aceast` [n`l\ime este ]i median`). c = laturile.Raza cercului circumscris unui triunghi echilateral se afl` cu . b. sau R= a 2 ⋅ sin A . Larc de cerc = π ⋅ R⋅n 180 Obs. Ssector circular = π ⋅ R2 ⋅ n 360 . L = laturile congruente.Raza cercului circumscris unui triunghi se afl` cu formula : R = a ⋅b⋅c 4⋅A . 2 2 L2 ⋅ 3 . d) oarecare : B⋅H 2 A= .

3. \in@nd cont c` ea este ]i median` (are piciorul [n mijlocul bazei). r = ⋅ H3 3 3 Calcularea unei [n`l\imi dintr-un triunghi : Obs. 90o => este egal` cu L4 = R √2 . unde Pr1 }i Pr2 sunt lungimile proiec\iilor catetelor pe ipotenuz`. Formula este: B h 2 = L2 −   2 2 . Poligoane regulate : Triunghi echilateral L (latura) a (apotema) (a = r) S (aria) Alte formule Patrat R 2 Hexagon regulat R 3 R 2 L2 3 4 L 3 H= 2 R R 3 2 3L 2 3 2 D=2L d= L 3 R 2 L sau 2 2 L2 d= L 2 R= 1 2 ⋅ H3 . . : C@nd o coard` a unui cerc corespunde unui arc de : 120o => atunci ea este egal` cu L3 = R √3 . {n`l\imea corespunz`toare ipotenuzei unui triunghi dreptunghic se calculeaz` cu formula C ⋅C h= 1 2 Ip . iar B este lungimea bazei.5 formula : R = r= 2 ⋅ H . {n`l\imea corespunz`toare bazei unui triunghi isoscel ([n`l\imea principal`).) . unde C1 ]i C2 sunt lungimile catetelor triunghiului. sau cu formula h = Pr1 ⋅ Pr2 2 . {n`l\imea unui triunghi echilateral se calculeaz` cu formula L = lungimea laturii triunghiului. unde 2.Raza cercului [nscris [ntr-un triunghi oarecare se afl` cu formula : r= 2⋅ A P unde A = aria triunghiului ]i P = perimetrul. h= L 3 2 1. iar Ip este lungimea ipotenuzei. se calculeaz` cu teorema lui Pitagora. unde L este lungimea laturilor congruente. cu ortocentrul ]i cu centrul de grutate al triunghiului. (Centrul cercului circumscris coincide cu 3 centrul cercului [ncris. iar raza cercului [nscris cu formula : 3 1 ⋅ H . 60o => este egal` cu L6 = R.

) e) Dac` nici una din variantele anterioare nu ne convine. Atunci not`m AD = x ]i ⇒ DC = a . se aplic` formula: unde h1 este [n`l\imea cunoscut`. L1 este lungimea laturii corespunz`toare ei. h2 este lungimea [n`l\imii de aflat. Apoi cu teorema lui Pitagora [n ∆ABD ⇒ AD2 = AB2 — BD2 = c2 — x2. 120o. se aplic` formula: L1 ⋅ h1 = L2 ⋅ h2 unde L1 este lungimea bazei.x. 60o. conform indica\iilor anterioare. iar [n`l\imea c`utat` este latur` a unui triunghi dreptunghic din care face parte ]i unghiul cu m`sura cunoscut` (u < 90o). iar Cu teorema lui Pitagora [n ∆ACD ⇒ . sau tangent`. c . din care se va ob\ine lungimea [n`l\imii c`utate.unde a. reprezint`lungimile laturilor triunghiului. iar h1 este lungimea [n`l\imii corespunz`toare bazei. unde u este m`sura unghiului cunoscut. 135o. Dup` aceea se va [nlocui valoarea g`sit` [n formula A= B⋅h 2 .) A= B⋅h 2 c) Dac` se cunoa]te m`sura unui unghi al triunghiului (30o. se va folosi "procedeul cu x " : Dac` BC = a . iar L2 este lungimea laturii corespunz`toare acesteia. 45o. AC = b . b) Dac` lungimile laturilor sunt numere ra\ionale (f`r` radicali). 60o. se va afla aria triunghiului prin formula: L ⋅ L ⋅ sin u A= 1 2 2 . O [n`l\ime dintr-un triunghi oarecare: L1 ⋅ h1 = L2 ⋅ h2 a) Dac` se cunoa]te o alt` [n`l\ime. iar p este m`rimea semiperimetrului triunghiului. 120o. 150o). b. AB = c ]i AD ⊥ BC.) d) Dac` se cunoa]te m`sura unui unghi al triunghiului (30o. 45o. iar h2 este lungimea [n`l\imii corespunz`toare acesteia (care trebuie aflat`). L2 este lungimea uneia dintre laturile congruente. se va folosi defini\ia func\iei trigonometrice sinus. atunci se va folosi [n acela]i fel suplementul s`u. se va afla aria triunghiului prin formula lui Heron: A = p(p − a )( p − b)(p − c) . Din aceast` defini\ie se va afla lungimea [n`l\imii c`utate ca al patrulea termen al unei propor\ii. (B este lungimea laturii corespunz`toare [n`l\imii c`utate. (B este lungimea laturii corespunz`toare [n`l\imii c`utate. 135o. Dup` aceea se va [nlocui valoarea g`sit` [n formula din care se va ob\ine lungimea [n`l\imii c`utate. 150o). {n`l\imea corespunz`toare uneia dintre laturile congruente ale unui triungi isoscel ([n`l\imea secundar`): Dup` ce se calculeaz` [n`l\imea corespunz`toare bazei ([n`l\imea principal`).6 4. iar L1 ]i L2 sunt lungimile laturilor care formeaz` acest unghi. 5. (Dac` u > 90o.

. De exemplu segmentul [DE] este coard`. at@t [n cadrul geometriei plane c@t ]i [n cel al geometriei [n spa\iu. A. {F | FO < r} = Int C(O. Concluzie: [DM] ≡ [MC] ]i DE ≡ EC. {E | EO > r} = Ext C(O. mul\imea tuturor punctelor din plan sau spa\iu care satisfac o condi\ie dat`. Concluzie: AD ≡ BC. 4. C(O. C(O. Ipotez`: AB || CD. [OP] ≡ [ON]. B. Diametrul perpendicular pe o coard` [mparte coarda ]i arcele corespunz`toare [n p`r\i congruente. ATEN|IE: Cuno]tin\ele despre aflarea lungimii unei [n`l\imi dintr-un triunghi sunt foarte necesare la rezolvarea problemelor referitoare la distan\a de la un punct la o dreapt`. Arcul de cerc este por\iunea dintr-un cerc cuprins` [ntre dou` puncte distincte ale cercului. {n acela]i cerc sau [n cercuri congruente la arce congruente corespund coarde congruente ]i reciproc. Coardele egal dep`rtate de centru sunt congruente. TEOREME REFERITOARE LA ARCE }I COARDE 1. r) reprezint` cercul cu centrul O ]i raza r.7 AD2 = AC2 — CD2 = b2 — (a — x)2. Diametrul este coarda care trece prin centrul cercului. r) este exteriorul cercului. • • • • • • • • • Punctul fix se nume]te centrul cercului. EF ∩ DC = {M}. r). C. Ipotez`: OP ⊥ AD. Concluzie: [AD] ≡ [BC]. Distan\a de la centrul cercului la un punct de pe cerc se nume]te raza cercului. Nota\ia C(O. care prin rezolvare d` lungimea segmentului BD ]i aplic@nd din nou teorema lui Pitagora [n ∆ABD vom ob\ine ceea ce dorim (lungimea segmentului AD). 3. r) este interiorul cercului. ON ⊥ BC. 2. la coarde congruente corespund arce congruente. AB ≡ BC ⇔ [AD] ≡ [BC]. Ipotez`: EF = 2 r. r) ∪ Int C(O. r) = D(O. Segmentul [AB] este diametru. Arcele de cerc cuprinse [ntre dou` coarde paralele sunt congruente. r) = {A | AO = r}. Diametrul este cea mai mare coard` dintr-un cerc. r) este discul cu centrul O ]i raza r. Cercul este locul geometric al punctelor din plan situate la distan\a r (r > 0) fa\` de un punct fix. Coarda este segmentul determinat de dou` puncte distincte de pe cerc. Egal@nd apoi cele dou` expresii ale lui AD2 ob\inem ecua\ia : b2 — (a — x)2 = c2 — x2. EF ⊥ DC. D ∈ C(O. CERCUL — defini\ii ]i teoreme Se nume]te loc geometric. AB = 2 r.

Dou` unghiuri [nscrise [n acela]i cerc ]i care cuprind acela]i arc [ntre laturile lor sunt unghiuri congruente. Dac` un patrulater are suma lungimilor a dou` laturi opuse egal` cu suma lungimilor celorlalte dou` laturi. Dac` un patrulater are toate laturile tangente la un cerc. dreapta a este exterioar` cercului. a ∩ C(O. 6. 3. a) = d. Dac` un patrulater este circumscris unui cerc. Unghi cu v@rful [n 2. Dac` d < r. atunci este un patrulater circumscriptibil. O dreapt` care este tangent` la un cerc. 3. dreapta a este secant` la cerc. cerc. atunci se nume]te patrulater circumscris cercului (cercul este [nscris [n patrulater). B} ⇔ d = r. exteriorul cercului. 4. UNGHIURI RAPORTATE LA UN CERC. Unghi la centru. 1. Un unghi [nscris [ntr-un semicerc are m`sura de 90o. dreapta a este tangent` la cerc. Dintr-un punct exterior unui cerc se pot duce exact dou` tangente la acel cerc. numim distan\` de la centrul cercului la dreapt` lungimea perpendicularei din centrul cercului pe dreapt`. m(∠AOB) = m(AB) m(∠AMB) = 1 m(AB) 2 m(∠AMB) = 1 ⋅[m(AB) + m(CD)] 2 m(∠AMB) = 1 ⋅[m(AB) + m(CD)] 2 Consecin\e: 1. Dac` d = r. . 3. Unghi cu v@rful [n 4. Patru puncte aflate pe uncerc se numesc puncte conciclice. r) = {A} ⇔ d = r. atunci suma lungimilor laturilor sale opuse este aceea]i. 3. 1. 2. r) = {A. 5. M`sura unui unghi care are v@rful pe un cerc ]i este format de o coard` ]i o tangent` la un cerc este egal` cu jum`tate din m`sura arcului cuprins [n interiorul unghiului. a ∩ C(O. este perpendicular` pe raza dus` la punctul de tangen\`. Dac` d > r. Un triunghi [nscris [ntr-un semicerc este dreptunghic (ipotenuza lui este diametrul cercului). 3. Consecin\e: 1. 2. 4.8 POZI|IILE RELATIVE ALE UNEI DREPTE FA|~ DE UN CERC Dac` a este o drepat` ]i C un cerc. a ∩ C(O. Unghi [nscris [n interiorul cercului. 2. OM ⊥ a ⇒ OM = d(O. Lungimile celor dou` tangente duse dintr-un punct exterior la un cerc sunt egale. r) = ∅ ⇔ d > r.

iar centrul s`u I este intersec\ia bisectoarelor unghiurilor triunghiului. 8. r) este cercul [nscris [n triunghiul ABC. Dac` un patrulater are toate v@rfurile pe un cerc. r).9 5. b. atunci este patrulater inscriptibil ]i are toate celelalte propriet`\i ale patrulaterului [nscris [n cerc. 6. Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. 9. • triunghiul ABC este triunghiul [nscris [n C(O. 8. Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. atunci unghiurile sale opuse sunt suplementare. 10. atunci un unghi format de o diagonal` cu o latur` este congruent cu unghiul format de cealalt` diagonal` cu latura opus`. R) este cercul circumscris triunghiului ABC. c sunt lungimile laturilor. atunci v@rfurile sale sunt egal dep`rtate de centrul cercului. 7. • triunghiul ABC este triunghiul circumscris cercului C(I. Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. iar laturile sunt coarde ale cercului. Triunghiul circumscris unui cerc are laturile tangente la acel cerc. • C(I. Cercul care este tangent la laturile unui triunghi se nume]te cerc [nscris [n triunghi. • r= 2⋅A . P iar P = AB + AC + BC. • C(O. iar A este aria triunghiului ABC. 7. atunci orice unghi exterior al s`u este congruent cu unghiul opus interior. unde A este aria triunghiului ABC. Triunghiul [nscris [ntr-un cerc are v@rfurile situate pe cerc. • r este raza cercului [nscris: IM = IN = IP = r. unde 4⋅A a. Dac` un patrulater este [nscris [ntr-un cerc. 9. Dac` un patrulater are una din propriet`\ile 6. R= a⋅b⋅c . R). Cercul se nume]te cerc circumscris triunghiului ]i centrul s`u O este punctul de intersec\ie al mediatoarelor laturilor triunghiului. . atunci este un patrulater [nscris [n cerc. • R este raza cercului circumscris: OA = OB = OC = R.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful