La ignci

de Mircea Eliade

Spirit enciclopedic, face parte din familia spirituala a lui Dimitrie Cantemir, Eliade Radulescu, Hasdeu, Nicolae Iorga, erudit care se ncadreaz in galeria marilor fondatori ai umanismului universal. Are vocaie pentru construcii monumentale la fel ca Hasdeu, Iorga, Balzac iar Eugen Limion il considera o figura de prim ordin in tiina miturilor si istoria religiilor. Este seful generaiei anilor 1930, evocat de Mihail Sebastian in volumul Jurnal si face parte din gruparea Criterion alturi de Contantin Noica, Emil Cioran, Petru Tutea, Mircea Vulcrescu. Va fi profesor la catedra Nae Ionescu la facultatea de Litere si Filologie a Universitatii din Bucuresti iar dup rzboi se stabilete la Paris iar mai trziu la Universitatea din Chicago. Opera tiinifica si filosofica are prin coninutul su doua preocupri fundamentale: studiul mitului si istoria religiilor. a) Pentru Mircea Eliade mitul este o povestire, o istorie sacra intr-un timp al fabulelor al nceputurilor vorbindu-se despre un timp mitic. b) Cartea lui fundamentala conceputa in trei volume Istoria credinelor i a ideilor religioase a crui idee central este unitatea profund i indivizibil a spiritului uman dincolo de timp si spaiu. Cartea manifesta un spirit de sistematizare greu de egalat si a ptruns in bibliografia fundamental a umanismului universal determinnd constituirea catedrei Mircea Eliade, la Universitatea din Chicago. Conceputa la Paris in 1859, nuvela intitulata La ignci se ncadreaz in suita literaturii fantastice care continua tradiia unui fantastic romanesc regsit in basme: proza eminesciana (Srmanul Dionis) i in povestirile lui Caragiale (La hanul lui Monjoala). Nuvela lui Eliade aduce in discuie mitul ieirii din timp, mitul labirintului i al camuflrii sacrului in profan. Opera stabilete firul epic in Bucureti in perioada interbelica cnd un modest profesor de pian, Gvrilescu se ntoarce de la lecia predata Otiliei, nepoata doamnei Voitirovici. Se urc n tramvai, ascult conversaia calatorilor intrigai de misterul pe care spaiul cunoscut in Bucureti prin numele la ignci transmite atracia inexplicabil i ambiguitatea pe care aceast zon o trezete. Gavrilescu ii amintete ca a uitat partiturile la eleva sa i coboar din tramvai pentru a se ntoarce. Cldura este tot mai mare, nu ntmpltor ca i in schiele lui Caragiale . Mintea este lene, omul moleit i obosit i o ntreag ncetineal se nfiltreaz n fiina omeneasca rupndu-i ritmul firesc de viata. Uimit, simind nefirescul, eroul exclam: Gvrilescule, atenie, parc ai nceput s mbtrneti, te ramoleti, ii pierzi memoria Ca hipnotizat, atras inexplicabil, eroul se trezete n zon att de atrgtoare, intrun spaiu umbros i rcoros unde ncepe, de fapt, o experiena unica: moartea clinic a eroului. Este ntmpinat de o btrn care i cere 300 de lei, prezena ce poate fi interpretat cu a cerberului care preia lumea morilor. Apar apoi trei fete frumoase, numrul lor fiind cifra fatidica fundamentala a universului, cifra pe care se construiesc

i basmele. Este vorba de o evreic, o grecoaic, i o iganc origine deloc ntmpltoare, ele reprezentnd civilizaii strvechi, semnificative n evoluia omenirii, ncrcate de mister i de urme nc neexplicate. ncepe o suita de ritualuri de probe iniiatice intr-un spaiu ce cuprinde multe oglinzi, paravane, fotolii, draperii pentru a reface o cale a labirintului cci printre obiecte el trebuie s gseasc calea. Intr-un amestec de umbra i lumin, cele trei fete ursitoare l prind intr-o hor imaginnd un joc in care iganca trebuie descoperit, prob pe care eroul nu o trece probabil pentru c nu venise nc momentul, nu era pregtit pentru plecarea definitiv. Se trezete nvluit intr-o draperie asemenea unui giulgiu, simbol al morii, fiind mbrcat cu nite haine necunoscute: cu tunica i nite salvri de mtase galben. Sugestia unui plan al morii este transmis prin cteva replici ale eroului :era o nefireasc rcoare , domina un sentiment de intens tristee , vocile fetelor veneau de foarte departe , se vzu gol, mai slab cu pntecul umflat, cu oasele ieite prin piele... ncerca s ipe dar gtlejul i era uscat, lemnos i sunetele preau necate n psle. Gvrilescu se ntoarce n lumea realitii pe care o gsete strin cci trecuser deja 12 ani; soia sa Elsa plecase n Germania, eleva Otilia se cstorise, bancnotele se schimbaser. Gsete o lume total strin n care nu se mai poate integra. Se simte strin de aceea se ntoarce la casa igncilor i printr-o ntmplare se ntlnete cu un birjar care fusese dricar n tineree i-l duce la destinaie. Se ntoarce pentru c drumul de la viata la moarte are un singur sens i din moment ce a pit n lumea umbrelor cale de ntoarcere nu mai exist. ntlnete aceeai btrna iar n camer nu mai erau acele trei fete ci l atept Hildegard iubita lui din tineree pentru a-l iniia i a-l ajuta s alunece in moarte. Eroul are senzaia ca viseaz dar iubita i spune: aa ncepeca intr-un vistoi visam i mpreun cu birjarul intr-un simbolic convoi mortuar, eroul se ndreapt spre pdure pierzndu-se deci intr-o lume a umbrelor fr ntoarcere. Mircea Eliade mrturisete: In nuvela mea este , i nu este o lume real, o lume n care se triete i se moare zi de zi. Iat c Eliade susine concepia modern despre moarte formulat de Rilke, dup care trim i murim n acelai timp, deci moartea nu este un accident al vieii.