Contabilitate : d-nul Mates Dorel

1. Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A, B, C cu un capital de 3.000 lei, format din 30 parti sociale a 100 lei partea: - asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1.000 lei, - asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei, - asociatul C detine 15 parti sociale in valoare de 1.50 lei. Structura aporturilor este: A face aport in numerar de 1.000 lei, din care varsa 700 lei la constituire, iar restul la data scadenta a contractului; B face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire; C face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la societatile in nume colectiv asociatii pot aporta si creantele personale), a carui situatie contabila este: - un utilaj de 1.300 lei. Amortizat de 300 lei; - un stoc de marfuri 500 lei; - creante asupra clientilor de 280 lei, cu provizioanele aferente de 130 lei; - lichiditati in caserie de 250 lei; - datorii la furnizori de 400 lei; Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei, achitate prin banca. Raspuns: a) subscriere cap.soc.: % = 1011 3000 30 parti*100lei 456.A 1000 lei 456.B 500 lei 456.C 1500 lei b) aport cap. soc. pentru asociat A: 5121 = 456.A 700 lei c) trecerea cap.soc. nevarsat la cel varsat: 1011 = 1012 700 lei d) aport cap.soc. pentru asociat A, ulterior constituirii: 5121 = 456.A 300 lei e) regularizarea constituirii de capitaluri: 1011 = 1012 300 lei f) aport asociat B:

5121 = 456.B 500 lei g) regularizare constit.de capitaluri: 1011 = 1012 500 lei h) aport cap.soc. pentru asociat C: - preluare active: % = 456.C 2030 lei 2131 1000 lei 1300-300 (valoare neamortizata) 371 500 lei 411 280 lei 5311 250 lei - preluare pasive: 456.C = % 530 lei 491 130 lei 401 400 lei i) regularizare conturi de capitaluri: 1011 = 1012 1500 lei j) inreg.cheltuieli de constituire: 201 = 404 150 lei k) plata cheltuieli de constituire: 404 = 201 150 lei

2. SC TRAMECO SA achizitioneaza in anul 2003 o camioneta la valoarea de 8.000 lei cu o amortizare inregistrata de 5.000 lei. In anul 2005 se reevalueaza camioneta in functie de inflatia comunicata de Institutul National de Statistica, care este de 25%. Raspuns : a) achiziionarea n anul 2003acamionet lavaloarea de 8 . 0 0 0 l e i , c u o amortizare nregistrat de 5.000 lei: 2133 = 404 8.000 lei b) n a n u l 2 0 0 5 s e r e e v a l u e a z c a m i o n e t a i n f u n c t i e d e i nf l a t i a c o m u n i c a t d e Institutul Naional de Statistic, care este de 25%. 2113 = 105

3. SC MARA SA detine un teren cu o valoare contabila de 10000 lei. La sfarsitul anului N terenul este evaluat la valoarea justa de 9000 lei. La sfarsitul anului N+1 terenul este evaluat la valoarea justa de 9500 lei. Raspuns : Valoare contabila 10000 lei Valoare justa anul N 9000 lei Conform IAS 36, rezulta o depreciere, se diminueaza rezerva din reevaluare - se inregistraeaza reevaluarea: 105= 2121 1000 lei - se constituie provizion: 6813 = 2911 1000 lei ANUL N+1 Valoarea justa a utilajului este 9500 lei , rezulta o evaluare pozitiva - inregistrarea reevaluarii : 2121=105 500 lei - anulare provizion : 2911=7813 500 lei

4. La SC AMIGO SA se receptioneaza marfuri sosite fara factura, in luna februarie 2005. Cantitatea receptionata 1000 kg, pret negociat 1 leu/kg, TVA 19%. In luna martie se primeste factura de la furnizorul de marfuri, astfel: - A valoarea marfurilor 1.000 lei, TVA 19% - B valoarea marfurilor ca urmare a incadrarilor la o calitate superioara este de: 1000 kg x 1,2 lei/kg = 1.200 lei, TVA 19% Raspuns : Receptia marfii in februarie : % = 408 1190 lei 371 1000 lei 4428 190 lei Primirea facturii in martie : A. 408 = 401 1000 lei 4426 = 4428 190 lei B. % = 401 1238 lei

371 408 4426 4426 = 4428

200 lei 1000 lei 30 lei 190 lei

5. Se inregistreaza suma de 600 lei, drept debitori insolvabili scosi din evident, dar urmariti in continuare. Raspuns : 654 = 461 600 lei

6. SC COMALIMENT SA achizitioneaza marci postale si timbre fiscale, in valoare de 600 lei, conform Registrului de casa. Se utilizeaza marci postale in valoare de 80 lei, pentru francarea corespondentei, conform Borderoului intocmit. Raspuns : 5321 = 5311 626 = 5321 600 lei - achizitia de marci si timbre fiscale 80 lei - se utilizeaza marci postale

7. Conform facturii nr. 1101 se livreaza semifabricate, pretul de vanzare de 1600 lei , tva 19%. Raspuns : 4111 = % 1904 lei - vanzarea de semifabricate 702 1600 lei 4427 304 lei

Audit: d-na Furca Teodora

1. Comitetul de audit al bancii este: a) o structura a bancii care functioneaza n baza unui regulament propriu aprobat de Banca Nationala;

b) un comitet permanent, independent de conducatorii bancii, subordonat consiliului de administratie si care are o functie consultativa; c) un comitet permanent cu rol consultativ si care este condus de un auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari. 2. Tinerea corecta si la zi a registrelor contabile ale bancii; aceasta reprezinta pentru auditor: a) o responsabilitate de baza; b) o responsabilitate secundara; c) o responsabilitate aditionala. 3. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? Raspuns : 1. titlul; 2. destinatarul; 3. identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate; 4. o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu sitiatiile financiare auditate, dn care acestea s-au nascut; 5. o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, in care se mentioneaza ca situatiile fnanciare condensate trebuiesc citite impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; 6. data raportului; 7. adresa auditorului; 8. semnatura auditorului 4. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii n audit. Raspuns : Integritatea - presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci efectueaza servicii profesionale. Obiectivitatea - presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicii, sa nu se afle n situatii de incompatibilitate, de conflict de interese, care sa puna la ndoiala obiectivitatea acestuia.

5. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale. Raspuns : Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari.Aceste masuri se impart n trei categorii: - masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari; - masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; - masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.

Organizarea auditului intern intreprinderi : Furca Teodora

si

control

intern

al

1. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de comert. Raspuns Organizarea i conducerea contabilitii de gestiune este obligatorie conform prevederilor art.1 alin. (1) din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat i se realizeaz innd cont de o serie defactori, cum ar fi: specificul activitii desfurate de entitate (ex: producie, comer, prestris e r v i c i i e t c . ) , m r i m e a i s t r u c t u r a or g a n i z a t o r i c a a c e s t e i a , t i p u l i m o d u l d e o r g a n i z a r e a produciei, tehnologia de fabricaie caracterul procesului de producie etc. Potrivit reglementrilor contabile este obligatorie organizarea contabilitii de gestiune, iar la latitudinea entitii este lsat numai modul de organizare a acesteia care este determinat de specificul activitii. Astfel, prin contabilitatea de gestiune, entitile pot obine pentru nevoi proprii, informaii pe baza crora se poate asigura o gestionare eficient a activelor entitii. Prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 1826/2003 s-au aprobat Precizrile privind unele msuri referitoare la organizarea i

conducerea contabilitii de gestiune, conform crora contabilitatea de gestiune trebuie s asigure, n principal: inregistrarea operatiunilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie, centre de costuri, centre de profit, dupa caz calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare a bunurilor intrate, obtinute, lucrarilor executate, serviciilor prestate, productiei in curs de executie, imobilizarilor in curs, etc. Un rol important in organizarea contabilitatii de gestiune il are calculatia costurilor. Calculaia costurilor presupune ansamblul lucrrilor efectuate ntr-o form organizat cu scopul de a obine informaii privind costul bunurilor, lucrrilor, serviciilor, activitilor sau altor obiecte de calculaie stabilite de fiecare entitate n funcie de specificul activitii desfurate.Utilizarea informaiilor legate de costurile activitii faciliteaz luarea unor decizii n legtur cu volumul i structura activitii n vederea creterii profitului. Informaiile cu privire la nivelul, structura i evoluia costurilor prezint un rol deosebit n privina adoptrii deciziilor n scopul creterii eficienei activitii desfurate i, totodat, prezint importan pentru controlul activitii interne a ntreprinderii.Cu ajutorul calculatiei costurilor se pot otine informatii privind costurile efective zi cele prestabilite (antecalculate, standard), determinar e a a b a t e r i l or c o s t u r i l o r e f e c t i v e d e l a c e l e pr e s t a b i l i t e , a t a t n totalitatea lor, ct i pe articole de calculaie, pe locuri de costuri, pe produse i pe cauze. Prin analiza abaterilor nregistrate n procesele de producie se pot lua msuri pentru nlturarea deficienelor nregistrate n procesele de producie. Studiu de caz: Societate de comert S.C. ALFA S.A. are ca obiect de comercializarea de bunuri alimentare. Perioada de gestiune aleas pentru stabilirea costurilor stocurilor este de o lun i anume luna octombrie. n vederea determinrii costurilor de producie s-a optat pentru utilizarea conturilor din clasaa 9-a a Planului de conturi, prevzute de Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene. Pentru simplificarea calculelor, cotele privind contribuiile sociale sunt ipotetice A . n r e g i s t r a r e a c h e l t u i e l i l o r , n c ur s u l p e r i o a d e i , n c o n t a b i l i t a t e a f i n a n c i a r i n contabilitatea de gestiune din activitatea de comert. Aceleai cheltuieli de exploatare efectuate n activitatea de obinere a produselor finite suntreflectate astfel: din punct de vedere financiar pe naturi, n conturi din clasa a 6-a;

din punct de vedere funcional pe categorii de cheltuieli, n conturi din clasa a 9-a. n urmator vom prezenta reflectarea cheltuielilor efectuate n perioada de gestiune att ncontabilitatea de gestiune, ct i n cea financiar. Reflectarea n contabilitatea financiar i n contabilitatea de gestiune a cheltuielilor nregistrate n cursul lunii octombrie.

Inregistrare in contabilitatea financiara Inregistrare in contabilitatea de gestiune 602 = 302 603 = 303 % = 401 604 605 623 626 641 = 421 645 = 431 6811 = 281 3000 lei 6500 lei 3850 lei 657 lei 3560 lei 435 lei 3700 lei 1027 lei 406.5 lei 925 = 901 925 = 901 925 925 925 925 925 = = = = = 901 901 901 901 901 3000 lei 6500 lei 3850 lei 657 lei 3560 lei 435 lei 3700 lei 1027 lei 406.5 lei

925 = 901 925 = 901

2. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert. Raspuns: Politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n cazul trecerii la noul sistem de contabilitate i se precizeaz la nceputul fiecrui an de gestiune. Adoptarea i precizarea politicii de contabilitate se perfecteaz printr-un documentorganizatoric de dispoziie (ordin, dispoziie etc.) al conducerii ntreprinderii. Procedura formrii i aprobrii politicii de contabilitate este stabilit autonom de fiecare ntreprindere. De exemplu, proiectul politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate sau de o comisie special compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic etc. ale ntreprinderii sau de o firm de consulting (de audit) . Politica de contabilitate aleas poate fi examinat la adunarea fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori i perfectat prin decizia de protocol. Responsabilitatea pentru formarea i respectarea politicii de contabilitate o poart conductorul ntreprinderii. La alegerea i argumentarea politicii

de contabilitate ntreprinderea trebuie s porneasc de la anumite convenii fundamentale. Sunt prevzute trei convenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor specializarea exerciiilor. La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie s aprecieze posibilitilentreprinderii de a-i continua activitatea ntr-un viitor previzibil. Dac conducerea nu are inteniai nu este nevoit s lichideze ntreprinderea, s suspende sau s reduc considerabil volumul produciei, la ntocmirea rapoartelor financiare se aplic metode obinuite de evaluare a activelor, datoriilor, de constatare i determinare a veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor activitii. n cazuln care conducerea are intenia sau este nevoit s lichideze ntreprinderea rapoartele financiare trebuie s fie ntocmite n baza altor principii i metode. De exemplu, n cazul funcionrii normale a ntreprinderii, mijloacele fixe sunt reflectate n bilan la valoarea de intrare cu scderea uzurii acumulate, iar n cazul lichidrii ntreprinderii - la valoarea de vanzare (lichidare) . Metodele i regulile de contabilizare acceptate de ntreprindere trebuie s fie aplicate de la o perioad de gestiune la alta. n acest caz, de regul, este vorba de permanena metodicii adoptate de reflectare a operaiunilor economice, metodelor de evaluare a activelor i datoriilor, de calcularea uzurii mijloacelor fixe i amortizrii activelor nemateriale n decursul anului de gestiune, precum i de la un an de gestiune la altul. Totodat o atare convenie nu semnific interzicerea de a introduce modificri n politica de contabilitate. n acest caz este vorba de raionalitatea i justificarea modificrilor introduse n politica de contabilitate n fiecare caz concret. Veniturile i cheltuielile se constat i se reflect n contabilitate i rapoartele financiare ale perioadei n care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de ncasare sau plat a mijloacelor bneti, de exemplu, veniturile din vnzarea produselor i mrfurilor se constat la livrarea lor i transmiterea drepturilor de proprietate cumprtorului; veniturile din prestarea serviciilor pe msura efecturii acestora; veniturile sub form de dobnzi, redevene i dividende - la calcularea acestora, indiferent de momentul primirii mijloacelor bneti sau a altei forme de compensare. Energia electric consumat se trece la consumuri sau cheltuieli n perioada de gestiune n care a fost consumat, indiferent de momentul virrii mijloacelor bneti. n mod analog se contabilizeaz salariul calculat, cheltuielile de deplasare, de transport etc. Conform prevederii date la formarea politicii de contabilitate ntreprinderea trebuie s porneasc de la incoincidena eventual temporal a operaiunii economice i a asigurrii cu bani a acesteia. De aici rezult c toate operaiunile economice trebuie s fie reflectate n contabilitate n momentul realizrii acestora. Nici o operaiune nu poate

fi stopat sau accelerat din punctul de vedere al nregistrrii acesteia n contabilitate. Rapoartele financiare bazate pe principiul specializrii exerciiilor asigur utilizatorii cu informaii nu numai privind operaiunile precedente legate de primirea sau plata mijloacelor bneti, dar i privind datoriile aferente plii mijloacelor bneti n viitor i ncasrile ulterioare ale acestora. P o l i t i c a d e c o n t a b i l i t a t e a d o p t a t d e n t r e p r i n d er e t r e b u i e s a s i g u r e r e s p e c t a r e a urmtoarelor principii: prudena, prioritatea coninutului asupra formei, importana relativ(esenialitatea) . La luarea deciziilor n condiiile unei incertitudini este necesar s fie respectate msurile de precauie ca activele i veniturile s nu fie supraevaluate, iar datoriile i cheltuielile - subevaluate.Conform acestui principiu, veniturile se constat numai n cazul n care au fost catigate, iar cheltuielile - nemijlocit n momentul efecturii acestora. Metodele acceptate de ntreprindere trebuie s asigure un grad mai nalt de disponibilitate de a reflecta n contabilitate i rapoartele financiare cheltuielile i datoriile decat veniturile i activele. De exemplu, stocurile de mrfuri i materiale se evalueaz i se reflect n bilanul contabil la suma cea mai mic dintre "cost" i"valoarea realizabil net". Pierderile din lipsurile i deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli n momentul constatrii acestora (indiferent de cauzele lor), iar sumele de recuperare a acestor pierderi de ctre persoanele vinovate (venitul) se constat i se reflect n contabilitate numai atunci cand ntreprinderea dispunede o certitudine argumentat privind primirea acestora (acordul n scris al angajatului privind recuperarea daunei materiale cauzate, decizia judectoreasc etc.). Respectarea principiului prudenei permite ntreprinderii, dac este necesar, s creeze rezervele respective pe seama cheltuielilor perioadei, de exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, pentru returnarea i reducerea preurilor la mrfurilevandute, pentru reparaiile i deservirea cu garanie a mrfurilor vandute etc. n acelai timp la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibil o pruden exagerat care poate conduce la crearea unor rezerve nejustificate, denaturand astfel informaiile furnizate utilizatorilor de rapoarte financiare. Metodele acceptate n politica de contabilitate trebuie s fie orientate spre reflectarea operaiunilor economice n contabilitate, pornind nu numai de la forma juridic a acestora, dar i de la coninutul economic i situaia economic n care acestea au fost efectuate. Respectarea acestui principiu este deosebit de important n condiiile constituirii economiei de pia, cand legislaia i baza normativ a contabilitii privind unele probleme rman n urma evoluiei practicii activitii economico-financiare a ntreprinderilor . n rapoartele financiare trebuie s fie dezvluit toat informaia esenial pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilitii utilizrii acesteia pentru diferite evalur ii luarea deciziilor.

Informaia se consider esenial n cazul cand lipsa sau insuficiena acesteia poate s influeneze deciziile utilizatorilor adoptate de ei n baza rapoartelor financiare. n acelai timp n cazul cand informaia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importan mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se consider neesenial. De exemplu, rapoartele financiare publicate ale unor ntreprinderi mari pot fi exprimate n mii lei, ntrucat sumele nensemnate nu influeneaz procesul de luare a deciziilor. Aplicarea principiului esenialitii are menirea s contribuie la simplificarea lucrrilor de prelucrare a informaiei i ntocmire a rapoartelor financiare. Conveniile fundamentale i principiile contabilitii trebuie s constituie baza elaborrii politicii de contabilitate a ntreprinderii. Nerespectarea acestora denatureaz informaia privind situaia patrimonial, financiar i rezultatele activitii ntreprinderii i se consider ca o nclcare a regulilor de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare. Politica de contabilitate se formeaz n baza actelor legislative i normative incluse n sistemul de reglementare normativ a contabilitii. Procedura elaborrii politicii de contabilitate vizand o problem (sector) concret acontabilitii const n alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii care corespunde ntr-o msur mai mare modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de terminare a lucrrilor. ntreprinderea alege acea variant care permite a determina mai exact mrimea venitului obinut n perioada de gestiune. Dac sistemul de reglementare normativ a contabilitii nu stabilete metodele de inere a contabilitii vizand o problema concret, ntreprinderea este n drept s elaboreze metoda respectiv autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit). Variantele i regulile de evaluare i contabilizare a activelor i datoriilor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot s influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau chiar s fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, evaluarea materialelor n contabilitatea curent poate s fie efectuat prin trei metode : de identificare, FIFO si costului mediu ponderat. Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care dispun de un sortiment bogat i variat de stocuri de

mrfuri i materiale. n acest caz metoda FIFO este preferabil la majorarea permanent a preurilor, iar metoda costului mediu ponderat n cazulvariaiilor considerabile de preuri la stocurile de mrfuri i materiale. Politica de contabilitate pentru anul curent se aprob de conductorul ntreprinderii la fineleanului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie al anului de gestiune. Ea se aplic detoate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor. Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la o perioad de gestiune la alta. De exemplu, modificrile n politica de contabilitate pot fi operate ncazul : a) reorganizrii ntreprinderii (contopirii, asocierii, separrii), care n conformitate cu legislaia n vigoare poate fi efectuat conform deciziei fondatorilor (participanilor), organelor de stat mputernicite sau organului judiciar. n aceste cazuri modificrile n politica de contabilitate se introduc la data nregistrrii de stat a persoanelor juridice nou aprute; b) schimbrii proprietarilor - la data schimbrii proprietarilor (participanilor); c) introducerii modificrilor n legislaia n vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau altei activiti, introducerea sau anularea reglementrii de stat a preurilor la produse; modificarea condiiilor activitii economice externe - nsprirea substanial sau liberalizarea regimului fiscal, creterea nivelului inflaiei; modificarea unor prevederi i altor acte normative) - la data intrrii nvigoare a modificrilor i completrilor actelor legislative i normative; d) elaborrii noilor metode de inere a contabilitii - ncepnd cu 1 ianuarie a anuluiurmtor, cu excepia unor situaii excepionale. Precizarea politicii de contabilitate de la nceputul noului an de gestiune asigur consecutivitatea exerciiului contabil n decursul anului de gestiune i comparabilitatea indicatorilor formai n contabilitate. Toate modificrile n politica de contabilitate, indiferent de cauzele apariiei lor, trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicandu-se data intrrii n vigoare a acestora. 3. Organizarea contabilitatii pe bugete. Studiu de caz: Societate de productie. Raspuns: In contextul economic actual, companiile incep sa acorde o mai mare atentie adminstrarii eficiente a resurselor si folosesc in acest scop, bugetele de venituri si cheltuieli ca instrumente de management financiar, la nivel de firma si la nivelul pricipalelor tipuri de activitati ale firmei.

Bugetul de venituri reprezinta estimarea financiara a vanzarilor de produse ale firmei, iar bugetul de cheltuieli reprezinta estimarea financiara a consumului de resurse necesare realizarii obiectivelor firmei. Pentru fundamentarea bugetului de venituri ale firmei trebuie sa se anticipeze si sa se ia in considerare volumul, structura si valoarea vanzarilor firmei din mai multe perspective: venituri pe tipuri de produse; venituri pe zone si puncte de desfacere; venituri pe categorii de clienti. Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de venituri al unei companii sunt: - obiectivele comerciale ale firmei si anume : cifra de afaceri, plata tinta si cota de plata; - politicile comerciale ale firmei, cum ar fi politica de produse, de clineti, de preturi si de dicounturi; - conjunctura generala a mediului de afaceri. Pentru fundamentarea bugetului de cheltuieli ale firmei trebuie sa se anticipeze costul resurselor necesare pentru desfasurarea activitatii companiei in scopul obtinerii de venituri si profit. Bugetul de cheltuieli poate fi elaborat din urmatoarele perspective: a) bugete de cheltuieli duna natura resurselor consumate; a1) cheltuieli generate de consumul de resurse materiale: - cheltuieli cu marfa si materii prime; - cheltuieli cu alte resurse materiale: combustibil, piese de schimb, obiecte de inventar, rechizite, alte materiale consumabile; a2) cheltuieli generate de achizitia de servicii de la teri: - cheltuieli cu utilajee, chirie, energie electrica, apa si canalizare, tellecomunicatii, paza, colectare deseuri; - cheltuieli cu alte servicii furnizate de terti: transport, cazare, intretinere si reparatii, asigurari, consulatnta; - cheltuieli cu protocolul si publicitatea; a3) cheltuieli cu resursele umane: - cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale; - cheltuieli cu tichetele de masa si alte beneficii de personal; - cheltuieli cu recrutarea; -chletuieli cu pregatirea profesionala (training); a4) cheltuieli specifice relatiei cu societatile bancare: - cheltuieli cu serviciile bancare curente; - cheltuieli cu dobanzile bancare si diferentele de curs valutar; a5) cheltuieli specifice relatiei cu institutiile statului: - cheltuieli cu impozitele si taxele locale pentru bunurile aflate in proprietatea firmei (terenuri,cladiri,mijloacede transport) - cheltuieli cu impozitul pe profit sau pe venit.

b) bugete de cheltuieli dupa natura activitatii firmei: b1) cheltuieli pentru activitateade exploatare: - cheltuieli cu activitatea de productie; - cheltuieli cu activitatea de depozitare si distributie; - cheltuieli cu activitatea de promovare, vanzare si servicii postvanzare; - cheltuieli cu activitatile de suport general: contabilitate, informatica etc b2) cheltuieli privind activitatea financiara a companiei: - cheltuieli cu comisioanele bancare curente si pentru acordarea de credite; - cheltuieli cu dobanzile pentru sursele de finantare bancare sau prin leasing; c) bugete de cheltuieli dupa natura costurilor: c1) bugete de cheltuieli fixe; c2) bugete de cheltuieli variabile. ` Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de cheltuieli al unei companii sunt: - strategiile manageriale, comerciale, investitionale, de resurse umane si financiare prin care se urmareste realizarea obiectivelor strategice si anuale ale firmei; - politica de achizitii si calculatie a costurilor; - politica de personal si de salarizare; - politica de investitii, finantare si amortizare; - politica de rentabilitate comerciala; - politica de costuri fixe; - conjunctura generala a mediului de afaceri. La elaborarea si controlul bugetelor de venituri si cheltuieli ale companiei contribuie toata echipa manageriala si specialistii in finantele firmei, care trebuie sa aiba o viziune comuna asupra afacerii, sa dezvolte un sistem integrat de obiective, strategii si politici de firma, si sa administreze eficient resursele alocate. 4. Organizarea contabilitatii pe bugete. Studiu de caz: Societate de productie. Raspuns: Organizarea contabilitatii pe bugete pune la indemana managerilor un instrument de armonizare si eficientizare a relatiei dintre venituri si cheltuieli si o alocare a resurselor financiare, in scopul realizarii unor obiective formulate pentru perioadele urmatoare. Bugetele sunt stabilite pe o perioada scurta de timp (1 an), reprezentand o previziune acheltuielilor si a veniturilor unei activitati avand ca obiective rentabilitatea, lichiditatea, diminuarea riscurilor etc. si cresterea responsabilitatii fiecarui centru de activitate. Ele sunt absolute necesare in vederea cunoasterii rezultatelor si furnizarii de informatii in vederea fundamentarii deciziilor. In functie de importanta lor se disting:

1)bugetele de baza: bugetul productiei si bugetul vanzarilor 2)bugete rezultante:bugetul aprovizionarii, bugetul investitiilor, bugetul trezoreriei sibugetul administratiei. Bugetele sunt legate intre ele. Astfel bugetul vanzarilor conditioneaza celelalte bugete ,intrucat de nivelul vanzarilor vor depinde cantitatile de produse care se vor realiza, investitiile care vor urma sa se realizeze schematic, ierarhia bugetelor se prezinta dupa cum urmeaza:

ORGANIZAREA BUGETARII ACTIVITATILOR VANZARI

PRODUCTIE INVESTITII APROVIZIONARE CHELTUIELI PRODUCTIE COMERCIALIZARE

TREZORERIE

Bugetul productiei alaturi de bugetul vanzarilor constituie bugetele principale, ar determina dimensionarea celorlalte bugete rezultante.

5. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile contabile in vigoare. Studiu de caz.

Raspuns: Pentru evaluarea elementelor din situaiile financiare anuale sunt utilizate reguli de baz i reguli alternative n conformitate cu prevederile reglementrilor contabile. R e g u l i l e d e e v a l u a r e a l t er n a t i v e c e p o t f i a p l i c a t e s u n t c e l e r ef e r i t o ar e l a r e e v a l u a r e a imobilizrilor corporale i cele referitoare la evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare. Pe baza unor reglementari legale, elemenetele patrimoniale pot fi prezentate in bilant la o alta valoare, dupa cum urmeaza : a) Valoarea determinata pe baza metodei valorii de inlocuire, pentru imobilizarile corporale cu durata de viata limitata si pentru stocuri; b) Evaluarea prin metode, altele decat cea prevazuta la pct.a), care sunt destinate sa tina cont de inflatie pentru elementele prezentate in conturile anuale inclusiv capitalurile proprii; c) Reevaluarea imobilizarilor corporale si a imobilizarilor financiare. La aplicarea uneia dintre cele trei metode, in r e gl e m e n t a r i l e l e g a l e t r e b u i e p r e v a z u t e continutul, limitele si regulamentul de aplicare. M i n i s t e r u l F i n a n t e l o r p o a t e s o l i c i t a i n t r e p r i n d er i l o r c a r e i n t r a s u b i n c i d e n t a a c e s t o r reglementari sa urmeze prevederile Standardului de Contabilitate National Contabilitatea de inflatie inclus in Volumul 3. In acest caz, elementele bilantiere vor fi prezentate la alta valoare decat costul istoric, conform unor reglementari speciale. In cazul in care valoarea unui activ al intreprinderii e s t e d e t e r m i n a t a p o t r i v i t u n o r reglementari legale, acea valoare va fi atribuita activului la inregistrarea in contabilitate sau va constitui punctul de plecare pentru determinarea acelei valori, in locul costului de achizitie sau costului de productie sau a oricarei alte valori atribuita inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de productie sau acelui de achizitie cu valoarea cea mai recent atribuita acelui activ in baza reglementarilor legalesau ca rezultat al aplicarii ajustarilor la inflatie. Informatii aditionale ce trebuie prezentate in cazul abaterii de la regulile privind costul istoric.In cazul aplicarii tratamentelor contabile alternative, elementele influentate de acestea, precum si baza de evaluare adoptata pentru determinarea valorilor activelor respective, trebuie prezentate, pentru fiecare element in parte, in notele la conturile anuale.In cazul fiecarui element bilantier influentat ca urmare a aplicarii unui

tratament alternativ, valorile comparative determinate pe baza costului istoric trebuie prezentate separat in notele la conturile anuale. Valorile comparative se refera la : a) valoarea totala a activelor incluse in acel element bilantier determinata pe baza costuluiistoric; b) valoarea totala a ajustarilor efectuate pentru determinarea valorii activelor pentru care s-a aplicat tratamentul contabil alternativ . I n c o n d i t i i l e i n c a r e p r of i t u l s a u p i e r d er e a e x e r c i t i u l u i f i n a n c i a r a u f o s t i n f l u e n t a t e d e aplicarea tratamentelor contabile alternative, influenta trebuie cuantificata si prezentata in notele la conturile anuale. Rezerva din reevaluare. Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea oricarui activ, pe una din bazele mentionate mai sus , trebuie reflectate in debitul sau creditul contului Rezerve din reevaluare, dupa caz. Rezerva din reevaluare trebuie prezentata in bilant la un sub-post separat in cadrul postului de rezerve. a) Rezerva din reevaluare poate fi capitalizata in totalitate sau partial, in orice moment; b) Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele inregistrate la acest post bilantier nu mai corespund metodei de evaluare utilizata ; c) Rezerva din reevaluare nu poate face obiectul unei distribuiri, directe sau indirecte, daca ea nu corespunde unei plus valori efectiv realizate ; d) Rezerva din reevaluare nu poate fi redusa decat in situatiile prevazute mai sus. In cazul aplicarii metodelor de evaluare prevazute mai sus se vor mentiona, in notele la conturile anuale, continutul, limitele si modalitatile de aplicare, cu indicarea posturilor influentate din bilant si din contul de profit si pierdere, precum si metoda adoptata pentru calculul valorilor obtinute. M i s c a r i l e d i n c ur s u l e x e r c i t i ul u i f i n a n c i a r i n c o n t u l R e z e r v e d i n r e e v a l u a r e s e v o r prezenta in notele la conturile anuale, cu urmatoarele informatii : a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului; b) sumele creditate in contul Rezerve din reevaluare in timpul exercitiului ;

c) sumele transferate din contul Rezerve din reevaluare pentru a fi capitalizate sau pentrualte motive, cu prezentarea naturii transferului care a avut loc; d) valoarea rezervei din reevaluare la incheierea exercitiului financiar. In notele la conturile anuale se va prezenta, de asemenea, tratamentul fiscal al sumelor inregistrate in creditul sau debitul contului Rezerve din reevaluare . Studiu de caz O societate comerciala detine o instalatie achizitionata pe data de 02.12.N la valoarea de 5.000 lei, care se va amortiza linear in 5 ani. La sfarsitul anului N+3 se decide reevaluarea sa, v a l o a r e a j u s t a s t a b i l i t a fiind de 2.500 lei. Rezerva din reevaluare este realizata pe m a s u r a amortizarii instalatiei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, se vor face urmatoarele inregistrari in anii N+3 si N+4 N+1 = 5.000 / 5 = 1.000 lei. In anuii N+2 si N+3 amortizarea inregistrata in contabilitate va fii egala cu cea din anul N+1 si anume de 1000 lei. La sfarsitul anului N+3 conducerea societatii , in conformitate cu legislatia in vigoare, decide reevaluarea instalatiei. Astfel in la sfarsitul anului N+valoarea ramasa de amortizat a instalatiei este de 2000 lei. Val ramasa = 5.000 3.000 = 2.000 lei Ca urmare a reevaluarii s-a ajuns la concluzia ca instalatia are o valoare justa de 2.500 lei. Val. Justa = 2.500 Ceea ce determina ca : Indicele de reevaluare = Val justa/Val ramasa = 2.500 / 2.000 = 1,25 Ceea ce determina ca Valoarea Bruta reevaluata va fii de: Val. Bruta reevaluata = Indicele de reevaluare xVal initiala =1,25 x 5.000 = 6.250 lei iar, Amortizarea reevaluata = Indicele de reevaluare x Amortizarea inregistrata =1,25 x 3.000 =3.750 lei In contabilitate se vor face urmatoarele inregistrari : 2131 Echip tehnologice = 105 1.250 lei (6.250-5.000) Rezerve din reevaluare

1 0 5 Rezerve din reevaluare

2 8 1 imob corporale

7 5 0 l e i

Amortizarea privind

Deoarece in anii N+4 si N+5 este egala aceasta va fii : N+4= N+5 = 2.500 / 2 = 1.250 lei Iar Rezultatul din reevaluare va fii de 500 rezultat din diferenta intre amortizarea liniara rezultata si rezerva din reevaluare. In contabilitate in anii N+4 si N+5 se vor face urmatoarele inregistrari : N + 4 : 1 0 5 = 1 1 7 Rezultatul reportat 1 1 7 Rezultatul reportat 2 5 0 l e i = 2 5 0 l e i Rezerve din reevaluare N + 5 : 1 0 5 Rezerve din reevaluare

Expertiza contabila Furca Teodora

1. Ce fapte pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili? Raspuns : Faptele care atrag raspunderea disciplinara a expertilor contabili sunt urmatoarele: -abateri de comportament sanctionate cu mustrare; -absenta nemotivata de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinta Nationala, sanctionata cu avertisment; -absenta nemotivata de la doua sedinte consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.; -neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; -nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional sanctionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioada de la 1 la 3 luni.

Abateri disciplinare sanctionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei: -absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.; -publicitatea fara respectarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romnia; -neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; -executarea unei pedepse private de libertate pentru savrsirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comenrciale de profil; -neplata la buget, n termenul si cuantumul prevazut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de catre persoanele fizice; -ncalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; -refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesionala; -practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei.

2. Care este diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat; dar ntre contabilul autorizat si contabilul salariat? Raspuns : Expertul contabil este persoana care a dobndit aceasta calitate, n conditiile O.G. nr.65/1994, avnd competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit sau pierdere. Prin urmare, ne gasim n fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui economist salariat; economistul estesubordonat unui sef ierarhic si executa atributiile specifice fisei postului sau. De asemenei, economistul este specializat n multe domenii: financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializarii financiar-

contabile, independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevazut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceasta calitate n conditiile O.G. nr.65/1994 si are capacitatea de a tine contbilitatea si de a ntocmi bilantul contabil. Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economica. Contabilul salarizat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile ce i revin din fisa individuala. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, executa toate lucrarile contbile. De regula, este specializat pe un sector al contabilitatii. Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de treprindere. n schimb, economistul si contabilul, salariati, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri anevoioase. Rezumnd avem: EXPERT- CONTABIL, CONTABIL AUTORIZAT Independenta certificare apartenenta responsabilitate la organismul confidentialitate profesiei nu fac parte din structurile entitatii ECONOMISTUL SALARIAT CONTABIL SALARIAT Slujbas subordonare fac parte din raspundere limitata Ierarhica structurile entitatii CONCLUZII: - Este n discutie starea de salariat al unei firme si al unui cabinet de experti contabili sau de contbili autorizati; - Trebuie facuta distinctia ntre auditorii interni si cei externi, prin prisma independentei; - Economistul, contabilul profesionist salariat sau angajati n industrie, comert, sectorul public, nvatamnt s.a. - Contabilul profesionist independent este acela care efectueaza, unui client, n mod curent, lucrari de audit sau evidenta contabila, fiscalitate si alte servicii profesionale similare; - Contabilul profesionist lucreaza independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporatie) n industrie, comert, sectorul public, nvatamnt s.a. si este membru ale unei organizatii afiliate IFAC.

3. Incompatibilitati n exercitarea profesiei. Raspuns : Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca este interesat , sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropriata, in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expert sa fie subiectiv.De asemenea calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaetate.

Fiscalitate : Popa Ioan

1. Dai un exemplu de ajustare a TVA n cazul unui bun imobil ce este folosit n alte scopuri dect activitile cu drept de deducere dac la achiziionare s-a dedus TVA. Raspuns : In sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul Fiscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror durata normala de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane. Ajustarea taxei deductibile se efectueaza: *in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila: 1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice; 2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei; 3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala; * in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse; * in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila. Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel:

* pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat bunurile imobile; * pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. Perioada de ajustare incepe: * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost achizitionate sau fabricate dupa data aderarii; * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii; * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile imobile, care sunt achizitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intrun an ulterior anului aderarii; * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii. Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare. Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA are obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. In ultimul decont depus, persoana

impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa pe valoarea adaugata conform titlului VI din Codul Fiscal. Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont depus la randul 29 "Ajustari conform prorata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu semnul plus sau minus, dupa caz. Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei. Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art. 153, persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare. Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. Exemplul nr. 1 - bun imobil O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In ianuarie 2011 solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2011 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16 ani = 24.000 lei TVA deductibila de ajustat. Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010. De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila. Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii ianuarie la rd. 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul minus. In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii: - data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii; - valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital; - taxa deductibila aferenta bunului de capital;

- taxa dedusa; - ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal. 2. S.C. Grup S.R.L, cu sediul n Bucureti, Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia, livreaz ctre societatea Damo, ntreprindere mic din Bulgaria, televizoare n valoare de 5000 lei, fr TVA. Televizoarele sunt transportate din Romania n Bulgaria de ctre Damo. Analizai operaiunea din punctul de vedere al lui Grup, stabilind i ce obligaii are din punctul de vedere al TVA. Raspuns : Livrarii intracomunitare SC GRUP SRL livreaza televizoare in valoare de 5000 lei fara TVA la o intreprindere mica in Bulgaria. A. Concept : Livrarea intracomunitarea este o livrare de bunuri transportate dintr-un stat membru al UE in alt stat membru de catre furnizor, de catre beneficiar sau de alta persoana care actioneaza in numele si in contul unuia dintre acestia (Art. 128(9) CF) B.Locul livrarii : Livrarea intracomunitara de bunuri are loc intotdeauana acolo unde incepe transportul (Art. 132(1)(a) CF). Sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare efectuate catre o persoana care comunica un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru. (Art. 28 c A (a) si 26 a (D) (b) D6 Art. 143 (2) CF). Concluzie:

SC GRUP SRL din Romania inregistrata in scopuri de TVA cod TVA RO

VANZARE DE BUNURI

DAMO intreprindere mica in Bulgaria inregistrata in scopuri TVA cod TVA

Bucuresti

EXPEDIEREA BUNURILOR

Bulgaria

Livrare intracomunitara scutita in Romania

EXPEDIEREA BUNURILOR Achizitie intracomunitara

taxabila in Bulgaria

C. Dovada scutirii de TVA pentru livrarile intracomuitare : 1. Transportul bunurilor catre alt Stat Membru se dovedeste din : contracte, comenzi; documentatie transport (CMR). 2. Beneficiarul comunica un cod de TVA valabil in alt Stat Membru (precedat de Codul ISO pentru acest Stat Membru) D.Obligatii legale pentru livrarile intracomunitare de bunuri scutit de TVA inscrierea operatiunii in facturi; inscrierea operatiunii in rubrica adecvata din decontul de TVA; in factura se inscrie codul inregistrarii in scopuri de TVA al beneficiarului din alt Stat Membru; inscrierea opertiunii in declaratia recapitulativa ce se va depune pentru fiecare livrare intracomunitara.

Administrarea si lichidarea intreprinderilor : Cernusca Lucian

1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel:

1 Construcii 30.000 lei 2 Amortizarea construciilor 20.000 lei 3 Echipamente tehnologice 15.000 lei 4 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei 5 Materii prime 3.000 lei 6 Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei 7 Clieni 2000 lei 8 Clieni inceri 700 lei 9 Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei 10 Conturi la bnci n lei 1.300 lei 11 Furnizori 7000 lei 12 Provizioane 1.250 lei 13 Capital subscris vrsat 11.000 lei 14 Rezerve legale 1.850 lei Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei; d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei; e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari Raspuns :

BILANT CONTABIL LA DATA INCEPERII LICHIDARII ACTIV PASIV CONSTRUCTII 30.000 20.000 ECHIPAMENTE 10.0000 15.000 10 000 CAPITAL SOCIAL 11 000 1 850 12 850 1 250 7 000

5 000 REZERVE LEGALE 15 000 CAPITALURI PROPRII

TOTAL ACTIVE FIXE MATERII PRIME 3 000 500

2 500 PROVIZIOANE

CLIENTI 2 000 + 700 400 2 300 FURNIZORI CONT BANCA TOTAL ACTIVE CIRC. TOTAL ACTIV 1 300 6 100 TOTAL DATORII 21 100 TOTAL PASIV

8 250 21 100

Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: A) Constructiile au fost vandute cu 11.000 lei, fata de valoarea ramasa neamortizata de 10.000 lei. Valorificarea elementelor de actic : 1. vanzarea constructiilor : 461 = % 13.090 lei 7583 11.000 lei 4427 2.090 lei 2. scoaterea din evidenta a constructiilor : % = 212 30.000 lei 2812 20.000 lei 6583 10.000 lei 3. incasare creante din vanzare constructii : 5121 = 461 13.090 lei

(4111 = 7583

11.000 ; taxare inversa, nu se aplica TVA 5121 = 4111 11.000)

B) Echipamentele tehnologice au fost vandute cu 7.000 lei fata de valoarea ramasa neamortzata de 5.000 lei. 4. vanzarea echoamentelor tehnologice : 461 = % 8.330 lei 7583 7.000 lei 4427 1.330 lei 5. scoaterea din evidenta a echipamentelor tehnologice : % = 213 15.000 lei 2813 10.000 lei 6583 5.000 lei 6. incasare creante din vanzarea echipamentelor tehnologice : 5121 = 461 8.330 lei (4111 = 7583 7.000, taxare inversa, nu se aplica TVA 5121 = 4111 7.000) C) Materiile prime au fost vandute cu 2.850 lei fata de valoarea de 2.500 lei. 7. trecerea materiilor prime la marfuri : 371 = 301 2.500 lei 8. vanzarea marfurilor : 4111 = % 3.391,50 lei 707 2.850 lei 4427 541,50 lei 9. destocarea marfurilor : 607 = 371 2.500 lei 10. incasare creante din vazarea marfurilor : 5121 = 4111 3.391,50 lei (601 = 301 3.000 lei 391 = 7814 500 lei 4111 = 708 2.850, taxare inversa, nu se aplica TVA 5121 = 4111 2.850 lei) D) In vederea incasarii inainte de scadenta a creantelor certe au fost acordate sconturi in valoare de 100 lei. 11. incasare creante : % = 4111 2.000 lei 5121 1.900 lei 667 100 lei 12. inregistrare TVA aferent scontului acordat : 667 = 4427 -16 lei E) Din suma clientilor incerti de 700 lei se incaseaza jumatate, restul fiind irecuperabile. 13. iregistrarea sumelor irecuperabile :

654 = 4118 350 lei 14. incasare creante incerte : 5121 = 4118 350 lei (5121 = 4116 350 lei 496 = 7814 400 lei 654 = 4116 350 lei) F) Pentru plata inainte de termen a datoriilor catre furnizori, acestia au acordat sconturi in suma de 350 lei. 15. plata datoriilor catre furnizori : 401 = % 7.000 lei 5121 6.650 lei 767 350 lei 16. inregistrare TVA aferent sconturilor obtinute : 4426 = 767 -56 lei G) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societatii au fost in suma de 900 lei. 17. inregistrare servicii lichidate : 628 = 401 900 lei 18. plata lichidator : 401 = 5121 900 lei 19. anulare ajustari pentru deprecierea materiilor prime : 391 = 7814 500 lei 20. anulare ajustari pentru deprecierea clientilor incerti : 491 = 7814 400 lei 21. anularea provizioanelor existente : 151 = 781 1.250 lei 22.determinarea rezultatului obtinut in urma operatiei de lichidare si retinerea impozitului aferent daca este cazul : Total venituri = 11.000+7.000+2.850+350-56+500+400+1.250 = 23.294 lei Total cheltuieli = 10.000+5.000+2.500+100-16+350+900 = 18.834 lei Impozitul pe profit din lichidare = (V. totale V. neimp. - Ch. Totale Ch. nededuct.) x cota impozitului pe profit = (23.294-18834) x 16%= 713,6 lei 23. plata impozitului pe profit : 441 = 5121 713,6 lei 24. determinare TVA de recuperat/de plata in urma procesului de lichidare : TVA colectat (4427) = 2.909+1.330+541,5-16 = 3.945,5 lei TVA deductibila (4426) = -56 lei TVA de plata (4423) = colectat deductibil = 3.945,5 +56 = 4.001,5 lei 25. virarea TVA : 4423 = 5121 3.945,5 lei

D CONT CURENT C SOLD 1.300 11.000 6.650 7.000 900 2.850 1.900 350 24.400 7.550 SOLD 16.850 Bilant contabil inainte de partaj ACTIV CONT CURENT 16.850

D CONT PROFIT SI PIERDERI C SOLD 10.000 11.000 5.000 7.000 3.000 2.850 100 500 350 400 900 350 19.350 22.100 SOLD 2.750

PASIV CAPITAL SOCIAL REZERVE PROVIZIOANE PROFIT TOTAL PASIV 11.000 1.850 1.250 2.750 16.850

TOTAL ACTIV

16.850

% 106 151 121

Reintregirea capitalului social : = 1012 5.850 lei 1.850 lei 1.250 lei 2.750 lei Bilant contabil final inainte de partaj ACTIV PASIV 16.850 CAPITAL SOCIAL 16.850

CONT CURENT

Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la actioar : 1012 = 5121 16.850 lei

Actionar 1, Actionar 2, Actionar 3. 26. inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli : 121 = % 6583 6583 607 667 654 628 691 19.547,6 lei 10.000 lei 5.000 lei 2.500 lei -16 lei 350 lei 900 lei 716,6 lei 22.294 lei 11.000 lei 7.000 lei 2.850 lei 350 lei -56 lei 500 lei 400 lei 1.250 lei

% = 121 7583 7583 707 767 767 7814 7814 7812

Intocmirea bilantului inaintea partajului : Nr. 1 2 3 4 5 6 7 ELEMENTE Conturi la banic Datorii pe termen scurt Active circulante nete Toatal active datorii curente Capital propriu Capital social Rezerve legale 11000 1850 VALOARE 16152,4

8 9

Rezultatul exercitiului Total capital propriu

3746,4 16596,4

Partajul activului net: a) Calcularea impozitului pe profit si pe dividende : impozitul pe profit = 16% x rezerve legale = 16% X 1.850 = 296 impozitul pe dividende = 16% x (rezerve legale impozit pe profit + cap. Soc + rezulatul ex.) = 16% x (1.850 x 296 +11.000 + reflectarea in contabilitate % = 456 1012 11.000 lei 1061 1.850 lei 121 retinerea impozitelor aferente 456 = % 441 296 lei 456 virarea la buget a impozitului retinut % = 5121 441 296 lei 446 decontarea datoriei nete fata de actionari 456 = 5121 2. Societatea X nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr n faliment avnd la baz cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre creditori. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil de ncepere a lichidrii se prezint astfel: 1 Echipamente tehnologice 30.000 lei 2 Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei 3 Mrfuri 900 lei 4 Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei 5 Conturi la bnci n lei 2.000 lei 6 Cheltuieli n avans 1.000 lei 7 Furnizori 12.000 lei 8 Venituri n avans 1.250 lei 9 Capital subscris vrsat 2.500 lei 10 Rezerve legale 200 lei 11 Alte rezerve 4.000 lei

12

Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de societate se prezint dupa cum urmeaz: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 19%; b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 19%; c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori; f) Achitarea datoriei fa de furnizori. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai. Raspuns : Bilant contabil la data inceperii lichidarii

ACTIV ECHIP. TEHNOLOG. MARFURI CONT CURENT CHELT. IN AVANS

PASIL 15000 CAPITAL VARSAT 800 REZERVE LEGALE 2000 ALTE REZERVE 1000 REZULTATUL REP. FURNIZORI VENITURI IN AVANS 2500 200 4000 -1150 12000 1250 11800

TOTAL ACTIV

18800 TOTAL PASIV

Operatiunile de lichidare efectuate de lichidator au fost :

a) Vazarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 19% (4111) 461 = % 8.330 lei 7583 7.000 lei 4427 1.330 lei 5121 = (4111) 461 % = 2131 6583 2813 8.330 lei 30.000 lei 15.000 lei 15.000 lei

b) Vanzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 19% : 4111 = % 1.428 lei 707 1.200 lei 4427 228 lei 5121 = 4111 607 = 371 397 = 7814 1.428 lei 900 lei 100 lei

c) incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei : 55121 = 471 1.000 lei d) restituirea chiriei incasate anticipat : 472 = 5121 1.250 lei 401 = 5121 12.000 lei e) stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de furnizori : D SOLD 5121 2.000 8.330 1.428 1.000 12.758 -2.050 C 1.250 1.558 12.000 14.808 SOLD D SOLD 121 15.000 900 15.900 7.500 C 7.000 1.200 100 8.300

SOLD

Inchidere TVA : 4427 = 4423 1.558 lei 4423 = 5121 1.558 lei 5121 = 455 1.435 lei 5121 = 455 615 lei

A (70%) 1.435 B (30%) 615

5121 -2.050 2.050 12.758 SOLD 0

Bilant contabil inainte de partaj ACTIV PASIV CAPITAL VARSAT REZERVE ALTE REZERVE REZULTATUL REP. PIERDERE ASOC. CT. CURENT TOTAL PASIV 2.500 200 4.000 -1.150 -7.600 2.050 0

TOTAL ACTIV

Asociatii au depus suplimentar in contul curent 2.050 lei in proportiile pe care le detineau in capitalul social pentru a acoperi pierderile si pentru a putea efectua toate platile catre furnizori.

Contabilitate : d-nul Horga Petru

1. Se constituie o societate in nume colectiv formata din doi membri ai unei familii: Ion si Lucia Pintea, fiecare aduce ca aport valori, astfel: Ion Pintea aporteaza: un autoturism 8.000 lei , - o baraca 6.000 lei , - materii prime 4.000 lei , Lucia Pintea aporteaza: numerar depus la banca 2.000 lei ,

 Cheltuieli de constituire 7 lei, TVA 19%. Raspuns : Pe baza actului de constituire a societatii se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 20.000 lei 4561 = 1011 Ion Pintea Lucia Pintea 20.000 lei 18.000 lei 2.000 lei 18.000 lei 8.000 lei 4.000 lei 6.000 lei 2.000 lei

% = 4561 Ion Pintea 213 301 212 5121 = 4561 Lucia Pintea

Pe baza extrasului de cont, a raportului de evaluare se opereaza si urmatoarea inregistrare , transferarea capitalului varsat : 1011 = 1012 20.000 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire se fac pe baza facturilor : % = 5121 8.33 lei 201 7 lei 4426 1.33lei 2. SC PLASTOR SA emite si vinde obligatiuni la loterie la valoarea nominala de 1.000 lei, care se rascumpara inainte de scadenta la suma de 1.050 lei. La tragerea la sorti a obligatiunilor castigatoare se acorda castiguri in valoare de 250 lei. Raspuns : Emiterea obligatiunilor : 5121 = 161 1.000 lei Rascumpararea obligatiunilor 505 = 5121 1.000 lei Anularea obligatiunilor : 161 = 505 1.000 lei Castiguri acordate : 5121 = 7582 250 lei

3. SC VIITORUL vinde titluri imobilizate la un pret de vanzare de 4500 lei si plateste un commision de 90 lei. Titlurile au fost achizitionate cu 4000 lei. Raspuns : % = 762 461 622 4.500 lei 4.410 lei 90 lei

4. SC ONIX SA are in cursul exercitiului financiar 2004, urmatoarea situatie a stocurilor: SPECIFICARE , PRODUSE IN CURS (lei) ,PRODUSE FINITE (lei) , Stocuri initiale 400, 2.000- intrari ,10.000- iesiri , 11.200 Stocuri finale , 250, 800, Stocuri la inventariere , 250, 880, Diferente +80 Pretul de vanzare al produselor finite este de 13.000 lei, TVA 19%. Inregistrari dupa metoda inventarului permanent. Raspuns : a) obtinerea produselor finite : 3455 = 711 10.000 lei b) inregistrarea pretului de vanzare : 4111 = % 15.470 lei 701 13.000 lei 4427 2.470 lei c) descarcarea gestiunii pentru costul de productie : 711 = 345 11.200 lei d) Cosntatarea plusului de inventar : 345 = 711 80 lei 5. Sa se inregistreze in contabilitate urmatoarele operatii: a) Obtinerea a 1.000 bucati din produsul A, care se urmaresc la pretul prestabilit de 25 lei/bucata; b) Diferenta de pret aferenta productiei inregistrata anterior este favorabila in suma de 5 lei/bucata;

c) Vanzarea a 50% din bunurile obtinute la un pret inregistrat care este cu 20% mai mare decat costul efectiv de productie aferent; d) Scaderea din evidenta a productiei vandute. Raspuns : a) 345 = 711 (1000 x 25) 25.000 lei b) 348 = 711 (1000 x 5) 5.000 lei c) 4111 = 701 15.000 lei d) 711 = 345 12.500 lei 6. S.C. ALFA S.A. remite bancii spre incasare o cambie in valoare de 10.000 lei, astfel: -A scontarea se face la scadenta; -B scontarea se face inainte de scadenta, comision 10%, servicii bancare 200 lei, perioada 3 luni. Raspuns : A. 5113 = 413 5121 = 5113 B. 5114 = 413 5121 = 5114 627 = 5114 666 = 5114 10.000 lei 7.600 lei 600 lei (200 x 3 = 600 lei) 3.000 lei (10.000 x 10% = 10 x 3 = 3.000 lei) 10.000 lei 10.000 lei