Sunteți pe pagina 1din 25

Tema I

FORMAREA IMAGINII

Nevoia de imagini a omului modern creste de la zi la zi. In general, functiile imaginilor sunt urmatoarele : - functia documentara - prezinta concret, imaginea unor termeni si notiuni insuficient definite pentru privitorul lor. Aceasta imagine va fi mai concreta si mult mai reala fata de cea pe care ne-o proiectam mental din descrieri vebale. - il ajuta pe acest privitor sa perceapa multitudinea aspectelor pe care le poate lua un subiect sau un fenomen - permite perceptia globala si stabilirea unor corelatii existente in cadrul fenomenului, la un anumit moment dat - creeaza documente cu valoare stiintifica, istorica, sentimentala - functia sociala - influenteaza privitorul in adoptarea unei atitudini fata de subiectele prezentate - permite exprimarea unor opinii fata de situatii si evenimente, prin asta asigurand o participare la viata comunitatii - functia educativa - creeaza deprinderi creative si dezvolta aptitudini ordine si rigoare rabdare simt de anticipare simtul proportiilor si al armoniei - comunicare - viziune si opinie proprie asupra unor aspecte de viata, Deoarece comunicarea prin intermediul imaginilor are un specific propriu deosebit de comunicarea verbala, este nevoie ca acest limbaj sa fie invatat atat sub aspectul formei cat si sub cel al continutului. Formarea imaginii Un subiect luminat, reflecta raze luminoase dar proiectand direct aceste raze pe un ecran observam ca acestea nu formeaza o imagine clara si definita. Razele proiectate de subiect nu sunt coerente, se imprastie in toate directiile intersectandu-se in drumul lor cu razele reflectate de ecran, obtinanduse un haos luminos ( pe ecran nu se formeaza puncte corespondente punctelor care definesc subiectul ) Vezi Fig.1

www.photocami.ro

Pentru a se forma imaginea din Fig.3 , este necesar un dispozitiv ca cel prezentat in Fig.2 ( sistem focal, lentila sau obiectiv ) care focalizeaza razele emise de subiect. In focarele obtinute se obtin puncte imagine bine definite,

sistem focal

Fig.2

sistem afocal

Fig. 3 1. 0 Vederea umana Organul vederii umane il constituie ochiul, format din globul ocular si anexele sale. Situate pe aceeasi axa se afla in fata un muschi circular, pupila, care formeaza orificiul de intrare al razelor luminoase, urmata de o lentila din tesut viu , cristalinul, iar diametral opus pe aceeasi axa, in fundul globului ocular retina cu zona fotosensibila ( foveea ) formata din conuri si bastonase- conuri sensori al contrastelor de lumina, bastonase senzori sensibili la variatia cromatica ( Fig.4 )

Fig. 4

www.photocami.ro

Ochiul uman poseda trei tipuri de receptori sensibili la radiatiile rosu, verde si albastru . Cand aceste radiatii stimuleaza receptorii in mod egal, se percepe o lumina alba sau gri neutru. Daca stimularea este inegala se produce un dezechilibru care determina perceperea unei culori dominante (dominanta ). Vederea diurna ( fotopica ) are sensibi litatea maxima pentru spectrul situat in jurul valorii = 555 nm ( verde galbui ) in timp ce vederea nocturna ( scotopica ) are sensibilitatea maxima pentru spectrul situat in jurul valorii = 510 nm ( albastru verzui ). Fig.5 In acest fel se explica faptul ca dupa lasarea intunericului, un obiect albastru apare mai luminos fata de un obiect de culoare rosie. ( Fenomenul Purkinje ) Fig. 5 Bastonasele sunt foarte sensibile, dar pot crea imagini color. Ele inregistreaza numai informatii despre nivelul de iluminare, sensibilitatea lor ridicata permitand perceptia formelor in intuneric relativ. Conurile ( aprox. 7 milioane ) sunt de trei tipuri care sesizeaza fiecare separat trei benzi diferite din spectru ( rosu, verde si albastru ) Perceptia la fiecare culoare va fi data de combinatia si gradul de excitare a acestor conuri. Sensibilitatea conurilor este pentru frecventa 588 nm. ( rosu ), 531 nm (verde ) si 419 nm.( albastru) . Bineinteles ca celulele nu vor percepe numai o banda ingusta ci intreaga banda a spectrului color intre 400 si 750 nm. Numarul receptorilor-conuri nu este acelasi. Majoritatea persoanelor au un con albastru la fiecare 20 verzi si 40 rosii. Din aceasta cauza detaliile albastre ale imaginii nu vor fi percepute asa de bine ca cele verzi sau rosii. Creerul si sistemul nervos vor prelucra ulterior informatiile furnizate de conuri si bastonase permitandu-ne sa distingem intre milioanele de nuante color si generand imaginea color asa cum o vedem. Cristalinul, care permite formarea imaginii are forma unei lentile biconvexe si formeaza imagine pe retina, peretele din spate al globului ocular ( Fig. 6 ) Din punctele subiect, notate subiect imagine S1 in schita cu S 1 S 2 , pleaca un fascicol de raze luminoase, care trecand prin I2 cristalin, vor forma pe retina punctele imagine I 1 si I 2 Pentru ca imaginea sa se formeze totdeauna in acelasi plan, cristalinul isi variaza curbura suprafetelor cu ajutorul I1 muschilor ciliari .Aceasta proprietate a S2 cristalin cristalinului de a-si varia forma pentru a forma totdeauna imaginea pe retina, Fig.6 se numeste acomodare. Deoarece retina are un anumit nivel de sensibilitate, diametrul pupilei, prin care trece fascicolul luminos, variaza functie de cantitatea de lumina care va

www.photocami.ro