Despadurirea si desertificarea Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe anumite suprafete atat

din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice. Funciile pdurii n echilibrul mediului nconjurtor pstreaz i amelioreaz calitatea mediului; are rol de reglare a temperaturii; purific aerul fiind surs de oxigen i menine umiditatea acestuia; are o funcie edafic, estetic i ecologic; are rol antierozional; particip la circuitul hidrologic. Cauze: hazarde naturale ( erupii, cutremure, alunecri, avalane ). Ex.: Peru 1970- un cutremur a distrus pdurea de pe o suprafa de 70.000 kmp. ; incendiile ( att cele cu cauze naturale , ct mai ales cele provocate ) . Ex. : Indonezia n 1983 , au fost distruse 3,7 mil. Ha tierile( pentru consumul casnic, materie prim industrial ). Anual se exploateaz cca.3,5 miliarde mc de mas lemnoas ( mai ales n zona cald ), n timp ce capacitatea de regenerare este de numai de 2,7 mld. Mc EFECTELE DESPADURIRII O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa. Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Consecinele despduririlor: reducerea cantitii de O2 cedat atmosferei reducerea diversitii lumii vii accelerarea eroziunii terenurilor defriate diminuarea ponderii evaporaiei forestiere

pierderea unor arbori cu lemn preios (teck, palisandru, acaju, mahon, santal etc.) inundaii.

Solutii Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari,asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Probabil insa ca cel mai

important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale. Deertificarea este un fenomen complex de degradare a terenurilor n zonele aride i semiaride. Deertificarea afecteaz 25% din suprafaa uscatului, 110 ri i circa 1 miliard de locuitori. Cauzele deertificrii Reducerea cantitilor de precipitaii Secete prelungite Temperaturi mari Incendii naturale Pstorit nomad, suprapunat Suprapopulare Despduriri Agricultur itinerant Monoculturi, salinizare

Fenomene intense de deertificare se nregistreaz n regiunea Sahel din Africa. Ecosistemele din Sahel au fost distruse n mare parte prin suprapunat i utilizarea lor ca terenuri agricole. Aceste fenomene au produs foamete, epidemii, distrugerea eptelului,migraii intense ale populaiei, reducerea suprafeei lacului Ciad cu 2/5 i moartea n ultimele decenii a 250.000 de persoane n vestul Africii. Combaterea deertificrii se poate face prin: Reducerea exploatrii pdurilor Accelerarea programelor de plantare a arborilor rezisteni la secet Stabilizarea dunelor de nisip cu vegetaie Reducerea suprapunatului i crearea unor noi surse de venituri pentru populaie Agricultura ecologic Irigaii cu pictura i folii protectoare mpotriva evaporaiei Introducerea metodelor biologice de fertilizare a solurilor Educarea locuitorilor din regiunile afectate Protejarea ariilor care nu au fost afectate.