Sunteți pe pagina 1din 3

Renasterea (Renaissance)

Renasterea (Renaissance) - Stilul Renasterii apare in Italia (mai intai in Florena), spre sfarsitul Evului Mediu (secolele XV-XVI), sub influena studiului clasicismului, adus in Apus de personalitaile culturale ale i!anului, refu"iate dupa caderea definitiva a imperiului de rasarit sub turci (#$%&)' Spiritul Renasterii se manifeesta ca o tendina de intoarcere la arta Romei si Eladei antice si se caracteri!ea!a prin rease!area omului in centrul preocuparilor si interesului filosofic si artistic' (ustul pentru ele"ana, lo"ica, armonia si fineea liniilor si a proporiilor artei clasice, care caracteri!ea!a pe artistii Renasterii, repre!inta totodata o reacie impotriva spiritului feudal, iubitor de fora, brutal si masiv, al Evului Mediu' ineineles ca arta Renasterii nu trebuie considerata ca o simpla copie sau increstinare a artei pa"ane clasice, ci ca o interpretare noua a conceptului artistic, o creaie ori"inala ba!ata pe studiul, inele"erea si admiraia artei antice, considerata ca suprema e)presie a frumosului artistic reali!at de "eniul omenesc pina atunci' Rolul de frunte, pe care il *ucase Franta in istoria artei apusene medievale (in romanic si "otic), e preluat acum de Italia' Florena (sec' XV), apoi Roma si Veneia (sec' XVI), sunt cele mai importante centre in care se de!volta arta Renasterii' Aci, ea e patronata de catre papi si marile familii de nobili si suverani italieni, protectori ai artelor si ai artistilor, ca + familiile Visconti si Sfor!a la Milano (indeosebi ,udovic ,e More), Medicis la Florena (mai ales ,aureniu Ma"nificul), (on!a"ue la-Mantua, do"ii din Venetia, papii Ale)andru VI or"ia, Iulius II, ,eon X, -lement VII la Roma s'a' Arta se laici!ea!a' -a numar, construciile reli"ioase ale artei Renasterii sunt mai puine decat cele romanice si "otice, in sc.imb, se inmulesc edificiile civile construite si decorate in acest stil (palate, turnuri, vile pentru locuinele nobililor, edificii publice sau municipale s'a')' Autoritatea isericii nu mai indrumea!a activitatea mesterilor constructori si decoratori, ca in romanic si "otic, ci voina, personalitatea si fante!ia artistilor se manifesta liber si nestin".erit, in ale"erea planurilor si a formelor constructive, a subiectelor si a temelor sau motivelor decorative etc' /in Italia, stilul Renasterii s-a raspandit mai intai in Frana, apoi in Spania si mai tar!iu in (ermania si Austria, pier!and insa treptat din puritatea si fineea formelor ori"inale, de!voltate in Italia' Evoluia lui se poate impari in trei fa!e sau perioade + - Renasterea timpurie (fa!a de cautare a formelor si inc.e"are a stilului), sec' XV 0 - Renasterea de!voltata (fa!a de maturi!are si de inflorire) sec' XVI (apo"eul stilului) - Renasterea tar!ie (sec' XVII), care repre!inta decaderea si trecerea la stilurile derivate din Renastere' Caracterele generale ale stilului Renasterii in arhitectura bisericeasca Ar.itectii Renasterii renuna la sensul vertical al catedralelor "otice si revin la ritmul ori!ontal al vec.ilor edificii crestine de tip basilical' In construcia bisericilor, planul este foarte variat + circular, dreptun".iular, ca un paralelo"ram, cruciform etc' 1unctul de plecare al bisericilor de tip Renaissance e basilica cu trei nave, avand navele laterale boltite (boli semicilindrice, en berceau) si cu cupola centrala (.emisferica sau ovala) pe nava mediana' 1lanul basilical se apropie insa de cel cruciform (cruce "reaca, cu brae e"ale), prin modificarea transeptului si a dimensiunilor navelor, pentru a da cat mai mult spaiu si cat mai multa lumina interiorului, c.orul dintre altar si naos (transept) se laeste, nava centrala se mareste, iar cele laterale se in"ustea!a cat mai mult, fiind impinse tot mai spre !idurile laterale de nord si de sud' In interior, ornamentaia e mai fina si mai delicata, utili!andu-se mai mult pictura' In centrul edificiului domina o sin"ura cupola, de mari dimensiuni, la susinerea careia contribuie

intrea"a substructura (domul, caracteristic bisericilor Renasterii)' Ea e suprainalata pe un scurt tambur circular si strapunsa de desc.i!aturi sau ferestre numeroase, patrate (inc.eiate in arc rotund), ovale sau circulare, care dau lumina multa in interior'Frumusetea e)teriorului re!ulta din intrebuinarea placa*ului de marmura sau de faiana alba si colorata, cu care sunt acoperite faadele !idurilor' /ispar contraforii si arcurile butante' ,a faada principala, care constituie centrul de atenie al mesterilor decoratori, predomina turnul central (nu cele laterale, ca in "otic)' Monumente reprezentative ale stilului Renasterii in arhitectura bisericeasca In domeniul ar.itecturii bisericesti, monumentul cel mai repre!entativ este marea biserica a Sfantului 1etru din Roma, construita in sec' XVI, pe locul vec.ii basilici a Sf' 1etru din sec' IV, care fusese demolata in sec' XV' Are planul unei crucicu brae e"ale, inscrisa intr-un patrat si incoronata de o cupola "i"antica (cu diametrul da $2 m) la incrucisarea braelor crucii, cupola suprainalata de un tambur circular si terminata cu un turn-lanterna' raele crucii se termina in abside, iar intre ele se ridica patru cupole mai mici si mai scunde' ,a faada (care era mult mai simpla in proiectul iniial, intocmit in sec' XV de ar.itecii Alberti si ramante), a fost adau"at la inceputul secolului XVII un vestibul (portic) imens, care masc.ea!a de departe lo"ica planului iniial al bisericii' -onstructia a fost inceputa la #%34 si reali!ata de ar.iteci, sculptori si pictori celebri, ca Alberti, ramante, Rafael, Mic.elan"elo, Antonio de San"ala, Maderna (ultimul a adau"at faada la inceputul secolului XVII)' Este cea mai mare biserica din toata lumea crestina + suprafaa ba!ei este de 2#333 m'p', lun"ime 22% m, inalimea totala #&& m, incapand in ea circa &3'333 de oameni 0 are in total 2% de altare' -upola centrala, inalta numai ea de %2 m, este imitata dupa cea a lui runellesc.i de la /omul din Florenta, facuta si ea dupa cea a 1anteonului antic al lui A"rippa din Roma' 1iaeta din faa e incon*urata de vestita coloana a lui ernini (din perioada mai tar!ie, a barocului)' /intre celelalte monumente reli"ioase de stil Renastere din Roma mai amintim, de e)emplu+ iserica (esu (a lui Iisus), opera a lui Vi"nole, biserica Sf' I"natiu (#456), 7empietto (micul templu, un monument circular, cu cupola, facut de ramante, pe locul unde se crede ca Sfantul 1etru ar fi suferit martiriul) s'a' 0 iar din restul Italiei, menionam + domul din Florenta (Santa Maria del Fiore, sec' XIV), cu marea cupola octo"onala adau"ata de runellesc.i, in sec' XV (diam' $2 m) 0 capela 1a!!i - de la iserica Santa -roce din Florenta (de acelasi) 0 bisericile San ,oren!o si Santo Spirito tot din Florenta, construite tot de runellesc.i, pe plan basilical cu plafonul drept, de lemn sculptat si aurit 0 bisericile Santa -roce, San-Salvatore (II Redentore), San (ior"io Ma""iore, Santa Maria dei Miracoli si Sf' 8a.aria, toate din Venetia, construite, in secolele XV-XVI0 basilica din Vincen!a (opera lui 1alladio), biserica Sf' Andrei din Mantua (opera lui Alberti), templul lui Malatesta din Rimini de ar.itectul Alberti (fosta biserica San Francesco, transformata in mausoleu al artistilor si al erudiilor timpului), biserica numita -ertosa (,a -.artreuse) din 1avia (sec' XV)' In Franta si in celelalte tari apusene, stilul Renasterii a fost mai putin cultivat, deoarece persista inca "oticul, pana spre sfarsitul secolului XVI' /in Franta amintim, de e)emplu, biserica Saint-,ouis (Sf' ,udovic) din Versailles, catedrala din ,a Roc.elle, bisericile din orasele ,uneville, 9anc: s'a' Din Germania amintim biserica Sf' Mi.ail din Munc.en (sec' XVI) si biserica ;esuiilor din -olonia (<oln, #4#5)' Din Anglia, biserica Sf' 1aul din ,ondra (#4=%-#=#3)' Din Spania+ biserica Sf' I"natiu din ,o:ola, 9otre-/ame del 1ilar din Sara"osa, biserica seminarului din Salamanca, catedrala din (renada, manastirea si palatul din Escurial (lan"a Madrid), constiuit de Filip II in sec' XVI s'a'

Din ortugalia, biserica Sf' Vinceniu din ,isabona (#%63)' Din !lvetia, biserica Saint-,a"er din ,ucerna (#4&3) s'a'

iblio"rafie+ .ttp+>>vladimirrosulescu-istorie'blo"spot'ro>23##>3#>roma-basilica-sfntul-petru'.tml .ttp+>>???'crestinortodo)'ro>litur"ica>ar.itectura-bisericeasca>monumente-repre!entativerenasterii-=3=#5'.tml .ttp+>>???'crestinortodo)'ro>litur"ica>ar.itectura-bisericeasca>caracterele-"enerale-stiluluirenasterii-=3=#4'.tml .ttp+>>ro'?i@ipedia'or">?i@i>Ar.itecturaArenascentistB-$B5& 1roiect reali!at de -artas Ana-Maria XIIF