Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sugestologie Lung
Sugestologie Lung
i
m
e
d
i
i
gr. Experim (D)
gr. Control (D)
gr. Experim (I)
gr. Control (I)
58
Din graficul prezentat se pot vedea schimbrile survenite n diminuarea diferitor forme si
tipuri ale comportamentelor agresisve la preadolescentii din ambele grupuri formative, datorate
interventiilor psihologice. La compararea rezultatelor dintre grupul experimental si de control
(pentru preadolescentii din familiile temporar dezintegrate) am observat faptul c, valorile
preadolescentilor din grupul experimental s-au diminuat la majoritatea parametrilor (agresivitate
fizic, iritabilitate, ofensa, suspiciune, agresivitate verbal, culpabilitate, indice ostilitate, indice
agrsivitate) spre deosebire de preadolescentii din grupul de control. La scalele agresivitate
indirect si negativism, grupul de control a obtinut scoruri nesemnificativ mai mari n comparatie
cu grupul experimental.
Rezultatele obtinute n urma prelucrrii statistice a datelor confirm acest lucru. Astfel, s-au
obtinut diferente statistic semnificative la scalele agresivitate fizic (p=0,001), iritabilitate
(p=0,009), ofensa (p=0,03), suspiciune (p=0,02), indice agresivitate (p=0,001) cu valori mai mari
pentru grupul de control.
Pentru preadolescentii din internate din grupul experimental la fel se observ o descrestere a
rezultatelor la scalele: agresivitate fizic, agresivitate indirect, agresivitate verbal, iritabilitate,
negativism, ofensa, suspiciune, culpabilitate, precum si la indicele ostilitate si indicele
agresivitii.
n rezultatul analizei statistice am semnalat deosebiri statistico-semnificative la scala suspiciune
la pragul de semnificatie p=0,03 si indicele ostilitii, unde p=0,02, cu valori mai mari pentru
grupul de control (I). n asa mod putem afirma c sedintele special organizate au determinat
schimbri pronuntate n manifestarea agresivittii la preadolescentii din familiile temporar
dezintegrate si la cei din orfelinat ce au format grupul experimental.
Figura 2. Rezultatele experimentului de control pentru preadolescentii din grupurile experimentale
si lotul I, Bass-Dark.
0
2
4
6
8
1 0
1 2
1 4
1 6
1 8
a
g
r
f
i
z
i
c
a
a
g
r
v
e
r
b
a
l
a
a
g
r
i
n
d
i
r
e
c
t
a
i
r
i
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e
n
e
g
a
t
i
v
i
s
m
o
f
e
n
s
a
s
u
s
p
i
c
i
u
n
e
c
u
l
p
a
b
i
l
i
t
a
t
e
i
n
d
i
c
e
l
e
a
g
r
i
n
i
c
e
l
e
o
s
t
i
l
i
t
a
t
u
n
i
t
a
t
i
c
o
n
v
e
n
t
i
o
n
a
l
e
g r. E xp e ri m ( D )
g r. E xp e ri m ( I)
L o tul I
59
n special, ne-am propus drept scop s constatm cum s-au modelat formele si tipurile de
agresivitate n rezultatul interventiilor psihologice la ambele grupuri experimentale. La unii factori,
precum agresivitate fizic, iritabilitate, ofensa, suspiciune, culpabilitate, indice ostilitate,
rezultatele pentru preadolescentii din familiile temporar dezintegrate sunt mai mici, dect cele a
smasilor lor din internat ce au fost inclusi n grupul experimental. Pe cnd la factorii agresivitate
indirect, negativism, agresivitate verbal si la indicele agresivitate, preadolescentii din internate
din grupul experimental au obtinut medii mai mici n comparatie cu preadolescentii din familiile
temporar dezintegrate ce au format grupul experimental.
n urma prelucrrii statistice s-au depistat diferente semnificative la scala agresivitate indirect
(p=0,006), cu scoruri mai mari pentru preadolescentii din familiile temporar dezintegrate si la
indicele ostilitate (p=0,05) cu valori mai mari pentru preadolescentii din internate. Astfel, putem
afirma c, componentul agresivitate al afectivittii la preadolescentii din internate din grupul
experimental s-a diminuat n rezultatul sedintelor special ogranizate, n special agresivitatea
verbal, agresivitatea indirect si indicele general al agresivittii, precum si negativism. ns n
acelas timp, trebuie s mentionam nivelul ridicat al ostilittii manifestat de acesti preadolescenti n
comparatie cu semenii si din familiile temporar dezintegrate. Preadolescentii din familiile
temporar dezintegrate n urma aplicrii interventiilor psihologice manifest agresivitate fizic,
iritabilitate, suspiciune, culpabilitate si ostilitate mai redus, dect preadolescentii din internat din
grupul experimental.
Compararea rezultatelor medii pentru preadolescentii din familiile temporar dezintegrate ce au
format grupul experimental si lotul I, ne demonstreaz faptul c valorile subiectilor din grupul
experimental la toti parametrii (agresivitate fizic, agresivitate indirect, iritabilitate, ofensa,
suspiciune, agresivitate verbal, culpabilitate, indice ostilitate i agresivitate) manifest tendinta
de a se apropia de rezultatele copiilor din lotul I, nesemnalndu-se diferente semnificative.
Rezultatele preadolescentilor din internate ce au format grupul experimental la fel demonstreaz
o tendint de apropiere cu rezultatele obtinute de preadolescentii din lotul I la parametrii
agresivitate fizic, agresivitate indirect, iritabilitate, negativism, ofensa, suspiciune, agresivitate
verbal, culpabilitate, indicele ostilitate, indicele agresivitii. Aceste rezultate ne permit s
vorbim despre faptul c, n urma organizrii si realizrii experimentului formativ, agresivitatea la
preadolescentii din ambele grupuri experimentale s-a diminuat, dar n acelas timp trebuie s
mentionm c nu putem vorbi despre atingerea acelui nivel normativ de manifestare al agresivittii
care l avem la preadolescentii din I lot.
60
S analizm rezultatele experimentului de control dup testul Rosenzweig. Pentru nceput,
Figura 3. Rezultatele experimentului de control pentru preadolescentii din grupurile experimentale
si grupurile de control, Rosenzweig.
trebuie s mentionm c, pentru a anihila consecintele negative ale frustrrii, am organizat si
realizat experimentul formativ, orientat att spre dezoltarea la fiecare subiect nu numai a gradului
de tolerant individual la frustrare, dar si a unor aptitudini sociale, prin interiorizarea valorilor si
normelor morale. Integrarea moral a personalittii nu se poate realiza altfel, dect prin unitatea
dintre atitudinea interioar si normele morale. Prezentm n mod grafic diferentele dintre grupurile
experimentale si grupurile de control.Ca consecint a interventiilor psihologice am reusit s
micsorm toleranta la frustrare la preadolescentii din familiile temporar dezintegrate din grupul
experimental, spre deosebire de cei din grupul de control, ce manifest o tolerant mai mare n
situatii critice. Analiza rezultatelor grupului experimental si al grupului de control ne vorbesc
despre scderea scorurilor la factorul OD (fixare pe obstacol), la factorul ED (fixare pe
autoaprare), la factorul E (reactii extrapunitive), si o crestere a valorilor la factorul I (reactii
intrapunitive), la factorul M (reactii impunitive), ND (fixare pe necesitti). La analiza statistic a
rezultatelor dintre grupul experimental si grupul de control a preadolescentilor din familiile
temporar dezintegrate am semnalat deosebiri statistico-semnificative la 5 factori din 6: la factorul
ND (fixare pe necesitti) la pragul de semnificatie p=0,02 si la factorul M (reactii intrapunitive) la
pragul p=0,003 cu valori mai mari pentru grupul experimental, la factorul OD (fixare pe obstacol)
la pragul p=0,05; la factorul ED (fixare pe autoaprare) la pragul p=0,02; factorul E (reactii
extrapunitive) la pragul p=0,0001 cu scoruri mai mici pentru preadolescentii din grupul de control.
Rezultatele obtinute demonstreaz, c preadolescentii din familiile temporar dezintegrate din
grupul experimental, spre deosebire de smasii lor din grupa de control au descris situatia ca fiind
putin semnificativ, nenvinuind pe nimeni de existenta ei, fixndu-se pe satisfacerea necesittilor
si orientnd reactia spre sine. Subiectilor grupului experimental, n timpul sedintelor special
ogranizate, li s-a oferit o varietate de situatii frustrative, unde au fost pusi n situatie de a gsi
0
5
10
15
uniti medii
OD ED ND E I M
gr experim(D)
gr control (D)
gr experim(I)
gr control (I)
61
rspunsuri la solicitrile multiple ale mediului, avnd posibilitatea de a-si dezvolta capacittile
adaptive.
n cazul preadolescentilor din internat au fost obtinute urmtoarele rezultate. Valorile
preadolescentilor din grupul experimental sunt mai joase dect a celor din grupul de control la
factorul OD (fixare pe obstacol), la factorul ED (fixare pe autoaprare), la factorul M (reactii
impunitive). Scoruri mai mari au fost obtinute la factorul ND (fixare pe necesitti); la factorul E
(reactii extrapunitive) si valori egale la factori I (reactii intrapunitive).
La grupul experimental (I) si grupul de control (I) am semnalat deosebiri statistico-
semnificative la factorul ED (fixare pe autoaprare) p=0,009, cu valori maxime apartinnd grupului
de control si la factorul ND (fixare pe necesitti) p=0,02 scorurile mai mari detinndu-le grupul
experimental.
Ca o consecint a realizrii interventiei psihologice am reusit s influentm modul de reactie
la situatiile frustrative att a preadolescentilor din familiile temporar dezintegrate, ct si a celor din
internate ce au fost inclusi n grupurile experimentale. Acesti preadolescenti trateaz situatia
frustrativ ca fiind prea putin important, fixndu-se pe satisfacerea necesittilor proprii. Ei nu
nvinuiesc pe nimeni de existenta situatiei frustrative, spre deosebire de leatii si din grupul de
Figura 4. Rezultatele experimentului de control pentru preadolescentii din grupurile experimentale
si lotul I, Rosenzweig.
control, care se fixeaz pe obstacol si pe autoaprare, orientndu-si reactia frustrativ spre exterior.
Acestea de cele mai dese ori asteapt ca cineva din exterior s le solutioneze problema,
manifestnd forme de comportament neadaptate.
La compararea grupurilor experimentale, din perspectiva testului Rosenzweig, am semnalat
medii mai sczute la preadolescentii din familiile temporate ce au fost inclusi n grupul experimenl
la 5 factori din 6: OD (Fixare pe obstacol); ED (fixare pe autoaprare); ND (Fixare pe necesitti);
E (Reactii extrapunitive) I (Reactii intrapunitive) spre deosebire de copiii din internate din grupul
experimental. Numai la parametru M (Reactii impunitive) preadolescentii din familiile favorabile
au cptat valori mai nalte, semnalndu-se si diferente statistic semnificative la pragul p=0,001.
0
2
4
6
8
10
12
uniti medii
OD ED ND E I M
gr experim (D)
gr experim (I)
lotul I
62
Diferente statistice se nregistreaz si la factorul E la pragul de semnificatie p=0,007, cu valori mai
mari pentru preadolescentii din internat.
Reesind din aceste rezultate, putem afirma c, preadolescentii din familile temporar
dezintegrate n timpul sedintelor special organizate au dat dovad de o nvtare mai eficient a
modalittilor de a face fat situatiilor frustrative n comparatie cu preadolescentii din internate.
Astfel acesti subiecti experimentati au ajuns la un nivel mai nalt de echilibare psihic si de
obiectivitate n aprecierea situatiei frustrante, dect leatii lor institutionalizati. O explicatie a acestui
fapt ar fi c, preadolescentii din internate, crescnd ntr-un regim sever de viat, au manifestat
frustrare excesiv si repetat, ceea ce n consecint a dus la crearea zonelor de redus tolerant si la
reactionri inadecvate, prin reactii de aprare a eului, ce a frnat dezvoltarea lor ulterioar.
S trecem la analiza rezultatelor comparative dintre grupul experimental (D) si I lot. Astfel
rezultatele grupului experimental se apropie de mediile I lot la urmtorii factori: OD (Fixare pe
obstacol); ED (Fixare pe autoaprare); ND (Fixare pe necesitti); E (Reactii extrapunitive). Pe cnd
la factorul I si la factorul M mediile difer. La prelucrarea statistic a datelor au fost obtinute
diferente semnificative la factorul reactii intrapunitive (I) la pragul p=0,003, cu valori mai mari
pentru lotul I si la factorul reactii impunitive (M) la pragul de semnificatie p=0,0001.
La analiza comparativ a rezultatelor pentru preadolescentii din internate si lotul I s-au
desemnat valori mai mici pentru grupul experimental la factorul M, la factorul ED, la factorul I si
valori mai mari la factorul OD, factorul NP si la factorul E. Aceste rezultate au fost confirmate de
analiza statistic a datelor. Astfel au fost obtinute diferente statistico-semnificative la factorul ED
(p=0,01), obtinndu-se scoruri mai mari pentru lotul I si la factorul E (p=0,04) cu rezultate mai
mari pentru grupul experimental.
Preadolescentii din ambele grupuri experimentale conform rezultatelor sunt plasati n imediata
apropiere de lotul I experimental. ns n acelas timp nu putem vorbi despre atingerea nivelului
normativ al tolerantei la frustrare care l avem la preadolescentii din lotul I.
Rezultatele prezentate ne permit s afirmm c prin intermediul interventiilor psihologice, n
cadrul sedintelor special organizate nu am reusit s crem nivelul formativ al dezvoltrii
afectivittii carcateristic preadolescentilor din lotul I.
Sedintele special organizate si efectuate de noi, precum si modificarea unor conditii de viat,
ne-au permis posibiilitatea de a compensa partial procesul dezvoltrii afectivittii. Deasemenea
am demonstrat c actiuniile compensatorii sunt mai eficiente la preadolescentii din familiile
temporar dezintegate.
n conditii experimentale am reusit s pstrm acea atmosfer de interactiune si comunicare,
care lipseste la preadolescentii din familiile temporar dezintegrate si la cei din internate.
Experimentul formativ a fost realizat n directia modificrilor normelor si normativelor de
63
educatie, schimbnd esential procesul de comunicare. Astfel putem afirma c, dezvoltarea
afectivittii n paticular si a personalittii n general, se formeaz la ambele grupuri formative, ns
reesind din specificul fiecrui grup n parte. Persist un lucru comun pentru aceste dou grupuri:
absenta printilor, lipsa comunicrii, interactiunii, activittii n viata cotidian a acestor
preadolescenti.
Summary
This article describes the fact that psychological intervention in specialy organized condition can
positively influence the affective development of the preadolescents from temporarily
desintegrated families as well as preadolescents boarding schools.
Bibliografie selectiv
1. Philip Cowan, Mavis Hetherington, Family Transitions, New Jersey, Lawrence Erlbaum
Associates, 1991, p.247.
2. Rudic, T. Psihologia frustratiei. Iasi, 2006. 196 p.
3. Fanypa, A., Vonrep P. Hopocrxonax arpeccnx. Hsyuenne nnnxnnx nocnnrannx n
cementx ornomenn. Hep. c anrn. Fpxnneno R. H Kpaconcxoro F. Mocxna, 2000. c. 512.
4. yponnna, H.B. Pyxonocrno npaxrnuecxoro ncnxonora: Hcnxonornuecxne nparpammt
pasnnrnx nnunocrn n nopocrxonom n crapmem mxontnom nospacre, M., 2000, 128 c.
5. Hmrona, E. K. Monnna, I.F. Bnapranxa nx nspocntx: Hcnxoxoppexnnonax paora c
rnnepaxrnnntmn, arpeccnnntmn, rpenoxntmn ertmn, Ienesnc, M., 2000, 192 c.
6. Myxnna B.C. Hcnxonornuecxax nomomt erxm, nocnnrtnammnmcx n yupexennxx
nnrepnarnoro rnna. B: Bonpoct ncnxonornn. 1989. N 1. C. 32-39.
7. Ocnnona, A.A. Bneenne n npaxrnuecxym ncnxoxoppexnnm: rpynnonte merot paort,
Hs-no HHO Mo+x, Boponex, 2000, 240 c.
8. uypmanon, H.A., uypmanona H.B. Hcnxonornx enpnnnponannoro peenxa. Mocxna, 2004.
- 319 c.
Primit 12.03.08
64
Drama psihologiei
ADRIAN NECULAU, PROF., UNIV., DR. IASI
Sintagma de mai sus este titlul unei crti de Vasile Pavelcu, membru al Academiei (scoala de
lng Teatrul National i poart numele), in care se prezint afirmarea dramatic a acestei stiinte.
Cartea a constituit, in 1965, cnd a aprut la Editura Stiintific, un eveniment. Autorul atrgea
atentia asupra dramei" unei stiinte care a avut de nfruntat ostilitatea vecinelor, care a avut de
rezolvat contradictiile sale interioare, care a luptat pentru dobndirea identittii sale si care s-a trezit
implicat, de la nastere, intr-un conflict de legitimare si reabilitare, pentru a-si afirma nobletea.
Atunci cnd stiinta psihologiei era invadat de traduceri din literatura sovietic, cnd era coplesit de
dogmele marxist-leniniste, cartea aceasta ne-a aprut ca o lumin" care deschidea noi ci de
cercetare. Desigur, noi o citeam si intr-un al doilea registru: ca invitatie la gndirea liber, ne-
dogmatic, ne-timorat de presiunea ideologilor timpului. Descopeream un personaj dramatic, stiinta
psihologiei.
Cartea a avut succes, trezise interes, s-a scris mult despre ea, era altfel si acest lucru supra. A
existat si un grup, din pcate format din nume importante ale timpului, ntre care Mihai Ralea si
Alexandru Rosca, care au organizat autorului un adevrat proces". Aflnd despre conjuratie, Vasile
Pavelcu s-a hotrt s publice o a doua editie, cu o a doua prefat, polemic, invocnd acest act"
dramatic al psihologului condamnat de psihologie. Si nc n-a fost att de grav cum au ptit alti
psihologi, bgati n puscrie de delatiunea unor confrati. Diagnosticul lui Vasile Pavelcu a fost
exact: peste un timp psihologia avea s fie zguduit de o nou dram: afacerea meditajia
transcedental". La numai ctiva ani de la organizarea filierelor de formare n psihologie, psihologii
au devenit suprtori: au nceput s manifeste independent de gndire, s organizeze dezbateri
critice, s se abat de la linia" trasat. Acesti critici" agasanti trebuiau deci s dispar. Si ofensiva
a nceput: nu s-a mai dat cifra de scolarizare" iar studentii din anii mai mari au fost obligati s se
integreze in sectiile de filozofie si istorie. Apoi, n primvara lui 1982, a explodat bomba meditatiei
transcedentale", motiv pentru desfiintarea Institutului de Cercetri Psihologice si Pedagogice. A
fost o afacere" tipic pentru regimurile dictatoriale, mult comentat n cercurile intelectuale din
Romnia si n presa occidental. O reprimare manipulat, asemntoare nscenrilor staliniste
mpotriva pedologiei, demascat" ca pseudostiint", n 1936. Motivul: un experiment de relaxare
psihoterapeutic, care a durat 5 zile si a fost cerut de ctre Consiliul National al Stiintei si
Tehnologiei (dirijat de Elena Ceausescu). Pn in 1990 despre aceast disciplin se vorbea doar n
surdin.
65
n fine, cnd a aprut cartea lui Pavelcu, multi dintre noi stiam c e si drama slujitorilor acestei
stiinte, a unor psihologi, despre care se soptea c zac prin nchisori. Astzi avem un inventar al
psihologilor importanti ntemnitati, au fost cel putin opt, dintr-o comunitate extrem de redus. Au
fost cei doi clujeni: Florian $tefnescu Goanga, doctor in psihologie la W.Wundt, fondatorul
psihologiei experimentale in Romnia, cred c a fcut cinci ani; iar N. Mrgineanu, nume
binecunoscut, autor a numeroase si importante crti, a fcut 16 ani de nchisoare politic. A fost
victima unor colegi. Dintre ieseni: C.I. Botez, fiul anglistului Iancu Botez, a fost asistent la Filosofie
la Universitatea din Iasi, iar dup nchisoare a fost recuperat de Ralea (un om plin de contradictii!) si
au scris mpreun Istoria psihologiei. A fost seful sectiei Psihologia muncii la Institutul de
Psihologie al Academiei; Petre Botezatu a nceput ca asistent la Psihologie, a fost asistentul lui
Vasile Pavelcu. A fost arestat si anchetat timp de doi ani pentru c a fost membru al Partidului
Social-Democrat al lui Titel Petrescu, iar dup canal si munc obligatorie, ca zidar, a fost psiholog la
CFR. A intrat apoi la universitate, evolund ca logician. Bucurestenii au fost mai multi: C.I.Bontil,
fost conferentiar la Bucuresti, colaborator al lui Rdulescu-Motru, a lucrat dup nchisoare n posturi
periferice. Om generos si dornic de contacte. Traian Herseni, fost colaborator al lui Dimitrie Gusti,
a fcut cinci ani, a fost recuperat tot de Ralea la Institutul de Psihologie al Academiei, unde a ajuns
seful sectiei de psihologie social; I.M.Nestor a fost colaborator al lui Rdulescu - Motru, au
publicat mpreun, are el nsusi oper bogat, nainte si dup nchisoare; C.Zahirnic a fcut
facultatea la Geneva, a fost elevul lui Claparde, a absolvit apoi Institutul Rousseau de acolo, iar
dup puscrie a intrat tot la Institutul de Psihologie al Academiei. I-am cunoscut pe toti, am amintiri
despre fiecare, cu unii am colaborat. In afar de Botezatu, nici unul nu s-a mai ntors in universitate.
Dup 1990 a venit revansa: s-au nfiintat sectii de psihologie n marile universitti, iar in 1995 au
iesit primele promotii de psihologi. Dar refacerea a cptat, din nou, o turnur dramatic: numrul
universittilor care formau psihologi s-a multiplicat, au aprut si universitti private, acum sunt
cteva zeci, iar numrul absolventilor nu poate fi cunoscut si nici controlat. Intr-o meserie n care se
cere practic ndelungat, sub conducerea unor mentori calificati, se produc tone de diplomati, se
improvizeaz, se distribuie diplome fr acoperire, se distruge credibilitatea stiintei. Dram
postmodern? Inconstient postcomunist?
Primit 29.01.08