Lucrarea: Cmpul electromagnetic.

Studii asupra posibilelor efecte ale

cmpului electromagnetic asupra sntii
Autor: Gabriela Punescu
Anul apariiei: 2010
ISB !"#$!"%$0$0"!"&$'
2
C(P)IS
Cuprins..................................................................%
I. C*+P(, -,-C.)/+0G-.IC................&
1. Generaliti....................................................4
2. Forma diferenial a ecuaiilor lui Maxwell..6
3. oluiile ecuaiilor lui Maxwell !n "paiu li#er $%id&..............................'
4. (onclu)ii referitoare la undele electroma*netice plane.........................+
,. -ipuri de unde electroma*netice...................+
II. P/,(0)-0 -,-C.)/+0G-.IC1 0 +-2I(,(I....................13
1. (ompati#ilitatea electroma*netic a aparaturii de automati)are.........1,
2. .nfluena c/mpului electroma*netic a"upra or*ani"mului uman.........1+
III. C*.-40 0SP-C.- 0,- I.-)0C5I(II )02I05I-I............22
1.0oiuni introducti%e.....................................22
2. Mecani"me de interaciune a c/mpului electroma*netic cu mediul
#iolo*ic............................................................23
3. A#ordare ci#ernetic...................................33
4. A#ordare analitic.......................................3,
,. (onclu)ii.....................................................3,
I4. S.(2II 0S(P)0 -6-C.-,/) )02I05II,/)
-,-C.)/+0G-.IC-.............................%'
1. 1adiaii electroma*netice neioni)ate..........36
2. (on"ecinele ne*ati%e ale radiaiilor a"upra fiinelor umane...............32
3.(on"ecinele ne*ati%e ale radiaiilor te3nice 4i co"mice.......................3+
4. 1adiaiile electrote3nice..............................3+
,. (omunitatea 4tiinific internaional "tudia) de muli ani efectele
c/mpului electroma*netic a"upra "ntii.....41
6. taiile de #a) 4i "ntatea.........................44
'. tandardele internaionale adoptate !n 1om/nia..................................4'
2.Atitudinea operatorilor rom/ni.....................4+
+. M"urile minime de precauie.....................,1
15. (e tre#uie " "tii de"pre telefonia mo#il ,4
11. 6n ce con"t pericolul telefoanelor mo#ile a"upra "ntii umane 7. ,,
12. 1e*lementri pri%ind limitarea expunerii umane la
c/mp electroma*netic.....................................,+
4. C/C,(7II..................................................'%
3
$1& 8 ma*neti"mul natural................................63
$2& 8 c/mpurile de radio frec%en...................6,
$3& 9 radarele...................................................6'
$4& 8 telefoanele mo#ile...................................'5
$,& 8 terminalele computerelor........................'4
Biblografie...........................................................""
4
I. C*+P(, -,-C.)/+0G-.IC
1. Generaliti
Cmpul electromagnetic e"te an"am#lul c/mpurilor electrice 4i
ma*netice: care o"cilea) 4i "e *enerea) reciproc.
;ame" (ler< Maxwell a introdu" noiunea de c/mp electroma*netic ca
o realitate fi)ic: ca o entitate ce conine dou laturi: c/mpul electric 4i
c/mpul ma*netic. (ele dou laturi nu pot fi "eparate dec/t !n fenomene
"tatice. 6n fenomene dinamice cele dou c/mpuri "e *enerea) reciproc.
,a ba8a teoriei lui +a9:ell "tau:
8 !n =urul unui c/mp ma*netic %aria#il !n timp ia na4tere un c/mp electric cu
liniile de c/mp !nc3i"e: a crui inten"itate e"te cu at/t mai mare cu c/t
c/mpul ma*netic %aria) mai rapid>
8 !n =urul unui c/mp electric %aria#il !n timp ia na4tere un c/mp ma*netic cu
linii de c/mp !nc3i"e a crui inten"itate e"te cu at/t mai mare cu c/t c/mpul
electric %aria) mai rapid.
Faptul c un flux ma*netic %aria#il prin aria care e"te mar*init de o
"pir conductoare creea): !n acea "pir: o ten"iune electromotoare de
inducie: arat c un c/mp ma*netic %aria#il creea) un c/mp electric.
1e)ultatul poate fi *enerali)at !n "en"ul c oriunde: !n "patiu:unde exi"t un
c/mp ma*netic %aria#il !n timp: ia na4tere un c/mp electric. ?e a"emenea o
inducie electric %aria#il d na4tere unui c/mp ma*netic.
Maxwell a *enerali)at diferitele teorii !ntr8o formulare matematic
unic: ecuaiile +a9:ell: care de"criu toate fenomenele electroma*netice .
6n lucrarea "a "Tratat de Electricitate i Magnetism@: pu#licat !n
12'3: Maxwell a re)umat toate fenomenele electroma*netice ca fiind
caracteri)ate de patru ecuaii interdependente .
(/mpul electroma*netic e"te definit de urmtoarele mrimi fi)ice:
,
8 %ectorul intensitate a cmpului electric E

$m"oar latura electric a

c/mpului prin interaciunile electrice pe care le produce&>
8 %ectorul inducie a cmpului magnetic B

$m"oar latura ma*netic a

c/mpului prin interaciunile ma*netice pe care le produce&>
8 %ectorul inducie electric D

$m"oar latura electric prin "arcinile care

produc c/mpul&>
8 %ectorul inten"itate a c/mpului ma*netic H

$ m"oar latura ma*netic a

c/mpului prin curenii totali care produc c/mpul&.
?eci "tarea electroma*netic a unui punct oarecare din interiorul unui mediu
material: cu ra)a %ectoare r

: la un moment t e"te caracteri)at de :

( ) t r E :

: ( ) t r B :

: ( ) t r D :

: ( ) t r H :

.
e notea) cu: 8

den"itatea %olumic local de "arcin electric 4i

8 J

den"itatea curentului de conducie.

2. 6orma diferenial a ecuaiilor lui +a9:ell
1. E

A 8
t
B

"au rot E

A 8
t
B

Acea"t ecuaie repre)int forma *eneral a le*ii induciei 9 FaradaB.
2. H

A J

C
t
D

"au rot H

=J

C
t
D

Acea"t ecuaie repre)int le*ea Ampere *enerali)at.
3. D

"au div D

Acea"t ecuaie e"te le*ea lui Gau"" pentru electricitate.

4. B

A 5 "au div B

=5
Acea"t ecuaie e"te le*ea lui Gau"" pentru ma*neti"m.
Din/nd cont c:
B

o alt form pentru ecuaiile lui Maxwell:

6
1. E

A 8
t
B

"au rot E

A 8
t
B

2. B

C

t
E

"au rot B

C

t
E

3. E

"au div E

4. B

A 5 "au div B

=5
unde:

A permea#ilitatea ma*netic a mediului 4i

A permiti%itatea electric
imetria ace"tor ecuaii !n E

4i B

e"te o con"ecin nemi=locit a

introducerii curentului de depla"are. cri"e !n acea"t form: primele dou
ecuaii ale lui Maxwell ne arat c: !n ca)ul unor c/mpuri %aria#ile: exi"t o
du#l le*tur cau)al !ntre c/mpul electric 4i c/mpul ma*netic: le*tur
care condiionea) exi"tena c/mpului electroma*netic "u# form de unde
electroma*netice !n re*iuni !ndeprtate de locul unde exi"t purttorii de
"arcin electric.
%. Soluiile ecuaiilor lui +a9:ell ;n spaiu liber <=id>
Ena dintre "oluiile ecuaiilor de mai "u" e"te 4i "oluia tri%ial:
E

=B

=0
?e"i*ur c %or fi 4i "oluii diferite de )ero: "oluii ce core"pund undelor
electroma*netice.
?ac aplicm primelor dou ecuaii:
rot $rot E

&A 8 rot $
t
B

& A 8
t

$rot B

&

2
E

8 5

2
2
t
E

A 5 4i analo* :
rot $rot B

&A 5

rot $
t
E

& A 5

$ rot E

&

'
2
B

8 5

2
2
t
B

A 5
Ace"te ecuaii "unt analo*e cu ecuaia tridimensional a undelor:
2
8
2
1
v
2
2
t

A 5

: E

4i B

"unt funcii %aria#ile !n timp ce "e

propa* !n "paiu cu %ite)a :
% A
5 5
1

A 3

2
15
s
m
$%ite)a luminii !n %id : c &
5
E
A c 5
B
, 5
B
A
c
1
5
E
(ele dou c/mpuri o"cilea) !n fa) $"e anulea) 4i atin* %alori
maxime "imultan&: !n dou plane perpendiculare $xF) 9 c/mpul G 4i xF) 9
c/mpul H&. ?eci c/mpul electroma*netic "e propa* !n "paiu "u# form de
unde electroma*netice.
5

A 4

'
15
2
T
3
m IJ
5

A 2:2,412'21'

12
15

m
F
c A 2:++'+24,2

2
15
s
m

Le*ea lui Ampere *enerali)at $ le*ea Ampere 9 Maxwell&: pentru
%id: "e mai poate "crie:
rot B

=
2
5
1
c
J

C
2
1
c t
E

rot B

=
2
5
1
c
$ J

C 5

t
E

&
e o#"er% c c/mpul %ectorial 5

t
E

apare ca o continuare a
di"tri#uiei curentului de conducie. Maxwell l8a numit curent de deplasare:
4i numele a rma" de4i nu mai pare foarte potri%it. Mai preci": putem defini
2
o J den"itate a curentului de depla"areK: d
J
: "pre a o di"tin*e de den"itatea
curentului de conducie J.

rot B

=
2
5
1
c
$ J

C
d
J

& 4i definim :
d
J

A 5

t
E

A fo"t ne%oie de noul termen pentru a face relaia !ntre curent 4i c/mpul
ma*netic con"i"tent cu ecuaia de continuitate: !n ca)ul curenilor de
conducie %aria#ili !n timp.
rot
d
J

A 5

rot $
t
E

& A 5

rot E

A 8 5

2
2
t
B

rot
d
J

A 8 5

2
2
t
B

Ace"ta %a fi ne*li=a#il pentru "c3im#ri "uficient de lente ale c/mpului.
Lutem numi un camp lent %aria#il: c%a"i"tatic. 6n ca)ul c/mpurilor lent
%aria#ile: contri#uia total la c/mpul ma*netic !n orice punct: de la toi
curenii de depla"are: e"te )ero. (/mpul ma*netic !ntr8un punct: L: poate fi
calculate prin formula Hiot 9 a%art aplicat numai pentru elementele de
curent de conducie.
&. Conclu8ii referitoare la undele electromagnetice plane
$ 6n medii omo*ene: i)otrope: liniare $":u con"tante&: imo#ile $ % A 5&:
ne!ncrcate $p
%
A 5&: i)olante $; A 5& 4i indefinit extin"e: "oluiile ecuaiilor
lui Maxwell care depind de o "in*ur coordonat "paial x de8a lun*ul unei
axe Fx: "unt "uprapuneri de unde plane elementare: care "e propa* cu
%ite)ele de fa) con"tante Mc de8a lun*ul axei.
8 Enda plan "e compune din cel mult patru unde elementare: care difer fie
prin direcia de propa*are: fie prin direcia de polari)are liniar.
+
8 6n fiecare und elementar: %ectorii E

4i H

"unt perpendiculari !ntre ei 4i

perpendiculari pe direcia de propa*are> %ectorii
v

: E

: H

formea) un
triedru orto*onal drept: adic produ"ul %ectorial E

x H

are direcia de
propa*are.
8 Nariaia !n timp a mrimilor E

4i H

e"te ar#itrar 4i e"te determinat de

condiiile de producere a undei.
8 6n fiecare punct al undei elementare 4i !n fiecare moment: %alorile E

4i H

"unt proporionale: raportul lor fiind impedana de und a mediului.
3. .ipuri de unde electromagnetice
Endele electroma*netice au fo"t pre)i"e teoretic de @ecuaiile lui
Maxwell@ 4i apoi de"coperite experimental de Oeinric3 Oert).
arcinile electrice "taionare produc c/mpuri elctrice> curenii 9
"arcini electrice mo#ile 9 produc c/mpuri ma*netice. Ace"te de"coperiri au
fo"t redate !ntr8o form preci" de ctre fi)icianul en*le) ;ame" (ler<
Maxwell: care: !n de"compunerea ecuaiilor difereniale care !i poart
numele: a *"it relaia dintre locul 4i perioada "c3im#rii c/mpurilor
electrice 4i ma*netice !ntr8un anumit punct 4i re"pecti% "arcina 4i den"itatea
curentului !n acel punct. 6n principiu: ace"te ecuaii permit determinarea
inten"itii c/mpului oriunde 4i !n orice moment printr8o cunoa4tere a
"arcinilor electrice 4i a curenilor.
En re)ultat nea4teptat o#inut prin de"coperirea ace"tor ecuaii a fo"t
intuirea unui nou tip de c/mp ma*netic: care "e propa* cu %ite)a luminii
"u# forma undelor electroma*netice. 6n 122' fi)icianul *erman Oeinric3
1udolf Oert) a reu4it " *enere)e a"emenea unde: pun/nd a"tfel #a)ele
tran"mi"iilor de radio: radar: tele%i)iune 4i altor forme de telecomunicaii.
Endele electroma*netice "au radiaia electroma*netic "unt fenomene
fi)ice !n *eneral naturale: care con"tau dintr8un c/mp electric 4i unul
15
ma*netic !n acela4i "paiu: 4i care "e *enerea) unul pe altul pe m"ur ce "e
propa*.
Clasificare
Spectrul electromagnetic
6n funcie de frec=ena "au lungimea de und cu care radiaia "e
repet !n timp: re"pecti% !n "paiu: undele electroma*netice "e pot manife"ta
!n di%er"e forme. pectrul radiaiilor electroma*netice e"te !mprit dup
criteriul lun*imii de und !n c/te%a domenii: de la frec%enele =oa"e "pre cele
!nalte:
8 radiaiile $undele& radio
8 microunde
8 radiaii 3ert)iene:
8 radiaii infraro4ii:
8 radiaii luminoa"e:
8 radiaii ultra%iolete:
8 radiaii P $1Qnt*en&:
11
8 radiaii @R@ $*amma 8 liter *recea"c&.
Cmpul electromagnetic e"te un c/mp rotaional 4i "e propa* !n
"paiu "u# form de unde electromagnetice cu o %ite) care depinde de
permiti=itatea 4i permeabilitatea mediului con"iderat. Frec%ena undelor
o#inute e"te e*al cu frec%ena cu care "e depla"ea) electronii. (u c/t e"te
mai mare frec%ena: cu at/t mai mult ener*ie e"te tran"portat !n acela4i
inter%al de timp. Analo* cu ceea ce "e petrece !n cadrul undelor ela"tice:
poate fi definit o marime numit lun*ime de und a undelor
electroma*netice: 4i care e"te e*al cu di"tana cu care "e propa* c/mpul
electroma*netic !n timpul unei perioade de o"cilaie a dipolului. Lun*imile
de und ale undelor electroma*netice %aria) !ntr8un inter%al foarte lar*.
Endele electroma*netice "e propa* !n aer cu %ite)a luminii $3
2
15
mI"&: aproximati% e*al cu %ite)a lor de propa*are !n %id. (onform ace"tei
teorii: emi"e de ;.(.Maxwell: lumina 4i radiaiile a"emntoare $radiaiile
infraro4ii: ultra%iolete: etc.& "unt tot de natur electroma*netic: diferind
!ntre ele prin lun*imile de und. .nformaia "e recepionea) la di"tan prin
radio:tele%i)iune: telefonie mo#il. Lurttorii informaiei "unt undele
electroma*netice de frec%en ridicat: modulate pe undele de =oa"
frec%en care conin informaia. Endele electroma*netice emi"e de antenele
de emi"ie "e refract: "e difract: interferea) 4i "unt atenuate p/n a=un* la
antena receptorului.
(ndele radio 8 "e folo"e"c 4i pentru tran"miterea "emnalelor de tele%i)iune:
pentru comunicaii prin "atelit 4i telefonie mo#il.
Endele radio "e !ntind pe o #and lar* de frec%ene. ?e exemplu: undele de
radio FM o#i4nuite "unt emi"e !n @#anda %e"t@ 8 ((.1 $228152 MO)& 4i
@#anda e"t@ 8 F.1- $6,8'4 MO)&.
12
+icroundele "unt folo"ite at/t !n comunicaii c/t 4i !n cuptorul cu
microunde: care "e #a)ea) pe a#"or#ia relati% puternic a radiaiilor de
acea"t frec%en !n ap 4i materiile %e*etale 4i animale.
(ndele milimetrice "e folo"e"c de exemplu !n a"tronomie.
(ndele tera?ert8iene au !nceput a#ia de cur/nd " fie cercetate 4i folo"ite !n
aplicaii practice.
(ndele ?ert8iene "unt emi"e de o"cilaiile electronilor din antenele
emitoare folo"ite !n "i"temele de radiocomunicaii 4i microunde
$tele%i)iune: radar: cuptoare&.
Aplicaie: 1adarul folo"it pentru determinarea %ite)ei auto%e3iculelor "e
#a)ea) pe faptul ca frec%ena o"cilaiilor recepionate de o#"er%ator e"te
mai mare dac "ur"a "e aproprie de el 4i mai mic dac "ur"a "e deprtea).
ur"a care emite trenuri de unde electroma*netice e"te pla"at !n ma4ina
politiei: "taionat la mar*inea 4o"elei. Enda reflectat de auto%e3iculul care
"e apropie e"te recepionat ca o und emi" de o "ur" mo#il: cu frec%ena
marit. Enda recepionat e"te compu" cu o und cu frec%ena con"tant
pentru apariia fenomenului de #ti: 4i prin m"urarea "c3im#rii frec%enei
cu a=utorul #tilor: "e determin %ite)a auto%e3iculului care trece prin
dreptul radarului.
)adiaiile infraro@ii "unt unde electroma*netice emi"e de corpurile calde:
fiind 4i una din cele trei cate*orii !n care "unt !mprite radiaiile "olare
$radiaiile infraro4ii: lumina %i)i#il 4i radiaiile ultra%iolete&. Gle "e o#in
prin o"cilaiile moleculelor: atomilor 4i ionilor: iar amplitudinile lor depind
de temperatura corpurilor 4i de tran)iiile electronilor ctre !n%eli4urile
interioare ale atomilor 4i produc !ncl)irea ace"tora. Si corpul uman
a#"oar#e ace"te ra)e percep/ndu8le ca 4i cldur. 1adiaiile "unt folo"ite !n
diferite proce"e de !ncal)ire 4i u"care: !n con"truirea detectoarelor cu lumin
13
infraro4ie: pentru reinerea po)elor pe filme "en"i#ile la lumina infraro4ie: la
fotocopiatori termici: etc.
?e a"emenea ele "e mai utili)ea) pentru tran"miterea de date fr fir
dar la di"tane mici: a4a cum e"te ca)ul la aproape toate telecomen)ile pentru
tele%i)oare 4i alte aparate ca"nice.
)adiaiile =i8ibile "unt percepute de oc3iul uman. unt emi"e de oare:
"tele: lmpi cu filamente incande"cente a cror temperatur poate atin*e
2555 8 3555T(: tu#uri cu de"crcri de *a)e: arcuri electrice. Gmi"ia luminii
"e o#ine !n urma tran)iiilor electronilor pe ni%ele ener*etice inferioare ale
atomilor.
)adiaiile ultra=iolete "unt emi"e de oare: "tele: corpuri !ncl)ite puternic
4i %aporii de mercur din tu#uri de "ticl "pecial de cuar $care nu a#"oar#e
ace"t tip de radiaii&. 1adiaiile coninute !n lumina "olar "e a#"or# !n mare
parte !n "tratul "uperior al atmo"ferei $"tratul de o)on&. (u c/t altitudinea
cre4te: cu at/t cre"c radiaiile ultra%iolete. Ace"tea duc la "c3im#ri la
ni%elul pielii: pi*mentare: ardere: cancer. Lumina ultra%iolet !ncura=ea)
formarea %itaminei ? 4i omoar #acteriile. G"te de a"emenea util !n
dermatolo*ie: la iluminatul fluore"cent 4i la in"talaii de numerotare !n
indu"trie. 1adiaiile "e o#in !n urma tran)iiilor electronilor de pe ni%ele cu
ener*ii mari pe ni%ele cu ener*ii mici ale atomilor.
)adiaiile A "unt emi"e de tu#uri "peciale: numite 1Qnt*en: !n care "unt
accelerai: !n c/mpuri electrice inten"e: electronii: a"tfel !nc/t ace4tia ptrund
!n interiorul !n%eli4urilor electronice ale atomilor anodului "au *a)ului din
tu# 4i "mul* electroni din "traturile de l/n* nuclee: !n urma fr/nrii ace"tor
electroni 4i !n urma tran)iiilor ulterioare ale electronilor de pe ni%ele cu
ener*ii mici $"traturile U:L&. Au frec%ene mari 4i "unt folo"ite pentru
reali)area radio*rafiilor medicale: deoarece "unt a#"or#ite diferit de mu4c3i
14
4i oa"e 4i impre"ionea) plcile foto*rafice. 1adiaiile "unt folo"ite 4i !n
"copuri terapeutice: deoarece a=ut la com#aterea de)%oltrii e"uturilor
celulare #olna%e. Gle produc 4i fluore"cena unor "u#"tane. 1adiaiile
1Qnt*en "unt utile !n de"coperirea fal"urilor !n art.
Fantele cu lr*imi compara#ile cu di"tanele interatomice din "olide:
produc difracia ra)elor P: care "e folo"e4te !n determinarea *eometriei
"tructurilor cri"taline. 1adiaiile co"mice 4i radiatiile R "unt emi"e !n
proce"ele de de)inte*rare nuclear 4i !n reaciile nucleare din oare: "tele
$ace"tea "unt a#"or#ite de atmo"fer& 4i !n reactoarele nucleare tere"tre. unt
cele mai penetrante: a%/nd frec%enele 4i ener*iile cele mai mari. unt
folo"ite !n defecto"copie: pentru "terili)are 4i !n medicin $tratarea
cancerului&.
1adiaia electroma*netic are o natur dual: pe de8o parte: ea "e
comport: !n anumite proce"e: ca un flux de particule $fotoni&: de exemplu la
emi"ie: a#"or#ie: 4i !n *eneral !n fenomene cu o exten"ie temporal 4i
"paial mic. Le de alt parte: !n propa*are 4i alte fenomene extin"e pe
durate 4i di"tane mari radiaia electroma*netic are proprieti de und.
II. P/,(0)-0 -,-C.)/+0G-.IC1 0 +-2I(,(I
1. Compatibilitatea electromagnetic a aparaturii de automati8are
Fdat cu folo"irea inten"i% a circuitelor inte*rate: pro#lema
interferenei 4i "u"cepti#ilitii electroma*netice a de%enit o condiie !n
proiectarea unor ec3ipamente de automati)are de !nalt fia#ilitate. Lrin
compati#ilitate electroma*netic "e !nele*e particularitatea unui
ec3ipament: "au a unui "i"tem !n an"am#lu: de a funciona !n condiiile unui
mediu poluat electroma*netic: fr a fi pertur#ate intolera#il funciile
1,
ace"tuia. .nterferena electroma*netic $ FM. 8 electoma*netic interference:
"au 1F. 8 radio freVuence interference & e"te repre)entat printr8un "emnal
nedorit: care e"te indu" datorit c/mpului electroma*netic poluant: "emnal
care poate defecta funcionarea unui ec3ipament "au "i"tem.
.nterferena electroma*netic poate fi definit ca o poluare
electroma*netica: la fel de periculoa" ca poluarea aerului "au a apei !n
mediul am#iant. Fenomenul de compati#ilitate electroma*netic are trei
componente : "ur"a unui c/mp electroma*netic poluant: calea de propa*are
4i receptorul afectat: repre)entat prin ec3ipamentul "au "i"temul !n
funcionare normal. ur"ele de )*omot electroma*netic "unt cau)ate de
fenomene naturale "au artificiale: ca de exemplu:
8 W*omotele electrice *enerate de furtuni electrice: repre)int "ur"e naturale
de )*omote electroma*netice cu frec%ente "u# 15 MO).
8 W*omotele *enerate de radiaiile "olare 4i )*omotele co"mice repre)int
"ur"e naturale de )*omote cu frec%ente pe"te 15 MO).
8 W*omotele electrice artificiale "unt *enerate de acti%itile umane 4i pot fi
neintenionat "au intenionat create. ur"ele neintenionat create de om "unt
ec3ipamente a cror funcionare nu are ca "cop emi"ia de c/mpuri
electroma*netice: precum calculatoarele electronice: motoarele electrice:
ec3ipamentele cu relee cu contacte: tu#uri fluore"cente: "udura cu arc:
motoarele cu autoaprindere: ca#lurile -N etc. ur"ele de poluare
electroma*netic intenionat create de acti%itatile umane "unt acele
ec3ipamente a cror funcionare normal con"t !n emi"ia de "emnale
electroma*netice: ca de exemplu ec3ipamente radar: radiouri mo#ile:
ec3ipamente cu modulare !n frec%ent "au amplitudine etc.
.mportant !n poluarea electroma*netic e"te mecani"mul de cuplare
!ntre "ur" 4i receptor: care poate fi prin radiaie "au prin conducie.
16
Cuplarea prin radiaie "e face prin intermediului c/mpului electroma*netic
!ntre "ur" 4i receptor ca !ntre dou aparate: ca de exemplu un pi"tol de lipit
!n contact manual 4i cu tran"formator poate afecta prin impul"urile c/mpului
electroma*netic un calculator.
Cuplarea prin conducie !ntre dou aparate "e face prin firele reelei de
alimentare : prin firul comun de !mpm/ntare al ec3ipamentelor : etc. ?e
exemplu: cupl/nd la aceia4i reea de alimentare un calculator 4i un termo"tat
pentru !ncl)irea unui %olum: conectareaIdeconectarea automat a re)i"tentei
de !ncl)ire a termo"tatului pro%oac %ariaii ale ten"iunii de alimentare a
reelei care influenea) aparatele conectate la aceia4i reea de alimentare.
Loluarea electroma*netica: adic operaia unor ten"iuni para)ite !n
circuitele electrice: poate fi numai !ntre dou aparate: ci 4i !n cadrul aceluia4i
aparat.
?e exemplu: poluarea prin conducie apare !n cadrul unui aparat !n
care funcionarea unui eta= de putere !n impul"uri poate pro%oca %ariaii
$ cderi & ale ten"iunii de alimentare: ceea ce poate influena $ prin
conducie & alte eta=e ale aparatului re"pecti%. Loluarea prin inducie !n
cadrul unui aparat poate aprea atunci c/nd: de exemplu: %ariaii ale unui
"emnal electric pro%oac: datorit c/mpului ma*netic propriu: "emnale !n
alte circuite ale aparatului.
.nterferena electroma*netic poate " apar 4i !ntre ec3ipamente de
calcul: at/t prin inducie $prin "ur"a de alimentare& c/t 4i prin conducie $prin
c/mpul electroma*netic creat de funcionarea unui calculator&. Lentru a
"tudia interferena electroma*netic "unt nece"are te"te: prin care "e m"oar
amplitudinea 4i frec%ena "emnalului nedorit: indu" de "ur"a poluant !n
aparatul "upu" te"trii. Ace"te m"urri "e fac cu anali)oare "pectrale.
1'
Lentru a reduce "emnalele para)ite care apar prin inducie de la "ur"a
poluant "e folo"e"c ecrane electrice !ntre "ur" 4i aparatul te"tat. Lentru a
reduce "emnalele para)ite care apar prin conducie !ntre "ur"a poluant 4i
aparatul te"tat: "e folo"e"c filtre electrice pe ten"iunile de alimentare. ?e
exemplu: !n ace"t "cop la aparatele cu circuite inte*rate: circuitul imprimat
e"te a"tfel reali)at !nc/t #arele de alimentare $ C: 8 & "a fie "uprapu"e pe
"uprafae c/t mai mari: ceea ce formea) de fapt un conden"ator electric cu
rol de filtrare.
6n pre)ent: datorit apariiei a numeroa"e "ur"e poluante: pro#lema
compati#ilitii electroma*netice e"te deo"e#it de actual: exi"t/nd in"tituii
de "pecialitate care "e ocup cu ela#orarea de "tandarde 4i recomandri !n
ace"t domeniu. La ni%el internaional: exi"t or*ani)aii de "tandardi)are:
"peciali)ate pe anumite domenii de aplicaie: ca de exemplu:
8 .F 8 !n domenii lar*i $ mecanic : electric etc. &
8 .G(: (.L1 8 !n domeniul electrote3nic: electronic
8 ((.-- 8 !n domeniul telecomunicaiilor
8 ((.1 8 !n comunicaii radio
6n pre)ent exi"t 4i a*enii naionale: care: de exemplu: preiau
recomandrile de la (.L1 $ .nternaional pecial (ommittee on 1adio
.nterference &. Lrin ace"te "tandarde "e "ta#ile4te ni%elul accepta#il de
interferena $de "u"cepti#ilitate& electroma*netic pentru diferite "ur"e
poluante 4i di%er"e ec3ipamente influenate prin poluare electroma*netic.
6n domeniul aparaturii de automati)are cel mai important or*ani"m
internaional e"te .G( $.nternational Glectrote3nical (ommi""ion&. Ace"t
or*ani"m are comitete pe diferite domenii: ca de exemplu:
8 -( '' 8 (ompati#ilitate electroma*netic !ntre ec3ipamente electrice:
inclu"i% reele>
12
8 -( 6, 8 M"urri indu"triale 4i conducerea proce"elor>
6n ara noa"tr: .n"titutul 1om/n de tandardi)are 4i Mrci are ca
preocupare principal coordonarea lucrrilor de cercetare 4i de adaptare a
recomandrilor 4i re*ulamentelor internaionale !n domeniul "tandardelor:
inclu"i% !n domeniul compati#ilitii electroma*netice.
2. Influena cmpului electromagnetic asupra organismului uman
Fperatorul uman: !n acti%itatea "a de !ndeplinire a rolului "u de a
conduce un proce" te3nolo*ic: e"te "upu" influenei c/mpurilor
electroma*netice. Lrincipala aciune a c/mpurilor electroma*netice a"upra
or*ani"mului uman con"t !n a*ra%area "au accelerarea apariiei #olilor
cardiace: %a"culare: neurolo*ice 4i p"i3ice.Acea"t influen: care depinde de
inten"itatea c/mpurilor electroma*netice 4i de durata de expunere: e"te !n
continu cre4tere datorit mririi numrului de "ur"e poluante cu c/mpuri
electroma*netice. Lentru aprecierea influenei c/mpurilor electroma*netice
a"upra or*ani"melor %ii "8au fcut cercetri experimentale a"upra unui
indi%id "eparat 4i a"upra unui *rup de indi%i)i: de diferite %/r"te: pe durate
diferite de expunere !n timpul "er%iciului 4i pentru diferii parametri ai
factorilor poluani.
?e exemplu dintr8o *rup de indi%i)i: cu %/r"te pe"te 45 ani: care "e
ocupau cu in"talaii la frec%ene !nalte 15UO) 8 35 MO): cu o inten"itate de
155 8 355 NIm: numai ':4 X nu au reclamat pertur#ri ale "trii de "ntate
4i !n primul r/nd al "i"temului ner%o" 4i cardio8%a"cular. (ercetri "imilare
"8au efectuat !n "paii de producie: unde "8a con"tatat c pre)ena c/mpurilor
electroma*netice de =oa" frec%en are o influen ne*ati% a"upra
"i"temului cardio8%a"cular al muncitorilor: o#"er%/ndu8"e o reducere a
pul"ului: o modificare a GUG: o mic4orare a puterii de recepie %i)uale 4i
auditi%e 4i o accentuare a "trii de o#o"eal.
1+
Principalele surse de poluare sunt B
8 (/mpul electric natural al Lm/ntului care depinde de latitudine 4i
altitudine>
8 (/mpul electric "tatic artificial $ care de exemplu apare !n proce"ul de
prelucrare a unor ma"e pla"tice: !n utili)area unor e"turi din materiale
"intetice etc. &>
8 (/mpul ma*netic tere"tru $ care are o component %aria#il: numit
furtun ma*netic: !n funcie de fenomene a"tronomice: ca de exemplu
datorit explo)iilor "olare &>
8 (/mpurile electroma*netice naturale $ de exemplu de la ful*ere &>
8 (/mpurile electroma*netice artificiale $ de exemplu: undele radio: reelele
indu"triale de alimentare cu ener*ie electric: la frec%ena de ,5 O) etc. &
Lentru m"urarea inten"itii c/mpului electroma*netic "e pot folo"i
aparate pentru lucrri de cercetare $ foarte "cumpe: de preci)ie ridicat 4i
produ"e !ntr8un numr redu" de exemplare & 4i aparate pentru %erificri
experimentale $ de preci)ie redu" 4i produ"e !n "erie mare &. Lentru
m"urarea inten"itii c/mpurilor electroma*netice !n la#oratoare: !n "paii
indu"triale de lucru: !n centre ur#ane etc. "e pot folo"i aparate: care au
co"turi redu"e 4i cu o preci)ie "ati"fctoare.
6n pre)ent: pe plan mondial: "e !ntreprind aciuni pentru limitarea
efectelor c/mpurilor electroma*netice a"upra or*ani"melor %ii: dintre care
cele mai importante "unt:
0ormarea inten"itii admi"i#ile ale c/mpurilor electroma*netice:
pentru acti%iti indu"triale 4i pentru locuine: !n centre ur#ane "au rurale.
Acea"t difereniere e"te nece"ar deoarece timpul de expunere a unei
per"oane difer !ntr8o acti%itate indu"trial 4i !n "paiul de locuit. ?e
exemplu: !n EA e"te recomandat den"itatea de putere maxim a c/mpului
25
electroma*netic de 15 mYIcm2: !n domeniul de frec%ene de 15 8 15, MO).
6n multe ri "unt ela#orate ta#ele: prin care "e determin %alorile admi"i#ile
!n funcie de timpul de expunere.
Aplicarea de m"uri de protecie !n de"f4urarea unor acti%iti cu "ur"e de
c/mpuri electroma*netice: dintre care "e pot meniona :
8 Lrotecia fa de c/mpuri ma*netice puternice: con"tante 4i de =oa"
frec%en: reali)/nd ecrane din materiale feroma*netice care au o
permea#ilitate ridicat: ca de exemplu din alia=e fier8nic3el.
8 Lrotecia prin limitarea timpului de expunere: utili)/nd aparate de
a%erti)are acu"tic "au optica.
8 Lrotecia prin de"f4urarea acti%itilor la di"tan calculat fa de
"ur"a de c/mp electroma*netic: "e face utili)/nd relaii empirice !n care
inter%in parametrii "ur"ei radiante.
8 Lrotecia prin utili)area unor ecrane ale locului de munca: ca de
exemplu a unor !ncperi formate din pla"e metalice.
8 Lrotecia prin utili)area unor "uprafee reflectori)ante ale c/mpului
electroma*netic: ca de exemplu a unor folii metalice.
8 Lrotecia prin utili)area unor 3alate "au alte articole de !m#rcminte
de protecie: reali)ate din e"turi din #um#ac: mta"e: etc.: !n "tructura
crora intr fire "u#iri metalice: care de exemplu formea) oc3iuri de
dimen"iunile 5:,

5:, mm.
(ercetrile recente pri%ind influena c/mpurilor electroma*netice
a"upra or*ani"melor %ii: au demon"trat c ace"tea actionea)a !ntr8un mod
deo"e#it de complex a"upra fenomenelor intracelulare: a"upra celulelor 4i
or*anelor 4i or*ani"mului pe an"am#lu. 6n pre)ent cercetrile !n ace"t
domeniu "unt diri=ate "pre ela#orarea de noi normati%e pri%ind "ur"ele de
21
poluare 4i pentru implementarea de noi te3nici de protecie a omului fa de
influena c/mpurilor electroma*netice.
III. C*.-40 0SP-C.- 0,- I.-)0C5I(II )02I05I-I
-,-C.)/+0G-.IC- -I/I70.- C( +-2I(, BI/,/GIC
6n continuare "unt pre)entate a"pecte e"eniale pri%ind interaciunea
radiaiei electroma*netice neioni)ante cu mediul #iolo*ic.
0umeroa"e "tudii efectuate !n "pecial !n ultimii ani au du" la conclu)ia
c ideea conform creia radiaiile electroma*netice neioni)ante nu au nici un
efect a"upra "i"temelor %ii e"te complet fal". Au fo"t pu"e !n e%iden
numeroa"e efecte ale diferitelor tipuri de unde electroma*netice a"upra
diferitelor "i"teme %ii "au a"upra unor or*ane 4i e"uturi ale ace"tora: inclu"i%
a"upra omului. e pre)int mecani"mele de interaciune a c/mpului
electroma*netic cu mediul #iolo*ic prin pri"ma a dou modaliti de
a#ordare: ci#ernetic 4i analitic.
1.oiuni introducti=e
)adiaia electromagnetic "e poate cla"ifica dup mai multe criterii.
A"tfel dup efectele primare pe care le poate produce la trecerea prin
"u#"tan "e pot deo"e#i dou cate*orii 4i anume: radiaia electromagnetic
ioni8ant 4i radiaia electromagnetic neioni8ant.
)adiaia electromagnetic ioni8ant e"te acea parte a "pectrului
electroma*netic pentru care ener*ia cuantei de c/mp e"te "uficient pentru a
rupe le*turile dintre electroni 4i atomi "au dintre componentele unei
molecule pentru a produce ioni)area ace"tora. ?in acea"t cate*orie fac parte
22
radiaiile R 4i P: ace"tea fiind caracteri)ate de frec%ene mari $"uperioare
%alorii de 151, O)& 4i lun*imi de und foarte mici.
)adiaia electromagnetic neioni8ant e"te caracteri)at de
frec%ene mai mici: ceea ce !n"eamn 4i ener*ii ale cuantei de c/mp mai
mici: in"uficiente pentru producerea fenomenelor de ioni)are. ?in acea"t
cate*orie fac parte radiaiile ultra%iolete: lumina %i)i#il: radiaia infraro4ie:
microundele: undele radio 4i radiaia electroma*netic de frec%en foarte
=oa".
2. +ecanisme de interaciune a cmpului electromagnetic cu mediul
biologic
Hioelectroma*neti"mul "tudia) diferite proce"e
electroma*neto"en)iti%e la ni%elul fundamental de interaciune a c/mpurilor
cu "u#"tana.
La efectul #ioelectroma*netic contri#uie !n mod e"enial proce"e de
ni%eluri ierar3ice diferite: dintr8un or*ani"m %iu: de la cel molecular #iofi)ic:
la proce"e #iolo*ice adapti%e complexe. A"tfel "e pot e%idenia urmtoarele
efecte fi)ice pe care "e #a)ea) mecani"mele primare ale
#ioelectroma*neti"mului:
Z Bioelectromagnetismul @i contaminarea feromagnetic
Ena din primele idei !n domeniul #ioelectroma*neti"mului a fo"t cea a a4a
numitului ma*netit #io*enic. Gxi"t cri"tale naturale micro"copice: de o#icei
de ma*netit: !n interiorul e"utului #iolo*ic al unor animale 4i !n interiorul
unor or*ani"me unicelulare $#acterii&. Ace"tea "unt capa#ile " "ufere
ma*neti)ri: c/mpurile electroma*netice exterioare influen/nd a"tfel de
cri"tale: care tind " "e reoriente)e !n "paiu. 6n con"ecin: cri"talele exercit
pre"iuni a"upra e"uturilor !ncon=urtoare 4i determin un r"pun" #iolo*ic:
23
!n anumite ca)uri: fiind po"i#il explicarea !n ace"t mod a recepiei #iolo*ice
a c/mpurilor ma*netice "tatice "la#e "au a celor electroma*netice de foarte
=oa" frec%en. (ri"tale micro"copice de ma*netit au fo"t detectate !n
creierul unor p"ri: cuno"cute ca #une na%i*atoare !n c/mpul *eoma*netic:
iar urme de ma*netit au fo"t detectate: de a"emenea: !n unele in"ecte. -otu4i:
multe or*ani"me unicelulare: !n interiorul crora nu "e *"e"c cri"tale de
ma*neii: "unt capa#ile " reacione)e la aciunea c/mpurilor
electroma*netice exterioare. 1eacia: !n multe ca)uri: are un caracter
complex neliniar: depin)/nd de parametrii c/mpului.
Z Cureni turbionari indu@i de cmpurile electromagnetice e9terioare
(/mpurile electroma*nelice exterioare $!n "pecial cele de =oa" frec%en&
induc cureni tur#ionari !n e"ulurile #iolo*ice: ace4tia put/nd: de a"emenea:
" determine efecte #iolo*ice. -otu4i: experimental nu a fo"t o#"er%at o
corelaie !ntre inten"itatea c/mpului 4i mrimea efectului: pentru c/mpuri
"la#e.
Z +odele clasice @i cuantice de oscilatori
F prim teorie a pornit de la aplicarea teoremei Larmor unei le*turi ionice
!ntr8o ca%itate proteinic $calmodulin&. .deea central era aceea c direcia
%i#raiilor ionice =oac un rol crucial !n forma proteinei: ceea ce pro%oac
ace"teia "c3im#area acti%ilii en)imatice. Mai recent: "8a propu" o alt
explicaie a efectelor #ioelectroma*netice: care ia !n con"iderare polari)area
o"cilaiilor ionice !n protein. (onform ace"tei idei: o "c3im#are !n
polari)area ace"tor o"cilaii influenea) acti%itatea #iolo*ic a le*turii ion8
protein.
Z )e8onana ciclotronic
6ntr8un numr de ca)uri: efectele c/mpurilor electroma*netice "la#e au un
caracter re)onant 4i frec%enele eficace "unt apropiate de frec%ena
24
ciclotronic a ionilor de
+ 2
Ca :
+
a . Gxi"t a"tfel o #a) pentru pre"upunerea
c fenomenele o#"er%a#ile au la #a) re)onana ciclotronic.
Z Interferena cuantic a strilor legturilor ionice @i electronice
8a "ta#ilit c un factor e"enial de producere a efectului #iolo*ic de ctre un
c/mp electroma*netic e"te coerena temporal a ace"tuia. W*omotul
electroma*netic: ca proce" aleator: di"tru*e coerena temporal 4i poate
reduce a"tfel con"ecinele #iolo*ice.
e con"ider c efectele noci%e ale unor c/mpuri electroma*netice pot
fi compen"ate prin aplicarea protectoare a unui c/mp "imilar dar aleator. e
pot #loca a"tfel efectele ne*ati%e ale %ariatelor expuneri electroma*netice
$c/mpuri electroma*netice de foarte =oa" frec%en: pro%enite de la liniile
de ten"iune: microunde pro%enite de la telefoanele celulare: etc.&. 8a
con"tatat c efectul de "uprimare e"te relati% independent de tipul efectului
#ioelectroma*netic "au de condiiile inducerii ace"tuia: ceea ce indic un
mecani"m fi)ic comun pe care "e #a)ea) efectele #ioelectroma*netice.
F alt conclu)ie e%ident e"te aceea c ace"t mecani"m e"te unul
neliniar: !ntruc/t r"pun"ul #iolo*ic o#"er%at la aplicarea "uprapu" a
"emnalului 4i )*omotului nu e"te e*al cu "uma r"pun"urilor #iolo*ice la
aplicarea "eparat a fiecruia dintre ace"tea.
Z -9citri cuantice coerente
Fluctuaiile termice pe "cara <- "unt de 15 ordine de8mrime mai mari dec/t
cuanta de ener*ie a c/mpului electroma*netic de frec%en =oa". 6n ace"te
condiii: e"te important de aflat de ce ace"te fluctuaii aleatoare nu di"tru*
efectul #ioelectroma*netic. F "oluie e"te "u*erat de ideea coerenei
"timulului exterior: !n opo)iie cu fondul incoerent al )*omotului termic.
?ac un o"cilator molecular poate fi #a"culat $coeren temporal& !ntr8o
condiie !n care ener*ia "a e"te "uficient pentru un impul" iniiator: !n
2,
acela4i mod: un "i"tem de o"cilatori poate fi #a"culat: !ntr8o manier de
coeren "paio8temporal: pentru reali)area unei cuantificri a excitrii
colecti%e. unt "u*erate drept o"cilatori: interacion/nd cu c/mpul
electroma*netic: diferite o#iecte micro"copice 4i anume: *rupri moleculare
!ncrcate electric: mem#rane pla"matice: 4i c3iar or*anele complete. G"te
"emnificati% c nici ideea o"cilatorilor #iolo*ici: nici cea a excitrilor
collecti%e: nu au !nc: p/n !n pre"ent: un mecani"m teoretic %erifica#il: !n
cel mai #un ca): put/ndu8"e pre%edea pra*ul temporal 4i de amplitudine
pentru expunerea la microunde: la care apare r"pun"ul #iolo*ic.
Z )eacii ale radicalilor liberi electromagnetosensibili @i alte mecanisme
Cde spinD
Nite)a de reacie a reaciilor unor anumii radicali li#eri depinde de %aloarea
c/mpului electroma*netic exterior. Lro#a#ilitatea o#inerii unui produ"
dintr8o perec3e de radicali: care poart un moment cinetic de "pin: depinde
de mrimea ace"tui moment: adic de orientarea reciproc a "pinilor
ace"tora. En c/mp electroma*netic influenea) pro#a#ilitatea unei orientri
con%ena#ile: ceea ce modific ec3ili#rul #ioc3imic> !n acela4i timp:
mecani"mul nu po"ed "electi%itate !n frec%en.
-impul de %ia al unei perec3i de radicali li#eri p/n la reacie "au:
dimpotri%: p/n la di"ociere $c/nd cuplul radicalilor le*ai e"te "en"i#il la
c/mpuri electroma*netice& e"te de ordinul a
'
15

". Lerec3ea percepe

c/mpurile electroma*netice de =oa" frec%en drept c/mpuri "tatice: ceea ce
face " nu "e produc re)onane. ?e aceea: pentru a explica fere"trele de
frec%en 4i amplitudine !n efectele #ioelectroma*netice: reacia radicalilor
li#eri "en"i#il la c/mpuri electroma*netice e"te con"iderat a fi o le*tur a
unui "i"tem neliniar complex: de"cri" de ecuaii cinetice c3imice cu
26
#ifurcaii. A"tfel pro#lemele care apar la ace"t model "unt le*ate de influena
limitat a c/mpului electroma*netic
a"upra %ite)ei de reacie a radicalilor: influen in"uficient uneori pentru
explicarea efectelor #ioelectroma*netice.
Z )e8onana parametric
F explicaie a efectelor #ioelectroma*netice a fo"t propu" pe "eama
re)onanei parametrice a le*turii ionului de
+ 2
Ca !n proteine: cum e"te
calmodulinul 4i altele: care modific ec3ili#rul reaciei dintre ionul de
+ 2
Ca 4i
protein: duc/nd la un r"pun" #iolo*ic. Aciunea proteinei depinde: !n":
de c/t de puternic e"te le*tura ionului. (on"ider/nd influena c/mpului
electroma*netic a"upra ace"tei le*turi: "8a fcut o analo*ie cu efectul de
re)onan parametric. .deea e"te totu4i !ndoielnic: at/t timp c/t re)onana
parametric !n fi)ica atomic implic reemi"ia luminii incidente de ctre
an"am#lul atomic: ca re)ultat al tran)iiilor radiati%e "pontane. 6n acela4i
timp: pro#a#ilitatea e"te ne*li=a#il pentru a"tfel de tran)iii ale ionilor
relati% *rei. Mai mult dec/t at/t: ca)ul particular al c/mpului ma*netic
uniaxial nu e"te un factor *enerator al re)onanei parametrice dar "8a do%edit
c 4i ace"ta poate produce efecte #iolo*ice.
E )e8onana sto?asticB mecanism de amplificare ;n
bioelectromagnetism @i alte procese aleatoare
F alt idee care implic factorul termic apelea) la ceea ce "e nume4te
re)onan "to3a"tic. Fenomenul con"t !n !ntrirea unui "emnal "la# fa de
fondul de )*omot: pe "eama redi"tri#uirii ener*iei !n "pectrul de frec%en al
ame"tecului "emnal8)*omot. Aici e"te crucial faptul c )*omotul e"te un
element util al "i"temului 4i nu unul pertur#ator: !n ca)ul re)onanei
"to3a"tice: "emnale fi)ice "au #iolo*ice relati% "la#e put/nd produce
2'
"c3im#ri dinamice e"eniale: !mpotri%a fondului mai multor factori
pertur#atori.
A"tfel de proce"e pot a%ea loc: de exemplu: !n celulele
mecanoreceptoare ale unor or*ani"me "u# aciunea unui "timul acu"tic de
forma unui ame"tec dintr8un "emnal treapt 4i un )*omot *au""ian.
Fenomenul a fo"t folo"it pentru re)ol%area pro#lemei )*omotului termic !n
#ioelectroma*neti"m. -otu4i: "8au o#inut numai amplificri de aproximati%
155 de ori: cu o anumit pierdere a calitii "emnalului: ceea ce e"te
in"uficient pentru explicarea eficienei #iolo*ice a c/mpurilor
electroma*netice "la#e.
E Bifurcaii ale soluiilor neliniare ale ecuaiilor cineticii c?imice
(aracterul informaional al aciunii factorilor fi)ici 4i c3imici "la#i ai
"i"temelor #iolo*ice e"te di"cutat frec%ent. ?in ace"t punct de %edere: un
#io"i"tem e"te con"iderat a fi !ntr8o "tare de ec3ili#ru in"ta#il. ?e aceea:
c3iar 4i un "timul "la# e"te "uficient pentru a trece "i"temul !ntr8o nou "tare:
pe "eama propriilor re"ur"e ener*etice. (u alte cu%inte: are loc a4a8numita
amplificare #iolo*ic a "emnalelor electroma*netice "la#e. Lentru de"crierea
fenomenolo*ic a ace"tui proce" "e folo"e"c ecuaiile de cinetic c3imic: !n
anumite condiii: "oluiile lor pre)int o comportare de #ifurcaie: "u#
aciunea factorului pertur#ator "la# a%/nd loc tran)iia !ntr8o "tare dinamic
calitati% diferit.
E 4rteFuri <=orte9> macroscopice de sarcin electric ;n citoplasm
Lentru a dep4i "l#iciunile modelului re)onanei ciclotronice: "8a pre"upu"
exi"tena unor clu"teri $ciorc3ini& macro"copici de particule electri)ate "au
%/rte=uri formate din *rupuri de ioni !n pla"ma #iolo*ic. Ace"t lucru e"te de
pre"upu" datorit ener*iilor proprii relati% mari ale ace"tor "tructuri:
compara#ile cu <-. A"tfel: c3iar un c/mp "la# poate modifica "emnificati%
22
ener*ia le*turii %ortex: dar "unt nece"are condiii "trict determinate ale
mi4crii %ortex.
6n particular: mi4carea centrului de ma" tre#uie " fie caracteri)at de
un moment cinetic: altfel c/mpul electroma*netic nu poate eli#era ener*ie
"i"temului !n mi4care. G"te !ndoielnic dac o a"tfel de mi4care e"te real
pentru o#iecte macro"copice cum ar fi %ortexurile !n citopla"m. Mai mult:
comparaia ener*iei %ortexului 4i <- are "en" numai dac exi"t un
mecani"m de con%er"ie pentru ca ener*ia ace"tui %ortex " poat fi
tran"format !n ener*ia unui *rad de li#ertate di"tinct: la un ni%el
micro"copic. G"te dificil de decelat un a"tfel de mecani"m: !n plu": natura
fi)ic a forelor moleculare: care ar putea pro#a exi"tena 4i "ta#ilitatea
clu"terilor 4i %ortexurilor antemenionai e"te neclar.
E -fecte biologice ale cmpurilor de torsiune care ;nsoesc cmpul
electromagnetic
.nteraciunea c/mpurilor electroma*netice cu "i"temele #iolo*ice e"te o
pro#lem acut: care !n ultimul timp a primit numeroa"e impul"uri
experimentale 4i teoretice de de)%oltare. Le de o parte: numeroa"e
experimente au artat influena c/mpurilor electroma*netice a"upra
"i"temelor #iolo*ice !ntr8o lar* *am de frec%ene 4i inten"iti> pe de alta:
nu exi"t !nc o idee clar a"upra naturii fi)ice a recepiei #iolo*ice a ace"tor
c/mpuri de inten"iti mici: de ordinul fluctuaiilor *eoma*netice.
(uanta de ener*ie a ace"tor c/mpuri care determin #ioefecte: e"te de
3Z, ordine de mrime mai mic dec/t cea a c/mpurilor de foarte =oa"
frec%en de l G.
Hine8cuno"cutele ecuaii ale particulei !n c/mpuri electroma*netice
"unt ecuaia forei Lorent) !n a#ordarea cla"ic 4i ecuaia ?irac "au
c3rodin*er !n ca)ul cuantic. G"te !n" *reu: mai de*ra# impo"i#il: !n": ca
2+
ace"tea " fie utili)ate pentru explicarea #ioefectelor c/mpurilor
electroma*netice infinite)imale. F idee care ar putea explica ace"te fapte
e"te cea a interaciilor "pin8tor"iune. (/mpurile de tor"iune "unt !n le*tur
cu proprietatea *eometric a "paiu8timpului: proprietatea de tor"iune.
Matematic: ace"tea "unt c/mpuri ten"oriale care de"criu tor"iunea 4i
cur#ura "paiului: fiind produ"e !n particular de "pinii microparticulelor. Gle
!n"oe"c de a"emenea c/mpurile electroma*netice. Gxten"ii neliniare ale
ecuaiilor cuno"cute pot fi o#inute din ecuaiile *enerale ale c/mpului de
tor"iune. A"tfel de exten"ii includ un termen adiional de corecie: care
de"crie contri#uia Jtor"iuniiK. G"te clar atunci c ace"ta poate fi utili)at
pentru explicarea efectelor #iolo*ice ale c/mpurilor electroma*netice
ultra"la#e. -re#uie "u#liniat c ace"te c/mpuri de tor"iune nu pot "c3im#a
ener*ia unui "i"tem: !n particular ener*ia unei particule cuantice: care "e
conduce conform ecuaiei c3rodin*er. ?e aceea: "e introduce !n ecuaie un
termen de tor"iune: care acionea) a"upra fa)ei funciilor de und. e arat
c particulele !ncrcate: cum ar fi ionii dintr8o ca%itate proteinic: ce "ufer o
interferen "emnificati% a "trilor lor cuantice: pot fi afectate de c/mpurile
de tor"iune !ntr8o manier re)onant.
Gxi"t "uficiente date: at/t teoretice: c/t 4i experimentale: pentru a
pre"upune exi"tena c/mpurilor de tor"iune. Ace"te c/mpuri *eometrice cu
ra) mare de aciune "e pot propa*a independent "au pot !n"oi c/mpurile
electroma*netice. G"te de notat c ele nu alterea) ener*ia unui "i"tem
cuantic implicat !n interaciune. Ace"tea influenea) numai fa)ele funciilor
de und ale "i"temului: !n ace"t ca): o particul !ncrcat $un ion !ntr8o
le*tur cu o protein: de exemplu& interacionea) cu c/mpul de tor"iune
!ntr8o manier re)onant.
35
Gner*ia nu e"te un atri#ut adec%at al c/mpurilor de tor"iune. ?e aceea:
noiunea de ma*nitudine $inten"itate& nu e"te "pecific pri%itor la c/mpurile
electroma*netice care afectea) "i"temele #iolo*ice prin intermediul
c/mpurilor de tor"iune *enerate de ace"te c/mpuri electroma*netice.
Aparent: nu exi"t con"tr/n*eri teoretice *enerale care " definea"c o
limit inferioar pentru inten"itatea c/mpului electroma*netic ce poate
afecta "i"temele #iolo*ice. -oate con"tr/n*erile fi)ice "u*erate p/n !n
pre)ent "e #a)ea) pe mecani"mele primare "pecifice: propu"e pentru
traductorii de "emnal electroma*netic 4i nu pe principiile fi)ice primare.
0umai proiectarea micro"copic a receptorului #iolo*ic 4i timpul de
interacie coerent cu c/mpurile electroma*netice proprii ace"tuia define"c
ni%elul de 3iper"en"i#ilitate !n fiecare ca) "pecific.
En numr cre"cut de in%e"ti*aii demon"trea) c "i"temele #iolo*ice
pot fi afectate de c/mpurile electroma*netice foarte "la#e $la ni%elul de "u#
5:1 G&. Limitele <- 4i termice "unt #inecuno"cute. Eltima a fo"t !n mod
repetat o#"er%at !n multe cercetri 4tiinifice 4i e"te luat !n calcul !n ca)ul
"tandardi)rii c/mpurilor electroma*netice. Limita electrodinamicii cuantice
nece"it comentarii "uplimentare.
31
Fig.!"#imite i domenii ale e$ectelor %iologice ale c&m'(rilor
electromagnetice
.nteraciunea dintre c/mpul electroma*netic 4i "u#"tan e"te
cla"ificat !n funcie de de"crierea: cla"ic "au cuantic: at/t a c/mpului c/t
4i a "u#"tanei. (el mai ade"ea con"iderat mecani"m primar: pre"upune
interacia particulelor materiale cla"ice cu un c/mp electroma*netic cla"ic:
ondulatoriu. Mecani"mele predicti%e recent o#"er%ate: care utili)ea)
e"crierea cuantic a ionilor !n c/mpuri electroma*netice cla"ice "e #a)ea)
pe a4a8numita aproximaie "emicla"ic. 6n ace"t ca): electrodinamica
cuantic impune condiiile pentru o e"criere %alid a c/mpurilor
electroma*netice cla"ice: populaiile "trilor o"cilatorilor *eneratori ai
c/mpurilor electroma*netice tre#uie " fie "uficient de mari !n comparaie cu
unitatea. Acea"t limit e"te repre)entat de linia !nclinat din partea de =o" a
fi*urii.
?up cum "e poate %edea: toate frec%enele =oa"e au efecte: dar
efectele radiaiilor foarte "la#e impun numai o de"criere cla"ic a c/mpului
32
electroma*netic. -otu4i: acea"ta nu determin inten"itatea minim a
c/mpurilor electroma*netice detecta#ile de "i"temele #iolo*ice.
(on"tr/n*erea natural a "en"i#ilitii electroma*netice a "i"temelor
#iolo*ice: ca de altfel a oricrui receptor de natur fi)ic: e"te determinat de
le*ile *enerale ale mecanicii cuantice.
Fi*ura ilu"trea) diferitele limite 4i domenii ale efectelor #iolo*ice ale
c/mpurilor electroma*netice ca funcie de dou %aria#ile: frec%ena f 4i
amplitudinea H a componentei ma*netice. La "t/n*a liniei %erticale
!ntrerupte: cuanta de ener*ie electroma*netic e"te mai mic dec/t <-.
Acea"t linie define4te un domeniu JparadoxalK: !n care efectele #iolo*ice
nu "unt po"i#ile din punct de %edere cla"ic. Linia de"cendent "epar de"tul
de aproximati% domeniile #ioefectelor termice 4i non8termice ale c/mpurilor
electroma*netice. Linia a"cendent e"te limita cuantic. u# acea"t linie:
c/mpurile electroma*netice impun o de"criere ca un o#iect cuantic. Linia
de"cendent !n trepte repre)int limita ni%elului de "ecuritate la expunerea la
c/mpuri electroma*netice: conform "tandardelor internaionale.
?omeniile marcate prin cifre repre)int domenii de parametri ai:
Z c/mpurilor electroma*netice de foarte =oa" frec%en utili)ate !n
experimentele #ioelectroma*netice>
Z c/mpurilor electroma*netice produ"e de furtuni ma*netice cuno"cute a fi
!n relaie cu acuti)area #olilor cardio%a"culare>
Z c/mpurilor electroma*netice de fond: produ"e de o %arietate de aparate
electroca"nice>
Z c/mpurilor electroma*netice care afectea) unele "oluii de aminoaci)i>
Z c/mpurilor electroma*netice calculate la 5:, m de di"po)iti%e de protecie
!mpotri%a radiaiilor terminalelor %ideo>
33
Z c/mpurilor electroma*netice "u# limita electrodinamicii cuantice: care
afectea) "emnificati% culturile celulare pra*ului de "en"i#ilitate a oc3iului
uman>
Z c/mpurilor electroma*netice utili)ate !n metoda ma*netoterapiei.
A4a cum "e poate con"tata: ma=oritatea efectelor #ioelectroma*netice
"e *"e"c !n domeniul JparadoxalK la "t/n*a limitei <-. A#ordarea
"emicla"ic ar putea fi "uficient pentru de"crierea efectelor
#ioelectroma*netice. -otu4i: a#"ena unor mecani"me fi)ice primare
predicti%e pentru c/mpurile electroma*netice "la#e: face atracti% aplicarea
fi)icii c/mpurilor de tor"iune !n explicarea efectelor #ioelectroma*netice.
%. 0bordare cibernetic
A#ordarea ci#ernetic a efectelor #iolo*ice indu"e de c/mpul
electroma*netic !ncepe prin conceperea "i"temului %iu ca o cutie nea*r.
Fr*ani"mul e"te con"iderat ca a%/nd o or*ani)are intern necuno"cut
4i "in*urii factori implicai ca fiind acce"i#ili in%e"ti*rii "unt c/mpul
electroma*netic aplicat $intrrile& 4i efectul #iolo*ic $ie4irile&. ?atele
empirice care de"criu relaiile dintre diferite intrri 4i ie4iri "unt *enerali)ate
!n le*i empirice care permit !nele*erea proce"elor componente rele%ante.
Le*ile empirice nu pot fi !n conflict cu le*ile fi)ice: dar ace"tea nu "e
conformea) o#li*atoriu unui proce" "au comportare o#"er%at numai !ntr8
un model.
?atele o#inute din diferitele 4i numeroa"ele experimente efectuate
con"tituie #a)a ace"tei a#ordri 4i ace"tea pot fi exprimate conci" a"tfel:
Z c/mpurile electroma*netice pot altera meta#oli"mul oricrui "i"tem
#iolo*ic al unui or*ani"m %iu: inclu"i% "i"temele ner%o": endocrin:
cardio%a"cular: 3ematolo*ic: imunitar 4i de reproducere>
34
Z efectele pre)entate de fiecare e"ut "au "i"tem "unt de"tul de independente
de tipul c/mpului electroma*netic> a"tfel: pe de o parte: "tudiile arat c
exi"t ci comune ale de"f4urrii fenomenelor pentru c/mpuri
electroma*netice diferite "pectral 4i c efectul ma=or a"ociat cu "pecificitatea
c/mpului electroma*netic e"te acela c ace"ta determin mrimea 4i direcia
efectului #iolo*ic: iar pe de alt parte: unele caracteri"tici "pectrale
$modulaia: etc.& apar ca fiind unele din cele mai importante: put/nd "
modifice fundamental r"pun"ul #iolo*ic>
Z un r"pun" al or*ani"mului la aciunea c/mpului electroma*netic e"te
determinat !n parte de i"toria fi)iolo*ic a ace"tuia 4i de predi"po)iiile
*enetice ale "ale> or*ani"mele indi%iduale: c3iar dintr8o populaie aparent
omo*en: pot pre)enta "c3im#ri !n "en"uri opu"e ale unui parametru
#iolo*ic dependent de aciunea c/mpului electroma*netic>
Z efectele #iolo*ice indu"e de c/mpul electroma*netic pot fi caracteri)ate ca
efecte adaptati%e "au compen"atorii: pre)ent/nd or*ani"mul !mpreun cu un
factor !ncon=urtor: cu care ace"ta tre#uie " "e acon"ode)e> ace"te efecte ale
expunerii la c/mpul electroma*netic tre#uie !nele"e !n termenii unui r"pun"
inte*rati% al !ntre*ului or*ani"m 4i a"tfel: !n ca)ul or*ani"melor %ii: dup
detectarea c/mpului electroma*netic: informaia pri%itoare la ace"ta e"te
comunicat "i"temului ner%o" central care acti%ea) o arie lar* de
mecani"me fi)iolo*ice care "unt utile !n furni)area unui r"pun"
compen"ator.
&. 0bordare analitic
A#ordarea analitic e"te un ame"tec de date empirice 4i de modele
fi)ice care conduce la le*i ce pre%d fenomene nede"coperite !nc.
Fi)icianul: "pre deo"e#ire de #iolo*: a#ordea) natura utili)/nd con"trucii
3,
care nu exi"t: modele "imple 9 !n !ncercarea de a reduce numrul
%aria#ilelor 4i de a "ta#ili relaii funcionale. Metodolo*ia nu a fo"t !nc
aplicat "i"tematic fenomenelor #ioelectroma*netice 4i: din ace"t moti%: nu
exi"t explicaii fi)ice complete ale efectelor #iolo*ice indu"e de c/mpul
electroma*netic. -otu4i "8a e%ideniat exi"tena multor proce"e moleculare
intere"ante: care ar putea explica ace"te efecte.
A"tfel c/nd un material e"te introdu" !ntr8un c/mp electroma*netic: "e
pot petrece mai multe tipuri de proce"e moleculare: excitri electronice>
polari)are> efecte ale forelor *enerate de c/mp> cldur> alte efecte
electronice 4i ionice. ?ac: !n plu": materialul e"te %iu: "e pot produce 4i alte
proce"e adiionale: care "unt a"ociate ni%elurilor celular "au "uperioare
ace"tuia de or*ani)are "tructural. Ace"tea "unt con"iderate efecte #iolo*ice:
"pre deo"e#ire de cele care "e produc indiferent dac materialul e"te %iu "au
nu $efecte fi)ice&.
3. Conclu8ii
0umeroa"e "tudii efectuate !n "pecial !n ultimii ani au du" la conclu)ia
c ideea conform creia radiaiile electroma*netice neioni)ante nu au nici un
effect a"upra "i"temelor %ii e"te complet fal". Au fo"t pu"e !n e%iden
numeroa"e efecte ale diferitelor tipuri de unde electroma*netice $radio:
microunde: radiaii infraro4ii: %i)i#ile: ultra%iolete: etc.& a"upra diferitelor
"i"teme %ii "au a"upra unor or*ane 4i e"uturi ale ace"tora: inclu"i% a"upra
omului.
La interaciunea dintre c/mpurile electroma*netice 4i "i"temele
#iolo*ice $efectul #ioelectroma*netic& contri#uie !n mod e"enial proce"e de
ni%eluri ierar3ice diferite dintr8un or*ani"m %iu: de la cel molecular
$#io&fi)ic: la proce"e #iolo*ice adapti%e complexe: mecani"mele de
36
interaciune a c/mpului electroma*netic cu mediul #iolo*ic put/nd fi pri%ite
prin pri"ma a dou modaliti de a#ordare: ci#ernetic 4i analitic.
I4. S.(2II 0S(P)0 -6-C.-,/) )02I05II,/)
-,-C.)/+0G-.IC-
1. )adiaii electromagnetice neioni8ate 9 ur"a: J 0ational 1adiolo*ical
HoardK : An*lia
Gxpunerea la undele de electro9di"tri#uie: precum "unt
calculatoarele: pturile electrice: radarele: plapumele electrice: aparatele -N
4i rata "pecific de a#"or#ie a ace"tora: la" urmri *ra%e a"upra "ntii:
datorit c/mpurilor electroma*netice puternice $GMF&. 6n ultimii ani:
con"ecinele *ra%e ale ace"tora: de%in tot mai %i)i#ile.
)e8ultatul cercetrilor
?eo"e#it de periculoa"e "unt c/mpurile ma*netice de !nalt ten"iune
.-: cuprin" !ntre ,5865 O): "i"temele radar de =oa" ten"iune: precum 4i
frec%enele "i"temelor de comunicare: care au o ten"iune extrem de =oa". 6n
cele ce urmea) "unt pre)entate conclu)iile ce apar ca re)ultat a numeroa"e
cercetri 4tiinifice.
8 1i"cul !m#oln%irii de leucemie acut: care "e termin cu dece": a
per"oanelor care lucrea) !n domeniul electronic: "e mre4te de 2: 6 ori>
8 San"a ca oamenii care "unt expu4i radiaiilor electroma*netice neioni)ate
de a "e !m#oln%i de cancerul mdu%ei o"oa"e 4i a limfocitei: e"te ' ori mai
mare: iar po"i#ilitatea de a "e !m#oln%i de tumoarea *landei tiroide: cre4te
de 4 ori.
8 1i"cul de a "e !m#oln%i de cancer: la per"oanele tinere cu %/r"ta cuprin"
!ntre 25 9 35 de ani: e"te de ,,X. 6n =ur de 15 9 1, X de copii care "e
3'
!m#oln%e"c de tumoare: au fo"t expu4i ra)elor electroma*netice emi"e de
aparatele de u) ca"nic.
8 (opii care trie"c !n apropierea tran"mitorilor de !nalt ten"iune: "unt
expu4i #olilor cu , X mai mult: !n comparaie cu copii care nu "e afl !n
ace"te )one.
8 En numr !n"emnat de na4teri premature "e datorea) ra)elor emi"e din
plapumele electrice 4i a pturilor cu ap: !ncl)it electric: pe timp de iarn.
8 (/mpul electroma*netic de 4,O): cu capacitatea de 155 m- "t/rne4te
formarea rapid a tri*liceridelor: iar drept con"ecin apar pro#leme
cardiace.
8 155X dintre femeile al cror "er%iciu "e de"f4oar !n faa apartelor t% 4i a
monitoarelor: na"c !nainte de termen: !n comparaie cu femeile care n8au
lucrat niciodat la a"tfel de locuri de munc. 6n ace"t "cop: a fo"t cercetat o
*rup de 1,+3 de femei.
8 ?epre"ia clinic 4i crimele: la fel: apar ca 4i con"ecine ale expunerii la
radiaii. u# influena radiaiilor te3nice 4i co"mice: "untem "upu4i expunerii
ten"iunii po)iti%e 4i atunci "e pro%oac acti%itatea celulelor canceroa"e:
cre4te ten"iunea arterial 4i datorita ace"tora apar "emne an*ioa"e.
Gxpunerea la ten"iuni ne*ati%e pro%oac inflamaii: "tri depre"i%e:
o#o"eal: lip" de ener*ie: precum 4i 3ipofunciunile or*anelor expu"e.

2. Consecinele negati=e ale radiaiilor asupra fiinelor umane G ur"a:
J0ational Lrotection HoardK : An*lia
Gxpunerea !ndelun*at la radiaii ne*ati%e ne dere*lea) "i"temul
#iolo*ic 4i acea"ta duce la apariia diferitor #oli p"i3o 9 fi)ice. .nfluena
radiaiilor ne*ati%e a"upra per"oanelor al cror "i"tem imunitar e"te mai
"l#it: poate a%ea con"ecine fatale.
32
(ele mai periclitate locuri pentru "ntatea omului: "unt patul 4i locul
de munc: deoarece !n acele locuri "tm cel mai mult. A%/nd !n %edere
faptul c nu ne "unt %i)i#ile !n mod direct: o " % atra*em atenia a"upra
unora dintre ace"tea:
$ ,a locul de munc: "entiment de)a*rea#il: re"piraie !n*reunat:
ner%o)itate: moarte rapid: dureri de cap: aritmie: o"cilaii ale pre"iunii
"an*uine: nece"itatea de a con"uma cafea: i*ri 4i ta#lete "pre a ne menine:
nece"itatea de a ne ridica de la locul de munc din moti%e inexplica#ile 4i de
a cuta un loc de refu*iu !n alt parte: !n ca)ul per"oanelor mai "en"i#ile apar
ameeli: iar uneori 4i pierderea cuno4tinei. Mer* la "er%iciu relaxai: dar "e
!ntorc o#o"ii 4i a*itai.
$ Hn timpul somnuluiB "omnul nelini4tit 4i cu !ntreruperi: re"piraie
!n*reunat: o "tare de o#o"eal !nainte de a mer*e la culcare 4i nicidecum nu
pot adormi: "e tre)e"c mai o#o"ii dec/t !nainte de a mer*e la culcare: "imt
!ncordri 4i fri* !n m/ini 4i picioare: amoreli: !ncordri: tul#urri ale
"i"temului cardiac: o"cilaii ale pre"iunii "an*uine.
$ Consecine negati=e ale radiaiilor geopatogeneB (aracteri"tica de #a) a
radiaiilor *eopato*ene e"te c po"ed unde de frec%en de =oa" ten"iune:
care !n celulele or*ani"melor %ii: pro%oac "c3im#ri ale potenialului
mem#ranelor: a"tfel !nc/t le polari)ea) 4i 3iperpolari)ea). Gxpunerea
!ndelun*at a or*ani"melor la radiaii *eopato*ene: pot pro%oca tul#urri
*ra%e: care aduc p/n la "c3im#area "tructurii electroma*netice !n "/n*e. 6n
a"tfel de locuri e"te mrit procentul de electricitate: care poate duce p/na la
apariia "trilor de depre"ie: a*re"i%itate: a durerilor de cap: a pro#lemelor
cardiace 4.a.m.d. 0i%elul undelor %i#rante de =oa" ten"iune: afectea)
o%arele 4i celulele "an*uine: precum 4i mdu%a o"oa".
3+
%.Consecinele negati=e ale radiaiilor te?nice @i cosmice G ur"a:
Iational )adiological Protection BoardDJ 0nglia
(aracteri"tica de #a) a ace"tor radiaii e"te c fac parte din
*rupul frec%enelor de !nalt ten"iune: cu un procent ridicat de
electroma*neti"m. Ma=oritatea radiailor te3nice: la care !nc nu 4tim " ne
adaptm: au fo"t create de oameni !n ultimii 155 de ani. 6n celulele expu"e la
undele %i#raionale de !nalt ten"iune: apar tul#urri electroma*netice.
?atorita aciunii intermoleculare: "e a=un*e p/n la di"tru*erea aminoaci)ilor
4i a *r"imilor. ?atorita faptului c *r"imile: !n mare m"ur: "e afl !n
celulele "i"temului ner%o": "e a=un*e p/n la di)ol%area a ace"tora 4i la
di"tru*erea celulelor. (on"ecinele "unt: a*itaia: pierderea memoriei:
depre"ia: pro#lemele p"i3ice.

&. )adiaiile electrote?nice
Apar prin aciunea a mai multor aparate te3nice: care "e utili)ea) !n
domenii diferite. Lot fi di%i)ate !n mai multe *rupuri:
1& 0eioni)ante 9 curentul electric: electronica>
2& .oni)ante 9 undele alfa $nucelul de 3eliu&
9 undele #eta $electroni&:
9 undele P 4i GAMA $ener*ia GM&.
3& Ni#raii mecanice 9 lucrul la ma4ini ma"i%e de
tran"port: %i#raiile ultra%iolete ale ma4inilor 4i aparatelor cu defect.
1adiaiile neioni)ante: !n timpurile noa"tre: pre)int o pro#lem
aparte. Etili)area te3nolo*iei moderne nu e"te po"i#il fr !ntre#uinarea
curentului electric 4i a "i"temului electroma*netic de unde cu inten"itate
!nalt. 6n indu"trie "unt numeroa"e aparate electrote3nice: de la
electrocentrale: p/n la aparatele de u) ca"nic. Acea"t mrea= de =oa"
45
inten"itate: "t/rne4te c/mpurile electroma*netice: care poluea) mediul
am#iant. (elularele: aparatele t% 4i radio: radarele: aparatele te3nice utili)ate
!n domeniul militar: pentru tran"miterea informailor: emitorii: tran"mit
unde electroma*netice: de !nalt inten"itate: pe care noi nu le putem "imi.
A)i: c/mpurile electroma*netice ale te3nolo*iei mo#ile: cu prile=ul
emiterii undelor electroma*netice: "unt de la 15 p/n la 155 de ori mai mari:
!n comparaie cu emitorii radio 9 tele%i)iunii. Lroce"ul de de)%oltarea a
te3nolo*iei !n domeniul comunicaiei e"te !ntr8o cre4tere permanent: a4adar
pe l/n* telefoanele mo#ile: exi"t 4i telefoane fr fir: a*ende electronice:
reeaua de calculatoare: care tran"mit informaii datorit emitorilor. 6n
orice *o"podrie exi"t telefoane fr fir care emit unde electroma*netice:
c3iar 4i atunci c/nd nu le !ntre#uinm.
A"tfel de radiaii electroma*netice: a cror inten"itate "e mre4te pe )i
ce trece 4i dep4e4te limita normal: pot a%ea con"ecine duntoare a"upra
noa"tr: pro%oc/nd "trii de ner%o)itate: pro#leme de concentrare: dureri de
cap: in"omnii: %italitate redu": pierdere !n *reutate 4i pro#leme p"i3ice. Lrin
"tudiile epidemiolo*ice 4i cercetrile experimentale "8a a=un" la conclu)ia c
undele c/mpurilor electroma*netice ne afectea) *ra% "ntatea: c3iar 4i
atunci c/nd "e afl !n limitele permi"e.
3. Comunitatea @tiinific internaional studia8 de muli ani efectele
cmpului electromagnetic asupra sntii
(/mpurile de radiofrec%en fac o#iectul "tudiului cercettorilor de
aproximati% '5 de ani: iar "tudiile de"pre telefonia mo#il "e reali)ea) de
c/te%a decenii.
tudiile 4tiinifice nu au artat o le*tura direct !ntre utili)area
telefoanelor mo#ile "au proximitatea "taiilor radio ale reelei mo#ile 4i
41
afectarea "ntii. Acea"t conclu)ie e"te "u"inut de ctre "tudii reali)ate
de in"tituii independente: cum ar fi Fr*ani)aia Mondial a ntii.
(onform informaiilor pu#licate pe "ite8ul Fr*ani)aiei Mondiale a
ntii @nici unul dintre "tudiile recente nu demon"trea) c expunerea la
c/mpurile electroma*netice emi"e de telefoanele mo#ile 4i de "taiile radio
ale reelei mo#ile ar produce efecte ne*ati%e a"upra "ntii@.
Lentru cei intere"ai de impactul telefoanelor mo#ile 4i al antenelor
a"upra "ntii: FM poate furni)a informaii mai detaliate. FM a declarat
c: pe #a)a datelor 4tiinifice actuale: nu exi"t nici un indiciu c ar fi
nece"are m"uri "peciale cu pri%ire la utili)area telefoanelor mo#ile: dar
pentru cei care dore"c: exi"t o "erie de m"uri de precauie care pot fi
adoptate: de exemplu: folo"irea unui di"po)iti% 3and"8free "au limitarea
utili)rii telefoanelor de ctre copii.
Lrimele in*ri=orri cu pri%ire la efectele pro%ocate a"upra "ntii de
ctre telefoanele mo#ile 4i ec3ipamentele aflate !n direct le*atur cu ele
$"taii de #a): cuno"cute "u# denumirea popular de antene& au !nceput "
apar !n anii [+5. Au fo"t demarate o mulime de "tudii experimentale 4i
epidemiolo*ice: reali)ate at/t pe animale: c/t 4i pe oameni: exi"t/nd
in*ri=orri 4i cu pri%ire la alte "i"teme de tran"mi"ie fr fir a datelor: cum ar
fi reelele wirele"". 1e)ultatele au fo"t !ndelun* comentate: dar ma=oritatea
"tudiilor au artat acela"i lucru: 4i anume faptul ca n( exist) indicii care s)
d(c) la concl(*ia c) ar exista e$ecte 'e termen sc(rt i medi( ale acest(i
gen de radia+ii as('ra s)n)t)+ii. Gxi"t !n" de"tule lucrri cu pri%ire la
efecte: altele dec/t cele termice: a"upra unor animale: ceea ce ar "u*era c
"unt po"i#ile efecte ad%er"e 4i a"upra oamenilor. (u toate ace"tea: nimeni nu
a adu" do%e)i clare !n "en"ul ace"ta. (ert e"te c o parte dintre undele radio
emi"e de telefoanele mo#ile e"te a#"or#it de capul omului: ace"te unde
42
a=un*/nd p/n la o %aloare A1 maxim de 2 YIU*. -elefoanele mari de
ma"in: folo"ite mai demult: puteau a=un*e la %alori de p/n la 3:6 YIU*:
dar prea puine dintre ace"tea mai "unt folo"ite !n )iua de a"t)i. 1ata de
a#"or#ie a radiaiilor de ctre corpul uman: cuno"cut "u# numele de A1:
"e refer la ener*ia a#"or#it pe unitatea de ma" de e"ut corporal: fiind o
mrime unanim acceptat pentru "ta#ilirea le*turii exi"tente !ntre efecte
termice 4i expunere la radiofrec%ene.
Gfectul cel mai #ine !nele" al radiaiilor electroma*netice a"upra
e"uturilor e"te !ncl)irea dielectric: prin care orice material dielectric $care
i)olea) 4i nu conduce curentul electric& 8 cate*orie din care fac parte 4i
te"uturile %ii 8 e"te !ncl)it prin rotirea moleculelor polare: !ncl)ire indu"
de un c/mp electroma*netic.
6n ca)ul omului: acea"ta "e %a produce !n ma=oritatea ca)urilor !n )ona
capului: unde produce o cre4tere de temperatur de ordinul fraciunilor de
*rad. Acea"t cre4tere e"te mai mic dec/t aceea care "e produce !n
momentul expunerii capului !n mod direct la ra)ele oarelui: iar %a"ele de
"an*e din =ur "cap de exce"ul de cldura prin inten"ificarea circulaiei !n
)ona re"pecti%.
(orneea nu e"te dotat cu un a"emenea "i"tem de re*lare a circulaiei:
dar: a%/nd !n %edere puterea relati% mic a telefoanelor mo#ile: nu "8au
raportat ca)uri de cataract din acea"t cau): cu toate c pro#leme au a%ut
cei ce lucrea) la radio8tran"mitoare cu o putere foarte mare: cataracta
fiind cuno"cut !n ca)urile acelea drept #oal profe"ional.
A exi"tat un "tudiu care a rele%at o predi"po)itie: a celor care
folo"i"er telefoane mo#ile timp de mai mult de )ece ani: la neurom acu"tic:
o form de tumoare la creier. tudiul a fo"t !n" criticat pentru modul !n care
au fo"t anali)ate datele.
43
En alt "tudiu a a=un" la conclu)ia c ar exi"ta: !n ca)ul celor ce
folo"e"c telefonul mo#il: o anumit predi"po)iie la tumori mali*ne pe acea
parte a capului pe care in aparatul. tudiul e"te !n" reali)at pe telefoanele
%ec3i: de putere extrem de mare: care erau folo"ite !n uedia !nc din 1+24:
mult mai de%reme dec/t !n alte ri. ?in ace"t moti%: re)ultatele "ale "unt
con"iderate lip"ite de rele%an.
6n ceea ce pri%e"te efectele non8termice: au fo"t reali)ate "tudii cu
pri%ire la modificarea A?08ului unor culturi de celule in8%itro !n ca)ul unei
expuneri la radiaii. 1e)ultatele "tudiilor au rele%at anumite modificri ale
A?08ului: !n" ni%elul de radiaii la care "8au petrecut modificrile
re"pecti%e era mult mai mare decat cel emi" de telefoanele mo#ile.
Mai exi"t "peculaii cu pri%ire la protocolurile de comunicaie
folo"ite de telefoanele mo#ile: care *enerea) pul"aii de =oa" frec%en ale
"emnalului operatorului. Ace"te frec%ene "e "pune ca ar fi "imilare cu cele
ale corpului uman: !n "pecial cu undele cere#rale. e "pecula c expunerea
anumitor indi%i)i: cu predi"po)iii "pre anumite afeciuni: la ace"t *en de
radiaii electroma*netice: ar putea *enera efecte "imilare celor ale expunerii
unui epileptic la o lumin "tro#o"copic. 0ici !n ace"t ca) nu "8au putut !n"
aduce do%e)i concludente.
Enii cercetatori c3iar au a=un" la conclu)ia ca ace"te efecte @non8
termice@ nu "unt altce%a dec/t pure reacii ale corpului: re)ultate !n urma
expunerii la o cre4tere de temperatur. (u alte cu%inte: ma=oritatea "tudiilor
nu au putut determina o corelaie exact !ntre folo"irea telefonului mo#il 4i
anumite efecte ad%er"e a"upra "ntii. (/t de"pre cei care "e pl/n* de
dureri de cap: o#o"eal: "en)aii de ar"ur a pielii capului "au alte "imptome
!n urma folo"irii 4i !n timpul folo"irii mo#ilului: "tudiile efectuate nu au
44
"ta#ilit o le*atur cau)al !ntre cele dou lucruri: exi"t/nd po"i#ilitatea ca
re"pecti%ele pro#leme " ai# la #a) ali factori.
'. Staiile de ba8 @i sntatea
F alt pro#lem care a cau)at !n*ri=orare !n r/ndul opiniei pu#lice a
fo"t cea a radiaiilor emi"e de ctre "taiile de #a): deoarece ace"tea: "pre
deo"e#ire de cele produ"e de telefoane mo#ile: "unt emi"e continuu. G"te de
menionat c inten"itatea ace"tor c/mpuri "cade odat cu !ndeprtarea de
anten. G"te ade%arat 4i faptul c: odata cu cre4terea cererii pentru "er%iciile
oferite de companiile de telefonie mo#il: cre4te 4i numrul de antene: !n
condiiile !n care nu muli operatori "unt di"pu4i " !mpart o anten !ntre ei.
(u toate c au exi"tat !n*ri=orri "erioa"e 4i !n ace"t "en": precum 4i o
mulime de per"oane care au dat %ina pe re"pecti%ele antene: cert e"te c
"tudiile efectuate nu au rele%at o putere foarte mare a ace"tor antene. 6n
ca)ul antenelor 2G moderne: acea"ta e"te pe unde%a prin )ona 258155 Y: iar
antenele 3G cau)ea) c3iar mai puine radiaii. .ar faptul c "unt mai multe
antene: de4i poate face ca o anume )on " fie: teoretic: mai iradiat: face ca
fiecare utili)ator de telefon mo#il " fie mai puin expu": deoarece telefonul
tran"mite cu o putere mai mic atunci c/nd e aproape de "taia de #a).
G"te de menionat faptul c inten"itatea campului electroma*netic
produ" de un #anal cuptor cu microunde e"te mai puternic dec/t cea a
c/mpurilor pe care le produc telefoanele mo#ile: dar c3iar 4i ace"t c/mp e"te
!n conformitate cu "tandardele naionale 4i internaionale. ?e a"emenea:
c/mpuri electroma*netice de inten"iti mai mici "unt produ"e 4i de
monitoarele cla"ice de calculator: precum 4i de tele%i)oare. -elefoanele fixe
#a)ate pe te3nolo*ia ?G(- emit 4i ele radiaii: dar numai !n momentul !n
care "unt utili)ate "au nu "e afl pe "taia de #a). 6n plu": antenele "unt
4,
%erificate 4i apro#ate at/t din punct de %edere te3nic: c/t 4i din punct de
%edere al ur#ani"mului: de or*ani"me competente: care le apro# "au nu: !n
funcie de %erificrile de "pecialitate care "e fac.
Fiecare ar decide: pentru a prote=a populaia care locuie4te !n =urul
"taiilor de #a): precum 4i utili)atorii de telefonie mo#il: ni%elurile de
radiaie permi"e pe teritoriul "u. 6n ace"t "en": "e "ta#ile"c ni4te "tandarde
de "i*uran: care "e traduc !n limite ale ni%elurilor de expunere permi"e.
Gxi"t mai multe "tandarde internaionale: cel mai cuno"cut dintre ace"tea
fiind cel al (omitetului .nternational pentru Lrotecia 6mpotri%a 1adiaiilor
0eioni)ante $.(0.1L&: adoptat !n pe"te 25 de ri.
1aportul din mai 2556 al Fr*ani)aiei Mondiale a ntii: cu pri%ire
la c/mpurile electroma*netice 4i "ntatea pu#lic: nu aduce moti%e de
!n*ri=orare. Ace"ta recomand adoptarea "tandardelor internaionale pentru a
prote=a cetenii: precum 4i re"tricionarea acce"ului !n )onele unde limitele
pre%)ute de re"pecti%ele "tandarde "unt dep4ite. (onform FM: "in*urul
efect o#"er%at p/n acum e"te cre4terea temperaturii corpului cu mai puin
de un *rad (el"iu": lucru care "e !nt/mpl !n" numai !n locaii indu"triale cu
un *rad foarte mare de iradiere: !n timp ce ni%elul de expunere !n ca)ul
"taiilor de #a) 4i reelelor fr fir e"te at/t de mic !nc/t cre4terea de
temperatur a corpului e"te ne"emnificati% 4i nu afectea) "ntatea omului.
Mai mult: FM mai "pune c: a%/nd !n %edere frec%enele mai =oa"e
la care lucrea) tele%i)iunea 4i radioul !n #anda FM: corpul uman a#"oar#e:
la ni%ele "imilare de expunere la radiofrec%en: de p/n la cinci ori mai
mult din "emnalul ace"tora dec/t din cel al "taiilor de #a). Acea"ta "e
!nt/mpl deoarece frec%enele folo"ite !n FM 4i tele%i)iune "unt mai =oa"e
fa de cele utili)ate !n telefonia mo#il: iar !nlimea unei per"oane o
tran"form pe acea"ta !ntr8o anten de recepie eficient. (u toate ace"tea:
46
radioul 4i tele%i)iunea operea) de pe"te ,5 de ani: ne!nre*i"tr/ndu8"e efecte
ad%er"e.
6n ceea ce pri%e4te "u"piciunile pri%ind un raport de cau)alitate
exi"tent !ntre "taiile de #a) 4i !m#oln%irea de cancer: FM "pune c din
cercetrile efectuate nu re)ult o r"p/ndire *eo*rafic mai mare a ca)urilor
de cancer !n )onele cu multe "taii de #a): cu toate c "8au facut "peculaii
!n ace"t "en". 1aportul menionea) c ace"te ca)uri "unt r"p/ndite ine*al
din punct de %edere *eo*rafic 4i: c3iar acolo unde exi"t )one cu mai muli
#olna%i de cancer !n apropierea unei "taii de #a): formele diferite ale #olii
fac " fie foarte puin pro#a#il o le*tur. ?atele: #a)ate pe anali)a unor
"tudii reali)ate !n ultimii 1, ani: nu au do%edit c ar exi"ta o le*tura !ntre
undele electroma*netice 4i pro#a#ilitatea !m#oln%irii de cancer: a4a cum
nici "tudiile efectuate pe animale nu au do%edit a4a ce%a: c3iar la ni%ele de
expunere mult mai mari dec/t cele permi"e de normele !n %i*oare.
6n ceea ce pri%e4te alte tipuri de efecte: "tudiile citate de FM au fo"t
reali)ate pe oameni 4i animale: examin/ndu8"e undele cere#rale: funciile
co*niti%e 4i comportamentul dup expunerea la c/mpuri de radiofrec%en
"imilare celor *enerate de telefoanele mo#ile: necon"tat/ndu8"e efecte
ad%er"e. 1adiofrec%enele folo"ite au fo"t de aproape 1.555 de ori mai
puternice dec/t cele la care e"te "upu" populaia: nefiind con"tatate tul#urri
ale "omnului "au ale funciilor cardio%a"culare. 1aportul conclu)ionea) c
nu au fo"t de"coperite efecte ad%er"e a"upra "ntii umane !n urma
expunerii la c/mpuri de radiofrec%en: pe termen "curt "au lun* 4i c
ni%elele de expunere la care e"te "upu" populaia din direcia "taiilor de
#a) "unt !ntre 5:552 4i 2X din cele permi"e de re*lementrile internaionale:
depin)/nd de mai muli factori: cum ar fi apropierea fa de anten: precum
4i mediul !ncon=urtor.
4'
Si !n 1om/nia au exi"tat ca)uri !n care anumite per"oane "8au pl/n" de
efecte ale radiaiilor produ"e de "taiile de #a) "ituate pe #locurile unde !4i
au locuinele: acu)/nd dureri de cap: tul#urri de concentrare "au de
memorie: exi"t/nd 4i un ca) !n care o per"oan a "pu" ca "8ar fi !m#olna%it
de cancer din cau)a re"pecti%elor antene. La fel cum "8a !ntamplat !n
ma=oritatea ca)urilor: cercetrile efectuate nu au putut do%edi nicio le*atur
!ntre re"pecti%ele "imptome 4i pre)ena re"pecti%ei "taii de #a) pe #loc.

". Standardele internaionale adoptate ;n )omnia
Mini"terul ntii 4i Familiei a adoptat 1ecomandrile (on"iliului
Eniunii Guropene: emi/nd @0ormele de re*lementare a ni%elurilor de
referin admi"i#ile de expunere a populaiei *enerale la c/mpurile
electroma*netice cu frec%enele de la 5 O) la 355 GO)@: pu#licate !n
Monitorul Fficial !n anul 2552. Lrin ace"tea: limita maxim admi"i#il
pentru den"itatea de putere !n ca)ul unui domeniu de frec%en a c/mpului
1F !ntre 15 4i 455 MO) e"te de 2YIm2: iar !n ca)ul unui domeniu de
frec%en al c/mpului 1F "ituat !ntre 2 GO) 4i 355 GO): limita admi"i#il
e"te de 15 YIm2. 6n ceea ce pri%e4te #anda de frec%en utili)at de
telefonia mo#il: limita e"te de 4:, YIm2: !n ca)ul domeniului de frec%en
a c/mpului 1F de +5581555 MO): 4i de + YIm2: pentru 125582555 MO).
Le*i"laia rom/nea"c !n ace"t domeniu e"te reali)at in/nd cont de
acelea4i "tandarde internaionale ca 4i cea din Eniunea Guropeana: mai
preci" de cele ela#orate de ctre (omi"ia .nternaional de Lrotecie
!mpotri%a 1adiaiilor 0eioni)ante. A"tfel: 1om/nia re"pect de=a "tandardele
aplicate 4i !n EG cu pri%ire la pro#lema radiaiilor: le*i"laia fiind una dintre
cele mai "tricte.
42
6n ceea ce pri%e4te modul !n care "unt afectai rom/nii care locuie"c !n
#locuri cu antene de telefonie mo#il: ma=oritatea antenelor folo"ite !n ace"t
moment !n 1omania folo"e"c frec%ene !nalte: moti% pentru care efectul
c/mpului electroma*netic "cade: iar puterea antenei e"te una mult mai mic.
6n plu": undele c/mpului electroma*netic nu "e propa* pe %ertical.
F cre4tere a numrului de antene nu !n"eamn automat 4i cre4terea
inten"itii undelor electroma*netice: #a c3iar in%er". F cre4tere a den"itii
antenelor reduce puterea de emi"ie: "taia de #a) emi/nd mai "la# pentru a
nu interfera cu alte "taii: iar telefonul mo#il lucrea) la putere minim
pentru a reduce con"umul acumulatorului. .ntere"ant e faptul c o )ona fr
"taii de #a) nu !n"eamn automat o )on fr unde electroma*netice: ci
poate fi o )on cu c/mpuri electroma*netice mai puternice: tran"mi"e de
antenele aflate la di"tane mai mari.
A"tfel: !n )onele ur#ane: unde a*lomeraia de antene e"te mai mare
dec/t !n cele rurale: telefonul folo"e4te o putere relati% mic pentru a
comunica: deci inten"itatea c/mpului electroma*netic e"te 4i ea mai mic:
"pre deo"e#ire de )onele rurale: unde telefonul comunic la putere maxim
pentru a putea capta "emnalul. Si !n ca)uri de *enul ace"ta: !n": !n care
telefonul comunic la putere maxim: puterea e"te !n conformitate cu
"tandardele naionale 4i internaionale: conform datelor deinute de M(-..
0i%elul de expunere la radiaii "cade rapid odat cu !ndeprtarea de
telefonul mo#il 8 expunerea la c/mpuri electroma*netice a unui utili)ator
care folo"e4te un 3and"free $ca) !n care telefonul e la o di"tan de cate%a
)eci de centimetri de cap& e"te con"idera#il mai mic dec/t cea a unuia care
ine telefonul lipit de urec3e. (onform M(-.: au fo"t reali)ate "tudii cu
pri%ire la emi"ia undelor electroma*netice de ctre "it8uri GM !n 1om/nia:
cercetri reali)ate de ctre .n"titutul de ntate Lu#lic: La#oratoarele
4+
Mini"terului ntii 4i ocietatea 0aional de 1adiocomunicaii.
(onclu)iile ace"tora au fo"t c %alorile c/mpurilor electroma*netice
m"urate nu dep4e"c %alorile "ta#ilite de le*i"laie cu pri%ire la c/mpurile
electroma*netice cu frec%ene de la 5 la 355 GO): precum 4i c "ntatea nu
e"te afectat de funcionarea antenelor de emi"ie8receptie 4i a
ec3ipamentelor GM ampla"ate pe cldiri. Ace"t tip de expunere "e
!ncadrea) de fapt !n limitele de ri"c acceptate din punct de %edere al
"ntii populaiei.
#.0titudinea operatorilor romni
6n ceea ce pri%e4te impactul antenelor a"upra mediului
!ncon=urtor: conform datelor primite de la Fran*e: Nodafone: (o"mote 4i
Wapp: ace"ta "e "ituea) !n limitele pre%)ute de le*ea din ara noa"tr: fiind
c3iar mult mai mic dec/t pre%ede le*ea. Le l/n* ace"t lucru: toi operatorii
rom/ni au !n %edere "tudiile fcute la ni%el internaional de Fr*ani)atia
Mondial a ntaii: "tudii din care re)ult faptul c antenele de telefonie
mo#il nu afectea) "ntatea populaiei.
Gfectele "unt %erificate prin m"urtori "pecifice: !n funcie de
"olicitrile exi"tente> ace"te %erificri "e reali)ea) de ctre or*ani"me
independente: recuno"cute de autoritile romane. 6n plu": ec3ipamentele
folo"ite au declaraii de conformitate: care ate"ta re"pectarea "tandardelor
europene !n domeniu. (/t de"pre %erificrile periodice ale ni%elului de
radiaii electroma*netice: Fran*e le reali)ea) la cerere cu a=utorul unor
or*ani"me independente: recuno"cute de ctre autoritile rom/ne. Ace"te
m"urtori au rele%at un ni%el de c/mp mult mai mic dec/t %alorile limit
impu"e de re*lementrile europene.
,5
Nodafone a efectuat 4i efectuea) m"urtori prin "amplin* ale
ni%elului de radiaii emi" de ctre antenele companiei: 4i: toate re)ultatele au
indicat ni%ele de cel mult 15 ori mai mici dec/t normele !n %i*oare.
(onform oficialilor companiei (o"mote: operatorul !4i monitori)ea)
!n mod permanent ace"te "taii: a"i*ur/ndu8"e ca ni%elul de radiaii " "e
!ncadre)e !n parametri le*ali.
6n ceea ce pri%e4te criteriile de !ndeplinit pentru ca un telefon mo#il "
poat face parte din oferta operatorilor rom/ni: ace"tea "e refer !n primul
r/nd la %aloarea A1 maxim acceptat !n Eniunea Guropean: de 2 YIU*.
tandardele EG fiind adoptate 4i !n ara noa"tr: ace"ta e"te criteriul folo"it:
iar pentru a putea face parte din oferta unui operator: un aparat tre#uie "
treac printr8un cadru ela#orat de re*lementri: cu "copul de a prote=a
con"umatorul. Ace"te re*lementri "unt re"pectate 4i aplicate de ctre orice
productor "au comerciant de telefoane mo#ile. Nerificarea aparatelor care
urmea) " fac parte din oferta operatorilor de telefonie mo#il e"te facut
at/t de ctre productorii ace"tora: c/t 4i de ctre autoritile rom/ne4ti:
conform normelor de expunere la radiofrec%ene "ta#ilite de or*ani"mele
naionale 4i internaionale.
6n ca)ul !n care dep4e"c o anumit limit: radiaiile electroma*netice
au !n mod "i*ur o anumit influen a"upra impul"urilor electrice folo"ite de
corpul uman pentru tran"miterea informaiei: iar dac nu e"te depa4it o
anumit limit: exi"t po"i#ilitatea " apar efecte cumulati%e pe termen
lun*: !n funcie de frec%en 4i "pectru: dar o afirmaie exact !n ace"t "en"
nu poate fi facut. G"te important de luat !n calcul 4i frec%ena: pe l/n*
amplitudine: !n ca)ul ace"tui *en de unde electroma*netice. 6n ceea ce
pri%e4te amplificarea efectelor radiaiilor !n funcie de durata expunerii la
ace"tea $timpul petrecut la telefon& "au locul !n care e"te folo"it aparatul: e"te
,1
po"i#il %arianta exi"tenei unor efecte cumulati%e pe termen lun*: cu c/t
expunerea e de durat mai mare: dar pe termen "curt: ace"te efecte nu "unt
ma=ore. 6n ceea ce pri%e4te efectul pe care !l au *enul ace"ta de radiaii
a"upra unui or*ani"m adult: "pre deo"e#ire de cel al unui copil: a%/nd !n
%edere faptul c un or*ani"m adult e"te de=a unul "ta#ili)at: e"te normal ca
efectele a"upra unui copil " fie re"imite mai puternic. (au)a o con"tituie
faptul c or*ani"mul copilului "e afl !n plin de)%oltare: iar un impul"
exterior are 4an"e " ai# efecte mult mai mari dec/t !n ca)ul adultului.

!. +surile minime de precauieB
8 Folo"e4te un 3ead"et: pentru a nu ine telefonul lipit de urec3e o perioad
lun* de timp>
8 0u ine telefonul !n )onele cu or*ane %itale: cum ar fi inima. (ontactul
telefonului cu corpul uman nu ar tre#ui " "e produc dec/t la iniierea "au
preluarea unui apel>
8(opiii nu ar tre#ui " folo"ea"c telefoane mo#ile dec/t !n ca)uri
excepionale>
8 (on%or#irile la telefon ar tre#ui " nu dure)e foarte mult. Lentru di"cuii
prelun*ite: e"te indicat " folo"e4ti liniile de telefonie fix>
8 ?ac e"te po"i#il: ale*e M8ul: !n locul unei con%or#iri>
8 0u apropia telefonul de urec3e dec/t dup ce "8a "ta#ilit le*tura cu "taia
de #a) 4i apelul e"te iniiat>
8 G%it folo"irea mo#ilului !n )onele cu "emnal "la#: pentru c telefonul %a
emite radiaii mai puternic. ?in acela4i moti%: e%itai utili)area mo#ilului !n
mi=loacele de tran"port 4i !n ma4in: !n timpul mer"ului: deoarece ace"ta %a
!ncerca permanent " ia contact cu "taia #a): re)ult/nd un ni%el mai mare
al emi"iilor>
,2
8 Frientea)8te ctre mo#ile cu o rat de a#"or#ie "pecific $A1& mai mic:
dar nu te #a)a pe ace"t lucru: pentru c nu o )ecime de unitate la re"pecti%a
%aloare e"te important: ci modalitatea de folo"ire a mo#ilului> 8
8A4a8numitele in"talaii de #locare a radiaiilor $pietre: cri"tale pentru anten
"au acumulator& nu au nici un efect: deci nu % #a)ai pe a4a ce%a>
8 Ha)a telefonului ?G(- nu are ce cuta !n camera copilului "au l/n* patul
"u>
8 ?ac ai la di"po)iie o alternati% de contact: cum ar fi un telefon fix cu fir:
e #ine ca telefonul ?G(- " fie oprit !n timpul nopii>
8 ?e)acti%ea) modulul Hluetoot3 al telefonului mo#il atunci c/nd nu !l
folo"e4ti> f la fel 4i cu cel al calculatorului: dac e"te po"i#il>
8 Fpre4te Acce"" Loint8ul YLA0 atunci c/nd nu utili)e)i conexiunea la
.nternet>
8 (uptorul cu microunde ar tre#uie du" la "er%ice pentru re%i)ii 4i reparaii:
deoarece *arniturile u4ii "ufer deteriorri !n timp>
8 (ea"urile cu alarm pe 225 de %oli nu tre#uie " "e *a"ea"c !n dormitor:
ele *ener/nd un c/mp electroma*netic de =oa" frec%en>
8 Nec3ile monitoare (1- tre#uie !nlocuite cu di"plaB8uri -F- moderne: care
nu te expun la nici un pericol.15. .mpactul ne*ati% al radiaiilor a"upra
"ntaii umane.
Lumea actual 4i cu at/t mai mult cea %iitoare e"te *reu de ima*inat
fr calculatoare: tele%i)oare 4i alte aparate electronice. 1e%oluia indu"trial
a dat 4an"a omenirii "84i "porea"c !n mod "u#"tanial po"i#ilitile fi)ice 4i
intelectuale cu a=utorul ma4inilor. (u a=utorul computerelor "8a de"c3i"
pentru omenire un c/mp lar* de aciune: a fo"t accelerat pro*re"ul economic
*eneral. (onform datelor anali4tilor de la @Gartner ?ataVue"t@ pentru
"f/r4itul lunii aprilie 2552 !n lume au fo"t fa#ricate 1 miliard de
,3
calculatoare . 6n anul 2552 !n lume %or fi 2 miliarde de calculatoare "i pe"te
6 miliarde de telefoane mo#ile. (re4te rapid 4i con"umul de ener*ie.
Fmul: in%oluntar: "e afl permanent "u# aciunea periculoa" pentru
"ntatea "a a radiaiilor c/mpurilor ne*ati%e artificiale: create de "i"temele
electronice 4i de "i"temele de alimentare cu ener*ie. .ar inten"itatea ace"tui
fond electroma*netic ne*ati% din "fera %ieii cre4te rapid. 1adiaia
electroma*netic artificial a tuturor aparatelor electronice de pe planet
dep4e4te ni%elul c/mpului *eoma*netic total al Lm/ntului de 1 milion de
ori.
Ena dintre pro#lemele "trin*ente de i*ien din ultimul timp o
repre)int !nlturarea tuturor urmrilor noci%e po"i#ile pentru "ntatea
omului: pro%ocate ca urmare a implementrii pe "car lar* a aparaturii
electronice amintite mai "u". F parte !n"emnat a #olilor @de computer@
aprute e"te determinat de faptul c aciunile noci%e ale unui a"emenea
mi=loc popular 4i: la prima %edere: inofen"i% precum e"te calculatorul "unt
!nc pe departe necuno"cute pentru muli.
10. Ce trebuie s stii despre telefonia mobil
-elefonul mo#il e"te un aparat de emi"ie8recepie de dimen"iuni
redu"e. 6n funcie de "tandardul telefonului: tran"mi"ia "e reali)ea) !ntr8un
diapa)on de 4,3 9 1255 MO).
-elefonul mo#il nu emite atunci c/nd nu e"te folo"it. Gxi"t %oci care
"u"in c nu e recomandat inerea telefonului mo#il !n )ona inimii: !n"
tre#uie preci)at foarte clar c ace"t lucru nu e"te %ala#il dec/t !n ca)ul
per"oanelor care au un "timulator cardiac. -elefonul mo#il !4i reconfirm de
283 ori pe )i po)iia !ntr8o celul: ceea ce e"te o emi"ie foarte "curt "au
atunci c/nd "c3im# *rupul de celule: iar !n re"t emite doar !n timpul
,4
con%or#irilor. Atunci c/nd nu e"te folo"it 4i nu !4i reconfirm po)iia !ntr8o
celul: ceea ce cumulat !ntr8o )i nu !n"eamn o emi"ie mai lun* de 1 minut:
e"te la fel de inofen"i% ca un ML3 LlaBer. Luterea de iradiere e"te o mrime
%aria#il care depinde !n mare m"ur de "tarea canalului de comunicaie:
Jtelefonul mo#il e"te "taia de #a)K: adic cu c/t e"te mai ridicat ni%elul
"emnalului "taiei la locul de recepie: cu at/t e"te mai "c)ut ni%elul iradierii
telefonului mo#il.
Luterea maxim "e "ituea) !n inter%alul 5:12,81Y. -elefoanele din
"tandardul 0M-84,5 "e caracteri)ea) printr8o putere mai mare $puterea
nominal e"te de circa 1Y&: una mai redu" 8 "tandardul GM8+55 $5:2,Y&
4i cea mai redu" 9 telefoanele din "tandardul GM81255 $5:12,Y&. 6n
conformitate cu limitele exi"tente temporar admi"i#ile ale ni%elului de
iradiere electroma*netic: den"itatea fluxului $?F& a"upra utili)atorilor
telefoanelor mo#ile nu tre#uie " dep4ea"c 155 microwaiIcm2.G"te
nece"ar " menionm c !n natur mrimea den"itii fluxului e"te foarte
mic con"tituind doar 1581,mYIcm2. 6n conformitate cu normele
internaionale: puterea de iradiaie a telefoanelor mo#ile e"te m"urat !n
uniti A1. A1 $pecific A#"orption 1ate 9 1ata pecific de A#"or#ie&
e"te exprimat la o unitate din *reutatea corpului "au e"utului. 6n uniti
internaionale: A1 "e exprim !n watt pe 1 <* $YI<*&.
0u confundai ace"t indicator cu puterea de emi"ie a telefonului
mo#il: care e"te de o#icei indicat !n in"truciuni. L/n nu demult limita
"uperioar a mrimii A1 !n Guropa era de 2 YI<*. G"te *eneral acceptat
urmtoarea *radaie a telefoanelor mo#ile:
(apacitate de iradiere mic 8 A1 \ 5.2 YI<*
(apacitate de iradiere redu" 8 A1 5.2 8 5., YI<*
(apacitate de iradiere medie 8 A1 5., 8 1.5 YI<*
,,
(apacitate de iradiere ridicat 8 A1 ] 1.5 YI<*
G"te foarte *reu de "c3im#at mrimea A1. unt nece"are
ec3ipamente "peciale 4i ^fantomeK: adic imitatori ai e"uturilor
or*ani"mului uman. La ni%el mondial !nc nu exi"t o metodolo*ie unitar
de m"urare a A1: de aceea datele cu pri%ire la ace"t indicator: m"urat !n
cadrul diferitor centre: poate %aria de c/te%a ori. (ea mai aproape de ade%r
e"te m"urarea den"itii fluxului $?F& iradierii electroma*netice a
telefonului mo#il: calculul capacitii lui de iradiere ce decur*e din puterea
aparatului.
11. Hn ce const pericolul telefoanelor mobile asupra sntii umane K
Aciunea oricrei iradieri electroma*netice "e anali)ea) prin pri"ma a
dou efecte : termic 4i non$termic sau informaional.
-fectul termic.
0u e"te ca)ul " explicm "en"ul ace"tuia. Lutei "8l o#"er%ai dac
%ei pune o *in !n cuptorul cu microunde: iar pe"te ce%a timp %ei "coate
m/ncarea *ata. Aproximati% acela4i efect !l are 4i iradierea produ" de
telefonul mo#il. Ace"t lucru e"te u4or de o#"er%at prin %i)uali)area
computeri)at a c/mpului electroma*netic.-re#uie " "e in cont 4i de
faptul c antena: cea mai important "ur" de iradiere a telefonului mo#il: "e
afl la o di"tan de 38, centimetri de creier: a"upra cruia de fapt acionea)
c/mpul electroma*netic. Hine!nele" c temperatura anumitor )one ale
creierului cre4te. ?up o di"cuie mai lun* putem o#"er%a ace"t efect prin
cre4terea temperaturii 4i la ni%elul urec3ii. 8a calculat c la o %aloare A1
de 4 YI<* pe o durat de 35 de minute: temperatura e"utului unui indi%id
adult "nto" cre4te cu 1 *rad (el"iu". Acea"ta are un efect nefa"t a"upra
tuturor or*anelor: care %or reaciona prin di%er"e di"funcionaliti. -oate
,6
normele referitoare la iradierea prin microunde a telefonului mo#il: care au
fo"t 4i %or fi pu"e !n di"cuie se ba8ea8 doar pe efectul termic.
Alt or*an: care e"te "upu" aciunii telefonului mo#il e"te cri"talinul
oc3iului. ?atorit !ndeplinirii de ctre ace"ta a unor funcii foarte
importante: cea de a"i*urare a tran"parenei 4i cea de acomodare: el e"te "la#
alimentat cu "/n*e 4i din acea"t cau) e"te mai "en"i#il la iradierea
electroma*netic: ace"t lucru influen/nd acuitatea %ederii.
-fectul informaional sau non$termal.
-elefoanele mo#ile de "tandard GM reali)ea) tran"ferul de
informaie prin impul"uri care "unt *rupate !n #locuri. En #loc e"te con"tituit
din 2 impul"uri. Fiecare utili)ator are la di"po)iie doar unul din cele opt
impul"uri. 1e"tul celor 4apte aparin altor a#onai care !n acela4i moment pot
" de"f4oare con%or#iri telefonice pe frec%ena dat. ?urata unui #loc8GM
con"tituie 4:616 mili"ecunde $m"& 4i prin urmare frec%ena impul"urilor
telefonului mo#il e"te de 216:6 O) "au rotun=it 21' O). Fdat cu *enerarea
fiecruia al optulea impul" are loc o de*a=are de ener*ie proporional. ?ac
puterea nominal a telefonului mo#il conform in"truciunilor e"te e*al cu 2
Y: atunci puterea de*a=at la fiecare impul" %a fi de 2I2A5:2,Y. Hlocurile
impul"urilor dintre telefoanele mo#ile 4i "taia de #a) "unt *rupate !n
multi#locuri: con"tituite din 26 de repetri. Lrin urmare: a doua frec%en
care e"te emi" de telefonul mo#il e"te frec%ena de 21'I26A 2:3, OW. Mai
mult de at/t: unele tipuri de telefoane mo#ile care funcionea) !n re*im de
economi"ire a ener*iei electrice $?-P& "unt capa#ile " *enere)e o a treia
frec%en: cea de 2 O).
6n acea"t com#inaie de radiaii de frec%ene =oa"e re)id !nc un
pericol al telefoniei mo#ile. Lro#lema e"te c frec%enele aparatelor de
telefonie mo#il amintite mai "u" coincid cu frec%enele acti%itii
,'
#ioelectrice naturale: proprii creierului uman: care "e !nre*i"trea) pe
encefalo*ram $GGG&. A"tfel: frec%ena de 21' O) coincide cu a4a numitul
ritm *amma al creierului: 2:3,O) 9 cu ritmul alfa: iar 2 O) 9 cu ritmul delta.
Lrin urmare: din afar $din apropierea nemi=locit& !n creierul uman "unt
tran"mi"e "emnale care "unt capa#ile " interacione)e cu acti%itatea
#ioelectric proprie a creierului $de exemplu prin intermediul re)onanei& 4i
prin acea"ta "8i dere*le)e funciile.
A"tfel de modificri "e pot o#"er%a pe encefalo*ram 4i ele nu di"par
o perioad !ndelun*at de timp dup terminarea con%or#irii telefonice. G"te
foarte important de menionat c undele alfa "e afl !n le*tur direct cu
acti%itatea intelectual a indi%idului 4i "e con"ider c reflect "canarea
ima*inilor interioare ale con4tiinei. G/ndirea a#"tract depinde de ritmul
alfa: !n timpul "omnului predomin ritmul delta: iar !n "tarea de acti%itate a
omului 9 undele *amma. G"te oare real impactul ne*ati% al aciunii "ur"elor
pul"atile de ener*ie a"upra or*ani"mului uman 7
Medicii cuno"c ca)uri !n care aciunea unei lumini pul"atile cu o
frec%en de 1, O) a"upra unei per"oane care are o form a"cun" de
epilep"ie conducea la apariia cri)ei epileptice. (e ai "pune acum de"pre
o#i4nuina unora de a84i pune telefonul mo#il la capul patului pe po"t de
de4tepttor. -elefonul mo#il nu ^doarmeK noaptea: ci funcionea)
permanent: c3iar 4i !n "tarea de "tand#uB "e afl !ntr8un re*im pul"atil.
La cererea 0orwe*ian 1adiation Lrotection Hoard: .n"titutul naional
de JLrote=area a NieiiK $uedia&: precum 4i a .0-GF Enimed $0or%e*ia& a
fo"t fcut o cercetare a"upra 11.555 de utili)atori de telefonie mo#il care a
demon"trat efectul noci% a"upra "ntii. tudiul a artat c per"oanele care
folo"eau celularul mai puin de 25 de minute pe )i acu)au o "tare de
di"confort 4i efecte "ecundare. Lro#lemele de "ntate cre"c pe m"ur ce
,2
telefonul e"te utili)at mai mult. F =umtate din a#onaii cercetai au declarat
c !n ca)ul folo"irii telefoanelor mo#ile au "imit o !ncl)ire neplcut !n
)ona capului: !n =urul urec3ii. -inerii "unt "upu4i unui ri"c 4i mai mare. (ei
care nu au !nc 35 de ani "unt de 384 ori mai expu4i efectelor "ecundare.
(opiii "unt cei mai "en"i#ili fa de radiaia de frec%en !nalt a telefonului
mo#il. -re#uie " inem cont c !n condiii de ecranare $automo#ilul:
cldirile din #eton armat& den"itatea fluxului radiaiei electroma*netice ce
acionea) a"upra omului "e mre4te de c/te%a ori.
Simptomele de ba8 ale efectului negati= al telefonului mobil
asupra strii de sntate B
8 ?ureri de cap>
8 Lro#leme de memorie 4i concentrare>
8 tri permanente de o#o"eal>
8 ?epre"ii>
8 ?ureri 4i !nepturi la ni%elul oc3ilor: u"carea 4i lcrimarea ace"tora>
8 6nrutirea pro*re"i% a %ederii>
8 La#ilitatea ten"iunii arteriale 4i a pul"ului $"8a demon"trat c dup o
con%or#ire cu telefonul mo#il: ten"iunea arterial poate " crea"c cu ,815
*radaii&.
(ele mai periculoa"e con"ecine ale radiaiei microundelor
telefoanelor mo#ile "unt tumorile de la ni%elul creierului $de o#icei pe partea
care e"te expu" !n con%or#irile telefonice&. ?e)%oltarea tumorilor de la
ni%elul creierului cau)ate de radiaiile electroma*netice are o perioad
latent de 3815 ani. 1i"cul tumorilor neuroepiteliale cre4te de 2 ori. La
per"oanele care au folo"it telefonul mo#il mai mult de 6 ani: frec%ena
de)%oltrii tumorilor a cre"cut cu ,5X. ?e"pre potenialul pericol al
telefoanelor mo#ile %or#e4te 4i tendina permanent de a reduce A1. ?up
,+
cum am menionat mai "u": p/n nu demult ace"t indicator nu tre#uia "
dep4ea"c 2 YI<*. 6n urma "tudiilor cercettorilor "uede)i reali)ate !n
"tandardul -(F851 $ace"te "tandarde "unt indicate aproape pe toate
monitoarele& mrimea A1 a fo"t "c)ut p/n la 5:2 YI<*. 0i%elul maxim
admi"i#il al ace"tui indicator e"te de 155 mcYIcm2.
12. )eglementri pri=ind limitarea e9punerii umane la cmp
electromagnetic 6n calitate de #eneficiari ai te3nolo*iilor moderne
aflate !n plin e%oluie: #a)ate pe producerea: tran"mi"ia 4i con"umul de
ener*ie electric: pe comunicaii 4i tran"mi"ia informaiei prin unde
electroma*netice: pe efecte c3imice 4i termice ale expunerii "u#"tanelor la
c/mp electroma*netic: etc.: ne punem !n mod fire"c 4i !ntre#ri a"upra
e%entualului ri"c pentru "ntate: pe care l8ar putea pre)enta interaciunea
c/mpului electroma*netic cu or*ani"mul uman.
peciali4tii !n domeniul in*ineriei electrice: #iofi)icii 4i medicinei !4i
pun pro#lema "ta#ilirii: !n condiii 4tiinifice c/t mai ri*uroa"e: a limitelor
admi"i#ile pentru ni%elurile de expunere. Gxi"t autoriti profe"ionale 4i
admini"trati%e la ni%el internaional: care !4i a"um o#li*aia corelrii 4i
"inteti)rii informaiilor 4tiintifice 4i a ela#orrii de re*lementri
$recomandri: norme: "tandarde& care " %i)e)e protecia uman.
Proiectul LM/ $ -+6. Aciunea cea mai ampl de anali) a
efectelor expunerii umane la c/mp electroma*netic neioni)ant $5 8 355 GO)&
4i coordonarea m"urilor de protecie a "ntaii pu#lice a fo"t declan4at de
Fr*ani)atia Mondial a ntii $Yorld Oealt3 Fr*ani)ation 8 YOF& !n
anul 1++6: prin lan"area proiectului @-3e .nternational Glectroma*netic
Field" Lro=ect@.Lrintre o#iecti%ele prioritare ale proiectului "e afirm
"pri=inul pentru de)%oltarea de "tandarde internaionale: de lar*
65
recunoa4tere: pri%ind re*lementarea expunerii umane la c/mp
electroma*netic: c/t 4i !ncura=area rilor mem#re YOF de a adopta
re"pectarea ace"tor re*lementri prin le*i"laia naional. 6n ace"t "cop YOF
cola#orea) cu (omi"ia .nternaional de Lrotecie 6mpotri%a 1adiaiilor
0eioni)ante $.nternational (ommi""ion on 0on8.oni)in* 1adiation
Lrotection 8 .(0.1L& 4i cu or*ani"mele internaionale de "tandardi)are !n
domeniul electric: (omi"ia Glectrote3nic .nternaional $.nternational
Glectrotec3nical (ommi""ion 8 .G(&: (omitetul Guropean pentru
tandardi)are !n Glectrote3nic $(omit_ Gurop_en de 0ormali"ation
Glectrotec3niVue 8 (G0GLG(&: A"ociaia .n*inerilor !n Glectrote3nic 4i
Glectronic $.n"titute of Glectrical and Glectronic" Gn*ineer" 8 .GGG&.
YOF a finali)at !n anul 2552 o #a) de date cu informaii de"pre
re*lementrile naionale !n domeniul limitrii expunerii la c/mp
electroma*netic. 6n m"ura acce"ului la noi informaii: acea"t #a) de date
"e actuali)ea) continuu. 6n anul 2556: YOF a editat o #ro4ur prin care
documentea) cadrul de de)%oltare 4i promo%are a "tandardelor referitoare la
"ntatea pu#lic !n condiiile create de expunerea uman la c/mp
electroma*netic @Framewor< for de%elopin* 3ealt38#a"ed GMF "tandard"@ .
F aciune comun a or*ani"melor de "tandardi)are .G(: (G0GLG( 4i
.GGG: patronat de YOF "e derulea) !n pre)ent cu "copul ela#orrii unei
"uite de "tandarde "u# titlul @Ouman expo"ure to radio freVuencB field" from
3and83eld and #odB8mounted wirele"" communication de%ice" 8 Ouman
model": in"trumentation: and procedure"@> la !nceputul anului 255, a fo"t
finali)at primul document din "erie: .G( 6225+81 @Lrocedure to determine
t3e "pecific a#"orption rate $A1& for 3and83eld de%ice" u"ed in clo"e
proximitB to t3e ear $freVuencB ran*e of 355 MO) to 3 GO)&@ 4i e"te !n lucru
urmtorul: .G( 6225+82 @Lrocedure to determine t3e pecific A#"orption
61
1ate $A1& in t3e 3ead and #odB for 35 MO) to 6 GO) Oand3eld and HodB8
Mounted ?e%ice" u"ed in clo"e proximitB to t3e HodB@
)ecomandri internaionale de referin
?intre documentele cu cea mai mare circulaie 4i recunoa4tere !n
domeniu tre#uie amintite: recomandarea .(0.1L @Guideline" for Limitin*
Gxpo"ure to -ime8%arBin* Glectric: Ma*netic and Glectroma*netic Field"
$up to 355 GO)&@ pu#licat !n 1++2 4i "tandardul .GGG (+,.181+++ JafetB
Le%el" wit3 re"pect to Ouman Gxpo"ure to 1adio FreVuencB
Glectroma*netic Field": 3 <O) to 355 GO)K: re%i)uit 4i repu#licat !n 255,.
Am#ele documente pre%d limite admi"i#ile de expunere uman la c/mp
electroma*netic neioni)ant: at/t !n ca)ul expunerii necontrolate a populaiei:
c/t 4i !n ca)ul expunerii controlate !n medii profe"ionale "pecifice. ta#ilirea
limitelor e"te facut pe #a)a e%alurii efectelor #iolo*ice e%idente !n
condiiile cele mai defa%ora#ile de expunere> efectele #iolo*ice anali)ate
"unt cele de "timulare neuro8mu"cular pentru *ama de frec%ene =oa"e 4i
medii 4i efectele termice pentru *ama de frec%ene !nalte $radiofrec%ene 4i
microunde&.
0titudini la ni=el -uropean. (omi"ia Guropeana a emi" dou
documente referitoare la limitarea expunerii umane la c/mp electroma*netic:
am#ele #a)ate pe recomandrile .(0.1L:
8 @(ouncil 1ecommendation 1+++I,1+IG( on t3e limitation of expo"ure of
t3e *eneral pu#lic to electroma*netic field"$5 O) to 355 GO)&
$3ttp:IIeuropa.eu.intIcommI3ealt3Ip3`determinant"Ien%ironmentIGMFIemfen
.3tm&
8 @?irecti%e 2554I45IG( of t3e Guropean Larliament and of t3e (ouncil on
t3e minimum 3ealt3 and "afetB reVuirement" re*ardin* t3e expo"ure of
wor<er" to ri"<" ari"in* from p3B"ical a*ent" $electroma*netic field"&@
62
$3ttp:IIeuropa.eu.intIeurlexIpriIenIo=IdatI2554Il`1,+Il`1,+25545435en55515
526.pdf&.
Drile mem#re 4i !n cur" de aderare "unt !ncura=ate " adopte
pre%ederile ace"tor recomandri "u# forma unor acte le*i"lati%e naionale.
)eacia ;n )omnia. La data de 2+ "eptem#rie 2556: Mini"terul
ntaii Lu#lice a emi" Frdinul nr. 11+3 pentru apro#area @0ormelor
pri%ind limitarea expunerii populaiei *enerale la c/mpuri electroma*netice
de la 5 O) la 355 GO)@: conform 1ecomandrii (on"iliului Guropei
1+++I,1+I(G din 12 iulie 1+++> ordinul a fo"t pu#licat !n Monitorul Fficial
al 1om/niei nr. 2+, din 3 noiem#rie 2556 4i prin apariia lui "8a a#ro*at
%ec3iul Frdin al mini"trului "ntaii 4i familiei nr. 155'I2552 pri%ind
apro#area @0ormelor de re*lementare a ni%elurilor de referin admi"i#ile de
expunere a populaiei *enerale la c/mpuri electroma*netice cu frec%enele
de la 5 O) la 355 GO)@. 6n fapt: textul noului ordin repre)int traducerea
textului 1ecomandrii 1+++I,1+I(G.
6n paralel a fo"t adoptat: la data de 35 au*u"t 2556: Ootr/rea
Gu%ernului nr. 1136 pri%ind @Cerinele minime de securitate @i sntate
referitoare la e9punerea lucrtorilor la riscurile generate de cmpuri
electromagnetice@: fiind adoptate a"tfel pre%ederile cuprin"e !n directi%a
2554I45IG(. Ootr/rea de *u%ern a fo"t pu#licat !n Monitorul Fficial al
1om/niei nr. '6+I11.5+.2556.
63
4. C/C,(7II
-fectele cmpurilor electromagnetice asupra organismului umanB
<1> $ magnetismul natural
(ercetrile arat ca Lm/ntul e"te un uria4 ma*net cu un c/mp
ma*netic deo"e#it de puternic. Ace"t c/mp "cade !n inten"itate cu c/t urcm
mai "u" !n "paiul co"mic: a"tfel c la di"tana de 2 8 14 ra)e tere"tre el
de%ine de 15.555 de ori mai redu". 6n ace"t fel: !ntrea*a lume %ie: 4i nu
numai: "e afl !n ace"t c/mp: iar "l#irea "a are efecte certe nefa%ora#ile:
deoarece fr ace"t camp ma*netic %iaa nu ar putea exi"ta !n forma "a
actual pe planeta noa"tr. ?ar: efectele ace"tui c/mp "unt mult mai mari
decat "8ar crede: e"te un fel de um#rel care a#ate radiaiile co"mice noci%e
$"olare: etc.&.Lractic: fr ace"t c/mp protector: !ntrea*a lume %ie ar di"prea
ori "8ar modifica *enetic.
Lm/ntul e"te !ncon=urat de iono"fer. patiul %a"t dintre iono"fer 4i
"uprafaa Lm/ntului "e comport ca o enorm ca%itate re)onant
electroma*netic: a"emenea cutiei de re)onan a unui in"trument mu)ical.
Endele electroma*netice *enerate de ma*netul numit Lm/nt "unt cuno"cute
"u# denumirea de unde 3umann: dup de"coperitorul lor: fi)icianul Y.
c3umann.
Forma de und primar are o frec%en de ':2 O). Gxact aceea4i
frec%en e"te pre)ent 4i !n 3ipotalamu": principalul centru de control al
creierului uman $re*iunea din creierul no"tru re"pon"a#il de capacitatea de
concentrare 4i atenie&. e cunoa4te c Lm/ntul are un c/mp
electroma*netic de inducie de 2x
4
15

-: omul fiind adaptat la ace"t

inten"itate. Lip"a "au mic4orarea c/mpului au ca efecte cre4terea !n !nlime
a plantelor 4i apoi cderea lor 4i implicit moartea lor.
64
La animale "8a o#"er%at c prin mic4orarea c/mpului ma*netic "au
reducerea la )ero: ace"tea au cre"cut nearmonio" 4i dup un timp relati%
"curt: au de%enit ira"ci#ile: pre)ent/nd "emne de #oal: a"emntoare
tur#rii. 6n lip"a c/mpului *ra%itaional: omul are tendina de cre4tere !n
!nlime 4i !n*r4are iar !ntre*ul or*ani"m "ufer tran"formri fundamentale.
e deteriorea) "i"temul ner%o" de%enind la#il: apar "tri de in"omnie:
amne)ie: dureri de cap: iar irita#ilitatea cre4te p/n c/nd "e produce comoia
cere#ral.
i"temul imunitar nu mai funcionea) normal: "i"temul circulator
e"te afectat prin cre4terea de cole"terol 4i modificarea ten"iunii arteriale p/n
la infarct miocardic. unt de a"emenea afectate 4i "i"temul re"pirator:
*landele endocrine 4i articulaiile. Famenii care traie"c !n ca"e "ituate la
curte: #eneficia) de #inefacerile naturii precum 4i de un c/mp ma*netic mai
#un: 4tiut fiind faptul c orice ca"a din caramid "au paiant nu reine 4i nu
!mpiedic circulaia c/mpului ma*netic. Fr4enii: trind !n #locuri:
#eneficia) de o inten"itate a c/mpului ma*netic mult mai redu" datorit
fierului #eton: decur*/nd de aici o "erie de con"ecine nefa"te a"upra
or*ani"mului. e 4tie c *landa pineal $3ipofi)a& e"te re"pon"a#il pentru
producerea melatoninei 4i en)imelor: pentru imunitate: oxidare:
meta#oli"mul *eneral 8 ea fiind influenat de expunerea noa"tr la
c/mpurile de natur electroma*netic naturale "au artificiale.
En exemplu !n ace"t "en" !l con"tituie co"monautul .uri Ga*arin $la 22
de ani&: primul om a=un" !n co"mo". ?e4i t/nr 4i %i*uro": etalon de "ntate:
dup numai 152 minute petrecute !n co"mo": "8a !ntor" *ra% #olna%: fiind
tran"portat pe #rae din na%a co"mic. Mai mult: "8a con"tatat c un*3iile 4i
parul !i cre"cu"er c/t !ntr8o "ptm/n. Gxaminarea medical a du" la
conclu)ia c !i "unt afectate: "i"temul circulator: "i"temul ner%o": c i "e
6,
decalcifia"er oa"ele: etc. .niial "8a cre)ut ca e"te %or#a de"pre lip"a
*ra%itaiei. -otu4i: anali)ele ultimilor 25 de ani au artat c lip"a c/mpului
ma*netic e"te cau)a ace"tor efecte ne*ati%e a"upra corpului uman.
<2> $ cmpurile de radio frec=en
6n ultimii ,5 de ani puterea emi" !ntr8o )i de aparatele care folo"e"c
unde radio a cre"cut de ,5.555 de ori.6ntr8un "tudiu efectuat !n EA a fo"t
"ta#ilit o conexiune !ntre incidena ca)urilor de leucemie la copii 4i cancer
la aduli 4i expunerea la c/mpurile electroma*netice de frec%ene indu"triale.
Ntmri "pecifice cau)ate de expunerea la undele radio "unt:
8 de)%oltarea cataractelor>
8 in"ta#ilitate !n "inte)a leucocitelor>
8 dere*lri %a"culare de natur %e*etati%.
taiile de emi"ie $antenele&: care "unt cele mai puternice 4i
periculoa"e "ur"e de radiofrec%en din mediu: "unt lar* r"p/ndite !n a%iaie
pentru controlarea traficului aerian: !n radioa"tronomie: !n aprarea aerian
4i cercetarea "paiului 4i !n telefonia mo#il.
6n conformitate cu re)ultatele cercettorilor: radiaile care au
lun*imile de und de ordinul milimetrilor 4i centimetrilor au cel mai mare
potenial !n iniierea 4i de)%oltarea dere*lrilor "/n*elui: iar cele de ordinul
milimetrilor !n #olile "i"temului circulator. 1i"cul de)%oltrii #olilor
"i"temului ner%o" central cre4te "u# influena radiaiilor de ordinul
decimetrilor.
(re4terea curent a polurii electroma*netice a mediului dep4e4te
capacitatea de adaptare a omului. Fr*anele 4i e"uturile cele mai "u"cepti#ile
la efect termic "unt cele "la# %a"culari)ate: lucru care !n*reunea) di"iparea
cldurii ca de exemplu cri"talinul oc3iului "au cele cu coninut mare de ap
cum ar fi "/n*ele: ficatul: *landele reproducti%e: "tomacul: %e)ica urinar.
66
?e aceea: c/nd undele de extrem de !nalt frec%en "unt a#"or#ite: ele
produc a4a numitele ::puncte fier#iniK inclu"i% !n or*ane de importan
%ital. Le durata ace"tui proce": o per"oana nu poate " "imt ace"te puncte
deoarece "en)orii de caldur "unt locali)ai doar !n piele. ?e exemplu cele
mai periculoa"e din punct de %edere al formrii de puncte fier#inti !n creier
"unt frec%enele de +55 MO): 1255 MO) 4i 2:4, GO) pe care funcionea)
telefoanele mo#ile.
Lro#lema e"te c ace"te "i"teme *eneratoare de c/mp electroma*netic
"e %or de)%olta !n continuare 4i %or lucra !n #en)i de frec%ene foarte !nalte
$GO)& iar conform e"timrilor %or fi capa#ile " cree)e pe "uprafaa
Lm/ntului o den"itate de putere a radiaiilor de 158' YIcm2 .
en"i#ilitatea unui om la efectele c/mpului electroma*netic de foarte
!nalt frec%en e"te e"timat la un ni%el de 15816 YI
2
cm . 8a "ta#ilit
experimental c atunci c/nd fluxul de den"itate e"te mai mare de 4 815 YI
2
cm induce reflexe condiionate la 4o#olani.
<%> G radarele
6n timpul celui de al doilea ra)#oi mondial !n E1 au !nceput "
apar preocupri !n le*tur cu po"i#ilitatea ca "ntatea per"onalului militar
" fie expu" la pericole datorit lucrului cu radarul. 6n timpul recilor ierni
"i#eriene: operatorii au de"coperit repede c a "ta !n faa antenei radarului
e"te un #un mi=loc de a "e !ncl)i: dar !n acela4i timp au !nceput " circule
)%onuri potri%it crora ace"t lucru pro%oac "terilitate.
6n anii a45: di%er"e a*enii militare 4i *u%ernamentale au !nceput "
cercete)e po"i#ilitatea exi"tenei unor pericole pentru "ntate datorate 1FI
microunde.
6n timp ce afirmau c nu au *"it nici o do%ad a ace"tor pericole: ei
recomandau ca operatorii radar 4i radio " e%ite expunerea prelun*it ca
6'
ma"ur de protecie. La "f/r4itul anilor 1+45 4i !nceputul anilor 1+,5: mai
multe "tudii noi au artat c un ri"c mai mare pentru "ntate !l repre)int
folo"irea microundelor.
6n 1+42 dou "tudii efectuate !n EA au raportat o po"i#il le*atur cu
de)%oltarea cataractei 4i a de*enere"cenei te"ticulare la c/ini. 6n mare parte
ace"te "tudii au fo"t i*norate !n principal deoarece companiile care de)%oltau
te3nolo*ii ce utili)au microunde !n "copuri militare !ncepu"er " !ntre%ad
po"i#iliti de comerciali)are ctre con"umatori. A fo"t perioada c/nd
utili)area comercial a microundelor a cuno"cut o mare de)%oltare prin
in"talaii diatermice: radare ci%ile 4i: mai tar)iu: cuptoare cu microunde:
toate %)ute ca ade%arate minuni ale perioadei re"pecti%e.
6n euforia te3nolo*ic care a urmat dup ra)#oi: a exi"tat un "la#
intere" pentru finanarea unor cercetri care ar fi putut periclita oportunitile
de afaceri. Apoi a !nceput r)#oiul rece 4i utili)area militar a radarelor 4i a
altor ec3ipamente militare era %a)ut ca fiind capital pentru intere"ul
naional.
A"tfel: orice cercetare le*at de "ntatea uman a de%enit c3iar mai
a"cun" 4i !n%luit !n "ecret. -otu4i: un "tudiu efectuat pe an*a=aii Ou*3e"
Aircraft (orporation a con"tatat numeroa"e ca)uri de 3emora*ii interne:
leucemie: cataract: dureri de cap: tumori cere#rale: icter 4i #oli ale inimii la
acei an*a=ai care lucrau cu in"talaia radar. (a urmare: Armata EA a fo"t
ne%oit " iniie)e prima @cercetare de"c3i" 4i pu#lic@ a"upra efectelor
#iolo*ice ale microundelor. copul "u era de a "ta#ili @ni%ele admi"e@ at/t
pentru expunerea "in*ular c/t 4i pentru cea repetat deoarece era *eneral
acceptat ideea c tre#uie " exi"te pra*uri "tandard ale expunerii admi"e.
?eoarece la acea dat au exi"tat puine date oferite de ctre cercetarea din
domeniu: "8a 3otr/t ca principal criteriu " fie cuno"cut capacitatea
62
microundelor de a !ncl)i e"uturile: @efectul termic@ 4i cu aplicarea unei
mar=e de "i*uran: aceea a fo"t #a)a tuturor a4a numitelor "tandarde %e"tice
de "i*uran. ?eci)ia de a ale*e !ncl)irea e"uturilor drept principal
parametru pentru expunere "8a #a)at mai mult pe lip"a unor date 4tiinifice
dec/t pe moti%e o#iecti%e> totu"i ace"ta: a fo"t foarte repede acceptat at/t de
armat c/t 4i de indu"trie: cre/nd ceea ce "8ar putea numi un "tandard de
"i*uran 4i e%it/nd po"i#ilitatea exi"tenei unor efecte "la#e netermice
a"upra "ntaii fr !ncl)irea e"uturilor.
@(oncepia termic@ a de%enit repede un model acceptat de ctre
or*ani)aiile %e"tice de "tandardi)are: a%/nd drept re)ultat o direcionare a
marii ma=oriti a cercetrilor 4tiinifice ctre expuneri inten"e 4i de "curt
durat. (ercetarea expunerilor !ndelun*ate la ni%elul de radiaie al mediului
am#iant fr a produce !ncl)irea e"uturilor nu a fo"t !ncura=at pur 4i
"implu pentru c a fo"t perceput ca o po"i#il ameninare pentru
de)%oltarea te3nolo*ic. ituaia a fo"t foarte #ine de"cri" de dr. 1oc3elle
Medici: cercettor al comportamentului animalelor: care a "pu": @e crede c
cercetatorii au renunat " fac "tudii de a%an*ard deoarece o a"tfel de
acti%itate d na4tere la prea multe contro%er"e "au pro%oac prea multe
critici. Am rma" cu experimente @"i*ure@ dar lip"ite de !n"emntate.
1e)ultatele unor a"tfel de experimente "unt ni4te conclu)ii pre%i)i#ile@.
Acea"t cercetare re)ultat din experiena pri%ind expunerea real a
oamenilor: a condu" la recunoa4terea unei "tri numite @#oala
microundelor@: caracteri)at de urmatoarele "imptome: a*itaie cre"cut
com#inat cu epui)are ner%oa": o#o"eal: "l#iciune mu"cular: acti%itate
intelectual redu": a#"en: incapacitate de concentrare: "en"i#ilitate
cre"cut la factorii externi ca )*omot: lumin: tul#urri ale "omnului: dureri
de cap: ameeli: m/ini 4i picioare reci: pro#leme cu inima $palpitaii: ritm
6+
!ncetinit "au accelerat al inimii&: pro#leme re"piratorii: 3ipertiroidi"m 4i
dere*lri ale ciclului men"trual.
1ele%ana @#olii microundelor@ pentru utili)area telefoanelor mo#ile
e"te aceea c: atunci c/nd un telefon mo#il e"te utili)at cu antena l/n* cap:
expunerea la microunde a e"uturilor creierului "e poate "itua !n inter%alul de
expunere raportat a pro%oaca @#oala microundelor@. Multe "tudii a"upra
telefoanelor mo#ile din diferite ri au con"tatat c utili)atorii pre)int
"imptome "imilare pe care ei le a"ocia) cu utili)area telefoanelor mo#ile. Gi
acu) dureri de cap frec%ente: o#o"eal: "en)aii de ar"ur: ameeli:
dificulti de concentrare 4i pierderi de memorie. ?e"i*ur c nu toat lumea
pre)int ace"te "imptome dar unele per"oane "unt mult mai "en"i#ile dec/t
altele. A"tfel de diferene #iolo*ice $mai de*ra# dec/t p"i3olo*ice& au fo"t
pre)entate pe lar* !n cercetare !n domenii cum ar fi au)irea microundelor:
unde unele per"oane pot detecta efectele directe ale undelor radio de !nalt
frec%en a"upra ner%ilor din urec3ea intern.
<&> $ telefoanele mobile
a. -nergia emis de telefonul mobil. ?iferite cercetri arat c !ntre
25 4i 65X din ener*ia emi" de un telefon mo#il e"te a#"or#it de capul
utili)atorului. Lrocentul a#"or#it depinde de tipul telefonului: tipul de anten
$cele "curte care nu pot fi extin"e "unt mai periculoa"e deoarece
concentrea)a ener*ia !n capul utili)atorului& 4i de c/t de departe e"te
emitorul celui mai apropiat releu de tran"mi"ie: deoarece cu c/t e"te mai
"la# "emnalul de la releul de tran"mi"ie cu at/t puterea telefonului %a cre4te
pentru a menine le*atura cu reeaua. -elefoanele mo#ile pot !ncl)i cu
ade%arat "tructuri ale creierului. Ace"t fapt a fo"t admi" !n martie1++' !ntr8
un raport al *u%ernului au"tralian: @Gxpunerea fiinelor umane la radiaie de
1F e"te mai mare !n ca)ul telefoanelor mo#ile datorit modului de utili)are:
'5
cu antena de emi"ie a telefonului aproape de cap. Gxi"t do%e)i c pot apare
concentraii locale de ener*ie ca urmare a reflexiilor interne@. Le l/n*
anten: !n ca)ul telefoanelor mo#ile "e emit de a"emenea 4i microunde
datorit unei ecranri neadec%ate !n carca". ?atorit ace"tui fapt multe
telefoane au emi"ii detecta#ile la #a)a telefonului unde "e cuplea) firul
c4tii tran"mi/nd microundele prin ea. ?imen"iunea ace"tei pro#leme
depinde foarte mult de tipul de telefon folo"it.
b. -fectele cmpurilor electromagnetice pro=enite de la
telefoanele mobile. Eltimele decenii au cuno"cut o perioad de de)%oltri
te3nolo*ice fr precedent care ne "c3im# din ce !n ce mai mult modul de
%ia: munca 4i comunicarea cu r"p/ndirea utili)rii telefonului mo#il: cel
mai %i)i#il "im#ol al ace"tei re%olutii te3nolo*ice. 6n Au"tralia exi"t !n mod
curent pe"te 4 milioane de utili)atori. 6n America aproape 35X din populaie
are un telefon mo#il: iar rile nordice "unt lideri mondiali cu 45X din
dane)i: ,5X din nor%e*ieni 4i "uede)i 4i aproape 65X finlande)i. 6n Marea
Hritanie aproape =umtate din copiii cu %/r"te !ntre ' 4i 16 ani au telefon
mo#il. 0o<ia a e"timat c la "f/r4itul anului 2555 exi"tau !n lume pe"te '55
milioane de utili)atori de telefoane mo#ile. 6n acela4i timp acea"t
te3nolo*ie d na4tere acum la mari !ntre#ri: !n le*atur cu po"i#ilele
con"ecine a"upra "ntii: ale utili)rii telefonului mo#il: pe termen lun*.
?eoarece exi"t multe milioane de utili)atori: c3iar dac un mic
procent din ei "unt afectai !n mod ne*ati% 4i tot ar !n"emna c exi"t o real
pro#lem de "ntate a pu#licului datorit numrului potenial de %ictime.
c. Sunt telefoanele mobile NsigureNK 6n 1++, o #ro4ur intitulat
@Gfectele telefoanelor mo#ile a"upra "ntii @ "punea c: @?up mai mult
de 6555 de "tudii 4tiinifice efectuate !n toat lumea !nc nu exi"t o do%ad
con%in*toare a %reunui efect noci% a"upra "ntii produ" de c/mpurile
'1
electroma*netice ale telefoanelor mo#ile> *rupul internaional de cercettori
4tiinifici tra*e conclu)ia c nu exi"t nici o le*atur !ntre telefoanele mo#ile
4i efectele noci%e a"upra "ntii @.
?e atunci: ace"t punct de %edere nu "8a "c3im#at mult. ?e exemplu:
!ntr8o "cri"oare adre"at )iarului Australian pe 6 fe#ruarie 2551: Ueit3
Ander"on de la A"ociaia Lroductorilor de -elefoane Mo#ile din Au"tralia
$Au"tralian Mo#ile -elep3one A""ociation&: a"i*ura cititorii c telefoanele
mo#ile "unt "i*ure deoarece ele "unt proiectate: produ"e 4i !ncercate pentru a
!ndeplini cerinele @"tandardelor de "i*uran care au o #a) 4tiinific@ 4i c
telefoanele care au acea"t acreditare "unt "i*ure.
-otu"i: ceea ce indu"tria nu "pune e"te c de"eori citatele @*rup
internaional de cercetare 4tiinific@ 4i @"tandarde de "i*uran cu #a)a
4tiinific@ "unt irele%ante pentru utili)area telefoanelor mo#ile. Gle "e refer
aproape exclu"i% la cercetarea efectelor #iolo*ice ale expunerii de "curt
durat la ni%ele ridicate de 1FI microunde> de4i cele mai multe din #olile
de"pre care "e crede ca "unt rele%ante pentru expunerea la 1FI microunde
"unt cele cu perioade de incu#aie lun*i la ni%ele "c)ute 4i "unt multi8
cau)ale $cancer: #oala Al)3eimer: compromiterea "i"temului imunitar&.
En fapt admi" de (omi"ia .nternaional de Lrotecie la 1adiaii
0eioni)ante $.nternational (ommi""ion on 0on8.oni)in* 1adiation 8
.(0.1L& e"te c: @(ele mai multe efecte do%edite ale expunerii la c/mpuri
de 1F core"pund cu r"pun"urile la !ncl)irea pro%ocat. (ele mai multe
"tudii au examinat puncte finale: altele dec/t cancerul: multe au examinat
r"pun"uri fi)iolo*ice 4i de termo8re*lare: efecte a"upra comportamentului 4i
a"upra opaci)rii cri"talinului $cataracta& 4i efectele ad%er"e a"upra
reproducerii ca urmare a expunerii acute la ni%ele relati% mari ale c/mpurilor
de 1F.
'2
Foarte puine "tudii "unt rele%ante pentru e%aluarea efectelor expunerii
la 1F a"upra de)%oltrii cancerului la oameni. (eea ce reie"e !n mod clar din
declaraia .(0.1L e"te c cercetarea nece"ar pentru a da o a"i*urare pri%ind
"i*urana utili)rii telefoanelor mo#ile !nc nu "8a efectuat.
d. Producerea tumorilor cerebrale. (a urmare a lar* mediati)atului
ca) adu" !n faa =u"tiiei la !nceputul anilor +5: c/nd "e acu)a producerea
unei tumori cere#rale datorit folo"irii inten"e a telefonului mo#il: A"ociaia
Lroductorilor de -elefoane (elulare $(ellular -elep3one .ndu"trB
A""ociation8(-.A& a iniiat !n 1++3 pro*ramul de cercetare: (ercetare !n
domeniul -e3nolo*iilor 1adio $Yirele"" -ec3nolo*B 1e"earc38 Y-1&.
Ace"t pro*ram de cercetare a fo"t finanat cu p/n la 2' mil. dolari
pentru a @identifica 4i a re)ol%a orice pro#lema le*at de "ntatea
con"umatorilor care ar putea aprea datorit utili)rii ace"tor telefoane@.
6n fe#ruarie 1+++: Geor*e (arlo: 4eful pro*ramului de cercetare Y-1:
care anterior "u"inu"e punctul de %edere al indu"triei conform cruia
telefoanele mo#ile "unt "i*ure: a "urprin" indu"tria cu un raport pe care l8a
pre)entat la con%enia anual a (-.A. Mai exact: dr. (arlo a afirmat c:
8 1ata mortalitii din cau)a unei tumori cere#rale printre utili)atorii de
telefoane mo#ile a fo"t mai mare dec/t rata mortalitii celor care nu
folo"e"c telefoane mo#ile.
8 1i"cul unui neurom acu"tic: o tumor #eni*na a ner%ului auditi%: a fo"t cu
,5X mai mare la per"oanele care au raportat folo"irea telefonului mo#il timp
de mai mult de 6 ani> mai mult: relaia dintre timpul de utili)are a telefonului
mo#il 4i acea"t tumor "e pare c urmea) o cur#a tip do)8r"pun">
8 1i"cul unor rare tumori neuro8epiteliale la exteriorul creierului a fo"t mai
mult decat du#lu: o cre4tere a ri"cului: "emnificati% din punct de %edere
'3
"tati"tic: la utili)atorii de telefoane celulare !n comparaie cu cei care nu
folo"e"c ace"t tip de telefon.
.mportant e"te c ?r. (arlo a declarat c @nu "8au luat m"uri
core"pun)toare pentru a prote=a con"umatorii !n timpul ace"tei perioade de
incertitudine pri%ind "i*urana@ 4i c indu"tria @pierde o oportunitate
preioa" trat/nd ace"te preocupri pri%ind "ntatea pu#lic prin pri"ma
politicii: cre/nd ilu)ia c o cercetare mai inten" !n urmtorii c/i%a ani ar
putea a=uta con"umatorii de a"t)i 4i afirm/nd !n mod eronat ca !ncadrarea !n
re*lementri !n"eamn "i*uran@. ?r. (arlo a "pu" de a"emenea c el @a fo"t
alarmat c "e*mente ale indu"triei au i*norat con"tatrile 4tiinifice care
"u*erau po"i#ile efecte a"upra "ntaii 4i au afirmat !n mod repetat 4i eronat
c telefoanele mo#ile "unt "i*ure pentru toti utili)atorii inclu"i% copiii: iar
prin "olicitarea 4i "pri=inirea de cercetri "uplimentare au creat ilu)ia unor
aciuni re"pon"a#ile@.
6n cartea "a recent pu#licat: @-elefoanele mo#ile: pericole in%i)i#ile
ale erei comunicaiilor fr fir@: dr. (arlo expune trucurile 4i metodele de
!n4elare pe care indu"tria le folo"e4te !n *eneral pentru a de)orienta 4tiina 4i
a di"tor"iona e%idena. ?in punct de %edere al liti*iului: acea"ta e"te o min
de aur pentru a%ocaii care: ca 4i !n liti*iul cu tutunul: pot c/4ti*a milioane
dac pot con%in*e =uraii c e"te po"i#il ca un produ" de lar* con"um " fie
duntor "ntii. .mportant e"te c a%ocatul nu tre#uie " "ta#ilea"c o
cau)alitate a#"olut: ci are ne%oie doar de do%e)i c indu"tria a acoperit 4i a
facut confu) !n mod "i"tematic e%idena 4tiinific: !mpiedic/nd
con"umatorul "84i forme)e o prere !n ace"t "en" .
<3> $ terminalele computerelor
Muli cercettori au reali)at "tudii dedicate efectelor radiaiilor
pro%enite de la terminalele computerelor. Ani"imo% 4i Wa#e)3in"<iB au
'4
artat c iradierea cronic pro%enit de la terminalele computerelor
per"onale cau)ea) accelerarea maturrii "exuale 4i !ncetarea prematur a
funciilor reproducti%e la femelele de 4oareci 4i reduce ni%elele nocturne de
melatonina $3ormonul "omnului& !n "erul "an*uin. ?atele o#inute ofer
do%e)i ale efectelor radiaiilor produ"e de monitoare 4i a"upra po"i#ilei
noci%iti a ace"tora.
(ercetrile neuroendocrinolo*ice "peciale efectuate au e%ideniat la
copii !n %/r"t de 6 ani care folo"e"c cu re*ularitate computerul la *radini:
ni%ele ridicate de adrenalin !n urin: ni%ele redu"e de ?FLA 4i concentraii
ridicate de 118oxicortico"teroid !n "ali%: toate ace"tea fiind indicii ale
acti%itii ridicate a "i"temului adeno83ipotalamo8pituitar 4i: !n con"ecin:
reducerea potenialului de re)er% a ace"tuia: fapt ce poate "ta la #a)a
accelerrii maturi)rii "exuale.
Aciunea c.e.m. de !nalt frec%en poate a%ea urmtoarele efecte
principale:
8 frec%enele de la 15+ la 1.512 O) "unt "imilare frec%enelor de o"cilaie a
moleculelor proteice: celor de A?0 4i A10: a mem#ranelor 4i ale altor pri
ale celulei: a tran)iiilor conformaionale !n en)ime 8 ceea ce d po"i#ilitatea
a#"oriei prin re)onan a undelor e.m. de !nalt frec%en >
8 !ntre*ul corp poate a%ea frec%ena lui proprie de re)onan: de la celula %ie
la !ntre*ul or*ani"m>
8 c/mpurile de foarte !nalt frec%en: modulate la frec%ene =oa"e: apropiate
de ritmul creierului: al inimii "au al altor or*ane interne au o aciune
cre"cut>
8 modulaiile de intrafrec%en: !n domeniul ,816 O) exercit un puternic
efect ne*ati% la oameni 4i animale
',
8 a#"or#ia c.e.m. !n punctele #iolo*ice acti%e e"te de multe ori mai eficient
dec/t !n alte )one de pe piele: iar acea"t ener*ie influenea) or*anele
interne 4i corpul ca !ntre* >
8 !n momentul di%i)iunii celulare: informaia *enetic de%ine mult mai
%ulnera#il influenei c.e.m. de !nalt frec%en datorit mo#ilitii mult mai
mari a cromo)omilor. En c/mp re)onant extern poate induce exprimarea
unor *ene conectate cu cancerul "au "c3im#ri !n pro*ramul de)%oltrii
celulei>
8 manife"tarea c/mpurilor de !nalt frec%en depind de condiiiile de
"ntate 4i %/r"t: adulii "nto4i au "en"i#ilitate minim: !n timp ce #tr/nii
4i per"oanele cu afeciuni au "en"i#ilitate maxim ce poate duce c3iar la
moarte>
8 com#inate cu ali factori noci%i: cum ar fi radiaiile ioni)ante: "u#"tanele
toxice: anomalii *eoma*netice: "tre"": ace"te efecte cre"c con"idera#il>
8 acumulrile de anomalii !n acti%itatea celulelor !n timpul iradierii cronice
"au periodice duce la dere*larea #ioritmului: "cderea capacitii de
concentrere: "omn nere*ulat 4i a*itaie> corpul nu e"te capa#il " fac o
recuperare>
8 prin influena lor foarte mare a"upra "i"temului imunitar 4i 3ormonal:
c.e.m. de !nalt frec%en acionea) ne*ati% a"upra mecani"melor de aprare
4i autore*lare a or*ani"mului amplific/nd a"tfel dere*lrile de alt natur >
8 e"te po"i#il c3iar apariia unei dependene de tip narcotic datorit
"timulrii produciei de endorfine la expuneri re*ulate de c.e.m.
0umeroa"ele cercetri !n domeniul efectelor #iolo*ice ale c.e.m. face
po"i#il definirea celor mai "en"i#ile "i"teme ale corpului uman: ner%o":
imunitar: endocrin "i reproducti%. Ace"te "i"teme ale or*ani"mului "unt de o
'6
importan critic. 1eacia ace"tora tre#uie e%aluat cu preci)ie !n
con"iderarea ri"curilor expunerii populaiei la radiaii electroma*netice.
e "tie c melatonina: mediatorul c3imic al *landei pineale e"te
"inteti)at 4i "ecretat a"tfel ca ni%elul ace"teia " fie cre"cut noaptea 4i
"c)ut !n timpul )ilei. Ace"t 3ormon are printre alte funcii "i pe aceea de
neutrali)are a radicalilor li#eri.
tudiile fcute in ultimii 1, ani au rele%at c expunerea experimental
a animalelor la c/mpuri electrice 4i ma*netice $"inu"oidale "au "tatice&: pe
perioade "curte $1, minute& "au lun*i $42 )ile& reduce ni%elul maxim nocturn
al melatoninei din "/n*e.
Moti%ul principal pentru care ace"t efect al c/mpurilor electrice 4i
ma*netice e"te de mare intere" decur*e din faptul c ni%elul redu" de
malatonin "e poate corela cu incidena cre"cut a cancerelor raportat la o
expunere mai mare dec/t cea normal am#iental.
''
Biblografie
, Ed-ard M. .(rcell , C(rs(l de $i*ic) Ber/ele0 , vol. 11 8 Glectricitate 4i
ma*neti"m: Edit(ra Didactic) i .edagogic), B(c(reti, !234
, M. C)l(g)rean(, C. 5t)nesc(, 5. 6ng7el, T. Ci(c7i+),, ome a"pect" in
#ioelectronic": 85EE923 Ma0 4:,;0, '. <2, Felix, 8om&nia.
, J.8. .ar/er 8 ome a"pect" concernin* t3e electroma*netic field: Jo7n
=ile0 > 5ons, !22:.
, 1. ?ar(%e 8 Oand#oo< of Mea"urement cience: Nol. ..., Edited %0
50nder7am, !224,
www.wi<ipedia.or*
www.3pa.or*.u<
www.tor"er.comIroI"cientific`#a"eIne*ati%`influience`for`3ealt3
www.w3o.intIpe38emfIen
www.w3o.intIdoc"toreIpe38emfIGMFtandard"Iw3o85152IYorldmap,.3tm
www.icnirp.deIdocument"Iemf*dl.pdf
3ttp:II3Bperener*B.3Bpercomm.roI(ampuriradio.p3p
'2