Parintele Ilie Cleopa - Despre credinta ortodoxa.............................................................................3 PREFATA (la editia a II-a) ..........................................................................................................4 PREDOS O!IE..........................................................................................................................4 C"!

A#T I#AI#TE (la editia I).................................................................................................4 C$%ant inainte (la editia a II-a)....................................................................................................4 DESPRE ORTODO&IE...............................................................................................................' DESPRE (ISERICA...................................................................................................................) DESPRE SFA#TA SCRIPT"RA..............................................................................................*' DESPRE SFA#TA TRADITIE..................................................................................................+* DESPRE C" T" SFI#TI OR SI A I#,ERI OR..............................................................+) DESPRE PREACI#STIREA SFI#TEI FECIOARE -ARIA..................................................3' DESPRE CI#STIREA SFI#TE OR -OASTE.......................................................................4. C" T" SFI#TE OR ICOA#E..............................................................................................'* !E#ERAREA SFI#TEI CR"CI..............................................................................................'/ SE-#" CR"CII.....................................................................................................................0* R",ACI"#I E PE#TR" CEI -ORTI...................................................................................04 SI-(O "RI SI RIT"RI...........................................................................................................0) DESPRE POST...........................................................................................................................+ DESPRE 1"RA-A#T................................................................................................................ CO#DITII E -A#T"IRII S"(IECTI!E...............................................................................) DESPRE CE E SAPTE TAI#E................................................................................................/0 DESPRE TAI#A (OTE2" "I................................................................................................// DESPRE TAI#A SFA#T" "I -IR........................................................................................)' DESPRE TAI#A SFI#TEI I-PARTASA#II...........................................................................)) DESPRE TAI#A POCAI#TEI................................................................................................*33 DESPRE TAI#A PREOTIEI (4IROTO#IA).........................................................................*3/ DESPRE TAI#A #"#TII (CASATORIA).............................................................................**' DESPRE TAI#A SFA#T" "I -AS "................................................................................**/ DESPRE P"TEREA DISCIP I#ARA...................................................................................*+* DESPRE SFI#TIREA #AT"RII............................................................................................*+3 DESPRE SER(AREA D"-I#ICII I# OC" SA-(ETEI...............................................*+' DESPRE -A#CAR"RI C"RATE SI #EC"RATE..............................................................*30 DESPRE DATA CE EI DE A DO"A !E#IRI A DO-#" "I............................................*3) DESPRE I-PARATIA DE -II DE A#I (-I E#I" )..........................................................*4+ STAT" I# CO#CEPTIA (I( ICA sa$ DATORII E CE OR CREDI#CIOSI FATA DE STAT........................................................................................................................................*'3 DESPRE !OR(IREA I# I-(I (, OSO A IA)...............................................................*'/ !OR(IREA C" CEI -ORTI (#ECRO-A#TIA SA" SPIRITIS-" )..............................*0) DESPRE CA E#DAR............................................................................................................*.. DESPRE DEASA SA" RARA I-PARTASIRE C" SFI#TE E SI PREAC"RATE E TAI#E A E DO-#" "I...................................................................................................................*/0 DESPRE -ISIO#ARIS-" AIC I# (ISERICA ORTODO&A........................................*/) CA A"2A c$ indicarea loc$rilor pe care se 5a6ea6a cele a7ir8ate in aceasta carte..............*)3

Page 1 of 206

Page 2 of 206

Parintele Ilie Cleopa - Despre credinta ortodoxa

Page 3 of 206

PREFATA (la editia a II-a)

Asa cum am spus si in cuvintele inscrise pe coperta primei editii, Prea Cuviosul autor lumineaza, convinge si cucereste pe cititori in lamurirea punctelor dreptei noastre credinte, atat prin intemeierea lor amanuntita pe textele Sfintei Scripturi, ale caror adevarate intelesuri le pune in lumina, cat si prin graiul inteles de toti, in care le explica. Prea Cuviosia Sa se dovedeste si in scris, ca si in grairea vie catre credinciosii care au fericirea sa l auda, acelasi cunoscator temeinic al Sfintei Scripturi si fermecator maestru al cuvantului ramas credincios indelungatei traditii a graiului !isericesc al poporului nostru, cu totul deose!it, al grairii catre credinciosi cu care este inzestrat Prea Cuviosia Sa, si care, insotit de o memorie a textelor Scripturii si ale sfintilor parinti, cum nu se mai poate intalni la altcineva in rastimpul unei sau mai multor generatii, dau Prea Cuviosiei Sale putinta sa vor!easca ceasuri indelungate in modul cel mai inc"egat, dar, in acelasi timp, in mod zam!itor si neo!ositor atat pentru Prea Cuviosia Sa, cat si pentru auzitori. A!undenta de dovezi din Scriptura si din sfintii parinti se revarsa ca o ploaie peste ascultatori, incat nimeni nu mai poate gasi nici un temei pentru vreo parere opusa invataturii de totdeauna a #isericii. $esi in cartea $espre credinta ortodoxa nu mai e de fata autorul care sa spuna lucrurile din ea si textele din sfintii parinti sunt mai putine, dandu se spatial principal textelor din Scriptura, se simt in ea, totusi, cunostintele rar intalnite ale dreptei noastre credinte si modul usor si fermecator de a se exprima, care e propriu Prea Cuviosiei Sale si care incinta pe cei ce l asculta cand le vor!este cu viu grai. %u stiu daca s a luat de cineva vreo masura ca sa se pastreze vreuna din vor!irile prietenesti ale Prea Cuviosiei Sale, extinse pe ore intregi, ca un monument de grai romanesc incantator redand continutul !ogat al credintei noastre stramosesti, ca pe un rod plin de seva gradinilor moldovenesti. $ar, fie ca se va pastra, fie nu in stare graitoare imaginea acestui &Ava& unic al spiritualitatii romanesti, cartea P. C. Sale $espre credinta ortodoxa va pastra, daca nu c"ipul in stare graitoare al personalitatii sale cu totul remarca!ile, macar o frantura din farmecul graiului sau si un rezumat al uimitoarei sale cunostinte a dreptei noastre credinte, intemeiata pe o rara si deose!it de su!tire intelegere a textelor Scripturii si ale sfintilor parinti ai #isericii. Prea Cuviosia Sa ramane prin aceasta carte un minunat martor viu si cunoscator al 'raditiei crestine romanesti din zilele noastre. Pr. Prof. $r. $. S'A%()*A+

PREDOSLOVIE
Parintele Cleopa este unul dintre foarte putinii calugari cu o experienta

Page , of 206

DESPRE ORTODOXIE
P-+*'.)/ Pentru care pricina ai venit dumneata la mine 0 (%1A'AC+).)/ Am venit ca sa mi arati mai deslusit adevarul despre credinta noastra. Si mai intai, ce se intelege prin &ortodoxie&. P-+*'.)/ Cuvantul ortodoxie, frate, este de origine greaca, format din ort"os si doxa, adica dreapta credinta, inc"inare adevarata, so!orniceasca, invatatura care se plaseaza in continuitatea directa si neintrerupta a traditiei apostolice, prin intermediul teologiei patristice si neopatristice si care formeaza credinta comuna a #isericii neimpartite din primul mileniu. *rtodoxia se identifica cu insasi traditia apostolica, asa cum a fost confirmata, interpretata si dezvoltata prin consensul #isericii .niversale. $e fapt, didascalia adica regula de credinta apostolica , a fost criteriul de !aza al *rtodoxiei. $e aceea, orice ruptura in continuitatea traditiei apostolice a fost considerata ca o coruptie sau a!andonare a ortodoxiei, care poate sa ia forma fie a unei erezii, fie a unei &confesiuni& separate 2$ictionar de teologie ortodoxa, de preot $r. (oan #ria, #ucuresti, 1341, p. 252 2556. (%1A'AC+).)/ $ar unde se gaseste expusa exact invatatura credintei ortodoxe0 P-+*'.)/ Scurt, dar cuprinzator, expunerea exacta a credintei ortodoxe se gaseste in $ogmatica sfantului (oan $amasc"in. (%1A'AC+).)/ $ar prin care mi7loace s a mentinut pana in zilele noastre invatatura de credinta ortodoxa exacta si nesc"im!ata0 P-+*'.)/ Aici, frate, ar fi multe de vor!it, dar asa, cat mai pe scurt, iti voi spune/ Sfanta credinta cea dreptmaritoare a #isericii lui 8ristos 2*rtodoxia6 s a mentinut nesc"im!ata, de a lungul veacurilor, prin invatatura Sfintei Scripturi si prin Sfanta 'raditie apostolica, prin "otararile celor cinci Sinoade apostolice 2vezi Sf. $amasc"in, $ogmatica, trad. de Preot $r. $. 9ecioru si Prof. $r. *limp Caciula, #ucuresti, 1334, p. 26 256: prin invataturile canoanelor celor sapte Sinoade +cumenice si ale celor locale, deoarece, dupa invatatura dumnezeiescului parinte (oan ;ura de Aur &Carma #isericii lui 8ristos sunt dumnezeiestile Canoane& 2vezi Pidalionul de %eamt, ed. 14,,, fila 56: apoi prin Pravilele #isericesti, asa cum a fost Pravila <are #isericeasca indreptarea )egii, 16=2, Pravila de la ;ovora, 16,0, Pravila lui 1asile )upu s.a. (%1A'AC+).)/ $ar ce inseamna So!or +cumenic si local si prin ce se deose!esc ele 0 P-+*'.)/ So!or +cumenic se c"eama acela la care iau parte patriar"ii, mitropolitii, episcopii si alti conducatori spirituali ai #isericii din toata lumea crestina. Acest So!or este 7udecator prea inalt al pricinilor !isericesti, ca cel ce urmeaza #isericii so!ornicesti, adica a toata lumea 2vezi $umnezeiestile $ogme ale #isericii *rtodoxe, < rea %eamt, 1416, p. 30: cf. si invatatura de credinta crestina ortodoxa, ed. 13=2, p. 1656: si iarasi/ So!or +cumenic este acela la care se vor uni, intr o singura marturisire a credintei, toti patriar"ii si episcopii lumii crestine 2vezi Pidalionul de

Page = of 206

%eamt, ed. 14,,, fila 5=6. (%1A'AC+).)/ $ar Sinodul local ce este si prin ce se deose!este de cel ecumenic0 P-+*'.)/ Sinodul local este acela la care iau parte episcopii dintr o tara sau numai dintr o parte a lumii crestine. +l se deose!este de cel ecumenic prin faptul ca acesta se poate intruni numai la porunca celor ce conduc tarile, pe cand cel local se intruneste din porunca celui dintii episcop 2vezi $umnezeiestile $ogme, p. 236. (%1A'AC+).)/ Au mai fost si alte mi7loace prin care *rtodoxia si a mentinut unitatea si integritatea 0 P-+*'.)/ <ulte si felurite au fost mi7loacele spirituale si administrative prin care Sfanta *rtodoxie si a pastrat pana in zilele noastre .tilitatea, precum/ Constituirea cultului !izantin din secolele 1( 1(((, in care locul principal au ocupat )iturg"iile !izantine. Acest rit a 7ucat un rol capital in mentinerea unitatii cultice si spirituale a *rtodoxiei: apoi, sinteza dogmatica facuta de Sfantul (oan $amasc"in 2secolul 1(((6 si mai ales aportul sau teologic in criza iconoclasmului provocata de islamism: contri!utia teologica a Patriar"ului 9otie 2420 43=6 si mai ales enciclica sa din 465, in care acuza de erezie pe papa %icolae ( 24=4 4656: Sinodul din 453 440, care restaureaza pe 9otie si deci reconcilierea cu #iserica -omana 2papa (oan al 1((( lea 452 4436: activitatea misionara in +uropa centrala a fratilor macedoneni C"iril 2> 4636 si <etodie 2> 44,6, &apostolii slavilor&, trimisi de imparatul !izantin <i"ail al ((( lea, la cererea printului -astislav: rezistenta ortodocsilor impotriva Sinoadelor unioniste 2)ion 125, 9erara 9lorenta 1,34 1,336, care aveau un caracter antiortodox: Sinodul de la Constantinopol din 1,=3 su! ;"enadie Scolarul cel dintai Patriar" dupa caderea Constantinopolului 21,=36, care a respins unirea de la 9lorenta, cu toate ca imparatul (oan al 1((( lea o recunoscuse. Adaugam innoirea isi"asta din secolul ?(1, care a condus la formarea adevaratei teologii !izantine. (si"asmul a fost ilustrat de mari teologi si mistici, ca sfintii <axim <arturisitorul 2sec. 1((6, Simion %oul 'eolog 2sec. ?(6, ;rigorie Sinaitul 2sec. ?(16 si ;rigorie Palama, Ar"iepiscopul 'esalonicului. $octrina palamita despre distinctia intre esenta lui $umnezeu ca atare, inaccesi!ila spiritului creat, si energiile divine necreate, prin care omul se impartaseste direct din viata dumnezeirii doctrina apro!ata de Sinoadele de la Constantinopol din 13,1, 13,5 si 13=1 constituie o noua precizare patristica a *rtodoxiei. Su! influenta ortodoxiei neopatristice din secolul ?(1, care are un caracter defensiv in fata teologiei scolastice latine, se incearca o oarecare disociere a #isericii de imperiu, deoarece termenii &simfonici& sta!iliti de imparatul @ustinian 2=25 =6=6 devenisera prea rigizi. Sinodul de la Constantinopol, din 1,4,, fixeaza 'aina mirungerii ca modalitate de primire a catolicilor la *rtodoxie. $octrina despre sfintele 'aine capata o forma definitiva, mai ales datorita lui Simion al 'esalonicului 2sec. ?16. Comentariul critic asupra protestantismului, facut de Patriar"ul (eremia al (( lea la raspunsul dat teologilor luterani de la 'u!ingen 2care trimisesera Patriar"ului in 1=53 1=5, &Confesiunea de la Augs!urg&6: o prezentare a *rtodoxiei, facuta de Patriar"ul de mai tarziu al Alexandriei, <itrofan Aritopoulos 21630 16336, intr o &<arturisire de credinta& 2162=6,

Page 6 of 206

adresata teologilor protestanti din 8elmstBd. (n 1623, Patriar"ul C"iril )ucaris pu!lica la ;eneva o &<arturisire de credinta&, in care isi insuseste principalele doctrine ale calvinismului. * serie de sinoade locale condamna aceasta <arturisire/ Constantinopol 216346, Aiev 216,06, (asi 216,26, (erusalim 216526 si iarasi Constantinopol, in 1631. <arturisirea *rtodoxa a lui Petru <ovila, <itropolitul Aievului 21633 16,66, discutata si indreptata de Sinodul de la (asi din 16,2, este tradusa in greceste de teologul <eletie Sirigul si apro!ata de Sinodul de la Constantinopol din 16,3. Alta &<arturisire de credinta& care a tinut *rtodoxia pe drumul ei cel drept a fost si cea a Patriar"ului $ositei si actele Sinodului de la (erusalim din 1652. Acest Sfant Sinod a respins calvinismul lui C"iril )ucaris. 'ot acest Patriar" pu!lica in -omania o colectie de texte teologice !izantine. Apoi sinoadele locale din secolul ?1(( 2(asi 16,2, <oscova 1666 1665 si (erusalim 16526 au adus o contri!utie importanta la redescoperirea materiei sacramentale a #isericii si la punerea in valoare a caracterului dinamic al 'raditiei, ceea ce n a fost intotdeauna si pretutindeni inteles in mod corect. Sinodul de la <oscova condamna pe &1ec"ii Credinciosi&, care reduceau *rtodoxia la o religie ritualista. 9ormarea #isericilor uniate 2sau greco catolice6 se realizeaza prin presiunea autoritatilor politice din Polonia si Austria, in regiuni ortodoxe/ #rest 21=366, .zo"ograd 216,66, <ucacevo 2166,6, 'ransilvania 215006. -ezistenta ortodocsilor a aratat nu numai ca *rientul nu poate fi o simpla dioceza romana, dar si ca exista o contradictie de fond intre sistemul #isericilor locale in rasarit si sistemul papal in apus. .n sinod al Patriar"ilor orientali din 15== declara invalidat !otezul latinilor si al armenilor, fapt pentru care acestia vor fi primiti la ortodoxie prin re!otezare. &9ilocalia&, marea colectie de texte de spiritualitate, apare in 1532 la 1enetia, alcatuita fiind de catre %icodim Ag"ioritul 215,4 1404, canonizat in 13==6, impreuna cu <acarie de Corint. Staretul Paisie 1elicicovsc"i 21522 153,6 traduce in slavona 9ilocalia, care apare la Peters!urg in 1533 si care a salvat *rtodoxia rusa da latinizare. (n 14,4 Patriar"ii rasaritului pu!lica o enciclica in care condamna &papismul& ca erezie, in acelasi sens, Patriar"ul Antim, in raspunsul dat in 143, la enciclica Papei )eon al ?((( lea &Preclara ;ratulatimis&, condamna dogma catolica despre &(maculata conceptie& si cea despre infaili!ilitatea papala 2vezi despre acestea pe larg in $ictionar de teologie ortodoxa, p. 253 255 s.a.6. Au mai a7utat la mentinerea nealterata si nesc"im!ata, de a lungul vremilor, scolile teologice de grad universitar, seminariile teologice, sinoadele locale si nationale, adunarile epar"iale, conferintele protopopilor si ale consiliilor paro"iale, predicile rostite de preoti spre luminarea poporului la orase si la sate, unele asociatii !isericesti cu caracter misionar, ca si viata canonica si tipiconala a mona"ilor din toate sfintele manastiri, precum si educatia pe care parintii crestini ortodocsi au dat o copiilor lor pentru a tine cu toata sfintenia dreapta credinta in care s au nascut. Acestea sunt, pe scurt, mi7loacele spirituale prin care *rtodoxia s a tinut pe drumul

Page 5 of 206

cel drept, pana in zilele noastre.

Page 4 of 206

DESPRE BISERICA
(%1A'AC+).)/ As vrea sa mi arati cum intelege *rtodoxia #iserica. P-+*'.)/ #iserica este asezamant Sfant, intemeiat de Cuvantul cel intrupat al lui $umnezeu, spre sfintirea si mantuirea oamenilor 2cf. (nvatatura de credinta crestina ortodoxa, intre!. 2=3, p. 1=,6. (%1A'AC+).)/ +u vreau sa stiu cum intelegi Sfintia 'a ideea de #iserica in Sfanta Scriptura. P-+*'.)/ #iserica, in dumnezeiasca Scriptura, are mai multe intelesuri si mai multe numiri, iar Sfanta Scriptura se foloseste cand de un inteles, cand de altul, cand de o numire, cand de alta. (%1A'AC+).)/ Care sunt aceste intelesuri si numiri diferite ale #isericii in Sfanta Scriptura0 P-+*'.)/ <ai intai, prin cuvantul #iserica Sfanta Scriptura a %oului 'estament intelege ierar"ia superioara si conducatoare a #isericii, pe care a intemeiat o 8ristos, <antuitorul nostru, la un loc cu totalitatea credinciosilor !otezati in numele Sfintei 'reimi. (%1A'AC+).)/ Care este acea ierar"ie superioara si conducatoare pusa de <antuitorul in #iserica 0 P-+*'.)/ Aceasta ierar"ie o formeaza sfintii apostoli si urmasii lor/ episcopii, preotii, diaconii 2<atei, 14, 14: (oan, 20, 22 23: 9apte, 6, 3 6: 20, 24: +fes., ,, 11 12: ( 'im., 3, 4 12: ,, 1,: Apoc., 21, 1,: +vr., 13, 156. (%1A'AC+).)/ Cand a pus <antuitorul aceasta ierar"ie in #iserica 0 P-+*'.)/ Atunci cand a zis catre apostolii Sai/ &Cine va asculta pe voi pe <ine <a asculta si cine se leapada de voi de <ine se leapada& 2)uca, 10, 166 si iarasi, cand a zis/ &Precum < a trimis 'atal pe <ine si +u va trimit pe voi& 2(oan, 20, 21: +fes., 2, 206. (%1A'AC+).)/ Ce puteri deose!ite a dat <antuitorul acestei ierar"ii superioare si conducatoare a #isericii0 P-+*'.)/ <antuitorul a inzestrat cu multe puteri si daruri aceasta ierar"ie superioara a #isericii Sale 2( Cor., 12, 246. (%1A'AC+).)/ Care sunt acele puteri si daruri de care spui 0 P-+*'.)/ <ai intai, <antuitorul a dat ucenicilor Sai puterea de a lega si dezlega pacatele oamenilor, in cer si pe pamant 2<atei, 14, 14: (oan, 20, 22 236. )e a dat putere disciplinara in #iserica, de a pedepsi pe cei vinovati de calcarea poruncilor lui 8ristos 2<atei, 16, 14 13: ( Cor., =, , =: ( 'im., 1, 206: i a im!racat cu putere de sus la

Page 3 of 206

Pogorarea Prea Sfantului $u" 2)uca, 2,, ,=: 9apte, 2, 2 ,6 si i a !inecuvantat cu prile7ul inaltarii Sale la cer 2)uca, 2,, =16: i a trimis sa propovaduiasca +vang"elia la toata zidirea si sa !oteze in numele Sfintei 'reimi, al 'atalui, al 9iului si al Sfantului $u" 2<atei, 24, 14 206. (%1A'AC+).)/ Se poate spune ca, prin aceasta, ideea de #iserica este intreaga 0 P-+*'.)/ %u. Pentru ca, asa cum am mai spus, ideea de #iserica, in Sfanta Scriptura, se intregeste prin totalitatea credinciosilor care sunt !otezati in numele Sfintei 'reimi 2al 'atalui, al 9iului si al Sfantului $u"6, care pazesc si lucreaza toate poruncile lui 8ristos si care urmeaza asezamantul pus de <antuitorul si de sfintii Sai apostoli in #iserica 2<atei, 16, 14: +fes., 2, 13 22: ,, 11 1=: Col., 1, 14 206. (%1A'AC+).)/ Care sunt marturiile din Sfanta Scriptura care adeveresc numirea #isericii su! acest inteles 0 P-+*'.)/ #iserica adica totalitatea credinciosilor 2pastor si turma la un loc6 are multe marturii scripturistice, intre care este si aceasta/ &Ca precum intr un singur trup avem madulare multe si madularele nu au toate aceeasi lucrare, asa si noi cei multi suntem in 8ristos un trup, iar fiecare dintre noi, madulare unii altora& 2-om., 12, , =6. Acest trup este #iserica, iar 8ristos este Capul 'rupului, adica al #isericii 2( Cor., 12, 25: +fes., 1, 22 23: ,, 2=: =, 23: Col., 1, 14, 2,6. (%1A'AC+).)/ Cum se mai intelege cuvantul #iserica in Sfanta Scriptura 0 P-+*'.)/ Prin cuvantul #iserica, in Sfanta Scriptura se mai intelege si !iserica 2materiala6 ca locas de inc"inare. (%1A'AC+).)/ Ce intelegeti prin !iserica locas de inc"inare 0 P-+*'.)/ Prin !iserica locas de inc"inare se intelege locul Sfant menit cultului divin pu!lic, precum este templul din 1ec"iul 'estament. Sensul de &!iserica& il intalnim in multe locuri ale Sfintei Scripturi. <antuitorul, inca de copil, a cinstit acest loc Sfant, adica !iserica, drept locas de inc"inare, caci de la varsta de doisprezece ani a venit cu parintii )ui sa se inc"ine in templu 2)uca, 2, ,6 ,46. Aceasta !iserica locas de inc"inare, <antuitorul a numit o &Casa a <ea& 2<atei, 21, 136 si in fiecare zi invata poporul intr insa 2(oan, 14, 206. $e asemenea, apostolul Pavel zice, referindu se tot la acest inteles/ &Caci mai intai aud ca, atunci cand va adunati in !iserica, intre voi sunt dez!inari si in parte cred&. &Ca in toate !isericile sfintilor 2crestinilor6, femeile sa taca in !iserica... caci sade rau femeilor sa vor!easca in !iserica& 2( Cor., 1,, 33 3=6. (n toate textele de mai sus, intelesul cuvantului !iserica este clar si el arata locasul de adunare pentru cultul pu!lic. (%1A'AC+).)/ Si care alte nume se mai dau #isericii in Sfanta Scriptura0 P-+*'.)/ #iserica se mai numeste si &*gorul $omnului& 2( Cor., 3, 36, &Casa $omnului& 2+fes., 2, 13 226, &<ireasa lui 8ristos& 2(( Cor., 11, 2: Apoc., 21, 2, 3: 22, 15

Page 10 of 206

s.a.6, &Adunarea cuviosilor& 2Ps., 1,3, 16 sau a &oamenilor drepti& 2Ps., 110, 16, &Adunarea celor intai nascuti& 2+vr., 12, 236, &'urma lui 8ristos& 2(oan, 10, 166, &Sfesnic de aur& 2Apoc., 1, 20: 2, 16, &Cetatea lui $umnezeu& 2Ps., 46, 2: Apoc., 3, 126, &Cetatea $umnezeului celui viu& 2Apoc., 21, 2: 22, 136, &Stalp si temelie a adevarului& 2( 'im., 3, 1=6, &Sfatul sfintilor& 2Ps., 44, 66, &'rupul lui 8ristos& 2+fes., 1, 22 23: Col., 1, 2,6, &Cidire dumnezeiasca& 2( Cor., 3, 36, &#iserica Slavei& 2+fes., =, 256, &<ireasa <ielului& 2Apoc., 13, 5: 21, 36, &Casa $umnezeului lui (acov& 2(s., 2, 2 36, &Casa lui 8ristos& 2+vr., 3, 66, &(erusalimul cel %ou& 2Apoc., 3, 12: 21, 26, &Casa lui $umnezeu& 2( 'im., 3, 1=: +vr., 10, 216 s.a. (%1A'AC+).)/ $ar cate #iserici avem noi, crestinii 0 P-+*'.)/ #iserica lui 8ristos este una, deoarece <antuitorul a intemeiat o singura #iserica 2<atei, 16, 146, nu mai multe, pentru ca #iserica are un singur Cap, pe (isus 8ristos, ea fiind infatisata ca #iserica slavita 2+fes., =, 256, ca o casa a lui $umnezeu si a lui 8ristos 2+vr., 3, 6: 10, 216, ca un trup unic al lui 8ristos 2-om., 12, =6, ca o singura turma 2(oan, 10, 16: 21, 1=6. #iserica se numeste Sfanta pentru ca Sfant este Capul ei, <antuitorul nostru (isus 8ristos 2+fes., =, 2=, 256 si in ea locuieste $u"ul Sfant. (%1A'AC+).)/ $ar cum poate fi #iserica noastra Sfanta, daca se pot aduna in ea si pacatosi 0 P-+*'.)/ Pacatosii nu ating sfintenia #isericii. <isiunea #isericii tocmai aceasta este, de a face indreptarea pacatosilor. 'oti oamenii sunt pacatosi, asa ca nici unul nu poate spune ca e lipsit de pacate 2(acov, 3, 2: ( (oan, 1, 46. .nii neortodocsi pretind ca in comunitatea lor se aduna numai oameni sfinti. $ar sa stiti ca nu au dreptate, de vreme ce insusi marele apostol Pavel, care era vas al alegerii 29apte, 3, 1= 166, zice despre sine ca este cel dintai pacatos intre pacatosi 2( 'im., 1, 1=6. <antuitorul a asemanat #iserica Sa, in diferite pilde, cu tarina care cuprinde grau si neg"ina 2<atei, 13, 2, 30, 366, cu navodul care prinde pesti !uni si pesti rai 2<atei, 13, ,5 =06, iar marele apostol Pavel spune ca #iserica este casa in care se gasesc vase de cinste si vase de necinste 2(( 'im., 2, 206. <antuitorul nu a venit sa c"eme pe cei drepti, ci pe cei pacatosi, la pocainta, caci &nu au tre!uinta cei sanatosi de doctor, ci cei !olnavi& 2<atei, 3, 126. (%1A'AC+).)/ $ar de ce zicem noi, ortodocsii, ca #iserica noastra este so!orniceasca si apostoleasca 0 P-+*'.)/ Prin cuvintele &#iserica so!orniceasca& noi aratam ca #iserica noastra are menirea de a se raspandi in toata lumea, cuprinzand pe credinciosii din toate locurile, din toate timpurile si de la toate popoarele, ca o incununare a poruncii <antuitorului, Care a zis/ &<ergand, invatati toate neamurile...& 2<atei 24, 136. ( se spune &so!orniceasca& pentru ca invatatura ei este conforma cu intregul adevar primit de la 8ristos, spre deose!ire de secta sau de erezie, care au numai o parte de adevar. +a este so!orniceasca sau universala 2catolica6 pentru ca detine adevarul unic si universal. *rtodoxia nu este numai dreapta credinta, ci si deplina credinta, adica adevarul intreg. $e aceea i se spune so!orniceasca. (ar apostolica se numeste

Page 11 of 206

#iserica ortodoxa pentru ca ea a fost intemeiata de <antuitorul prin sfintii apostoli 2+fes., 2, 206 si a fost raspandita in lume si organizata, de la inceput, tot prin sfintii apostoli. Apoi, pentru ca pastreaza nesc"im!ata invatatura data de (isus 8ristos si de $u"ul Sfant prin sfintii apostoli si, in sfarsit, pentru ca pastreaza darurile Sfantului $u" de la sfintii apostoli, prin succesiune, adica pastreaza legatura "arului neintrerupta, de la apostoli, pana astazi. #iserica se mai zice apostolica pentru ca ea este zidita pe temelia apostolilor, piatra din varful ung"iului fiind insusi 8ristos 2+fes., 2, 20 22: Apoc., 1, 1,6. +a traieste viata in 8ristos, asa cum a invatat de la sfintii apostoli, care sunt cei mai autorizati interpreti ai cuvintelor <antuitorului. (%1A'AC+).)/ Ce intelegem noi, ortodocsii, prin #iserica !iruitoare si luptatoare si de ce zicem noi ca sunt doua #iserici, una in cer si alta pe pamant0 P-+*'.)/ %oi nu zicem ca sunt doua #iserici, ci doar una, dupa cum ti am aratat mai sus. $ar noi marturisim ca #iserica are doua parti/ una vazuta si pamanteasca, a celor vii, si alta nevazuta, sau a celor adormiti. Amandoua acestea alcatuiesc o singura #iserica, avand acelasi Cap, pe 8ristos 2-om., 1,, 5 3: +fes., 1, 10: <atei, 22, 32: 24, 14: )uca, 1,, 10: 9ilip., 2, 10: +fes., 2, 13: Col., 2, 10: +vr., 21, 236. Asadar, intelege ca #iserica celor vii, sau pamanteasca, vazuta, se mai numeste si #iserica luptatoare, fiindca mem!rii ei sunt inca in lupta cu puterile vra7mase ale raului 2+fes., 6, 11 13: ;al., =, 15: ( Petru, 2, 11 s.a.6. (ar prin #iserica nevazuta sau a celor adormiti, numita si !iruitoare, noi intelegem #iserica pe care o formeaza toti ingerii si sfintii din ceruri, care au !iruit puterile celui rau si au trecut in lumea cea nevazuta si cereasca 2+vr., 12, 23: +fes., =, 25: Apoc., 21, 10 s.a.6. #iserica este una singura, dar ea cuprinde pe cei vii de pe pamant, precum si pe cei care au adormit in dreapta credinta si ei sunt vii cu sufletul si slavesc pe $umnezeu alaturi de ingeri. (%1A'AC+).)/ $e cand a intemeiat <antuitorul 8ristos #iserica Sa0 P-+*'.)/ <antuitorul nostru (isus 8ristos a pus temelia #isericii Sale prin intrupare si pe Cruce si i a dat forma concreta dupa inviere, la co!orarea Sfantului $u" 29apte, 20, 246. A facut o vazuta in a cincizecea zi dupa invierea Sa, la Cincizecime, sau -usalii, cand a trimis pe $u"ul Sfant in c"ip de lim!i de foc asupra sfintilor Sai ucenici si apostoli care, prin cuvantul propovaduirii lor, au intarit si au organizat prima o!ste de credinciosi 29apte, 1, 4: 2, ,1 ,,6. (%1A'AC+).)/ $ar cum infatiseaza $escoperirea dumnezeiasca legatura dintre 8ristos si #iserica Sa 0 P-+*'.)/ $escoperirea dumnezeiasca ne arata ca <antuitorul este Capul #isericii, iar #iserica este 'rupul )ui. Asa ne invata Sfantul apostol Pavel, zicand/ &Si mai presus de toate pe +l ) a dat Cap #isericii, care este 'rupul )ui, plinirea Celui ce plineste toate intru toti& 2+fes., 1, 22 236. &+l este Capul 'rupului, al #isericii: +l este inceputul, intaiul nascut din morti, ca sa fie intru toate +l cel dintai: ca intru +l a !inevoit sa locuiasca toata plinirea si printr insul sa impace toate cu Sine, fie cele de pe pamant, fie cele din ceruri, facand pace

Page 12 of 206

prin +l, prin sangele Crucii )ui 2Col., 1, 14 206. Acelasi apostol al neamurilor, adresandu se romanilor si corintenilor, ii numeste pe ei madulare ale 'rupului lui (isus 8ristos, adica ale #isericii 2-om., 12, =: ( Cor., 12, 256. Sfanta 'raditie sustine de la inceput ca 8ristos este capul #isericii, iar aceasta este 'rupul )ui 2(nv. de Cred. *rt., intr. 263, pag. 1==6. (%1A'AC+).)/ Cum adica este &'rupul lui 8ristos& sau &'rupul $omnului& 0 P-+*'.)/ Sfantul apostol Pavel ne arata in +pistola catre ;alateni cap. , ca noi suntem mem!re ale 'rupului lui 8ristos, care este #iserica. <antuitorul insusi ne a anuntat ca noi tre!uie sa ne "ranim cu trupul Sau, atunci cand a intemeiat 'aina eu"aristiei, iar apoi ne a aratat ca +l este vita din care noi facem parte ca mladite 2(oan, 1=, 1 66. $eci noi crestinii suntem parte din trupul $omnului, care este #iserica. (%1A'AC+).)/ Cum prelungeste #iserica intruparea <antuitorului0 P-+*'.)/ #iserica prelungeste intruparea <antuitorului prin neintrerupta prezenta a 9iului lui $umnezeu cel intrupat, in sanul +i, si prin lucrarea Sfantului $u", in madularele +i 2(oan, 1,, 166. (n calitatea )ui de Cap nevazut al #isericii, $omnul (isus 8ristos este in #iserica permanent prin continua Sa intrupare pe altarele la care se savarseste liturg"ia. Caci 8ristos este nu numai Cap al #isericii, ci si trup al +i, dandu Se pe Sine spre cuminecare credinciosilor. #iserica are doua infatisari, una vazuta, fiindca oamenii fac parte din +a cu trupuri, si alta nevazuta, care e lucrarea Sfantului $u" ai lui 8ristos sau $umnezeiescul 8ar, izvorul vietii, lucrarii si unitatii ei. +l este cel care face posi!ila transformarea painii si a vinului eu"aristie, in trupul si sangele $omnului. 9ericitul Augustin spune/ &Ceea ce este sufletul pentru trupul omului, aceasta este $u"ul Sfant pentru 'rupul lui 8ristos, care este #iserica, caci +l lucreaza ca sufletul in toate madularele, tinandu le intr un singur 'rup& 29ericitul Augustin, Cuvantarea 265, ,, ,6. (%1A'AC+).)/ $ar cum ne facem noi mem!re ale 'rupului $omnului, adica ai #isericii 0 P-+*'.)/ %oi ne facem mem!re ale #isericii prin "arul sfintelor 'aine, indeose!i prin !otez si prin Sfanta impartasanie. Prin !otez a7ungem madularele #isericii, murind si inviind in c"ip tainic cu 8ristos. Prin Sfanta (mpartasanie ne facem purtatori de 8ristos, inzestrati cu puteri du"ovnicesti pe drumul desavarsirii. <antuitorul zice/ &Cel ce mananca 'rupul <eu si

Page 13 of 206

!ea Sangele <eu intru <ine petrece si +u intru el& 2(oan, 6, =66. 'alcuind aceste cuvinte, Sfantul C"irii al Alexandriei spune/ &Primind in noi trupul, am primit trupeste si du"ovniceste pe 9iul cel dupa fire si adevarat unit dupa fiinta cu 'atal...&. (ar 9ericitul Augustin zice/ &Am primit marirea de a ne face partasi si de a ne impartasi cu firea cea mai presus de toate& 2Cuvantarea 2526. Sau in alt loc/ &$aca vrei sa intelegi 'rupul lui 8ristos, asculta pe apostolul care zice credinciosilor. &1oi insa sunteti madularele lui 8ristos& 2( Cor., 6, 1=6. &'aina voastra este asezata pe masa $omnului, primind taina voastra, raspundeti... la ceea ce sunteti si raspunzatori su!scrieti... 9ii madular al trupului lui 8ristos pentru ca &Aminul& sa fie adevarat. *, taina a evlavieiD *, semn al unitatiiD *, lant al dragosteiD Cine vrea sa traiasca, sa creada ca e 'rupul )ui, ca sa fie viu& 29ericitul Augustin, Comentar la +vang"elia dupa (oan, 26, 136. (%1A'AC+).)/ $ar ce tre!uie sa credem despre #iserica 0 P-+*'.)/ Credem ca +a este unirea noastra cu $umnezeu, pentru ca in +a se afla neincetat 8ristos si Sfantul $u" si pentru ca ea nu greseste. Credem in +a si in inaltimea scopurilor pe care le urmareste, si anume, de a ne pregati pentru mantuire. 1iata #isericii este in intregime o lupta pentru mantuire, cum marturiseste Sfanta Scriptura si Sfanta 'raditie. Sfantul Ciprian sustine ca in afara de #iserica nu este mantuire 2Scrisoarea 53, 216 si cel ce nu are #iserica drept mama, nu poate avea pe $umnezeu ca 'ata 2$espre unitatea #isericii so!ornicesti6. (%1A'AC+).)/ *are despartirea #isericii apusene de cea a -asaritului nu a dus la ruperea unitatii #isericii 0 P-+*'.)/ $espartirea crestinilor n a atins unitatea #isericii: aceasta unitate nu se poate darama niciodata, oricare ar fi numarul si calitatea credinciosilor care se smulg de la sanul ei. +reziile si sc"ismele, oricat de multe ar fi ele si oricat de mari, nu pot imparti #iserica, pentru ca ea e strans unita cu Capul ei, care este (isus 8ristos. .nitatea #isericii este mai presus de sine si ea nu poate fi zdruncinata de nimeni 2(nv. de Credinta *rtodoxa, C. 256 p. 16=6. (%1A'AC+).)/ $ar de ce #iserica e numita Sfanta 0 P-+*'.)/ #iserica e numita Sfanta pentru ca Sfant este Capul ei, <antuitorul nostru (isus 8ristos, si Sfant este $u"ul, Care salasluieste in #iserica pana la sfarsitul veacului: precum Sfant este si 'rupul $omnului, care se daruieste continuu pe altarele ei. Sfantul Apostol zice/ &8ristos a iu!it #iserica si pe Sine S a dat pentru dansa, ca sa o sfinteasca, curatind o cu !aia apei prin cuvant, ca sa o puna inaintea )ui ca #iserica slavita, neavand pata sau z!arcitura, ori altceva de acest fel, si ca sa fie Sfanta si fara de pri"ana 2+fes., =, 2= 256. Sfantul (rineu scrie/ &.nde este #iserica, acolo este si $u"ul Sfant, Care o!laduieste si #iserica si tot "arul& 2Contra ereziilor 3, 2,, 16.

Page 1, of 206

DESPRE SFANTA SCRIPTURA

(%1A'AC+).)/ Ce se intelege prin Sfanta Scriptura0 P-+*'.)/ Prin Sfanta Scriptura noi intelegem colectia cartilor sfinte care au fost scrise su! insuflarea $u"ului Sfant intr un rastimp de aproape 1=00 de ani, adica de la <oise circa 1,00 de ani inainte de 8ristos pana la autorul Apocalipsei circa 100 de arii dupa 8ristos 2(nvatatura de credinta ortodoxa, intre!. 23, p. 146. (%1A'AC+).)/ $ar de ce ar"iereii si preotii nu le dau voie crestinilor care sunt mem!ri ai #isericii sa talmaceasca sau sa predice in pu!lic cuvantul lui $umnezeu din Scripturi 0 P-+*'.)/ *rice crestin are voie sa citeasca Sfanta Scriptura, dar nu oricine are dreptul de a invata, de a talmaci cuvantul Scripturii. $reptul acesta il are numai #iserica, prin clerul sau si prin profesorii recunoscuti de ea si care sunt oameni !ine pregatiti, cunoscatori ai dreptei credinte. $e ce dreptul de a preda invatatura il au numai episcopii, preotii si profesorii teologi ai #isericii, este usor de inteles, cand ne gandim ca <antuitorul a dat puterea de a invata sfintilor si pastorilor si apostolilor 2<atei, 24, 206, iar nu multimilor. Apostolii erau trimisi de 8ristos ca sa invete 2si sa savarseasca 'ainele. (ar Sfantul apostol spune/ &Cum vor propovadui, daca nu vor fi trimisi0& 2-om., 10, 1=6. $eci, dreptul la propovaduire il are numai cel trimis. *r, episcopii sunt urmasii legitimi ai apostolilor. Sfantul Pavel incredinteaza episcopului 'imotei, din +fes, sarcina de a invata in #iserica, si nu tuturor credinciosilor din +fes. Acelasi apostol spune corintenilor/ &*are toti sunteti apostoli, oare toti sunteti invatatori0& 2( Cor., 12, 136. Acelasi apostol spune despre episcop, preot si diacon ca tre!uie sa fie destoinici a invata pe altii 2( 'im., 3, 2: 'it, 1, 36. %u spune insa acelasi lucru despre toti credinciosii. +l face distinctie intre pastor si turma, intre cei care invata si cei care asculta. +piscopul, preotul si diaconul, teologii #isericii, nu pot invata ce vor ei, ci ceea ce a invatat #iserica intotdeauna. +i invata in numele #isericii. %u oricine are destula pricepere si intelegere sa talcuiasca Scriptura. Acest lucru il arata marele apostol Petru in epistola sa, cand, referindu se la epistolele marelui apostol Pavel, zice ca in ele sunt unele lucruri &anevoie de inteles, pe care cei nestiutori si neintariti le rastalmacesc, ca pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare& 2(( Petru, 3, 166. (%1A'AC+).)/ %u este drept, zic unii, ca mem!rii #isericii sa nu ai!a voie sa predice si sa talmaceasca Scripturile. *rice crestin stie sa talcuiasca Sfanta Scriptura, acest lucru putandu se intelege din cele scrise/ &(ar voi, ungere aveti de la Cel Sfant sa stiti toate&. &Cat despre voi, ungerea pe care ati luat o de la +l ramane intru voi si nu aveti tre!uinta sa va invete cineva...& 2( (oan, 2, 20, 256. P-+*'.)/ Sfanta Scriptura este ca o fantana cu adancime fara fund, fiindca in ea este cuprinsa intelepciunea lui $umnezeu, Care nu are margini. $aca cineva insetat ar veni la o fantana si ar voi sa !ea toata apa, s ar ineca in ea: dar daca va scoate din ea cu ciutura si de acolo cu pa"arul va !ea, se va racori fara de prime7die. Cine este omul acela ne!un care ar voi sa se !age intr o apa adanca, fara sa stie sa inoate0 Sfanta Scriptura are &oase& dupa cum spun sfintii parinti ai #isericii, si nimeni, avand dintai intelegerii sale de lapte, sa nu indrazneasca a sparge cu ei oasele tari ale Scripturilor dumnezeiesti, caci se vatama pe sine si se pierde.
Page 1= of 206

$umneata nu ai citit in Sfanta Scriptura cele despre famenul etiopian0 Acesta citea pe proorocul (saia si cand l a intre!at apostolul 9ilip daca intelege cele ce citeste, el a zis/ &Cum voi putea intelege, de nu ma va povatui cineva0& 29apte, 4, 316. (a seama, caci si cuvantul &ungere&, despre care ai pomenit dumneata, inseamna revarsarea Sfantului $u" in Sfanta 'aina a mirungerii, indata dupa primirea !otezului 29apte, ,, 25: (( Cor., 1, 21: (oan, 16, 13: -om., 4, 3 etc.6, iar cuvintele &stiti toate& inseamna tot ceea ce tine de adevarul crestin si de mantuire, precum si tot ceea ce este in legatura cu anti"rist si cu raspanditorii lui, despre care este vor!a in versetele urmatoare 2(oan, 2, 22: ,, 2, 36. Asadar, nu tre!uie a invata fiecare dupa intelegerea sa in talcuirea Scripturilor, caci se rataceste. (%1A'AC+).)/ Se spune, totusi, ca orice crestin are dreptul si c"iar datoria de a citi singur Sfanta Scriptura, caci asa ne a poruncit noua <antuitorul zicand/ &Cercetati Scripturile, caci voi socotiti ca in ele aveti viata vesnica. Si acelea sunt care marturisesc pentru <ine& 2(oan, =, 336. P-+*'.)/ (a seama, ca multi incepatori de erezii din vec"ime au indraznit a se afunda in marea Scripturii cea fara de fund si s au inecat du"ovniceste, pierzandu se pe ei si pe toti cei care i au urmat. %u toti au varsta du"ovniceasca la fel si, de aceea, nu toti pot intelege Sfanta Scriptura la fel. Sfanta Scriptura cuprinde 2trei feluri de intelesuri/ 16 intelesul dupa litera, o!stesc, gramatical, ver!al sau istoric: 26 intelesul alegoric, metaforic, mai inalt sau sufletesc: 36 intelesul spiritual, du"ovnicesc. $upa cum spun sfintii parinti ai #isericii, cei simpli la cunostinta sa se multumeasca cu intelesul cel o!stesc si istoric 2dupa litera Scripturii6: cei mai inaintati sa patrunda cu intelegerea si in sufletul Scripturii, iar cei mai pregatiti, cu fapta si intelegerea, pot cuprinde intelesurile mai adanci ale Sfintei Scripturi. Pentru aceasta si marele Pavel, aratand ca intelepciunea cea desavarsita a Scripturilor se cuvine celor desavarsiti, zice/ &(nsa noi graim (ntelepciunea la cei desavarsiti, dar nu intelepciunea veacului acestuia, nici a stapanitorilor acestui veac, care sunt pieritori, ci propovaduim intelepciunea de taina a lui $umnezeu, pe cea ascunsa, pe care a randuit o $umnezeu mai inainte de veci spre slava noastra& 2( Cor., 2, 6 56. (%1A'AC+).)/ .nii spun ca nu este nevoie ca cineva sa ai!a multa stiinta spre a putea pricepe invataturile Sfintei Scripturi, caci si celor neinvatati li se descopera intelepciunea acestor invataturi, dupa cum arata <antuitorul prin cuvintele/ &'e laud pe 'ine, Parinte... caci ai ascuns acestea de cei intelepti si le ai descoperit pe ele pruncilor& 2<atei, 11, 2=6. P-+*'.)/ $a, le a descoperit $umnezeu intelepciunea Sa acelora pe care i a cunoscut ca sunt prunci cu rautatea, dar nu cu mintea si cu intelegerea, adica celor desavarsiti in toata fapta !una si care a7unsesera la nerautatea pruncilor. )a acest lucru indeamna marele Pavel pe crestinii din Corint, zicand/ &9ratilor, fiti prunci cu rautatea. Cu mintea insa fiti desavarsiti& 2( Cor., 1,, 206. (%1A'AC+).)/ $umnezeu a osandit intelepciunea si stiinta oamenilor, dupa cuvantul scris/ &Pierde voi intelepciunea inteleptilor si stiinta celor invatati o voi darama& 2(s.,

Page 16 of 206

23, 1,6. Si apostolul zice/ &.nde este inteleptul0 .nde este carturarul0 .nde este cercetatorul veacului de acum0 Au nu a facut $umnezeu ne!una intelepciunea lumii acesteia0& 2( Cor., 1, 13 206. *are, cum e posi!il ca $umnezeu sa fi rezervat talcuirea Sfintei Scripturi numai unor oameni cu pregatire, asa cum sustinem noi, ortodocsii0 P-+*'.)/ 're!uie sa stii mai intai ca nu orice stiinta si intelepciune a osandit o $umnezeu, ci numai ceea ce aduce vatamarea omului, dar nicidecum nu osandeste invatatura du"ovniceasca. Caci daca ar fi dupa afirmatia unora care interpreteaza gresit acest verset, atunci ar insemna ca si intelepciunea lui Solomon, a lui (sus fiul lui Sira", a <antuitorului, a sfintilor prooroci si apostoli carora li s a poruncit sa fie &intelepti ca serpii si !lanzi ca porum!eii& 2<atei, 10, 166 sa fie osanda. $ar nu este deloc asa. (a seama, deci, sa nu fii asemenea celor ce dupa cuvantul $omnului &se ratacesc nestiind Scripturile, nici puterea lui $umnezeu& 2<atei, 22, 236. (%1A'AC+).)/ $e ce Sfanta Scriptura se mai numeste si &#i!lie& 0 P-+*'.)/ Cuvantul &#i!lie& este de origine greceasca si inseamna carte. Cartile Scripturii si au pastrat de a lungul veacurilor numele grecesc de &#i!lie&, atat pentru ca Sfanta Scriptura a fost tradusa mai intai in lim!a greaca, cat si pentru ca la inceput, in primele veacuri ale crestinismului, invataturile cuprinse in ea au fost propovaduite mai ades in graiul grecesc, asa cum arata documentele timpului, indeose!i Sfanta 'raditie. Acest cuvant, &#i!lie&, care este cel mai intre!uintat atat de crestini, cat si de necrestini, infatiseaza deci Sfanta Scriptura ca pe o carte care, de a lungul istoriei, si a pastrat acest nume fara alt adaos si pe care noi, credinciosii, o socotim cartea mai presus de toate cartile sau cartea cartilor. + cartea pe care, daca nu o putem numi cea mai mare ca intindere, o putem numi cea mai pretioasa pentru cuprinsul si roadele ei in sufletele noastre 2cf. (nv. de Cred. *rtod., intre!area 30, pag., 146. (%1A'AC+).)/ Spun unii ca unele texte din Sfanta Scriptura se contrazic cu altele. P-+*'.)/ <ai intai, Sfanta Scriptura, pe care o poate citi oricine, cuprinde in sine invataturi folositoare si mantuitoare de suflet. Sfanta Scriptura niciodata nu poate minti, deoarece $u"ul Sfant nu a inselat pe slu7itorii Sai, proorocii 2Sf. (polit, Comentar la $aniel, ,, 6: 9ericitul Augustin, Scrisoarea 243, 36. Prin firea si prin mintea lor, oamenii nu puteau cunoaste lucruri atat de mari si dumnezeiesti, ci numai printr un dar co!orat de sus asupra oamenilor celor sfinti, in sfarsit, Sfanta Scriptura are o unitate desavarsita. Acelasi suflu dumnezeiesc se simte in toate cartile ei, desi acestea sunt asa de deose!ite intre ele, prin lucrurile despre care vor!esc. 9iind data prin $u"ul Sfant, Sfanta Scriptura cuprinde adevarul. %imic nedrept sau prefacut nu se afla intr insa 2Sf. Clement -omanul, Scrisoarea ( a catre Corinteni, ,36. Sfanta Scriptura nu se contrazice 2sfantul martir si filozof (ustin, $ialogul cu iudeul 'rifon 6=, 2: Sfantul +pifanie, Contra ereziilor: Pamurion 50, 56 cum se contrazic scrierile pagane/ &$aca scrierile proorocilor sunt de acord cu +vang"eliile, este

Page 15 of 206

pentru ca toti au vor!it insuflati de un singur $u" al lui $umnezeu& 2Sf. 'eofil al Antio"iei, Catre Anatolie, 2=66. &Cuvantul lui $umnezeu este viu si lucrator si mai ascutit decat toata sa!ia cea ascutita cu doua taisuri si stra!ate pana la despartitura dintre suflete si du", dintre inc"eieturi si madulare si este 7udecator al simtirilor si cugetelor inimii& 2+vr., ,, 126. 9ericitul (eronim, traducator si talcuitor al Sfintei Scripturi in lim!a latina, se pronunta astfel/ &'e rog, spune mi ce e mai Sfant ca acest cuvant al lui $umnezeu0 Ce mancari, ce fel de miere, sunt mai dulci decat cunoasterea lui $umnezeu si patrunderea in lucrurile Sale ascunse, decat privirea la ideea Ciditorului, la cuvantul Stapanului tau, decat ca aceste cuvinte ale Stapanului, pline de intelepciunea du"ovniceasca, sa i invete pe oameniD $esfatarea noastra sa stea in a medita la legea $omnului, ziua si noaptea, in a !ate la usa ce ne e desc"isa, in a primi paine de la Sfanta 'reime si a merge pe valurile vietii avand pe $omnul calauza& 2Scrisoarea 30, 136. (%1A'AC+).)/ Atunci, Sfanta Scriptura nu ne poate calauzi ea singura pe calea mantuirii0 P-+*'.)/ Sfanta Scriptura nu ne poate calauzi ea singura pe calea mantuirii si iata de ce/ intai, pentru ca ea nu a fost data omenirii de la inceput, al doilea, pentru ca atunci cand a fost data nu era singura autoritate in privinta mantuirii sufletelor omenesti, fiindca a avut inaintea ei si o data cu ea si Sfanta 'raditie in vatra mereu calda a o!stii religioase sau a #isericii. Cu mult inainte de a incepe <oise sa scrie primele carti ale 1ec"iului 'estament, a existat o evlavie a o!stii religioase, c"iar mai vec"e decat cea a patriar"ilor. Cartile %oului 'estament incep sa apara dupa mai !ine de zece ani de la intemeierea #isericii. +le apar in sanul acesteia, iar #iserica alege cartile insuflate din veacul ( al erei noastre. #iserica este autoritatea superioara si "otaratoare in aceasta privinta, precum si in talcuirea textului !i!lic. +a este &Stalpul si 'emelia adevarului& 2( 'im., 3, 1=6. +a tine canonul nesc"im!at al adevarului 29er. (eronim, Contra ereziilor l, 3, ,6. in ea lucreaza $u"ul Sfant pentru pastrarea neintinata a adevarului mantuitor. .nde este #iserica zice 9er. (eronim , acolo este si $u"ul lui $umnezeu, si unde este $u"ul lui $umnezeu, acolo este si #iserica si tot "arul, iar $u"ul este adevarul 2op. cit., 3, 23, 16. (%1A'AC+).)/ Ce intelegem prin canonul cartilor Sfintei Scripturi0 P-+*'.)/ Prin canonul cartilor Sfintei Scripturi intelegem totalitatea cartilor sfinte insuflate de $umnezeu, mai precis, lista acestor carti. Cuvantul canon n a avut acest inteles de la inceput. +l este imprumutat din lim!a e!raica, prin mi7locirea celei grecesti si inseamna, printre altele, &dreptar& sau &regula& si cu aceste doua intelesuri il gasim intre!uintat si in %oul 'estament. Sfantul apostol Pavel, dupa ce da anumite sfaturi du"ovnicesti galatenilor, adauga/ &Si cati vor um!la cu dreptarul

Page 14 of 206

acesta, pace peste ei si mila peste (sraelul lui $umnezeu& 2;al., 6, 166. Canonul mai are intelesul de randuiala "otaratoare privitoare la disciplina !isericeasca si la anumite carti care intra in randuiala slu7!elor !isericesti: dar si intelesul de totalitatea sau lista scrierilor care contin aceste randuieli. Cuvantul &canon& are acest inteles, atat la vec"ii iudei cat si la primii crestini. +xista un canon al cartilor 1ec"iului 'estament si un canon al cartilor %oului 'estament 2cf. (nv. de Cred. *rt., cap, 336. (%1A'AC+).)/ Ce cuprinde canonul cartilor 1ec"iului 'estament0 P-+*'.)/ Cartile care se cuprind in canonul 1ec"iului 'estament sunt in numar de 33 si anume/ 1. 9acerea. 2. (esirea. =. )eviticul. ,. %umeri. =. $euteronomul. 6. Cartea lui (osua %avi. 5. ;artea @udecatorilor. 4. Cartea -ut. 3. Cartea intaia a -egilor. 10. Cartea a doua a -egilor. 11. Cartea a treia a -egilor. 12. Cartea a patra a &-egilor. 13. Cartea intaia Paralipomena 2intai a Cronicilor6. 1,. Cartea a doua Paralipomena 2a doua a Cronicilor6. 1=. Cartea intaia a lui +zdra. 16. Cartea lui %eemia 2a doua +zdra6. 15. Cartea +sterei. 14. Cartea lui (ov. 13. Psalmii. 20. Pildele lui Solomon. 21. +clesiastul. 22. Cantarea cantarilor. 23. (saia. 2,. (eremia. 2=. Plangerile proorocului (eremia. 26. (ezec"iel. 25. $aniel. 24. *sea. 23. Amos. 30. <i"eia. 31. (oel. 32. Avdie. 33. (ona. 3,. %aum. 3=. Avacum. 36. Sofonie. 35. Ag"eu. 34. Ca"aria. 33. <alea"i. Cartile canonice ale %oului 'estament sunt in numar de 25 si anume/ 1. Sfanta +vang"elie dupa <atei. 2. Sfanta +vang"elie dupa <arcu. 3. Sfanta +vang"elie dupa )uca. ,. Sfanta +vang"elie dupa (oan. =. 9aptele Sfintilor Apostoli. 6. +pistola catre -omani a Sfantului Apostol Pavel. 5. +pistola intai catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel. 4. +pistola a doua catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel. 3. +pistola catre ;alateni a Sfantului Apostol Pavel. 10. +pistola catre +feseni a Sfantului Apostol Pavel. 11. +pistola catre 9ilipeni a Sfantului Apostol Pavel. 12. +pistola catre Coloseni a Sfantului Apostol Pavel. 13. +pistola intai catre 'esaloniceni a Sfantului Apostol Pavel. 1,. +pistola a doua catre 'esaloniceni a Sfantului Apostol Pavel. 1=. +pistola intai catre 'imotei a Sfantului Apostol Pavel. 16. +pistola a doua catre 'imotei a Sfantului Apostol Pavel. 15. +pistola catre 'it a Sfantului Apostol Pavel. 14. +pistola catre 9ilimon a Sfantului Apostol Pavel. 13. +pistola catre +vrei a Sfantului Apostol Pavel. 20. +pistola So!orniceasca a Sfantului Apostol (acov. 21. (ntaia +pistola So!orniceasca a Sfantului Apostol Petru. 22. A doua +pistola So!orniceasca a Sfantului Apostol Petru. 23. (ntaia +pistola So!orniceasca a Sfantului Apostol (oan. 2,. A doua +pistola So!orniceasca a Sfantului Apostol (oan. 2=. A treia +pistola So!orniceasca a Sfantului Apostol (oan. 26. +pistola So!orniceasca a Sfantului Apostol (uda. Apocalipsa Sfantului (oan 'eologul. (%1A'AC+).)/ $ar am vazut ca, in afara de cartile canonice, in Sfanta Scriptura mai sunt si alte carti. P-+*'.)/ (n afara de cele 33 de carti canonice ale 1ec"iului 'estament, mai sunt si alte carti pe care #iserica, socotindu le folositoare si ziditoare de suflet, le a

Page 13 of 206

recomandat spre citire. $e aceea ele au fost pastrate in Sfanta Scriptura si asezate dupa cartile canonice ale 1ec"iului 'estament. +le sunt pline de intelepciune du"ovniceasca si de aceea #iserica le foloseste pe unele din ele c"iar in sfintele slu7!e. Aceste carti sunt/ 1. Cartea lui 'o!it. 2. Cartea (uditei. 3. Cartea lui #aru". ,. +pistola proorocului (eremia. =. Cantarea celor trei tineri. 6. Cartea a treia a lui +zdra. 5. Cartea intelepciunii lui Solomon. 4. Cartea intelepciunii lui (sus fiul lui Sira" numit si +clesiasticul. 3. (storia Suzanei. 10. #el si #alaurul. 11. Cartea intai a <aca!eilor. 12. Cartea a doua a <aca!eilor. 13. Cartea a treia a <aca!eilor. 1,. -ugaciunea regelui <anase. 1=. .ltimul psalm, care urmeaza dupa cei 1=0. Acestea sunt cartile din Sfanta Scriptura.

Page 20 of 206

DESPRE SFANTA TRADITIE

(%1A'AC+).)/ Ce este Sfanta 'raditie pe care noi o socotim al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si o punem in egalitate cu dumnezeiasca Scriptura 0 P-+*'.)/ Sfanta 'raditie sau Sfanta Predanie este invatatura data de $umnezeu prin viu grai #isericii, din care o parte s a fixat in scris, mai tarziu. Ca si Sfanta Scriptura, Sfanta 'raditie cuprinde descoperirea dumnezeiasca tre!uitoare mantuirii noastre. $e la Adam si pana la sfarsitul lui Avraam au trecut potrivit vec"ilor cronografi 2Aedrinos s.a.6 3654 ani 28ronograful de la %eamt ed. 1435, p. ,, ,=6, la care, adaugand ,30 de ani, cat au stat izraelitii ro!i in +gipt, avem ,104 ani. (n acesti ani, nici Sfanta Scriptura nu era scrisa si nici sam!ata nu s a tinut ca sar!atoare de vreun popor. 'imp de atatea mii de ani, oamenii cei credinciosi si alesi de $umnezeu s au povatuit pe calea mantuirii numai prin predania pe care au primit o direct de la $umnezeu, si numai vreme de 1,00 ani cat a fost de la <oise pana la venirea $omnului s au calauzit si de Sfanta Scriptura a 1ec"iului 'estament. $upa cum mai inainte de a se scrie cartile 1ec"iului 'estament lumea s a povatuit la cunoasterea lui $umnezeu si la calea mantuirii numai prin Sfanta 'raditie 2predania prin viu grai6, tot astfel, mai inainte de a se scrie cartile %oului 'estament, Sfanta 'raditie a fost indreptarul dupa care primii crestini s au povatuit la calea mantuirii. Primul care a semanat invataturile %oului 'estament prin viu grai in urec"ile oamenilor a fost insusi <antuitorul nostru (isus 8ristos care, trei ani si 7umatate cat a vestit +vang"elia Sa, nu a scris nimic, ci neincetat a invatat poporul. (ar dupa ce Si a implinit ascultarea catre Parintele Sau, pe apostolii Sai nu i a trimis sa scrie, ci sa propovaduiasca in toata lumea +vang"elia, spunandu le/ &$rept aceea, mergand, invatati toate neamurile, !otezandu le in numele 'atalui si al 9iului si al Sfantului $u", invatandu le sa pazeasca toate cate v am poruncit voua. Si iata, +u cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin.& 2<atei, 24, 13 206. $in ziua intemeierii ei 2anul 336 si pana in anul ,, d.8r., cand Sfantul <atei a scris prima +vang"elie, #iserica s a condus fara Scriptura %oului 'estament, s a condus prin Sfanta 'raditie, din care o parte va fi consemnata mai tarziu in scris. $e asemenea, au fost multe scrieri despre care s a pretins ca sunt inspirate si scrise de apostoli, dar #iserica a fost aceea care le a admis, le a recunoscut sau nu ca fiind inspirate, deoarece ea traia adevarul +vang"eliei mai inainte ca el sa fi fost scris: il traia prin 'raditie. Asadar, iata ce este Sfanta 'raditie/ izvorul si radacina am!elor 'estamente al celui 1ec"i si al celui %ou si de aceea noi o numim al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si o socotim ca avand aceeasi insemnatate ca si Sfanta Scriptura. (%1A'AC+).)/ $a, dar se spune ca Sfanta Scriptura este cuvant dumnezeiesc si ca nu este iertat a fi inlocuita sau sc"im!ata cu 'raditia. P-+*'.)/ %u este deloc adevarat ceea ce spun prietenii dumitale, caci legea lui $umnezeu nu este cuprinsa numai in Sfanta Scriptura. Auzi ce spune dumnezeiescul evang"elist (oan/ &Sunt inca si alte multe cate a facut (isus, care de s ar fi scris cu de amanuntul, cred ca lumea aceasta n ar cuprinde cartile ce s ar fi scris& 2(oan, 21, 2=6. (arasi, acelasi evang"elist (oan marturiseste in una din epistolele sale/ &<ulte avand a va scrie, n am voit sa vi le scriu pe "artie si cu cerneala, ci nada7duiesc sa vin la voi si sa vor!esc gura catre gura, ca !ucuria noastra sa fie deplina& 2(( (oan, 1, 126.
Page 21 of 206

Asadar, vezi ca dumnezeiescul evang"elist mai mult se !ucura cu ucenicii sai cand avea posi!ilitatea sa le vor!easca prin viu grai 2predanie6, decat sa le trimita ceva in scris. (ar prietenii dumitale tin mortis numai la cele scrise si nu !aga de seama ca atat <antuitorul cat si multi dintre apostoli n au lasat nimic in scris, ci au propovaduit prin viu grai. (%1A'AC+).)/ %u stiu insa cum tre!uie inteleasa afirmatia ca noi, crestinii, nu tre!uie sa ne lasam ademeniti de alte invataturi omenesti inselatoare, deose!ite de cele dumnezeiesti ale Sfintei Scripturi, caci asa ne indeamna Apostolul/ &)uati aminte sa nu va fure mintile cineva cu filozofia si cu desarta inselaciune din predania omeneasca, dupa sti"iile lumii si nu dupa 8ristos& 2Col., 2, 46. Asadar, datoria noastra ar fi sa ne ferim de inselaciunea predaniei 2traditiei6 omenesti. P-+*'.)/ $umneata nu deose!esti intelesul dintre invataturile cele din predanie omeneasca si cele ce sunt din predanie apostoleasca si evang"elica. Ai adus aici un citat al Sfintei Scripturi, care se refera la predania invataturilor omenesti si la filozofia desarta si care nu are nici o legatura cu Sfanta 'raditie, cea evang"elica si apostolica, a #isericii lui (isus 8ristos. Sfanta 'raditie nu e o predanie omeneasca, nici filozofie, nici inselaciune, ci este cuvantul lui $umnezeu, care ni s a dat noua prin viu grai. <arele apostol Pavel ne invata si ne indeamna sa tinem cu tarie predaniile, zicand/ &Asadar, fratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le ati invatat, fie prin cuvant, fie prin epistola noastra& 2(( 'es., 2, 1=6. (ar unii ii indeamna pe crestinii neintariti sa "uleasca si sa lase predaniile apostolesti si !isericesti, fara sa priceapa ca insasi Sfanta Scriptura este un rod al $u"ului Sfant, care a crescut din radacina si din pomul Sfintei 'raditii. (%1A'AC+).)/ *are Sfanta Scriptura nu ne este de a7uns pentru credinta si pentru mantuire, fara sa mai avem nevoie si de 'raditie0 Asa ar rezulta din cuvintele apostolului Pavel catre 'imotei/ &$e mic copil cunosti Sfintele Scripturi care pot sa te intelepteasca spre mantuire, prin credinta cea intru (isus 8ristos. 'oata Scriptura este insuflata de $umnezeu si de folos spre invatatura, spre mustrare, spre indreptare, spre inteleptirea cea intru dreptate& 2(( 'im., 3, 1= 166. Cuvintele sunt limpezi/ orice adaos la Sfanta Scriptura este de prisos. P-+*'.)/ Aici este vor!a numai de Scriptura 1ec"iului 'estament, caci cea a 'estamentului %ou inca nu era scrisa. Pavel scrie lui 'imotei ca 1ec"iul 'estament ii poate servi drept cel mai !un invatator pentru intarirea credintei sale in 8ristos si pentru educarea in crestinism. $upa talcuirea la care esti ispitit, ar urma ca nici cartile 'estamentului %ou care aveau sa fie scrise in perioada ce a urmat acestei scrisori adresate de apostolul Pavel lui 'imotei sa nu fie primite, ci sa ne tinem numai de cel vec"i, despre care se aminteste aici. (%1A'AC+).)/ .nii nu admit 'raditia pentru ca zic ei in ea au intrat, cu vremea, multe elemente false, asa incat, mai ales astazi, nu mai putem deose!i 'raditia cea adevarata si apostolica de cea falsa. P-+*'.)/ #iserica lui 8ristos a statornicit adevarurile de credinta dezvoltate de a lungul 'raditiei prin invataturile si canoanele sfintelor so!oare ecumenice, ale celor

Page 22 of 206

locale, ale cartilor sim!olice, prin marturisirile de credinta, ca de pilda <arturisirea *rtodoxa, de la (asi, din 16,2, si prin alte multe sinoade de sfinti ar"ierei si facatori de minuni, care s au adunat in acest scop in vec"ime. (n aceste sinoade s a statornicit indreptarul sfintei credinte ortodoxe, care era atacata de multe cete eretice existente in acele vremuri. Cat priveste nesc"im!area si nealterarea Sfintei 'raditii, aceasta se poate cunoaste daca se controleaza mentinerea urmatoarelor conditii/ 1. Sa nu consfinteasca formulari cuprinzand contraziceri, sau care contrazic 'raditia apostolica sigura, si sa nu contrazica Sfanta Scriptura. %umai astfel este posi!il ca o invatatura oarecare sa fie &'raditie& si sa provina de la <antuitorul sau de la sfintii apostoli, sau, daca noile formulari s au facut su! inraurirea directa a Sfantului $u". 2. 'raditia sa fi fost tinuta de #isericile apostolice care au continuitate neintrerupta pana azi. 3. Sa fi fost recunoscuta si urmata intotdeauna de intreaga #iserica ecumenica. ,. Sa fie de acord cu cea mai mare parte dintre parintii si scriitorii !isericesti. Cand o traditie nu indeplineste aceste conditii, ea nu poate fi adevarata si Sfanta, deci nu poate fi admisa si urmata. (%1A'AC+).)/ Cu toate aceste verificari pe care ziceti ca le a facut si le face #iserica *rtodoxa referitor la adeverirea 'raditiei, unii se cred mai siguri pe invataturile cuprinse in Sfanta Scriptura. Caci primii crestini zic ei primeau numai cele cuprinse 2scrise6 in Sfanta Scriptura, dupa cum este scris/ &Acestia 2iudeo crestinii din #ereea6 erau mai marinimosi decat cei din 'esalonic: ei au primit cuvantul cu toata osardia si zilnic cercetau Scripturile, ca sa vada daca ele sunt asa& 29apte, 15, 116. $e aici ar urma ca noi sa tinem invataturile pe care le gasim scrise in Sfanta Scriptura. P-+*'.)/ $ar marele apostol Pavel lauda pe crestinii din Corint nu pentru ca tineau invataturile cele scrise, ci pentru ca isi aduceau aminte de el si tineau cu tarie la invataturile cele nescrise, pe care le primisera prin Predanie 2'raditie6 de la el, scriindu le/ &9ratilor, va laud ca in toate va aduceti aminte de mine si tineti predaniile asa cum vi le am dat& 2( Cor., 11, 26. *are, cum este !ine sa facem/ sa tinem numai la invataturile scrise sau sa urmam pe marele apostol Pavel, care lauda pe cei ce tin si predaniile nescrise0 #a, mai mult, noi dovedim ca sfintii apostoli si evang"elistii au crezut isi au predicat multe din Sfanta 'raditie pe care o mostenisera din vec"ime si care nu se gasesc scrise in Sfanta Scriptura. (%1A'AC+).)/ .nde anume se vede ca apostolii ar fi predicat si alte invataturi, in afara de cele ce sunt scrise in Sfanta Scriptura 0 P-+*'.)/ (ata doua dovezi/ Sfantul apostol (uda, in epistola sa cea so!orniceasca 21

Page 23 of 206

36, printre altele, zice/ &$ar <i"ail Ar"ang"elul, cand se impotrivea diavolului certandu se cu el pentru trupul lui <oise, n a indraznit sa aduca 7udecata de "ula, ci a zis/ &Cearta te pe tine $omnul&. Cauta dumneata in toata Sfanta Scriptura si vezi daca vei afla scrise aceste cuvinte. $ar si mai 7os, in aceeasi Sfanta epistola, apostolul aminteste de proorocia lui +no", zicand/ &$ar si +no", al saptelea de la Adam, a proorocit despre acestia zicand/ (ata, a venit $omnul in zecile de mii de sfinti ai )ui. Ca sa faca 7udecata impotriva tuturor si sa mustre pe toti nelegiuitii de faptele paganatatii lor intru care au facut faradelege si de toate cuvintele de ocara pe care ei, pacatosii, netematori de $umnezeu, le au rostit impotriva )ui& 2(uda, 1, 1=6. $ar nu numai (uda, apostolul, vor!este de 'raditie, ci si marele Pavel, in epistola a doua catre 'imotei, iata ce zice/ &$upa cum (annes si (am!res s au impotrivit lui <oise, asa si acestia stau impotriva adevarului, oameni stricati la minte si netre!nici pentru credinta& 2(( 'im., 3, 46. Si iarasi, marele apostol Pavel, adresandu se preotilor din +fes, le zice/ &'ineti minte cuvintele $omnului (isus, caci +l a zis/ &<ai fericit este a da decat a lua& 29apte, 20, 3=6. Acum te intre! pe dumneata, care esti ispitit sa crezi numai in cele scrise, de unde au luat acesti doi apostoli (uda si Pavel cuvintele de mai sus, caci nicaieri in Sfanta Scriptura nu le vei afla scrise0 (%1A'AC+).)/ 'otusi, este oare cu putinta ca Sfanta 'raditie sa se fi putut pastra pana astazi in intregime si in toata curatia pe care a avut o la inceput0 %u cumva avem noi mai multa garantie in invataturile scrise din Sfanta Scriptura 0 P-+*'.)/ Ai vazut in cele de mai sus ca marele Pavel lauda pe crestinii din Corint, pentru ca au tinut cu tarie predaniile cele nescrise, asa cum le primisera din gura lui. Ai auzit ca insisi apostolii au folosit in propovaduirea lor cuvinte directe din Sfanta 'raditie, ca acele referitoare la proorocia lui +no" si celelalte. 'i am aratat inca si prin ce mi7loace s a pastrat de a lungul veacurilor Sfanta 'raditie. +i !ine, acelasi apostol Pavel indeamna si sfatuieste pe crestinii din 'esalonic sa fie foarte atenti si veg"etori la pastrarea Sfintei 'raditii/ &9ratilor, stati neclintiti si tineti predaniile pe care le ati invatat, fie prin cuvant, fie prin epistola noastra& 2(( 'es., 2, 1=6. (ar in alt loc/ &C"iar daca noi insine sau un inger din cer v ar vesti alta +vang"elie decat aceea pe care v am vestit o, sa fie anatemaD& 2;al., 1, 46. $eci, +vang"elia pe care a vestit o si prin viu grai, nu numai prin scrisoare. (%1A'AC+).)/ Cum a putut sa se pastreze vreme de mii de ani aceasta norma a Sfintei 'raditii in #iserica, de vreme ce unii afirma ca preotii si scriitorii nostri !isericesti sc"im!a de la zi la zi adevarurile Sfintei Scripturi si predaniile apostolice, care la inceput au existat curate si nealterate0 $upa cum zic ei , daca ai in mana o #i!lie de acum =0 de ani si o pui alaturi de cele de azi, nu mai seamana nicidecum, tot asa vor fi facut ar"iereii si preotii nostri si cu alte carti sfinte si cu Sfanta 'raditie, cu care noi, ortodocsii, ne laudam ca o tinem asa cum am mostenit o de la apostoli. P-+*'.)/ %u este deloc adevarat ceea ce sustin prietenii dumitale. (nvatatura #isericii lui 8ristos este ocrotita de $u"ul Sfant si nu poate gresi 2<atei, 10, 15 20:

Page 2, of 206

(oan, ,, 16 26: 1=, 26: 16, 12 1,: ( 'im., 3, 1= s.a.6. $aca unii scriitori !isericesti, ar"ierei, preoti sau laici au tradus #i!lia din alte lim!i sau au indreptat vreun cuvant invec"it care nu mai corespunde exprimarii in lim!a de azi a poporului nostru, apoi aceasta a fost o indreptare si o corectare de exprimare, iar nu o sc"im!are de fond, de continut, a textului !i!lic. $aca ar invia astazi un roman de pe vremea lui <ircea cel #atran sau a <arelui Stefan si ai vrea sa vor!esti cu el, te ai intelege mai greu, caci lim!a a evoluat, nu mai este intocmai cu cea care se vor!ea atunci. 'ot astfel si cu cartile de pe atunci/ o data cu trecerea vremii, s au corectat de scriitori cuvinte si expresii, potrivit vor!irii de azi, dar nu s a sc"im!at intelesul lor scripturistic si tainic. 'i am spus mai inainte ca sunt temeiuri pe care se reazima Sfanta 'raditie si prin care se asigura pastrarea curatiei originale si transmiterea ei peste veacuri, ca/ sim!olurile vec"i de credinta, canoanele apostolice sau definitiile dogmatice ale celor sapte Sinoade ecumenice. )a acestea se adauga, ca garantii pentru pastrarea nesc"im!ata a Sfintei 'raditii, si alte marturii de mare importanta precum sunt/ Practica vec"e a #isericii, marturiile !ar!atilor apostolici, printre care Sfantul (gnatie 'eoforul, ucenicul apostolilor 2> 10, d.8r.6, si Sfantul Policarp al Smirnei 2> 106 d.8r.6, indeamna pe credinciosii de pe vremea lor sa se fereasca de invataturile ereticilor si sa pazeasca curata numai 'raditia apostolica 2+use!iu de Cezareea, (storia. #isericii, Cartea a (( a, c. 36, nr. 26. Apoi, lucrarile unor sfinti parinti si scriitori !isericesti ca/ 8egesip ne marturiseste acelasi istoric +use!iu de Cezareea 2Cartea a (1 a, c. 4, nr. 16 s a sarguit sa adune la un loc toate traditiile apostolice si a adunat mai multe din ele in cinci carti din care +use!iu citeaza dar care cu timpul s au pierdut. Sfintii (rineu 2> 202 d.8r.6 si Clement Alexandrinul 2> 21= d.8r.6 arata/ &Aceia care explica Scriptura contra 'raditiei !isericesti au stricat norma adevarului& 2Stromate, cap. 56: tot asa de "otarat in aceasta privinta scria Sfantul Ciprian 2> 2=46/ &$aca ne vom indrepta noi la izvorul 'raditiei dumnezeiesti, se va curma ratacirea omeneasca& 2+pistola 5,6. (ata deci, marturii graitoare oglindind in ele credinta din vremea apostolilor si din perioada imediat urmatoare, inca in secolul (1. Practica vec"e a #isericii este, de asemenea, o importanta marturie despre valoarea Sfintei 'raditii si despre pretuirea pe care a avut o de la inceput pana azi. *rigen 2> 2=0 d.8r.6 zicea/ &Sa fie pastrata 'raditia apostolica in #iserica&. Sfantul +pifanie 2> ,036 scrie/ &'re!uie pastrata 'raditia, pentru ca nu este cu putinta a afla toate in Sfanta Scriptura/ sfintii apostoli au depus unele in scrisori, altele in 'raditie...&. Sfantul (oan ;ura de Aur 2> ,056 mentioneaza/ &$e aici 2din (( 'es., 2, 1=6 se vede ca apostolii n au predat toate prin scrisoare, ci multe fara scrisori, dar si acestea nescrise sunt demne de crezare. $aca este 'raditia, atunci nu cauta nimic mai mult& 2*milia (1, nr. 2 la 'es.6. Sfantul ;rigorie de %Essa 2> 33,6 scria/ &Avem 'raditia a7unsa la noi de la parinti, ca o mostenire prin succesiune de la apostoli, trimisa prin sfintii ce au urmat& 2Contra lui +unomie, Cartea a (1 a6. Sfantul 1asile cel <are 2> 3536 da in scrierile lui marturii asemanatoare. Acesta se exprima astfel/ &$intre dogmele si propovaduirile pastrate in #iserica, unele le avem

Page 2= of 206

din doctrina cea scrisa, iar altele le am primit prin 'raditia Apostolilor, prin succesiunea in taina, nescrise si acelea au aceeasi putere ca si cele scrise& 2$espre Sfantul $u", c. 256. Asadar, tre!uie tinuta cu mare sfintenie Sfanta 'raditie, deoarece in Sfanta Scriptura nu este cu putinta a afla toate cele spre mantuire. Sfanta Scriptura ne invata multe sa facem, dar nu totdeauna ne arata cum. $e exemplu, ne cere sa ne !otezam, dar nu ne arata cum: sa ne marturisim, sa ne impartasim, sa ne cununam, dar nu si modul concret de realizare: sa ne rugam, dar nu ne arata cum, unde si cand: sa facem semnul crucii sfinte pe fata noastra, dupa cele scrise/ &insemnatu s a peste noi lumina fetei 'ale, $oamne& 2Ps., ,, 66, dar nu ne arata si cum. $ar cine ne a invatat pe noi, prin scriere, sa ne inc"inam spre rasarit 0 Care Scriptura ne arata graiurile c"emarii Sfantului $u" de la sfintirea Preacuratelor $aruri sau la sfintirea painii si a pa"arului eu"aristie0 Care invatatura din Sfanta Scriptura ne arata sa facem !inecuvantarea apei !otezului si sfintirea 8rismei 2Sfantul si <arele <ir60 Care Scriptura ne invata despre intreita afundare a celui ce se !oteaza si lepadarile de satana de la !otez 0 -ugaciunea de doxologie catre Sfanta 'reime 2&Slava 'atalui si 9iului si Sfantului $u"&6, din care Scriptura ne a ramas0 Punand aceste intre!ari defaimatorilor 'raditiei, marele 1asile arata ca/ &$aca ne am apuca noi a lasa cele nescrise, din o!iceiuri, ca pe unele ce nu ar avea putere mare, am gresi la insesi cele mai de frunte, pagu!ind +vang"elia. Asadar, o!iceiul ce il tine #iserica nescris, ca unul ce este de origine apostolica si folosit de sfintii parinti ca predanie ramasa de la ei, in #iserica lui 8ristos are putere de lege& 2Sfantul 1asile cel <are, canon 45 si 31, Pidalionul de %eamt, 14,,, f. ,31 ,3=6. Prin urmare, tre!uie retinut ca importanta si folosul Sfintei 'raditii provine din raportul strans ce exista intre ea si Sfanta Scriptura, caci, intr adevar, ele stau intr un raport de unire si de intregire reciproca, !azat pe faptul ca amandoua cuprind in ele Sfanta $escoperire dumnezeiasca si sunt pentru noi izvoarele acesteia. $eci, este cu neputinta sa se contrazica intre ele sau sa se excluda una pe cealalta. Sfanta Scriptura are numai in Sfanta 'raditie marturia cea mai sigura pentru canonul cartilor ei si pentru caracterul ei dogmatic 2inspiratia ei divina6, iar Sfanta 'raditie numai prin Sfanta Scriptura isi poate dovedi curatia adevarurilor ei. (%1A'AC+).)/ $ar cum a luat nastere Sfanta 'raditie 0 P-+*'.)/ $espre aceasta ti am spus inca de la inceput, dar la acelea mai adaug/ sa stii ca, la inceputul #isericii, invatatura a venit de la $umnezeu prin $omnul nostru (isus 8ristos, 9iul lui $umnezeu si $umnezeu adevarat. (isus 8ristos era, asadar, invatatura si predica vie. Prin predica lor, apostolii s au facut vestitori ai adevarului adus de 8ristos. +i puneau la temelia credintei lor, si a acelora pe care ii converteau, aceeasi +vang"elie iesita din plinatatea cunoasterii vietii dumnezeiesti de catre (isus, cu Care apostolii petrecusera impreuna si cu Care erau acum in comuniune du"ovniceasca. Sfantul apostol Pavel arata ca predica apostolica este insusi cuvantul lui 8ristos rostit prin gura sfintilor apostoli si zice/ &Cum de vor c"ema numele Aceluia in Care inca nu au crezut0 Si cum vor crede in Acela de Care n au auzit0 Si cum vor auzi, fara de propovaduitor0 Si cum vor propovadui de nu se vor trimite0& 2-om., 10, 1, 1=6. $eci
Page 26 of 206

credinta este din auz, iar auzul prin cuvantul lui $umnezeu. (%1A'AC+).)/ $ar cum se numeste 'raditia incredintata de a dreptul sfintilor apostoli 0 P-+*'.)/ 'raditia incredintata de a dreptul sfintilor apostoli poarta numele de 'raditie Apostolica. $in aceasta s a dezvoltat 'raditia #isericeasca. (%1A'AC+).)/ $ar cum s a dezvoltat 'raditia #isericeasca 0 P-+*'.)/ 'raditia #isericeasca s a dezvoltat cum ti am spus mai sus. Sfintii apostoli au primit nu Scriptura, ci 'raditia 2prin viu grai6 de la insusi <antuitorul nostru (isus 8ristos, iar in continuare #iserica a primit o de la sfintii apostoli, care au dat o primilor episcopi si celor de dupa ei pana in ziua de astazi 2Sfantul (rineu, Contra ereziilor, 2, 36. +ste deci o 'raditie Apostolica si o 'raditie #isericeasca, in stransa legatura una cu alta. Semnul adevaratei 'raditii este neintreruperea. <arii teologi ai lumii, zice 9ericitul Augustin, au tinut ce au gasit in #iserica/ au invatat de la inaintasii lor, iar ce au invatat au predat si la altii. Ce au primit de la parinti, aceea au predat fiilor 2(dem, impotriva lui (ulian, 2, 10, 3,6. $e aceea tre!uie crezut numai acel adevar de credinta care nu se departeaza intru nimic de 'raditia Apostolica si #isericeasca. $upa moartea ultimului apostol, viata in $u"ul Sfant nu s a imputinat, caci <antuitorul a fagaduit apostolilor si urmasilor acestora ca va fi cu ei pana la sfarsitul veacului si ca $u"ul Sfant ii va a7uta sa inteleaga tot adevarul si sa l apere nestir!it. (%1A'AC+).)/ $ar unde se afla cuprinsa Sfanta 'raditie 0 P-+*'.)/ Sfanta 'raditie se afla cuprinsa in/ 16 $efinitiile Sinoadelor +cumenice, in frunte cu Sim!olul Credintei, alcatuit de Sinoadele de la %iceea 232=6 si de la Constantinopol 23416. 26 .nele scrieri ale sfintilor parinti. 36 Cartile de slu7!a ale #isericii 2cf. (nv. de Cred. *rt., intr. 356. (%1A'AC+).)/ Care este datoria noastra fata de Sfanta 'raditie 0 P-+*'.)/ $atoria noastra fata de Sfanta 'raditie este/ de a pastra cu sfintenie si neatins cuprinsul ei, la fel cu acela al Sfintei Scripturi, asa cum au facut din cele mai vec"i timpuri sfintii parinti 2cf. (nv. de Cred. *rt., intr. 626. (%1A'AC+).)/ Care sunt semnele adevaratei 'raditii 0

Page 25 of 206

P-+*'.)/ Semnele adevaratei 'raditii le arata 1incentiu de )erin zicand/ &(n #iserica universala tre!uie sa tinem acel lucru care a fost crezut pretutindeni si totdeauna de toti&. +a are in sine universalitatea, vec"imea si consensul. 'inem de universalitatea ei daca marturisim ca este adevarata numai acea credinta pe care intreaga #iserica o marturiseste pe pamant. Si urmam vec"imea, daca nu ne departam deloc de acele intelesuri pe care se stie ca le au practicat sfintii, inaintasii si parintii nostri.

Page 24 of 206

DESPRE CULTUL SFINTILOR SI AL INGERILOR

(%1A'AC+).)/ Pentru care pricina, noi, ortodocsii, ne inc"inam la ingeri si la sfinti si ii punem pe ei mi7locitori catre $umnezeu pentru mantuirea noastra0 %u exista zic unii decat un singur mi7locitor intre $umnezeu si oameni, (isus 8ristos. Apostolul ne invata in aceasta privinta/ &.nul este $umnezeu, .nul este si mi7locitorul intre $umnezeu si oameni, Cel ce S a facut om, (isus 8ristos& 2( 'im., 2, =6. $eci, nici ingerii, nici sfintii, nimeni in afara de 8ristos nu poate mi7loci la $umnezeu pentru mantuirea noastra. P-+*'.)/ (ntr adevar, nimeni in afara de (isus 8ristos nu este mi7locitor inaintea 'atalui, pentru ca nimeni in afara de +l nu s a adus pe sine 7ertfa pentru mantuirea lumii. $eci, in afara de 8ristos, nimeni nu poate mantui de pacate. Cinstind pe sfinti, insa, nu ii punem in locul lui 8ristos, nici macar alaturi de +l. Cand sfintii se roaga pentru noi, ei tocmai cer lui 8ristos ca +l sa mi7loceasca mantuirea noastra. +i cer de la 8ristos mantuirea noastra. Si, in acest inteles, spunem ca mi7locesc pentru noi. Singurul care mantuieste este 8ristos, iar sfintii, prin rugaciunile lor, cer mantuirea noastra, dar nu o dau ei insisi. $e aceea, noi nu ne inc"inam la sfinti si la ingeri ca la $umnezeu, inc"inarea pe care o aducem noi sfintilor si ingerilor este numai o cinstire 2venerare6, iar lui $umnezeu ne inc"inam si ii slu7im cu desavarsita inc"inare, care se mai numeste si latrie sau adorare. %oi veneram pe sfintii lui $umnezeu pentru ca ei sunt prieteni si casnici ai lui $umnezeu, dupa cum este scris/ &1oi prietenii <ei sunteti daca faceti cele ce va poruncesc& 2(oan, 1=, 1,6. (ar despre Avraam citim de asemenea/ &Si a crezut Avraam lui $umnezeu si i a socotit lui spre dreptate si prietenul lui $umnezeu s a c"emat& 2(acov, 2, 236. Si marele apostol Pavel scrie efesenilor/ &$eci, dar, nu mai sunteti straini si locuitori vremelnici, ci sunteti impreuna cetateni cu sfintii si casnici ai lui $umnezeu& 2+fes., 2, 136. Asadar, ca pe niste prieteni ai lui $umnezeu si casnici ai )ui ii veneram 2cinstim6 pe sfinti, inca mai stim ca sfintii sunt preaslaviti de $umnezeu in ceruri 2)uca, 20, 366. Sfintii, inca pe pamant fiind, aveau darul proorocirii 2((( -egi, 1,, 1 156 ca, de pilda, proorocia lui +lisei asupra lui ;"ezi 2(1 -egi, =, 2= 256. Sfintii, inca in viata aceasta fiind, se rugau lui $umnezeu pentru oameni. Astfel, Avraam s a rugat pentru A!imelec 29ac., 20, 56. <oise s a rugat lui $umnezeu pentru popor etc. (%1A'AC+).)/ $ar cum pot sfintii si ingerii sa fie mi7locitori la $umnezeu pentru mantuirea oamenilor, de vreme ce noi tre!uie sa asteptam mantuirea numai de la 8ristos, <antuitorul si <i7locitorul mantuirii noastre, dupa cum este scris/ &intru nimeni altul nu este mantuire, caci nu este su! cer nici un alt nume dat noua oamenilor, intru care sa ne mantuim& 29apte, ,, 126 0 $eci, nu este nevoie sa ne adresam sfintilor, daca voim sa do!andim mantuirea. P-+*'.)/ $impotriva, acest lucru este de mare nevoie, dupa cum se arata luminat din cuvantul Apocalipsei, care zice/ &Si cand 2<ielul6 a luat cartea, cele patru fiinte si cei douazeci si patru de !atrani au cazut inaintea <ielului, avand fiecare alaute si nastrape de aur, pline cu tamaie, care sunt rugaciunile sfintilor& 2Apoc., =, 46. $ar sfintii se roaga lui $umnezeu nu numai pentru ei si nu numai dupa ce s au savarsit, ci si fiind inca in lumea aceasta, dupa cum am aratat mai sus ca s a rugat Avraam pentru A!imelec, <oise pentru popor si dupa cum se ruga marele apostol Pavel cand scrie/ &<ultumim lui $umnezeu totdeauna pentru voi si va pomenim in rugaciunile noastre, aducandu ne aminte neincetat inaintea lui $umnezeu si 'atal nostru, de

Page 23 of 206

lucrul credintei voastre...& 2( 'es., 1, 2 36. Si iarasi/ &Pentru aceasta ne si rugam pururea pentru voi ca $umnezeul nostru sa va faca vrednici de c"emarea Sa...& 2(( 'es., 1, 26. Si iarasi/ &%u incetez a multumi pentru voi pomenindu va in rugaciunile mele, ca $umnezeu... sa va dea voua du"ul intelepciunii...& 2+fes., 1, 16 156. Si iarasi/ 2Aceasta si cerem in rugaciunea noastra/ desavarsirea voastra& 2(( Cor., 13, 136. (ar lui 'imotei ii scrie/ &<ultumesc lui $umnezeu, pe Care il slu7esc ca si stramosii mei intr un cuget curat, ca te pomenesc neincetat zi si noapte in rugaciunile mele& 2(( 'im., 1, 36. $e asemenea, $umnezeu trimite pe ingerii Sai spre a7utorul celor ce se roaga )ui 29ac., 2,, 56: $umnezeu trimite pe ingerul Sau la $aniel si il scapa de gura leilor 2$an., ,, 226. Si marele apostol Pavel arata ca ingerii sunt slu7itorii lui $umnezeu, pe care +l ii trimite spre a7utorul celor ce vor sa mosteneasca mantuirea 2+vr., 1, 1,6. Cine primeste pe sfinti primeste pe 8ristos 2<atei, 10, ,0 ,16. Asadar, din marturiile scripturistice de mai sus se vede ca sfintii si ingerii pot sa mi7loceasca la $umnezeu pentru noi, cei de pe pamant, prin rugaciunile lor, ca niste prieteni ai lui $umnezeu 2(oan, 1=, 1,6, ca niste iu!iti ai lui $umnezeu 2$an., 10, 136 si ca niste casnici ai lui $umnezeu 2+fes., 2, 136. (%1A'AC+).)/ Am auzit pe cineva ca noi, ortodocsii, prin inc"inarea si slu7irea la ingeri si la sfinti, um!rim slava si cinstea ce ( se cuvine numai lui $umnezeu. Apostolul Pavel mustra si opreste cu asprime pe coloseni, scriindu le/ &%imeni sa nu va smulga !iruinta, prin fatarnica smerenie sau prin slu7irea ingerilor... in loc sa tina cu putere la capul 28ristos6 de la care tot trupul, prin inc"eieturi si legaturi, indestulandu se si intocmindu se, sporeste in cresterea lui $umnezeu& 2Col., 2, 14 136. P-+*'.)/ %ici o um!rire sau micsorare nu se aduce slavei lui $umnezeu prin venerarea si slu7irea slugilor )ui. <ai intai, ca una este inc"inarea 2adorarea6 pe care o aducem noi lui $umnezeu si alta este cinstirea 2venerarea6 pe care o aducem noi ingerilor si sfintilor lui $umnezeu, insusi $u"ul Sfant ne indeamna sa laudam pe $umnezeu prin sfintii )ui, zicand/ &)audati pe $omnul intru sfintii )ui& 2Ps. 1=0, 16. %oi, cand cerem a7utorul si mi7locirea sfintilor si a ingerilor in rugaciunile noastre, tot pe $umnezeu il slavim, deoarece si sfintii, la randul lor, duc cererile si rugaciunile noastre, impreuna cu rugaciunile lor, la $umnezeu 29apte, 3, 32 ,2: 20, 36: 24, 3 3: Apoc., =, 46. insusi $umnezeu a proslavit pe sfintii Sai 2-om., 2, 106 si i a im!racat pe ei cu slava Sa/ &Si +u, slava pe care <i ai dat o <ie, le am dat o lor, ca sa fie una, precum %oi suntem una& 2(oan, 15, 226 si le a zis lor/ &Cel ce va primeste pe voi pe <ine <a primeste, si cel ce <a primeste pe <ine primeste pe Cel ce < a trimis pe <ine. Cel ce primeste prooroc in nume de prooroc plata de prooroc va lua, si cel ce primeste pe un drept in nume de drept plata dreptului va lua& 2<atei, 10, ,0 ,16. Aceste marturii dovedesc pana unde a7unge ratacirea tuturor celor ce, lepadandu se de cinstirea sfintilor si a ingerilor care sunt slugile iu!ite ale lui $umnezeii , nu si dau seama ca, de fapt, ei se leapada de insusi $umnezeu, Ciditorul tuturor. (%1A'AC+).)/ $ar, de ce sfintii, c"iar daca pot, nu vor sa mi7loceasca la $umnezeu

Page 30 of 206

pentru mantuirea noastra0 Avraam, de pilda, n a vrut sa mi7loceasca la $umnezeu pentru !ogatul nemilostiv, desi acesta il rugase staruitor 2)uca, 16, 2, 316. P-+*'.)/ Avraam n a mi7locit pentru ca !ogatul, in timpul vietii sale, n a cerut a7utorul sfintilor si nici macar nu si a adus aminte de $umnezeu, in 9aptele Apostolilor, 10, 2= 26, apostolul Petru respinge inc"inarea ce i o aduce Corneliu, su! cuvant ca si el este om. Sutasul roman era familiarizat cu notiunea de zeu, ca unul ce fusese pagan. $eci, socotind pe Petru ca pe un trimis al lui $umnezeu, era foarte inclinat a l socoti zeu, sau macar un om superior celorlalti oameni sau semizeu, caruia i se cuvenea nu venerarea, ci adorarea, ca zeilor, ceea ce Petru a refuzat sa i se aduca. (n citatul din 9aptele Apostolilor, 1,, 3 1=, Pavel si 1arnava resping inc"inarea ce li s a adus, pentru acelasi motiv ca si mai sus, caci erau socotiti ca zei si li s a adus adorare, nu cinstire. Contextul ne spune clar ca locuitorii pamantului din )istra, uimiti de minunea vindecarii ologului din nastere de catre Pavel, intr un glas au strigat/ &Ceii luand asemanare omeneasca s au pogorat la noi&. Si ziceau de 1arnava ca este Ceus, iar de Pavel ca este 8ermes, de vreme ce este &purtatorul cuvantului& 29apte, 1,, 4 126. Astfel, este lesne de inteles refuzul apostolilor de a fi adorati ca niste zei, de vreme ce ei tocmai impotriva zeilor predicau intoarcerea la .nicul $umnezeu 29apte, 1,, 1= 156. &Si vor!ind acestea, de a!ia au domolit multimile ca sa nu le aduca 7ertfe& 29apte, 1,, 146, se spune in continuare. (n alt citat 2Apoc., 3, 106, ingerul descoperitor al vedeniilor apocaliptice respinge inc"inarea ce i a adus o apostolul si evang"elistul (oan, motivand astfel/ &Sunt impreuna slu7itor cu tine...&, adica sunt egal cu tine, ca slu7itor al lui $umnezeu cum esti si tu si nu se cuvine sa primesc de la tine inc"inare, mai cu seama ca esti si tu aici, nu in trup, ci in &du"& 2Apoc., 1, 106, adica in stare ingereasca: in plus, si tu ca si mine esti in &du"ul proorociei&, care consta in a marturisi pe (isus. Al doilea motiv al refuzului este exprimat in cuvintele/ &)ui $umnezeu te inc"ina&. $umnezeu era de fata si ingerul descoperitor ( ar fi adus o 7ignire daca ar fi primit pentru sine, c"iar in fata lui $umnezeu, inc"inarea de la (oan. C"iar si intre oameni este 7ignitor a respecta prea mult pe un inalt slu7itor al unui conducator de tara, cand acel conducator este de fata. 'otdeauna, toata atentia si toata cinstea se indreapta catre cel ce este mai marele tuturor, atunci cand el este prezent. $ar aceasta nu inseamna ca cei din 7urul lui nu ar fi oameni de cinste. (n citatul din urma 2Apoc., 22, 4 36, de asemenea, ingerul exprima c"iar mai !ine, mai limpede decat in citatul dintai, egalitatea sa cu apostolul (oan si necuviinta ce ar face o primindu i inc"inarea. Astfel, in toate citatele de mai sus, invocate de unii in motivarea invataturilor lor gresite, refuzul sfintilor si al ingerilor de a li se aduce inc"inare isi are explicatie proprie si particulara/ apostolii Petru, Pavel, si 1arnava au refuzat sa li se aduca adorare ca unor zei, in loc de cinstirea sau venerarea pe care sfintii o primesc. (ar ingerul descoperitor a respins inc"inarea lui (oan, pentru egalitatea pe care o avea cu el, ca impreuna slu7itor al lui $umnezeu.

Page 31 of 206

(n ce priveste cinstirea si venerarea pe care oamenii o aduc sfintilor si ingerilor lui $umnezeu, acestea sunt primite de ei, dupa cum se poate vedea in diferite locuri ale dumnezeiestii Scripturi. .n prim exemplu se poate vedea atunci cand al treilea capitan trimis de imparatul *"ozia, cu cei cincizeci de oameni ai lui, &a ingenunc"iat inaintea lui (lie si s a rugat lui si a grait catre el si a zis/ *mule al lui $umnezeu, cauta cu oc"i milostivi la sufletul meu si la sufletul acestor cincizeci de ro!i ai taiD& 2(1 -egi, 1, 136. Si iarasi/ &...feciorii proorocilor cei din (eri"on... au venit inaintea lui +lisei si s au inc"inat lui pana la pamant& 2(1 -egi, 2, 1=6. Si iarasi/ &Atunci imparatul %a!ucodonosor a cazut cu fata la pamant si s a inc"inat lui $aniel& 2$an., 2, ,66. Si iarasi, vedem ca 1alaam &plecandu se cu fata sa s a inc"inat...& ingerului $omnului 2%um., 22, 316. ingerii au primit inc"inaciunea de la )ot 29ac., 13, 16. (ngerul $omnului a primit inc"inaciunea de la <anoe si femeia lui care i s au inc"inat pana la pamant, iar ingerul $omnului s a inaltat ca para focului de pe 7ertfelnic 2@ud., 13, 14 216. (ngerul $omnului a primit inc"inarea de la $avid si de la !atranii poporului 2( Par., 21, 16 146. (ngerul $omnului a primit inc"inaciunea de la $aniel proorocul 2$an., 4, 11: 10, 3 1=6. (ata, in cele de pana aici ti am raspuns la cele ce ai fost dumneata ispitit sa crezi, ca ingerii si sfintii lui $umnezeu nu voiesc a primi inc"inaciune de la oameni. Citeste cu atentie locurile indicate din Sfanta Scriptura si vei intelege destul de clar ca atat sfintii lui $umnezeu, cat si ingerii )ui primesc cinstire de la oameni, fara ca aceasta venerare a lor sa aduca vreo ma"nire lui $umnezeu. (%1A'AC+).)/ Care sunt acele daruri si puteri deose!ite cu care $umnezeu a inzestrat pe sfintii Sai 0 P-+*'.)/ <ai intai sunt puterile date lor de a face minuni, dupa cum scrie/ &<inunat este $umnezeu intru sfintii Sai, $umnezeul lui (srael& 2Ps. 65, 366 si iarasi/ &Prin sfintii care sunt pe pamantul Sau, minunata a facut $omnul toata voia intru ei& 2Ps. 1=, 36. *are nu prin mana proorocului Sau, <oise, a !atut $umnezeu +giptul 2(es., 5, 10 126, a prefacut apa in sange 25, 20 216, a adus !roaste 24, 66, tauni 24, 2,6, ciuma vitelor ,23, 36, !asici usturatoare, grindina si foc 23, 4, 14, 336, lacuste 210, , 66, intuneric 210, 216, moartea primilor nascuti 212, 23 306, i a trecut pe evrei prin <area -osie 21,, 1= 166, l a pierdut pe faraon si pe ostasii lui 21,, 2560 Apoi, invingerea lui Amalec 2(es., 156, indulcirea apei la <era 2(es., 1=6, scoaterea apei din piatra la 8ore! 2(es., 15, 66, ing"itirea lui Core si $atan in pamant 2%um., 16, 24, 316, vindecarea prin sarpele de arama 2%um., 216, izvorarea apei din piatra la Cades 2%um., 206. Apoi, prin (osua %avi/ oprirea apelor (ordanului 2(os., 3, 11 156, caderea zidurilor (eri"onului 2(os., 6, 6 206, prin ;"edeon/ nimicirea madianitilor 2@ud., 5, 16 236: prin Samson/ leul sfasiat 2@ud., 1,6, filistenii ucisi, portile ;azei luate si daramarea templului lui $agon 2@ud., 16, 23 316: prin Samuel/ tunet si ploaie peste seceris 2( -egi, 12, 16 146: prin (lie Proorocul/ seceta cea mare 2((( -egi, 15, 16, faina si untul de lemn al vaduvei 2((( -egi, 14, 1,6: invierea fiului vaduvei din Sarepta Sidonului 2((( -egi, 15, 15 236: foc din cer peste 7ertfe 2((( -egi, 14, 36 346: desc"iderea cerului si ploaie mare 2((( -egi, 14, ,1 ,26. Se mai arata/ *"ozia, pedepsit cu moartea 2(1 -egi,

Page 32 of 206

1, 166: despartirea apelor (ordanului cu mantia 2(1 -egi, 2, 46: prin +lisei: despartirea apelor (ordanului 2(1 -egi, 2, 1,6, curatirea apelor (eri"onului 2(1 -egi, 2, 13 226, copiii din #etel sfasiati de ursi 2(1 -egi, 2, 236, invierea fiului sunamitencei 2(1 -egi, ,, 32 3=6, vindecarea lui %eeman 2(1 -egi, =, 106. ;"e"azi lovit cu lepra 2(1 -egi, =, 20 256, omul inviat prin oasele lui +lisei 2(1 -egi, 13, 216, iar prin (saia, vindecarea lui (ezec"ia 2(1 -egi, 22, 1 56. Cei doisprezece sfinti apostoli au adus diferite vindecari 2<atei, 10, 1: <arcu, 3, 1, 1=: 6, 5, 13: )uca, 3, 1 66. Cei saptezeci de ucenici au facut diferite minuni 2)uca, 10, 3, 156. Apoi alte nenumarate minuni ale apostolilor 2<arcu, 16, 20: 9apte, 2, ,3: =, 12, 166: vindecarea ologului 29apte, 3, 2 46, moartea lui Anania si a Safirei 29apte, =, 1 106, vindecari de !olnavi 29apte, 1= 166, vindecarea sla!anogului +nea 29apte, 3, 3,6, invierea 'avitei 29apte, 3, 36 ,16, redarea vederii lui Saul 29apte, 3, 15 14: 22, 11 136, or!irea lui +limas 29apte, 13, 116, invierea lui +uti" 29apte, 20, 3 126, vindecarea tatalui lui Pu!lius 29apte, 24, 46, si alte nenumarate minuni si puteri pe care nu este aici loc a le pomeni. (ata, deci, frate, cu ce puteri si cu ce daruri a impodo!it $umnezeu pe sfintii Sai, atat in 1ec"iul cat si in %oul 'estament. Pentru aceasta, in inc"eierea cuvantului despre minunile sfintilor lui $umnezeu, repet cele ce zice $u"ul Sfant/ &<inunat este $umnezeu intru sfintii Sai, $umnezeul lui (srael& 2Ps. 65, 366. (ar daca veneram si pe ingerii lui $umnezeu intocmai ca pe sfinti, apoi tre!uie aratat ca multe si preaslavite minuni a facut $umnezeu in lume prin mi7locirea sfintilor Sai ingeri, ca de pilda/ ingerul $omnului a condus pe izraeliti din +gipt 2(es., 1,, 13: 23, 20: 32, 3,: 33, 2: %um., 20, 166: nimicirea Sodomei si ;omorei, de asemenea, s a facut prin ingeri 29ac., 13, 136, molima in (erusalim 2(( -egi, 2,, 1= 5: ( Par., 21, 1, 166, nimicirea ostii asiriene 2(1 -egi, 13, 3=: (( Par., 22, 21: (saia, 35, 366: (rod lovit de moarte 29apte, 12, 236, vestirea zamislirii lui (isus 8ristos si a nasterii Sfantului (oan #otezatorul 2<atei, 1, 20 21: )uca, 1, 316, vestirea nasterii lui 8ristos 2)uca, 2, 106, invierea $omnului 2<atei, 24, = 56, inaltarea si a doua venire a $omnului 29apte, 1, =16: ingerii slu7eau lui (isus 8ristos 2<atei, ,, 11: <arcu, 1, 136, ei au vestit pastorilor nasterea $omnului 2)uca, 2, 36, ei au vestit sfintelor mironosite invierea $omnului 2<atei, 24, 16, ei vor desparti pe cei drepti de cei nedrepti in ziua 7udecatii celei de apoi 2<atei, 13, 33 ,2: 2,, 316 si inca multe, nenumarate minuni si puteri ale lui $umnezeu s au facut prin sfintii )ui ingeri si se fac si se vor face pana la sfarsitul veacurilor. Aceste !inefaceri facute de $umnezeu prin sfintii Sai ingeri ne o!liga sa i cinstim pe cei ce slu7esc cu mila si cu !landete la mantuirea noastra 2(( Petru 2, 11: (uda, 1, 3 , Ps. 65, 15: 30, 11: 102, 21 etc.6. (%1A'AC+).)/ $ar pentru care pricina $umnezeu primeste pe sfinti si pe ingeri sa se roage si sa mi7loceasca pentru mantuirea oamenilor, de vreme ce numai <antuitorul nostru (isus 8ristos este singurul mi7locitor intre $umnezeu si oameni 0 P-+*'.)/ $umnezeu primeste rugaciunile si mi7locirile care se fac catre +l, prin sfinti si prin ingeri, fiindca +l voieste a i slavi pe ei, precum si ei (l slavesc in cer si pe

Page 33 of 206

pamant. 9iindca sfintii au suferit pentru slava lui $umnezeu, au primit de la +l nu numai slava, ci si darul de a face minuni mari, c"iar mai mari decat a facut +l cand era pe pamant, implinindu se astfel cuvantul <antuitorului care a zis/ &Cel ce crede in <ine va face si el lucrurile pe care le fac +u, si mai mari decat acestea va face... 2(oan 1,, 126. %oi ne inc"inam sfintilor lui $umnezeu nu ca unora care ar fi prin fire dumnezei, ci ca unor slu7itori ai lui $umnezeu, care au do!andit de la +l deplina incredere, incat orice vor cere primesc de la +l, ca unii ce ( au pazit poruncile 2( (oan, 3, 21 226. %oi veneram 2cinstim6 pe sfintii lui $umnezeu fiindca insusi imparatul $umnezeu Se simte cinstit vazand ca sluga lui iu!ita este cinstita nu numai ca o sluga, ci si ca prieten al lui $umnezeu 2Ps., 134, 15: (oan, 1=, 1,6. %oi credem ca $omnul nostru (isus 8ristos este unicul nostru <i7locitor si ca +l S a dat pre Sine pret de rascumparare pentru toti si cu Sangele Sau a facut impacarea omului cu $umnezeu, ca +l este ingri7itorul, mangaietorul si curatitorul pacatelor noastre. $ar marturisim, de asemenea, ca sfintii intervin pentru noi in rugaciuni si cereri si, din iu!ire pentru ei, <antuitorul ne comunica si prin ei ceea ce are in Sine pe seama noastra, inaintea tuturor ne comunica prin Prea Sfanta Sa <aica, ascultandu i cuvantul cu care se roaga pentru noi. 'ot astfel zicem si despre sfintii ingeri si pazitorii nostri: despre apostoli, prooroci, martiri, ierar"i, drepti si despre toti aceia care au preamarit pe $umnezeu si care ii sunt slugi credincioase. Cu ei impreuna numaram pe ar"ierei, pe preoti, ca pe unii ce stau la dumnezeiestile altare, precum si pe !ar!atii drepti, distinsi prin virtuti. $omnului (i place sa ne rugam unii pentru altii, ca mult poate rugaciunea dreptului 2(acov, = 166. Ca $umnezeu asculta mai mult pe cei sfinti, decat pe cei ce raman in pacate, aceasta o aflam din Sfintele Scripturi 2(oan, 3, 316. <arturisim ca sfintii sunt a7utatori si mi7locitori pentru noi inaintea lui $umnezeu nu numai aici, in timpul petrecerii cu noi, ci inca mult mai mult dupa moarte, cand ei, dupa indepartarea &oglinzii& 2de care pomeneste Sfantul Apostol6, contempla curat Sfanta 'reime si nemarginita +i lumina. Caci nu ne indoim nici de sfintii profeti care, in trup muritor fiind, au vazut lucrurile cele ceresti, prin care se prevesteau cele viitoare. (%1A'AC+).)/ $ar se spune in Sfanta Scriptura ca $umnezeu ii asculta pe sfinti cand acestia se roaga pentru noi0 P-+*'.)/ Am aratat ca sfintii sunt slaviti de $umnezeu cu cinste 2-om., 2, 106, ca vor 7udeca lumea 2( Cor., 6, 36, ca sunt iu!iti de $umnezeu 2$an., 10, 136. (ar cum ca sfintii sunt ascultati de $umnezeu cand se roaga pentru noi, cauta in $umnezeiasca Scriptura la citatele pe care ti le insemnez aici/ 9ac., 25, 5: (ov, ,2, 4 10: ( -egi, 5, 3: (er., 1=, 1= 21: (acov, =, 13, 1=: Apoc., 4, 3, ,, =: 9ac., 20, 5: (( 'im., 1, 3: $an., 10, 12. $e asemenea, cauta despre mi7locirea ingerilor pentru noi la/ 9ac., 2,, 5: $an., 3, 13 2=: +vr., 1, 1,: (es., 13, 22: %um., 20, 16: 9ac., 13, 13: (( -egi, 2,, 16 15: ( Par., 21, 1, 16. $ar vei gasi si inca alte multe marturii in aceasta privinta, in dumnezeiasca Sfanta Scriptura, care confirma cele de mai sus. %u ramane la indoiala in aceasta privinta, ca sa nu te osandesti si tu ca cei ce stau impotriva adevarului invederat si dovedit.
Page 3, of 206

DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA

(%1A'AC+).)/ $ar pe <aria, <aica lui (isus 8ristos, de ce noi ortodocsii o cinstim atat de mult, dupa cat se pare, ne inc"inam la ea ca la $umnezeu0 P-+*'.)/ %oi pe Preasfanta 9ecioara <aria si %ascatoarea de $umnezeu o cinstim mai mult decat pe toti sfinti si ingerii, dar totusi nu i aducem slu7ire ca lui $umnezeu. Cinstirea ce se da ei se numeste preacinstire sau supravenerare, pentru ca ea este <aica lui $umnezeu, fiintial legata de +l, nu numai prin prietenie, cum. sunt ceilalti sfinti. $e aceea se spune in cantarea !isericeasca 2axionul6/ &Ceea ce esti mai cinstita decat 8eruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii&. +a este mai presus decat sfintii si ingerii, deoarece in ea S a salasluit Cuvantul intrupat. Astfel i s a inc"inat si ingerul ;avriil, la #una 1estire 2)uca, 1. 24 236, si in acelasi c"ip i s a inc"inat ei si sfanta +lisaveta, maica sfantului (oan #otezatorul 2)uca l, ,0 ,36. (nsasi Sfanta 9ecioara, prin $u"ul Sfant, prooroceste ca pe ea o vor ferici toate neamurile, &ca mi a facut mie marire Cel Puternic...& 2)uca, 1, ,4 ,36, adica cinstirea ei este voita de $umnezeu. (%1A'AC+).)/ ( am auzit pe unii spunand ca nu tre!uie sa dam multa cinstire 9ecioarei <aria, pentru ca nici (nsusi 9iul ei, (isus 8ristos, n a cinstit o. Aceasta s ar vedea din cuvintele <antuitorului, redate de, sfantul evang"elist in textul urmator/ &Si cineva i a zis/ (ata, mama si fratii 'ai stau afara, cautand sa 'i vor!easca. (ar +l i a zis/ Cine este mama <ea si cine sunt fratii <ei0 Si intinzand mana catre ucenicii Sai, a zis/ (ata mama <ea si fratii <ei. Caci oricine va face voia 'atalui <eu Celui din ceruri, acela imi este frate si sora si mama& 2<atei, 12, ,5 =06. $eci, faptul ca 9ecioara <aria ( a fost mama nu are nici o importanta. (n fata )ui, legaturile Sale de sange sau de rudenie trupeasca n au nici un pret si nici o precadere fata de legaturile Sale spirituale cu cei ce fac voia 'atalui, oricine ar fi acestia. P-+*'.)/ Ceea ce vrea <antuitorul sa arate este ca de importanta deose!ita pentru oameni este nu inrudirea trupeasca, ci a face voia 'atalui, ceea ce noi stim ca Sfanta 9ecioara realizase de7a, cand a acceptat sa fie <aica trupeasca a lui $umnezeu Cuvantul. $omnul nostru nu pune in discutie deci faptul ca ea era <aica Sa, ci faptul ca legatura omeneasca se face cu $umnezeu numai odata cu implinirea voii )ui. Cel ce face voia lui $umnezeu devine sufleteste inrudit cu $umnezeu. Prin cuvintele de mai sus, <antuitorul nici n a inlaturat inrudirea Sa cea trupeasca cu <aica Sa, nici n a micsorat cinstirea ce i se cuvine unei mame de la fiul ei, ci numai a cautat sa accentueze ca cealalta inrudire cu +l, cea spirituala, are tot asa de mare pret si o poate realiza totusi orice credincios. Asadar, a fost un cuvant de indemn si de incura7are la adresa multimii, iar nu unul de dispret la adresa <aicii Sale. <antuitorul nostru (isus 8ristos, cat a fost cu <aica Sa pe pamant, pururea o asculta si o iu!ea si era supus fata de ea 2)uca, 2, =16 si oricand ii cerea ceva, nu Se arata neascultator fata de ea. Astfel, la nunta din Cana ;alileii, la cererea <amei Sale, +l a facut prima minune, prefacand apa in vin 2(oan, 2, 3 106. A avut mare gri7a de <aica Sa, c"iar cand era pe cruce, rastignit: purtandu i de gri7a, a pus o su! ocrotirea celui mai iu!it dintre ucenicii Sai a lui (oan +vang"elistul dupa cum este scris/ &$eci (isus, vazand pe <aica Sa si pe ucenicul pe care il iu!ea stand alaturi a zis <aicii Sale / &9emeie, iata fiul tauD&. Apoi a zis ucenicului/ &(ata mama taD&. Si din ceasul acela, ucenicul a luat o su! ingri7irea sa& 2(oan, 13, 26 256. 1ezi ca <antuitorul, nici in vremea cea grea a suferintelor Sale de pe cruce, nu a negli7at purtarea de gri7a fata de <aica Sa, care

Page 3= of 206

) a nascut si ) a crescut. Si cum oare ar fi putut sa dispretuiasca pe <ama Sa, cand insusi $umnezeu a dat porunca Sa cinstim pe tata si pe mama, dupa cum s a scris/ &Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta& 2$eut., =, 1660 (%1A'AC+).)/ $a, dar de ce noi o numim pe <aria &pururea fecioara&, de vreme ce insusi 9iul sau a numit o &femeie&, ceea cu ar insemna ca a fost casatorita iar nu fecioara, caci asa reiese din cuvantul Scripturii/ &$eci (isus, vazand pe <aica Sa si pe ucenicul pe care 1 iu!ea stand alaturi, a zis <aicii Sale / &9emeie, iata fiul tauD... & 2(oan, 13, 266. 'ot asa o numeste, dispretuitor, si la nunta din Cana ;alileii/ &Cis a ei (isus/ Ce este <ie si tie, femeie0 & 2(oan, 2, ,6. (n acest caz, nici noi nu o putem socoti mai mult si nu ii putem aduce un cult deose!it. P-+*'.)/ (n citatul prim, nicidecum nu este vor!a de dispret ci, dimpotriva se vede cum s a ingri7it de soarta ei incredintand o pe ea purtarii de gri7a a apostolului (oan, stiind ca +l nu va mai sta pe pamant pentru ca sa o ingri7easca in restul vietii ei. Acest lucru nu este o necinstire, ci, cu adevarat, o mare cinstire si un mare respect fata de <ama Sa, careia nici in c"inurile de pe cruce nu uita sa i poarte de gri7a. (ar daca o numeste &femeie&, nicidecum in inteles de femeie casatorita sau in semn de dispret, ci numai in inteles de gen sau sex, cum se vede si din aceea ca tot asa s au adresat si cei doi ingeri <ariei <agdalena la mormant/ &9emeie, de ce plangi. 0 & 2(oan, 20, 12 136, iar cei doi !ar!ati care s au aratat la (naltarea la cer a $omnului au zis catre apostoli/ &#ar!ati galileeni, de ce stati privind la cer0& 29apte, l, 116. %ici ingerii, nici cei doi !ar!ati n au rostit cu dispret cuvintele &femeie& sau &!ar!ati&, ci dimpotriva, in c"ip mangaietor. (%1A'AC+).)/ $ar unde se spune in Sfanta Scriptura ca <aria, mana lui (isus, a fost fecioara si pururea fecioara, asa cum o numim noi 0 P-+*'.)/ Ca a nascut fiind fecioara ne o arata c"iar +vang"elia 2)uca, 1, 24 3=6: intrand la ea ar"ang"elul ;avriil a numit o &plina de "ar, si &...!inecuvantata intre femei&. &(ar ea, vazandu l, s a tul!urat de cuvantul lui si cugeta in sine/ Ce va fi insemnand urarea aceasta0 Si ingerul i a zis/ %u te teme, <arie, caci ai aflat "ar la $umnezeu. Si iata, vei lua in pantece si vei naste 9iu si vei c"ema numele lui (isus. Acesta va fi mare si 9iul Celui Preainalt se va c"ema si $omnul $umnezeu ii va da )ui tronul lui $avid, tatal sau. Si va imparati peste casa lui (acov in veci si imparatia lui nu va avea. sfarsit& Si a zis <aria catre inger / Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de !ar!at0 Si raspunzand, ingerul i a zis/ $u"ul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va um!ri: pentru aceea, si Sfantul care se va naste din tine 9iul lui $umnezeu se va c"ema& 2)uca, l, 23 3=6. Ai auzit cum ar"ang"elul s a inc"inat 9ecioarei <aria numind o pe ea &plina de "ar& si &!inecuvantata intre femei&. $ar, desi o numeste si el &femeie& o anunta ca a fost um!rita de puterea Celui Preainalt si ca a zamislit si a nascut din $u"ul Sfant pe 9iul lui $umnezeu, +ste ceea ce se confirma si de insasi <aria, mirandu se ca i se anunta o nastere ei, care nu stia de !ar!at. 1ezi deci, ca ingerul i a zis nu &!inecuvantata esti tu intre fecioare&, ci &!inecuvantata esti tu intre femei&, prin aceasta nearatand dispret fata de Preasfanta %ascatoare de $umnezeu cea &plina de dar&, ci descopera o vec"e taina/ zdro!irea capului sarpelui prin femeie 29ac., 3, 1=6 si ca ea va fi acea tainica si du"ovniceasca +va care va naste pe %oul Adam, 8ristos, Care va aduce
Page 36 of 206

viata in lume. $umnezeiestii Parinti ai #isericii zic ca 8ristos S a numit samanta femeii 29ac., 3, 1=6, ca Cel ce nu S a nascut din samanta de !ar!at ci de la $u"ul Sfant si din Preacuratele sangiuri ale Preasfintei 9ecioare Si a luat trup. (n ziua cea mare a @udecatii celei de apoi, aceasta imparateasa si 9ecioara <aria va sta de a dreapta tronului 9iului sau cu mare si negraita slava, dupa cum Psalmistul o arata zicand/ &Sezut a imparateasa de a dreapta 'a, im!racata in "aina aurita si prea infrumusetata& 2Ps. ,,, 11, 12, 216. Pentru ca ar"ang"elul ;avriil a numit o pe ea femeie cand a zis/ &!inecuvantata esti tu intre femei&, apoi in aceasta vezi dumneata ca 9ecioara <aria era femeie casatorita0 $ar cand $umnezeu a zidit o pe +va din coasta lui Adam 29ac., 2, 21 226 si a adus o la el, iar el a numit o pe ea &femeie&6 oare i atunci +va era femeie casatorita fiindca Adam a numit o &femeie& 0 Asadar, daca +va a fost zidita de $umnezeu fecioara, iar (nsusi $umnezeu si Adam pe aceasta fecioara, +va, o numesc &femeie& 29ac., 2, 22 236, apoi nu o numeste pe <aria &femeie& in inteles de femeie casatorita cum gresit inteleg unii cuvantul &femeie&. Ci atat $umnezeu, cat si Adam au zis +vei &femeie& pentru ca ea era parte femeiasca, nu !ar!ateasca, si astfel se adresau evreii in vremea aceea. $ar nicidecum nu se intelege ca $umnezeu si Adam, pe cea luata din coasta lui Adam si care atunci era 9ecioara au numit o femeie in inteles de femeie maritata 2casatorita6. Caci precum +va era fecioara, atunci cand i s a zis &femeie&, tot asa +va cea tainica sl du"ovniceasca, Preacurata 9ecioara <aria, care a nascut pe %oul Adam, 8ristos, fecioara este in vecii vecilor, cu toate ca Sfanta Scriptura o numeste pe ea &femeie&. Asa a !inevoit $umnezeu ca intru 9ecioara <aria sa dea indreptare firii lui Adam celui vec"i, prin %oul Adam cel nascut din 9ecioara, Care a venit in lume si S a im!racat in firea noastra din negraita Sa mila si !unatate, pentru ca sa iz!aveasca pe vec"iul Adam, cu tot neamul lui, din osanda si din moarte, &Caci precum intru Adam toti mor, asa intru 8ristos toti inviaza& 2-om., 6, =, 4: (oan, 3, 16: =, 2, s.a.6 $eci, ia aminte ca Sfanta Scriptura nu numeste pe <aica $omnului 2)uca, l, ,3F &femeie& in sensul de femeie casatorita, cum inteleg unii, ci prin cuvantul &femeie&, Sfanta Scriptura arata numai sexul, genul feminin al Sfintei 9ecioare si totodata arata in c"ip um!ros si tainic ca este femeia a carei samanta 28ristos6 va zdro!i capul sarpelui 29ac., 3, 1=F si prin care va veni mantuirea neamului omenesc. )a cele de mai sus tre!uie adaugat/ 1. 9iind <aica a <antuitorului, 9ecioara <aria a primit cea mai mare cinste pe care o poate avea o faptura omeneasca. 2. Camislind de la $u"ul Sfant pe <antuitorul in pantecele ei, a fost cu totul curatita de pacate, ca nici un alt om oricat de sfant ar fi fost. 3. 9iindu i prezisa de $umnezeu cinstirea ei ca nici o alta cinstire a vreunui om Sfanta 9ecioara <aria tre!uie socotita cea dintai dintre sfinti, asa cum (oan #otezatorul este cel mai mare intre prooroci 2cf. <al., 3, l: (saia, ,0, 36. Pentru toate acestea, Sfintei 9ecioare <aria i se cuvine o cinstire mai mare decat altor sfinti, adica preacinstire, ea fiind imparateasa si cununa tuturor sfintilor. (ar cum ca si dupa nastere a ramas fecioara, citeste si vezi cele proorocite despre ea de

Page 35 of 206

proorocul (ezec"iel 2,,, 1 36. (%1A'AC+).) / Se mai spune, totusi, ca nu tre!uie sa dam prea multa cinstire 9ecioarei <aria si nici nu poate fi preavenerata ca fecioara, pentru ca ar mai fi avut si alti copii, care sunt numiti de Sfanta Scriptura &frati si surori& ai lui (isus, iar (isus este numit &(ntaiul nascut& 2<atei, 1, 2=6, de unde ar urma ca <aria a mai avut ulterior si alti fii. Si, intr adevar, #i!lia ne vor!este de niste &frati& ai $omnului si, de asemenea, despre &surorile& )ui, cand reda cuvintele iudeilor nedumeriti de persoana minunata a $omnului/ &Au nu este Acesta feciorul teslarului0 Au nu se numeste mama )ui <aria si fratii )ui, (acov si (osif si Simon si (uda0 Si surorile )ui au nu sunt toate la noi 0& 2<atei, 13, == =3: <arcu, 6, 36. Atunci, cum o numim noi pe <aica $omnului &pururea fecioara& si o veneram ca atare 0 P-+*'.)/ (n citatul prim, expresiei &intaiul nascut& nu insemneaza numaidecat ca tre!uie sa presupunem si existenta altor nascuti ulterior. Acesta este un fel de a vor!i al 1ec"iului 'estament, unde &intaiul nascut& se numeste cel ce desc"ide intai pantecele, indiferent daca va mai avea si alti frati sau nu 2(es., 13, 26 si unde adeseori numeralul cardinal 2l, 2, 3 etc.6 este inlocuit ori intre!uintat amestecat cu cel ordinal 2intaiul, al doilea, al treilea6. +!raismul acesta a intrat in felul de vor!ire al %oului 'estament caci ag"iografii erau dintre evrei. (n cazul de fata &intaiul nascut& insemneaza &unul nascut& in sens de &unicul nascut&. Alt inteles este exclus deoarece, daca in adevar (isus ar mai fi avut si alti frati naturali n ar fi lasat o pe <aica Sa in gri7a unui apostol, ci in gri7a vreunui fiu de al ei. (n citatul al doilea, unde este vor!a de &frati& de &surori& ai $omnului este vor!a de verii )ui, care la evrei purtau numele de fratii si sunt c"iar amintiti cu numele lor, in numar de patru de mai multe ori 2vezi <atei, 12, ,5 =0: <arcu, 3, 31: )uca, 4, 13: (oan, 2, 12: 5, 3: 9apte, 1, 1=: ( Cor, 3, =: ;al., l, 136. +i insa in nici un caz nu au putut fi frati naturali ai lui (isus 8ristos si fii ai <ariei, mama lui (isus, pentru ca/ 1.<ama acestor asa zisi &frati& ai $omnului este o alta persoana decat 9ecioara <aria, cea numita in Sfanta Scriptura <aria sau &cealalta <arie& 2adica deose!ita de <aria <aica $omnului si de <aria <agdalena6 sau &sora mamei )ui, <aria lui Cleopa&, fiind amintita c"iar alaturi de <aica $omnului si in apropierea ei. (ata textele !i!lice lamuritoare/ &Si erau acolo multe femei, privind de departe... intre care era <aria <agdalena si <aria, mama lui (acov si a lui (osif, si mama fiilor lui Cevedeu& 2<atei, 25, == =66. (acov si (osif sunt doi din cei patru &frati& ai $omnului 2<atei, 13, 3=6. <ama lor este o alta persoana decat <aria mama lui (isus, +vang"elistul continua apoi/ &'arziu, sam!ata noaptea... a venit <aria <agdalena si cealalta <arie, ca sa vada mormantul& 2<atei, 24, 16. Aici iarasi este vor!a de &cealalta& <arie, care nu poate fi decat mama &fratilor& $omnului si despre care a fost vor!a si in textul precedent. (n c"ip asemanator scriu si ceilalti evang"elisti/ &Si erau si femei care priveau de departe, intre care si <aria <agdalena, <aria, mama lui (acov cel <ic si a lui (osi, si Salomea&. &(ar <aria <agdalena si <aria, mama lui (acov cel mic si a lui (osi, priveau unde ) au pus& 2<arcu, 1=, ,0, ,56. Acelasi evang"elist scrie apoi/ &$upa ce a trecut ziua sam!etei, <aria <agdalena, <aria, mama lui (acov, si Salomea au cumparat miresme, ca sa vina sa ) unga& 2<arcu. 16, 16, Apoi, in alt text/ &(ar ele erau/ <aria <agdalena si (oana si <aria lui (acov si celelalte impreuna cu ele, care ziceau catre apostoli acestea& 2)uca, 2,, 106. Si, in
Page 34 of 206

sfarsit, altul/ &Si stateau langa Crucea lui (isus mama )ui si sora mamei )ui. <aria lui Cleopa, si <aria <agdalena& 2(oan, 13, 2=6. (n toate textele de mai sus e vor!a de aceleasi femei care au luat parte la evenimentele Patimilor si (nvierii $omnului. 'oate sunt pomenite cu numele, numai &<aria, mama lui (acov si a lui (osi& 2doi din &fratii& $omnului <atei, 13. ==6 este numita in am!ele locuri &<aria, mama lui (acov&, apoi alteori &mama lui (osi& sau &cealalta <arie&, iar in alte locuri, &sora mamei )ui, <aria lui Cleopa&. $eci, fratii $omnului avand alta mama decat pe <aria, mama lui (isus, nu sunt fii ai 9ecioarei <aria si frati naturali ai (ui (isus. 2. &9ratii $omnului& nu se numesc ei insisi &frati&, ci &ro!i& si &slu7itori ai lui (isus&. $oi dintre ei, (acov si (uda, sunt autorii celor doua epistole so!ornicesti numite &a lui (acov& si respectiv &a lui (uda&. *r, acolo ei se numesc, fiecare, &ro!& 2(acov, 1, 16 si &slu7itor& 2(uda, 1, 16 ai $omnului (isus, iar nu &frati&. 3. $aca ar fi fost frati naturali ai Sai, 8ristos i ar fi facut apostoli: ei insa nu au fost apostoli. $esi unii presupun ca acestia doi dintre &fratii $omnului&, anume (acov si luda, ar fi identici cu cei doi apostoli care poarta acest nume 2(acov fiind conumit la fel cu &fratele $omnului& cel mic, in toate listele apostolilor, iar (uda &fratele $omnului& ar fi fost (uda 'adeul6, totusi, aceasta este o simpla presupunere, neindestulator de intemeiata, mai ales ca ei insisi nu se numesc &apostoli& dupa cum nu se numesc nici &frati ai $omnului&, iar despre apostoli vor!esc la persoana a treia 2(uda, l, 156. $espre (acov &fratele $omnului&, se stie numai ca a fost cel dintai episcop al (erusalimului si ca se !ucura de cea mai mare autoritate, atat in fata credinciosilor cat si in fata apostolilor 29apte. 12, 15: 1=, 136, in timp ce apostolul (acov al (ui Cevedeu fusese ucis 29apte, 12, 26: iar despre celalalt (acov nu mai putem sti nimic. ,. 8ristos ar fi incredintat gri7ii lor pe 9ecioara <aria, iar nu apostolului (oan, care, oricum, ar fi fost mai strain acesteia decat un fiu al ei. $eci &fratii $omnului& nu pot fi nici macar frati vitregi ai lui (isus sau fii ai lui (osif dintr o alta casatorie anterioara a acestuia, deoarece / a6 %icaieri nu se spune si nicaieri nu se poate presupune ca (osif ar mai fi fost casatorit inainte si ca ar fi devenit vaduv sau ar fi divortat. Stim din 'raditie doar atat, ca era &drept&, !6 <ama &fratilor $omnului&, dupa cum s m vazut mai sus, traia si era in apropierea intima a <aicii $omnului, ceea ce ar fi fost exclus pentru motive lesne de inteles daca ea ar fi fost candva sotia lui (osif, acum divortata. =. 'inand seama de faptul ca peste tot, in *rient, dar in special la iudei, &frate& se intre!uinteaza si in inteles mai larg, de &var& sau de alte inrudiri mai apropiate sau mai indepartate 2ca de ex. la 9acere, 13,4, unde Avraam il numeste pe )ot &frate&, desi ii era numai nepot de frate, 9ac., 11, 256, tre!uie sa admitem ca &fratii

Page 33 of 206

$omnului& au fost veri ai lui (isus. (%1A'AC+).)/ $in cele aratate pana aici, s ar putea crede, intr adevar, ca 9ecioara <aria, <aica lui (isus 8ristos a ramas pururea fecioara si nu a mai avut alti copii in afara de (isus. +ste totusi scris in Sfanta Scriptura ca (osif n a cunoscut o pe ea numai pana ce a nascut pe Cel intai %ascut, pe (isus 8ristos, lasand astfel a se intelege ca apoi ea ar fi putut avea si alti copii. P-+*'.)/ Sfanta Scriptura spune intr una din traducerile romanesti/ Si n a cunoscut o pe ea pana cand a cunoscut pe 9iul sau Cel .nul %ascut, Caruia i a pus numele (isus& 2<atei 1 ,2=6: dar luati aminte si intelegeti ca, in Sfanta Scriptura, expresia &pana cand& insemneaza vesnicie. Caci zice $omnul/ &(ata, +u sunt cu voi in toate zilele pana la sfarsitul veacului& 2<atei, 24, 206. *are aceasta insemneaza ca Se va desparti de noi dupa sfarsitul veacului acestuia0 *are nu zice dumnezeiescul apostol Pavel/ &Si astfel 2dupa o!steasca inviere6 pururea vom fi cu $omnul& 2( 'es, ,, 156 . (ar in alt loc al Sfintei Scripturi este scris/ &Cis a $omnul, $omnului meu / Sezi de a dreapta <ea pana ce voi pune pe vra7masii 'ai asternut picioarelor 'ale& 2Ps. 100, 16. *are aceasta inseamna ca dupa aceea <antuitorul nostru (isus 8ristos nu va sedea de a dreapta 'atalui spre a imparati cu +l peste toate veacurile, deoarece stim !ine ca &(mparatia )ui nu va avea sfarsit& 2)uca, 1,3=60 (ar in alt loc al Sfintei Scripturi se zice ca %oe a dat drumul cor!ului din cora!ie spre a vedea daca a scazut apa, si z!urand, cor!ul nu s a mai intors pana cand s a uscat apa pe pamant 29ac., 4, 56, aceasta inseamna ca s a mai intors la cora!ie vreodata 0 (arasi se arata in dumnezeiasca Scriptura ca <icol fata lui Saul 2sotia lui $avid6, nu a nascut fiu &pana in ziua in care a murit& 2(( -egi, 6, 236. *are inseamna ca a mai nascut fii dupa ce a murit, pentru ca se zice &pana cand&0 Asadar, desc"ide oc"ii mintii asupra acestor trei marturii, alese din multe altele ale Sfintei Scripturi, si intelege ca cuvantul pana cand in Sfanta Scriptura insemneaza vesnic si, dupa cum <antuitorul 8ristos vesnic va fi cu apostolii Sai si cu toti cei ce implinesc poruncile )ui, dupa cum +l vesnic va sta de a dreapta 'atalui imparatind in (mparatia Sa cea fara de sfarsit, dupa cum cor!ul in veci nu s a mai intors pe cora!ia lui %oe si dupa cum in veci <icol, fiica lui Saul, nu a mai facut fii dupa ziua in a murit, tot astfel (osif cel drept si temator de $umnezeu, vesnic 2in veac6 nu a cunoscut o pe aceea care a fost fecioara inainte de nastere, a ramas fecioara in nastere si pururea, Preasfanta si Preacurata 9ecioara <aria, %ascatoarea de $umnezeu si <aica )uminii, (mparateasa ingerilor si a oamenilor. )a acestea sa mai adaugam si o!servatia ca expresia &pana cand& nu limiteaza nicidecum durata starii de feciorie a <ariei, ci, dimpotriva, este folosita tocmai sa accentueze faptul ca (isus 8ristos, S a nascut din fecioara, fara de !ar!at. $e aceea, unele editii ale %oului 'estament folosesc si traducerea/ &fara sa o fi cunoscut pe ea (osif, <aria a nascut pe 9iul sau Cel .nul %ascut...&, ceea ce inseamna acelasi lucru,

Page ,0 of 206

asa cum am aratat mai sus. (%1A'AC+).) / (n Sfanta Scriptura ni se spune, in mai multe locuri, ca noi, crestinii, nu avem decat un singur mi7locitor al mantuirii, pe (isus 8ristos. *r, noi ne adresam <aicii $omnului zicand/ &% avem alt a7utor afara de tine& si zicem/ &Preasfanta %ascatoare de $umnezeu, mantuieste ne pe noi& ceea ce, spun unii, este o mare greseala, ca adica punem pe <aica $omnului ca si pe <antuitorul, mi7locitoarea mantuirii noastre. P-+*'.)/ (n aceasta privinta ti am dat lamuriri pe larg, cand am vor!it despre cultul sfintilor. (ar in ce priveste adresarea noastra catre <aica $omnului in acest c"ip/ &%u avem alt a7utor in afara de tine&, noi nu tagaduim prin aceasta unicitatea lui 8ristos $umnezeu ca mi7locitor al mantuirii noastre o!iective, dar nu negli7am nici folosul oricarui a7utor in legatura cu mantuirea noastra su!iectiva. 2a se vedea cap. 1, al acestei carti6. (ntelesul acestei adresari este ca nimeni dintre pamanteni nu ne poate a7uta ca <aica $omnului, ea fiind purtatoare de trup ca si noi, dar fiind si cea care a nascut trupul <antuitorului, ridicat de Acesta in Sfanta 'reime. +a este omul in cea mai mare apropiere de 8ristos si deci rugaciunile ei au cea mai mare trecere la $umnezeu. Si cuvintele de rugaciune adresate ei/ Preasfanta %ascatoare de $umnezeu, mantuieste ne pe noi& insemneaza/ &(ndupleca pe 9iul 'au sa ne mantuiasca D& Sau &iz!aveste ne pe noi&. (n lim!a greaca, lim!a in care au fost scrise aproape toate cartile %oului 'estament, ca si cartile de cult ortodox, ver!ul a mantui insemneaza si a iz!avi de rau, de necaz, de ispita, de stramtorare. $eci/ &Preasfanta %ascatoare de $umnezeu, mantuieste ne pe noi& insemneaza/ &a7uta ne cu rugaciunile tale sa ne iz!avim de rele, de necaz de lucrarile diavolului, de patimi&. Asadar, prin &mantuieste ne pre noi& nu intelegem &iarta ne pacatele&, ci roaga te 9iului tau sa ni le ierte. Cu neputinta este ca venerarea <aicii $omnului sa supere pe 9iul ei, Caruia prin coasta nu ( scadem nimic din adorarea ce ( se cuvine, ci, dimpotriva toata preavenerarea <aicii $omnului trece de partea 9iului sau, Care a ales o si a sfintit o pe ea spre a ( fi )ui <aica. (n cele de pana aici ti am aratat, cu marturii din Sfanta Scriptura, cinstea, slava si darurile date de $umnezeu Preasfintei Sale <aici si ai auzit ca/ $umnezeu, dupa caderea lui Adam si a +vei, a prevestit ca <aica $omnului va fi acea femeie fecioara&, care, prin fiul ei, va zdro!i capul sarpelui 29ac. 3, 1=6. Apoi, despre ea s a proorocit ca va fi acea fecioara care va naste pe +manuel $umnezeu 2(saia, 5, 136: ea va fi mi7locitoare a intrarii in lume a <antuitorului nostru (isus 8ristos 2(er., 31, 22 236: ei i s a inc"inat ar"ang"elul ;avriil si a numit o pe ea &plina de dar& si &!inecuvantata intre femei& 2)uca, l, 246: ei i s a inc"inat +lisaveta, maica sfantului (oan #otezatorul, numind o &!inecuvantata intre femei& si &<aica $omnului meu& 2)uca, 1, ,0 ,36: fericit este pantecele si sanul ei, ca e purtat si a alaptat pe <antuitorul lumii, 8ristos 2)uca 11, 25 246: <antuitorul, ca fiu al ei, o asculta si i era supus 2)uca, 2, =16 o prima minune a facut o <antuitorul la nunta din Cana ;alileii, la rugamintea ei 2(oan, 2, 3 106: <antuitorul s a ingri7it de soarta ei c"iar si atunci cand +l suferea, infricosate c"inuri pe Cruce, incredintand o, spre purtare de gri7a, celui mai iu!it dintre apostolii Sai 2(oan, 13, 26 256: ea insasi, prin $u"ul Sfant, a proorocit ca toate neamurile o vor ferici si i vor aduce cult pentru marirea cu care a invrednicit o $umnezeu pentru smerenia ei 2)uca, 1, ,4 ,36: insusi numele ei
Page ,1 of 206

inseamna &$oamna, Stapana&, in lim!a e!raica. Aceasta $oamna si (mparateasa 9ecioara va sta de a dreapta tronului 9iului sau in ziua @udecatii de apoi: ea a zamislit si a nascut din $u"ul Sfant pe 9iul lui $umnezeu 2)uca, 1, 3=6, fiind um!rita de puterea Celui Preainalt 2)uca 1, 3=6 si ramanand fecioara si dupa nastere 2(ez., ,,, 1 36: ea este &mai cinstita decat 8eruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii& 2Axionul6, nemaiavand si alti fii in afara de (isus 8ristos, <antuitorul lumii 2(oan. 2, 12 13: 9apte, 1, 116& <ama celor zisi &frati si surori ai $omnului& nu este <aica $omnului, ci <aria lui Cleopa 2<atei, 25, == =6: <arcu, 1,, ,0, ,5: 16, 1 s.a., (oan, 13, 2=6 si fratii $omnului sunt numai rudenii cu +l, iar nu frati naturali ai )ui. Asadar, cum sa nu cinstim noi pe <aica $omnului, cand insasi dumnezeiasca Scriptura ne arata ca si ar"ang"elul ;avriil a cinstit o cu inc"inaciune 2)uca, 1, 236 0 Cum sa n o cinstim noi pe <aica $omnului, care este #iserica (mparatului Slavei, mai desfatata decat cerurile, caci ea pe $umnezeu a Carui slava nu o cuprinde nici cerul, nici pamantul ) a purtat in pantece 2(( Par., 2. 66 0 Pentru care pricina n am cinsti o pe <aica $omnului, care dupa marturia Sfintei Scripturi si a ar"ang"elului !ine vestitor este &plina de dar& 2)uca, l. 246 0 Pentru care pricina o socotesc unii pe <aica $omnului femeie de rand, pe aceea care a aflat &"ar de la $umnezeu& si care este &!inecuvantata intre femei& 2)uca, (, 24 306 0 $aca noi cu adevarat credem cele scrise in Sfanta Scriptura, se cuvine sa cinstim si sa veneram, pe <aica $omnului, caci Scriptura ne arata ca pe ea o vor ferici toate neamurile, pentru marirea pe care i a facut o $umnezeu 2)uca, 1, ,4 ,36, (%1A'AC+).)/ $ar ce inseamna in Sim!olul Credintei *rtodoxe cuvintele/ &S a intrupat de la $u"ul Sfant si din <aria 9ecioara si S a facut om&0 $e ce anume se spune in c"ip deose!it &S a intrupat& si in c"ip deose!it &S a facut om& 0 P-+*'.)/ &S a intrupat& inseamna eu deose!ire &S a zamislit&, ca inceput al intruparii, iar &S a facut om& inseamna in special aratarea 9iului lui $umnezeu ca om intre oameni, prin nasterea din 9ecioara <aria. Prin acest cuvant, sfintii parinti care au alcatuit Sim!olul au tinut sa spuna mai ales, cu "otarare, ca 9iul lui $umnezeu Si a alcatuit 'rup adevarat, nu numai umil parut, cum spuneau unii eretici. +l n a venit cu trupul din cer, ci l a luat din Sfanta <aria. (ar prin cuvintele &si S a facut om&, a tinut sa su!linieze ca 9iul n a avut numai un trup fara de suflet sau fara de minte cum spun alti eretici , ci S a facut om deplin, cu trup si suflet cuvantator 2(nv. de Cred. *rt., intre!. 15=6. (%1A'AC+).)/ $ar ce inseamna &$e la $u"ul Sfant si din <aria 9ecioara&0 Care este partea $u"ului Sfant si care a 9ecioarei <aria, in intruparea Cuvantului 0 P-+*'.)/ 9iul lui $umnezeu S a zamislit ca om din 9ecioara. $eci S a zamislit fara samanta !ar!ateasca, dar aceasta zamislire minunata nu s ar fi putut face fara lucrarea $u"ului Sfant. $u"ul Sfant a facut ca 9ecioara sa zamisleasca fara samanta !ar!ateasca pe 9iul lui $umnezeu ca om. Acest adevar ni l arata noua dumnezeiasca Scriptura, cand zice/ &(ata, ingerul $omnului in vis s a aratat lui zicand/ &(osife, fiu al lui $avid, nu te teme a lua pe <aria, logodnica ta, ca ce s a zamislit intr insa este din $u"ul Sfant& 2<atei,1, 206. $e aceea spune Sim!olul/ &Si S a intrupat de la $u"ul

Page ,2 of 206

Sfant si din <aria 9ecioara& $esigur, in intruparea 9iului lui $umnezeu, una este partea $u"ului Sfant si alta a 9ecioarei <aria, Sfantul $u" nu ( da 9iului o fire omeneasca de la Sine, !a nici macar o parte din ea. (ntr un asemenea caz, 9ecioara <aria ar fi fost numai un vas ales prin care ar fi venit 9iul lui $umnezeu in lume cu un trup adus intreg, sau in parte, din cer, care deci n ar mai fi fost un trup adevarat omenesc, luat din trup omenesc. $ar $u"ul Sfant da 9ecioarei sa zamisleasca, fara de samanta !ar!ateasca si deci fara de pacat. Si a zis <aria catre inger/ &Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu stiu de !ar!at 0& Si raspunzand ingerul a zis / &$u"ul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Prea (nalt te va um!ri& 2)uca, 1, 3, 3=: vezi si (nv. de Cred. *rt., intr. nr,. 1566 (%1A'AC+).)/ $ar $u"ul Sfant a fost singur in 9ecioara <aria cand aceasta a zamislit pe 9iul lui $umnezeu ca om0 P-+*'.)/ % a fost singur, caci stim ca in fiecare persoana divina se afla toata firea lui $umnezeu. $eci insusi 9iul lui $umnezeu era din acest moment in ea, cum a voit 'atal, iar $u"ul Sfant fiind nedespartit de +l: 9iul lui $umnezeu a fost nedespartit de firea Sa omeneasca, din prima clipa a existentei Sale, din clipa zamislirii: de aceea spune Sim!olul de Credinta ca &S a intrupat&, adica S a alcatuit ca fire omeneasca din 9ecioara <aria. $ar $u"ul Sfant a dat putere <ariei sa ) primeasca pe 9iul lui $umnezeu in ea, ca pe Cel ce incepe sa Si alcatuiasca trupul in ea. Caci $umnezeu lucreaza asupra oamenilor, totdeauna, prin $u"ul Sfant. Sfantul (oan $amasc"in spune/ &$u"ul Sfant S a pogorat peste ea... dandu i putere de a primi dumnezeirea Cuvantului si puterea de a naste. Atunci a um!rit o intelepciunea ipostatica si Puterea Prea (naltului $umnezeu, adica 9iul lui $umnezeu, Cel de o fiinta cu 'atal, ca o samanta dumnezeiasca, si Si a alcatuit )uisi, din sangiurile ei trup insufletit& 2$ogmatica, cartea a ((( a, cap. 2, trad. rom, p, 1,56. (%1A'AC+).)/ $ar despre 9ecioara <aria se mai stiu si alte )ucruri 0 P-+*'.)/ <aria a fost o fecioara din samanta lui $avid, din care tre!uia, dupa fagaduinta dumnezeiasca, sa Se nasca <antuitorul. +a traise in curatie desavarsita si era logodita cu (osif, un !ar!at !atran din aceeasi semintie, caci ea avea de gand sa traiasca in feciorie, asa cum ( se fagaduise lui $umnezeu. $e aceea, cand ingerul ii aduce vestea ca va naste pe 9iul lui $umnezeu, ea intrea!a/ &Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu stiu de !ar!at& 2)uca, 1, 3,6. $esi ingerul nu i spusese cand va naste, ca sa poata intelege ca aceasta se va intampla in viitor, ea totusi se mira, pentru ca era "otarata sa nu stie de !ar!at. +a zamisleste pe 9iul lui $umnezeu, ca fecioara. Sfanta Scriptura ne spune ca (osif, dupa ce a aflat ca <aria avea in pantece se gandea sa o paraseasca. $ar ingerul $omnului i s a aratat in vis spunandu i sa nu i fie teama si sa ia pe femeia lui, caci ceea ce s a zamislit intr insa, din $u"ul Sfant este 2<atei, 1, 206. Asadar, 9ecioara <aria a fost fecioara inainte de nastere, iar dupa nastere a ramas

Page ,3 of 206

pururea fecioara 2vezi (nv. de Cred *rt., intre!. 154 1536 (%1A'AC+).)/ $ar de ce a avut nevoie de logodnic Sfanta 9ecioara <aria, daca ea trait in feciorie pana la moarte si nu a mai avut copii0 P-+*'.)/ Ca sa intelegi acest lucru, asculta pe dumnezeiescul $amasc"in care, in aceasta privinta, zice asa/ &$usmanul mantuirii noastre 2diavolul6 pandea fecioarele din cauza profetiei lui (saia care spusese/ &(ata, 9ecioara va avea in pantece si va naste 9iu si vor c"ema numele lui +manuel, care se talcuieste / Cu noi este $umnezeu& 2(saia, 5, 1,6. $ar cel care &ii prinde pe cei intelepti in viclenia lor& 2(ov, 1=, 13: ( Cor. 3, 136, ca sa amageasca pe cel care se ingamfa intotdeauna cu intelepciunea, face ca tanara sa fie logodita cu (osif si este data de preoti.., cartea cea noua a celui ce stie carte 2(saia, 23, 116. Asadar, logodna a fost pazitoare a 9ecioarei <aria si inselaciune a celui ce o pandea pe 9ecioara. 2$ogmatica, partea (1 a cap. 256. (%1A'AC+).)/ $ar nasterea 9ecioarei <aria n a fost dupa legile firii 0 +a n a nascut eu dureri si la 3 luni. ca orice femeie 0 P-+*'.)/ %asterea Pururea fecioarei <aria a fost dupa legile firii, dar, in acelasi timp, mai presus de natura nasterii o!isnuite, caci ea nici dureri nu a avut, nici c"eile fecioriei sale nu s au stricat, caci 8ristos, 9iul lui $umnezeu, cum spun imnografii. Se naste fara de tata din femeie si fara de mama din 'atal. Pentru ca S a nascut fara de tata, dar potrivit legilor firii, S a nascut la timpul sorocit nasterii adica atunci cand a implinit 3 luni, dar mai presus de legea nasterii nascandu Se fara sa pricinuiasca dureri. Celui caruia nu i a precedat placerea, nu i a urmat nici durerea, potrivit cuvintelor proorocului care zice/ &(nainte de a simti dureri a nascut& si iarasi/ &inainte de a veni vremea durerilor, ea a nascut un fiu& 2(saia, 66, 56 (%1A'AC+).)/ $umnezeu& 0 $ar pentru ce o numim pe 9ecioara <aria &%ascatoare de

P-+*'.)/ Si in cele de mai inainte ti am aratat, si in cele ce urmeaza iti spun asa / &%oi numim pe Preacurata 9ecioara <aria &%ascatoare de $umnezeu&, pentru ca Cel ce S a nascut din ea dupa fire omeneasca e insusi 9iul lui $umnezeu. $omnul (isus 8ristos este persoana in doua firi, e persoana lui $umnezen Cuvantul care, ca $umnezeu, sau ca persoana a firii dumnezeiesti, e nascut mai inainte de veci din 'atal. $ar aceeasi persoana e ipostas si firii divine si celei omenesti. $e aceea, cele doua firi se intrepatrund, c"iar daca ele nu se amesteca, asa cum ne invata sfintii parinti in sinoadele ecumenice si mai ales in cel de la Calcedon. Si dat fiind ca S a intrupat c"iar Cuvantul lui $umnezeu, spunem ca $umnezeu S a nascut din <aria, caci nu se naste niciodata o fire singura, ci ipostaziata intr o persoana. (ar persoana firii omenesti a lui (isus 8ristos era (nsusi 9iul lui $umnezeu. $aca n am recunoaste ca 9ecioara <aria e %ascatoare de $umnezeu, n am socoti persoana nascuta de ea ca fiind si $umnezeu, ci numai om. (ar (isus, daca ar fi fost numai om, nu ne ar fi putut mantui. (ntreaga noastra mantuire isi are deci temelia in faptul ca Sfanta 9ecioara <aria a fost cu adevarat %ascatoare de $umnezeu, caci prin, cola!orarea lui $umnezeu $u"ul Sfant, ea a nascut trupeste pe $umnezeu Cuvantul&. 2Sf. (oan

Page ,, of 206

$amasc"in, $ogmatica, cartea a (1 a, cap, 1,: vezi si (nv. de Credinta *rt., intre!. 1456. (%1A'AC+).)/ .nde se numeste in Sfanta Scriptura 9ecioara <aria &<aica a lui $umnezeu&0 P-+*'.)/ (n Sfanta +vang"elie dupa )uca, la 1, ,3. Si oriunde vei auzi in Sfanta Scriptura de &<ama lui (isus&, intelege ca despre <aria, <aica lui $umnezeu, este cuvantul, deoarece (isus 8ristos este 9iul lui $umnezeu si $umnezeu adevarat care a avut ca <aica pe pamant pe Preacurata 9ecioara <aria (%1A'AC+).) / As vrea sa stiu mai precis care sunt marturiile Sfintei Scripturi care ne dovedesc noua ca tre!uie sa cinstim pe Prea Sfanta 9ecioara <aria si sa ne inc"inam ei 0 P-+*'.)/ (ata, frateD <arturiile Sfintei Scripturi care ne arata ca suntem datori a supravenera si a ne inc"ina Prea Sfintei %ascatoare de $umnezeu si Pururea fecioarei <aria sunt acestea / 1. Supraveneram si ne inc"inam Prea Sfintei 9ecioare <aria pentru ca $umnezeu a invrednicit o de o mare cinste, de a fi <aica a 9iului Sau si a naste pe <esia. 2. %oi cinstim si ne inc"inam si preaveneram pe Prea Sfanta 9ecioara <aria, fiindca insusi $umnezeu, prin $u"ul Sfant, a vestit ca prin ea va face $umnezeu mantuirea lumii si va zdro!i capul sarpelui nevazut 2diavolul6 2vezi 9ac., 3, 1= : (saia 5, 13: (er., 31, , si urmatorii6, readucandu ne in starea de fii ai )ui. 3. %oi cinstim si ne inc"inam si preaveneram pe Prea Sfanta 9ecioara <aria, deoarece insusi ar"ang"elul ;avriil, trimis de $umnezeu sa o anunte ca va naste pe <esia, i s a inc"inat si a numit o &plina de dar& si &!inecuvantata intre femeii&. 2)uca 1, 26 236 ,. %oi cinstim si preaveneram pe <aica $omnului, pentru ca si Sfanta +lisaveta, maica marelui prooroc (oan #otezatorul, a cinstit o si a numit o &<aica a $omnului& si &!inecuvantata intre femei& 2)uca, 3, ,3, ,=6. =. %oi cinstim si preaveneram pe Prea Sfanta %ascatoare de $umnezeu si Pururea 9ecioara <aria pentru ca si <antuitorul nostru (isus 8ristos, c"iar cand era in cele mai grele suferinte, rastignit pe Cruce, a cinstit o ca pe o <aica si a avut gri7a de ea, dand o in seama celui mai iu!it ucenic al Sau 2(oan, 13, 26, 256. 6. %oi cinstim pe Prea Sfanta %ascatoare de $umnezeu si Pururea fecioara <aria si ne inc"inam ei pentru ca si oamenii cei credinciosi, c"iar din vremea cand traia ea pe pamant, o cinsteau si o fericeau 2)uca, 11, 25 246. 5. %oi cinstim si preamarim pe <aica $omnului, pentru ca ea insasi, prin $u"ul Sfant, a marturisit ca Cel Puternic i a facut marire si ca de acum o vor ferici toate neamurile

Page ,= of 206

2(.uca, l, ,46. 4. %oi cinstim si prea veneram pe <aica $omnului, caci ea a fost cinstita si ascultata de 9iul ei, dupa porunca ce zice/ &Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta& 2(es. 20, 12: $eut, =, 16: (oan, 13, 26 25 s.a.6. 3. %oi cinstim si preaveneram pe <aica $omnului, pentru ca in ziua @udecatii celei de Apoi ea va sta de a dreapta Sfintei 'reimi cu mare cinste si slava, dupa marturia Sfintei Scripturi care zice/ &$e fata au statut (mparateasa de a dreapta 'a, in "aine aurite prea infrumusetata& 2Ps. ,,, 116, 10. %oi cinstim pe <aica $omnului si ne inc"inam, ei, pentru ca ea a fost cinstita de $umnezeu mai mult decat toata faptura, deoarece $umnezeu a ales o pe ea sa fie <aica Ciditorului tuturor fapturilor celor vazute si celor nevazute, Care ne a rascumparat din moarte 2-om., =, 15 146. 11. %oi cinstim si preaveneram pe <aica $omnului caci ea a zamislit pe 9iul lui $umnezeu de la $u"ul Sfant si a fost um!rita de puterea Celui Prea (nalt si, prin aceasta, a fost curatita de pacate mai mult decat oricare alt sfant ce sta inaintea lui $umnezeu/ ea n a avut numai dar de la $umnezeu, ci a fost &plina de "ar& 2)uca, l, 24, 3=6. 12. %oi cinstim pe <aica $omnului mai mult ca pe oricare din sfinti, deoarece intelegem ca ea a nascut si a alaptat pe Sfantul sfintilor, pe (isus 8ristos, $umnezeul si <antuitorul nostru. 13. %oi cinstim si preaveneram pe <aica $omnului mai mult decat pe toti sfintii si toti ingerii din cer, caci asa o cinsteste si #iserica lui 8ristos si ii canta/ &Ceea ce esti mai cinstita decat 8eruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii& 2Axion6. (ata, frate, cateva din multele marturii ce se gasesc in Sfanta Scriptura despre cinstirea si preavenerarea Sfintei %ascatoare de $umnezeu si Pururea fecioarei <aria.

Page ,6 of 206

DESPRE CINSTIREA SFINTELOR MOASTE

(%1A'AC+).)/ Ce reprezinta sfintele moarte 0 P-+*'.)/ Sfintele moaste sunt ramasitele pamantesti facatoare de minuni, ale unora dintre sfinti. %oi le cinstim ca pe niste o!iecte in care $umnezeu isi arata toata puterea minunata a "arului Sau. Cat au fost pe pamant, sfintii au avut in ei "arul $u"ului Sfant intr o masura foarte mare, facand prin aceasta adeseori minuni, "arul acesta avandu l in sufletele lor si in viata cereasca la care s au dus intr o masura mai mare. $ar precum sfantul poate sta in legatura cu oamenii cari i se roaga, a7utandu i in c"ip minunat cu atat mai mult pastreaza el insusi o anumita legatura cu trupul sau, care a fost si el locasul $u"ului Sfant, precum spune apostolul/ &Au nu stiti ca trupul vostru este locasul $u"ului Sfant care locuieste in voi0 &. 2( Cor., 6, 136. Sfanta Scriptura ne spune despre minuni facute prin trupurile sfintilor in vremea vietuirii lor pamantesti, marturisind despre puterea ce o au in ele. <ulti oameni se vindecau, numai atingandu se de stergarele si de trupul apostolului Pavel 29apte, 13, 11 126, iar altii, numai prin trecerea um!rei apostolului Petru peste ei 29apte, =, 1=6. (%1A'AC+).)/ $a, inteleg ca trupurile sfintilor si al <antuitorului au facut minuni cand erau in viata, cand erau in ele sufletele care aveau credinta: dar dupa moarte, ce putere are un trup mort ca sa faca minuni0 P-+*'.)/ 'i am aratat ca trupurile oamenilor credinciosi sunt locasuri ale $u"ului Sfant care locuieste in ele, apoi ca acelasi $u" Sfant prin trupurile sfintilor face minuni, atat cat sfintii sunt in viata, cat si dupa moarte. * dovada ca trupurile sfintilor si dupa moarte au putere de la $umnezeu de a face minuni ne o da Sfanta Scriptura, aratandu ne ca oasele proorocului +lisei invie un mort 2(1 -egi, 13, 216. (%1A'AC+).)/ .nii spun ca inc"inarea la moaste inseamna idolatrie, iar aceasta este oprita raspicat de porunca ( si a (( a din $ecalog, care sunt categorice/ &+u sunt $omnul $umnezeul tau... sa nu ai alti dumnezei afara de <ine. Sa nu ti faci tie c"ip cioplit si nici un fel de asemanare a nici unui lucru din cate sunt sus in cer si 7os pe pamant... Sa nu te inc"ini lor si nici sa le slu7esti& 2(es., 20, 2 =: $eut. =, 6 36. 'rupurile venerate nu sunt oare &asemanari& din cele oprite in aceste porunci 0 P-+*'.)/ %ici sfintele moaste nu sunt idoli sau zei ori asemanari ale lui $umnezeu, si nici inc"inarea la ele nu este idolatrie. Caci daca insusi $umnezeu le proslaveste prin puterea minunata ce le o da si noi tre!uie sa le cinstim, deoarece prin aceasta cinstim pe $umnezeu, Care le a dat putere, si suntem datori sa cinstim puterea dumnezeiasca din ele, iar nu pe ele insele ca atare. %oi nu le ridicam sfintelor moaste !iserici, cum faceau paganii zeilor si idolilor lor, ci pe locul descoperirii lor ridicam !iserici lui $umnezeu si proslavim pe $umnezeu prin ele. Porunca ( si a (( a inlatura cinstirea idolilor, iar nu si pe a sfintelor moaste, caci prin sfintele moaste noi nu inlocuim pe $umnezeu, asa cum (l inlocuiesc paganii idolatri, prin idolii lor. (%1A'AC+).)/ <ai spun ca cei ce se ating de cadavre devin necurati sapte zile. $eci atingerea de moaste 2sarutarea lor6 nu ar aduce sfintire, intarire, ci necuratie, prin care c"iar si indirect cineva poate sa intineze insasi #iserica. Asa ni se spune si in

Page ,5 of 206

Sfanta Scriptura/ &Cel ce se atinge de trupul mort al unui om, necurat sa fie sapte zile. Acesta sa se curete cu aceasta apa in ziua a treia si in ziua a saptea va fi curat: iar de nu se va curati... nu va fi curat... 'ot cel ce se atinge de trupul mort al unui om si nu se va curati, acela va intina locasul $omnului...& 2%um., 3, 6 11 : 13, 11 13 : )ev., 21, 10 116. P-+*'.)/ %umai cadavrele din 1ec"iul 'estament spurcau pe cei ce se atingeau de ele, pentru ca erau su! pacat si su! !lestem. 'otusi, nici c"iar acelea nu erau toate spurcate: caci trupul mort al lui (osif n a spurcat pe <oise cand acela l a luat la sine in +gipt 2(es., 13, 136 , cadavrul lui +lisei, proorocul, n a spurcat pe cel care a fost asezat in mormant peste el, ci l a inviat 2(1 -egi, 13, 20 216. (n 'estamentul %ou, trupurile 2cadavrele6 crestinilor nu mai sunt spurcate, pentru ca ele sunt !iserici sau locasuri ale Sfantului $u" 2( Cor., 6, 13 20: 3, 16 156, si sunt curatite de !lestemul care venea asupra lor. Prin urmare, ele nu mai spurca pe cei ce se ating de ele. $ar sa stiti ca toate cazurile de neatingere a anumitor lucruri socotite spurcate au alcatuit o invatatura apartinand numai 1ec"iului 'estament, care in 'estamentul %ou nu mai are valoare. Apostolul scrie/ &$aca deci ati murit impreuna cu 8ristos pentru sti"iile lumii, pentru ce atunci, ca si cum ati fi vietuind in lume, ra!dati porunci ca acestea/ %u lua D %u gusta D %u te atinge D lucruri menite toate sa piara prin intre!uintare potrivit unor randuieli si invataturi omenesti 0& 2Col., 2, 20 226. in 'estamentul 1ec"i erau si alte lucruri &necurate& care intinau pe om prin atingerea de ele. Asa erau, de pilda, "ainele si patul celor care au avut scurgere de sange 2)ev., cap. 1=6 sau animalele socotite in 1ec"iul 'estament ca necurate 2)ev., 11, 2, 2= s.a.6. (%1A'AC+).)/ Se mai spune ca menirea trupurilor moarte este sa fie ingropate si a se preface, prin putrezire, in pamantul din care au fost luate, iar nu sa fie sustrase acestei legi a naturii. Caci scris este/ &intru sudoarea fetei tale vei manca painea ta, pana cand te vei intoarce in pamantul din care esti luat: caci pamant esti, si in pamant te vei intoarce& 29ac., 3, 136. &Pul!erea sa se intoarca in pamant precum a fost, iar sufletul sa se intoarca la $umnezeu, Care l a dat& 2+cl., 12, 56. Atunci, de ce tocmai trupurile sfintilor sa le sustragem de la aceasta menire a lor si de la legile naturii care le privesc si pe ele ca si pe orice alta materie 0 P-+*'.)/ )egea stricaciunii trupurilor moarte este intr adevar o lege generala, dar, ca orice lege, ea este in primul rand pentru cei pacatosi 2( 'im., 1, 36. %eputrezirea trupurilor sfintilor dovedeste ca si legea aceasta prin exceptiile ce le face priveste mai mult pe cei pacatosi. $e altfel, insasi #i!lia ne marturiseste ca exceptii de la aceasta lege au mai fost si ca $umnezeu, in anumite cazuri, ridica puterea ei. Asa, de pilda, prin voia si puterea lui $umnezeu, trupul lui +no" si cel al lui (lie n au fost ingropate in pamant spre a putrezi, ci au fost luate in cer, caci Cartea Sfanta zice/ &Si a !ineplacut +no" lui $umnezeu, apoi nu s a mai aflat, pentru ca l a mutat $umnezeu& 29ac., =, 2,6 si iarasi / &%ici unul nu s a facut ca +no" pe pamant, pentru ca si el a fost rapit de pe pamant& 2(nt. Sir., ,3, 166. Si apostolul Pavel graieste, de asemenea/ &Prin credinta +no" a fost luat de pe pamant, ca sa nu vada moartea si nu s a mai aflat, pentru ca $umnezeu il stramutase caci mai inainte, ca sa l stramute,
Page ,4 of 206

el a avut marturie ca a !ineplacut lui $umnezeu& 2+vr., 11, =6. 'ot asa si despre (lie ni se spune/ &Pe cand mergeau ei 2(lie si +lisei6 asa pe. drum si graiau, deodata s a ivit un car si cai de foc si despartindu i unul de altul, a ridicat pe (lie in varte7 de vant la cer& 2(1 -egi, 2, 11: (nt. Sir., ,4, 126. $espre <elc"isedec, apoi, nu avem nici un indiciu in #i!lie ca ar fi fost ingropat vreodata, caci era &fara tata, fara mama, fara spita de neam, neavand nici inceputul zilelor, nici sfarsit al vietii& 2+vr., 5, 3 : 9ac., 1,, 146. $ar peste toate, insusi trupul <antuitorului, care este intru totul asemenea trupurilor noastre, in afara de pacat 2+vr., 2, 15: ,, = s.a.6, n a suferit putrezire in pamant si totusi s a inaltat la cer. Prin urmare, $umnezeu a facut si face cu trupurile sfintilor exceptie de la legea generala pe care tot +l a dat o a ingroparii si putrezirii in pamant. (n aceasta privinta, istoria crestinismului inca e !ogata in marturii asemanatoare celor din #i!lie. (%1A'AC+).)/ 'rupurile moarte, daca nu putrezesc mai intai in pamant, nu vor putea invia. $e aceea, impiedicand procesul descompunerii lor, oare nu se inlatura posi!ilitatea invierii lor 0 Caci zice sfantul apostol/ $ar va zice cineva/ Cum inviaza mortii 0 Si cu ce trup au sa vina0 %e!un ce estiD 'u ce semeni nu da viata daca nu va fi murit. Si ce semeni0 %u trupul ce va sa fie il semeni, ci numai graunte gol, daca se intampla de grau sau de altceva din celelalte: iar $umnezeu ii da un trup dupa a Sa vointa: fiecarei seminte, un trup al ei... Asa si cu invierea mortilor: se seamana trupul intru stricaciune, inviaza intru nestricaciune: se seamana intru necinste, inviaza intru slava: se seamana intru sla!iciune, inviaza intru putere: se seamana trup firesc, inviaza trup du"ovnicesc& 2( Cor., 1=, 3= ,,: (oan, 12, 2,6. $eci este a!solut necesar ca trupurile sa putrezeasca in pamant spre a putea invia. Atunci, oare, nu inseamna ca se opresc de la putrezire, si deci de la inviere, tocmai trupurile sfintilor0 P-+*'.): (n citatul acesta este vor!a de sc"im!area pe care tre!uie sa o sufere toate trupurile pentru a putea trece, din timp, in vesnicie, adica pentru a putea fi adaptate vesniciei. Sc"im!area aceasta se face de o!icei prin moarte. 'otusi, sunt si exceptii de la aceasta regula, ca (lie si +no", dupa cum ai vazut, si acestia sunt sc"im!ati la trup, fara sa fi trecut prin moarte, precum apostolul zice/ &(ata, taina va spun voua/ %u toti vom muri, dar toti vom fi sc"im!ati, deodata, intr o clipeala de oc"i, la tram!ita de apoi& 2( Cor,, 1=, =1 =2: ( 'es., ,, 1= 156. Astfel se vede ca $umnezeu poate gasi si alte cai pentru sc"im!area trupurilor noastre, fara a fi pentru toate nevoie sa le treaca, numaidecat, prin moarte si putrezire. (%1A'AC+).)/ 'oate trupurile moarte tre!uie inmormantate, caci si in 'estamentul 1ec"i, toti dreptii au fost inmormantati iar uneori trupurile lor au fost c"iar ascunse tocmai pentru a nu fi venerate. Asa de pilda, despre trupul lui <oise aflam urmatoarele/ &Si a murit <oise, ro!ul lui $umnezeu, acolo, in pamantul <oa!ului, dupa cuvantul $omnului, si a fost ingropat in vale in pamantul <oa!ului, in fata #et Peorului, dar nimeni nu stie mormantul lui nici pana in ziua de astazi& 2$eut. 3,, = 66. Pe atunci iudeii erau inclinati spre idolatrie si usor ar fi putut cadea in aceasta greseala a venerarii trupului lui <oise. $eci, daca i au ascuns trupul, nu a fost tocmai ca nu cumva, avandu l inaintea oc"ilor, sa l venereze 0 P-+*'.)/ Si dupa 'estamentul %ou. trupurile sfintilor sunt ingropate ca si ale tuturor crestinilor si numai acelea din ele care fac minuni sunt dezgropate si li se da o cinste deose!ita, dar nu adorare, ca lui $umnezeu. Prin aceasta cinstire ele nu sunt
Page ,3 of 206

idolatrizate, caci a venera nu este acelasi lucru cu a idolatriza. (n 'estamentul 1ec"i au fost ascunse moastele lui <oise si poate ale altor drepti pentru ca iudeii, intr adevar fiind inclinati spre idolatrie, avandu l, l ar fi zeificat ca pe vitelul de aur 2(es. 32, 1 3=: $eut., 3, 166. Pentru evitarea acestor rataciri, era !ine sa ramana ascunse trupurile unor !ar!ati sfinti si drepti, ca <oise, despre care, de altfel, stim ca insusi ar"ang"elul <i"ail cauta sa nu l lase in stapanirea diavolului 2(udei, l, 36. Pe atunci trupul mort era socotit ca necurat, caci inca nu sosise 8ristos cu "arul sau sfintitor si deci trupul omenesc era inca nerascumparat de su! stapanirea diavolului. (ata sa stii si aceasta, ca #iserica a cinstit din primele veacuri osemintele mucenicilor, adunandu le cu mare evlavie si gri7a si zidind altarele !isericilor peste ele, iar mai tarziu, ingri7indu se ca in altarul fiecarei !iserici, ca si in sfantul antimis de pe altar, sa puna o particica din sfintele moaste, ceea ce se face pana azi. +pistola #isericii din Smirna despre martiriul sfantului Policarp, episcopul acelei cetati 2> 1666, spune / &%oi am strans oasele lui ca pe un odor mai scump decat aurul si decat pietrele scumpe si le am asezat unde se cuvine: aici ne vom aduna cu !ucurie si $omnul ne va da noua sa sar!atorim ziua nasterii sale celei mucenicesti, prin cinstirea !iruintei si spre intarirea altor luptatori& 2+use!iu de Cezareea, (storia !isericeasca, (1, 1=6. Se intelege ca cinstirea sfintelor moaste se indreapta tot spre $umnezeu, a Carui putere salasluieste in ele. &Cinstim moartele mucenicilor ca sa adoram dumnezeieste pe Acela, ai Carui ucenici sunt, si cinstim pe slu7itori in asa fel, ca cinstea lor sa treaca asupra Stapanului care a zis/ &Cel ce va primeste pe voi pe <ine <a primeste& 29er. (eronim, +pistola catre Prez!iterul -uperiu, 35, (6.

Page =0 of 206

CULTUL SFINTELOR ICOANE

(%1A'AC+).)/ .nii crestini se mira ca noi ne inc"inam la icoane. P-+*'.)/ Sfanta Scriptura opreste inc"inarea la c"ipuri cioplite si la alte asemanari vazute 2(es., 20, ,: )ev., 26, l : $eut., =, 4: 9apte, 5, 36. $ar prin aceasta opreste numai inc"inarea intemeiata pe socotinta ca c"iar aceste c"ipuri tre!uie cinstite ca dumnezei, adica opreste inc"inarea la idoli. %u opreste insa cinstirea unor semne si infatisari ale lui $umnezeu si ale sfintilor, cand aceasta cinstire nu ramane in materia din care sunt facute, ci duce gandul nostru la $umnezeu, de la sfantul cel inc"ipuit de ea. Am vazut cinstirea ce se da unor !raie si stergare de pe trupul apostolului Pavel. (n 1ec"iul 'estament se vor!este despre doi 8eruvimi sculptati, asezati deasupra c"ivotului )egii sau in covoarele din locasul sfant 2(es., 2=, 14 22 : 26, 326. (naintea lor se tamaia si se faceau inc"inaciuni 2(os& 5, 66. Precum ne a7utoram de cuvant ca sa ne ridicam la cele mai presus de cuvant, tot asa ne folosim si de icoana, ca sa ne ridicam mai presus de icoana. Si precum $umnezeu vrea ca auzul nostru sa se sfinteasca prin cuvinte curate, asa vrea ca si vederea noastra sa se sfinteasca prin icoane cuvioase, ca sa patrunda in suflet gandiri curate prin amandoua aceste simtiri superioare. (%1A'AC+).)/ $ar se spune ca nu tre!uie sa ne inc"inam icoanelor, pentru ca $umnezeu este cu totul diferit de icoane, oricat de pretios ar fi materialul din care sunt facute si oricat de artistic ar fi executate. Caci Apostolul $omnului graieste lamurit/ &$aca suntem neam al lui $umnezeu, nu tre!uie sa credem ca dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau ca marmora cioplita de mestesugul si de gandirea omului& 29apte, 15, 236. P-+*'.)/ Aici nu cultul sfintelor icoane se inlatura, ci intelegerea gresita a paganilor de a confunda pe $umnezeu cu materia, cioplita artistic, a c"ipurilor de idoli reprezentand pe zeii paginilor atenieni. Apostolul Pavel tocmai aceasta vrea sa le arate invatatilor atenieni, in cuvantarea sa din Areopag, ca daca noi, oamenii dupa cum si ei insisi credeau &suntem neam al lui $umnezeu&, adica avem suflet imaterial care este c"ipul lui $umnezeu in noi, de aici putem deduce ca $umnezeu este si +l imaterial ca si sufletul nostru pe care il avem de la +l si dupa care suntem inruditi cu +l. $umnezeu nu poate fi socotit identic, si nici confundat, cu materia unor statui de zei ca cele din templele pagane ale Atenei. Ci tre!uie sa spunem ca $umnezeu este strain fata de orice materie si de aceea este de neinteles a ) confunda cu o statuie oarecare, oricat de pretios ar fi materialul din care este turnata si oricat de geniala ar fi creatia artistului care a executat o. (n *rtodoxie sustinem intocmai acest adevar. Avem icoane sfintite, de aur, de argint etc., executate cu maiestrie si cu talent, dar nu sustinem deloc ca $umnezeu este identic si omogen cu argintul icoanei care ( infatiseaza c"ipul. %oi invatam ca exista un singur $umnezeu, iar sfintele icoane ne reprezinta c"ipul 'atalui, care e 9iul, ori pe 'atal ca pe un parinte ceresc, ori pe sfinti, ori evenimente din viata <antuitorului sau a #isericii. +le au deci un rol a7utator in rugaciunea credinciosului si uneori il a7uta sa inteleaga sensuri ale invataturii crestine. Astfel, in #iserica *rtodoxa icoana are rol pedagogic, ea fiind rezultatul si mi7locul raspandirii invataturii noastre despre $umnezeu.

Page =1 of 206

(%1A'AC+).)/ #ine, dar icoanele, ca si idolii, fiind simple o!iecte materiale, neputincioase, $umnezeu a osandit pe cei ce nada7duiesc vreun a7utor de la ele, caci zice psalmistul/ &(dolii neamurilor sunt argint si aur, lucruri de maini omenesti. ;ura au si nu vor grai, oc"i au si nu vor vedea, urec"i au si nu vor auzi, caci nu este du" in gura lor. Asemenea lor sa fie toti cei ce ii fac pe dansii si se incred in ei& 2Ps. 13,, 1= 14: 113, 12 166. P-+*'.)/ Citatul acesta se refera numai la idoli. $aca cei doi 8eruvimi din 1ec"iul 'estament, precum si c"ipurile de 8eruvimi cusute pe catapeteasma de acolo, au fost poruncite de (nsusi $umnezeu, nu este cu putinta ca sfintele icoane sa fie oprite de +l. Si daca cei ce au cinstit si s au inc"inat c"ipurilor 8eruvimilor in 'estamentul 1ec"i, la porunca directa a lui $umnezeu, c"iar atunci cand idolatria era foarte aspru condamnata, n au putut cadea nicidecum in osanda, atunci nu pot fi osanditi nici cei ce cinstesc sfintele icoane. (dolii, intr adevar, sunt neputinciosi, dar sfintele icoane adeseori au dat dovada ca au in ele putere dumnezeiasca de a face minuni, punand in uimire uneori o lume intreaga: insusi acest fapt este foarte graitor in privinta atitudinii pe care tre!uie sa o avem fata de sfintele icoane. (%1A'AC+).)/ Am auzit pe unii spunand ca cinstirea lui $umnezeu in icoane si mai ales cinstirea icoanelor cu c"ipul lui $umnezeu pe ele ar fi ceva paganesc, pentru ca numai paganii si au facut asemanari ale lui $umnezeu in diferite feluri si li s au inc"inat, dupa cum ne marturiseste apostolul Pavel/ 2Paganii6 &au sc"im!at slava lui $umnezeu celui nestricacios intru asemanarea c"ipului omului stricacios si a pasarilor si a do!itoacelor cu patru picioare si a taratoarelor& 2-om., l, 236. *r, este a!surd sa ne intoarcem la idoli sau la un astfel de paganism. P-+*'.)/ Aici este vor!a de idoli si de ratacirea paganilor relativ la credinta lui $umnezeu, iar nu la sfintele icoane ale crestinilor, care sunt cu totul altceva, in sfintele icoane, crestinii niciodata nu ) au inc"ipuit pe $umnezeu ca stricacios sau ca animal cu patru picioare sau ca tarator, ci, dimpotriva, ) au zugravit asa cum S a descoperit +l oamenilor. Prin aceasta, crestinii si au facut o idee mai clara si mai precisa despre adevaratul $umnezeu. 'ocmai din acest motiv, sfintele icoane au fost intotdeauna un mi7loc foarte potrivit pentru adancirea evlaviei, mai ales la nestiutorii de carte, dar si la oricare om. Prin aceasta, si artistii pictori si au pus talentul in slu7!a si marirea lui $umnezeu, Care i a inzestrat pe ei. (%1A'AC+).)/ $umnezeu nu poate fi vazut de oameni: de aceea nimeni nu stie cum este +l si nu ( poate zugravi fata in icoane sau sa faca o asemanare a c"ipului Sau cel adevarat, caci $omnul a zis/ &%u poate omul sa vada fata <ea si sa fie viu& 2(es., 33, 206, iar +vang"elistul, la fel, a zis/ &Pe $umnezeu nimeni nu ) a vazut vreodata& 2(oan, 1, 14: ( (oan, ,, 126. Apostolul a zis, de asemenea/ &Cel ce singur are nemurirea 2$umnezeu6 si locuieste intru lumina cea neapropiata, pe Care nu ) a vazut nimeni dintre oameni, nici poate sa ) vada, )ui cinste si stapanire vesnica, Amin D& 2( 'im., 6, 166. P-+*'.)/ +ste adevarat ca pe $umnezeu nimeni nu ) poate vedea in fiinta Sa, asa cum este, deoarece +l este $u" 2(oan, ,, 2,6, nevazut oc"iului material al omului si este nemarginit, incat nu numai oc"iul, dar nici mintea sau priceperea omului nu ) poate cuprinde, pentru ca tot ceea ce tine de om este limitat, finit, iar $umnezeu
Page =2 of 206

este infinit. $e aceea, nu i de mirare ca este cu neputinta a ) vedea cineva asa cum este. Ar"iereii 1ec"iului 'estament, cand intrau o data pe an in Sfanta Sfintelor, unde Se arata in locasul Sau vazut 2in templu6, tamaiau mult, potrivit unei randuieli dumnezeiesti, ca sa nu vada cumva pe $umnezeu si sa moara 2(es., 30, 10 : )ev., 16, 2, 12 136. Cei trei apostoli au cazut la pamant atunci cand (isus 8ristos, pe muntele 'a!or, Si a aratat stralucirea dumnezeirii in trupul Sau 2<atei, 13, 66 : stra7erii de la <ormantul $omnului au cazut la pamant, &s au facut ca niste morti&, cand au vazut ingerul $omnului co!orat deasupra mormantului 2<atei, 24, ,6. Apostolul Pavel a cazut or!it la pamant, cand a auzit glasul lui 8ristos $umnezeu pe drumul spre $amasc 29apte, 3, 3 46. Astfel, pentru oamenii muritori si marginiti, vederea lui $umnezeu a ramas o imposi!ilitate. 'otusi #i!lia si c"iar istoria ne marturiseste ca au existat teofanii, "ristofanii sau pneumatofanii 2cazuri cand $umnezeu, 8ristos ori $u"ul Sfant S au aratat6. +ste cumva o contrazicere intre aceste aratari si cele spuse mai sus, ca $umnezeu nu poate fi vazut de oameni 0 %u D Caci daca oamenilor le este cu neputinta a vedea vreodata fiinta lui $umnezeu, in sc"im!, $umnezeu Se poate face vazut oc"iului si mintii omenesti in diferite c"ipuri sau su! diferite forme, fara ca omul sa moara. Astfel / Pe $umnezeu 'atal ) a vazut Avraam in c"ipul a trei calatori la ste7arul <amvri 29ac., 14, 1 36: ) a vazut (acov, care a zis apoi/ &Am vazut pe $umnezeu fata catre fata si mantuit a fost sufletul meu& 29ac., 32, 306 : ) a vazut <oise tot in c"ip de om, graind cu el &fata catre fata&, &cum ar grai cineva catre prietenul sau& 2(es., 33, 116: tot <oise ) a vazut pe muntele 8ore! in rugul care ardea si nu se mistuia 2(es., 3, 2 ,6: ) a mai vazut apoi (saia, proorocul, dupa cum insusi marturiseste / &*, ticalosul de mine D ca m am umilit fiindca sunt om si !uze necurate avand, locuiesc intru popor care are !uze necurate si pe (mparatul $omnul Savaot ) am vazut cu oc"ii mei& 2(saia, 6, =6 : ) a vazut sfantul prooroc $aniel in c"ip de om !atran si intr un cadru foarte minunat 2$an., 5, 3 106. (arasi, Amos, proorocul, ne marturiseste zicand/ &1azu t am pe $omnul sezand pe Altar& 23, 16. (nsusi $umnezeu a anuntat ca Se va arata unora in c"ip vazut, dupa cum spune Cartea Sfanta/ &Apoi a zis catre ei 2lui Aaron si surorii lui, <ariam6/ &Ascultati cuvintele <ele/ $e este intre voi vreun prooroc al $omnului, <a arat lui in vedenie si in somn vor!esc cu el. %u tot asa am vor!it cu ro!ul <eu <oise... Cu el graiesc gura catre gura, la aratare si aievea, iar nu in g"icituri, si el vede fata $omnului...& 2%um., 12, 6 46. Pe $umnezeu 9iul ) au vazut in c"ip de om preamarit/ $aniel proorocul 2$an., 5, 13 1=6: diaconul Stefan 29apte, 5, == =66: apostolul Pavel pe drumul $amascului 29apte, 3, 3, =6 precum si dumnezeiescul evang"elist (oan 2Apoc., l, 4, 12 13, 20 s.a.6. Pe $umnezeu $u"ul Sfant ) au vazut sfantul (oan #otezatorul la #otezul $omnului, in c"ip de porum!el 2<atei, 3, 16: )uca, 3, 21 226: apostolii, la primele -usalii crestine, in c"ip de lim!i de foc 29apte, 2, 1 ,6. (%1A'AC+).)/ $aca icoanele sunt placute lui $umnezeu si sunt invrednicite de puterea "arului dumnezeiesc, de ce nu pedepseste $umnezeu pe cei care le "ulesc,

Page =3 of 206

le profaneaza si le distrug 0 P-+*'.)/ 're!uie stiut ca icoana are ca model pe insusi (isus 8ristos, Care la ai Sai a venit 2(oan, 1, 116 si in mi7locul lor si cu ei a trait. $umnezeu nu pedepseste pe pacatosi si pe "ulitori. +l ii ra!da indelung, pentru ca nu vrea moartea pacatosilor, ci intoarcerea si indreptarea lor. $e aceea le da timp de pocainta. %ici c"iar pe cei ce "ulesc sau distrug #iserica nu i pedepseste indata, dupa cum nici pe cei ce au rastignit pe 9iul Sau nu i a pedepsit indata. (nsa ii asteapta pe toti, in viata de dincolo, si numai la 7udecata cea de apoi ii va rasplati fiecaruia dupa faptele lui 2-om., 1,, 10: (( Cor., =, 106. (%1A'AC+).)/ $ar prin inc"inarea la icoane noi a7ungem a ne inc"ina oamenilor, deci a ne inc"ina la c"ipurile sfintilor, care au fost oameni ca si noi, slu7im fapturilor si ne inc"inam lor, nu lui $umnezeu D P-+*'.)/ %u i deloc asa cum gandesti fratia ta. +u ti am aratat mai sus ca noi nu ne inc"inam la icoane ca lui $umnezeu, nici le cinstim ca pe niste dumnezei, cum faceau inc"inatorii la idoli. %oi ne a7utam privind la sfantul facut pe icoana, mintea noastra patrunde mai usor la sfantul respectiv cel de dincolo de icoana si ii cerem sa se roage pentru noi. Adu ti aminte ca si noi suntem facuti dupa c"ipul lui $umnezeu 29ac., l, 26 256, iar sfintii lui $umnezeu, care s au desavarsit in faptele cele !une, au a7uns intr o masura sa fie si dupa asemanarea lui $umnezeu: caci toti am fost facuti dupa c"ip, dar dupa asemanare ramane la vointa noastra si la darul lui $umnezeu sa a7ungem. Cine se sileste sa a7unga desavarsit in fapta cea !una se face si un dumnezeu dupa dar. (ar cum ca si oamenii se numesc, in acest fel, dumnezeu, ne arata Sfanta Scriptura / &+u am zis/ dumnezei sunteti si fiii Celui Prea (nalt toti& 2Ps. 41, 66. $eci, cinstim 2veneram6 icoanele Sfintilor lui $umnezeu ca ale unor dumnezei dupa dar. (i cinstim prin ele pe cei ce au pe $umnezeu in ei. (%1A'AC+).)/ $ar nu se supara $umnezeu cand noi cinstim icoanele sfintilor si ne inc"inam lor 0 P-+*'.)/ %icidecum, caci $umnezeu slaveste pe cei ce il slavesc pe +l in cer si pe pamant, ca auzi ce zice/ 1iu sunt +u, zice $omnul, si voi slavi pe cei ce <a vor slavi pe <ine 2Pilde, 3, 3=: (saia, 60, 21: Col., 3, , : (( 'es., 2, 1,: (( 'im., 2, 10 s.a.6. $umnezeu este preamarit in lume prin faptele cele !une ale sfintilor 2vezi <atei, =, 16: ( Petru, 2, 126 si +l preamareste atat pe pamant, cat si in cer, pe cei ce ) proslavesc pe +l 2Ps. 1,3, =: (oan, 15, 2, s.a.6. Asadar, noi cinstim icoanele sfintilor sau ale <antuitorului si ale <aicii $omnului si facem acest lucru spre slava lui $umnezeu, dupa cum ne invata marele apostol Pavel zicand/ &$e aceea, ori de mancati, ori de !eti, sau altceva de faceti, spre slava lui $umnezeu sa le faceti& 2( Cor., 10, 31 : 9ilip., 2, 1=: ( Petru, 2, 12 s.a.6. (%1A'AC+).)/ $ar icoanele sunt lucruri facute de oameni: unde se arata in Sfanta

Page =, of 206

Scriptura ca $umnezeu a dat porunca a se face lucruri de maini omenesti spre slava )ui0 P-+*'.)/ +u ti am aratat mai sus destul de clar acest lucru, dar daca vrei sa stii mai luminat, citeste cu atentie in Sfanta si dumnezeiasca Scriptura in aceste locuri/ (es., 2=, 1 ,0: 26, l 35: 25, 1 21 s.a. + clar ca $umnezeu a poruncit sa se faca multe lucruri care sa fie cinstite de oameni spre slava )ui. 'ot despre aceasta vezi si la sfantul (oan $amasc"in, $ogmatica, cap. 16 s.a. (n toate a fagaduit $umnezeu sa fie prezent. (%1A'AC+).)/ $ar unde se arata in Sfanta Scriptura ca $umnezeu a dat porunca sa fie cinstite icoanele facute de maini omenesti, punandu se in fata lor candele, sfesnice cu luminari aprinse si tamaindu se inaintea lor, asa cum fac preotii nostri prin !iserici si crestinii prin casele lor 0 P-+*'.)/ +u despre aceasta ti am aratat mai sus, dar ca sa tii minte mai cu intemeiere, asculta / $umnezeu a poruncit lui <oise sa faca cortul adunarii, cerand sa ( se aduca prinoase, ca/ &aur, argint si arama: matase violeta, purpurie si staco7ie, in si par de capra: piei de !er!ec vopsite rosu... untdelemn pentru candele, aromate pentru mirul de uns si pentru miresme de tamaiere... $in acestea sa <i faci locas sfant si voi locui in mi7locul lor& 2(es., 2=, 2 46. in acest cort sfant a poruncit $umnezeu ca, pe langa celelalte lucruri, sa fie pusi doi 8eruvimi/ &Si vei face doi 8eruvimi de aur: si sa i faci ca dintr o !ucata... sa pui un 8eruvim la un capat si un 8eruvim la celalalt capat al capacului...& 2(es., 2=, 14 136. (ar sicriul marturiei era &din lemn de salcam, de doi coti si 7umatate de lung si de un cot si 7umatate de lat si de un cot si 7umatate de inalt& 2(es., 2=, 106. Apoi, in fata acestui sicriu, cu cei doi 8eruvimi, a dat porunca sa se faca sfesnic de aur curat, zicand/ &Si vei face sfesnic de aur curat, sfesnicul sa l faca !atut in ciocan, fusul, !ratele, cupele, nodurile si florile lui sa fie dintr o !ucata& 2(es., 2=, 31 326. $ar nu numai sfesnic a poruncit sa se faca inaintea sicriului celui cu 8eruvimi, ci si candele/ &Si vei face sapte candele si vei pune in ele festile ca sa lumineze latura din fata lui& 2(es., 2=, 356: si iarasi/ &1ei pune candelele si la altarul de aur al tamaierii, inaintea sicriului marturiei& 2(es., ,0, , =6. 9acand cortul marturiei si sicriul )egii cu 8eruvimi, si sfesnicul si candelele, <oise a implinit porunca lui $umnezeu, inaintea sicriului )egii, $omnul insusi a poruncit sa se tamaieze cu miresmele tamaierii. *are nu erau toate acestea lucruri facute de maini omenesti pe care le a poruncit insusi $umnezeu 0 *are n a dat aceasta porunca impreuna cu fagaduinta ca +l va fi &in ele& 0 (%1A'AC+).)/ $ar se scrie in Sfanta Scriptura ca aceste lucruri facute de maini omenesti in cortul marturiei au fost sfintite la porunca lui $umnezeu si ca oamenii se inc"inau inaintea lor si aprindeau candele si luminari, cum fac preotii in !iserici si crestinii prin casele lor, inaintea icoanelor0 P-+*'.)/ Auzi ce zice $umnezeu lui <oise/ &Si vei face untul de lemn, ungere sfanta, mir alcatuit dupa mestesugul facatorului de aromate: acesta va fi mirul pentru sfanta

Page == of 206

ungere: si vei unge cu el cortul adunarii, c"ivotul )egii si toate lucrurile din cort, masa si toate cele de pe ea, sfesnicul si toate lucrurile lui si altarul tamaierii. $e asemenea, si altarul arderilor de tot si toate lucrurile lui si !aia si postamentul ei. Si sa le sfintesti pe acestea si va fi sfintire mare/ 'ot ce se va atinge de ele se va sfinti& 2(es., 30, 2= 236. (%1A'AC+).)/ $ar unde se scrie ca oamenii sa se inc"ine la aceste, lucruri0 P-+*'.)/ $aca, ai fi citit cu atentie Sfanta Scriptura, nu mai era nevoie sa ma intre!i aceste lucruri. $ar si la aceasta intre!are iti voi raspunde cat mai pe scurt. Auzi ce zice Sfanta Scriptura in aceasta privinta/ &Si sculandu se $avid de la pamant s a spalat si s a uns si si a sc"im!at "ainele si intrand in Casa $omnului 2!iserica6, s a inc"inat )ui& 2(( -egi, 12, 206. $ar auzi si de (isus al lui %avi, care &si a sfasiat "ainele sale si a cazut cu fata la pamant inaintea c"ivotului $omnului si au stat asa pana seara, el si !atranii lui (srael, si si au pus cenusa pe capetele lor& 2(osua %avi, 5, 6: %um., 20, 6: Apoc., 13, ,6. (%1A'AC+).)/ .nde se vor!este insa de aprinderea lumanarilor inaintea acestor lucruri sfinte, la porunca lui $umnezeu 0 P-+*'.)/ Auzi ce spune Sfanta Scriptura in privinta aprinderii lumanarilor inaintea locurilor sfintite, la porunca lui $umnezeu/ &Porunceste fiilor lui (srael sa aduca la tine untdelemn de masline, curat si limpede, pentru candele, ca sa arda sfesnicul pururea inaintea perdelei in cortul adunarii si l vor aprinde Aaron si fiii lui, inaintea $omnului, ca sa arda totdeauna de seara pana dimineata. Acesta este asezamant vesnic in neamul vostru. Candelele sa le puna in sfesnicul cel de aur curat de dinaintea $omnului ca sa arda sfesnicul de seara pana dimineata& 2)ev., 2,, l ,6. Si in alt loc scrie asa/ &Cand va aprinde Aaron seara candelele, iar va arde miresme. Aceasta tamaiere neintrerupta se va face pururea inaintea $omnului, din neam in neam& 2(es., 30, 5 4, s.a.6. (%1A'AC+).)/ $ar unde se scrie in Sfanta Scriptura ca au voie crestinii sa tina aceste icoane sfintite prin casele lor0 $aca sunt sfintite, nu tre!uie ei sa le duca in !iserica, iar nu sa le tina in casele lor, unde se fac atatea pacate 0 P-+*'.)/ Sfanta Scriptura ne arata ca c"iar c"ivotul $omnului, care statea in cort 2vezi (( -egi 5, 26, era tinut uneori prin casele oamenilor/ &Si a sezut c"ivotul $omnului in casa lui *!ed +dom ;ateanul trei luni si a !inecuvantat $omnul pe *!ed +dom si toata casa lui& 2(( -egi 6, 11 12 : vezi si la 5, 6 s.a.6. (%1A'AC+).)/ .nde se arata in Sfanta Scriptura ca aceste lucruri sfinte 2icoanele6 faceau minuni 0 P-+*'.)/ Ai vazut mai sus ca $umnezeu l a !inecuvantat pe *!ed +dom si toata casa lui. +l a dat putere acelor lucruri facute de maini omenesti si sfintite la porunca )ui sa faca minuni cu cei !uni si sa pedepseasca pe cei rai, care nu le au dat cinstea

Page =6 of 206

cuvenita 2vezi despre aceasta pe larg la cartea ( a -egi, cap. =, l 4 si altele6. (%1A'AC+).)/ Am inteles, din cele de pana aici, ca $umnezeu a poruncit a se face diferite lucruri de maini omenesti, care s au sfintit tot la porunca lui $umnezeu si ca, deci, sfintele icoane sunt, intr adevar, lucruri facute de maini omenesti, dar spre slava lui $umnezeu in #iserica Sa. Am mai inteles ca $umnezeu a dat porunca de a se aprinde candele si lumanari in sfesnice si a se tamaia inaintea lucrurilor facute de maini omenesti si sfintite spre slava Sa. (arasi am inteles ca $umnezeu, prin lucrurile cele facute de maini omenesti, spre slava Sa, face minuni si !inecuvanteaza pe cei credinciosi care tin aceste lucruri sfintite in casele lor si ca +l pedepseste pe cei ce defaima lucrurile cele sfintite spre slava Sa, cum sunt si sfintele icoane, asa cum a pedepsit pe filistenii care au luat c"ivotul )egii $omnului in ro!ie si nu i au dat cinstea cuvenita 2( -egi =, l 2 s.a.6.

Page =5 of 206

VENERAREA SFINTEI CRUCI

(%1A'AC+).)/ Aud pe multi mirandu se ca noi ne inc"inam la cruce. P-+*'.)/ Sfanta Cruce a fost altarul pe care s a adus 7ertfa cea adevarata pentru oamenii din toate timpurile. (isus a fost si 7ertfa adevarata si preotul care a adus o, castigand prin ea mantuirea noastra, dupa cum ne adevereste Sfanta Scriptura, zicand/ &(ar (sus venind Ar"iereu al !unatatilor viitoare... nu cu sange de tapi sau de vitei, ci cu insusi Sangele Sau a do!andit vesnica rascumparare. Caci daca sangele taurilor si al tapilor si cenusa 7unicii stropind pe cei spurcati ii sfinteste spre curatirea trupului, cu cat mai mult Sangele lui 8ristos, Care prin $u"ul cel vesnic pe Sine S a adus 7ertfa fara de pri"ana lui $umnezeu, va/ curati cugetul vostru de faptele cele moarte, ca sa slu7iti $umnezeului Celui viu 0& 2+vr., 3, 11 1,6. (ar sfantul C"irii al (erusalimului zice/ &<antuitorul a suferit toate aceste patimi ca sa impace prin Sangele Crucii pe cele din cer si pe cele de pe pamant 2Col. l, 206. $in pricina pacatelor, erau dusmani ai lui $umnezeu si $umnezeu "otarase ca pacatosul sa moara. 're!uia sa se intample una din doua/ sau ca $umnezeu, ca unul ce si indeplineste spusele, sa i omoare pe toti, sau sa anuleze "otararea, ca unul ce este iu!itor de oameni. 'otusi, priveste la intelepciunea lui $umnezeu D A mentinut cu adevarat si "otararea si Si a aratat cu putere iu!irea de oameni D (n trupul rastignit pe lemnul Crucii, 8ristos a luat pacatele, pentru ca prin moartea )ui noi sa murim pentru pacate si sa traim pentru dreptate 2( Petru, 2, 2,6. %u era om de rand Cel ce a murit pentru noi. %u era oaie necuvantatoare. %u era inger numai, ci $umnezeu intrupatD %u era atat de mare nelegiuirea pacatosilor, pe cat de mare era dreptatea Celui Care a murit pentru noi& 2Cate"eza a ?((( a, vol. ((, p. 3,36. (n Sfanta Scriptura, cuvantul cruce are doua intelesuri/ a6 un inteles spiritual 2intre!uintat mai rar6: !6 un inteles material, propriu sau o!isnuit, insemnand lemnul Crucii sau Crucea de lemn compusa din doua lemne puse de a curmezisul, cum au fost cele pe care a fost rastignit <antuitorul. a. intelesul spiritual al cuvantului Cruce este redat in cuvintele <antuitorului/ &*ricine voieste sa vina dupa <ine sa se lepede de sine, sa si ia crucea si sa <i urmeze <ie& 2<arcu, 4, 3,6. &Si cel care nu si ia crucea si nu <i urmeaza <ie nu este vrednic de <ine& 2<atei, 10, 346. !. Celalalt inteles este folosit mai des in Sfanta Scriptura, +l este evident in texte precum sunt urmatoarele/ &Si ducandu Si crucea Sa, a iesit din cetate, la locul numit al Capatanii, care evreieste se zice ;olgota& 2(oan, 13, 156. &Si iesind afara, au gasit pe un om din Cirene cu numele Simon: pe acesta l au silit sa duca crucea )ui& 2<atei, 25, 32 : <arcu, 1=, 216. &Si stateau langa crucea lui (isus mama )ui si sora mamei )ui, <aria lui Cleopa, si <aria <agdalena& 2(oan, 13, 2=6. <ai gasim si cuvintele/ &<antuieste 'e pe 'ine insuti si 'e pogoara de pe cruce& 2<arcu, 1=, 306. c. in intelesul o!isnuit, in vor!irea de toate zilele 2nu si in Sfanta Scriptura6, cruce mai inseamna si semnul crucii facut cu mana dusa la frunte, la piept si la cei doi umeri 2vezi capitolul urmator6. Crucea, ca mi7loc de mantuire a oamenilor, a fost prefigurata in 'estamentul 1ec"i,

Page =4 of 206

prin &sarpele de arama& 2%um., 21, 36, aratata de <antuitorul in %oul 'estament 2(oan, 3, 1, 1=6. . (%1A'AC+).)/ $ar cum este posi!il sa cinstim noi o!iectul care a servit ca instrument de c"inuire pentru <antuitorul nostru 0 P-+*'.)/ %oi tre!uie sa cinstim Sfanta Cruce cat se poate mai mult, deoarece (isus 8ristos a iu!it Crucea si a im!ratisat o pe ea cu iu!ire si a ars pe ea, ca pe un altar, pacatul nostru. Crucea arata rusinea noastra, iar nu a $omnului: din partea $omnului arata iu!ire. $eci, gandul la ea ne face pe de o parte sa ne rusinam si sa ne caim de pacatele noastre si sa luptam impotriva lor, im!ratisand si noi Crucea cum a im!ratisat o $omnul. (ar pe de alta parte, sa ne induiosam de dragostea )ui cu care ne a mantuit prin Cruce din pacatele noastre si sa o slavim. $esigur ca o!iectele care ne aduc intristare si durere pentru pierderea unei persoane scumpe nu le cinstim, dar Crucea $omnului nu ne a adus numai intristare, ci si !ucurie si mantuire. Caci ea n a fost, cum socotesc unii, o simpla spanzuratoare, ci a fost altar de 7ertfa pe care s a adus cea mai mare si mai pretioasa 7ertfa cu putinta, pentru mantuirea noastra. (%1A'AC+).)/ $aca este vor!a sa cinstim Crucea, atunci tre!uie sa cinstim nu numai Crucea, ci si piroanele, cununa de spini, pe Pilat si pe (uda, pe ar"iereii Ana si Caiafa, pe ostasii !at7ocoritori, pentru ca tot atat au contri!uit si acestia, cat si Crucea, la mantuirea noastra. P-+*'.)/ %u putem sa cinstim pe Pilat, pe (uda, pe ar"ierei, pe ostasii !at7ocoritori si ucigasi ai $omnului, pentru ca tre!uie sa tinem seama de intentia pe care au avut o ei cand au contri!uit la patimile si la moartea $omnului. Scopul lor era, de a ) !at7ocori, de a ) rusina si de a ) c"inui, omorandu ) ca sa nu mai fie. Cat priveste cununa de spini, piroanele etc., noi le cinstim si pe acestea, pentru ca au atins trupul $omnului, dar nu ca pe Cruce, caci nicaieri in Sfanta Scriptura nu ni se spune ca am fi fost impacati cu $umnezeu prin ele, si nici n au fost prefigurate in 'estamentul 1ec"i precum a fost Crucea. (ata deci pentru ce cinstim Sfanta Cruce mai mult decat pe acestea. (%1A'AC+).)/ $aca este asa si tre!uie sa cinstim Crucea lui 8ristos, atunci tre!uie sa cinstim numai Crucea cea adevarata, pe care a fost rastignit $omnul (isus 8ristos, iar nu si toate crucile facute de oameni, pentru ca acestea, fiind lucrate de oameni pacatosi, nu pot fi sfinte si vrednice de a fi venerate. P-+*'.)/ $ar atunci si cu #i!lia ar tre!ui sa facem tot asa. Astazi avem foarte multe #i!lii si prin asemanare cu cele ce spui dumneata ar tre!ui sa o respectam numai pe cea originala, iar nu si pe toate celelalte tiparite de culegatori si de tipografi pacatosi sau necrestini. Aceasta ar fi insa ceva de neinteles pentru un om cu mintea intreaga, cum de neinteles este si o!iectiunea dumitale de mai sus. (%1A'AC+).)/ Crucea zic unii nu tre!uie pastrata in afara, pe piept, in !iserici si in case etc., ci in launtrul nostru, in suflet. P-+*'.)/ Cine o are in suflet, si cand o vede in afara se !ucura. Cea din afara

Page =3 of 206

intareste pe cea din launtru, caci totdeauna o!iectele din afara trezesc si intaresc sentimentele cele din launtrul nostru: ca simtamant de evlavie a fost produsa tot prin cea din afara. Cine este urmator al Crucii lui 8ristos iu!este si crucea cea din launtru si cinsteste cu evlavie si credinta si pe cea din afara. (%1A'AC+).)/ $ar cine a "otarat scopul acesta, de a !inevoit $omnul sa moara pe Cruce 0 P-+*'.)/ )a aceasta intre!are ne raspunde noua dumnezeiescul parinte <axim <arturisitorul, aratand ca Sfanta 'reime a voit asa/ &Acesta a fost, asadar, scopul $omnului, ca, pe de o parte, sa asculte de 'atal pana la moarte ca un om, pentru noi pazind porunca Aceluia: iar, pe de alta parte, sa !iruiasca pe diavol, patimind de la el, prin carturari si farisei, pusi la lucru de el. Astfel ca, lasandu Se de !una voie invins, a invins pe cel ce nada7duia sa ) invinga si a scapat lumea de stapanirea lui& 29ilocalia ((, p. 36. (%1A'AC+).)/ <ai este vreun loc in Sfanta Scriptura in care sa se arate despre puterea Crucii si ca pe ea a folosit o <antuitorul nostru spre mantuirea noastra 0 P-+*'.)/ Asculta l pe marele apostol Pavel care se lauda cu Crucea $omnului zicand/ &Cuvantul Crucii, pentru cei ce pier este ne!unie: iar pentru noi, cei care ne mantuim, este puterea lui $umnezeu& 2( Cor., 1, 146. Si iarasi zice/ &(ar mie sa nu mi fie a ma lauda decat numai in Crucea $omnului nostru (isus 8ristos, prin care lumea este rastignita pentru mine, si eu, pentru lume& 2;al., 6, 1,6. (ar cum ca prin Cruce s a omorat vra7!a si cum ca prin Cruce a impacat <antuitorul pe oameni cu $umnezeu, asculta/ &+l este pacea noastra, +l care a facut din cele doua lumi una, surpand peretele cel din mi7loc al despartiturii..., ca pe cei doi sa i zideasca intru Sine, intr un om nou si sa intemeieze pacea si sa i impace cu $umnezeu pe amandoi, uniti intr un singur trup prin Cruce, omorand prin ea vra7masia& 2+fes., 2, 1, 166. Si iarasi zice/ &Ca intru +l a !inevoit sa locuiasca toata plinirea, si printr insul sa le impace pe toate cu Sine, fie cele de pe pamant, fie cele din ceruri, facand pace prin +l, prin sangele Crucii Sale& 2Col., 1, 13 206. Si iarasi / &Stergand zapisul ce era asupra noastra, care era potrivnic noua cu randuielile lui, si l a luat din mi7loc, pironindu l pe Cruce. +l a dez!racat incepatoriile si stapaniile si le a dat de ocara in vazul tuturor, !iruind asupra lor prin Cruce& 2Col., 2, 1, 1=6. Prin Cruce S a inaltat (isus 8ristos la marire 29ilip., 2, 4 3: )uca 2,, 26 : (oan 15, 16. $aca Crucea ar fi fost lucru de rusine pentru +l, nu S ar fi inaltat prin ea.

Page 60 of 206

SEMNUL CRUCII
1%1A'AC+).)/ $ar ce rost are semnul crucii, cu care ne inc"inam 0 P-+*'.)/ *rice crestin, care este adevarat fiu al #isericii celei dreptmaritoare a lui 8ristos si care traieste in viata cu evlavie si frica de $umnezeu cand incepe o sfanta rugaciune sau o termina, la inceputul unei carti sfinte, la inceputul si sfarsitul unui lucru, la plecarea in calatorie si la intoarcerea din ea, cand este tul!urat de vreo frica, de vreo veste rea sau de oarecare ganduri rele, cand se scoala si se culca, cand sta la masa si cand se scoala de la masa indata se inseamna pe sine cu semnul Sfintei Cruci pe care il face cu mana pe fata sa, aducandu si aminte de puterea cea nemasurata a Celui ce a sfintit Crucea cu preacurat si preascump Sangele Sau si a lasat o noua ca pe o arma ne!iruita impotriva diavolului si ca pe un semn dumnezeiesc, dupa cum se scrie/ &$at ai celor ce se tem de tine, $oamne, semn ca sa fuga de la fata arcului& 2Ps. =3, ,6 si iarasi/ &(nsemnatu s a peste noi lumina fetei 'ale, $oamne& 2Ps. ,, 66. %oi stim ca la rugaciune tre!uie si trupul nostru, cu toate madularele sale, sa ia parte. (ntre acestea, mainile au un rol important in exprimarea rugaciunii. (ata cateva marturii din Sfanta Scriptura/ (acov a !inecuvantat cu mainile sale pe fiii lui (osif, dupa cum este scris/ &Si (osif i a luat pe amandoi feciorii sai, pe +fraim cu dreapta sa, in fata stangii lui (srael, iar pe <anase cu stanga sa in fata dreptei lui (srael, i a apropiat de el. $ar (srael si a intins mana dreapta si a pus o pe capul lui +fraim, care era cel mai tanar, iar mana stanga a pus o pe capul lui <anase. $inadins si a incrucisat mainile fiindca <anase era cel dintai nascut. Si i a !inecuvantat pe ei...& 29ac., ,4, 13 1=6. 8ristos a !inecuvantat cu mainile pe copii si pe apostoli. $espre !inecuvantarea copiilor ne istoriseste Sfanta Scriptura astfel/ &Si cuprinzandu i cu !ratele, i a !inecuvantat, punandu Si mainile peste ei& 2<arcu, 10, 166. (ar despre !inecuvantarea apostolilor ne spune/ &Apoi i a adus afara, spre #etania, si ridicandu Si mainile i a !inecuvantat& 2)uca, 2,, =06. Apostolii au asezat diaconi, preoti si episcopi prin rugaciune si punerea mainilor 29apte, 6, 6: 1,, 23 : ( 'im., =, 226, fapt pentru care 'aina preotiei era numita &punerea mainilor preotiei&. 'ot prin rugaciuni si punerea mainilor impartaseau apostolii sfanta 'aina a <irului, a impartasirii Sfantului $u", celor !otezati 29apte, 3, = 6: 4, 1, 15 s.a.6. (mpartasirea Sfantului $u" in aceasta 'aina se numea, de asemenea, &punerea mainilor preotiei&. Prin urmare, la rostirea rugaciunii trupul ia si el parte indeose!i prin acest madular al sau care este mana. 're!uinta de a lua parte si trupul sau cel putin un organ al trupului, la rostirea rugaciunii, rezulta din indemnul apostolului/ &Preamariti ) dar pe $umnezeu in trupul vostru si in du"ul vostru, ca unele care sunt ale lui $umnezeu& 2( Cor., 6& 206, Si in alt loc/ &-idicand maini curate, fara de manie si fara sovaire& 2( 'im. 2, 46. (n 'estamentul 1ec"i, de asemenea, se practica rugaciunea prin participarea trupului,

Page 61 of 206

ca, de pilda, prin ingenunc"iere, plecarea capului, lovirea pieptului cu mana, ridicarea mainilor s.a. Psalmistul zice/ &Asa 'e voi !inecuvanta in viata mea, si in numele 'au voi ridica mainile mele& 2Ps. 62, =6. Semnul Crucii in 1ec"iul 'estament a fost prefigurat in !inecuvantarea lui (acov 29ac., ,4, 1,6: in tinerea mainilor lui <oise in c"ipul Crucii in timpul luptei cu Amalec 2(es., 15, 11 126. (n )egea darului, a %oului 'estament, semnul Crucii se face astfel/ se impreuna trei degete de la mana dreapta 2degetul mare, aratatorul si cel mi7lociu6 si se duc la frunte, apoi la piept, la umarul drept si la umarul stang, rostind cuvintele/ &in numele 'atalui 2la frunte6 si al 9iului 2la piept6 si al Sfantului $u" 2la am!ii umeri6, dupa care apoi, lasand mana in 7os, zicem/ Amin D &(n numele 'atalui& insemneaza cinstirea lui $umnezeu 'atal, Stapanul tuturor. Co!orarea mainii la piept rostind cuvintele &si al 9iului& insemneaza co!orarea 9iului lui $umnezeu pe pamant pentru mantuirea noastra. (ar ducerea mainii de la umarul drept la cel stang rostind cuvintele &si al Sfantului $u"& insemneaza impacarea noastra cu $umnezeu si impacarea cu +l, prin "arul Sfantului $u" adus noua de $umnezeu 9iul. (%1A'AC+).)/ Am auzit ca, totusi, nu am avea tre!uinta de semnul Crucii facut cu mana, pentru ca $umnezeu nu cere slu7irea mainilor omenesti, caci cei ce se inc"ina lui $umnezeu tre!uie sa se inc"ine in du", si nu in trup, dupa cuvantul apostolului/ &$umnezeu... fiind $omnul cerului si al pamantului nu locuieste in temple facute de mana omeneasca si nici nu este slu7it de maini omenesti, caci nu are nevoie de nimic, de vreme ce +l ne da tuturor viata si suflare si toate...& 29apte, 15, 2, 2=6. (ar <antuitorul a vor!it femeii samarinence/ &$ar vine ceasul si acum este cand adevaratii inc"inatori se vor inc"ina 'atalui in du" si in adevar, caci 'atal astfel de inc"inatori doreste. $u" este $umnezeu si cei care ( se inc"ina sa ( se inc"ine in du" si in adevar& 2(oan, ,, 23 2,6. $eci, inc"inarea tre!uie sa fie in du", iar nu in trup: cu du"ul, iar nu cu mana, in semnul Crucii. P-+*'.)/ (n citatul prim nu este vor!a de semnul sfintei Cruci facut cu mana. Aici se spune numai ca pe $umnezeu nu tre!uie sa ) slu7im cu ostenelile mainilor noastre, cum am slu7it pe oarecare om mai mare al nostru. $umnezeu nu are nevoie de asemenea slu7itori, omul fiind atat de mic fata de +l, incat in privinta aceasta, ca si de altfel in orice privinta, nu l poate folosi cu nimic. (n citatul al doilea, de asemenea, este vor!a de cu totul altceva, si anume, ca in curand se va incepe o epoca noua, in care inc"inarea lui $umnezeu 2cultul dumnezeiesc6 va fi mai aproape de desavarsire, mai adevarata 2launtrica si spirituala6, iar nu ca pana atunci, aproape numai formala 2exterioara si materiala6, legata de un anumit fel de locas 2templu6, de o anumita localitate 2(erusalim, respectiv ;arizim6, de o anumita natiune 2iudei, sau respectiv samarineni6. Caci $umnezeu este $u" si ca atare nu poate fi cuprins intre zidurile unui templu oarecare din (erusalim pe muntele Sion, fie in Samaria pe muntele ;arizim si monopolizat acolo. +l este pretutindeni si de aceea inc"inarea nu tre!uie sa fie

Page 62 of 206

legata de ceva material sau marginit, ci tre!uie a se face &in du"&, adica sa fie interioara 2spirituala6, cum nici la samarineni, nici la iudei nu fusese pana atunci. Aceasta inc"inare &in du"& este o inc"inare &in adevar& sau adevarata si aceasta va tre!ui sa fie practicata si respectata. $ar prin aceasta nu inseamna ca se inlatura cultul exterior, ci numai ca se pune mai multa !aza pe cel interior, atat de nesocotit mai inainte , caci si cultul extern este necesar, dat fiind natura du!la a fapturii noastre, trupeasca si sufleteasca 2<atei, 6, = 6 : 16, 146. $aca unii cer de la noi numai inc"inare in du", pentru ce ei, cand se roaga, isi pleaca genunc"ii si capetele, isi !at piepturile, isi ridica mainile, isi impreuna mainile amandoua si au alte multe manifestari de acestea in vremea rugaciunii0 Pentru ca si acestea sunt asemanatoare cu facerea semnului Crucii cu mana, fiind participari ale trupului nostru la rugaciune. Ca si ingenunc"ierea, ca si plecarea capului, ca si metania sau ca si ridicarea mainilor in sus, la rugaciune, tot asa si semnul sfintei Cruci, facut cu mana, este un semn care arata o tinuta religioasa sau o stare sufleteasca de evlavie in fata lui $umnezeu, Caruia tre!uie sa ( slu7im si cu sufletul si cu trupul nostru 2( Cor., 6, 20: 9ilip., 1,.106. Potrivnicii Crucii si ai semnului ei sunt vra7masii lui 8ristos 29ilip., 3, 14 136. Semnul Crucii va vesti venirea a doua a <antuitorului nostru (isus 8ristos, dupa marturia Sfintei Scripturi care zice/ &Atunci se va arata pe cer semnul 9iului *mului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe 9iul *mului venind pe norii cerului cu putere si cu slava multa& 2<atei, 2,, 30 316. Acel semn este Crucea, deoarece ea este semnul puterii si al !iruintei lui 8ristos 2( Cor., 1, 14 : Col., 2, 1=6. Satana uraste foarte semnul Crucii, caci este arma cea ne!iruita cu care 8ristos a !iruit si a pradat iadul si de aceea indeamna pe toti cei rataciti de la adevar, care ii slu7esc lui, sa "uleasca si sa vra7maseasca Crucea lui 8ristos, caci dupa cum cainele fuge de !atul cu care a fost lovit, tot asa si diavolul fuge de Crucea care ii aminteste ca prin ea a fost !atut 2Sfantul C"iril al (erusalimului, op. cit., p. 2=66. (%1A'AC+).)/ Am auzit ca au fost in vec"ime semne care inc"ipuiau Crucea $omnului nostru (isus 8ristos. P-+*'.)/ Crucea $omnului nostru (isus 8ristos a fost inc"ipuita tainic, in )egea 1ec"e, si prin semnul ', care apara pe cei ce il au pe fruntea lor 2(ez., 3, , 66, sau prin pecetea lui $umnezeu care pastreaza nevatamati pe cei ce o au insemnata pe fruntile lor 2Apoc., 5, 2 , : 3, ,6.

Page 63 of 206

RUGACIUNILE PENTRU CEI MORTI

(%1A'AC+).)/ )a ce pot a7uta rugaciunile pentru raposati, odata ce ei sunt 7udecati si s a "otarat soarta fiecaruia 0 P-+*'.)/ Primul lucru ce se intampla fiecarui suflet, indata dupa moartea omului, este 7udecata. Aceasta 7udecata care se face cu fiecare suflet in parte se numeste 7udecata particulara si se deose!este de 7udecata cea de o!ste sau universala, cea de la sfarsitul lumii, de dupa invierea trupurilor. Prin aceasta 7udecata particulara se cerceteaza starea in care iese omul din viata pamanteasca. $aca aceasta stare este !una, sufletul este dus de ingeri in fericire, iar daca este rea, este luat de du"urile cele necurate la c"inuri. 9ericirea, la care sunt dusi cei gasiti vrednici se numeste &sanul lui Avraam& 2)uca, 16, 226 sau &rai& 2)uca, 13, ,36, iar c"inurile la care sunt supusi pacatosii poarta numele de &iad& 2)uca, 16, 236. Ca aceasta 7udecata si trimitere a sufletelor la rai sau la iad are loc indata dupa moarte, vedem din cuvintele <antuitorului catre tal"arul de pe Cruce / &...astazi vei fi cu <ine in -ai& 2)uca, 23, ,36 sau din cuvintele apostolului Pavel/ &-anduit este oamenilor o data sa moara, iar dupa aceea sa fie 7udecata& 2+vr., 3, 256. Acelasi lucru il arata marele apostol Pavel si atunci cand zice/ &...doresc sa ma despart de trup si sa fiu impreuna cu 8ristos si aceasta e cu mult mai !ine& 29ilip., 1, 236 si iarasi/ &Ca pentru mine viata este 8ristos si moartea, un castig& 29ilip., 1, 216. $intre vec"ii scriitori !isericesti care vor!esc despre 7udecata particulara deose!it de cea de o!ste, amintim pe 'ertulian, oare zice ca sufletul 2dupa moarte6, mai intai tre!uie sa incerce 7udecata lui $umnezeu, ca unul ce a fost primitorul tuturor celor ce le a facut, dar el tre!uie sa astepte si trupul sau ca sa primeasca rasplata si pentru ceea ce a facut cu a7utorul trupului, ca s a supus poruncilor lui 2Silvestru de Aanev, $ogmatica, vol. 1, p. 3,6. (nca tre!uie de stiut si acest lucru/ daca cineva la 7udecata particulara ar fi fost gasit vrednic de c"inuri si de pedeapsa si daca unul ca acesta este crestin si fiu al lui 8ristos, mai are o portita de scapare prin mi7locirea celor vii din c"inurile la care a fost pedepsit de $umnezeu. (%1A'AC+).)/ Posi!ilitatea interventiei celor vii pentru cei morti pare exclusa, stiut fiind ca $umnezeu va 7udeca pe fiecare dupa faptele lui si dupa dreptate, dand fiecaruia rasplata cuvenita propriilor sale fapte. * 7udecata facuta pe !aza interventiei altora n ar mai fi dreptate. Sfantul apostol Pavel vor!este lamurit/ &Pentru ca noi toti tre!uie sa ne infatisam inaintea scaunului de 7udecata al lui 8ristos, pentru ca sa ia fiecare, dupa cele ce a facut prin trup, ori !ine, ori rau& 2(( Cor., =, 106. Cuvinte asemanatoare cu acestea gasim destule in Sfanta Scriptura si anume, in toate textele privitoare la 7udecata de apoi. P-+*'.)/ Ca $umnezeu va rasplati fiecaruia dupa faptele sale este adevarat 2Ps. 61, 116. $ar ca posi!ilitatea de a ne ruga pentru cei morti este exclusa, acest cuvant este cu totul strain de adevar. %oi vedem ca in Sfanta Scriptura se pune mare pret pe rugaciunea unora pentru altii. $aca ar fi asa cum gandesc unii, ca rugaciunea unora pentru altii n ar avea nici un folos, atunci nici marele apostol Pavel n ar tre!ui sa indemne cu rugaminte pe ucenicul sau, 'imotei, spre un lucru ca acesta, scriindu i/ &$eci, rogu te, mai intai de toate, sa faci cereri, rugaciuni, mi7lociri, multumiri pentru toti oamenii& 2( 'im., 2, 16. (ar sfantul apostol (acov spune/ &<arturisiti va unul altuia pacatele si va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecati, ca mult poate rugaciunea staruitoare a dreptului& 2=, 166. Sfantul apostol Pavel cere sa se faca rugaciune si
Page 6, of 206

pentru el 2+fes., 6, 136. $ar daca rugaciunile noastre folosesc celor vii, ce pricina ar fi sa nu le foloseasca si celor morti, odata ce ei traiesc cu sufletele lor si de vreme ce Acelasi $umnezeu le asculta si pe unele si pe altele 0 )a marturiile de mai sus, se pot adauga si cele directe, din 1ec"iul 'estament. Astfel, in Cartea a (( a a <aca!eilor 2cap. 12, ,2 ,=6 se arata ca s a adus 7ertfa pentru ostasii cei morti si apoi se zice / &$rept aceea sfant si cuvios gand a fost ca au facut curatire pentru cei morti, ca sa se slo!ozeasca de pacat& 212, ,66. (ar sfantul prooroc #aru" se roaga si el pentru cei morti ai lui (srael/ &$oamne, ...%u 'i aduce aminte de nedreptatile parintilor nostri...& 23, , =6. (n c"ipul cel mai limpede vor!este de aceste rugaciuni Sfanta 'raditie, incepand din primele secole ale #isericii, dupa cum arata si continutul Sfintelor )iturg"ii. Sfantul (oan ;ura de Aur arata ca apostolii c"iar au randuit sa se faca la )iturg"ie pomenire pentru cei morti zicand / &%u degea!a au randuit apostolii sa se faca asupra 'ainei celei infricosatoare pomenirea celor morti. Cand sta poporul, plinatatea preoteasca, cu mainile intinse si in fata sta 7ertfa cea infricosatoare, cum nu vor indupleca pe $umnezeu pentru cei adormiti 0 (ar aceasta, numai pentru cei plecati cu credinta& 2*milia a ((( a, la 9ilipeni6. (%1A'AC+).)/ +xista, totusi, un citat care mi da de gandit si anume/ &Acestea zice $omnul/ #lestemat sa fie omul care nada7duieste in om si isi face spri7in in carne si inima caruia se departeaza de $omnul& 2(er., 15, =6. P-+*'.)/ (n acest citat sunt !lestemati si osanditi numai acei oameni care isi pun nade7dea mantuirii lor exclusiv in a7utorul de la oameni si nu in cel de la $umnezeu fata de care sunt indepartati cu inima lor fapt pentru care isi merita toata osanda de la $umnezeu, iar nu cei ce asteapta si de la oameni mi7lociri pentru ei catre $umnezeu. Caci atunci ar tre!ui sa socotim su! aceasta osanda si pe marele apostol Pavel, care de multe ori cere de la credinciosii sai rugaciuni catre $umnezeu pentru el, precum si el insusi face pentru altii si nada7duieste in folosul acestor rugaciuni, asa cum am aratat la invatatura noastra despre cultul sfintilor. $eci, este cu neputinta ca, in !aza textului pe care il invoci, sa negi necesitatea de a ne ruga pentru morti, mai ales ca in acest citat adus de dumneata este vor!a de altceva. (%1A'AC+).)/ .nii spun ca rugaciunile pentru morti ar fi nefolositoare si de prisos, neavand nici un rezultat, caci cuvantul !i!lic este limpede/ &Si iarasi a zis $omnul/ Sa nu intri in casa celor ce 7elesc si sa nu te duci sa plangi si sa 7elesti cu dansii... Si vor muri cei mari si cei mici in pamantul acesta si nu vor fi ingropati: si dupa ei nimeni nu va plange, nici se va zgaria, nici se va tunde pentru ei. %u se va frange pentru ei paine de 7ale ca mangaiere pentru cel mort: si nu li se va da cupa mangaierii ca sa !ea dupa tatal lor si dupa mama lor& 2(er., 16, = 56. P-+*'.)/ Aici este vor!a numai de cei pacatosi care sunt vinovati de pacate grele, ceea ce inseamna ca pentru mortii cei mai putin pacatosi se poate frange painea intru pomenirea lor. Poti sa vezi lamurirea in context, cu deose!ire v. 10 13. Astfel, din citatul de mai sus ar urma ca mortii sa nu fie nici ingropati.

Page 6= of 206

(%1A'AC+).)/ Cum poate cineva sa scoata pe altul din iad prin pomeniri, de vreme ce este scris / &ca nu este intru moarte cel ce 'e pomeneste pe 'ine. Si in iad cine 'e va lauda pe 'ine 0& 2Ps. 6, =6 0 Sau poate au dreptate catolicii, care cred in purgatoriu0 P-+*'.)/ Se poate mantui cineva si din iad, dar nu prin suferintele purgatoriului asa cum spun romano catolicii ci prin @ertfa -ascumpararii, care s a facut pentru vii isi pentru cei morti. Caci $umnezeu are puterea sa scoata sufletele din iad, dupa cum scrie / &$omnul pogoara la iad si ridica& 2( -egi, 2, 66. %umai +l poate sa scoata sufletele din iad 2Ps. ,4, 16: -om., 1,, 3: ( Cor., 1=, 20: ( (oan, 2, 2: Apoc., l, 146. Puterea si iertarea lui $umnezeu, Care implineste &orice& se va cere de la +l 2<arcu, 11, 2, : (oan, 1,, 136, sunt fara de margine, iar !unatatea )ui este atat de mare, ca numai +l poate sc"im!a osanda vesnica a omului. Asadar, daca 8ristos este +l insusi $umnezeu, are si puterea de a scoate din iad pe cei osanditi. %oi stim ca $umnezeu ne cere sa iu!im pe semenii nostri si priveste cu placere la aceasta iu!ire a noastra. %u este fapta mai mare ca iu!irea: or, din iu!ire noi ne rugam pentru altii. -ugaciunea #isericii gaseste cu atat mai multa ascultare la $umnezeu, cu cat in ea se impletesc glasurile sfintilor din cer si ale credinciosilor de pe pamant, cu insusi glasul <aicii $omnului. #iserica este intr o nesfarsita rugaciune pentru madularele sale/ pentru noi toti se roaga ingerii si apostolii, mucenicii si patriar"ii si, mai presus de toate, <aica $omnului nostru (isus 8ristos si aceasta sfanta unire este viata #isericii, insusi <antuitorul ne adevereste ca nu va trece cu vederea rugaciunile noastre, mai ales cand pe acestea le facem din iu!ire catre aproapele nostru. +l insusi zice / &'oate cate cereti rugandu va, sa credeti ca le veti primi si le veti avea& 2<arcu, 11, 2,6. Asadar, rugaciunea pentru morti este nu numai un semn si o intarire a iu!irii, ci si o pro!a a credintei noastre. Caci tot <antuitorul a zis / &$e poti crede, toate sunt cu putinta celui ce crede& 2<arcu, 3, 236. (%1A'AC+).)/ Sfanta Scriptura spune, totusi, ca intre iad si rai exista o prapastie de netrecut, dupa cuvantul $omnului, din para!ola !ogatului nemilostiv si a saracului )azar/ &Si peste toate acestea, intre noi si voi s a intarit prapastie mare, astfel ca acei ce ar vrea sa treaca de aici la voi, ori de acolo la noi, sa nu poata sa treaca& 2)uca, 16, 266. $aca adevarul este acesta, apoi cum se poate spune ca noi am fi in stare sa i mutam pe unii de acolo in cealalta parte, de la rau la !ine 0 *are acest lucru este posi!il 0 P-+*'.)/ (ntre rai si iad este, intr adevar, o prapastie de netrecut, asa cum ne a spus <antuitorul. $ar aceasta prapastie nu are puterea de a opri mila lui $umnezeu, Care asculta rugaciunile noastre, facute pentru cei morti. %oi nu presupunem ca fratii nostri apuseni ca exista un purgatoriu, ci spunem ca numai pentru cei ce au pacate de moarte 2nemarturisite6, trecerea din iad la rai este imposi!ila. Pentru cei cu pacate mai usoare, aceasta cale nu este definitiv inc"isa, deoarece a!ia la 7udecata de apoi se va "otari definitiv cine este pentru rai si cine este pentru iad, fiind de la sine inteles ca, dupa aceasta 7udecata, unul osandit pentru iad nu va mai putea trece in rai. Stim ca pentru cei vinovati de pacate de moarte, rugaciunile noastre sunt oprite, ca fiind nefolositoare/ &+ste si pacat de moarte: nu zic sa se roage pentru asa pacat& 2( (oan, =, 166, dar nu tot asa este situatia pentru celelalte suflete, pentru care noi ne rugam si avem datoria de a ne ruga. $eci pomenirile celor
Page 66 of 206

morti sunt ascultate datorita iu!irii, ca orice rugaciune. %oi suntem &impreuna cetateni cu sfintii&, oameni ai casei lui $umnezeu, &fiind ziditi pe temelia apostolilor si proorocilor, piatra din capul ung"iului fiind insusi (isus 8ristos& 2+fes., 2, 13 206. in virtutea acestei &cetatenii&, noi il rugam ca sa ierte pe fratii nostri care au trecut in lumea cealalta. %oi nu ne rugam pentru cei care au facut pacate impotriva $u"ului Sfant, caci acestora nu li se iarta nici in lumea aceasta, nici in cealalta 2<atei, 12, 316. $ar pentru acei cu pacate care se pot ierta in lumea cealalta, noi ne rugam fiindca, daca ne iu!im vesnic 2( Cor., 136, $umnezeu tine seama de cererile facute din iu!ire, aceasta fiind c"iar porunca )ui. Apostolul spune ca &ceea ce a murit a murit pacatului odata pentru totdeauna& 2-om., 6, 106, iar Simeon 'esaloniceanul comenteaza astfel/ &Celor adormiti le sunt mai de folos liturg"iile, iar celelalte mai putin ii a7uta 2pentru ca omul murind a incetat de la pacat6, iar prin 7ertfa se impartasesc cu 8ristos, se umplu de dumnezeiasca veselie, de dar si se iz!avesc cu dumnezeiasca mila de toata durerea. $eci, mai inainte de toate, sa se faca liturg"ie pentru dansul si dupa aceea, de va avea avutie... milostenie saracilor, zidiri sfintelor !iserici isi altele care sunt spre mantuirea lui& 2(?, 526. Si continua/ &...<irida 2adica particica ce se pune pe sfantul disc, alaturi de Agnet, pentru pomenirea celor vii si a celor morti6 care se scoate la liturg"ie si pomenirea care se face pentru cel mort unesc pe cel mort cu $umnezeu si 1 impartasesc cu $ansul nevazut. $rept aceea, folosindu se foarte mult dintru aceasta, nu numai se mangaie fratii cei ce cu pocainta s au mutat intru 8ristos, dar inca si sfintele suflete ale sfintilor se !ucura pentru aceste pomeniri care se fac pentru dansii: unindu se cu 8ristos isi impartasindu se din Sfanta )iturg"ie mai curat si mai luminat, si impartasindu se mai mult cu darurile )ui, se roaga pentru noi. $eci pentru aceasta, $umnezeu a lucrat aceasta 7ertfa si a dat o spre mantuirea si luminarea trupurilor, ca sa fim cu $ansul toti una, cum S a fagaduit. $rept aceea, se roaga pentru aceia care ii pomenesc pe dansii savarsind 7ertfe pentru cinstea lor si se fac mi7locitori si solitori pentru dansii. Si se roaga ca si acestia sa se impartaseasca cu 8ristos ca si dansii. Pentru aceea tre!uie sa facem pomenirea celor raposati, pentru ca dragostea uneste pe cei vii cu cei morti, si sa pomenim pe sfinti, ca, veselindu i, sa se faca si ei rugatori veseli pentru noi, catre $umnezeu& 2Sfantul Simeon 'esaloniceanul, 1(, 35=6. Cat despre purgatoriul inc"ipuit de romano catolici, noi nu avem dovezi temeinice nici in Sfanta Scriptura, nici in Sfanta 'raditie. Sfanta Scriptura ne arata numai doua locuri/ rai si iad. in 'raditia sfintilor parinti nu se admite purgatoriul: marele Antonie 2> 3536, de pilda, zice/ &+ste o ne!unie a crede in al treilea loc in cealalta viata& 2Cartea ( a6. (ar 9ericitul Augustin 2> ,306 scrie/ &%u este vreun loc mi7lociu, ca cineva care nu este cu 8ristos sa poate fi altundeva decat cu diavolul& 2$espre merit si pacat6. Stim apoi ca al 1 lea Sinod +cumenic din Constantinopole 2==36 a osandit pe *rigen, pe $idim cel *r! si pe +vagrie din Pont, care invatau ca pedepsele viitoare vor avea sfarsit. $aca pe atunci #iserica ar fi avut vreo cunostinta despre existenta purgatoriului, ar fi facut vreo amintire de el, ca fiind o exceptie de la alternativa iad rai. %emarginita !unatate a lui $umnezeu, precum si rugaciunile #isericii si @ertfa
Page 65 of 206

+u"aristica sunt de a7uns pentru mantuirea celor ce si au facut in viata aceasta canonul pocaintei isi au murit in dreapta credinta. (%1A'AC+).)/ $ar cum se face ca rugaciunile #isericii le pot a7uta unora sa se mantuiasca de c"inuri inainte de @udecata de Apoi 0 P-+*'.)/ -ugaciunile #isericii pot a7uta unora sa se mantuiasca dupa moarte, inainte de invierea cu trupurile, deoarece c"inurile ce le suporta pacatosii dupa moarte si inainte de invierea cu trupurile nu sunt definitive ca dupa @udecata din .rma, ci provizorii, ca sa se lase omenirii din #iserica prile7ul sa se intareasca in dragoste, prin rugaciunile pentru morti, care nu se mai pot a7uta ei singuri, ci sunt a7utati prin dragostea altora. C"inurile de dinainte de @udecata din .rma nu sunt nici definitive, nici asa de mari ca cele de dupa @udecata, cand vor fi ra!date in trup 2cf. (nv. de Cred. *rtodoxa, intre!. 3,66. (%1A'AC+).)/ .nii spun ca sfintii si ingerii se roaga pentru cei morti in dreapta credinta. $ar de unde au inteles ei acest lucru 0 P-+*'.)/ <arele Apostol Pavel ne arata ca <antuitorul insusi Se roaga pentru noi, &mi7loceste& 2-om., 4, 3,6, dupa cum Se roaga si $u"ul Sfant 2-om., 4, 26 256. (ar cum ca si sfintii se roaga pentru noi, vezi la Apocalipsa unde ne spune/ &Si cand a luat cartea, cele patru fiinte si cei douazeci si patru de !atrani au cazut inaintea <ielului, avand fiecare alauta si cupe de aur pline cu tamaie, care sunt rugaciunile sfintilor& 2Apoc., =, 46. Si iarasi vedem din alte locuri ca sfintii se roaga pentru noi si sunt ascultati de $umnezeu 29ac., 20, 5: (ov, ,2, 4: ( -egi, 5, 3 : (er., 1=, 1=: (acov, =, 16 15: Apoc., 4, 3 ,6. $ar nu numai ca sfintii si ingerii se roaga pentru noi, ci si &!ucurie li se face ingerilor lui $umnezeu pentru un pacatos care se pocaieste& 2)uca, 1=, 106.

Page 64 of 206

SIMBOLURI SI RITURI
(%1A'AC+).)/ Spun unii ca in slu7!ele noastre se folosesc neintrerupt tot felul de gesturi si miscari, inc"inaciuni si semne, care contrazic Scriptura. P-+*'.)/ Sim!olul este un semn care inc"ipuie ceva sau un o!iect care inc"ipuie altceva decat este el de fapt. (n cele ce urmeaza iti voi vor!i despre semne sim!olice si gesturile care insotesc rugaciunile noastre pu!lice. -it sau ritual 2ceremonie6 inseamna o lucrare sim!olica sfanta sau o insiruire treptata de semne sim!olice sfinte, prin care se exprima fie un adevar de credinta, fie un sentiment religios sau o atitudine de evlavie, fie o intamplare sfanta, o rugaciune s.a. Sim!olurile sfinte si riturile sunt expresii sau exteriorizari si intariri ale cultului divin care devine prin ele extern. Sim!olurile si riturile sunt a!solut necesare intregind modul de inc"inare catre $umnezeu prin faptul ca pun la contri!utie nu numai sufletul, ci si trupul nostru, dandu i si acestuia o parte activa din cultul divin/ fara ele, cultul nu este intreg. Si dupa cum numai prin ele singure, fara participarea activa a sufletului, nu au prea mare valoare, tot astfel nici cultul spiritual, daca inlatura cu totul partea acestora, a riturilor si a sim!olurilor, nu este intreg isi nici nu poate fi intreg, dupa cum un suflet fara trup sau un trup fara suflet nu poate fi fiinta omeneasca intreaga. Pentru a aprecia valoarea riturilor, tre!uie sa stim si sa tinem seama de faptul ca sufletul insoteste intru totul trupul, participand la orice stare si lucrare a acestuia. Astfel, la !ucurie omul rade, la necaz plange,la frica tremura si se ingal!eneste: dupa expresia fetei sale se poate cunoaste sufletul cuiva sau diferite stari ale sale. Acest adevar il arata si Sfanta Scriptura cand zice/ &(nima veselindu se infloreste fata, iar du"ul posomorat usuca oasele& 2Pilde, 15, 226 si iarasi/ &intelepciunea unui om ii lumineaza fata, iar cruzimea fetei lui i se sc"im!a& 2+cl., 4, 16. (ar despre ucigasul Cain ne spune/ &Si a intre!at $omnul $umnezeu pe Cain/ Pentru ce te ai intristat si de ce s a posomorat fata ta 0 Cand faci !ine, oare nu ti este fata senina0& 29ac., ,, 66, (ar <antuitorul a grait/ &$in prisosinta inimii graieste gura& 2<atei, 12, 3,6. Asa fiind, atat semnul sfintei Cruci, cat si alte semne sim!olice si ritualurile sunt necesare, la inc"inarea catre $umnezeu tre!uind sa ia parte si trupul, ca unul ce este si el de la $umnezeu. Cuvantul inspirat graieste/ &Caci ati fost cumparati cu pretD Slaviti, dar, pe $umnezeu in trupul vostru si in du"ul vostru, care sunt ale lui $umnezeu& 2( Cor., 6, 206, si in alt loc/ &$eci, va indemn, fratilor, sa infatisati trupurile voastre ca pe o 7ertfa vie, sfanta, !ine placuta lui $umnezeu, ca inc"inarea voastra cea du"ovniceasca& 2-om., 12, 16. Astfel, pe $umnezeu tre!uie sa ) preamarim si cu trupul, aducandu ( o inc"inare din partea intregii noastre fiinte. (%1A'AC+).)/ $umnezeu este du" si de aceea cultul nostru ar tre!ui sa fie in du" si adevar, iar nu in semne si in miscari sim!olice ale trupului sau in ritualuri externe. Asa ne a invatat <antuitorul/ &1ine ceasul si acum este cand adevaratii inc"inatori se vor inc"ina 'atalui in du" si in adevar, caci si 'atal voieste asemenea inc"inatori. $u" este $umnezeu si cei care se inc"ina )ui cade se sa ( se inc"ine in du" si in adevar& 2(oan, ,, 23 2,6.

Page 63 of 206

P-+*'.)/ )a acest citat ti am dat lamuriri la cap. 3 mai este nevoie sa ti vor!esc acum.

despre semnul Crucii

deci nu

(%1A'AC+).)/ $ar sunt unii care afirma ca trupul nu are nici un pret si, ca atare, nici sim!olurile si ritualul, sau miscarile insotitoare nu pot fi ele vreun folos, caci zice <antuitorul/ &$u"ul este cel ce da viata: trupul nu foloseste la nimic. Cuvintele pe care vi le am spus +u sunt du" si viata sunt& 2(oan, 6, 636. (ar apostolul, de asemenea, vor!este/ &$eprinderea trupeasca la putin foloseste, dar dreapta credinta spre toate este de folos, avand fagaduinta vietii de acum si a celei ce va sa vina& 2( 'im., ,, 46. P-+*'.)/ (n citatul intai 2(oan, 6, 636 nu se aminteste nimic despre nefolosul riturilor si al sim!olurilor si nu se neaga pretul trupului in ceea ce priveste participarea lui la rugaciune, ci se spune numai ca cele zise despre mancarea 'rupului si a Sangelui <antuitorului in Sfanta impartasanie 2vezi contextul v. 32 6,6 tre!uie intelese du"ovniceste. (n Sfanta Cuminecatura aducatoare de mantuire, omul mananca si !ea insusi 'rupul si Sangele $omnului, su! c"ipul painii si al vinului. .nii din ascultatori crezusera ca (isus le porunceste sa ( sfasie 'rupul si sa ) manance si sa i !ea Sangele in intelesul propriu, ceea ce mai ales la iudei era un pacat foarte grav. <antuitorul insa cauta sa i lamureasca. (n citatul al doilea 2( 'im., ,, 46, este vor!a de cu totul altceva. Aici se com!ate ratacirea ereticilor gnostici care propovaduiau si practicau a!tinerea totala de la casatorie, a!tinerea de la mancarea de carne s. a. 2vezi v. l 56. Apostolul com!ate ratacirea aceasta spunand ca a!tinerea totala de la acestea este un pacat deoarece $umnezeu pe toate le a aratat curate si aratand ca o a!tinere cu masura de la acestea este !una, spre a nu duce la pacate grele 2( Cor., 5, = 36. %u spune ca a!tinerea partiala a trupului nu foloseste la nimic, ci tocmai dimpotriva. Asadar, aici nu este vor!a nicidecum despre inlaturarea ritualurilor si a sim!olurilor. (%1A'AC+).)/ $a, dar mai este scris/ &Pentru ca noi suntem taierea impre7ur, noi cei ce slu7im in $u"ul lui $umnezeu si ne laudam intru (isus 8ristos si nu ne !izuim pe trup...& 29ilip., 3, 36. $eci, nici noi nu ar tre!ui sa ne !izuim pe ritualuri si pe participarea trupeasca la slu7ire. P-+*'.)/ Aici este vor!a despre prea marea incredere a iudeilor in cele trupesti, ca de pilda taierea impre7ur, cu oare ei se laudau si credeau ca aceasta le este de a7uns pentru mantuire. Apostolul com!ate aceasta gresita intelegere a lor, aratand ca crestinii nu se !izuiesc pe ceva trupese si nefolositor, ci pe slu7irea lui $umnezeu cu du"ul, adica cu credinta, rugaciune, evlavie, fapte !une etc., care se fac cu participarea trupului si deci nu sunt excluse ritualurile si sim!olurile. $e altfel, Sfanta Scriptura e plina de sim!oluri prin care cele adevarate se inteleg din cele inc"ipuite. (ata, de exemplu, sim!olurile Sfantului $u"/ +l este numit &Apa& 2(oan, 3, =: 5, 34 336: &Apa 1ie& 2(er., 2, 13: 15: 13: (oan, ,, 1,: 5, 35 33: Apoc., 5, 156: &Apa care potoleste setea& 2(saia, ,1, 15 14 : ==, 16: &Apa curatitoare& 2(ez., 16, 3: 36, 2= : +fes., =, 26 : +vrei, 10, 226: &Apa tainica si din destul& 2(saia, =4, 11: (oan, ,, 1,: Apoc., 22, 156: &Apa data in dar& 2(saia, =,, l: <atei, 3, 11: )uca, 3, 166 : &1ant

Page 50 of 206

care sufla unde vrea& 2 (oan, 3, 4: ( Cor., 12, 11: 9apte, 2, 26: &Porum!el& 2<atei, 3, 16: <arcu, l, 10: )uca, 3, 22: (oan, l, 326: &Pecete& 2+fes., l, 13: ,, 30: (( Cor., l, 22 s.a.6. (%1A'AC+).)/ Sim!olurile se refera numai la $umnezeu 0 P-+*'.)/ Sunt multe feluri de sim!oluri in Sfanta si dumnezeiasca Scriptura. .nele inc"ipuiesc pe cei credinciosi, ca/ &<iei& 2(saia, ,0, 11: <atei, 10, 166: &1ulturi& 2Ps. 102, = : (saia, ,0, 316: &Ar!ori roditori& 2Ps. l, 3 : (er., 15, 46 : &Cer!i& 2Ps. 15, 366 : &Smoc"ini !uni& 2(er., 2,, 2 56 : &*i si capre& 2Ps. 55, =5 : Ca"., 13, 5: <atei, 2=, 33: 26, 31 : (oan, 10, 11 16: 21, 166 s.a.

Page 51 of 206

(%1A'AC+).)/ Spun unii ca sfantul apostol Pavel are alta invatatura despre post decat <antuitorul. Poti lamuri acest lucru 0 P-+*'.)/ Postul dupa marturisirea marelui 1asile este cea mai vec"e porunca data omului de $umnezeu. Caci zice acest mare parinte al #isericii lui 8ristos/ &Cucereste te si sfieste te, omule, de !atranetea si vec"imea postului, pentru ca de o vec"ime cat lumea este porunca postului. Caci in rai s a dat aceasta porunca atunci cand a zis $umnezeu iui Adam/ $in toti pomii raiului poti sa mananci, dar din pomul cunostintei !inelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit 29ac., 2, 16 156&. Prin cuvantul &post& noi intelegem o infranare de la mancaruri, dar si de la toate dorintele rele, pentru ca crestinul sa si poata face rugaciunea cu usurinta si sa impace pe $umnezeu, sa si omoare poftele si sa castige "arul lui $umnezeu 2<arturisirea *rtodoxa, Partea a (l( a, -asp. la intre!, a 5 a6. Postirea este o fapta de virtute, cu lucrare de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci un mi7loc de mantuire. (n acelasi timp insa, este si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui $umnezeu, pentru ca este o 7ertfa, o renuntare de !unavoie la ceva care ne este ingaduit, izvorata din iu!irea si respectul pe care le avem fata de $umnezeu. Postul este si un mi7loc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn vazut al ravnei si al sarguintei noastre spre asemanarea cu $umnezeu si cu ingerii Sai, care nu au nevoie de "rana. &Postul este lucrul lui $umnezeu, caci )ui nu ( tre!uie "rana& 2Sf. Simeon 'esaloniceanul, rasp. la intre!. 1,, p. 3256. -ostul postului este folosul trupului si al sufletului, pentru ca intareste trupul si curateste sufletul, pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului. $e aceea si )egea 1ec"e il recomanda si il impune de atatea ori 2(es., 3,, 24: $eut. 3, 14: @ud., 20, 26: ( -egi, 5, 6: (saia, =4: (oel, 2, 1=6. Si (isus, fiul lui Sira", zice/ &%u fi nesatios intru toata desertaciunea si nu te apleca la mancari multe. Ca in mancarile cele multe va fi durere, iar nesatiul va veni pana la ingretosare. Pentru nesat, multi au pierit: iar cel infranat isi va spori viata& 235, 32 3,6. <antuitorul insusi a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti in pustie, inainte de a incepe propovaduirea +vang"eliei 2<atei, ,, 2 , )uca, ,, 26: si tot <antuitorul ne invata cum sa postim 2<atei, 6, 16 146. +l ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decat cu post si rugaciune 2<atei, 15, 21: <arcu, 3, 236. Posteau, de asemenea, sfintii apostoli si ucenicii lor 29apte, 12, 2 3: (( Cor., 6, =6: ei au randuit postul pentru crestini 2Asezamintele Sfintilor Apostoli, Cartea a 1 a, cap. ?(((6. (ata cateva situatii in care Sfanta Scriptura pomeneste despre post: <oise a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti 2(es., 3,, 24: $eut., 3, 3 146: $aniel, de asemenea, a postit 23, 3: 10, 36. Postul este de folos in vremea 7udecatilor lui $umnezeu 2(oel, l, 1,: 2, 11 12: (ona, 3, , 56, in vreme de nenorociri si prime7dii 2(( -egi, 1, 12 : <atei, ,, 36 si este !un in vederea iz!avirii de prime7dii viitoare 2(oel, 2, 12: (ona, 3, , =6. Postul este !un in vremea suferintelor #isericii 2<atei, 3, 1=: )uca, =, 33 3=6 : in vremea suferintelor altora 2Ps. 13, 3 : 1,, 236. Postul tre!uie insotit de

DESPRE POST

Page 52 of 206

rugaciune 2(( -egi, 12, 16: (oel, 2, 1= 15: $an., 3, 3: )uca, 2, 35: ( Cor., =, 56, de marturisirea pacatelor 2( -egi, 5, 6: $an., 3, 3 66 si de smerenie 2$eut., 3, 146. Postul este !un pentru intoarcerea la $umnezeu 2(( Par., 20, 3: (saia, =4, 6: (oel, 2, 126, ca si in vremea de intristare 2@ud., 20, 26: (( -egi, 1, 12: Ps. 3,, 12 13: 64, 12: $an., 10, 2 36. Sfintii parinti ai #isericii lui 8ristos lauda si recomanda postul cu multa staruinta. (ata ce spune sfantul (oan ;ura de Aur/ &Postul potoleste z!urdalnicia trupului, infraneaza poftele cele nesatioase, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta si l usureaza& 2*milia a ? a la Cartea 9acerii, cap. (6. Postul se savarseste in mai multe feluri si anume/ a6 A7unare desavarsita intreaga. atunci cand nu mancam si nu !em nimic cel putin o zi

!6 Postul aspru sau uscat, sau a7unarea propriu zisa, cand mancam numai spre seara mancari uscate/ paine si apa, fructe uscate, seminte etc. c6 Postul o!isnuit sau comun cand mancam la orele o!isnuite, dar numai mancari de post, adica ne infranam doar de la mancarile de dulce 2carne, peste, !ranza, lapte, oua, vin, grasime s.a.6. d6 Post usor 2dezlegarea6, cand se dezleaga la vin, peste, icre si untdelemn, cum este prevazut in 'ipicul <are al #isericii, la anumite sar!atori care cad in cursul posturilor de peste an. Posturile de o zi in cursul anului sunt in zilele de miercuri si vineri, ziua inaltarii Sfintei Cruci 21, septem!rie6, ziua taierii Capului sfantului (oan #otezatorul 223 august6, precum si a7unul #otezului $omnului 26 ianuarie6, post asezat din vremea cand cate"umenii se pregateau prin post si rugaciuni spre primirea !otezului. (ar posturile de mai multe zile ale #isericii lui 8ristos sunt/ Postul <are, Postul %asterii $omnului, Postul Sfintei <arii 2<aicii $omnului6 si Postul Sfintilor Apostoli: randuiala dupa care se tin aceste sfinte patru posturi este scrisa in 'ipicul cel <are al #isericii. (%1A'AC+).)/ %u cumva e o exagerare 0 *mul poate sa manance orice mancare, fiindca mancarea nu spurca pe om. $e aceea, nu tre!uie sa facem deose!ire intre mancarele de post si cele de frupt 2dulce6, fiindca toate sunt la fel de curate, dupa cum a spus <antuitorul/ &%u ceea ce intra in gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea spurca pe om&. Si mai departe tot +l da explicatii, la insistentele sfantului Petru/ &%u intelegeti ca tot ce intra in gura se duce in pantece si se arunca afara, iar cele ce ies din gura pornesc din inima si acelea spurca pe om0& 2<atei, 1=, 11 146. $eci, nu are rost sa facem deose!ire intre mancari, ca si cum prin unele 2de post6 ne am mantui, iar prin altele ne am spurca isi ne am osandi. P-+*'.)/ +ste adevarat ca nu prin mancari se spurca omul, pentru ca ele toate sunt

Page 53 of 206

curate. $ar aceasta nu inseamna ca nu tre!uie sa mai existe post. (n cele de mai sus ti am aratat dupa Sfanta si dumnezeiasca Scriptura ca postul este cea mai vec"e porunca data omului de $umnezeu, apoi ti am dat numeroase citate !i!lice ca marturii despre legea postului si folosul lui. Scopul postului nu este numai de a face deose!iri intre unele mancari, ci si de a disciplina trupul si puterile sufletesti spre usurare si curatire de pacate. $aca sfintii prooroci, sfintii apostoli si toti sfintii lui $umnezeu ar fi cugetat asemenea, apoi ei nu ar mai fi postit atat de mult in viata lor si nici nu ar fi lasat oamenilor invatatura sa posteasca. Citatul invocat aici de dumneata nu are nici o legatura cu dezlegarea posturilor, ci se refera numai la o!iceiul fariseilor si al carturarilor de a nu manca cu mainile nespalate. <antuitorul talcuieste sfintilor Sai ucenici si apostoli cele ce nu intelegeau, spunandu le ca a manca cineva cu mainile nespalate 2situatia in care se aflau ei atunci6 nu este un lucru necurat, caci necuratia omului nu vine din afara, ci din launtru, adica din inima lui, asa cum adesea din inima fariseilor si a carturarilor fatarnici ieseau cuvinte pline de "ula, de ura, de zavistie si pizma la adresa <antuitorului, si acelea erau care ii spurcau pe ei. <antuitorul nostru si $umnezeu, vazand in inima lor aceasta necuratie du"ovniceasca, ii mustra numindu i &or!i&. Carturarii aveau nevoie sa si spele inima de ura, de zavistie, de pizma, de fatarnicie, pentru a se curati inaintea lui $umnezeu, iar ei, fatarnicindu se, se aratau ravnitori in o!iceiurile lor de a si spala negresit mainile cand stateau la masa, ca si cum acesta ar fi fost lucrul cel mai de seama si mai placut lui $umnezeu. Asadar, acesta este intelesul adevarat al textului invocat de dumneata. Prin Cuvintele acestui citat <antuitorul n a zis catre ucenicii Sai &Sa nu mai postiti& si nici nu putea sa spuna aceasta, cata vreme +l, fiind fara de pacat 2<atei, 24, 2,: (oan, 4, ,6, (( Cor., =, 21: ,, 1= s.a.6, a postit pentru noi si pentru mantuirea noastra timp de patruzeci de zile si patruzeci de nopti 2<atei, ,, 2: )uca, ,, 26. (%1A'AC+).)/ +xista, totusi, un text oare imi da de gandit. Scrie Apostolul/ &Acestia 2invatatorii mincinosi ce se vor ivi6 opresc de la casatorie isi de la unele !ucate, pe care $umnezeu le a facut spre gustare cu multumire, pentru cei credinciosi si pentru cei ce au cunoscut adevarul, pentru ca orice faptura a lui $umnezeu este !una si nimic nu este de 2lepadat daca se ia cu multumire: caci se sfinteste prin cuvantul lui $umnezeu si prin rugaciune... Caci deprinderea trupeasca la putin foloseste, iar dreapta credinta spre toate este cu folos, avand fagaduinta vietii de acum si a celei ce va sa vina& 2( 'im., ,, 3 46. P-+*'.)/ .nora le convine sa manance mereu de toate, fara deose!ire, sa dezlege fraul postului si sa faca larga calea pantecelui. $ar pe noi ne invata <antuitorul nostru $umnezeu ca demonii nu ies din oameni &decat numai prim rugaciune si prin post& 2<atei, 15, 216. Sfintii Sai ucenici si apostoli slu7eau $omnului postind, dupa cum este scris/ &Si pe cand slu7eau $omnului si posteau...& si iarasi/ &Atunci, postind si rugandu se, si au pus mainile peste ei si i au lasat sa plece& 29apte, 13, 1 ,6: si iarasi spune marele Pavel, aratand ca nici in suferintele sale nu lasa postul/ &in !atai, in temnite, in tul!urari, in osteneli, in priveg"eri si posturi& 2(( Cor., 6, =6. $eci, de cine tre!uie sa asculte crestinii0 $e 8ristos $umnezeul nostru si de sfintii si dumnezeiestii )ui apostoli, sau de cei ce strica si rastalmacesc intelesul Scripturii 2(( Petru, 3, 16 1560 Citatul care iti da de gandit nu se refera la anularea postului. Prin el
Page 5, of 206

este com!atuta ratacirea vec"ilor eretici, de pe acea vreme 2gnosticii6, care opreau cu desavarsire casatoria si mancarea de carne: iar acest lucru nu l faceau pentru o vreme, cum facem noi in vremea postului ci pentru totdeauna opreau casatoria, spre a nu se inmulti &materia&, iar carnea o socoteau ca pe ceva necurat. (%1A'AC+).)/ %u cumva postul este ceva indiferent, neutru 0 Adica nu este nici !un, nici rau si, ca atare, prin el nu ne putem face noi mai placuti lui $umnezeu. Apostolul graieste/ &%u mancarea ne va pune inaintea lui $umnezeu. Ca nici daca vom manca nu ne prisoseste, nici daca nu vom manca nu ne lipseste& 2( Cor., 4, 46. &Pentru ca imparatia lui $umnezeu nu este mancare si !autura, ci dreptate si pace si !ucurie intru $u"ul Sfant& 2-om., 1,, 156. *are de aici nu se intelege ca nu este nici un pacat a nu tine post 0 Cine il tine nu face rau si cine nu l tine iarasi nu face rau: nici a l tine nu este virtute, nici a nu l tine nu este vreun pacat. P-+*'.)/ Asa ti se pare dumitale, dar deloc nu este asa. Cici ca postul pe nimeni nu face mai !un inaintea lui $umnezeu. Cine te a invatat astfel de neadevaruri 0 Caci cine a facut pe niniviteni sa nu piara si sa intoarca "otararea cea dreapta a lui $umnezeu spre mila, daca nu postul0 Asadar, postul si pocainta au facut pe $umnezeu sa Se milostiveasca si sa nu piarda pe cei peste 120.000 de oameni care au postit impreuna cu imparatul lor si cu vitele lor 2(ona, 3, ,: ,, 126. Au nu cu postul si cu rugaciunea a !ineplacut $avid, imparatul si proorocul, lui $umnezeu, dupa caderea in desfranare si ucidere 0 Auzi ce zice / &Cenusa cu paine am mancat& 2Ps. 101, 106. Si in alt loc/ &(ar eu, cand ma suparau aceia, m am im!racat in sac si mi am smerit cu post sufletul meu& 2Ps. 3,, 12 136. Au nu cu postul au placut cei trei tineri lui $umnezeu si nu i a ars cuptorul #a!ilonului 0 2$an., 1, 4 : 3, 2=, 306. Au nu cu postul a inc"is $aniel gurile leilor in groapa0 2$an., 6, 23 2,6. $ar nu a7unge vremea si nici nu este aici locul a ti arata cati dintre oameni s au facut placuti lui $umnezeu cu postul. Apoi sa stii ca amandoua aceste citate nu se refera deloc la post, ci la carnea cea 7ertfita idolilor, cum rezulta din contextul ara!elor citate/ ( Cor., 4, 10: ( Cor., 10, 2= 25. 1ezi acolo ca cei ce s au scandalizat de mancarea celor 7ertfite la idoli erau iudeo crestinii, care tineau cu mare strictete la )egile 1ec"iului 'estament cu privire la mancari 2$eut., cap. 1,6. Acestia noi mancau carne 7ertfita idolilor si voiau sa opreasca si pe crestinii proveniti dintre pagani de la acest lucru/ cu acest prile7 a scris apostolul Pavel cele de mai sus. (%1A'AC+).)/ Poate ca ar tre!ui, Parinte, sa fim mai largi in cugetarea acestor lucruri, dupa cuvantul Apostolului/ &Cel ce mananca sa nu dispretuiasca pe cel ce nu mananca: iar cel ce nu mananca sa nu 7udece pe cel ce mananca, fiindca $umnezeu l a primit. Cine esti tu ca sa 7udeci pe sluga altuia 0... Si cel ce mananca pentru $omnul mananca, pentru ca multumeste lui $umnezeu: si cel ce nu mananca tot pentru $omnul nu mananca, si multumeste si el lui $umnezeu& 2-om., 1,, 3 66. &%imeni deci sa nu va 7udece pentru mancare sau !autura, sau cu privire la vreo sar!atoare, sau la luna noua, sau la sam!ete, care sunt um!ra celor viitoare, iar trupul, al lui 8ristos& 2Col., 2, 16 156. P-+*'.)/ (ntaiul citat, ca si cele pe care le ai invocat mai inainte, nu opreste si nu anuleaza postul. +l vor!este numai despre deose!irea dintre mancari oprite si
Page 5= of 206

neoprite, sau curate si necurate, potrivit randuielilor acum desfiintate ale 1ec"iului 'estament, in citatul al doilea se com!ate parerea iudeo crestinilor, care invinuiau pe unii dintre pagano crestini ca mananca din carnea 7ertfita idolilor: marele apostol arata ca de acum inainte sa nu se mai faca deose!ire intre mancaruri, deoarece acest lucru nu mai are nici o insemnatate pentru mantuire. C"estiunea in cauza se punea pentru aplanarea isi linistirea tul!urarilor, a neintelegerilor si conflictelor care se ivisera intre iudeo crestini si pagano crestini, in special in privinta mancarurilor si, in general, in pro!lema o!ligativitatii legii mozaice in crestinism. Contextul, precum si textele paralele, lamuresc indea7uns despre ce este vor!a. $aca ai citi Sfanta Scriptura cu atentie, totdeauna, din analiza contextului, facuta cu c"i!zuinta du"ovniceasca, ai intelege clar si textele care sunt in legatura cu ele si nu te ai rataci. $ar daca citesti numai textul singur si te multumesti cu parerea si intelegerea unora despre el, de aici vine si putinta ratacirii. (%1A'AC+).)/ .nii cred ca postul adevarat este normai cel zis &negru&, care consta in retinerea totala pe un timp determinat de la orice fel de mancare si !autura. (ar acest post se tine dupa li!era alegere, dupa impre7urari si dupa posi!ilitatea fiecaruia, dar nicidecum in zilele randuite de altii sau in anumite rastimpuri ale anului. P-+*'.)/ %ici #iserica noastra nu osandeste postul &negru&, dimpotriva, il recomanda ca avand !une temeiuri !i!lice. $ar, fiindca acest post este foarte greu si nu fiecare om il poate practica din diferite motive igienice si fizice #iserica a randuit ca numai celalalt fel de post, care de asemenea are temeiuri !i!lice sa fie o!ligatoriu pentru fiecare crestin. (%1A'AC+).)/ $ar cum tre!uie tinut postul cel adevarat, dupa invatatura #isericii *rtodoxe 0 P-+*'.)/ Postul cel adevarat, frate, tre!uie sa l tinem nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Adica nu numai sa mancam de post, ci si infranandu ne de la patimi, ferindu ne de pacate si ispite. *data cu infranarea de la mancarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai trupul, ci si sufletul, petrecand in rugaciune si pocainta. Postul intreg, adevarat si desavarsit, este asadar nu numai trupesc, ci si sufletesc. Postul adevarat este postul de !ucate, impreuna cu celelalte fapte !une. Asa ne invata #iserica in cantarile postului mare, zicand/ &Sa postim post !ineplacut $omnului&. Postul cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea lim!ii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de minciuna si de 7uramant mincinos 2vezi 'riod, ea. 13,6, p. 33 1,06. (ar sfantul (oan ;ura de Aur zice/ &Postiti 0 Aratati mi prin fapte, cum. $e vedeti pe sarac, aveti mila de el: un dusman, impacati va cu el: un prieten incon7urat de un nume !un, nu l invidiati: o femeie, frumoasa, intoarceti capul. %u numai gura si stomacul sa posteasca, ci si oc"iul si urec"ile si picioarele si mainile si toate madularele trupului vostru. <ainile voastre sa posteasca ramanand curate de "ranire si de lacomie, picioarele nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor, oc"iul neprivind frumusetile straine, gura tre!uie sa posteasca de sudalme isi alte vor!iri rusinoase& 2Catre poporul antio"ian, Cuv. 36.

Page 56 of 206

DESPRE JURAMANT
(%1A'AC+).)/ $ar 7uramantul este ingaduit crestinului 0 P-+*'.)/ @uramantul nu este oprit atunci cand se face dupa voia lui $umnezeu, adica atunci cand nu se face pentru un lucru de nimic si cand cel ce se 7ura este "otarat sa spuna adevarul. (nsusi $umnezeu S a 7urat pe Sine, dupa cum spune Sfanta Scriptura/ &$umnezeu cand a dat lui Avraam fagaduinta... S a 7urat pe Sine insusi& 2+vr., 6, 136. Asemenea si sfintii apostoli au luat c"ezasie numele $omnului, intarind prin aceasta adevarurile propovaduite 2-om., l, 3: (( Cor., l, 23: ;al., l, 20 s.a.6. Cand <antuitorul spune/ &Sa nu va 7urati nicidecum... ci sa fie cuvantul vostru ceea ce este da, da si ceea ce este nu, nu: iar ceea ce este mai mult decat aceasta, de la cel rau este& 2<atei, =, 3, 356, +l nu opreste desavarsit 7uramantul, ci numai 7uramantul cel nedrept si cel facut cu usurinta pentru lucruri de nimic, neinsemnate sau neadevarate. @uramantul drept si facut pentru lucruri inalte fiind o fapta de slu7ire a lui $umnezeu caci prin el se recunoaste ca $umnezeu este atotstiutor si atotprezent de !una seama ca tre!uie tinut cu sfintenie. Calcarea lui este un pacat. +xista si 7uramant mincinos 2Ca"., =, ,6, de care crestinul tre!uie sa se fereasca 2cf. les., 22, 3 116. (%1A'AC+).)/ $a, dar nu cumva prin 7uramant se calca porunca a treia a $ecalogului/ &Sa nu iei in desert numele $omnului $umnezeului tau. Caci $omnul nu va cruta pe cel ce va lua numele Sau in desert& 2(es., 20, 56 0 P-+*'.)/ @uramantul nu poate fi luare in desert a numelui lui $umnezeu, deoarece prin el ( se recunoaste lui $umnezeu autoritatea suprema, dreptatea )ui si puterea )ui pedepsitoare. %umai atunci poate fi @uramantul o luare in desert a numelui lui $umnezeu, si deci o calcare a poruncii a treia, cand el este facut stram! sau cand e intre!uintat a!uziv si pentru lucruri de nimic. Aceste 7uraminte stram!e si facute in gra!a pentru lucruri neinsemnate sunt cu adevarat defaimari la adresa numelui 2fiintei6 lui $umnezeu si, deci, sunt in directa opozitie cu porunca a treia. @uramantul drept insa este ca o rugaciune, ca o invocare cuviincioasa si evlavioasa a lui $umnezeu pentru sta!ilirea adevarului si pentru inlaturarea minciunii. @uramantul este un factor necesar triumfului adevarului in lume, prin mi7locirea atotstiintei si atotputerii lui $umnezeu. Asa cum nu e cu putinta ca rugaciunea evlavioasa sa fie oprita, tot asa cu neputinta e sa fie oprita invocarea evlavioasa si cucernica a numelui lui $umnezeu in @uramantul drept. (%1A'AC+).)/ $aca @uramantul este !un, ca act prin care se recunoaste puterea lui $umnezeu si prin oare se cere de la +l pedepsirea minciunii, atunci, acelasi lucru s ar putea spune si despre !lesteme, caci si in ele se cere interventia pedepsei dumnezeiesti si, prin aceasta, se recunoaste puterea si dreptul lui $umnezeu de a pedepsi raul. *r, asa ceva ar fi un mare pacat. P-+*'.)/ @uramantul drept, luand ca martor numele lui $umnezeu nu este una cu a pomeni numele )ui !lestemand, caci cine oare se va impaca cu un asemenea inteles ne!un0 (n7uraturile si !lestemele nu se fac spre slava si cinstirea lui $umnezeu, nici

Page 55 of 206

din evlavie si pretuire a dreptatii si a atotstiintei )ui, spre a se sta!ili prin ele vreun adevar, ci ele se fac spre a se necinsti numele lui $umnezeu si al sfintilor )ui sau al vreunui lucru sfant. +le nu cauta altceva decat pedepsirea aproapelui nostru, care de multe ori este fara vina. @uramantul drept se face din frica lui $umnezeu si din marea consideratie fata de dreptatea si atotstiinta )ui, iar in7uraturile se fac din mandrie, din rautatea si din ura noastra fata de aproapele nostru. Asa fiind, !lestemul nu este act de cinstire a lui $umnezeu, ci un act doveditor al rautatii sufletului nostru, al urii si al dorintei noastre de raz!unare asupra acelora pe care ii uram. 'otodata, in7uratura este o luare in desert a numelui lui $umnezeu, prin care il c"emam ca pedepsitor al lucrarilor parute noua nedrepte si, prin aceasta in ne!unia noastra noi am voit sa facem pe $umnezeu oarecum partas al rautatii noastre pedepsind pe acela pe care noi il uram, lucru care este cu totul spre necinstirea dreptatii lui $umnezeu. Asadar, analizand aceste lucruri, putem intelege destul de !ine si de clar ca in7uraturile sunt numai de la diavolul si, deci, nu le putem pune in cantar ca un 7udecator drept. (%1A'AC+).)/ $ar votul sau fagaduinta ce este 0 P-+*'.)/ 9agaduinta sau votul este aproape de 7uramant si este o indatorire cu care crestinul se leaga de !una voie in fata lui $umnezeu sa faca o fapta deose!ita, de vrednicie morala, ca recunostinta pentru !inefacerile primite. 9agaduinta nu poate cuprinde faptele la care omul este indatorat prin porunca si nici fapte lipsite de pret moral. 9agaduinta poate fi facuta de orice om credincios si este un mi7loc pentru intarirea vointei in virtuti, pentru aratarea evlaviei adevarate si inaintarea spre desavarsirea morala. (%1A'AC+).)/ $ar unde se vad in Sfanta Scriptura indicatii asupra fagaduintei 0 P-+*'.)/ (n Sfanta Scriptura gasim multe pilde de fagaduinte facute de !ar!ati evlaviosi. Astfel (acov, desteptandu se din somn, fagaduieste ca piatra care i a servit de capatai o va face altar de inc"inare lui $umnezeu 29ac., 24, 20 226, iar sfantul apostol Pavel si a tuns parul capului sau pentru implinirea unei fagaduinte 29apte, 21, 23 25: 14, 14 si altele6: odata fagaduinta facuta, tre!uie indeplinita, caci altfel inseamna lipsa de credinta si de respect fata de $umnezeu. Acest lucru il adevereste Sfanta Scriptura cand zice/ &(ar de te vei lega cu fagaduinta $omnului $umnezeului tau, sa nu intarzii a plini, caci curand va cere $omnul $umnezeul tau de la tine si va fi tie pacat& 2$eut., 23, 21 226. Si iarasi se scrie/ &<ai !ine este sa nu fagaduiesti, decat sa nu implinesti ce ai fagaduit& 2+cl., =, ,: (nvatatura de Credinta *rtodoxa, intre!area 12=6.

Page 54 of 206

CONDITIILE MANTUIRII SUBIECTIVE

(%1A'AC+).)/ Ai pomenit mai inainte, Parinte, si am auzit si pe altii vor!ind despre mantuire su!iectiva. Ce este aceea 0 P-+*'.)/ .nele culte invata ca mantuirea su!iectiva este conditionata numai de "arul divin 2sola gratia6, anume de "arul &@ustificarii& dupa Calvin sau de "arul credintei, adica al increderii dupa )ut"er prin care i se atri!uie sau i se imputa omului &meritele& <antuitorului nostru (isus 8ristos. $eci, in general, sunt unii crestini, protestanti, care cred ca mantuirea vine numai prin credinta 2sola fide6 si ca omul nu are propriu zis nici o contri!utie personala in mantuirea sa. #iserica noastra insa invata ca mantuirea su!iectiva individuala nu este un dar si nici un simplu act, ci este un proces si o lucrare care se dezvolta treptat si se infaptuieste prin impreuna lucrarea a doi factori/ $umnezeu si omul insusi. $in partea lui $umnezeu ni se daruieste "arul divin, iar din partea omului sunt necesare credinta si faptele !une. $eci, conditiile mantuirii su!iective sunt acestea/ "arul divin de la $umnezeu si credinta si faptele !une ale omului. <antuirea o!iectiva s a realizat numai prin 7ertfa lui (isus 8ristos, su!iectiva numita in lim!a7ul %oului 'estament si &indreptare&, &mantuire& in sens mai restrans se infaptuieste ca o urmare a celei actiunea noastra de a ne apropia sau de a ne insusi mantuirea eforturile noastre personale, in cola!orare cu "arul divin. iar mantuirea &sfintire& sau o!iective, prin o!iectiva prin

$in partea lui $umnezeu, "arul divin este a!solut necesar, fiindca toti am pacatuit si suntem lipsiti de slava lui $umnezeu: si suntem indreptati in dar, cu "arul )ui, &prin rascumpararea cea in 8ristos (isus& 2-om., 3, 23 2,: =, 1= 156. &Caci $umnezeu este Cel ce lucreaza intru voi si ca sa voiti si ca sa savarsiti, dupa a )ui !unavointa& 29ilip.,2, 136. &Caci in "ar sunteti mantuiti, prin credinta, si aceasta nu este de la voi: este darul lui $umnezeu: nu din fapte, ca sa nu se laude nimeni. Pentru ca a )ui faptura suntem, ziditi in 8ristos (isus spre fapte !une, pe care $umnezeu le a grait mai inainte, ca sa um!lam intru ele& 2+fes., 2, 46. $in toate aceste cuvinte rezulta ca "arul divin este de neaparata tre!uinta pentru mantuirea su!iectiva. Acest adevar rezulta si din cuvintele <antuitorului/ &+u sunt vita, voi mladitele. Cel ce ramane intru <ine si +u intru el, acesta aduce roada multa, caci fara <ine nu puteti face nimic. $aca cineva nu ramane intru <ine, se arunca afara ca o mladita si se usuca: si o aduna si o arunca in foc si arde. $aca ramaneti intru <ine si cuvintele <ele raman intru voi, cereti orice veti voi si se va da voua& 2(oan, 1=, = 56. Asadar, "arul de la $umnezeu este pentru noi ceea ce pentru mladita este sucul pe care l are din vita. $in partea omului se cere credinta mantuitoare sau credinta lucratoare, adica &credinta care lucreaza prin dragoste& 2;al., =, 66: fara aceasta contri!utie a omului, mantuirea nu i vine nimanui pe de a gata. Credinta cunoscatoare in $umnezeu, fara de fapte !une, o au si diavolii, caci si ei &cred si se cutremura& 2(acov, 2, 136.

Page 53 of 206

9aptele !une sunt amintite si ele in Sfanta Scriptura ca unele ce sunt necesare pentru mantuire. #i!lia este foarte !ogata in texte care confirma cu staruinta ca mantuirea este conditionata de faptele noastre cele !une 2<atei, 2=, 3, 3=: (oan, =, 23: -om., 2, 6 13: (( Cor., =, 10: ( 'im., 6, 14 13: (acov, 2, 1, 26: Apoc., 20, 12 13 s.a.6. (%1A'AC+).)/ Acesta este un su!iect foarte interesant, despre care am purtat unele discutii cu cei de alta credinta si asupra caruia as vrea sa starui mai mult, c"iar daca vor!ele mele, Parinte, te vor ma"ni. Aceia spun ca "arul divin lucreaza in mod irezisti!il. $eci nu poate fi vor!a nici de li!ertate, nici de vreun merit al omului in ceea ce priveste mantuirea lui. Asa rezulta din para!ola <antuitorului/ &Atunci stapanul a poruncit ro!ului/ (esi la drumuri si la garduri si sileste pe toti sa intre, asa incat sa mi fie casa plina& 2)uca, 1,, 236. (ar alta data a zis <antuitorul/ &%imeni nu poate sa vina la <ine daca nu l va trage 'atal care < a trimis, si +u il voi invia in ziua cea de apoi& 2(oan, 6, ,,6. (n acelasi inteles zice si sfantul apostol Pavel/ &Caci $umnezeu este Cel ce lucreaza intru voi si ca sa voiti si ca sa savarsiti, dupa a )ui !unavointa& 29ilip., 2, 136. $in toate acestea ar rezulta ca nu exista o li!ertate a vointei si ca mantuirea o da numai $umnezeu. P-+*'.)/ $umnezeiasca si Sfanta Scriptura ne invata luminat ca omul a fost facut de $umnezeu li!er si incununat de +l cu voie li!era, dupa cum ne spune Sfantul $u"/ &$oamne, caci cu arma !unavoirii ne ai incununat pe noi& 2Ps. =, 126 : iar in alt loc zice / 2$umnezeu6 &dintru inceput a facut pe om si l a lasat in mana sfatului sau& 2(nt. Sir. 1=, 1,6: si iarasi/ &Pus a inaintea ta foc si apa, si la oricare vei vrea, vei intinde mana ta& 2(nt. Sir., 1=, 166: si iarasi/ &inaintea oamenilor este viata si moartea si oricare din ele le va placea, li se va da& 2(nt. Sir., 1=, 156. (ar in alt loc, Sfanta Scriptura ne spune/ &(ata, eu va pun astazi inainte !inecuvantare si !lestem. #inecuvantare veti avea daca veti asculta poruncile $omnului $umnezeului vostru& 2$eut., 11, 26 256. Si in alt loc zice/ &(ata, eu astazi ti am pus inainte viata si moartea, !inele si raul ... <artori inaintea voastra iau astazi cerul si pamantul/ viata si moarte ti am pus eu astazi inainte si !inecuvantare si !lestem. Alege viata, ca sa traiesti tu si urmasii tai& 2$eut. 30, 1=, 136. )i!ertatea vointei omului si dependenta mantuirii de lucrarea li!era si voluntara a lui se vede luminat si din cuvintele <antuitorului/ &(erusalime, (erusalime, care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine: de cate ori am voit sa adun pe fiii tai, cum aduna closca puii sai su! aripi, dar voi nu ati voit& 2<atei, 23, 35 : 11, 206. (ar tanarului !ogat i a zis/ &$e vrei sa intri in viata, pazeste poruncile& 2<atei, 13, 15 : +vr., ,, 11 : -om., 2, ,6. Si prin marele prooroc (saia vor!este $umnezeu/ &$e veti vrea si <a veti asculta !unatatile pamantului veti manca: iar de nu veti vrea si nu <a veti asculta, atunci sa!ia va va manca& 21, 13, 206: si iarasi, catre tanarul !ogat a zis <antuitorul/ &$e voiesti sa fii desavarsit, du te, vinde averile tale, da le saracilor si vei avea comoara in cer ... Si auzind tanarul s a intristat, caci avea multe avutii& 2<atei, 13, 21 226. (ata deci ca el a fost li!er sa refuze comoara din cer. Si in alt loc zice <antuitorul/ &Cel ce vrea sa vina dupa <ine sa se lepede de sine, sa si ia crucea si sa <i urmeze <ie& 2<atei, 16, 2,: <ar cu, 4, 3,: )uca, 3, 23 s.a.6

Page 40 of 206

Asadar, in toate aceste citate se arata categoric si limpede ca $umnezeu l a facut pe om cu voie li!era si de sine stapanitoare si nu sileste voia nimanui de a veni la mantuire. Caci daca voia omului ar fi fortata spre mantuire, orice pedeapsa sau rasplata in viata viitoare ar fi fara rost, iar $umnezeu ar inceta de a mai fi 7udecator drept, cum adeseori il numeste dumnezeiasca Scriptura. $aca mantuirea noastra s ar face fara voia noastra proprie, atunci nu am putea intelege ceea ce zice marele apostol Pavel/ &noi toti tre!uie sa ne infatisam inaintea 7udecatii lui 8ristos, ca sa ia fiecare, dupa cele ce a facut prin trup, ori !ine, ori rau& 2(( Cor., =, 10 : ( Cor., 3, 46. (%1A'AC+).)/ Am o mare nedumerire/ nu cumva $umnezeu a "otarat din eternitate soarta fiecaruia0 Pe unii, adica, ii mantuieste, iar pe altii ii osandeste, potrivit "otararii sau predestinatiei Sale a!solute, din veci. $eci, conditia mantuirii noastre su!iective ar fi numai pre"otararea neconditionata si din veci a lui $umnezeu in acest sens, potrivit careia "arul lucreaza automat si irezisti!il la mantuirea noastra. Cuvintele sfantului apostol Pavel par a sustine aceasta parere/ &Caci mai inainte de nasterea lor 2a lui (sav si a lui (acov6 si fara sa fi facut ei ceva !un sau rau, ca sa ramana voia lui $umnezeu cea fara alegere nu din fapte, ci de la Cel care c"eama, i s a zis ei 2-e!ecai6 ca cel mai mare va slu7i celui mai mic. Precum este scris/ Pe (acov l am iu!it, pe (sav l am urat. Ce vom zice dar0 %u cumva la $umnezeu este nedreptate0 %icidecumD Caci graieste catre <oise/ <ilui voi pe cine vreau sa miluiesc si indura <a voi de cine vreau sa <a indur. Asadar, nu este nici de la cel care voieste, nici de la cel ce alearga, ci de la $umnezeu, Care miluieste. Caci Scriptura zice lui 9araon/ Pentru aceasta c"iar te am ridicat, ca sa arat in tine puterea <ea si ca numele <eu sa se vesteasca in tot pamantul. $eci dar, $umnezeu pe cine vrea il miluieste, iar pe cine vrea il impietreste, imi vei zice deci/ $e ce ma do7enesti0 Caci vointei )ui cine i a stat impotriva0 $ar, omule, tu cine esti ca sa raspunzi impotriva lui $umnezeu 0 *are faptura va zice Celui care a facut o/ $e ce m ai facut asa0 Sau nu are putere olarul peste lutul lui, ca din aceeasi framantatura sa faca un vas de cinste, iar altul, de necinste0& 2-om., 3, 11 216. Acelasi apostol mai zice/ &#inecuvantat fie $umnezeu ... Cel care, intru 8ristos ne a !inecuvantat pe noi ... Precum intru +l ne a si ales, inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara de pri"ana inaintea )ui...& 2+fes., l, 3 ,6. $e aici, de asemenea, ar rezulta ca mantuirea se face potrivit alegerii sau "otararii din veci a lui $umnezeu. Caci mai zice Apostolul/ &(ar noi ... datori suntem totdeauna sa multumim lui $umnezeu pentru voi, ca v a ales $umnezeu dintru inceput, spre mantuire ... la care v a c"emat prin +vang"elia noastra, spre do!andirea slavei $omnului nostru (isus 8ristos& 2(( 'es., 2, 13 1,6. Si in alte locuri tot asa/ &Ci propovaduim intelepciunea de taina a lui $umnezeu, pe cea ascunsa, pe care $umnezeu mai inainte de veci a randuit o spre marirea noastra& 2( Cor., 2, 56. &Cine te deose!este pe tine0 Si ce ai, pe care sa nu l fi primit 0& 2( Cor., ,, 56. &Caci $umnezeu este Cel ce lucreaza intru voi si ca sa voiti si ca sa savarsiti, dupa a )ui !unavointa& 29ilip., 2, 136. $eci, pro!lema s ar pune asa/ nimeni nu se mantuieste decat pe temeiul alegerii din veci sau al predestinatiei dumnezeiesti. *mul, in viata aceasta, isi urmeaza soarta pe care i a "otarat o $umnezeu, fara putinta de a o sc"im!a sau a o inlocui. P-+*'.)/ Sfanta Scriptura are locuri tari, sau, cum zice sfantul ;rigorie de %Essa, are &oase tari& 2Comentariu la 1iata lui <oise6. .nii ar vrea sa sparga oasele Scripturii cu dintii de lapte ai intelepciunii lor: dar acest lucru niciodata nu se va putea. +l s a varat in adancul Scripturii fara a putea inota in oceanul fara de fund al intelepciunii

Page 41 of 206

lui $umnezeu. Asa au patit *rigen, Arie, <acedonie, %estorie, Sa!elie, $ioscor, +uti"ie si toti incepatorii de eresuri din vec"ime, care s au inecat in marea cea fara de fund a Sfintei Scripturi. %u adancimea Scripturii a fost pricina caderii lor, a inecarii lor, ci ei insisi si au fost pricina de a nu fi putut inota cu sla!a lor putere in adancimea tainelor ei. Sfanta Scriptura, fiind ca un izvor sau ca o fantana fara de fund a intelepciunii lui $umnezeu, din ea ni se cuvine a ne adapa si a lua cu masura, numai dupa puterea noastra de intelegere si dupa varsta noastra du"ovniceasca. Si asa dupa cum din fantana scoatem mai intai cu ciutura, apoi din ciutura punem in cana si apoi in pa"ar, pentru a ne potoli setea noastra cea trupeasca, la fel se cade a face si cu setea noastra cea du"ovniceasca, atunci cand ea ne sileste a !ea din oceanul cel fara de fund al intelepciunii lui $umnezeu din Sfanta Scriptura. Caci de vom scotoci in intelesurile ei cele du"ovnicesti mai presus de curatia mintii si a inimii noastre, ne vom prapastui din cauza mandriei si a iscodirii noastre de a cerca cele mai presus de noi si de puterea noastra de intelegere in cele du"ovnicesti. $aca noi, de pilda, am vedea un copil de clasa intaia c"inuindu se sa stie si sa spuna la altii ceea ce nu stiu cei din facultate, ce lucru nepotrivit si de ras ar fi pentru noiD )a fel, si cu mult mai rau, ii este celui ce vrea sa talcuiasca si sa desluseasca cele grele din Sfintele Scripturi, cu o minte necoapta si neluminata de $u"ul Sfant. $umnezeiestii prooroci si apostoli, precum si sfintii parinti ai #isericii lui 8ristos au a7uns cu curatia vietii la nevinovatia pruncilor si cu intelepciunea, la starea de !ar!ati desavarsiti 2( Cor., 13, 11 12: +fes., ,, 136, si totusi nu au indraznit a cerca cele neincercate ale intelepciunii lui $umnezeu din Sfanta Scriptura. Ci, fata de cele prea inalte intelesuri ale ei, au ramas in uimire cu mintea zicand / &Cat s au marit lucrurile 'ale, $oamne, adanci cu totul sunt gandurile 'ale& 2Ps. 31, =6: si iarasi/ &<are este $omnul nostru si mare este taria )ui si priceperea )ui nu are "otar& 2Ps. 1,6, =6: si in alt loc/ &%u stii tu, sau n ai aflat ca $omnul $umnezeu este vesnic, Care a facut marginile pamantului, Care nu o!oseste si nici nu (si sleieste puterea0 Ca intelepciunea )ui este nemarginit de adanca0& 2(saia, ,0, 246. (l auzim si pe vasul alegerii, pe marele Pavel, cu multa mirare zicand/ &*, adancul !ogatiei si al intelepciunii si al stiintei lui $umnezeuD Cat de necercetate sunt 7udecatile )ui si cat de nepatrunse caile )uiD Caci cine a cunoscut gandul $omnului sau cine a fost sfetnicul )ui 0& 2-om., 11, 33 3,6. $eci intelege, omule, ca acest adanc fara de fund al intelepciunii lui $umnezeu nu poate fi atins de nici o minte rationala a zidirilor )ui din cer si de pe pamant. Cu atat mai putin nici cu participare la cei ce nu si au curatit mintea si inima lor de patimi si vor sa patrunda in adancul intelegerilor celor din Scripturi, fara de lumina "arului lui $umnezeu. $umneata ai adus citatele de mai sus, care ti se par ca sunt un fel de temelie a predestinatiei, dar adevarul este cu totul altul. Citatul intai 2-om., 3, 11 216 se refera la c"emarea oamenilor, la "arul si indreptarea cea in (isus 8ristos. Apostolul vrea sa dovedeasca prin acest exemplu ca c"emarea si indreptarea oamenilor nu depinde numai de &faptele legii&, ci de !unatatea lui $umnezeu, Care c"eama, prin "arul Sau, pe toti oamenii la mantuire, fie iudei, fie
Page 42 of 206

pagani 2v. 22 2,6: fara "arul lui $umnezeu oamenii nu pot face nimic in ceea ce priveste mantuirea lor. $aca totusi se spune aici ca $umnezeu da oamenilor darul Sau numai din nemarginita )ui !unatate si ca "otaraste cu totul li!er soarta oamenilor c"iar inainte de nasterea lor, prin aceasta se pune accent pe importanta conditiei o!iective a mantuirii sau sfintirii noastre, fara sa se mai repete si conditia su!iectiva/ li!ertatea omului de a conlucra cu "arul divin prin credinta si fapte !une: si nu se mai repeta nici ideea ca la !aza "otararii sortii fiecaruia sta prestiinta lui $umnezeu. $ar ea este su!inteleasa, deoarece apostolul zice ca pe unii $umnezeu ii pedepseste si ii impietreste, dupa ce acestia s au facut &vase ale maniei& 2adica vrednici de a fi impietriti dupa dreptatea lui $umnezeu6 si dupa ce $umnezeu i a ra!dat indelung 2v. 226. $umnezeu stie totul dinainte, de aceea n a tre!uit ca sa treaca mai intai timpul pentru a sti ca dintre cei doi fii ai lui (saac, unul va fi purtator al fagaduintei Sale mesianice. Si atunci nu este nici o mirare ca zice/ Pe (acov l am iu!it si pe (sav l am urat. (ar daca se zice apoi ca $umnezeu miruieste pe cine vrea si osandeste pe cine vrea, noi tre!uie sa ne intre!am/ oare, pe cine vrea $umnezeu sa miluiasca si pe care oameni vrea sa i osandeasca0 *are iu!este +l numai pe aceia pe care insusi i a predestinat la mantuire si care in viata pot sa fie rai 0 Si osandeste numai pe cei respinsi de +l, care totusi in viata pot fi !uni 0 Sau vrea $umnezeu ca din unii !uni sa faca rai, iar din altii rai sa faca !uni, fara nici o dreapta 7udecata0 $ar in acest caz, unde sunt dreptatea, nepartinirea intelepciunea si alte insusiri ale lui $umnezeu 0 %ici macar intre oameni nu e cu putinta asa ceva, iar cand, totusi, se practica intre ei ar!itrariul, acesta este o pacoste si o nenorocire. (n celelalte texte, de asemenea, nu se vor!este despre predestinatie la mantuirea cea vesnica, ci despre alegerea sau c"emarea la "arul pe care l a adus 8ristos, nu pe !aza vredniciei noastre, ci numai din !unatatea lui $umnezeu. Aceasta c"emare nu este marginita si data numai unora, asa cum zic predestinatianistii, ci se refera la toti oamenii, caci se vor!este numai la plural, desi nu toti sunt alesi sau c"emati in inteles de predestinare, in acest inteles, zice sfantul apostol Pavel/ &Ca acesta este lucru !un si primit inaintea lui $umnezeu, <antuitorul nostru, Care voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina. Caci unul este $umnezeu, unul este si <i7locitorul intre $umnezeu si oameni/ omul 8ristos (isus, Care S a dat pe Sine pret de rascumparare pentru toti, marturia adusa la timpul sau& 2( 'im., 2, 3 66. $aca s ar intelege si aici predestinatia a!soluta la marirea cereasca, aceasta predestinatie ar tre!ui sa o intelegem dupa litera si spiritul textului ca nelimitata, si atunci ar insemna ca mantuirea vine automat asupra tuturor oamenilor. *r, este stiut ca nu toti se mantuiesc si insisi predestinatianistii sustin ca numarul celor predestinati la mantuire este limitat. Adevarul este insa ca 8ristos a adus mantuirea tuturor, ceea ce teologii numesc mantuire o!iectiva: dar mantuirea su!iectiva nu o realizeaza toti, ci numai cei ce o cauta. <antuirea o!iectiva a fost daruita tuturor oamenilor, dar cea su!iectiva tine de !una alegere a crestinului, iar cei ce doresc sa se mantuiasca si lucreaza pentru ea primesc a7utorul "arului. Am vazut ca "arul divin nu lucreaza in noi cu de a sila 2irezisti!il6, ci ca noi avem o anume contri!utie la lucrarea mantuirii noastre. Prin urmare, despre o predestinatie a!soluta si neconditionata nu poate fi vor!a. (ata deci care este adevarul in ceea ce priveste predestinatia, soarta sau viata omului. A. Sfanta Scriptura vor!este adeseori despre oarecare pre"otarare, in sensul de

Page 43 of 206

precunoastere, si anume / 1. $irect, numind o uneori &sfat& 29apte, 2, 236: &precunoastere& sau &pre"otarare& 2-om., 4, 236: &Sfatul voii lui $umnezeu& 2+fes., l, 116: &taina cea ascunsa din veac& 2Col., 1, 26: +fes., 3, 36 : &cartea vietii& 2)uca, 10, 20, Apoc., 20, 1= s.a.6. $ar aceasta pre"otarare este !azata pe viata si faptele omului, cunoscute de prestiinta lui $umnezeu, caci Sfanta Scriptura vor!este despre anumite vrednicii ale celor &predestinati& sau, in orice caz, direct sau indirect, despre alte motive decat simpla "otarare ar!itrara, pentru care unii se mantuiesc, iar altii se osandesc. $oar Sfanta Scriptura spune textual/ &Stim ca $umnezeu toate le lucreaza spre !inele celor care iu!esc pe $umnezeu, celor care sunt c"emati dupa voia )ui: caci pe care i a cunoscut mai inainte, mai inainte i a si "otarat sa fie asemenea c"ipului 9iului Sau ..., iar pe care i a "otarat mai inainte, pe acestia i a si c"emat: si pe care i a c"emat, pe acestia i a si indreptat: iar pe care i a indreptat, pe acestia i a si preamarit& 2-om., 4, 24 306. Stim apoi ca la 7udecata de apoi vor exista anumite criterii dupa care vor fi 7udecati toti si ca nu vor fi 7udecati ar!itrar 2<atei, 2=, 3, 366, "otararea fiind luata in functie de vrednicia sau de nevrednicia cu care fiecare om s a conformat acestor criterii, pentru ca 7udecata sa fie cat mai dreapta. Apostolul zice/ &Pentru ca noi toti tre!uie sa ne infatisam inaintea 7udecatii lui 8ristos, ca sa ia fiecare dupa cele ce a facut prin trup, ori !ine, ori rau& 2(( Cor., =, 10: ( Cor., 3, 46. &Aceasta insa zic / Cel ce seamana cu zgarcenie, cu zgarcenie va si secera, iar cel ce seamana cu darnicie, cu darnicie va si secera& 2(( Cor., 3, 6: vezi si <atei, 5, 21: 16, 25: 20, 16: (oan, 3, 36: 6, ,5: -om., 2, 6 11: 4, 15: ( Cor., 3, 25: (( 'im., 2, 20 : ( Petru, l, 10 s.a. 2. Sfanta Scriptura confirma mai ales indirect aceasta invatatura. Astfel, se repeta adeseori ca $umnezeu nu vrea moartea pacatosului 2(ez., 14, 23: 33, 11: (( Petru, 3, 3: ( 'im., 2, ,: -om., 3 23 30: ( Cor., 4, 6: +fes., ,, 66: ca toti oamenii sunt c"emati la mantuire 2<atei, 24, 13: -om., 10, 14 : (( Cor., =, 1=: ( 'im., 2, 6: ( Petru, 3, 3 s.a.6 si ca $umnezeu a inmultit "arul Sau spre a coplesi pacatul si spre a da tuturor oamenilor posi!ilitatea de a se mantui 2-om., =, 1=: (oan, 3, 166. 'oate acestea ar fi cu neputinta daca numarul alesilor ar fi limitat. #. (storia, prin parintii !isericesti si prin alti oameni de toata autoritatea, precum si Sfanta 'raditie prin toate monumentele ei, atesta ca aceasta a fost intotdeauna in #iserica talcuirea invataturii despre prestiinta dumnezeiasca. Sfantul (rineu 2> 2026 zice/ &$umnezeu care pe toate le stie a pregatit ... locuinta corespunzatoare/ caci acelora care cauta lumina cea netrecatoare si nazuiesc spre ea, le da cu indurare aceasta lumina&. Sfantul (oan 8risostom 2> ,056/ &$umnezeu ne a predestinat pe noi nu numai din iu!ire, ci si din faptele noastre cele !une, caci daca aceasta ar depinde numai de faptele noastre cele !une, atunci venirea lui 8ristos si tot ce a facut +l pentru mantuirea noastra ar fi de prisos&. $e asemenea, sfantul (lariu 2> 3666 scrie/ &Aceia pe care $umnezeu i a prevazut, pe aceia i a si predestinat&. 9ericitul (eronim 2> ,206/ &$espre care $umnezeu a stiut ca vor fi in viata lor asemenea 9iului Sau, pe care i a si predestinat a fi asemenea )ui intru

Page 4, of 206

marire&. Sfantul Am!rozie 2> 3356 arata/ &$umnezeu n a predestinat decat numai dupa ce a cunoscut: carora le a prevazut vrednicia, acelora le a predestinat si rasplata&. (%1A'AC+).)/ $aca "arul este totdeauna de neaparata tre!uinta pentru mantuire si daca mantuirea este un dar al lui $umnezeu dat prin "ar, mai avem si noi vreo parte la lucrarea mantuirii noastre0 P-+*'.)/ $a, avem si noi o parte: desi "arul este de neaparata tre!uinta pentru mantuirea noastra, el nu poate mantui singur. %oi nu suntem niste !usteni sau niste pietre cu care $umnezeu face ce voieste. $aca "arul ar lucra singur, ar insemna ca ne duce fara voia noastra la mantuire. (n acest caz, daca unii nu se mantuiesc, aceasta n ar fi din pricina lor, ci a "arului care nu i sileste: aceasta insa este o invatatura a calvinilor numita predestinatie 2mai inainte randuire6. $upa aceasta invatatura, $umnezeu a "otarat din veci sa mantuiasca pe unii oameni si sa piarda pe altii, dupa cum ii place )ui, nu dupa cum vor lucra ei in c"ipul lor, cu "arul celor pe care i a "otarat sa i mantuiasca. .nora le da "arul care ii sileste sa lucreze dupa voia )ui, celorlalti nu li l da 2(nv. de cred. ort., intre!. 2,36. (%1A'AC+).)/ $ar invatatura #isericii noastre este alta 0 P-+*'.)/ 'i am aratat mai sus destul de clar si pe larg. )a acestea mai adaug/ &$umnezeu voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina& 2( 'im., 2, ,6. 8arul nu sileste pe nimeni. *amenii au li!ertatea sa l primeasca si sa conlucreze cu el, sau sa l respinga. Cei dintai se mantuiesc, cei de pe urma se pierd 2(nv. de cred. ortodoxa, intre!. 2,,6. 'ine minte, fiule, cu tarie cele ce ai auzit, spre a ramane adevarat ortodox si a fi lamurit in cele ce ai intre!at.

Page 4= of 206

DESPRE CELE SAPTE TAINE

(%1A'AC+).)/ Cred ca #iserica vor!este felurit despre 'aina. P-+*'.)/ + adevarat. <ai intai, 'aina este o lucrare sfanta, instituita de $umnezeu intrupat, prin care, intr o forma vazuta, se impartaseste primitorului "arul divin nevazut 2'eologia $ogmatica si Sim!olica, #ucuresti, 13=4, voi. ((, p. 4256. Cele sapte 'aine ale #isericii lui 8ristos cea dreptmaritoare sunt urmatoarele/ 1. #otezul. 2. <irungerea. 3. (mpartasania. ,. Pocainta. =. 8irotonia. 6. %unta. 5. <aslul. (nainte de a arata insemnatatea celor sapte 'aine, insemnam, pe scurt, cateva date asupra importantei numarului sapte in Sfanta Scriptura, caci numarul sapte pecetluieste o multime de acte din 1ec"iul 'estament si din cel %ou. Asa, de pilda, in ziua a saptea S a odi"nit $umnezeu de toate lucrarile Sale pe care le facuse 29ac., 2, 1 26: sapte perec"i de animale si pasari curate a poruncit $umnezeu lui %oe sa !age in cora!ie inainte de a incepe potopul 29ac., 5, 2 36. (arasi, i a spus ca dupa sapte zile va veni potopul 29ac., 6 si 156. (n luna a saptea si in ziua a 25 a s a oprit cora!ia pe <untii Ararat 29ac., 4, ,6. $upa sapte zile a dat drumul %oe a doua oara porum!elului din cora!ie, iar acesta s a intors, avand in cioc o ramura de maslin verde 29ac., 4, 106. Avraam a dat lui A!imele", imparatul, sapte mielusele, ca marturie intre ei amandoi. (acov, patriar"ul, s a inc"inat de sapte ori cu fata la pamant in fata fratelui sau (sav 29ac., 33, l 36. 9araon a visat sapte vaci grase si sapte sla!e, sapte spice pline si sapte seci 29ac., cap. ,16. )ui <oise i a spus $umnezeu ca pentru Sfantul locas sa faca si un sfesnic de aur curat si deasupra lui sa puna sapte candele ca sa lumineze 2(es., 35, 236. 'ot lui <oise i a poruncit $umnezeu sa spuna izraelitilor sa numere sapte saptamani de zile 2)ev., 23, 166, iar a cincizecea zi sa le fie sar!atoare sfanta. (nainte de a manca Pastele, sapte zile sa manance paine fara aluat 2(es., 12, 136. Pe langa alte daruri ce aveau porunca sa le aduca, in acea zi tre!uiau sa aduca sapte miei 2)ev., 23, 1= 146. Apoi sa numere sapte saptamani de ani, iar al cincizecilea sa fie an de slo!ozie 2)ev., 2=, 4 10: (saia, 61, 1 ,: )uca, ,, 16 216. Pe <ariam, sora lui <oise, fiindca a cartit, sapte zile a lovit o $umnezeu cu lepra 2%um., cap. 126. )ui (osua %avi i a poruncit $umnezeu sa puna sapte tram!ite sa incon7oare (eri"onul de sapte ori, iar a saptea oara sa sune in tram!ita de sapte ori si vor cadea zidurile (eri"onului 2(os., cap. 66. (n sapte zile s a primit sfintirea lui Aaron si a fiilor sai de catre $umnezeu prin <oise 2)ev., 4, 33 3=6. $e sapte ori in zi $avid, proorocul, lauda pe $umnezeu 2Ps. 114, 16,6. Saptezeci de ani a proorocit (eremia ca vor fi ro!i evreii in #a!ilon 2(er., 2=, 11 12: 23, 106. Sapte candele cu sapte !rate a vazut sfantul prooroc Ca"aria 2Ca"., ,, 1 26. Sapte funii a rupt Samson, cel ce avea sapte suvite de par care i dadeau putere 2@ud., cap. 13 166. Saptezeci au fost !ar!atii care au tradus #i!lia pe vremea 9araonului Ptolomeu 9iladelful 2243 i.8r.6. $e sapte ori s a scaldat %eeman Sirianul in (ordan si s a curatit de lepra 2(1, -egi, =, 1,6. Cu sapte pedepse a fost pedepsit Cain de catre $umnezeu pentru uciderea fratelui sau A!el 29ac., ,, 1=6. $e saptezeci de ori cate sapte au fost pedepsele asupra lui )ame", cel cu doua femei 29ac., ,, 2,6.

Page 46 of 206

Apoi, in %oul 'estament, <antuitorul porunceste sa iertam de saptezeci de ori cate sapte 2<atei, 14, 22 : )uca, 15, 3 ,6. Sapte sunt du"urile care stau inaintea lui $umnezeu, si a scaunului Sau de domnie 2Apoc., 1, ,6. Sapte sunt sfesnicele cele de aur dinaintea <antuitorului si sapte sunt stelele din dreapta Sa 2Apoc., 2, 16. Sapte sunt #isericile la care a fost trimis sfantul (oan evang"elistul sa le scrie 2Apoc., 1=, 6 4: 166. Sapte sunt urgiile apocaliptice 2Apoc., 1=, 6 4: 166. Sapte peceti avea cartea pe care a vazut o dumnezeiescul (oan evang"elistul in mana lui $umnezeu 2Apoc., =, 1 ,6. Sapte sunt du"urile lui $umnezeu pe care le trimite in tot pamantul 2Apoc., =, 66, in #iserici 2Apoc., 1, ,6. Sapte sunt pacatele de moarte. Sapte sunt cele vrednice de 8ristos/ 1. puterea: 2. !ogatia: 3. intelepciunea: ,. taria: =. cinstea: 6. slava: 5. !inecuvantarea 2Apoc., =, 126. Sapte sunt darurile Sfantului $u". (n sensul cel ascuns, neinteles, taina se numeste si randuiala intruparii lui $umnezeu Cuvantul 2Col., 1, 66. 'ot astfel, sfantul $ionisie Areopagitul, in trimiterea sa catre ;acius, scrie / &Caci taina intruparii lui $umnezeu Cuvantul pururea ramane taina, deoarece aceasta taina, prin nici un cuvant, prin nici o minte 2taina cea despre 8ristos6 nu s a scos afara, ci, graindu se, negraita ramane si neintelegandu se, necunoscuta ramane&. inca se zice taina si invatatura Sfintei +vang"elii, dupa cum zice marele Pavel/ &...prin descoperire mi s a facut cunoscuta taina& 2+fes., 3, 36. 'aina este cea a credintei, precum acelasi apostol Pavel zice catre 'imotei/ &Cu adevarat, mare este taina dreptei credinte& 2( 'im., 3, 166. %umim taina si invierea <antuitorului nostru (isus 8ristos si invierea cea din morti a toata firea omeneasca si a doua venire a $omnului si multe altele. $ar cand se vor!este de sfintele 'aine ale #isericii, intelegem pe cele sapte 'aine, care sunt lucrari sfinte intemeiate de $omnul (isus 8ristos, prin care in mod nevazut, se comunica celor ce se impartasesc din ele "arul mantuitor nevazut.

Page 45 of 206

DESPRE TAINA BOTEZULUI

(%1A'AC+).)/ Care este temeiul scripturistic al 'ainei sfantului !otez 0 P-+*'.)/ <antuitorul a spus/ &Adevarat, adevarat zic tie, de nu se va naste cineva din apa si din $u" nu va putea sa intre intru imparatia lui $umnezeu& 2(oan, 3, =6. (%1A'AC+).)/ Ce inseamna de fapt aceasta 'aina 0 P-+*'.)/ #otezul este 'aina in care, prin intreita cufundare in apa, in numele Sfintei 'reimi, cel ce se !oteaza se curateste de pacatul stramosesc si de toate pacatele facute pana la !otez, se naste la o viata spirituala noua si devine mem!ru al trupului tainic al $omnului, al #isericii lui 8ristos. #otezul din apa si din $u" isi are prefigurarea in proorociile 1ec"iului 'estament, deoarece $omnul nostru (isus 8ristos a venit sa implineasca tot ce s a proorocit si s a dat in )ege. (ncepandu Si lucrarea Sa mesianica, <antuitorul 8ristos a dat o multime de semne si a facut minuni, tamaduind !olile si scotand demonii din cei ce (l rugau. 1estea minunilor s a dus departe, punand pe ganduri pe multi, caci asa ceva nu se mai pomenise 2<atei, 3, 32 34: (oan, 3, 32 336. (n aceste impre7urari Sfanta Scriptura ne spune ca intre farisei era un om cu numele %icodim, un fruntas al iudeilor. &Acesta a venit noaptea la (isus si ( a zis/ -a!i, stim ca de la $umnezeu ai venit invatator, caci nimeni nu poate face aceste minuni pe care le faci 'u, daca nu este $umnezeu cu el. $rept raspuns, (isus i a zis/ Adevarat, adevarat zic tie/ $e nu se va naste cineva de sus, nu va putea sa vada imparatia lui $umnezeu. %icodim ( a zis/ Cum poate un om !atran sa se nasca din nou0 Poate el oare sa intre a doua oara in pantecele maicii sale si sa se nasca 0 (isus a raspuns/ Adevarat, adevarat zic tie, de nu se va naste cineva din apa si din $u" nu va putea sa intre in imparatia lui $umnezeu. Ce este nascut din trup, trup este, si ceea ce este nascut din $u", du" este& 2(oan, 3, 1 66. $eci, nasterea din nou inseamna a avea !otezul din apa si din $u"ul Sfant, pe care l au primit si il dau apostolii $omnului, carora le a zis $omnul dupa invierea Sa/ &<ergeti in toata lumea si propovaduiti +vang"elia la toata faptura. Cel ce va crede si se va !oteza se va mantui, iar cel ce nu va crede se va osandi& 2<arcu, 16, 1= 166 si !otezand in numele 'atalui si al 9iului si al Sfantului $u", invatati pe toti &sa pazeasca toate cate am poruncit voua: si iata, +u cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin& 2<atei, 24, 13 206. (%1A'AC+).)/ ( am auzit pe unii ca in Sfanta Scriptura numai doua 'aine sunt pomenite/ !otezul si Cina $omnului, si ca celelalte sunt niste nascociri omenesti, pe care ei nu le pot admite. (ar cat priveste !otezul, nu ar fi o 'aina, ci un sim!ol, o lucrare sim!olica in care se inc"ipuieste curatirea de pacate si prin care numai se intareste credinta, fiind doar o dovada pe care o face cineva despre faptul ca s a pocait, sau ca el este o mostenire, o pecete a pocaintei. Curatirea pacatelor insa nu ar face o !otezul, ci credinta, care prin !otez este pecetluita si confirmata. Credinta si nu !otezul ar fi agentul care transforma pe om in faptura noua, mantuindu l, dupa cum ar rezulta din cuvintele ingerului catre Cornelie, ca prin credinta in cele ce ii va spune apostolul Petru se va mantui cu toata casa sa 29apte, 11, 1,6, sau din cuvantul apostolului Pavel catre temnicerul din 9ilipi/ &Crede in $omnul (isus si te vei mantui tu si casa ta& 29apte, 16, 316. $eci, spun ei, credinta este cea care a adus rnantuire, iar

Page 44 of 206

!otezul i a urmat numai ca un sim!ol al convertirii si al credintei sau ca o pecete a terminarii pocaintei. P-+*'.)/ #otezul crestin este o 'aina Sfanta, iar nu un sim!ol, deoarece <antuitorul a numit !otezul &nastere de sus&, in urma caruia omul se curateste de pacate si se sfinteste 2(oan, 3, 3 56. Sfantul apostol Pavel il numeste &innoirea vietii& 2-om., 6, 3 =6, prin innoirea Sfantului $u" 2'it, 3, =6. Apostolul Petru spune si mai lamurit ca !otezul este impartasit spre iertarea pacatelor 29apte, 2, 346 si ca nu este numai un sim!ol sau o spalare a trupului cum li se pare unora ci este o nastere adevarata. #otezul, zice el, &va mantuieste astazi si pe voi nu ca stergere a necuratiei trupului, ci ca desc"iderea cugetului !un catre $umnezeu& 2( Petru, 3, 216. C"iar si daca nu ni s ar spune, ar fi totusi de la sine inteles ca toate aceste urmari ale !otezului nu se fac decat prin lucrarea Sfantului $u" si, astfel, !otezul nu este un sim!ol, ci o 'aina, adica o lucrare pe care o face $umnezeu asupra noastra, prin apa sfintita. (%1A'AC+).)/ <ai spun aceia ca !otezul tre!uie sa fie aplicat numai adultilor, pentru ca pe de o parte, cei ce l primesc tre!uie sa ai!a mai intai credinta si pocainta si a!ia apoi sa se !oteze, iar pe de alta parte, cei ce il aplica tre!uie mai intai sa propovaduiasca credinta si pocainta si a!ia apoi sa !oteze. Caci iata ce spune Sfanta Scriptura propovaduitorilor/ &<ergand, invatati toate neamurile, !otezandu le in numele 'atalui, al 9iului si al Sfantului $u", invatandu le sa pazeasca toate cate v am poruncit voua& 2<atei, 24, 13 206. (ar despre cel ce voieste sa primeasca !otezul zice/ &Cel ce va crede si se va !oteza se va mantui, iar cel ce nu va crede se va osandi& 2<arcu, 16, 166. Alta data li se adreseaza direct si le zice/ &pocaiti va si sa se !oteze fiecare dintre voi in numele lui (isus 8ristos, spre iertarea pacatelor voastre si veti primi darul $u"ului Sfant& 29apte, 2, 346. $eci, cel ce tre!uie sa primeasca !otezul tre!uie mai intai sa ai!a credinta si sa faca pocainta. Care este adevarul 0 P-+*'.)/ Am spus de la inceput ca !otezul crestin isi are prefigurarea in 1ec"iul 'estament. Astfel, $umnezeu i S a aratat lui Avraam cand acesta era in varsta de 33 de ani si, intre altele, i a spus ca pe toata partea !ar!ateasca sa o taie impre7ur, iar pe copiii de parte !ar!ateasca ce li se vor naste de aici incolo sa i taie impre7ur in a opta zi de la nastere. (ar cel ce nu se va taia impre7ur va fi nimicit 29ac., 15, 10 1,6. $eci, $umnezeu nu i a zis lui Avraam, pentru copii si tineri, sa se taie impre7ur cand vor fi maturi, sau ca el de 33 de ani, ci toata partea !ar!ateasca, de orice varsta ar fi, sa o taie impre7ur, iar pe nou nascuti, a opta zi dupa nasterea lor. .nii zic ca !otezul pruncilor nu are valoare, caci ei nu stiu cand au fost !otezati. $ar ce stia (saac, pruncul lui Avraam, la opt zile0 $esigur, nimic. $ar stiau tatal si mama sa. Asa tre!uie sa fie si !otezul cum, de fapt, este practica #isericii *rtodoxe stiut fiind ca taierea impre7ur inc"ipuia !otezul din )egea %oua 2Col., 2, 136. (nsusi <antuitorul nostru (isus 8ristos S a !otezat cu acest !otez al )egii 1ec"i, la opt zile dupa nasterea Sa 2)uca, 2, 216. Alta preinc"ipuire din 1ec"iul 'estament, prin care se arata ca la plinirea vremii tre!uie sa se !oteze si copiii, este scoaterea izraelitilor din +gipt si trecerea lor prin <area -osie, de la !atran si pana la cel mai mic prunc. Ca aceasta inc"ipuie !otezul tuturor, adevereste si marele apostol Pavel zicand/ &9ratilor, nu vreau sa nu stiti voi
Page 43 of 206

ca parintii nostri 2izraelitii6 au fost toti su! nor si ca toti au trecut prin mare, si toti, prin <oise s au !otezat in nor isi in mare& 2( Cor., 10, l 26. 1a sa zica &toti&, si copiii, caci <oise spunea lui 9araon/ &1om merge cu copiii nostri si cu !atranii, cu fiii si fiicele noastre, cu oile si cu !oii nostri& 2les., 10, 36. %egresit, norul si marea 2apa6 insemnau &apa si $u"ul Sfant& in care tre!uie sa fie !otezat oricine 2(oan, 3, =6. 'recand la %oul 'estament, auzim pe $omnul nostru (isus 8ristos spunand apostolilor, inainte de rastignirea Sa, ca 'atal le va trimite pe <angaietorul, adica pe $u"ul Sfant, in numele 9iului si ii va invata toate lucrurile 2(oan, 1,, 16 15, 266. Si venind $u"ul Sfant peste apostoli, in ziua Cincizecimii 2adica $uminica6, la ora noua dimineata, ei au propovaduit poporului ceea ce i invata $u"ul Sfant, spunandu le sa se pocaiasca si fiecare din ei sa fie !otezat in numele $omnului nostru (isus 8ristos, &ca a voastra si a copiilor vostri este aceasta fagaduinta&. Si au fost !otezati &ca la trei mii de suflete& 29apte, 2, l 33, ,16. (a aminte/ &a voastra si a copiilor vostri este fagaduinta aceasta&, adica a !otezului. $eci, si a copiilor. Si cand spune ca s au !otezat, nu spune ca au !otezat trei mii de !ar!ati si de femei, ci &trei mii de suflete&, ceea ce inseamna ca printre cei !otezati au fost si copii. $esigur, apostolii predicau celor mari, insa, fiind ei inspirati de $u"ul Sfant, spuneau ca si a copiilor este &fagaduinta&, iar ascultatorii le dadeau crezare, ca si Avraam, lui $umnezeu. (ata si cateva cazuri de familii !otezate cu copiii lor/ &)idia a fost !otezata ea si casa ei& 29apte, 16, 1, 1=6 0 &'emnicerul i a luat la sine 2pe Pavel si pe Sila6 in acel ceas al noptii, a spalat ranile lor si s a !otezat si el si toti ai lui indata& 29apte, 16, 336 : &$ar Crispus, fruntasul sinagogii, a crezut in $omnul, impreuna cu toata casa lui& 29apte, 14, 46: iarasi zice sfantul apostol Pavel/ &Am !otezat si casa lui Stefana& 2( Cor., l, 166. Cand zice &casa&, &toata casa&, se intelege de la sine ca este vor!a de toata familia, pana la cel mai mic, dupa cum zice (osua %avi/ &+u si casa mea voi slu7i $omnului& 2(os., 2,, 1=6. $omnul 8ristos a aratat, de asemenea, ca tre!uie !otezati copiii mici, deoarece atunci cand ( au adus niste copilasi ca sa se roage pentru ei, iar apostolii opreau pe cei ce i au adus, $omnul i a certat zicandu le/ &)asati copiii sa vina la <ine si nu i opriti, ca a unora ca acestia va fi imparatia Cerului. Si dupa ce Si a pus mainile peste ei, S a dus de acolo& 2<atei, 13, 13 1=6. $eci, daca $umnezeu c"eama si pe copii la mantuire, de mici, pentru ce i am opri de la sfantul !otez0 (%1A'AC+).)/ Pot oare copiii sa se mantuiasca numai cu !otezul fara credinta0 Scriptura spune nu numai despre !otez, ci si despre credinta ca este tre!uitoare spre mantuirea cuiva/ &Cel ce va crede si se va !oteza se va mantui. (ar cel ce nu va crede se va osandi& 2<arcu, 16, 1= 166. P-+*'.)/ (ntr adevar, copiii nu pot crede la varsta cand sunt !otezati, dar nici nu ) pot tagadui si nici nu ) pot refuza pe 8ristos. %u se mantuieste numai acela care crede, ci el tre!uie sa se si !oteze. Asa cum in 1ec"iul 'estament taierea impre7ur se facea in !aza credintei parintilor, tot asa !otezul copiilor se face pe temeiul credintei parintilor sufletesti, care sunt nasii 2<arcu, 3, 36 356. Copiii nu au credinta, dar au nasii. %asii sunt persoane in varsta care insotesc pe prunci la !otez si fac cuvenita marturisire de credinta in locul lor. %asii sunt parintii sufletesti ai pruncilor care se !oteaza si care se nasc prin !otez la o viata noua cu $u"ul.
Page 30 of 206

Asa cum parintii trupesti ai pruncului l au nascut pe el spre viata trupeasca, dupa cum scrie/ &Ce este nascut din trup, trup este& 2(oan, 3, 66, tot asa nasii sunt parintii sufletesti ai pruncilor care se !oteaza, garanti in fata lui $umnezeu si a #isericii Sale, ca pruncul 2finul6 va fi crescut in credinta crestina si va fi un !un credincios 2Sfantul Sirneon 'esaloniceanul, $espre Sfintele 'aine, cap. ?)((, p. 56. (%1A'AC+).)/ $ar unde se scrie in Sfanta Scriptura ca nasii pot fi c"ezasi pentru mantuirea altora si ca prin credinta lor se pot mantui copiii 0 P-+*'.)/ <antuitorul spune/ &...din gura a doi sau trei martori sa se statorniceasca adevarul& 2<atei, 14, 16: ( 'im., =, 136. (n Scriptura se arata ca (isus, luand un copil, l a pus in mi7locul lor si luandu l in !rate le a zis/ &*ricine va primi in numele <eu pe unul din acesti copii, pe <ine <a primeste& 2<atei, 14, =6. $eci, pe !aza credintei parintilor, a nasilor si a celorlalti martori care sunt la !otezul pruncului, preotul !oteaza pruncul. (ar fiindca ai intre!at unde se gasesc in Sfanta Scriptura marturii prin care sa se arate ca credinta unora a mantuit pe altii, apoi din cele multe, unele iti voi spune/ Prin credinta sutasului roman s a vindecat sluga sa 2<atei, 4, 136. -o!ul nu credea, dar prin credinta stapanului sau si a do!andit de la <antuitorul sanatatea. Patru oameni aduc la <antuitorul un sla!anog/ &Si vazand (isus credinta lor, a zis sla!anogului/ &9iule, iertate sunt pacatele taleD& 2<arcu, 2, 3 136. $eci credinta era a celor patru, nu numai a sla!anogului. Pe temeiul credintei lui (air, $omnul a inviat copila de 12 ani 2<atei, 3, 14 266. Pe temeiul credintei altora, $omnul a vindecat pe un mut si indracit 2<atei, 3, 32 3, : 12, 226. Pentru credinta canaanencei, <antuitorul a vindecat pe fiica acesteia, scotand demonul din ea 2<atei, 1=, 21 246. 'ot astfel, pentru credinta unui tata, $omnul i a tamaduit copilul lunatic 2<atei, 15, 1, 146. Asadar, acestea si inca multe alte marturii ale Sfintei Scripturi, ne arata ca pentru credinta parintilor, a nasilor si a martorilor care sunt la !otez, $umnezeu le da copiilor sfintire si mantuire, dupa cum adevereste si marele apostol Pavel zicand/ &Caci !ar!atul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa ... femeia necredincioasa se sfinteste prin !ar!atul credincios& 2( Cor., 5, 1,6. (%1A'AC+).)/ 'otusi nici 8ristos n a primit !otezul decat ca adult, la varsta de 30 de ani, iar (oan #otezatorul nu a !otezat decat adulti. % ar tre!ui oare ca si noi sa aplicam !otezul numai adultilor 0 P-+*'.)/ $ar !otezul primit de +l n a fost acelasi cu al nostru, deoarece n a avut acelasi efect, acela fiind numai un !otez cu apa, un !otez al &pocaintei&, al lui (oan, iar nu unul cu &apa si $u"& ca !otezul crestin, instituit de 8ristos. +l nu S a !otezat spre a Se curati de pacate cum facem noi cu !otezul nostru pentru ca +l nu avea pacate si, deci, nici tre!uinta nu avea ca mai intai sa Se pocaiasca. Altul era rostul acelui !otez si altul este al !otezului nostru. Stim ca !otezul &cu apa si cu $u"&, care a venit mai tarziu, se impartaseste spre

Page 31 of 206

iertarea pacatelor, (isus 8ristos insa nu S a !otezat cu acest !otez, pentru ca pe atunci nu Se pogorase inca $u"ul Sfant, iar pe de alta parte, 8ristos era fara de pacate si, deci, n ar fi avut nevoie de acest !otez. (%1A'AC+).)/ (n acest caz de ce S a !otezat (isus cu acest !otez al lui (oan 0 P-+*'.)/ Sfantul (oan ;ura de Aur spune urmatoarele/ &)a !otezul Sau in apele (ordanului, (oan #otezatorul cerea tuturor pocainta. (nsusi !otezul era numit &al pocaintei&. Cu toate acestea lui (isus nu ( a cerut pocainta. $impotriva, in fata )ui s a simtit umilit, zicand ca el insusi ar avea nevoie a se !oteza de la (isus si nu invers 2<atei, 3, 1,6. %ici nu ( putea cere, deoarece (isus nu avea pacate, era &zamislit de la $u"ul Sfant&, iar nu din trup !ar!atesc, &nu din pofta trupeasca, nici din pofta !ar!ateasca& 2(oan, 1, 13: <atei, 1, 20: )uca, 1, 3, 3=6 si, deci, nu mostenise pacatul stramosesc. $ar +l nu avea nici pacate personale 2(oan, 4, 166, dupa cum +l nu avea tre!uinta nici de o mai mare revarsare a $u"ului Sfant asupra Sa, pe care, de altfel, !otezul lui (oan nu ( o putea oferi. $ar atunci, de ce S a !otezat0 (ata de ce/ mai intai, pentru ca (oan sa ) faca cunoscut oamenilor, aratandu ) lor. &(ata <ielul lui $umnezeu ... Acesta este despre care eu am spus...& 2(oan, l, 23 306. (oan (l marturiseste oamenilor, iar acum (l si arata, pentru ca marturisirea lui (oan despre &Cel ce vine& dupa el 2)uca, 3, 16: (oan, 1, 256, sa nu ramana indoielnica. 'ot acum (l marturisesc pe (isus, pe $umnezeu 'atal si pe Sfantul $u" in c"ip de porum!el 2<atei, 3, 16 156. $e acum, multimile nu aveau sa mai puna la indoiala cele marturisite de (oan. Acum (isus S a facut cunoscut, caci inainte nici c"iar (oan nu ) cunoscuse 2(oan, l, 316, pentru ca, desi (i era rudenie 2)uca, 1, 366, el isi petrecuse viata in pustie propovaduind si !otezand, $umnezeu intocmind astfel lucrurile, pentru ca lumea sa nu l poata invinui pe (oan ca ) ar propovadui pe (isus pentru legaturile de rudenie si de prietenie ce le are cu +l. (n al doilea rand, (isus a primit !otezul de la (oan pentru ca sa implineasca &toata dreptatea& 2<atei, 3, 1, 1=6. &$reptate& insemneaza implinirea poruncilor lui $umnezeu, iar &drept& era cel ce implinise aceste porunci 2)uca, 1, 6, s.a.6. $eci, S a !otezat $omnul de la (oan pentru ca nici aceasta oranduire de la $umnezeu de a se !oteza sa nu ramana neindeplinita de +l, singurul care implineste toata dreptatea. (ata rolul !otezului omului si motivele pentru care S a !otezat +l de la (oan. #otezul crestin de mai tarziu &cu apa si cu $u"& se face din alte motive si are cu totul alt rost. (ar daca este vor!a de varsta, nici eterodocsii nu aleg varsta de 30 de ani la !otezul lor. <antuitorul n a sta!ilit nici o varsta sau limita de varsta. +l insa, cand a vor!it despre !otezul pe care il va aseza, a aratat marea importanta pe care o avea lucrarea acelui !otez si de aceea n a mai fost nevoie sa spuna ca va tre!ui aplicat tuturor, deci si copiilor. (ar daca n a spus o direct, a spus o indirect, cu toata claritatea, cuvantul &cineva& cuprinzandu i pe toti. Cat despre (oan #otezatorul, e adevarat ca el predica pocainta si ca ii !oteza numai pe cei ce facusera pocainta si ca acestia nu puteau ii decat adulti. $ar !otezul lui nu era identic cu al nostru, ci era numai un !otez pregatitor, un rit sim!olic, sau cu

Page 32 of 206

caracter ceremonial cum am aratat si mai sus nefiind de neaparata tre!uinta tuturor. $e aceea, era de prisos a se aplica si copiilor. As fi si eu de parere sa nu se !oteze copiii, daca ar trai orice parte !ar!ateasca sau femeiasca oricat ar vrea, pana la adanci !atranete si sa se !oteze cand ar dori. $ar ce zici dumneata, suntem noi siguri ca traim 30, =0 sau 100 de ani0 %u stii ce spume Sfanta Scriptura0 &1oi nu stiti ce aduce ziua de maine& 2(acov, ,, 1,6: si iarasi/ &%e!une, in noaptea aceasta ti se va lua sufletul& 2)uca, 12, 206: si iarasi/ &9iti gata, caci nu stiti ziua, nici ceasul& 2<atei, 2,, ,,6. (%1A'AC+).)/ %u cumva copiii se pot mantui si fara !otez0 $espre ei se spune ca sunt sfinti si, ca atare, n ar avea tre!uinta sa si curete pacatele pe care nu le au. Asa gasim in Sfanta Scriptura, prin cuvintele <antuitorului/ &)asati copiii si nu i opriti sa vina la <ine, ca a unora ca acestia este imparatia cerurilor& 2<atei, 13, 1,6. $eci, copiii pot intra si fara !otez intru imparatia cerurilor, in acelasi inteles pare a fi grait <antuitorul isi alta data/ &$e nu va veti intoarce si nu veti fi ca pruncii, nu veti intra intru imparatia cerurilor& 2<atei, 14, 3: <arcu, 10, 1=: )uca, 14, 1= 156. Apostolul Pavel spune c"iar direct ca copiii sunt sfinti/ &#ar!atul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa si femeia necredincioasa prin !ar!atul credincios. Altminterea, copiii vostri ar fi necurati, dar acum ei sunt sfinti& 2( Cor., 5, 1,6. $eci, daca parintii sunt sfinti 2crestini !otezati6, atunci si copiii lor sunt sfinti. P-+*'.)/ <ai intai de toate, tre!uie stiut ca copiii nu sunt sfinti, pentru ca &ce este nascut din trup, trup este& 2(oan, 3, 66 , deci, copiii nascuti numai din trup, nu si din &apa si $u"&, sunt numai trup, cu pacatul lui Adam in ei. #otezul la copii aduce spalarea pacatului stramosesc intrat in lume prin calcarea poruncii de catre Adam si +va in rai 29ac., cap. 36. &Printr un singur om 2Adam6 a intrat pacatul in lume si prin pacat, moartea si astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor prin acela in care toti au pacatuit& 2-om., =, 126. (ar acum / &Cati in 8ristos v ati !otezat, in 8ristos v ati si im!racat& 2;al., 3, 256 si iarasi/ &Au nu stiti ca toti cati in (isus 8ristos ne am !otezat, intru moartea )ui ne am !otezat0& G-om., 6, 36. Asadar, afundarea de trei ori in apa, in numele 'atalui si al 9iului si al Sfantului $u" 2<atei, 24, 136 inseamna !otezul in moartea lui 8ristos, adica cel nou !otezat a murit fata de pacatul stramosesc si fata de )egea lui <oise 2-om., 6, , 2=: 5, 1 66. Si prin Cruce, noul !otezat este rastignit fata de lume si lumea fata de el. (nca sa stii si aceasta, ca nimeni sau are voie sa !oteze a doua oara pe cei !otezati in numele Sfintei 'reimi dupa randuiala #isericii dreptmaritoare a lui 8ristos, caci zice marele apostol Pavel/ &.n $omn, o credinta, un !otez& 2+fes., ,, =6. %umai daca au fost !otezati de eretici 2sectanti6, ii !otezam din nou. (%1A'AC+).)/ $ar mai sunt in Sfanta Scriptura marturii prin care sa se arate ca copiii sunt pacatosi si au nevoie sa se !oteze 0 P-+*'.)/ $aca mai vrei marturii in aceasta privinta, cauta in Sfanta Scriptura in aceste locuri/ 9ac., 3, 6 12, ( 'im., 2, 1,: 9ac, 4, 21, (ov, 1=, 1,: 2,, ,: Ps =0, =: =5, 3: (saia, ,4, 4: (oan, 3, 6: Ps. 13, 1: =2, 1 3: 10=, 6: Pilde, 20, 3: -om., 3, 10: =, 12 : (

Page 33 of 206

(oan, 1, 4 s.a. Asadar, Sfanta Scriptura ne a aratat ca tot omul este pacatos, iar cel ce se crede fara de pacat este un mincinos 2( (oan, 1, 106. <ai mult, se spune ca cel pacatosi sunt fiii diavolului 2<atei, 13, 34: (oan, 4, ,,: ( (oan, 3, 46. (ata, deci, pentru ce toti oamenii au nevoie de !otez spre a se curati de pacate.

Page 3, of 206

DESPRE TAINA SFANTULUI MIR

(%1A'AC+).)/ *are !otezul crestin nu este suficient pentru mantuire0 $e ce #iserica a mai asezat si 'aina <irungerii 0 P-+*'.)/ Auzi ce spune sfantul evang"elist (oan/ &$ar voi ati primit ungere din partea Celui Sfant si stiti toate& 2(oan, 2, 206. 'aina sfantului mir este o lucrare sfanta instituita de (isus 8ristos, prin care, ungandu se cu mir sfintit mem!rele celui !otezat si rostindu se cuvintele randuite/ &Pecetea darului Sfantului $u", Amin&, se impartaseste primitorului "arul perfectiunii vietii du"ovnicesti incepute prin !otez. Aceasta sfanta 'aina a &pecetii $u"ului Sfant&, sau ungerea cu Sfantul mir, se administreaza indata dupa sfantul !otez, de catre episcop sau preot, noului !otezat. Aceasta &ungere& cu untdelemn sfintit a noului !otezat a fost profetita prin (acov, patriar"ul. Pe cand acesta dormea cu capul pe o piatra, noaptea i S a aratat $umnezeu in vis deasupra unei scari ce a7ungea pana la cer si pe care se suiau si se pogorau ingerii )ui. Si desteptandu se (acov din somn, a zis/ &Cat de infricosat este locul acestaD Aici este casa lui $umnezeu, aici este poarta cerurilorD Si (acov s a sculat dimineata si a luat piatra pe care o pusese capatai si a pus o stalp de aducere aminte si a turnat untdelemn pe varful ei& 29ac., 24, 11 146. .ngerea pietrei cu untdelemn inc"ipuie ungerea crestinului cu untdelemn sfintit su! pecetea Sfantului $u", caci zice Sfanta Scriptura/ &Si voi 2crestinii6 ca niste pietre vii sunteti ziditi ca sa fiti casa du"ovniceasca& 2( Petru, 2, =: +vr., 3, 66. &Pietre vii& sunt numiti crestinii, si ungerea pietrei, de catre (acov, cu untdelemn a insemnat ungerea pietrelor celor vii 2a crestinilor6 prin $u"ul Sfant cu untdelemn sfintit. (n )egea 1ec"e a lui <oise numai pe imparati aveau porunca preotii cei mari ar"iereii sa i unga cu untdelemn sfintit 2( -egi, 10 : 16, 1 136, iar aceasta era o profetie despre ungerea crestinilor cu untdelemn sfintit, in )egea $arului, a %oului 'estament, aceasta sfanta 'aina a mirului, a &ungerii&, era administrata numai de catre apostoli, prin punerea mainilor, si numai celor ce primisera !otezul crestin. $in cauza formei prin care este impartasita aceasta 'aina se mai c"ema si &punerea mainilor& 29apte, 4, 1= 146, spre deose!ire de "irotonie, ce se c"ema &punerea mainilor preotiei& 2( 'im., ,, 1,6. $espre aceasta 'aina vor!este Sfanta Scriptura cand zice/ &(ar apostolii din (erusalim, auzind ca Samaria a primit cuvantul lui $umnezeu, au trimis la ei pe Petru si pe (oan, care, co!orand, s au rugat pentru ei, ca sa primeasca $u" Sfant, caci nu Se pogorase inca peste nici unul dintre ei, ci erau numai !otezati in numele $omnului (isus. Atunci isi puneau mainile peste ei si luau $u" Sfant& 29apte, 4, 1, 136. $in acest text se vede ca este vor!a de impartasirea $u"ului Sfant celor ce primisera !otezul si ca aceasta impartasire o faceau numai apostolii, prin punerea mainilor 2vezi si 9apte, 13, 1 66. Si marele apostol Pavel adevereste ca aceasta sfanta 'aina se dadea si pe atunci, indata dupa !otez, cand zice/ &%u intristati pe $u"ul cel Sfant al lui $umnezeu, intru Care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii& 2+fes., ,, 306. (ata, dar, de ce se da aceasta mirungere sau &pecetea $u"ului Sfant&, indata dupa !otez /

Page 3= of 206

H (ntai, pentru ca asa s a mostenit de la sfintii apostoli, prin 'raditie: H Al doilea, pentru ca asa ne arata si Sfanta +vang"elie cand zice/ &intru care voi 2crestinii6, auzind cuvantul adevarului, +vang"elia mantuirii voastre, crezand in +l 2(isus6, ati fost pecetluiti cu Sfantul $u" al fagaduintei, Care este arvuna mostenirii noastre, spre rascumpararea celor do!anditi de +l isi spre lauda slavei Sale& 2+fes., l, 13 1,6. Asadar, intai se arata credinta in +vang"elie si in (isus si apoi se pune pecetea $u"ului Sfant. (%1A'AC+).)/ Sfanta Scriptura nu pomeneste nimic despre o &'aina a <irului& impartasita prin ungere. +a pomeneste, cel mult, despre &punerea mainilor& in aceasta 'aina. %u cumva este o inovatie care nu poate fi socotita nici ca provenind de la 8ristos, nici ca fiind o 'aina sfanta 0 P-+*'.)/ %u este nici o inovatie, deoarece lucrarea de transmitere a Sfantului $u" in om prin aceasta 'aina se numeste in Sfanta Scriptura &ungere& 2(( Cor., l, 21 22 isi ( (oan, 2, 20 256. (n aceste locuri, desi se vor!este in special despre intarirea launtrica prin $u"ul Sfant, totusi cuvintele &intarire& si &ungere& presupun si ungere externa, prin care se impartaseste "arul. Ca punerea mainilor peste cei !otezati si ungerea cu mir este una si aceeasi 'aina, se adevereste prin aceea ca sfintii parinti si scriitori !isericesti din vec"ime arata, ca temeiuri scripturistice ale 'ainei mirului, locurile din 9aptele Apostolilor care vor!esc de punerea mainilor. Prin urmare, atat punerea mainilor, cat si ungerea cu mir sunt apostolice. Apostolii au savarsit aceasta su! am!ele forme, mai ales atunci cand, raspandindu se crestinismul, ei n au mai putut merge personal la toate comunitatile si au administrat aceasta 'aina prin ungere cu sfantul mir. (n nici un caz nu se poate presupune ca practicarea ungerii cu sfantul mir s ar fi introdus intr un timp post apostolic, deoarece #iserica n a introdus si n a permis nici o sc"im!are in cele oranduite de apostoli si c"iar daca s ar fi incercat vreo sc"im!are, s ar fi nascut opozitii despre care ar fi cu neputinta sa n avem vreo marturie, daca ele ar fi existat 2vezi 'eologia dogmatica si sim!olica, manual pentru institutele teologice, #ucuresti, 13=4, vol. ((, p. 4=36. +sentialul in aceasta 'aina este revarsarea Sfantului $u", ungerea, in acest caz, reprezentand ceva secundar si fiind identica cu &punerea mainilor&. &.ngerea& si &punerea mainilor& sunt cuvinte reprezentand doua actiuni care in cazul de fata sunt deose!ite numai ca forma, dar in fond avand acelasi efect. (%1A'AC+).)/ $aca prin 'aina <irului se impartaseste Sfantul $u" si daca ea se aplica numai celor !otezati, in ce masura mai este ea necesara, de vreme ce cei !otezati au primit la !otez si Sfantul $u"0 (n acest sens se lamuresc cuvintele Scripturii/ &v ati spalat, v ati sfintit, v ati indreptat intru numele $omnului (isus 8ristos si intru $u"ul $umnezeului nostru& 2( Cor., 6, 116. $e ce mai este nevoie de o alta 'aina prin care sa se impartaseasca $u"ul Sfant, mai ales imediat dupa !otez 0 P-+*'.)/ 're!uie sa stii ca, intr adevar, !otezul si mirungerea sunt doua 'aine ale #isericii lui 8ristos, deose!ite una de alta, dar si darurile Sfantului $u" sunt deose!ite si felurite 2-om., 12, 6 : ( Cor., 12, , 66. Asa incat in 'aina sfantului !otez se da darul Sfantului $u" spre stergerea pacatului stramosesc si a celorlalte pacate, pe

Page 36 of 206

cand in 'aina sfantului mir se da darul Sfantului $u" de a starui in curatia primita de la !otez. <ai mult, prim aceasta Sfanta 'aina se da si darul cunostintei, care este unul din cele sapte daruri ale Sfantului $u". Sfanta Scriptura, aratand acest adevar zice/ &$ar voi ati primit ungerea din partea Celui Sfant si stiti toate& 2( (oan, 2, 206: si iarasi/ &Cat despre voi, ungerea pe care ati primit o de la +l ramane intru voi si nu aveti tre!uinta sa va invete cineva, ci precum ungerea )ui va invata despre toate, si invatatura aceasta este adevarata si nu este minciuna, ramaneti intru +l, asa cum v a invatat& 2( (oan, 2, 256. $in aceste cuvinte dumnezeiesti putem destul de clar a intelege ca ungerea cu sfantul mir are o mare importanta pentru mantuirea noastra. <ai intai de toate, prin pecetluire ni se da $u"ul Sfant, Care ne fusese fagaduit si Care este &...arvuna mostenirii noastre, spre rascumpararea celor do!anditi de +l si spre lauda slavei Sale& 2+fes., l, 1, : ,, 306. (n al doilea rand, ni se da darul cunostintei prin care stim toate lucrurile 2( (oan, 2, 20, 256. $eci, &ungerea& ne invata tot ce tre!uie sa cunoastem spre a ne mantui, adica/ sa credem statornic in (isus 8ristos si in cuvintele +vang"eliei )ui: sa fim ascultatori fata de apostolii )ui 2+vr., 13, 15: )uca, 10, 16: (oan, 13, 20: 20, 13 216: sa ra!dam pana la moarte, cand vom fii prigoniti, pentru adevarul lui 8ristos si pentru +vang"elia )ui: sa dam dovada de aceste virtuti crestinesti, pentru ca sa ramana cu noi &ungerea&, &pecetea $u"ului Sfant&, arvuna luata pentru ziua rascumpararii, caci altfel ni se va lua &arvuna& inapoi si nu mai avem rascumparare. &+u vin curand, tine ce ai, ca nimeni sa nu ti ia cununa& 2Apoc., 3, 116. Prin urmare, iata pe scurt in ce consta puterea 'ainei Sfantului <ir. 9ormula prin care se impartaseste 'aina Sfantului <ir este deci/ &Pecetea darului Sfantului $u"&. Aceasta formula este alcatuita pe !aza textelor !i!lice oare sunt in legatura cu sfanta 'aina a <irului, tinandu se seama de sensul si de esenta sa, de partea interna a acestei sfinte 'aine, in Sfanta Scriptura sunt texte in care 'aina aceasta este numita &pecetluire& 2(( Cor., 1, 21 22: +fes,, ,, 306 si in care se spune ca prin ea se impartaseste darul Sfantului $u", dupa cum este scris/ &Petru le a raspuns/ &Pocaiti va si sa se !oteze fiecare dintre voi in numele lui (isus 8ristos, spre iertarea pacatelor voastre, si veti primi darul $u"ului Sfant& 29apte, 2, 346. Primirea darului Sfantului $u" se face, cum am vazut, prin 'aina ce urmeaza imediat !otezului, prin punerea mainilor sau prin ungerea cu mir. Sfanta Scriptura deose!este &punerea mainilor& 29apte, 4, 1= 14: 13, 66 de &punerea mainilor preotiei& 2( 'im., =, 22: (( 'im., 1, 66. $e la inceput aceasta 'aina se c"ema &punerea mainilor& 29apte, 4, 1= 146, dar se c"ema si &ungere& 2(oan, 2, 20 256 si &pecetluire& 2(( Cor., 1, 22 23 s.a.6. Atat &punerea mainilor& cat si &ungerea& sunt de origine apostolica si se refera la una si aceeasi 'aina/ 'aina Sfantului <ir sau 'aina mirungerii. (%1A'AC+).)/ Care este materia vazuta, folosita in 'aina mirungerii 0 P-+*'.)/ Sfantul si <arele <ir se compune din untdelemn amestecat cu mirodenii, pregatit 2fiert6 dupa o randuiala anumita, in fiecare an, in primele trei zile din

Page 35 of 206

Saptamana Patimilor, apoi sfintit de catre episcopii unei #iserici autocefale, in frunte cu cel dintai dintre ei, @oi in aceeasi saptamana, la Sfanta )iturg"ie, apoi se imparte episcopilor si tuturor !isericilor. Prin multimea mirodeniilor din care se compune, el inc"ipuieste felurimea darurilor si puterilor $u"ului Sfant. Sfantul <ir e folosit nu numai la a doua 'aina dupa !otez, ci si la sfintirea !isericilor 2cf. (nv. de Cred. *rt., intre!. 1546. (%1A'AC+).)/ $ar cum se face, practic, ungerea cu Sfantul si <arele <ir 0 P-+*'.)/ $upa savarsirea !otezului, preotul citeste indata rugaciunea in care cere lui $umnezeu sa invredniceasca pe noul !otezat de $arul ungerii cu Sfantul <ir si de impartasirea cu Sfintele $aruri ale Sfantului $u". Apoi unge pe !otezat cu Sfantul <ir, facandu i semnul crucii/ la frunte, pentru sfintirea mintii si a gandurilor: la oc"i, gura, urec"i, pentru sfintirea simturilor: la piept si pe spate, pentru sfintirea inimii si a dorintelor/ la maini si la picioare, pentru sfintirea faptelor si a cailor crestinului. $e fiecare data zice cuvintele/ &Pecetea $arului Sfantului $u"&, &Amin&. Aceste cuvinte sunt luate din a doua epistola a sfantului apostol Pavel catre corinteni, unde spune/ &(ar cel ce ne adevereste pe noi impreuna cu voi, intru 8ristos, si ne a uns pe noi, este $umnezeu Care ne a si pecetluit pe noi si a dat arvuna $u"ului in inimile noastre& 2(( Cor., 1, 21 226. .ngerea aceasta este, asadar, semnul $arului Sfantului $u", Care S a pogorat in c"ip nevazut asupra <antuitorului ca om si asupra sfintilor apostoli si care ni se da si noua dupa !otez, in c"ip nevazut. Prin ungere, noul !otezat devine crestin adevarat si deplin, un nou 8ristos, adica uns al $omnului, caci cuvantul grecesc &8ristos& inseamna &uns& 2(nv. de Cred. *rt., intre!. 1536.

Page 34 of 206

DESPRE TAINA SFINTEI IMPARTASANII

(%1A'AC+).)/ 'e rog acum, Parinte, sa mi vor!esti despre 'aina cuminecarii. P-+*'.)/ <antuitorul spune/ &$e nu veti manca 'rupul 9iului *mului si de nu veti !ea Sangele )ui, nu veti avea viata intru voi&, 2(oan, 6, ==6. Sfanta impartasanie 2+u"aristia sau Cuminecatura6 este 'aina in care, su! c"ipul painii si al vinului, se impartaseste crestinului insusi 'rupul si Sangele lui (isus 8ristos, spre iertarea pacatelor si spre viata de veci, infatisandu se totodata, real si nesangeros, 7ertfa de pe Cruce a <antuitorului. Aceasta Sfanta 'aina a oranduit o insusi $omnul nostru (isus 8ristos, care nu numai ca a vor!it despre ea, ci a si infaptuit o insusi, in a7unul rastignirii Sale. $upa ce a mancat cu apostolii Sai, luand o paine si rugandu se 'atalui ceresc, a !inecuvantat o si, frangand o, a zis/ &)uati, mancati, acesta este 'rupul <eu&. Apoi a luat un pa"ar si, dupa ce a multumit, le a dat zicand/ &#eti dintru acesta toti, acesta este Sangele <eu, al )egii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor& 2<atei, 26, 26 24: <arcu, 1,, 22 2,6. &Sa faceti lucrul acesta intru pomenirea <ea& 2)uca, 22, 13 206. (ata cum <antuitorul a poruncit ca acei ce vor sa ai!a viata vesnica sa ( manance 'rupul si sa ( !ea Sangele su! forma painii si a vinului, painea si vinul sfintite prin slu7!a sfanta catre 'atal, prin rugaciuni si cantari de lauda 2<atei, 26, 26 30: <arcu, 1,, 22 266. (ar aceasta minune a minunilor ca painea si vinul sa fie prefacute in 'rupul si Sangele $omnului, spre a le manca si a le !ea crestinii a fost data spre savarsire numai apostolilor Sai, episcopilor si preotilor "irotoniti prin alegerea si punerea mainilor preotesti 2'it, l, 3 36. Crestinii ceilalti oricat de !uni ar fi ei inaintea lui $umnezeu si oricate minuni ar face nu pot savarsi 'aina &frangerii painii&, ci numai episcopii si preotii. Acest lucru este dovedit in mod limpede de Scriptura 1ec"iului si %oului 'estament. Astfel, in )egea 1ec"e, $umnezeu a oranduit preot pe Aaron si pe copiii copiilor lui, din neam in neam, pana avea sa vina <esia 8ristos, iar cei ce au indraznit sa slu7easca fara sa fie din neamul lui Aaron preotul au fost pedepsiti groaznic 2%um., 3, 10: 16, 1 =0: ( -egi, 13, 1 1,: (( Par., 26, 16 146. (n %oul 'estament, $omnul nostru (isus 8ristos, sc"im!and preotia si )egea 1ec"e 2+vr., 5, 126, a oranduit preotia noua ca putere de a lucra cele sfinte si de a ierta pacatele ca si +l insusi celor ce se pocaiesc 2(oan, 20, 13 23: Apoc., 1, 6: =, 10: (( Cor., =, 14 20, ( Cor., ,, 1: Ps. 13, 3 166. Astfel, aceasta minunata "rana 'rupul si Sangele $omnului se daruieste numai prin preotii crestinii. Cine vrea sa se mantuiasca merge la #iserica: si primeste, c"iar si cei ce n au !ani, caci se da in dar 2(saia, ==, 1 13: <al., 1, 11: Apoc., 21, 6: -om., =, 1, 166. Sfantul apostol Pavel spune/ &Pa"arul !inecuvantarii pe care l !inecuvantam nu este, oare, impartasirea cu singele lui 8ristos0 Painea pe care o frangem nu este, oare, impartasirea cu trupul lui 8ristos0& 2( Cor., 10, 166. $a, nu este o inc"ipuire, caci cine nu are aceasta credinta este ratacit si nu are mantuire 2cf. -om., 1,, 236. $espre acest sange eu"aristic ni se spune/ &Sangele lui (isus, 9iul )ui,

Page 33 of 206

ne curateste pe noi de orice pacat& 2( (oan, 1,56. 'rupul si Sangele $omnului se poate manca si mai des, atunci cand ne ferim de rele si cand avem viata nepri"anita si constiinta noastra curata si neosandita, pe cand !otezul nu se mai poate repeta, dupa cum este scris 2+fes., ,, =6. A ne impartasi cu 'rupul si Sangele $omnului este c"iar porunca de la $umnezeu, ca toti de la prunci pana la cei mai !atrani sa se impartaseasca cel putin o data pe an. Acest lucru ni se arata prin inc"ipuire cu mielul pascal din 1ec"iul 'estament 2(es., 12, 1 24 , %um., 3, 1 1,6. (nsa sfintii apostoli ni se istoriseste ii impartaseau pe crestini in fiecare $uminica, deoarece aceia care credeau in (isus staruiau in invatatura apostolilor si in comuniune, fiind nelipsiti de la !iserica in toate zilele. Pentru aceasta, apostolii frangeau painea si luau impreuna "rana cu !ucurie si intru curatia inimii 29apte, 2, ,2 ,6: 20, 5 116. <ai tarziu, #iserica a statornicit ca crestinii sa se impartaseasca de patru ori pe an, in cele patru posturi. $esigur, unii din cei evlaviosi s au impartasit si de mai multe ori, dupa cum si astazi sunt multi care se impartasesc mai adeseori intr un an si e cu atat mai !ine, numai sa ai!a pregatirea cuvenita, caci ori de cate ori mancam si !em 'rupul si Sangele $omnului, vestim moartea )ui, pana va veni a doua oara 2( Cor., 11,266. Aceasta Sfanta 'aina este administrata de preoti si noului !otezat c"iar la !otez, dupa ce a fost uns cu sfantul mir sau cu pecetea $u"ului Sfant. Astfel li se da pana la varsta de 5 ani, urmand ca de la aceasta varsta mai inainte sa se spovedeasca la preotul du"ovnic 2sa si marturiseasca pacatele, cf. (oan, 1, 36 si sa se vada daca e vrednic de 'rupul si Sangele $omnului. Pentru cei ce vor sa se impartaseasca fiind maturi, sfantul apostol Pavel recomanda de fiecare sa se cerceteze pe sine si numai apoi dupa spovedanie si cu dezlegarea du"ovnicului sa se impartaseasca cu 'rupul si cu Sangele $omnului. Caci cine va manca si va !ea cu nevrednicie 'rupul si Sangele $omnului, 7udecata lui isi mananca si !ea, nesocotind 'rupul si Sangele $omnului 2( Cor., 11, 25 23: +vr., 3, , 66. (%1A'AC+).)/ Sunt unii crestini care afirma ca painea si vinul de la &Cina $omnului& este paine naturala si vin natural. +le numai inc"ipuiesc sau sim!olizeaza 'rupul si Sangele $omnului, fara sa fie de fapt. Asa a fost c"iar si la Cina cea de 'aina, ceea ce se vede in cuvintele de atunci ale <antuitorului/ &Adevar graiesc voua, ca de acum nu voi mai !ea din rodul vitei pana in ziua aceea cand il voi !ea nou, intru imparatia lui $umnezeu& 2<arcu, 1,, 2=: <atei, 26, 236. $eci, este vor!a de &rodul vitei&, ceea ce inseamna ca vinul a ramas vin natural si nu s a prefacut in Sange. $e aici rezulta ca el sim!olizeaza numai, iar nu si este, Sangele $omnului. P-+*'.)/ Cuvintele de mai sus 2<arcu, 1,, 2=: <atei, 26, 236 au fost spuse de <antuitorul cu privire la primul pa"ar care, in adevar, continea vinul natural, insa Sfanta impartasanie a fost asezata de <antuitorul dupa cina, la al doilea pa"ar, caci atunci a zis <antuitorul/ &Acest pa"ar este )egea cea noua, intru Sangele <eu...& 2)uca, 21, 15 206. $eci, ceea ce la <arcu este incomplet se completeaza si se lamureste la )uca. <atei nu vor!este decat de un singur pa"ar, anume de cel eu"aristie 2al Cuminecaturii6: la )uca insa o!servam ca este vor!a de doua pa"are si ca Sfanta 'aina a fost asezata la al doilea pa"ar. Astfel, cuvintele care se refera la
Page 100 of 206

primul pa"ar nu sunt in legatura cu Sfanta impartasanie, cum este cazul si cu citatul de la <arcu 21,, 2=6. (%1A'AC+).)/ (n legatura cu ce spuneam mai sus, acei crestini spun ca impartasania sau &Cina $omnului& ar fi o simpla cina comemorativa, un ospat, un !anc"et sau o masa colegiala, la care se consuma paine si vin, in amintirea Cinei celei de 'aina, a patimii si a mortii $omnului. Asa a randuit <antuitorul zicand apostolilor Sai/ &...aceasta sa faceti intru pomenirea <ea& 2)uca, 22, 13: ( Cor., 11, 2, 2=6. (ar sfantul apostol Pavel zice/ &$e cate ori mancati aceasta paine si !eti acest pa"ar, moartea $omnului vestiti, pana la venirea )ui& 2( Cor., 11, 266. Scopul ar fi, asadar, adancirea credintei si a evlaviei crestine, prin sim!olul ce l reprezinta, iar nu mancarea cu adevarat a 'rupului si a Sangelui <antuitorului, nici permanentizarea 7ertfei de pe ;olgota. P-+*'.)/ &Cina $omnului& nu este o simpla comemorare a mortii $omnului, caci painea si vinul de la aceasta &Cina& sfanta nu au fost numai sim!oluri ale 'rupului si Sangelui $omnului, ci cu adevarat 'rup si Sange al Sau. <antuitorul ne a invatat acest adevar. Caci +l nu a zis/ )uati, mancati, caci acesta este un sim!ol al Sangelui <eu. %uD Ci a zis/ &Aceasta 2painea6 este 'rupul <eu& si &acesta 2vinul6 este Sangele <eu& 2<atei, 26, 26 24: )uca, 22, 13 206. Asadar, dupa cum painea si vinul eu"aristic nu sunt numai niste sim!oluri, ci adevarat 'rup si Sange al <antuitorului, tot astfel si &Cina $omnului& cum o numesc unii nu este doar o simpla cina prieteneasca unde se mananca paine si se !ea vin, ci aceasta cina a <antuitorului are caracterul de 'aina, deoarece prin ea se impartaseste darul Sfantului $u", care iarta pacatele si sfinteste: 2totodata, ea are isi un caracter de 7ertfa, pentru ca ea intruneste toate conditiile unei 7ertfe/ 'rupul si Sangele $omnului care se frange si se varsa pentru noi spre iertarea pacatelor, deci, si insusirea de 7ertfa ispasitoare. Aceste caracteristici, fiind de cea mai mare insemnatate pentru noi, nu tre!uie sa fie trecute cu vederea si interpretate gresit. (%1A'AC+).)/ Cum poate sa fie +u"aristia o 7ertfa nesangeroasa a <antuitorului, de vreme ce <antuitorul S a adus pe Sine 7ertfa o singura data, pe ;olgota, si ea nu se mai poate repeta niciodata 2+vr., 3, 24: 10, 1,60 *r, daca +u"aristia ar fi acea 7ertfa, ar insemna ca se repeta de atatea ori de cate ori este savarsita Sfanta (mpartasanie, ceea ce ar fi in contradictie cu Sfanta Scriptura. P-+*'.)/ (ntr adevar, 8ristos S a 7ertfit o singura data si 7ertfa )ui nu se mai repeta, pentru ca, de s ar repeta, ar insemna ca n a avut efectul asteptat si ar fi fost asemenea 7ertfelor din 1ec"iul 'estament. $e vreme ce ea, insa, a avut acel efect, orice repetare a ei ar fi fara rost. Pana aici suntem de perfect acord. $ar din aceasta mai rezulta ca Sfanta +u"aristie nu poate sa fie 7ertfa unica a $omnului de pe ;olgota, adusa in c"ip nesangeros. +a repeta 7ertfa de pe ;olgota, o ofera, o actualizeaza si o permanentizeaza, facand ca roadele ei sa fie intotdeauna prezente si vii in trupurile si sufletele noastre, pana la a doua venire, a $omnului. @ertfa eu"aristica repeta 7ertfa de pe ;olgota, care atunci a fost in c"ip sangeros, iar acum nesangeros. <antuitorul insusi ne a indemnat ca 7ertfa 'rupului si Sangelui Sau si in acelasi timp aducerea ei sa nu inceteze pana la venirea Sa cea de apoi 2)uca, 22, 13: ( Cor., 11, 2= 266. Pe de alta parte, se spune ca 7ertfa Sa se aduce o singura
Page 101 of 206

data, iar pe de alta, ca acea 7ertfa va tre!ui sa o aducem pana la venirea a doua. (%1A'AC+).)/ Cum poate un preot, care este si el un om pacatos, sa savarseasca o minune ca aceasta, neinc"ipuit de mare, de a preface painea si vinul, in 'rupul si Sangele $omnului 0 P-+*'.)/ Preotii, in adevar, pot fi pacatosi, pentru ca si ei sunt oameni: totusi nu toti sunt atat de pacatosi pe cat sunt invinuiti. (nsa tre!uie sa se stie urmatorul lucru/ nu preotii sunt cei oare prefac painea si vinul in 'rupul si Sangele $omnului, ci $u"ul Sfant. Preotii numai se roaga lui $umnezeu impreuna cu o!stea credinciosilor, ca sa trimita $u"ul Sfant si sa prefaca aceste Sfinte $aruri in 'rupul si Sangele <antuitorului. *ricat de pacatosi ar fi preotii, au de la "irotonie darul special al Sfantului $u" pentru savarsirea slu7!ei si a celor sfinte. $arul acesta nu l au nici ingerii din cer si nimeni dintre oameni, afara de preoti. (ata de ce le este cu putinta aceasta minune, mai presus de minte si de cuvant. (%1A'AC+).)/ $ar ce pregatire tre!uie sa si faca cei ce voiesc a se impartasi cu Sfintele 'aine 0 P-+*'.)/ Pregatirea pentru Sfanta (mpartasanie este de doua feluri/ trupeasca si sufleteasca. +a consta in/ a6 <arturisirea pacatelor, fara de care nimeni nu se poate impartasi. %umai copiii pana la varsta de 5 ani sunt scutiti de spovedanie: !6 (mpacarea cu toti: sa nu fie certat cu nimeni si sa nu ai!a nimic impotriva cuiva: c6 (nfranarea de la orice fapta rea si de la impreunare trupeasca 2cel putin cu cateva zile inainte6 2( Cor., 5, = : Sf. 'imotei al Alexandriei, Canon =, la <ilas, op. cit., p. 1626, a!tinere de la mancare si !autura in ziua impartasaniei si seara in a7un. %umai !olnavilor pe moarte li se poate da Sfanta impartasanie pe mancate 2Sf. %ic"ifor <arturisitorul, Can. 3, la %icodim <ilas, op. cit., p. 2316: d6 Citirea pravilei pentru Sfanta impartasanie, cu vrednicie. .nele rugaciuni din ea le citeste preotul in numele credinciosilor, in sfanta !iserica, inainte de impartasire, in Cartea de rugaciuni se gaseste pravila de cuviincioasa pregatire sufleteasca si trupeasca pentru impartasire. (%1A'AC+).)/ $ar impartasirea !olnavilor cum se face 0 P-+*'.)/ #olnavii pot fi impartasiti de preoti si in afara #isericii, pe la casele lor sau la spital, cu particele din Sfantul 'rup sfintit anume pentru acest scop, in @oia cea <are, si pastrate in sfantul Altar, in c"ivotul de pe sfanta masa. (n aceste cazuri impartasirea se face dupa o randuiala deose!ita, scrisa in <olitfelnic 2-anduiala gra!nicei impartasiri6. %u se poate da insa Sfanta (mpartasanie !olnavilor cazuti in stare de inconstienta 2nesimtire6 sau celor iesiti din minte 2ne!uni6 2(nv. de cred. ort., intre!. 1346.

Page 102 of 206

DESPRE TAINA POCAINTEI

(%1A'AC+).)/ (n ce fel este pocainta o 'aina 0 P-+*'.)/ Pocainta este 'aina pentru ca $umnezeu iarta, prin du"ovnic, pacatele crestinilor care se caiesc sincer si se marturisesc inaintea preotului. Pocainta este, dupa sfantul (oan $amasc"in, intoarcerea dintru cel afara din fire la cel dupa fire si de la diavolul la $umnezeu, prin nevointa si osteneala. Altfel spus, ea este intoarcerea, de !unavoie, de la greseala la starea de curatenie. Pocainta are patru parti/ 1. cainta: 2. marturisirea pacatelor prin viu grai: 3. implinirea canonului dat de du"ovnic: ,. dezlegarea pacatelor. %ici un du"ovnic nu are voie de a face dezlegarea aceluia care nu primeste de a face un anumit canon ce i se randuieste 2Sfantul %icodim Ag"ioritul, invatatura catre du"ovnic6. Pocainta, ca 'aina, a fast anuntata si instituita de catre <antuitorul, Care a vestit o atunci cand le a spus tuturor apostolilor Sai/ &Adevarat graiesc voua, oricate veti lega pe pamant vor fi legate si in cer si oricate veti dezlega pe pamant vor fi dezlegate si in cer& 2<atei, 14, 146 si a instituit o dupa (nvierea Sa, ca pe una din roadele (nvierii Sale, cand, aratandu Se apostolilor Sai, le a zis / &)uati $u" Sfant, carora le veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute& 2(oan, 20, 22 2=6. (n legea lui <oise nu exista pocainta, nici ra!dare impotriva pacatosului, moartea rasplatindu se cu moarte, ucigasul fiind scos c"iar de la altar spre a fi omorat/ &1iata pentru viata, oc"i pentru oc"i, dinte pentru dinte, mina pentru mina, picior pentru picior, arsura pentru arsura, rana pentru rana, vanataie pentru vanataie& 2(es., 21, 12 2=6. Cine purta vreo povara pe el sam!ata sau facea vreo lucrare, c"iar de s ar fi cait si ar fi fagaduit ca nu mai face, nu era iertat, ci tre!uia neaparat sa moara. Cine ar fi facut foc in casa sam!ata nu era iertat, tre!uia omorat 2(es., 31, 13 1=: %um., 1=, 32 366. $e facea cineva desfranare, negresit tre!uia omorat 2)ev., 20, 10 216 si altele de acest fel. Astfel era legea data evreilor. $ar in legea cea noua, a lui 8ristos, +vang"elia sau )egea Credintei, oare este tot asa0 %u, "otarat, nuD Caci $umnezeu a trimis pe sfantul (oan #otezatorul sa strige/ &Pocaiti va, ca s a apropiat imparatia cerurilor... 9aceti deci roade vrednice de pocainta& 2<atei, 3, 1 46. &Cel ce are doua "aine sa dea celui ce nu are si cel ce are !ucate sa faca la fel&. 1amesilor le spunea/ &Sa nu cereti nimic mai mult decat ce va este randuit&. *stasilor, care intre!au si ei ce sa faca spre a fi iertati, le spunea/ &Sa nu asupriti pe nimeni, nici sa parati si sa va multumiti cu solda voastra& 2)uca, 3, 11 1,6. 1enind $omnul 8ristos zicea/ &Pocaiti va si credeti in +vang"elie& 2<ar cu, l, 1=6: &)egea si proorocii au fost pana la (oan: de atunci imparatia lui $umnezeu se vesteste si fiecare se sileste spre ea& 2)uca, 16, 166. &Caci )egea a fost data prin <oise, iar "arul si adevarul au venit prin (isus 8ristos& 2(oan, l, 156. (ar marele apostol Pavel ne spune/ &8ristos este sfarsitul )egii& 2-om., 10, ,: 6, 1,: 5, 1 66 si cine crede in (isus este prin +l iertat de toate lucrurile de care n a putut fi iertat prin )egea lui <oise 29apte, 13, 34 336. Pocainta a fost prezisa de prooroci, dupa cum este scris/ &Spune le/ viu sunt +u, zice $omnul, nu voiesc moartea 2osanda6 pacatosului, ci sa se intoarca la calea lui si sa

Page 103 of 206

fie viu. (ntoarceti va, intoarceti va de la calea voastra cea reaD Pentru ce vreti sa muriti in pacat, casa lui (srael0& 2(ez., 33, 11: (saia, 1, 16 14: ,3, 2= 26: ,,, 21 236. Si prin ceea ce $u"ul Sfant zice/ &(ntoarce te, (sraele la $omnul $umnezeul tau, ca tu te ai pocait prin faradelegea ta. ;asiti rugi de pocainta, intoarceti va la $omnul si ( ziceti )ui/ (arta ne orice faradelege, ca sa ne !ucuram de milostivirea 'a si sa aducem, in loc de tauri, lauda !uzelor noastre& 2*s., 1,, 2 36. (n psalmi, de asemenea, se vor!este mult despre iertarea prin pocainta. Pocainta consta in intoarcerea la $omnul 8ristos si la invatatura +vang"eliei Sale, in intoarcerea de la calea cea rea, la cea !una, adica pe calea #isericii. Pocainta consta in a fugi de calea cea rea a desfatarilor si a um!la pe calea cea stramta si aspra 2<atei, 5, 13 1,6. Pocainta consta in a ti parea rau de relele pe care le ai facut si sa te "otarasti sa nu le mai faci 2(( Petru, 2, 20 226. Pocainta consta in a ti marturisi pacatele la preot 2( (oan, 1, 3: )uca, 15, 11 1,: (oan, 20, 13 23: <atei, 1,, 14 13: 14, 14: (oan, 1, 3: 9apte, 13, 146. Pilde de iertarea pacatelor prin preot a aratat $omnul 8ristos in iertarea sla!anogului 2<atei, 3, 1 46, a femeii pacatoase, <aria <agdalena 2)uca, 5, 36 =06, la intoarcerea fiului risipitor 2)uca, 1=, 11 326, in neosandirea femeii care a fost prinsa in desfranare 2(oan, 4, 1 116. (n scurt, $omnul nostru (isus 8ristos, dupa cum insusi arata, &...a venit ca sa mantuiasca pe cel pierdut&, sa mantuiasca pe cei pacatosi ce se pocaiesc 2<atei, 14, 11 1,6, caci &nu cei sanatosi au nevoie de doctor, ci cei !olnavi& 2<atei, 3, 12 : )uca, 13, 1 106. (dealul credintei crestine este ca nimeni sa nu mai pacatuiasca. <ai spune insa sfantul evang"elist (oan/ &Copiii mei, va scriu aceste lucruri, ca sa nu pacatuiti. $ar daca cineva a pacatuit, avem la 'atal un mi7locitor, pe (isus 8ristos cel drept. +l este 7ertfa de ispasire pentru pacatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, ci si pentru ale lumii intregi&, adica 7ertfa ce se face in Sfantul Altar, la #iserica 2( (oan, 2, 1 26. (%1A'AC+).)/ %u cumva marturisirea pacatelor nu tre!uie facuta preotului, ci celorlalti credinciosi0 %u cumva ea nu tre!uie sa fie secreta, ci, dimpotriva, pu!lica0 Asa ar reiesi din cuvintele Scripturii/ &<arturisiti va unul altuia pacatele si va rugati unul pentru altul& 2(acov, =, 166. P-+*'.)/ %u este rau sa ne marturisim, cum zice sfantul (acov: dar numai cei ce au darul preotiei pot da si iertarea pacatelor, dezlegarea lasata de <antuitorul, pentru ca numai apostolilor si, prin ei, urmasilor lor care au darul preotiei le a incredintat <antuitorul puterea si dreptul de a ierta si de a tine pacatele, de a lega si a dezlega 2<atei, 16, 13: 14, 14 s.a.6. +xpresia &unul altuia& 2(acov, =, 166 inseamna preotul care primeste pocainta, pe de o parte, si credinciosul care se pocaieste si cere dezlegarea pacatelor, pe de alta. Cand marele apostol Pavel a predicat +vang"elia lui 8ristos in +fes, multi dintre cei ce crezusera veneau sa se marturiseasca si sa si spuna faptele 29apte, 13r 146. $ar la cine veneau, decat la Pavel, spre a primi de la el iertarea pacatelor0 9iindca numai apostolii lui 8ristos au primit puterea de a lega sau dezlega pacatele oamenilor. Sfantul apostol Pavel a excomunicat si iarasi a primit in #iserica dupa ce s a pocait pe cel ce faptuise un mare pacat in Corint 2vezi ( Cor., cap. = si (( Cor., 2, = 116. Acelasi apostol Pavel a dat satanei pe (meneu si pe Alexandru, ca si altii sa se invete sa nu "uleasca 2( 'im., 1, 206. Asadar, puterea de a lega si a dezlega pacatele oamenilor, precum si puterea disciplinara in #iserica Sa, 8ristos a dat o sfintilor Sai ucenici si apostoli, iar nu oricui, cum inteleg unii. )a dreapta 7udecata a lui 8ristos se va vedea cine a avut putere pe pamant, data de la

Page 10, of 206

+l, spre a dezlega si ierta pacatele oamenilor, dar atunci, pentru unii, va fi prea tarziu. (%1A'AC+).)/ (ntr adevar, spun unii ca marturisirea tre!uie facuta direct lui $umnezeu/ &<iluieste ma, $umnezeule, dupa mare mila 'a si, dupa multimea indurarilor 'ale, sterge faradelegea mea. <ai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste. Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea& 2Ps. =0, 1 ,6. Acelasi psalmist zice, adresandu se, de asemenea, direct lui $umnezeu/ &Pacatul meu l am cunoscut si faradelegea mea n am ascuns o impotriva mea. Cis am/ marturisi voi faradelegea mea $omnului: si 'u ai iertat nelegiuirea pacatului meu& 2Ps. 31, =6. P-+*'.)/ (n cele de mai sus ti am aratat ca dezlegarea vine dupa @ertfa <antuitorului. +l o da prin preoti. (n 1ec"iul 'estament marturisirea se facea direct lui $umnezeu, caci in alta forma nu se putea face. $ar marturisirea aceasta era numai o pocainta, nu o 'aina o pocaintei, de vreme ce in )egea 1ec"e nici preotia nu era o 'aina prin care preotii sa fi primit de la $umnezeu puterea de &a lega& sau &a dezlega&, de &a ierta& sau de &a tine& pacatele oamenilor. Aceste doua 'aine s au instituit de a!ia in %oul 'estament, anume dupa (nvierea $omnului si dupa ce +l a trimis in lume pe $u"ul Sfant cu darurile Sale sfintitoare. Cu toate acestea, c"iar si in 1ec"iul 'estament se intalnesc cazuri cand marturisirea pacatelor nu se facea direct lui $umnezeu. Asa, de pilda, insusi psalmistul $avid s a marturisit lui %at"an Proorocul 2(( -egi, 12, 136, iar Aaron s a marturisit cu cainta lui <oise, iar nu direct lui $umnezeu 2%um., 3, 11 226. (ata, deci, ca si in pocainta 1ec"iului 'estament exista posi!ilitatea marturisirii indirecte. (%1A'AC+).)/ <ai spun aceia ca iertarea pacatelor vine direct de la $umnezeu, nu prin mi7locirea preotilor, caci asa ne a invatat <antuitorul sa cerem/ &Si ne iarta noua greselile noastre...& 2<atei, 6, 126. $e la $umnezeu direct au primit iertare/ sla!anogul din Capernaum 2<arcu, 2, =: )uca, =, 206: femeia pacatoasa in casa lui Simon 2)uca, 5, ,46: vamesul in templu 2)uca, 14, 1,6 , tal"arul pe cruce 2)uca, 23, ,36 s.a. %ici unul dintre acestia nu a avut nevoie de mi7locirea preotilor spre a primi iertarea. P-+*'.)/ 'extele de mai sus nu au nimic de a face cu 'aina pocaintei si cu marturisirea pacatelor la preot, caci ele se refera la intamplari petrecute pe vremea cand <antuitorul inca nu instituise pocainta ca 'aina si nici preotia cu putere de a lega si a dezlega pacatele. Pe atunci <antuitorul inca era de fata si, deci, ca $umnezeu adevarat, +l insusi facea dezlegarile de pacate. %oi stim ca aceasta putere a dat o apostolilor Sai dupa invierea Sa cea din morti, cand S a aratat si le a zis/ &Pace vouaD Precum < a trimis pe <ine 'atal, si +u va trimit pe vai. Si zicand acestea, a suflat asupra lor si le a zis/ &)uati $u" Sfant D Carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine vor fi tinute& 2(oan, 20, 21 236. 1ezi ca atat darul Preasfantului $u", cat si puterea de a ierta le a dat <antuitorul ucenicilor Sai, dupa inviere, in ce priveste rugaciunea sau mai !ine zis cuvintele din rugaciunea &'atal

Page 10= of 206

nostru& prin care ne adresam direct lui $umnezeu pentru iertarea pacatelor, ele nu inlatura mi7locirea preotilor la dezlegarea pacatelor din 'aina pocaintei, pentru ca ele nu au nici o legatura cu aceasta 'aina. %oi putem cere de la $umnezeu iertarea pacatelor si in afara de 'aina pocaintei. Aceasta o putem cere direct, in orice pocainta si in orice rugaciune, mai ales atunci cand fagaduim sa facem fapte !une, dupa cum este cazul aici, cand zicem in continuare/ &...precum si noi iertam gresitilor nostri&. (ertarea unor pacate se poate o!tine si altfel decat prin 'aina pocaintei sau prin rugaciunea preotilor. $e pilda, prin rugaciune, cainta, fapte !une etc. insa 'aina pocaintei este un mi7loc mult mai sigur si mai la indemana. (ertarea prin ea este totala, in masura in care si ea este completa, de la temelia ei nelipsind nici faptele care atrag de la $umnezeu, iertarea/ rugaciunea, postul, evlavia, dragostea s.a. (n plus, in ea o!tinem si dezlegarea prin puterea pe care (nsusi <antuitorul a dat o apostolilor Sai si, prin acestia, urmasilor lor. Astfel, textele de mai sus nu contrazic invatatura si practica noastra privitoare la 'aina pocaintei, in care preotii du"ovnici dau dezlegare: (%1A'AC+).)/ *are preotii au puterea de a ierta pacatele0 Scris este/ &Cine poate sa ierte pacatele decat .nul $umnezeu 0& 2)uca, =, 216. P-+*'.)/ (n adevar, numai $umnezeu poate ierta pacatele. $ar in insasi 'aina pocaintei, nu preotul este cel ce iarta pacatele, ci tot $umnezeu, prin mi7locirea preotului. $umnezeu este izvorul si stapanul darului, al puterii de a ierta pacatele: preotul este numai un administrator al acestui dar. $eci si noi, la marturisire, nu de la preot primim dezlegarea, ci de la $umnezeu prin "arul Sau pe care il transmite preotul. Preotul este acela care are calitatea de a da mai departe sau a mi7loci "arul. 8arul nu este al sau, ci al lui $umnezeu 2(( Cor., ,, 56 si, c"iar pacatos fiind, preotul primeste si pastreaza acest dar. Si apostolul Petru a fost pacatos, caci s a lepadat de $omnul si invatatorul sau, si totusi a primit acest dar. $e asemenea, l a primit si apostolul (oan, desi el insusi marturiseste ca nu exista om fara de pacat 2( (oan, 1,4: Apoc., 1=, ,6. (ar apostolul Pavel se socoteste cel dintai dintre pacatosi 2( 'im., 1, 1=6. (n aceasta situatie este si preotul, el avand darul pe care l a primit prin 'aina preotiei, de a lega si a dezlega pacatele 2<atei, 14, 14: (oan, 20, 21 236. (%1A'AC+).)/ $ar cum tre!uie facuta marturisirea la preot, adica spovedania 0 P-+*'.)/ <arturisirea pacatelor inaintea preotului du"ovnic tre!uie sa se faca astfel/ 16 Sa fie completa, adica sa cuprinda toate pacatele savarsite de la ultima spovedanie si sa nu ascunda nici unul din cele faptuite. 26 Spovedania tre!uie sa fie sincera si de !una voie. 36 Spovedania tre!uie sa fie secreta, adica in taina. ,6 Spovedania tre!uie facuta cu umilinta si cu zdro!ire de inima, adica cu parere de rau pentru pacatele savarsite si cu dorinta sincera de a nu le mai savarsi. Simpla marturisire sau insirare a pacatelor nu aduce iertarea lor, caci zice $omnul/ &$e nu

Page 106 of 206

va veti pocai, toti veti pieri& 2)uca, 13, =6. (mportant este ca, de la o marturisire la alta, crestinul sa se osteneasca sa si indrepteze cat mai mult viata, desavarsindu se in virtute 2vezi si (nv. de Cred. *rt., intre!. 1456. (%1A'AC+).)/ $ar cand si de cate ori tre!uie sa se spovedeasca crestinii 0 P-+*'.)/ Spovedania nu este legata de termene si de soroace din timpul anului. Putem alerga la du"ovnic ori de cate ori simtim nevoia de a ne usura sufletul de povara pacatelor, sau de a primi mangaierea "arului si nade7dea iertarii. Cu cat ne vom spovedi mai des, cu atat mai !ine. $e o!icei insa spovedania este legata de posturi. $e aceea, porunca a patra a #isericii ne invata sa ne marturisim pacatele de patru ori pe an, adica in cele patru posturi/ al Pastelui, al Craciunului, al Sfintei <arii si al Sfintilor Apostoli. Cei mai evlaviosi pot sa se marturiseasca o data pe luna, iar ceilalti, cel putin o data pe an 2(!idem, intre!. 1446.

Page 105 of 206

DESPRE TAINA PREOTIEI ( IROTONIA)

(%1A'AC+).)/ Preotia este cu adevarat o 'aina0 Sunt unii crestini care nu cred lucrul acesta. P-+*'.)/ Asculta cuvantul <antuitorului/ &Adevarat graiesc voua/ oricate veti lega pe pamant vor fi legate si in cer si oricate veti dezlega pe pamant vor fi dezlegate si in cer& 2<atei, 14, 14: (oan, 2, 2=6. (ar Pavel scrie lui 'imotei/ &...iti amintesc sa aprinzi... "arul lui $umnezeu, cel ce este in tine prin punerea mainilor mele& 2(( 'im., 1, 66. Preotia este cu adevarat o 'aina, in care, prin punerea mainilor ar"iereilor si prin rugaciune, se impartaseste persoanei anume pregatite "arul care da puterea de a invata cuvantul lui $umnezeu, a savarsi Sfintele 'aine si a conduce pe credinciosi la mantuire 2<atei, 24, 13: 14, 14: (oan, 20, 236. (n vec"ime, numarul functiilor preotesti era sapte/ 1. portarii si urmatorii lor: 2. 7uratorii: 3. citetii: ,. ipodiaconii: =. diaconii: 6. preotii: 5. episcopii. $espre aceste functii si randuieli !isericesti din vec"ime aminteste si canonul ? din Antio"ia, precum si canonul (1 al Sinodului al (1 lea +cumenic s.a. (n Sfanta Scriptura sunt pomenite trei trepte ale preotiei/ episcopii, preotii si diaconii 2vezi 'it, 1, = 3: ( 'im., =, 13 22, 9apte, 20, 15, 24: 6, 6 s.a.6 *ricare alte grade ierar"ice nu sunt trepte "arice, ci doar distinctii, grade administrative sau numai onorifice. +le nu sunt randuiala dumnezeiasca, ci omeneasca si sunt acordate de episcopi, tot prin rugaciuni si punerea mainilor, dar nu prin 'aina &"irotoniei&, ci prin ierurgia &"irotesiei&. Astfel de grade onorifice sau administrative exista in fiecare treapta a preotiei, ca de exemplu/ la treapta de episcop exista/ ar"iepiscop, mitropolit, mitropolit primat, patriar": la treapta de preot/ sac"elar, protoiereu, iconom, iconom stavrofor 2purtator de cruce6: la treapta diaconiei/ ar"idiacon sau protodiacon. 're!uie tinut in seama ca in #iserica sunt doua feluri de mem!ri, deose!iti intre ei/ preotii 2sau pastorii6 si credinciosii 2sau turma6. (n #iserica, nu oricine dintre credinciosi poate fi preot, ci numai cei care sunt c"emati de $umnezeu si carora li s a impartasit darul preotiei prin sfanta 'aina numita &punerea mainilor preotiei& sau &"irotonia&. (ar aceasta 'aina se administreaza numai celor c"emati care au calitatile cerute de Sfanta Scriptura 2( 'im., 1, 2, 3, 46. (%1A'AC+).)/ +xista in Sfanta Scriptura o seama de texte care se refera la o preotie generala, ca de exemplu/ &Si voi insiva, ca pietre vii, sa fiti ziditi casa du"ovniceasca, spre preotia sfanta, ca sa aduceti 7ertfe du"ovnicesti, placute lui $umnezeu, prin (isus 8ristos& 2( Petru, 2, =6. &Si ( ai facut $umnezeului nostru imparatie si preoti si vor imparati pe pamant& 2Apoc., =, 106. Si iarasi/ &9ericit si sfant este cel ce are parte de invierea celui dintai. Peste acestia moartea cea de a doua oara nu are putere, ci vor fi preoti ai lui $umnezeu si ai lui 8ristos si vor imparati cu +l mii de ani& 2Apoc., 20, 66: sau/ &(ar voi sunteti semintie aleasa, preotie imparateasca, neam sfant, popor agonisit de $umnezeu, ca sa vestiti in lume !unatatile Celui ce v a c"emat din intuneric la lumina Sa cea minunata& 2( Petru, 2, 36: sau/ &Si acum de veti asculta

Page 104 of 206

cuvantul <eu si veti pazi legamantul <eu, veti fi <ie popor ales din toate neamurile, ca al <eu este tot pamantul. (mi veti fi <ie preotie imparateasca si neam sfant...& 2(es., 13, = 66. Si iarasi/ &(ar voi veti fi numiti preoti ai $omnului, slu7itori ai $umnezeului nostru& 2(saia, 61, 66. Cum tre!uie ele intelese fata de ceea ce noi ortodocsii numim preotie ca 'aina 0 P-+*'.)/ Pentru a putea raspunde cat mai complet, este nevoie ca mai intai sa cercetam istoria din vec"ime si apoi sa staruim asupra %oului 'estament. $esi $umnezeu, prin <oise, a zis catre poporul israelit ca acesta ii va fi preotie imparateasca daca va pazi asezamantul inc"eiat cu +l, totusi, inca in 1ec"iul 'estament, c"iar $umnezeu insusi a instituit si preotia ca functie speciala 2(es., ,0, 12 1=6. Se intelege clar ca preotia generala, de care ai amintit in textele de mai sus prin care tot poporul este numit preotie imparateasca si neam sfant 2(es., 13, = 66 nu era tot una cu aceasta preotie instituita de $umnezeu ca o preotie conducatoare, aleasa de +l numai din neamul lui Aaron. Aceasta preotie conducatoare a poporului a tinut de genealogia lui Aaron pana la venirea lui 8ristos. Aceasta preotie avea c"emarea de la $umnezeu 2(es., 14, 1 36 si era randuita printr o anumita slu7!a de sfintire si o ceremonie religioasa, dupa cum marturiseste Sfanta Scriptura in aceasta privinta/ &Sa aduci pe Aaron si pe fiii sai la usa cortului marturiei... si sa l ungi si sa l sfintesti, ca sa <i fie preot: si sa aduci si pe fiii lui... si sa i ungi, cum ai uns pe tatal lor, ca sa <i fie <ie preoti. Si aceasta ungere ii va sfinti preoti pentru totdeauna in neamul lor& 2(es., ,0, 13 1=: )ev., cap. 4 s.a.6. $eci, prin ungere isi sfintire, Aaron a fost consacrat mare preot, iar fiii lui, preoti. $e asemenea, ca a7utoare ale preotilor la serviciul divin dupa porunca lui $umnezeu s au consfintit levitii 2%um., 3, 66. (ndeplinirea unor anumite ierurgii cadea numai in seama acestei ierar"ii instituite de $umnezeu. Astfel, regele *sia, indraznind sa savarseasca acte pe care nu le puteau face decat preotii, a fost lovit de $umnezeu cu lepra 2(( Par., 26, 16 236. Pe Core, pe $atan si pe ;a!iron, care s au ridicat impotriva acestei ierar"ii !isericesti puse de $umnezeu, i a ing"itit pamantul de vii 2%um., 166. Pe imparatul Saul l a lepadat $umnezeu de la imparatie ca pe un ne!un si a murit strapuns de sa!ia lui, pentru ca a adus 7ertfa lui $umnezeu, in locul preotului 2( -egi, 13, 1 1,: 31, 1 66. Prin urmare, se vede lamurit ca un lucru se intelege prin preotie generala, prin care Sfanta Scriptura intelege tot poporul, numindu l &preotie imparateasca si neam sfant& 2(es., 13, = 66, si cu totul altceva a fost preotia cea instituita de $umnezeu din neamul lui Aaron, pe care, cu porunca lui $umnezeu, <oise a impartit o in trei trepte/ ar"iereasca, preoteasca si levitica 2(es., 24, 1 36. $ar tot $umnezeu insusi a fost Acela care in vremile profetice, cu sapte sute de ani inainte de 8ristos a aratat ca va veni vremea cand +l isi va alege preotii nu numai din semintia lui )evi si din urmasii lui Aaron, ci, in general, dintre credinciosi/ &...iata, vin sa strang la un loc toate popoarele si lim!ile. +le vor veni si vor vedea slava <ea, si le voi da un semn 2Sfanta Cruce6. Si pe cei scapati cu viata ii voi trimite catre popoare... si ei 2sfintii apostoli6 vor vesti neamurilor slava <ea si din toate neamurile vor aduce pe fratii vostri prinos $omnului... in sfanta cetate a (erusalimului... Si din ei vor lua preoti si leviti, zice $omnul& 2(saia, 66, 14 216. Sa vedem acum in ce fel a fost instituirea si asezarea de catre <antuitorul a preotiei %oului 'estament si cu ce puteri a inzestrat +l aceasta preotie noua si desavarsita,
Page 103 of 206

care este dupa randuiala lui <elc"isedec, fiindca slu7este lui $umnezeu cu paine si cu vin 2+vr., 5, 1 36. 8ristos, fiind sfarsitul )egii 2-om., 10, ,6 si venind in lume, a asezat mai intai noua preotie, pentru ca, odata sc"im!ata preotia, numaidecat tre!uie sa ai!a loc si sc"im!area )egii 2+vr., 5, 126. $eci, intai s a randuit preotia si apoi )egea. $ar iata cum a instituit si a asezat 8ristos ierar"ia preotiei )egii $omnului 2%oului 'estament6. +l Si a ales din multimea uceniciilor mai intai doisprezece, pe oare i a numit apostoli 2)uca, 6, 12 16: <atei, cap. 10: <arcu, 3, 13 136, si apoi alti saptezeci de ucenici 2)uca, 10, 1 2,6. <ai tarziu, apostolii au asezat in #iserica si sapte diaconi 29apte, 6, 3 66. Pe cei doisprezece apostoli <antuitorul i a invatat cum sa !oteze, iar ei !otezau poporul c"iar in timpul cand $omnul propovaduia +vang"elia, caci se spune/ &$esi (isus nu !oteza +l insusi, ci ucenicii )ui& 2(oan, ,, l 26. Pe acesti doisprezece apostoli i a invatat cum sa unga pe !olnavi cu untdelemn si sa scoata demonii din oameni 2<arcu, 6, 5 13: (acov, =, 1, 1=6. Pe acesti doisprezece apostoli i a invatat cum sa se roage si sa faca frangerea painii )iturg"ia de astazi 2<atei, 26, 26 24: <arcu, 1,, 22 23: )uca, 22, 13 206. Apostolilor, dupa inviere, timp de patruzeci de zile li S a aratat adeseori si i a invatat cele pentru imparatia lui $umnezeu. Peste cei doisprezece apostoli, in ziua dintii a saptamanii 2$uminica6 la cincizeci de zile dupa (nviere 2Cincizecime6 S a pogorat $u"ul Sfant in c"ip de lim!i de foc, im!racandu i cu putere de sus, spre a propovadui +vang"elia lui 8ristos 2)uca, 2,, ,4 ,3: 9apte, 1, =: 2, 16. Pe cei doisprezece apostoli i a trimis, dupa (nviere, sa faca ucenici din toate neamurile, sa i !oteze in numele 'atalui si al 9iului si al Sfantului $u" si sa i invete sa pazeasca cele ce le a poruncit 2<atei, 24, 13 206. $upa pogorarea $u"ului Sfant, inmultindu se numarul crestinilor, sfintii apostoli din indemnul $u"ului Sfant au randuit, prin rugaciune catre $umnezeu si prin punerea mainilor pe capul celor alesi "irotonie darul diaconiei, al preotiei si al episcopiei 2ar"ieria6, ei mai numindu se prez!iteri sau !atrani 29apte, 6, 1 6: 4, 1, 15: 13, 1 3: 1,, 3: 20, 15 24: ( Petru, =, 1 ,: Apoc., 1, 6: =, 10: (( 'im., 1, 6: ( 'im., =, 1,6. +piscopilor "irotoniti 29ilip., 1, 16 li s a poruncit sa "irotoneasca dintre crestini pe unii diaconi si preoti, iar pe altii la treapta episcopatului 2'it, 1, =: ( 'im., =, 21 22 : 3, 1 13: 'it, 1, 6 56. Pe acesti episcopi si preoti ii numeste $umnezeu si &slu7itori& si &iconomi& 2ispravnici6 &ai 'ainelor lui $umnezeu& 2( Cor., ,, 1: 'it, 1, 56, ro!i pusi peste alti ro!i 2<atei, 2,, ,=6. Acesti apostoli, numiti episcopi si preoti, sunt lucratorii carora le a incredintat $omnul via lumea crestina sa o lucreze, in locul celor din )umea 1ec"e 2<atei, 21, 33 ,36. Acesti episcopi si preoti sunt slugile ce pregatesc masa si amesteca vinul si c"eama lumea la mantuire 2Prov., 3, 2 66. Acestia se mai numesc si parinti si invatatori 2( Cor., ,, 1=6. $e acestia au crestinii porunca sa asculte si sa faca cele ce ii invata, caci acestia vor da socoteala pentru sufletele lor 2+vr., 13, 15 : ( 'es., 1=, 12 136. Pe acesti episcopi si preoti ii numeste $omnul 8ristos &sarea pamantului& 2<atei, =, 136. Acestora le a dat 8ristos $umnezeu puterea de a ierta pacatele Celor ce vor mantuirea sufletelor 2(oan, 20, 13 23: 9apte, 13, 146. Acestia au c"eile imparatiei cerurilor si puterea sa incuie si sa descuie, sa lege si sa dezlege 2<atei, 16, 14 136. Acestora le este dat sa cunoasca tainele imparatiei cerurilor 2<atei, 13, 10 116. $espre acesti episcopi si preoti s a proorocit da vor fi preoti ai lui $umnezeu, im!racati cu mantuire 2Ps. 131, 16: (er., 23, 3 =6. Cu acestia S a fagaduit $omnul 8ristos a fi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului 2<atei, 23, 206. (%1A'AC+).)/ (nteleg. Cum poate fi inteles insa textul din ( Petru, 2, =, referitor la o

Page 110 of 206

preotie universala, menita sa aduca &7ertfe du"ovnicesti&0 %u anuleaza textul acesta principiul preotiei ierar"ice 0 P-+*'.)/ %u l anuleaza nicidecum. @ertfele du"ovnicesti pe care le poate aduce fiecare crestin sunt deose!ite dupa cum se vede din Sfanta Scriptura constand in dispozitia sufletului catre pocainta, in parerea de rau pentru pacate/ &@ertfa lui $umnezeu/ du"ul umilit: inima infranta si smerita $umnezeu nu o va urgisi& 2Ps. =0, 146: in lauda si rugaciune 2Ps. ,3, 1=6: in mila/ &mila voiesc, iar nu 7ertfa& 2<atei, 3, 136: de asemenea, &facerea de !ine si darnicia nu le uitati, caci 7ertfe ca acestea sunt !ine placute lui $umnezeu& 2+vr., 13, 166. +le mai constau in aducerea de voie !una a trupurilor noastre ca 7ertfa/ &-ogu va dar pe voi, fratilor,... sa infatisati trupurile voastre ca pe o 7ertfa vie, sfanta, !ine placuta lui $umnezeu, ca inc"inarea voastra cea du"ovniceasca& 2-om., 12, 16: 7ertfele cer ca crestinii sa nu si faca din madularele lor arme ale nedreptatii si ale pacatului, ci sa se infatiseze pe ei inaintea lui $umnezeu ca vii, sculati din morti, iar madularele lor sa fie arme ale dreptatii inaintea lui $umnezeu 2-om., 6, 136. in sfarsit, 7ertfa suprema crestina sau adevarata ardere de tot este mucenicia pentru credinta cea in 8ristos, despre care Apostolul a scris lui 'imotei/ &Ca eu, iata, eu de acum ma 7ertfesc...& 2(( 'im., ,, 66. Astfel de 7ertfe du"ovnicesti, sfinte, se pot aduce lui $umnezeu in #iserica lui 8ristos, caci zice Apostolul/ &Si de se va lupta cineva... nu se incununeaza daca nu se va lupta dupa lege& 2(( 'im., 2, =6. Aceste 7ertfe du"ovnicesti insa nu pot inlocui darurile "arului dumnezeiesc, primite de credinciosi in 'ainele savarsite de pastori, fara de care 'aine cum este, de pilda, 'aina !otezului sau a impartasaniei dupa cuvantul lui $umnezeu, nimeni nu poate mosteni viata de veci. (%1A'AC+).)/ $espre cei ce savarsesc slu7!a preoteasca si predica, se spune ca nu tre!uie sa fie oameni invatati pentru ca nici apostolii n au fost invatati la scoli inalte. <antuitorul a spus c"iar ca $umnezeu ascunde celor invatati si stiutori tainele cerurilor si le descopera numai &pruncilor& 2<atei, 11, 2=6. Sfantul apostol Pavel citeaza cuvintele lui $umnezeu/ &Pierde se va intelepciunea inteleptilor si istetimea celor isteti se va nimici& 2(saia, 23, 1,6, apoi adauga / &Au n a dovedit $umnezeu ne!una intelepciunea lumii0& 2( Cor., 1, 13 206. .nui predicator $umnezeu ii descopera ceea ce tre!uie sa stie si el nu ar avea, deci, tre!uinta de stiinta 2invatatura6 omeneasca si de scoli inalte 2<atei, 10, 13 20: (oan, 1,, 26: ( (oan, 2, 20 256. P-+*'.)/ (ntr adevar, apostolii n au fost oameni invatati in scoli, !a c"iar dintre cei mai simpli si nestiutori pescari galileeni. $ar $umnezeu le a descoperit lor fie direct, prin gura <antuitorului, fie prin inspiratie de la $u"ul Sfant invatatura sfanta si adevarurile de credinta 2( Cor., 2, 10: 11, 23: (( Cor., 12, 1: ;al., 1, 12 s.a.6, dandu le si priceperea necesara. $eci ei nu aveau nevoie de scoala si de invatatura omeneasca. %u tot asa stau lucrurile cu ceilalti oameni, adica cu credinciosii de rand. <antuitorul a zis catre apostoli &1oua vi s a dat sa cunoasteti tainele imparatiei cerurilor, pe cand acelora nu li s a dat& 2<atei, 13, 116. Ar fi de neinteles ca prin textele de mai sus, citate de dumneata, sa fie osandita adevarata stiinta si intelepciune, cand stim, de pilda, ca Apostolul %eamurilor a fost un om cu scoala inalta, dupa cum el insusi ne marturiseste si cum rezulta din scrierile sale, oare
Page 111 of 206

vadesc un autor cultivat, cu un stil superior, cu cunostinte temeinice, avand o logica si o dialectica de fier. Cu toate acestea, a fost c"emat la apostolat c"iar de <antuitorul, si cine nu stie cat de mare folos ne este noua celor de azi stiinta si intelepciunea lui 0 $eci, cum ar fi putut sa osandeasca c"iar el insusi stiinta cea adevarata, pe care o avea si el0 Sutasul Cornelie 29apte, 10, 16, (osif din Arimateea 2)uca, 23, =06, %icodim 2(oan, 3, 16 s.a. sunt cazuri care arata luminat ca stiinta cea adevarata nu este osandita si nici macar dispretuita, insa exista &stiinta& si &intelepciune& care departeaza pe om de la $umnezeu: numai acestea sunt osandite, nu adevarata stiinta si invatatura mai ales teologia care ne invata cunostinta amanuntita a Sfintei Scripturi si a lui $umnezeu, insusi <antuitorul ne a poruncit sa ne indeletnicim cu aceasta invatatura cand a zis/ &Cercetati Scripturile, ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica. Si acelea sunt care marturisesc despre <ine& 2( (oan, =, 336. $aca este un pacat a invata, apoi ar insemna un pacat a cerceta si Sfintele Scripturi, prin care invatam noi cele spre mantuire. (%1A'AC+).)/ Preotii tre!uie sa fie fara pri"ana, ne!etivi, !lanzi, pasnici etc. 2( 'im., 3, 3 6: 'it, 1, 5 36. *r, multi dintre preotii nostri sunt tocmai dimpotriva, asemenea cu pacatosii de rand/ !etivi, lacomi, zgarciti etc. <erita ei, oare, ascultare si cinstire 0 P-+*'.)/ (n adevar, multi preoti nu sunt asa cum ar tre!ui sa fie si nici noi nu zicem, ca sunt sfinti. 'otusi, nu toti sunt asa de vinovati si de pacatosi cum sunt acuzati indeo!ste. $ar cine poate afirma ca este sfant si fara pri"ana0 %umai $umnezeu stie si cunoaste asezarea fiecarui suflet. $e ce sa ne facem noi 7udecatori inainte de vreme 0 2<atei, 5, 1 2: )uca, 6, 25: -om., 1,, 10 13: (acov, 3, 1: =, 36. in al doilea rand, tre!uie stiut ca validitatea 'ainelor nu depinde de vrednicia preotului, ci de darul Sfantului $u" pe care l a primit el prin 'aina "irotoniei 2preotiei6 2( 'im., ,, 1,: (( 'im., 1, 66. 9ariseii erau si ei pacatosi, !a c"iar dintre cei mai mari, numai ca incercau sa se ascunda de fata oamenilor. <antuitorul, ca un adevarat $umnezeu, vazand cele ascunse ale fariseilor, dupa dreptate i a mustrat, dar n a dat acest drept si oamenilor de rand, carora le a zis/ &'oate cate va vor zice voua 2fariseii6, faceti le si paziti le, dar dupa faptele lor sa nu faceti, ca ei zic, dar nu fac& 2<atei, 23, 36. 9aceti ce zic ei, dar nu faceti ce fac ei. Acest raspuns poate fi dat si tuturor acelora care invinuiesc pe preoti de imoralitate, dar nu vor sa vada !arna din oc"ii lor 2<atei, 5, 3 ,6. (%1A'AC+).)/ &(n dar ati luat, in dar sa dati&. Asa le a spus <antuitorul apostolilor Sai, cand i a trimis sa predice +vang"elia si sa vindece pe cei !olnavi prin puterea si darurile minunate cu care i a inzestrat 2<atei, 10, 46. Preotii insa nu fac nimic in dar, ci iau plata pentru orice slu7!a. %u inseamna, oare, ca ei calca porunca <antuitorului, si ca atare, nu pot fi recunoscuti ca trimisi ai )ui 0 P-+*'.)/ Preotii nu iau plata aceasta pentru darul pe care il au sau pe care il impartasesc, ci pentru munca lor. &Caci vrednic este lucratorul de plata sa& 2)uca, 10, , 5: <atei, 10, 3 1,6. <arele apostol Pavel zice in aceasta privinta/ &Cine slu7este vreodata in oaste pe c"eltuiala lui0 Cine sadeste vie si nu mananca din roada ei0 Sau cine paste turma si nu !ea din laptele turmei0 %u dupa om spun eu acestea. %u si legea zice asa0 Caci in legea lui <oise este Scris/ &sa nu legi gura !oului care treiera&. *are de !oi se ingri7este $umnezeu0 Sau in adevar pentru noi zice0 Caci pentru noi s a scris/ Cel ce ara tre!uie sa are cu nade7de, si cel ce treiera tre!uie sa
Page 112 of 206

treiere cu nade7dea ca la treieris va avea parte de roade... Au nu stiti ca cei ce lucreaza cele sfinte mananca din prinoasele templului si cei ce slu7esc altarului au parte de la altar0 'ot asa a randuit si $omnul pentru cei ce propovaduiesc +vang"elia, ca sa traiasca din +vang"elie& 2( Cor., 3, 5 1,, $eut., 2=, ,6. (ata deci ca intretinerea preotilor este un drept al acestora, oare este in conformitate si cu 'estamentul 1ec"i, si cu porunca <antuitorului. (%1A'AC+).)/ Preotii n ar tre!ui sa poarte im!racaminte speciala, cum purtau din mandrie fariseii si carturarii, fapt pentru care <antuitorul i a osandit 2<atei, 23, =6. $e asemenea, nu li se cere nicaieri in #i!lie sa poarte !ar!a si sa si lase parul lung, asa cum isi lasa si azi unii dintre ei. Caci sfantul apostol Pavel spune/ &%u va invata insasi firea ca !ar!atul daca isi lasa parul lung este de ocara0& 2( Cor., 11, 1,6. $e aceea, !anuiesc, se spune ca preotii, c"iar si prin portul lor se poarta impotriva cuvintelor $omnului si a firii insesi. P-+*'.)/ <antuitorul n a osandit im!racamintea si portul fariseilor si carturarilor, caci acestea fusesera randuite in 'estamentul 1ec"i 2%um., 1=, 34: $eut, 22, 126, ci a osandit trufia acestora, deoarece nu purtau cele 2prescrise dintr un sentiment de evlavie, ci numai din mandrie. $e altfel, pe atunci inca nu existau preoti ai 'estamentului %ou si deci cuvintele de mustrare adresate de catre <antuitorul fariseilor si carturarilor nu pot fi nicidecum considerate ca adresate preotilor %oului 'estament. (n ce priveste citatul din sfantul apostol Pavel, el are, de asemenea, alt inteles, referindu se la preotie. $in el, dar mai ales din context 2( Cor., 11, 1 166 se arata urmatoarele/ capul descoperit dupa credinta de atunci sim!olizeaza independenta, iar capul acoperit arata supunerea su! stapanirea cuiva. #ar!atul nu are un stapan peste el, si de aceea el tre!uie sa si tina capul descoperit. 9emeia, avand ca stapan pe !ar!at, nu poate sta 2la cultul pu!lic6 cu capul descoperit, in caz ca ar sta astfel, ar dovedi nesupunere, cum faceau numai cele vaduve si cele stricate. Prin aceasta ele si ar necinsti capulD adica pe !ar!atul lor sau s ar necinsti pe ele insele, aratandu se ca avand o purtare usuratica. Parul lor e o podoa!a, dar fiindca ele au aici de stapan pe !ar!at, nu au voie sa l lase descoperit. (ar faptul ca preotii poarta "aina lunga si im!racaminte speciala se !azeaza pe argumente si marturii dintre cele mai trainice: im!racamintea lor este un semn distinctiv si sim!olic, amintind "aina lunga a <antuitorului numita &"iton& 2(oan, 13, 23: (es., 24, ,6. (ar daca preotii poarta uneori culioane sau episcopii, mitre, o fac dupa exemplul preotilor din 'estamentul 1ec"i 2vezi (es., 24, , ,0: )ev., 4, 3 136. +i poarta !ar!a si par lung dupa modelul nazireilor din 'estamentul 1ec"i 2%um., cap. 6: @ud., 13, =6. Sfantul apostol Pavel a avut si el asupra sa aceasta fagaduinta de nazireu 29apte, 14, 14: 21, 20 2,6. Cata vreme tineau aceasta 7uruinta, nazireii nu si tundeau parul si !ar!a. Preotii %oului 'estament au si ei 7uruinta asupra le, pe care ca si 2nazireii 1ec"iului 'estament o exprima prin aceasta forma exterioara a parului lung si prin !ar!a. )a )evitic se vede ca $umnezeu porunceste preotului sa nu si rada 2tunda6 capul si sa nu si reteze !ar!a 2)ev., 21, =6. (ata, asadar, pentru ce preotii poarta im!racaminte speciala, !ar!a si parul lung. Asa au purtat proorocii, patriar"ii, apostolii si (nsusi $omnul nostru (isus 8ristos si asa

Page 113 of 206

tre!uie sa poarte si preotii )egii $omnului. (%1A'AC+).)/ $ar cine are dreptul sa savarseasca "irotonia si "irotesia 0 P-+*'.)/ Am aratat mai sus, dar fiindca nu ai inteles repet/ Atat "irotesiile, premergatoare diaconiei, cat si "irotoniile se savarsesc numai de episcopi 2ar"ierei6. (%1A'AC+).)/ .nde se savarsesc "irotoniile si "irotesiile 0 P-+*'.)/ Atat "irotoniile cat si "irotesiile, dupa sfintele Canoane, se savarsesc in !iserica 2Canonul 35 al Sfantului 'eofil al Alexandriei6 si anume/ &8irotoniile se savarsesc in launtrul altarului, inaintea Sfintei <ese, iar "irotesiile se fac in fata altarului, pe locul dinaintea usilor imparatesti& 2Cf. (nv. de Cred. *rt., intre!. 200 2016. (%1A'AC+).)/ Ce fel de slu7!a se face pentru "irotonie si "irotesie0 P-+*'.)/ 8irotonia preotului si a ar"iereului se savarseste in timpul )iturg"iei, adica la )iturg"ia sfantului (oan ;ura de Aur sau la aceea a sfantului 1asile cel <are, adaugandu se un scurt ritual, dupa caz, in anumite momente. 8irotonia diaconului se poate face si la )iturg"ia $arurilor mai inainte sfintite 2Sf. Simion 'esaloniceanul, -asp. la intre!. 2=, si Ai"ieraticonul, ed. 1326, p. 126. %u pot fi "irotonite mai multe persoane pentru aceeasi treapta la o )iturg"ie: dar "irotesii se pot face mai multe la una si aceeasi )iturg"ie 2Sfantul Simeon 'esaloniceanul, -asp. la intre!. 346, adica mai multi citeti sau ipodiaconi. 8irotonia diaconului se face dupa sfintirea $arurilor si anume dupa ce ar"iereul zice ecfonisul/ &Si sa fie milele <arelui $umnezeu...&. 8irotonia preotului se face inainte de sfintirea $arurilor 2dupa 8eruvic6: iar a ar"iereului se face mai inainte, si anume dupa cantarea &Sfinte $umnezeule& 2vezi (nv. de Cred. *rt., intre!. 2026.

Page 11, of 206

DESPRE TAINA NUNTII (CASATORIA)

(%1A'AC+).)/ 'e rog, Parinte, sa mi spui acum daca si 'aina nuntii a fost intemeiata de <antuitorul, si ce anume ofera ea. P-+*'.)/ %unta este 'aina prin care un !ar!at si o femeie, invoindu se in mod li!er sa traiasca impreuna toata viata, pentru a se a7uta reciproc si a naste si a creste prunci, primesc prin preot "arul care le sfinteste legatura si a7uta la implinirea scopului lor. 'aina nuntii a fost reasezata in omenire de $omnul nostru (isus 8ristos, dar $umnezeu a randuit o c"iar de la intemeierea lumii, daruind o du!la vietuire primului om/ &%u este !ine sa fie omul singur, sa i facem a7utor asemenea lui& 29ac., 2, 146. Si indata $umnezeu i a facut omului femeie din oasele si carnea lui 29ac., 2, 21 2,6. $upa c"ipul si asemanarea Sa facandu i !ar!at si femeie, $umnezeu i a !inecuvantat zicandu le/ &Cresteti si va inmultiti& 29ac., 1, 25 246. )a noi ortodocsii, 'aina casatoriei se mai numeste si &cununie&. Putem spune, deci, ca primii oameni au fost cununati direct de $umnezeu, adica !inecuvantati pentru a vietui impreuna si a spori viata. Pacatuind primii oameni fata de $umnezeu prin calcarea poruncii si mancand din fructul oprit 29ac., 2, 1= 156, $umnezeu i a scos afara din gradina raiului celui pamantesc 29ac., 3, l 2,6, iar !inecuvantarea prima a lui $umnezeu se insoteste cu !lestemul, astfel incat relatiile intre oameni au decazut. + adevarat ca $umnezeu a repetat !inecuvantarea in multe raiduri, zicand multor perec"i/ &Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul& 29ac., 3, 16. $umnezeu a mai !inecuvantat pe Avraam 29ac., 22, 156, apoi pe (saac 29ac., 26, 1 ,6, iar prin (saac $umnezeu a !inecuvantat pe (acov 29ac., 26, 1 236. $ar starea de pacat a stricat si raporturile intre oameni. Astfel, !ar!atul avea dreptul sa si ia sotie si daca aceasta nu i mai placea ii da la mana o scrisoare, o &carte de despartire&, o lasa si si putea lua alta pe care daca nu i mai placea de asemenea putea s o indeparteze 2$eut., 2,, 1 ,: <atei, =, 31: 14, 56. 1enind in lume intelepciunea lui $umnezeu, Cuvantul intrupat 2(oan, (, l 1,6, Si a zidit casa Sa intarindu Si cei sapte stalpi 2Pilde, 3, 16. (ntr adevar, $omnul nostru (isus 8ristos, prin sapte 'aine a venit sa implineasca tot ce a fost proorocit in lege si in profeti 2<atei, =, 15: ((, 136, casatoria fiind si ea reasezata ca un stalp al credintei, ca o 'aina a invataturii $umnezeului si <antuitorului nostru. Astfel, sc"im!and )egea lui <oise 2+vr., 5, 126 cu )egea credintei 2-om., 3, 256, adica )egea cea %oua 2<atei, 26, 26 24: <arcu, 1, 1=: ;al., 6, 26, +l a sc"im!at si imperfectiunea, randuielii casatoriei )egii 1ec"i 2+vr., 4, 5 136, care nu numai ca nu se mai !ucura de !inecuvantarea cerului, dar mai avea si nea7unsul ca omul isi putea lasa sotia din orice pricina. 1enind $omnul 8ristos spre a indrepta toate stram!atatile, spunea celor ce il ascultau/ &S a zis iarasi 2celor din vec"ime6/ cine va lasa pe femeia sa, sa i dea carte de despartire. $ar +u va spun ca oricine isi va lasa femeia, afara de cuvant de desfranare, o face sa savarseasca adulter si cine va lua pe cea lasata savarseste adulter& 2<atei, =, 31 326. Altadata, fariseii au venit la (isus ca sa ) ispiteasca si ( au zis/ &Se cuvine, oare, omului sa si lase femeia pentru orice pricina0 -aspunzand, +l a zis/ % ati citit ca Cel ce i a facut de la inceput, i a facut !ar!at si femeie0 Si a zis/ Pentru aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va insoti cu femeia sa si vor fi amandoi un trup. Asa incat nu mai sunt doi, ci unul. $eci ce a unit $umnezeu

Page 11= of 206

omul sa nu desparta. Si i au zis )ui/ Pentru ce, dar, <oise a poruncit sa i dea femeii carte de despartire si sa o lase 0 +l le a zis/ $in pricina invartosarii inimii voastre... dar dintru inceput nu a fost asa. +u insa zic voua ca oricine va lasa pe femeia sa, in afara de vina de desfranare, si va lua alta, savarseste adulter si cine s a insurat cu cea lasata, savarseste adulter& 2<atei, 13, 3 36. Astfel, prin 8ristos casatoria este ridicata pe o treapta superioara/ +l face din ea 'aina. (%1A'AC+).)/ 'otusi in Sfanta Scriptura nu ni se spune ca nunta sau casatoria este o 'aina, in inteles ortodox. P-+*'.)/ C"iar daca <antuitorul nu ne spune direct acest lucru, este de a7uns ca ea ne este infatisata ca atare, cum sunt si celelalte 'aine. %ici nu este nevoie sa se spuna desc"is acest lucru, de vreme ce ele sunt infatisate ca lucrari vazute prin care se impartaseste "arul cel nevazut al lui $umnezeu. $espre casatorie ni se arata, totusi, ca in ea este ceva tainic, ascuns vederii si priceperii noastre, si anume/ unirea, prin puterea lui $umnezeu, a celor doi soti, in asa fel incat nu mai sunt doi, ci unul singur: prin aceasta ni s a spus indea7uns. $ar Sfanta Scriptura ne spune c"iar si direct ca unitatea rezultata din impreunarea celor doi soti in casatorie e 'aina si inca &'aina mare& 2+fes., =, 326, asemuita fiind cu unirea dintre 8ristos si #iserica. (%1A'AC+).)/ (n epistola catre +feseni, =, 32, sfantul apostol Pavel nu vor!este despre casatorie ca 'aina, ci numai despre 'aina unirii intre 8ristos si #iserica/ &'aina aceasta este mare: iar eu zic in 8ristos si in #iserica&. S ar parea ca apostolul insusi il previne pe cititor sa nu inteleaga ceva gresit, ca anume ar vor!i despre casatorie in sens de 'aina. %u cumva noi, ortodocsii, fortam intelesul textului 0 P-+*'.)/ Pentru a vedea mai limpede de ce este vor!a cand zice apostolul &taina aceasta&, tre!uie sa recurgem la context. *r, din context, rezulta clar ca este vor!a de casatorie, caci incepand de la versetul 22, apostolul vor!este despre raporturile speciale dintre soti. (ar pentru a le explica in c"ip mai convingator si mai potrivit insemnatatii lor, le aseamana cu cele dintre 8ristos si #iserica. Se stie ca 8ristos insusi S a numit pe Sine &<ire& 2<atei, 3, 1=: <arcu, 2, 13 206, iar #iserica Sa este reprezentata ca o mireasa de catre apostol, c"iar aici in context 2vezi si Apoc., 22, 156, comparatia fiind cat se poate de potrivita. $omnul nostru (isus 8ristos a aratat ca apro!a si !inecuvanteaza casatoria prin prezenta Sa la nunta din Cana ;alileii, impreuna cu <aica Sa si ucenicii Sai, facand cu acest prile7 si prima minune, prin prefacerea apei in vin 2(oan, 2, 1 116. Apoi, prin sfantul Pavel zice/ &Cinstita sa fie nunta intru toate si patul neintinat. (ar pe desfranati ii va 7udeca $umnezeu& 2+vr., 13, ,: Apoc., 21, 46. #etiile si 7ocurile care atrag pedeapsa lui $umnezeu n au ce cauta cu acest prile7 2( Cor., 10, 5: ( Petru, ,, 3 66. (n cazul cand moare unul din soti, celalalt este li!er sa se casatoreasca, nefiind nici un pacat 2-om., 5, 2 46, dar cine traieste necununat 2ne!inecuvantat de #iserica6 traieste in desfranare 2( Cor., 6, 16 206. #ar!atii tre!uie sa si iu!easca sotiile lor cum isi iu!este 8ristos #iserica, iar sotiile sa se teama de sotii lor si sa le fie supuse ca $omnului 8ristos 2+fes., =, 22 33: ( Petru, ,, 1 56. (%1A'AC+).)/ %icaieri nu se vor!este de un anumit ceremonial al casatoriei, savarsit

Page 116 of 206

numai de preoti. .nii spun ca ritualul ei nu tre!uie sa fie altceva decat o solemnitate religioasa in care viitorii soti isi dau consimtamantul in mod solemn de a convietui in vederea intemeierii unei familii sau a nasterii de fii. P-+*'.)/ $esi nu se vor!este nicaieri de un ceremonial special pentru savarsirea acestei 'aine, totusi, deoarece este o 'aina, tre!uie sa ai!a un ritual al ei, asa cum de altfel are fiecare 'aina. -itualul in centrul caruia e formula &Cununa se ro!ul lui $umnezeu...& constituie partea externa, vazuta a 'ainei casatoriei, partea necesara in savarsirea oricarei 'aine, in ceremonialul 'ainei casatoriei au fost randuite de #iserica diferite acte sim!olice 2incununarea, sc"im!area inelelor, gustarea de vin, ocolirea mesei s.a.6, care isi au rostul si importanta lor, alaturi de !inecuvantarea lui $umnezeu pentru intemeierea unei familii. Astfel, incununarea sim!olizeaza cununa virtutilor pe care mirii tre!uie sa o ai!a in viata: legarea unirea celor doi miri intr un singur trup: sc"im!area inelelor credinta si dragostea reciproca intre soti, care tre!uie sa fie fara sfarsit ca si inelul: gustarea de vin convietuirea mirilor in armonie intre ei, si la !ine si la rau. (%1A'AC+).)/ .nde se face slu7!a cununiei 0 P-+*'.)/ Slu7!a cununiei se cuvine a se face in !iserica, deoarece cununia este una din cele sapte 'aine si aici e locul sfant in care se savarsesc si celelalte 'aine, pentru ca aici se aduna lumea si #iserica, in intelesul de comunitate adica o!stea credinciosilor care iau parte si se !ucura impreuna cu noi la unul din cele mai de seama prile7uri de !ucurie din viata noastra, dupa cum iau parte si la durerile si necazurile noastre. $e aceea, savarsirea Cununiei se face in !iserica si este numai rareori ingaduita, din motive !inecuvantate, a se face si prin case, cu dezlegarea ar"iereului, care "otaraste de la caz la caz. (%1A'AC+).)/ $ar cand se savarseste cununia 0 P-+*'.)/ Cununia, fiind prile7 de !ucurie si de veselie, se savarseste in zile de sar!atori, indata dupa Sfanta )iturg"ie, cand toti crestinii se afla in sfanta !iserica. (%1A'AC+).)/ Cand se pot face nunti 0 P-+*'.)/ Potrivit poruncii a 3 a a #isericii, nu se pot face nunti in urmatoarele zile si rastimpuri din cursul anului/ in cele patru posturi de peste an, ca si in toate zilele de post ale anului: miercurea si vinerea: Ciua Crucii 21, septem!rie6: 'aierea Capului sfantului (oan #otezatorul 223 august6. Aceasta, pentru ca petrecerile ospetele ce insotesc de o!icei nunta nu se potrivesc cu pocainta si infranarea pe care ne o impune postul 2vezi talmacirea la canonul 63 Apostolic, canonul =2 al Sinodului din )aodiceea si la sfantul Simeon 'esaloniceanul, raspuns la intre!area 2=6. (n Paresimi este ingaduita, la nevoie, logodna, si aceasta numai in ziua #una 1estirii, daca nu cade in saptamana Sfintelor Patimi sau in $uminica 9loriilor 2(nv. de Cred. *rt., intre!. 2066.

Page 115 of 206

DESPRE TAINA SFANTULUI MASLU

(%1A'AC+).)/ A mai ramas, Parinte, sa mi vor!esti despre 'aina maslului. Ce temei avem in %oul 'estament 0 P-+*'.)/ Sfantul apostol (acov ne da urmatoarea indrumare/ &+ste cineva !olnav intre voi0 Sa c"eme preotii #isericii si sa se roage pentru el, ungandu l cu untdelemn intru numele $omnului. Si rugaciunea credintei va mantui pe cel !olnav si $omnul il va ridica si de va fi facut pacate, se vor ierta lui& 2=, 1, 1=6. (ntelegem deci ca maslul este 'aina prin care crestinul !olnav care este uns cu untdelemn sfintit do!andeste, cu rugaciunile preotilor, "arul vindecarii de !olile trupesti si sufletesti. Aceasta Sfanta 'aina dovedeste, o data mai mult, cat adevar este in sfanta noastra credinta, cata intemeiere este in privinta celor ce se savarsesc de catre preoti. Sfanta rugaciune a preotilor cu ungerea cu untdelemn a celor !olnavi noi o numim &maslu&, dar, pe langa aceasta, ea mai are si alte numiri care se folosesc mai rar cum ar fi/ untdelemn impreunat cu rugaciune 2ev"eleon6, ungere cu untdelemn sfintit etc. Potrivit invataturii $omnului nostru (isus 8ristos, #iserica a practicat aceasta slu7!a indeose!i pentru cei !olnavi care nu si au gasit leacuri la doctori. $esi doctorii sunt si ei !uni pentru !olile trupesti, caci si pe ei i a "arazit $omnul 2(nt. Sir., 24, 126, sunt totusi !oli carora pana azi nu li s a gasit leacul, insa ce nu este cu putinta la oameni este cu putinta la $umnezeu 2<atei, 13, 26: )uca, 1, 356. Astfel vedem ca $omnul nostru (isus 8ristos, propovaduind +vang"elia prin sate si prin cetati, tamaduia orice !oala si orice neputinta in popor 2<atei, ,, 23 2=: 4, 1 ,: 3, 25 3=6. 'amaduirea o dadea insa numai pe temeiul credintei ca +l poate vindeca. Prin puterea $u"ului Sfant si pe temeiul credintei, $omnul 8ristos le a dat si apostolilor Sai puterea sa scoata afara du"urile necurate si sa tamaduiasca orice fel de !oala si orice neputinta, spunandu le/ &Si mergand, propovaduiti si ziceti/ imparatia cerurilor este aproapeD 'amaduiti pe cei !olnavi, inviati pe cei morti, curatiti pe cei leprosi, pe demoni scoateti iD& 2<atei, 10, 1, 5 46. Apostolii tamaduiau pe !olnavi dupa cum ii invatase $omnul 2<arcu, 6, 12 136, iar pe temeiul acesta ne a lasat scris si Sfantul apostol (acov acele cuvinte pe care le am amintit mai sus 2(acov, =, 1, 1=6. Astfel, prin faptul ca se spune &preotii&, Sfanta #iserica invata ca la !olnavul caruia i se face Sfantul maslu este necesar sa fie c"emati cel putin 2 3 preoti. Pot fi si mai multi 2cel mai indicat este sapte6, dar in cazul cand acest lucru nu este posi!il, sa fie cel putin doi. %umai la cazuri de mare urgenta si nefiind posi!ila reuniunea a minimum doi preoti, se admite si unul. (%1A'AC+).)/ #ine, dar Sfanta Scriptura nu spune nicaieri ca aceasta 'aina ar fi fost instituita de <antuitorul. P-+*'.)/ %u ti am aratat in cele de mai sus ca aceasta 'aina a fost practicata de sfintii apostoli din insasi porunca $omnului 2<arcu, 6, 12 1360 % ai auzit pe Sfantul apostol (acov cat de clar vor!este despre aceasta 'aina si cum invata sa o practicam si noi 2(acov, =, 1, 1=60 Apostolii nu se numesc intemeietori ai 'ainelor, ci &iconomi&, adica administratori 2( Cor., ,, 16. $eci 'aina este intemeiata de 8ristos, nu de

Page 114 of 206

apostoli. (%1A'AC+).)/ 'otusi, unii pretind ca maslul n a fost o 'aina, ci o simpla ungere sim!olica, sau c"iar numai o punere a mainilor peste cei !olnavi, de catre apostoli. 1indecarile puteau fi facute si fara untdelemn, elementul principal fiind rugaciunea. .ntdelemnul putea sa fie folosit sau nu, deoarece vindecari s au facut si fara untdelemn 2<arcu, 16, 14: 9apte, 1,, 10 s.a.6. P-+*'.)/ Sfantul maslu este o 'aina asezata de <antuitorul prin sfintii apostoli, iar nu o lucrare sim!olica. $in faptul ca <antuitorul sau sfintii apostoli faceau vindecari si fara a se folosi de untdelemn, nu rezulta nicidecum ca maslul nu ar fi 'aina sau ca untdelemnul poate lipsi de la savarsirea acestei 'aine. %oi vom crede invatatura sfintilor apostoli, care ne arata prea clar si iluminat sa ungem cu untdelemn pe cei !olnavi 2<arcu, 6, 12 13: (acov, =, 1, 1=6. (%1A'AC+).)/ $aca maslul este o 'aina prin care se impartaseste "arul vindecarilor de catre Sfantul $u", de ce nu se vindeca toti !olnavii carora li se administreaza 0 P-+*'.)/ %u stii ca nici insusi <antuitorul nu a putut face minuni &in patria Sa&, la localnici, pricina fiind numai &necredinta& lor 2<arcu, 6, 1, = 660 Cand vindeca pe !olnavi marturisea in fata tuturor credinta celor ce se invredniceau de !inefacerile si tamaduirile Sale 2<atei, 3, 22 23: 4, 106. (n afara de aceasta, rugaciunile de la maslu cer si iertarea de pacate. (ar daca cineva !olnav moare totusi dupa slu7!a maslului, socotim ca $umnezeu i a iertat pacatele de care era !olnav sufletul sau, daca nu a voit sa l lase sa se mai !ucure de sanatate, in viata. (%1A'AC+).)/ $ar de ce la romano catolici 'aina maslului nu poate fi savarsita decat de episcopi si numai pentru cei !olnavi pe patul de moarte0 $e ce ei o numesc &ungere din urma& 2extrema unctio60 P-+*'.)/ (n Sfanta Scriptura, si anume unde se vor!este despre practicarea acestei 'aine 2(acov, =, 1, 1=6, nu ni se spune sa fie c"emati episcopii la savarsirea ei, ci &preotii&. + adevarat ca, pe acele vremuri, cuvantul preot putea sa desemneze si pe episcopi, asa cum alteori cuvantul episcop desemna pe preot: de asemenea, este adevarat ca 'aina maslului a fost practicata de sfintii apostoli 2<arcu, 6, 5, 12 136. $ar nu ni se spune ca savarsirea ei ar fi rezervata numai episcopiilor si nici ca tre!uie aplicata numai celor ce sunt pe moarte, ci, &daca este cineva !olnav&, apostolul spunand limpede ca $umnezeu &va ridica& pe cel suferind. *r, daca 'aina aceasta ar fi o &ungere din urma&, ar fi tre!uit sa spuna ca $umnezeu ia la Sine pe cel muri!und. .nde crezi ca este adevarul0 (ar pentru iertarea pacatelor inaintea mortii, ortodocsii cred ca este necesara impartasirea muri!undului, sau a !olnavului, si pe aceasta o practica, iar nu ungerea cu untdelemnul sfintit, ca la catolici. (%1A'AC+).)/ + limpede. Am inteles ca adevarul este de partea ortodocsilor. $ar

Page 113 of 206

unde se face Sfantul maslu 0 P-+*'.)/ (n !iserica sau in casa !olnavului pentru care se face Sfantul maslu. (%1A'AC+).)/ $ar in ce zile se face Sfantul maslu 0 P-+*'.)/ %u sunt zile sau timpuri anumite pentru savarsirea sfantului maslu. Se poate face oricand este nevoie, in popor se o!isnuieste a se face mai ales in zilele de post. (n saptamana Sfintelor Patimi se o!isnuieste a se face miercurea, 7oia, si vinerea, dar mai ales in Sfanta si marea <iercuri, inaintea ceasurilor, in amintirea ungerii <antuitorului cu mir de catre femeia cea pacatoasa 2)uca, 5, 35 346. Atunci se face in !iserica maslu de o!ste, adica pentru mai multi !olnavi, cu so!or de mai multi preoti. $e regula, !olnavul pentru care se face Sfantul maslu tre!uie mai inainte sa se spovedeasca, pentru ca sa i se dea prin Sfantul maslu curatire sufleteasca, adica iertarea pacatelor sale si tamaduirea trupului sau de !oala 2vezi <olitfelnicul, povatuirea de la inceputul randuielii Sfantului maslu6. (%1A'AC+).)/ $ar se poate face Sfantul maslu si pentru cei sanatosi0 P-+*'.)/ (ntrucat prin Sfantul maslu se do!andeste nu numai tamaduire de !olile trupului, ci si iertarea pacatelor, se poate face Sfantul maslu nu numai pentru cei !olnavi, ci si pentru cei sanatosi, si nu numai o singura data, ci si de mai multe ori 2Sfantul Simion 'esailoniceanul, $espre Sfantul maslu, cap. 2316.

Page 120 of 206

DESPRE PUTEREA DISCIPLINARA

%oi credem ca dreptul si puterea disciplinara asupra credinciosilor, pentru diferite a!ateri, le are #iserica. Sunt insa unii crestini care prin cuvantul &#iserica& inteleg comunitatea credinciosilor, fara distinctie intre laici si clerici, pe cand noi, ortodocsii, intelegem ca puterea disciplinara o are numai ierar"ia superioara a #isericii, deoarece stim precis ca 8ristos <antuitorul nostru a dat puterea de &a lega si a dezlega& ucenicilor Sai: +l le a dat, in general, &toata puterea& 2<atei, 14, 14 13: 23, 14 136 si, de asemenea, cunoastem ca dupa invierea Sa &...a suflat asupra lor 2a ucenicilor Sai6 si le a zis/ )uati $u" Sfant: carora le veti ierta pacatele, vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute& 2(oan, 20, 22 236. (%1A'AC+).)/ Cu toate acestea, cand <antuitorul, vor!ind despre pedepsele disciplinare, zice/ &...spune l #isericii& 2<atei, 14, 1= 156, intelege/ &spune l comunitatii&, nu spune l conducatorilor 2episcopilor6, caci despre ei nu este vor!a nicidecum. Cuvantul #iserica ar insemna deci comunitatea credinciosilor. $espre pedepse, de asemenea, a vor!it limpede/ prima este mustrarea intre patru oc"i: a doua este mustrarea in fata a doi sau trei martori: cea de a treia este mustrarea in fata intregii comunitati iar a patra scoaterea din sanul comunitatii. P-+*'.)/ Cuvantul #iserica nu poate insemna numai adunarea credinciosilor, deoarece numai apostolilor si ucenicilor li s a dat dreptul sa faca uz de puterea disciplinara in #iserica. &#iserica& despre care este vor!a la <atei 214, 156 are acelasi inteles ca si in cazul nelegiuitului din Corint, unde comunitatea ia "otararea excomunicarii lui numai la porunca si impreuna cu apostolul Pavel, dupa cum arata textul/ &Ci eu, desi departe cu trupul, insa de fata cu du"ul, am si 7udecat, ca si cum as fi de fata, pe cel ce a facut una ca aceasta/ in numele $omnului nostru (isus 8ristos, adunandu va voi si cu du"ul meu, cu puterea $omnului nostru (isus 8ristos, sa dati pe unul ca acesta satanei, spre pieirea trupului, ca sufletul sa se mantuiasca in ziua $omnului (isus& 2( Cor., =, 3 =6. (ar mai departe/ &Scoateti afara dintre voi pe cel rau& 2( Cor., =, 136. (ar ceva mai 7os, apostolul Pavel scrie acelorasi/ &;ata suntem sa pedepsim orice neascultare, atunci Cand supunerea voastra va fi deplina& 2(( Cor., 10, 66. $eci, cel ce are dreptul de a se pronunta in materie disciplinara este episcopul locului. <ai este oare cu putinta ca in urma analizei acestor exemple sa se mai faca o!iectia ca nu Apostolul, ci comunitatea detine acest drept0 Si tesalonicenilor le scrie in acelasi inteles/ &$aca vreunul nu asculta de cuvantul nostru prin epistola, pe acela sa l insemnati si sa nu mai aveti cu el nici un amestec, ca sa i fie rusine& 2(( 'es., 3, 1,6. 'ot apostolul Pavel a facut uz de aceasta putere in cazul excomunicarii lui (meneu si a lui Alexandru, caci ii scrie lui 'imotei/ &...i am dat satanei, ca sa se invete sa nu "uleasca& 2( 'im., (, 13 206. Prin urmare, apostolii au avut putere disciplinara in #iserica, nu comunitatea. $e la apostoli, aceasta putere a trecut asupra urmasilor lor, episcopii si preotii: apostolii au instituit si alti apostoli, asa cum au fost 'imotei in +fes si 'it in Creta. (ar lui 'imotei, marele Pavel ii scrie/ &Para impotriva preotului sa nu primesti, decat din gura a doi sau trei martori. Pe cei ce pacatuiesc mustra i de fata cu toti, ca si ceilalti sa ai!a teama& 2( 'im., =, 13 206. Asadar, 'imotei avea dreptul si puterea de a aplica pedepse disciplinare c"iar si preotilor.

Page 121 of 206

(%1A'AC+).)/ $ar, dupa sfintii apostoli, cine are puterea disciplinara in #iserica 0 P-+*'.)/ $upa sfintii apostoli, puterea disciplinara in #iserica a ramas la urmasii lor, episcopii si preotii, care au intemeiat legiuirile !isericesti. (%1A'AC+).)/ $ar ce sunt legiuirile !isericesti 0 P-+*'.)/ )egiuirile !isericesti sunt legile date de conducatorii #isericii, in virtutea puterii primite de la intemeietorul ei de a carmui pe credinciosi in numele Sau si a i indatora la ascultare spre !una lor vietuire 2<atei, 10, ,0: )uca, 10, 16 , (oan, 13, 206. (%1A'AC+).)/ .nde sunt cuprinse legile !isericesti 0 P-+*'.)/ Cele mai insemnate sunt canoanele si cele noua porunci !isericesti. (%1A'AC+).)/ $ar canoanele ce sunt 0 P-+*'.)/ Canoanele sunt legi date de sinoadele ecumenice ale #isericii si de sinoadele locale ale ei, dar intarite de cele ecumenice. Pe temeiul invataturii <antuitorului si a sfintilor Sai apostoli, canoanele statornicesc felul de organizare si conducere a #isericii, precum si drepturile si indatoririle mem!rilor ei clerici, mona"i si credinciosi spre !una lor vietuire. (%1A'AC+).)/ $ar cum se numesc poruncile privitoare la indatoririle credinciosilor fata de #iserica si cate sunt 0 P-+*'.)/ Se numesc porunci !isericesti si sunt noua la numar, iar daca vrei sa stii pe larg despre aceste noua porunci !isericesti, ca si despre Canoane, citeste cu atentie in Pidalionul de %eamt, editia 13,, si (nv. de Cred. *rt., intre!. 23, 30, 31 si mai departe.

Page 122 of 206

DESPRE SFINTIREA NATURII

(%1A'AC+).)/ $ar in natura creata sunt si lucruri spurcate, de care nu tre!uie sa ne atingem 0 P-+*'.)/ Prin caderea lui Adam, toata faptura a fost supusa &desertaciunii si stricaciunii& 2-om., 4, 20 216, ingreuindu se mai mult viata omului. *data cu omul a cazut si natura su! !lestem, trecand, impreuna cu acesta, su! stapanirea diavolului, care este numit de atunci incoace &stapanitorul acestei lumi& 2(oan, 12, 31: 1,, 30: 16, 11: +res., 2, 2: 6, 126. %u numai omul, ci si natura tinde sa se eli!ereze de su! puterea tiranica a diavolului, &impreuna suspina si impreuna are dureri&, dar eli!erarea ei deplina se va face a!ia la venirea a doua a <antuitorului, caci pana atunci si ea ramane in desertaciune, ca urmare a caderii omului 2-om., 4, 1= 226. $ar, precum omul dupa venirea <antuitorului poate fi scos de su! stapanirea diavolului prin !otez, si lucrurile din natura, prin sfintire, se eli!ereaza si pot fi folosite astfel in slu7!a lui $umnezeu. Cand <antuitorul a savarsit in pustie minunea inmultirii painilor, Sfantul evang"elist ne spune ca mai intai +l S a rugat ei a !inecuvantat painile, pe care apoi le a inmultit 2<atei, 1,, 13:1=, 366. A facut rugaciunea 2ce se o!isnuieste pentru masa6 si a !inecuvantat painile pentru a le scoate de su! !lestem si a le pune in slu7!a maririi lui $umnezeu, prin minunea ce avea sa faca. )a fel a procedat si la asezarea Sfintei (mpartasanii, cand, luand painea, a !inecuvantat o si, luand pa"arul si multumind, le a dat ucenicilor 2<atei 26, 26 256, caci, si in aceasta impre7urare, painea si vinul tre!uiau scoase de su! !lestem spre a putea fi puse in slu7!a lui $umnezeu. 'ot asa si dupa inviere, cinand cu doi ucenici la +maus, a luat painea si a !inecuvantat o 2)uca, 2,, 306. (ata deci mai multe impre7urari in care <antuitorul ne a dat pilda ca, prin rugaciune si !inecuvantare, sa sfintim o!iectele de care ne folosim. (%1A'AC+).)/ (n Sfanta Scriptura se spune ca nimic nu este necurat 29apte, 10, 1=: -om., 1,, 1, 20: ( 'im., ,, , =: 'it, 1, = s.a.6. (ar daca $umnezeu le a curatit, pentru ce le mai tre!uie sfintire 0 P-+*'.)/ (ntr adevar, Apostolul arata ca &...orice faptura a lui $umnezeu este !una si nimic nu este de lepadat, daca se ia cu multumire. Caci se sfinteste prin cuvantul lui $umnezeu si prin rugaciune& 2( 'im., ,, , =6. $ar prin aceasta e de la sine inteles ca sfintirea nu o pot face decat persoanele liturgice, carora li s a incredintat misiunea de a fi &iconomi ai 'ainelor lui $umnezeu& 2( Cor., ,, 16 si de a face lucrul slu7!ei 2+fes., ,, 126 &spre cele catre $umnezeu& 2+vr., =, 16. Cel mai o!isnuit element spre sfintire este apa, care devine apoi ea insasi un agent curatitor si sfintitor, stropind alte o!iecte 2(es., 30, 14 20: )ev., 4, 6: 1,, 4: %um., 4, 5: 13, 3 126. (n 'estamentul 1ec"i sunt numeroase marturii ce arata rolul apei in istoria lumii. Astfel, inca de la inceputul lumii, $u"ul lui $umnezeu Se purta deasupra apei 29ac., 1, 26. Prin apa sfintita potrivit legii se curata tot cel necurat, spalandu se, pana c"iar si "ainele sale, cu apa 2)ev., 1=, 106. $e pilda, (lie a udat cu apa 7ertfa 2((( -egi, 14, 24 326 etc. 'ot in )egea 1ec"e s a prezis ca si in crestinism va fi o apa curatitoare, care va curati nu numai trupul, ci si sufletul omului 2(ez., 36, 2= 266. (n %oul 'estament, apa sfintita este intre!uintata ca element curatitor si sfintitor 2(oan, =, ,: 3, 2 56.

Page 123 of 206

Alt element de sfintire aratat in Scriptura este si untdelemnul, cum am mai aratat in cele spuse mai inainte. (n afara de aceasta, #iserica sfinteste pamantul, araturile, roadele, casele etc., cu diferite slu7!e 2ierurgii6, aducand darul Sfantului $u" peste toate aceste elemente care intra in vietuirea zilnica a credinciosilor. (%1A'AC+).)/ $ar unde se vede in Sfanta Scriptura ca elemente ca apa, untdelemnul, precum si alte o!iecte, tre!uie sa fie sfintite 0 P-+*'.)/ 'i am aratat destul de clar in cele de mai sus, dar vad ca ai ramas nelamurit. $e aceea, ascultaD Sa stii ca, c"iar in )egea 1ec"e se sfinteau si se curatau atat oamenii, cat si elementele prin diferite rituri si rugaciuni, ca de exemplu/ curatirea femeii le"uze la ,0 de zile dupa nastere 2)ev., 12: )uca, 2, 22 2,6, iar rugaciunea pentru sfintirea untdelemnului si a apei 2ag"iazma6, !inecuvantarea pruncilor, a painii si a vinului si a pastelor le gasim la sfintii parinti si scriitori ai #isericii din primele veacuri crestine, ca/ (ustin <artirul si 9ilosoful 2Apologia1, cap. 61, 6=6, 'ertulian 2$e !aptismo, cap. 5, $e corona militis, cap. 3, , s.a.6 sau Sfantul 1asile cel <are 2$espre Sfantul $u", cap. 656. -ugaciuni pentru !inecuvantarea si sfintirea apei 2ag"iazma6, a untdelemnului si a fructelor, sfestanii pentru ploaie si altele, le gasim amintite c"iar si in cele mai vec"i randuieli si asezaminte !isericesti, ca Asezamintele Sfintilor Apostoli din veacurile (((, (1 2cartea 1((, cap. 25r ,2, ,3: cartea 1(((, cap. 23, ,0, ,1, ,2 s.a.6, precum si in cele mai vec"i carti de slu7!a ca +v"olog"ionul 2<olitfelnicul6 lui Serapion de '"muis din +gipt, din veacul (1. Pe toate le gasim in aceeasi carte de slu7!a, unde aflam si randuiala Sfintelor 'aine, adica in +v"ologiu sau <olitfelnic 2cartea de rugaciuni sau de molitfe, vezi (nv. de Cred. *rt., intre!., 2236.

Page 12, of 206

DESPRE SERBAREA DUMINICII IN LOCUL SAMBETEI

(%1A'AC+).)/ $aca %oul 'estament este urmarea 1ec"iului 'estament, de ce nu urmam noi si sar!atorirea sam!etei 0 P-+*'.)/ $e la Adam pana la sfarsitul lui Avraam au trecut, dupa unii cronografi, 3654 de ani 2Cronograful lui ;"eorg"e Aedranos, trad. rom. de <itrop. 1eniamin Costac"i, <anastirea %eamtu, 1435, p. ,, ,=: vezi si prefata <ineiului pe fe!ruarie, de staretul <anastirii %eamtu Secu, %eonil6, la care, adaugind cei ,30 de ani cat au stat israelitii ro!i in +gipt 2;al., 3, 156, fac ,104 ani. (n aceasta perioada de timp, de la Adam pana la <oise, nici Scriptura nu era scrisa, nici sam!ata nu se tinea ca sar!atoare de vreun, popor. 'imp de atatea mii de ani, patriar"ii cei de mai inainte de lege si toti cei credinciosi s au povatuit la calea mantuirii numai prin Sfanta 'raditie si a!ia dupa acest indelungat rastimp a fost instituita de $umnezeu praznuirea sam!etei in timpul trecerii poporului (srael prin pustia Ara!iei in amintirea facerii lumii in sapte zile, dupa care, in ziua a saptea, $umnezeu S a odi"nit, precum si in amintirea iesirii din ro!ia +giptului a poporului Sau, (srael. Caci Sfanta Scriptura spune/ &Si a !inecuvantat $umnezeu ziua a saptea si a sfintit o, caci intru ea S a odi"nit de toata lucrarea Sa pe care a facut o $umnezeu& 29ac., 2, 36. Si iarasi este scris, referitor la iesirea israelitilor din ro!ie/ &Adu ti aminte ca ai fost ro! in pamantul +giptului si te a scos $omnul $umnezeul tau de acolo cu mana tare si cu !rat inalt pentru aceea ti a poruncit $omnul $umnezeul tau sa pazesti ziua sam!etei& 2$eut., =, 1=6. $ar tre!uie stiut si faptul ca sam!ata nu a fost data de $umnezeu ca sar!atoare o!ligatorie pentru toate popoarele lumii, ci a randuit o, ca sar!atoare si ca legamant vesnic, numai pentru poporul Sau, (srael. Acest lucru il arata Sfanta Scriptura clar, cand zice/ &Sa pazeasca fiii lui (srael sam!ata, praznuind ziua odi"nei din neam in neam, ca un legamant vesnic. Si sa fie aceasta semn vesnic intre <ine si fiii lui (srael, pentru ca in sase zile a facut $omnul cerul si pamantul, iar in ziua a saptea a incetat si S a odi"nit& 2(es., 31, 16 156. (n alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sam!ata, cat si celelalte porunci ale )egii nu au fost date decat poporului (srael/ &Cel ce vesteste cuvantul Sau lui (acov, indreptarile si 7udecatile Sale lui (srael 2adica poporului scos de +l din ro!ie6, n a facut asa nici unui alt neam 2adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui (acov6 si 7udecatile Sale nu le a aratat lor& 2poruncile si sam!ata6 2Ps. 1,5, 4 36. Cand paganii au venit la %eemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le a zis/ &$umnezeu cel ceresc ne va a7uta. %oi, slugile )ui, vom zidi: iar voi n aveti parte, nici drept, nici pomenire in (erusalim& 2(( +z. 2, 136. $aca paganii ar fi avut sam!ata, mai avea %eemia dreptul sa le vor!easca asa0 Paganii i ar fi putut raspunde ca si ei au sam!ata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa %eemia vor!este "otarat si limpede, spunandu le ca nu au &parte, nici drept&. Ca paganilor nu li s a dat nici )egea si nici sam!ata reiese si din epistola Sfantului apostol Pavel catre romani, unde le spune/ &Caci paganii care nu au lege, din fire fac ale )egii& 2-om., 2, 1,6. (ar mai departe, acelasi apostol marturiseste ca israelitilor le apartine infierea si slava si asezamantul 2deci si semnul legaturii sam!ata6 si punerea legii 2sam!ata face parte din ea6 si slu7!a 2legea ceremoniala6 si

Page 12= of 206

fagaduintele 2-om., 3, ,: $eut., 6 136. Asadar, pe temeiul marturiilor de mai sus reiese clar ca sam!ata era un semn de legatura intre $umnezeu si (srael si ca a fost data in urma, numai pentru israeliti 2(es., 3, 16 156, nicidecum pentru intreaga omenire. $ar legiuirea sam!etei nu s a facut pentru o durata nedeterminata. Apostolul Pavel, in epistola sa catre galateni, ne arata ca &)egea a fost adaugata pentru calcarile de lege, pana cand era sa vina .rmasul 2prin urmare pana la venirea .rmasului6, Caruia ( s a dat fagaduinta& 2;al., 3, 136. $e asemenea, stim ca &sfarsitul legii este 8ristos& 2-om., 10, ,6. $eci, iata durata de timp pentru care a fost data )egea/ pana la venirea .rmasului, Care este 8ristos. )egea a fost dupa cum stim numai povatuitor catre 8ristos, ca sa ne 7ustificam prin credinta. $upa venirea credintei, nu mai suntem su! povatuitor 2)ege6 2;al., 3, 2, 2=6. 1ec"iul 'estament fiind inlocuit, s a implinit porunca lui (eremia in care se zice/ &(ata, vin zile zice $omnul cand +u voi inc"eia cu casa lui (srael si cu casa lui (uda legamant nou. (nsa nu ca legamantul pe care l am inc"eiat cu parintii lor in ziua cand i am luat de mana, ca sa i scot din pamantul +giptului... 1oi pune )egea <ea in launtrul lor si pe inimile lor voi scrie si le voi fi $umnezeu, iar ei imi vor fi <ie popor& 2(er., 31, 31 33: +vr., 4, 4 106. Aici se vor!este despre inc"eierea unei noi legaturi si se arata si timpul cand asezamantul va fi inlocuit cu cel nou. Se naste intre!area/ care legamant va fi inlocuit0 Proorocul (eremia a aratat/ &...acela pe care l am facut cu parintii lor in ziua Cand i am luat de mana, ca sa i scot din pamantul +giptului...&. (n ce consta acest legamant ne arata proorocul <oise/ &$omnul $umnezeul vostru a inc"eiat cu voi legamant in 8ore!. %u cu parintii nostri a facut $omnul legamantul acesta, ci cu noi, cei ce suntem vii aici astazi... +u am stat in vremea aceea intre $omnul si intre voi... +l a zis/ +u sunt $omnul $umnezeul tau, Cel ce te am scos din pamantul +giptului, din casa ro!iei... Cuvintele acestea le a grait $omnul catre toata adunarea voastra pe munte, din mi7locul focului, al norului, intunericului si al furtunii, cu glas de tunet si altceva n a mai grait. Si le a scris pe doua lespezi de piatra si mi le a dat mie& 2$eut., =, 2 226. Acest Asezamant, aceasta legatura tre!uie sa i lase loc %oului Asezamant. $eci, inlocuindu se si dandu se la o parte legatura cea vec"e, de la sine cade si sam!ata semnul acestei legaturi. (%1A'AC+).)/ 8ristos <antuitorul nostru n a desfiintat )egea 'estamentului 1ec"i, caci insusi a marturisit/ &Sa nu socotiti ca am venit sa stric )egea sau proorocii. % am venit sa stric, ci sa implinesc. Caci adevarat, zic voua/ inainte de a trece cerul si pamantul, o iota sau o cirta din lege nu va trece, pana ce nu se vor face toate& 2<atei, =, 15 146. Ar insemna, deci, ca si sfintenia sam!etei ramane in vigoare pentru totdeauna. P-+*'.)/ <antuitorul n a stricat )egea si proorocii, sau, in general, 1ec"iul 'estament, ci numai l a inlocuit cu Cel %ou, care este desavarsirea celui 1ec"i. 'estamentul cel 1ec"i dupa cum s a aratat si mai sus a avut numai un rol de invatator, spre a pregati omenirea pentru primirea lui <esia/ &Astfel ca )egea ne a

Page 126 of 206

fost noua calauza spre 8ristos, pentru ca sa ne indreptam din credinta. (ar daca a venit credinta, nu mai suntem su! calauza& 2;al., 3, 2, 2=6. <antuirea noastra nu mai atarna de implinirea faptelor poruncite de 'estamentul 1ec"i sau de tinerea sam!etei, ci de credinta in (isus, <antuitorul nostru. Prin (isus 8ristos, )egea 2'estamentul 1ec"i6 s a implinit si a incetat. &Caci 8ristos este sfarsitul )egii, spre indreptarea a tot celui care crede& 2-om., 10, ,6. )egea 1ec"e a tinut numai pana la (oan #otezatorul, ultimul pregatitor al venirii lui 8ristos 2<atei, 11, 136. Cei de su! regimul ei au fost nascuti su! ro!ie, intocmai ca fiul lui Avraam, din roa!a sa, Agar: pe cand cei din 'estamentul %ou sunt ca fiul lui Avraam, din sotia sa li!era, Sara, fiind nascuti spre li!ertate si mostenire. Caci Agar si Sara sunt inc"ipuiri ale celor doua 'estamente 2;al., ,, 22 316. Prin urmare, cuvintele <antuitorului/ &Sa nu socotiti ca am venit sa stric )egea sau proorocii& au acest inteles/ +u n am venit impotriva )egii si a proorocilor, sau/ 1enirea <ea nu ii este ceva strain, ci, dimpotriva, ea este in deplin acord atat cu )egea lui <oise, cat si cu invatatura, din celelalte carti ale proorocilor 21ec"iului 'estament6, in acest c"ip, )egea se implineste desavarsit prin <ine adica prin venirea <ea deoarece aceasta venire a <ea este insasi tinta ei 2-om., 10, ,6. (ar cuvintele prin care <antuitorul spune ca nu va trece o iota sau o cirta din )ege pana ce nu se vor face toate, se refera la implinirea lucrurilor proorocite despre +l, care s au implinit intocmai pana la inc"eierea %oului )egamant facut prin Sangele Sau si instituit in seara Cinei celei de 'aina, Cand legamantul 1ec"iului 'estament a luat sfarsit. $upa ce a mancat cu ucenicii Sai, <antuitorul a luat pa"arul si l a dat lor zicand/ &Acest pa"ar este )egea cea noua, intru Sangele <eu, care se varsa pentru voi& 2)uca, 22, 206. (%1A'AC+).)/ $umnezeu a !inecuvantat si a sfintit ziua a saptea inca de la inceputul lumii, cand a ispravit creatia, dupa cum este scris/ &Si a sfarsit $umnezeu in ziua a sasea lucrarea Sa pe care o facuse si S a odi"nit in ziua a saptea si a sfintit o, caci intru ea S a odi"nit de toata lucrarea Sa, pe care a facut o $umnezeu& 29ac., 2, 2 36. $eci, dupa cele sase zile ale creatiei, ziua a saptea a fost cel dintai sa!at sfintit de (nsusi $umnezeu si, datorita acestui fapt, ea a ramas sfanta pentru toti oamenii si pentru toate timpurile. P-+*'.)/ (n aceste doua versete nu se vor!este decat despre $umnezeu si lucrarea Sa, aratandu se ca $umnezeu Si a sfarsit lucrarea, S a odi"nit, a !inecuvantat si a sfintit ziua a saptea, insa despre om nu se spune nimic, si nici n ar fi avut omul pentru ce sa se odi"neasca, avand el a!ia o zi de la crearea sa 29ac., 1, 26 316. 9iind asezat de $umnezeu &...in gradina cea din +den, ca s o lucreze si s o pazeasca& 29ac., 2, 1=6, primul om n a primit nici o porunca privind ser!area zilei a saptea. Singura porunca pe care i a dat o $umnezeu a fost aceea de a nu manca din pomul cunostintei !inelui si raului 29ac., 2, 16 156. Pentru om, toate zilele erau deopotriva. #a, mai mult, nici c"iar atunci cand Adam si +va au calcat porunca si au cunoscut !inele si raul, si nici dupa ce au fost izgoniti din rai, nu au primit porunca sa ser!eze vreo zi. $impotriva, toata viata omului devine o continua munca, fiind o!ligat ca in toate zilele sa munceasca pamantul !lestemat intru toate lucrurile sale pentru a si do!andi "rana. &Cu osteneala sa te "ranesti din el 2din pamant6 in toate zilele vietii tale &29ac., 3, 156.

Page 125 of 206

Se arata, intr adevar, ca $umnezeu S a odi"nit in a saptea zi de lucrarea Sa, dar cum se numea acea zi, nu ni se spune. Ca atare, se ridica urmatoarele intre!ari/ H +ste ziua a saptea una si aceeasi cu sa!atul 0 H Se numarau pe atunci zilele saptamanii in asa fel ca ziua a saptea sa corespunda cu sam!ata de azi0 H .nde se spune ca se numarau zilele si cum se numeau ele in acel timp 0 Sau, cel putin, cuvantul &sa!at& atat de scump unora din cei cu care ai stat de vor!a ai putea sa mi arati unde este scris 0 1rand, nevrand, tre!uie sa recunosti ca sam!ata ca zi de odi"na nu si are originea in rai si nici n a fost data primilor oameni ca zi de repaos, ci ca inceputul ei este a!ia cu circa 2=00 de ani mai tarziu. $ate lamuritoare asupra felului de praznuire si al zilei anume care este praznuita nu avem nicaieri in #i!lie. Pro!lema mai poate fi pusa si astfel/ $umnezeu, intr adevar, S a odi"nit in ziua a saptea si a sfintit o. $ar ce inseamna ziua a saptea 0 Caci nu ni se mai spune ca in aceasta zi &s a facut seara si s a facut dimineata&, cum ni se spune despre celelalte zile ale creatiei. Astfel, ar urma ca in a opta zi adica in intaia a saptamanii viitoare $umnezeu sa fi inceput din nou a crea sau a lucra ceva, pentru ca apoi, dupa sase zile, iarasi sa Se odi"neasca ... si sa ser!eze si +l, in fiecare saptamana, ziua a saptea ... Ar insemna, prin urmare, ca ser!area sam!etei ar tre!ui sa o tinem dupa exemplul lui $umnezeu, iar nu pe !aza vreunei porunci de la inceput. Porunca a venit insa mult mai tarziu, iar a sustine ca si $umnezeu ser!eaza sam!ata si ca numai dupa exemplul )ui cel putin pana la venirea acestei porunci tre!uie sa o fi ser!at oamenii, insemneaza a cadea in cea mai mare ratacire. $eci, &ziua a saptea& nu este decat ziua in care $umnezeu a incetat creatia universului. %icaieri nu ni se spune in #i!lie ca, la inceput, si omul &s a odi"nit& in ziua a saptea. (%1A'AC+).)/ +xista un text din oare s ar intelege ca porunca sfintirii zilei a saptea nu ar fi fost data a!ia in vremea lui <oise, in pustie, ci ca ea a existat inca de la inceput/ &Adu ti aminte de ziua sam!etei, ca sa o sfintesti& 2(es., 20, 46. (ata, deci, ca $umnezeu atrage doar atentia 2adu ti aminte6 asupra unei porunci de7a existente si nu o statorniceste acum pentru prima oara. Si, de vreme ce ea este de la inceput, inseamna ca este o!ligatorie pentru lumea de totdeauna, nu numai pentru cea de la <oise incoace. P-+*'.)/ &Adu ti aminte& se refera la ceea ce a existat mai dinainte 2adica &adu ti aminte& de ceva ce ti am spus eu alta data6, caci, intr adevar, porunca de a ser!a sam!ata nu s a dat, pentru prima oara, o data cu celelalte porunci, pe <untele Sinai. $ar nu este nici asa cum ti se pare dumitale, ca ea a fost data de la inceput, lui Adam, in rai.

Page 124 of 206

Aceasta porunca s a dat cu putin mai inainte si pentru prima oara in pustia Sin, cand $umnezeu a poruncit evreilor, prin <oise, sa nu adune mana in ziua sam!etei 2ziua a saptea6 2(es., 16, 2=6. $eci, atunci cand a fost data legea pe Sinai, evreii aveau cunostinta despre sa!at caci il ser!asera, !a c"iar il si calcasera, pentru care pricina au fost do7eniti de $umnezeu 2(es., 16, 25 236. $e aceea, porunca intaia incepe cu cuvintele/ &Adu ti aminte...& spre a aminti evreilor ca aceasta porunca le o daduse cu putin mai inainte. $eci, originea sa!atului nu este in rai, iar el nu a fost ser!at pana la <oise. (%1A'AC+).)/ *are poate fi ser!area sam!etei inlocuita de vreme ce ea este un semn si un legamant vesnic intre $umnezeu si oameni, facut pe temeiul cuvintelor lui $umnezeu insusi0 &Sa pazeasca deci fiii lui (srael sam!ata, praznuind ziua odi"nei din neam in neam, ca un legamant vesnic. Sa fie aceasta semn vesnic intre <ine si fiii lui (srael...& 2(es., 31, 16 156. $eci, inlocuirea sam!etei prin $uminica sau prin oricare zi ar insemna inlocuirea unui asezamant vesnic prin unul omenesc. P-+*'.)/ Cu adevarat, sa!atul este un legamant vesnic, instituit de $umnezeu, dar nu pentru toate popoarele lumii, ci numai pentru poporul lui (srael. Acest fapt se poate intelege destul de clar din marturiile Sfintei Scripturi. <ai intai, vedem ca $omnul a vor!it lui <oise si i a zis sa pazeasca fiii lui (srael sam!ata, praznuind ziua odi"nei din neam in neam, ca un legamant vesnic 2(es., 31, 166. (n al doilea rand, acest legamant este o aducere aminte de ro!ia egipteana din care $umnezeu ii scosese pe israeliti, poruncindu le, spre amintire, sa tie sa!atul ca zi de odi"na/ &Adu ti aminte ca ai fost ro! in pamantul +giptului si te a scos $omnul $umnezeul tau de acolo, cu mana tare si cu !rat inalt: pentru aceea ti a poruncit tie $omnul $umnezeul tau, sa pazesti ziua sam!etei& 2$eut., =, 1=6. (n al treilea rand, vedem ca sa!atul este &semn& vizi!il intre $umnezeu si copiii lui (srael. &$omnul a grait catre <oise zicand/ vor!este le copiilor lui (srael si spune le/ &1edeti si paziti zilele <ele de odi"na, caci acestea vor fi intre <ine si voi si urmasii vostri un semn, ca sa cunoasteti ca +u sunt $omnul, Cel ce va sfinteste& 2(es., 31, 12 136. 'ot in felul acesta se exprima si proorocul (ezec"iel/ &Asa vor!este $omnul... : ...)e am dat zilele <ele de odi"na, ca sa fie semn intre <ine si ei, ca sa cunoasca ca +u sunt $omnul, Sfintitorul lor& 2(ez., 20, =, 126. (n al patrulea rand, reiese ca sa!atul si intreaga )ege sunt date numai evreilor iar nu si celorlalte neamuri din marturia conducatorilor poporului ales intors din exil: caci atunci cand cei straini din neamul lor au venit si le au cerut permisiunea sa a7ute si ei la zidirea templului $omnului, zicand/ &Sa zidim si noi impreuna cu voi, pentru ca si noi, ca si voi, cautam pe $umnezeul vostru si ( aducem 7ertfe inca din vremea lui Asar"adon, regele Asiriei...& 2( +z., ,, 26, la aceste cuvinte, trimisii neamurilor au primit un raspuns clar si categoric din partea lui %eemia/ &$umnezeul cel ceresc ne va a7uta. %oi, slu7itorii )ui, vom zidi: iar voi nu aveti parte, nici drept, nici pomenire in (erusalim& 2( +z., 2, 136. $e su!liniat ultimul cuvant &pomenire&, care este repetat ori de cate ori $umnezeu sau <oise atrag atentia asupra ser!arii sa!atului sau asupra legamantului facut, prin el, intre $umnezeu si poporul scos din ro!ia +giptului/ &Adu ti aminte de ziua sa!atului...& 2(es., 20, 46: &Adu ti aminte ca ai fost ro! in pamantul +giptului... sa pazesti ziua sam!etei& 2$eut., =, 1=6. $eci, aceasta &aducere aminte& se refera la legamantul sa!atului pe care l a facut $umnezeu cu poporul evreu, atunci cand l a scos din ro!ia egipteana. Celelalte neamuri nu au acest legamant, pentru ca ele nu au avut nici un alt legamant cu $omnul $umnezeu, ca poporul evreu, si nu au deci a si aduce aminte de vreo

Page 123 of 206

promisiune. $upa aducerea evreilor in ro!ia !a!ilonica, neamurile care au fost aduse in Palestina si le au luat locul s au amestecat cu evreii ramasi si au crezut in $umnezeul lor 2( +z., ,, 26. Aceasta credinta insa nu a putut sa i faca partasi la istoria poporului ales si la legamantul lui $umnezeu/ sa!atul. Pentru aceea ei sunt respinsi de la zidirea templului, spunandu li se ca nu au &pomenire& 2aducere aminte6. Cu alte cuvinte, sa!atul este o sar!atoare exclusiv evreiasca si nu se transmite altor popoare, c"iar daca acelea cred in $umnezeul lui (srael. Acesta este un adevar care nu poate fi rastalmacit si de care ar tre!ui sa tina seama toti cei ce ser!eaza sam!ata, adevar care se poate vedea clar atat in 1ec"iul cat si in %oul 'estament. (ar daca acest asezamant al sa!atului este numit &vesnic&, tre!uie sa intelegem ca cuvantul &vesnic& are aici intelesul de ceva dura!il, care nu poate fi sc"im!at sau inlocuit de oameni. $ar nici nu se poate sustine ca $umnezeu nu are putere sa l sc"im!e sau sa l inlocuiasca, deoarece stim ca <antuitorul a sc"im!at acest asezamant &vesnic& al sa!atului. $eci cuvantul &vesnic& inseamna aici epoca 'estamentului celui 1ec"i, dupa sfarsitul caruia incepe un veac nou si un legamant nou, care fusese fagaduit c"iar de $umnezeu inca din 'estamentul 1ec"i 2(er., 31, 31 336. $ar cuvantul &vesnic& este folosit in 'estamentul 1ec"i si cu alte prile7uri, cum ar fi, de pilda, la porunca praznuirii mielului pascal, pentru care $umnezeu porunceste evreilor/ &...ca asezare vesnica sa o praznuiti&: sau la sar!atoarea azimilor, pe care, de asemenea, li se porunceste sa o pazeasca, fiind &asezamant vesnic& 2(es., 12, 3, 1,, 15, 216. Cu toate acestea, nici cei ce tin astazi sam!ata nu mai ser!eaza mielul pascal dupa porunca &vesnica& de atunci, spre a l manca ritual, cu azima si cu ier!uri amare, stand in picioare, cu toiege in maini, gata de plecare 2(es., 12, 1, 2,: %um., 3, 11 s.a.6. &)egea vesnica& este si arderea neintrerupta a candelei in fata perdelei de dinaintea c"ivotului )egii in templul din (erusalim 2(es., 25, 20 216, &asezamant vesnic& este numit si modul de 7ung"iere a animalelor de 7ertfa 2)ev., 15, 56: cu toate acestea, nici cei ce tin legamantul &vesnic& al sam!etei nu le mai respecta pe acelea, caci, altfel, ar tre!ui sa se intoarca intru toate la cele ale 1ec"iului 'estament. (%1A'AC+).)/ <i s au adus si mie o seama de marturii !i!lice prin care s ar dovedi ca ser!area sam!etei este o!ligatorie pentru toti crestinii, de toate neamurile. Astfel, <antuitorul &...a venit in %azaret, unde fusese crescut si, dupa o!iceiul Sau, a intrat in ziua sam!etei in sinagoga si S a sculat sa citeasca& 2)uca, ,, 16, 31: <arcu, 6, 2 s.a.6. $e asemenea, este scris despre apostolul neamurilor ca &...dupa o!iceiul sau, Pavel a intrat la ei 2in sinagoga iudeilor din 'esalonic6 si in trei sam!ete le a grait din Scripturi& 29apte, 15, 26. Apoi/ &Si femeile, care venisera cu (isus din ;alileea, au privit mormantul... si, intorcandu se, au pregatit miresme si miruri: iar sam!ata s au odi"nit, dupa )ege& 2)uca, 23, == =66. $eci, si ele au respectat porunca )egii, tinand sam!ata. <antuitorul, vor!ind despre sfarsitul lumii, a aratat ca sam!ata va ramane pana la sfarsit si de aceea a zis/ &-ugati va ca sa nu fie fuga voastra iarna, nici sam!ata& 2<atei, 2,, 206. <arele apostol Pavel, vor!ind despre odi"na din ziua sam!etei, spune ca $umnezeu a dat poporului Sau &odi"na& 2+vr., ,, , 116. &Poporul Sau& sunt crestinii de toate neamurile si din toate vremurile. Sunt ei o!ligati sa tina

Page 130 of 206

odi"na sam!etei 0 P-+*'.)/ %oi nu mai avem nici o o!ligatie de a ser!a sam!ata. 'estamentul %ou a inlocuit pe cel 1ec"i si a instituit o alta zi de odi"na si de ser!are, si anume ziua dintai a saptamanii sau $uminica. (nstituirea acestei zile ca zi de sar!atoare si de odi"na este independenta de cea a sam!etei vec"i. Sam!ata )egii 1ec"i dupa cum am aratat mai sus, a fost instituita de $umnezeu ca zi de sar!atoare si de odi"na in amintirea iesirii din ro!ia +giptului a unui singur popor/ a poporului Sau, (srael. (ar $uminica crestina o ser!am in amintirea (nvierii $omnului, prin care s a facut recrearea si innoirea intregii lumi, si totodata iesirea noastra din ro!ia pacatului si a mortii, precum si do!andirea Canaanului ceresc. (nvatatura despre desfiintarea sam!etei in 'estamentul %ou se !azeaza/ 1. pe temeiuri indirecte 2de principiu sau generale6 si 2. pe temeiuri directe, din practica <antuitorului si a sfintilor apostoli, si iata cum / 1. 'estamentul %ou a &invec"it& pe cel dinaintea lui, numit &1ec"i&, si a innoit toate vec"ile asezaminte, intre care, desigur, si sam!ata. Asezamantul vec"i nu era desavarsit: el era mai mult ca o um!ra, o icoana 2+vr., 10, 1: Col., 2, 16 156. (ata pentru ce a tre!uit sa se intemeieze &...un 'estament mai !un&, &...un 'estament %ou& 2+vr., 4, = 46. &Si zicand &unul %ou& $omnul a invec"it pe cel dintai& 2+vr., 4, 136, care a fost pus numai la &vremea indreptarii&, adica pana cand avea sa fie indreptat si desavarsit de altul nou 2+vr., 3, 10 : 10, 36. &Caci daca 'estamentul cel dintai ar fi fost fara pri"ana, nu s ar fi cautat loc pentru al doilea& 2+vr., 4, 5 : ;al., 2, 216. (ar pentru al doilea, toate cele ale 1ec"iului Asezamant &...au trecut, iata, toate s au facut noi& 2(( Cor., =, 156. *data cu celelalte asezaminte ale )egii 1ec"i a fost scoasa din vigoare si inlocuita si sar!atoarea sa!atului 2-om., 5, 1 6: ;al., 2, 14 136. Acestea avandu le in vedere, marele apostol Pavel scrie impotriva acelora ce voiau sa se mai tina cele ale )egii 1ec"i si invinuiau pe cei ce i nu le mai tineau, adresandu se acestora din urma astfel/ &%imeni deci sa nu va 7udece pentru mancare sau !autura, sau cu privire la sam!ete, sau luna noua, care sunt um!ra celor viitoare, iar trupul este al lui 8ristos& 2Col., 2, 16 156. Cei ce voiesc sa do!andeasca mantuirea tre!uie sa fie urmasi ai lui Avraam. Acestia insa nu sunt descendentii trupesti ai patriar"ului, ci cei care au credinta lui in implinirea fagaduintelor mesianice: iar acestia sunt crestinii, deveniti fii ai lui $umnezeu si eli!erati de su! poruncile nefolositoare ale legii 2;al., cap. 3 =6 pe care 8ristos, prin poruncile +vang"eliei, a sters o ca pe un zapis ce ne era potrivnic 2Col., 2, 1,6/ &caci daca dreptatea vine prin )ege, atunci 8ristos a murit in zadar& 2;al., 2, 16 216. %u din faptele )egii vine mantuirea, ci prin credinta cea in 8ristos (isus, &caci dreptul prin credinta va fi viu& 2Avac., 2, , : -om., 1, 156. $eci, 'estamentul 1ec"i tre!uie sa se !ucure in crestinism de cinstea ce i se cuvine, dar in nici un caz el nu tre!uie pretuit mai mult decat cel %ou sau in pagu!a celui %ou. 2. <antuitorul nostru (isus 8ristos, Care n a venit sa strice )egea sau proorocii 2<atei, =, 156, a tinut toate poruncile )egii in afara de una singura/ aceea a sam!etei. Caci daca +l mergea, ca fiecare iudeu, sam!ata la sinagoga, mergea cu scopul de a propovadui poporului adunat aici sau pentru a vindeca pe !olnavi, dar nicidecum pentru a ne da noua, crestinilor, pilda ca tre!uie sa ser!am sam!ata. (udeii mai
Page 131 of 206

aveau o!iceiul de a se aduna si vineri seara pentru rugaciunea in sinagoga, dupa cum se aduna si azi. $aca <antuitorul nostru (isus 8ristos S ar fi dus si in aceasta zi in sinagoga, ar urma pentru noi ca tre!uie sa ser!am si vinerea0 $umneata esti ispitit sa admiti ca 8ristos si apostolii au respectat sam!ata. $a, dar in ce fel 0 Se stie atat numai, ca +l a facut o multime din minunile Sale sam!ata, fapt pentru care era amenintat cu moartea 2(oan, =, 166. Sam!ata au fost vindecati/ omul cu mana uscata 2<atei, 12, 3 1,: <arcu, 3, 1 6: )uca, 6, 6 116: femeia cu du"ul neputintei 2gar!ova6 2)uca, 13, 10 156: !olnavul de idropica 2)uca, 1,, 1 66: omul cu du"ul necurat 2<arcu, 1, 21 26: )uca, ,, 31 356: sla!anogul !olnav de 34 de ani 2(oan, =, 1 146 si or!ul din nastere 2(oan, 3, 1 146. 'rei din aceste vindecari/ a omului cu mana uscata, a femeii gar!ove si a omului cu du" necurat au fost facute nu numai sam!ata, ci si in sinagoga. Cat despre textul/ &-ugati va ca sa nu fie fuga voastra iarna, nici sam!ata& 2<atei, 2,, 206 e !ine sa stiti ca aici nu se vor!este de sfintirea sau respectarea sam!etei. Sfantul +frem Sirul, un mare dascal al adevarului, talcuieste &iarna& cu &sa nu ne apuce iarna nepregatiti&: iar &sam!ata& &sa nu fim cazuti in eres&. Prin aceasta, <antuitorul nu a oprit calcarea sam!etei, de vreme ce +l insusi o calcase zicand/ &Sam!ata a fost facuta pentru om, iar nu omul pentru sam!ata, astfel ca 9iul *mului este $omn si al sam!etei& 2<arcu, 2, 25 246. $e asemenea, nici apostolii nu respectau ziua sa!atului, caci au smuls si au mancat spice de grau c"iar in aceasta zi 2<atei, 12, 1 36. Sfanta +vang"elie ne spune c"iar ca iudeii cautau sa ) omoare pe (isus &...pentru ca nesocotea ziua sam!etei& 2(oan, =, 146, pe care 8ristos, ca $omn al Sa!atului, a desfiintat o. &$esfiintand vra7masia in 'rupul Sau, )egea poruncilor si invataturile...& 2+fes., 2, 1=6, <antuitorul a facut un nou legamant, intru Sangele Sau 2)uca, 22, 206, si ne a dat exemplu cu fapta sa nu mai tinem ziua sa!atului 2sam!etei6. (ar daca (nsusi 8ristos ne a invatat pe noi cu cuvantul si cu fapta acest lucru, putem oare sa nu ) ascultam pe +l noi, cei ce ne am !otezat si ne am im!racat in +l 2;al., 3, 2560 Ai amintit si faptul ca sfintele mironosite au respectat ziua sam!etei, in care &...s au odi"nit dupa )ege& 2)uca, 23, =66. (ntr adevar, mironositele, ca niste femei credincioase ce erau, respectau )egea si toate prevederile ei. +le urmau pe 8ristos, dar implineau si )egea de teama iudeilor, asa cum o implinea si (osif din Arimateea, despre care Sfanta +vang"elie spune ca era un sfetnic al Sinedriului &...!ar!at !un si drept& 2)uca, 23, =0 =16. Si daca (osif din Arimateea, &om !ogat& 2<atei, 25, =56 si &sfetnic cu !un c"ip& 2<arcu, 1=, ,36, se temea de iudei, urmand pe (isus &intr ascuns& 2(oan, 13, 346, iar pe fata lucra ca orice iudeu, facand parte c"iar si din Sinedriu, cu cat mai mult nu aveau sa se teama niste femei si sa se odi"neasca in ziua sa!atului, dupa )ege0 $aca cercetam cu atentie %oul 'estament, vedem ca toate poruncile $ecalogului sunt reproduse in cuprinsul lui, de catre <antuitorul sau de catre sfintii apostoli, in afara de aceea a sa!atului. Astfel/ Porunca intai o gasim la <atei, 12, 31 32 si la <arcu, 3, 23.

Page 132 of 206

Porunca a doua, in ( Corinteni, 10, 1, si ( (oan, =, 21. Porunca a treia, la (acov, ,, 12: =, 12. Porunca a cincea, la <atei, 1=, ,: 13, 13, Porunca a sasea, la <atei, 13, 14: si la <arcu, 10, 13. Poruncile a saptea, a opta si a noua, la <atei, 13, 14 la <arcu, 10, 13 si in -omani, 13, 3. Porunca a zecea, in -omani, 13, 3. $ar in nici o parte a +vang"eliei sau a epistolelor apostolesti nu gasim vor!indu se sau facandu se macar o aluzie la porunca a patra sau la ziua sa!atului, ceea ce dovedeste ca ea nu exista pentru <antuitorul si apostoli: iar despre ceea ce nu mai exista, e firesc ca nici sa nu se mai vor!easca. <antuitorul nostru (isus 8ristos a rezumat toate poruncile in doua/ iu!irea de $umnezeu si de aproapele, zicand/ &(n aceste doua porunci se cuprind toata legea si proorocii& 2<atei, 22, ,06. Si marele apostol Pavel a zis ca &dragostea este plinirea legii& 2-om., 12: 3 106. (%1A'AC+).)/ Se mai spune ca apostolii si primii crestini dupa marturia istoriei au ser!at sam!ata, si numai de la Constantin cel <are, din anul 321, a fost introdusa, de catre acest imparat, inovatia de a se ser!a $uminica in mod o!ligatoriu. P-+*'.)/ %u este adevarat ca apostolii si primii crestini au ser!at sam!ata. <arele apostol Pavel, daca mergea sam!ata la sinagoga, nu mergea acolo ca sa praznuiasca sam!ata, ci pentru ca acolo se adunau iudeii 2(oan, 14, 206 si avea prile7ul sa le vor!easca din Scripturi 29apte, 15, 26. $ar apostolul Pavel vor!ea nu numai prin sinagogi, ci si in piete si prin case 29apte, 15, 15: 14, 6 56, !a c"iar si in afara de portile cetatii, in camp 29apte, 16, 136: apoi, el vor!ea nu numai sam!ata, ci si in fiecare zi si noapte 29apte, 20, 316. Si ce fel de odi"na avea Pavel in ziua sa!atului, de vreme ce el se ostenea lucrand pe ogorul inimilor, in slu7!a cuvantului lui $umnezeu0 29apte, 6, 26. $ar nu numai apostolii au nesocotit ser!area sam!etei, ci si urmasii lor/ 1arnava, (gnatie 'eoforul, Policarp al Smirnei, Clement al -omei, (ustin <artirul, 'ertulian si alti multi din secolele (, (( si (((: ei marturisesc ca crestinii din vremea lor ser!au $uminica, intocmai cum stim din Scriptura ca faceau si apostolii. (storia marturiseste despre Constantin cel <are numai faptul ca in timpul domniei lui, crestinismul a devenit religie li!era de stat, favorizandu se astfel generalizarea ulterioara, in (mperiul -oman, a practicilor religioase crestine, intre care era si ser!area $uminicii, astfel incat statul roman nu a facut altceva decat a recunoscut si a consfintit o stare de fapt. (%1A'AC+).)/ Care sunt temeiurile scripturistice pentru ser!area $uminicii in locul

Page 133 of 206

sam!etei 0 P-+*'.)/ Pentru noi, crestinii dreptmaritori, sar!atoarea cea mai mare este (nvierea lui 8ristos, zi de !ucurie, caci insusi $omnul a intampinat in acea zi pe femeile mironosite zicandu le/ &#ucurati va D& 2<atei, 24, 36. Ciua invierii este ziua in care <antuitorul nostru (isus 8ristos ne a eli!erat pe noi de ro!ia pacatului 2( Petru, 2, 2,6, asa cum oarecand (e"ova a eli!erat poporul Sau ales, din ro!ia +giptului. Ciua invierii este ziua sfintita prin insusi scump Sangele Sau, este ziua incredintarii ca am inviat din moartea pacatului si ca vom invia si din moartea trupeasca spre viata vesnica, daca vom adormi in credinta neindoita in 8ristos, caci zice Sfantul apostol Pavel/ &(ar daca 8ristos n a inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre si atunci si cei ce au adormit in 8ristos au pierit& 2( Cor., 1=, 15 146. (n alt loc/ &Si daca 8ristos n a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra& 2( Cor., 1=, 1,6. $eci dupa marturia marelui apostol Pavel credinta crestinului nu valoreaza nimic fara incredintarea deplina ca 8ristos a inviat a treia zi din morti, asa cum +l insusi spunea mai inainte. Si daca (nvierea lui 8ristos este atat de insemnata pentru orice crestin, nu se cade oare sa fie mereu in mintea sa si sa o cinsteasca, ser!and o im!racat in "ainele al!e ale curatiei, ca si ale ingerilor care au pravalit piatra de pe mormant 2<atei, 24, 3: <arcu, 16, =: )uca, 2,, ,: ( (oan, 20, 11 126 0 $uminica ziua iz!avirii noastre se mai numeste in Sfanta Scriptura si &una a sam!etelor& sau &ziua intaia a saptamanii& 2<atei, 24, 1: <arcu, 16, 1: )uca, 2,, 1: (oan, 20, 16, &a treia zi& 2<atei, 16, 21: 15, 23: <arcu, 4, 31: 3, 31: 10, 3,: )uca, 3, 22: 2,, 56 sau &dupa opt zile& 2(oan, 20, 266 sau &ziua $omnului& 2Apoc., 1, 106. Cele trei zile despre care vor!este Sfanta Scriptura sunt zilele in care <antuitorul a stat in mormant, numarul lor fiind preinc"ipuit de cele trei zile cat a stat proorocul (ona in pantecele c"itului 2<atei, 12, ,06: numarul lor corespunde, de asemenea, numarului zilelor in care <antuitorul a spus ca va ridica templul daramat 2(oan, 2, 13 226. Si ceea ce spusese mai inainte ucenicilor Sai, ca va invia a treia zi din morti 2<atei, 15, 23: <arcu, 3, 316. <antuitorul a adeverit prin invierea Sa 2<arcu, 16, 3, <atei, 24, 1 106. (n ziua intaia a saptamanii s a savarsit, la +maus, prima )iturg"ie prin &frangerea painii& de catre <antuitorul 2)uca, 2,, 306. (n seara zilei celei dintai a saptamanii, <antuitorul S a aratat ucenicilor Sai, care erau adunati, cu usile incuiate, de frica iudeilor, zicandu le/ &Pace voua& 2(oan, 20, 13 206. (n ziua cea dintai a saptamanii 2$uminica6, <antuitorul a suflat peste ucenicii Sai, dandu le puterea de a lega si a dezlega pacatele oamenilor. Apoi, tot in ziua $uminicii S a aratat <antuitorul iarasi ucenicilor Sai si lui 'oma pe care l a incredintat despre (nvierea Sa 2(oan, 20, 266. Si tot $uminica S a aratat <antuitorul in ;alileea 2<arcu, 16, 1,6. $uminica S a pogorat Sfantul $u" peste sfintii apostoli 29apte, 2, l 106. (n ziua $uminicii, sfintii apostoli savarseau &frangerea painii&, adica Sfanta )iturg"ie 29apte, 20, 5 126. (n ziua $uminicii se facea, de catre apostoli, strangerea de a7utoare pentru crestini 2( Cor., 16, 1 26, astfel ca $uminica, sfintita prin invierea $omnului ca zi de slavire a Sa devenea si sar!atoarea dragostei de frati. $espre ziua $uminicii a zis psalmistul/ &Aceasta este ziua pe care a facut o $omnul sa ne veselim intr insa& 2Ps. 115, 2,6, iar prin Apocalipsa i S a descoperit evang"elistului (oan tot in ziua $uminicii 2Apoc., 1, 106. (%1A'AC+).)/ <ai sunt si alte marturii din vec"ime ca crestinii din primele veacuri au

Page 13, of 206

ser!at ziua $uminicii 0 P-+*'.)/ Cred ca ti am aratat destule marturii din Sfanta Scriptura, despre ser!area $uminicii de catre crestinii de la inceput si, totodata, si pentru care pricina ei tineau $uminica zi de odi"na, in locul sam!etei. Sa stii insa ca, pe langa marturiile din Sfanta Scriptura, pe care le ai auzit mai sus, mai sunt foarte multe marturii vrednice de crezare, de la sfintii !ar!ati apostolici, adica de la ucenicii sfintilor apostoli, care au fost urmatorii lor si impreuna vor!itori cu ei. .nul din acestia a fost si Sfantul (gnatie 'eoforul, episcop al Antio"iei 2> 1056. Acesta, in scrisoarea trimisa crestinilor din <agnezia 2cap. 36, zice asa/ &Cei care au trait in randuielile cele vec"i 2adica evreii n.n.6 si au venit la nade7dea cea noua, sa nu mai tina sam!ata, ci $uminica, in care si viata noastra a rasarit& 2Scrierile Parintilor Apostolici, trad. de Pr. $. 9eciorii, #uc., 1353, p. 1656. Apoi Sfantul (ustin <artirul 2> 1==6 scrie, pe la mi7locul veacului al doilea dupa 8ristos/ &$uminica ne adunam cu totii la un loc, pentru ca aceasta este ziua in care $umnezeu, la zidirea lumii, a despartit lumina de intuneric si in care <antuitorul nostru a inviat din morti...& 2Apologia 1, cap. 656. Asemenea marturii mai gasim si in Asezamintele Sfintilor Apostoli 2cartea a (( a, cap. =36, in canoane si la o multime de sfinti parinti si scriitori !isericesti din veacurile (( (1, ca de pilda/ 'ertulian, Sfantul (rineu, Sfantul Am!rozie, Sfantul (oan ;ura de Aur si altii. $e aceea, odata cu legalizarea crestinismului de catre imparatul Constantin cel <are 23136, $uminica a fost recunoscuta si consfintita de catre stat ca zi de odi"na, c"iar si pentru necrestini, ramanand astfel pana azi la toate popoarele crestine ca zi saptamanala de odi"na 2(nv. de Cred. *rt., intre!. 245: vezi si canonul 23 )aodiceea, anul 36,6.

Page 13= of 206

DESPRE MANCARURI CURATE SI NECURATE

(%1A'AC+).)/ Ce alte deose!iri sunt intre poruncile 1ec"iului 'estament, fata de %oul 'estament 0 P-+*'.)/ Sunt deose!iri si cu privire la ceea ce e permis crestinilor sa manance. (n Sfanta Scriptura a 1ec"iului 'estament se vede ca $umnezeu a poruncit poporului Sau (srael sa se a!tina de a manca din carnea unor animale, pasari si a altor vietati ce traiesc in mare si pe uscat, in acest sens, $umnezeu a vor!it cu <oise si cu Aaron, zicandu le/ &;raiti fiilor lui (srael si le ziceti/ (ata animalele pe care le puteti manca, din toate do!itoacele de pe pamant/ orice animal cu copita despicata, care are copita despartita in doua si isi rumega mancarea, il puteti manca. $ar si din cele ce isi rumega mancarea sau isi au copita despicata sau impartita in doua, nu veti manca pe acestea/ camila, pentru ca aceasta isi rumega mancarea, dar nu are copita despicata: acea/Sta e necurata pentru voi. (epurele de casa isi rumega mancarea, dar la!a n o are despicata: acesta e necurat pentru voi. (epurele de camp isi rumega mancarea, dar la!a n o are despicata: acesta e necurat pentru voi. Porcul are copita despicata in doua, dar nu rumega: acesta e necurat pentru voi. $in carnea acestora sa nu mancati si de starvurile lor sa nu va atingeti, ca acestea sunt necurate pentru voi. $in toate vietuitoarele care sunt in apa, veti manca pe acestea/ toate cate sunt in ape, in mari, in rauri si in !alti si au aripi si solzi, pe acelea sa le mancati. (ar toate cate sunt in ape, in mari, in rauri si in !alti, toate cele ce misuna in ape, dar n au aripi si solzi, spurcaciune sunt pentru voi. $e acestea sa va ingretosati, carnea lor sa nu o mancati si de starvurile lor sa va ingretosati. 'oate vietatile din ape, care n au aripi si solzi, sunt spurcate pentru voi. $in pasari sa nu mancati si sa va ingretosati de acestea, ca sunt spurcate/ vulturul, zgri!torul si vulturul de mare: cor!ul si soimul cu soiurile lor: toata cioara si soiurile ei: strutul, cucuveaua, randunica si uliul cu soiurile lui: "u"urezul, pescarul si i!isul: le!ada, pelicanul si cocorul: cocostarcul, !atlanul, cu soiurile lui: pupaza si liliacul. 'oate insectele inaripate care um!la pe patru picioare sunt spurcate pentru voi... $in toate fiarele cu patru picioare, cele care calca pe la!e sunt necurate pentru voi...: cartita, soarecele si soparla cu soiurile lor, ariciul, crocodilul si salamandra, melcul si cameleonul... 'ot cel ce se va atinge de starvurile lor necurat va fi pana seara& 2)ev., 11, 2 31: $eut., cap. 1,, 3 216. (n )egea %oua nu avem aceleasi porunci cu privire la mancarurile curate si necurate deoarece nici Avraam n a primit indreptarea prin implinirea faptelor poruncite de )ege 2taierea impre7ur, sam!ata, 7ertfele, mancarurile curate s.a.6, ci numai prin credinta 2-om., ,, 36. 9iindca cei ce au um!lat dupa &dreptatea din )ege& sau dupa dreptatea lor 210, 3 ,6 n au putut do!andi dreptatea cea adevarata, pe care numai <antuitorul nostru (isus 8ristos ne a adus o, iar noi ne o insusim prim credinta, fara faptele )egii 2-om., cap. 106: &Caci daca dreptatea vine prin lege atunci 8ristos a murit in zadar& 2;al., 2, 16 216. )egea 1ec"e &...ne a fost calauza spre 8ristos pentru ca sa ne indreptam din credinta. (ar daca a venit credinta, nu mai suntem su! calauza& 2;al., 2, 2, 2=6. (%1A'AC+).)/ 'otusi, s ar parea ca suntem datori sa facem deose!ire intre mancaruri &curate& sau permise si mancaruri &necurate&, &spurcate& sau oprite consumatiei, de vreme ce in Sfanta Scriptura avem, in acest sens, porunci raspicate, dupa cum se

Page 136 of 206

poate vedea c"iar din citatul pe care l ai folosit 2)ev., cap. 11 : $eut., cap. 1,6. P-+*'.)/ Acelasi $umnezeu care a dat poporului (srael lege in privinta mancarurilor curate si necurate, prin )egea $arului 2a %oului 'estament6 ne a iz!avit si ne a scos pe noi de su! &7ugul greu& al )egii 1ec"i 29apte, 106. (nsusi $umnezeu $omnul si <antuitorul nostru (isus 8ristos ne a aratat ca necuratia omului nu vine din afara 2de la anumite mancaruri6, ci din launtrul lui, din inima, caci zice/ &%u ceea ce intra in gura spurca pe om... %u intelegeti ca tot ce intra in gura se duce in pantece si se arunca afara0 (ar cele ce ies din gura pornesc din inima si acelea spurca pe om. Caci din inima ies/ ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, "ule. Acestea sunt care spurca pe om...& 2<atei, 1=, 11, 15 206. $ar si sfintii apostoli, urmand invataturii <antuitorului si in aceasta privinta cand s au adunat in (erusalim la primul Sinod, spre a sta!ili daca legea lui <oise este o!ligatorie si pentru neamuri, au "otarat ca )egea 1ec"iului 'estament este o sarcina nefolositoare, &un 7ug& prea greu 29apte, 1=, 106 si de aceea nu mai tre!uie pusa asupra crestinilor. Pentru aceasta, dintre toate poruncile, asezamintele, legile, legamintele si semnele vesnice ale 1ec"iului 'estament, au sta!ilit ca o!ligatorii urmatoarele/ 16 ferirea de desfranare: 26 de cele 7ertfite idolilor: 36 de mancarea do!itoacelor sugrumate si ,6 de sange 29apte, 1=, 20 236. $ar c"iar si in privinta acestora, marele apostoli Pavel a mai facut unele pogoraminte 2-om., 1,, 1, 23: ( Cor., 4, , 13: 10, 2= 326. Prin urmare, numai din punct de vedere su!iectiv se mai poate face deose!ire intre mancaruri, dar aceasta deose!ire, tocmai pentru ca este su!iectiva, este gresita, caci altfel, toate mancarurile sunt curate 2-om., 1,, 1, s.a.6. Sfantul apostol Petru, in vedenia pe care a avut o 29apte, 10, 10 166, a mancat din animalele pe care dupa )egile 'estamentului 1ec"i el insusi le numise &spurcate&. 8otaratoare sunt urmatoarele/ staruinta cu care Petru a fost indemnat &de trei ori& sa manance 29apte, 11, 106: asigurarea ce i s a dat ca $umnezeu a curatit mancarurile ce erau socotite in 1ec"iul 'estament ca &necurate& 29apte, 10, 1=: 11, 36, a mers indata sa increstineze pe paganul Cornelie, pe !aza talcuirii in acest sens a vedeniei 29apte, 10, 24, ,6: a fost invinuit de iudeo crestinii rigoristi 2iudaizanti6 care i au zis/ &Ai intrat la oameni netaiati impre7ur si ai mancat cu ei& 29apte, 11, 36, dar n a tagaduit, ci numai s a aparat, 7ustificandu si comportarea prin vedenia ce a avut o 29apte, 11, 3 146, la Sinodul Apostolic, tinut mai apoi in (erusalim 2anul =16, pentru a se lua o "otarare in legatura cu o!ligativitatea )egii, sfantul apostol Petru ia cuvantul si sustine incredintat fiind, in urma vedeniei ce i s a aratat ca poruncile din 1ec"iul 'estament, intre care se aflau si cele privitoare la mancaruri, nu mai tre!uie tinute in 'estamentul cel %ou 29apte, 1=, 5 116. (%1A'AC+).)/ $aca, dupa crestinism, toate animalele sunt curate, atunci de ce nu mancam si serpi, soparle, !roaste, soareci, caini, pisici si alte 7ivine care misuna in lume0 P-+*'.)/ Cu adevarat, toate 7ivinele sunt curate in sine. $aca insa noi nu consumam carnea anumitor 7ivine, nu inseamna ca ele sunt in sine spurcate, ci numai ca nu ne

Page 135 of 206

prieste carnea lor sau nu se potriveste cu gustul nostru, care adeseori este numai o o!isnuinta sau un moft, iar nu o lege pe care o urmeaza toti oamenii de pretutindeni. Stiut este ca pe alocuri oamenii s au deprins a manca si animale care in alte locuri sunt socotite gretoase. Astfel, unii mananca pisici, altii caini, altii !roaste sau altele de acest fel. $eci, daca un anumit fel de carne i se pare unuia gretos, apoi nu inseamna neaparat ca ea este spurcata, deoarece, in acelasi timp, un altul o mananca. (ar daca o carne a vreunei insecte sau a oricarei alte vietati, mai mica sau mai mare, produce dureri, tul!urari stomacale sau intoxicatii, iarasi nu inseamna neaparat ca ea ar fi spurcata. $umnezeu pe toate le a facut !une si le a curatit tuturor, dandu le un anumit rost si o anumita folosinta. 1ipera este un animal otravitor, dar daca oamenii nu i pot folosi carnea ca aliment, nu inseamna ca ea este &spurcata&, deoarece c"iar otrava ei aduce un mare folos, fiind stiut ca azi e utilizata in tratamentul contra reumatismului si a altor !oli. Asadar, noi stim ca toate cate a facut $umnezeu dintru inceput &erau foarte !une& 29ac., 1, 316, iar daca noi nu consumam carnea unor animale ca "rana, deoarece nu ne place sau nu este de folos sanatatii noastre, nu tre!uie sa le socotim necurate: pe cele ce $umnezeu le a curatit, noi nu le numim spurcate 29apte, 10, 1=6. $aca vrei ceva mai mult si mai pe larg, reciteste cu atentie capitolul 13 din aceasta carte, &$espre Post&, si vei intelege.

Page 134 of 206

DESPRE DATA CELEI DE A DOUA VENIRI A DOMNULUI

(%1A'AC+).)/ $espre data exacta a celei de a doua veniri a $omnului ce ne puteti preciza 0 P-+*'.)/ #iserica Sa dreptmaritoare are numeroase marturii !i!lice prin care dovedeste ca aceasta data nu a incredintat o $umnezeu nici ingerilor, nici oamenilor si nici c"iar 9iului Sau, ca om. (ata care sunt cuvintele dumnezeiestii Scripturi/ &(ar de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie, nici ingerii din ceruri, nici 9iul, ci numai 'atal. Si precum a fost in zilele lui %oe, asa va fi si venirea 9iului *mului: caci precum in zilele acelea dinainte de potop oamenii mancau si !eau, se insurau si se maritau... si n au stiut pana ce a venit potopul si i a luat pe toti, la fel va fi si venirea 9iului *mului... Priveg"eati, deci, ca nu stiti in care zi vine $omnul vostru, insa aceea cunoasteti ca, de ar sti stapanul casei la ce stra7a din noapte vine furul, ar priveg"ea si n ar lasa sa i se sparga casa. $e aceea si voi fiti gata, ca in ceasul in care nu ganditi, 9iul *mului va veni& 2<atei 2,, 36 =16. $aca nici ingerii din cer si nici 9iul, ca om, nu stiu cu precizie aceasta data, cum ar putea ea oare sa fie cunoscuta de catre oameni0 $e aici intelegem numai ca tre!uie sa fim pururea cu mare gri7a de mantuirea noastra spre a fi pregatiti pentru venirea $omnului de vreme ce nu stim nici ziua, nici ceasul cand va veni $omnul si nici ceasul sfarsitului nostru. 1enirea Sa va fi pe neasteptate, dupa cum ne a prevenit $omnul atunci cand a spus/ &$rept aceea, priveg"eati, ca nu stiti ziua, nici ceasul cand a venit 9iul *mului& 2<atei, 2=, 136. (%1A'AC+).)/ Adevarat este ca la inceput apostolii n au stiut data exacta a venirii a doua a <antuitorului 2<atei, 2,, 36 s.a.6, dar dupa ce ei au fost intariti cu putere de sus, prin venirea Sfantului $u", au devenit cunoscatori a toate: caci $u"ul Sfant le a descoperit toate 'ainele, dupa cum le spusese inainte <antuitorul/ &inca multe am a va spune, dar nu le puteti purta acum. (ar cand va veni Acela, $u"ul Adevarului, va va calauzi la tot adevarul: caci nu va vor!i de la Sine, ci cate va auzi va vor!i si cele viitoare va va vesti& 2(oan, 16, 12 136. Sfantul $u" a fost trimis apostolilor la Cincizecime si de atunci incoace, atat apostolii, cat si !unii crestini prin priceperea si intelepciunea pe care le o insufla Sfantul $u" pot cunoaste &tot adevarul&, adica intreg planul divin al istoriei lumii si al sfarsitului ei 2&planul divin al varstelor&6 si pot calcula din Sfanta Scriptura &cele viitoare&, adica data venirii a doua. +ste oare posi!il un asemenea calcul 0 P-+*'.)/ Iilliam <iller a calculat &dupa Scriptura& ca intre 1 martie 14,3 si 1 martie 14,, va fi a doua venire a $omnului. +l anuntase aceasta data inca din anul 1433, in !rosura sa, invederate din Sfanta Scriptura despre venirea a doua a $omnului in anul 14,3. .n alt &prooroc&, (osua 8imes, calculase in revistele &Strigatul din miezul noptii& 214,26 si &'ram!ita de alarma& 214,26, ca $omnul vine in 14,3. SnoJ, ucenicul cel mai apropiat al lui <iller, care calculase ca tre!uie sa adauge la &proorocia& lui <iller inca sapte luni si zece zile, fixand data venirii a doua a $omnului la 10 octom!rie 14,,, a ramas si el de rusine. Acestia anuntasera, prin revistele lor, prin ziare si prin discursuri pu!lice, data exacta a venirii $omnului. 'oti cei ce au crezut ca ei si au c"eltuit averile, impartind tot ce aveau si cumparandu si "aine al!e !a c"iar si luminari, cu care sa intampine pe $omnul. *are nu erau pe atunci pline

Page 133 of 206

vitrinele magazinelor din America de "aine al!e spre vanzare pentru cei ce vor calatori la cer la 10 octom!rie 14,,0 Si oare n a trecut si acea zi ca toate zilele0 *are n au ramas &proorocii& de toata rusinea si ocara, scapand numai cu fuga pentru a nu fi omorati de oamenii cei inselati de ei, care isi risipisera toate avutiile in !aza &proorociei& lor 0 Cel putin dupa aceste 7alnice experiente toti ar tre!ui sa priceapa ca fagaduinta <antuitorului nostru (isus 8ristos despre descoperirea &celor viitoare& prin $u"ul Sfant nu s a referit la data venirii Sale de a doua cum li se pare unora ci la proorociile ce se vor face in #iserica cu privire la diferite intamplari si evenimente viitoare. Astfel de descoperiri, intr adevar, s au facut prin Sfantul $u", caci vedem de exemplu ca Apocalipsa este plina de ele, expuse in diferite carti ale Sfintei Scripturi 2vezi (( 'im. 3, 1 4: (( Petru, 2, 1 3: 9apte, 3, 23 30: 11, 25 24: (uda, v. 15 14 s.a.6. +le aveau sa cuprinda indeose!i invataturi es"atologice 2privind ivirea lui Anti"rist, a proorocilor mincinosi, dezlantuirea prigoanelor in viitor asupra crestinilor6, precum si intelepciunea necesara apostolilor spre a se putea apara atunci cand vor fi trasi la raspundere in fata 7udecatorilor pentru invatatura ce o propovaduiesc 2<atei 10, 13 206. Acestea sunt &cele viitoare& despre care <antuitorul vor!este in textul pe care l ai citat. (%1A'AC+).)/ Apostolul Pavel scrie/ &1oi insa, fratilor, nu sunteti in intuneric ca sa va apuce ziua aceea ca un fur. Caci voi sunteti fii ai luminii si fii ai zilei/ nu suntem ai noptii, nici ai intunericului& 2('es., =, , =6. $in cuvintele acestea ar rezulta ca noi, crestinii, putem si c"iar tre!uie sa cunoastem data exacta a venirii a doua, spre a fi pregatiti sa o intampinam. P-+*'.)/ Pentru ce ai luat versetele , si = din capitolul = al epistolei catre tesaloniceni, inlaturand versetele 1 si 2, de mai sus, care il talcuiesc pe cel de al , lea si al = lea si pe cele de mai 7os0 Auzi ce zice marele apostol Pavel acolo/ &(ar despre ani si despre vremuri, fratilor, nu aveti nevoie sa va scriem, caci voi insiva stiti !ine ca ziua $omnului vine asa, ca un fur, noaptea& 2( 'es., =, 1 26. $eci, acesta este adevarul pe care il pastreaza #iserica lui 8ristos. Caci #iserica cea dreptmaritoare invata, deopotriva cu marele Pavel, ca ziua $omnului va veni ca un fur, &noaptea& si nimeni nu stie &ziua si nici ceasul cand vine 9iul *mului& 2<atei, 2=, 136. %umai apropierea venirii celei de a doua poate fi cunoscuta, dupa semnele ce vor tre!ui sa se arate mai inainte si care sunt urmatoarele/ Propovaduirea +vang"eliei la toate popoarele lumii 2<atei, 2,, 1,6: convertirea poporului evreu la crestinism, in urma propovaduirii +vang"eliei la toata lumea 2-om., 11, 2=, 3,6: aparitia lui Anti"rist 2( (oan, 2, 146, &omul nelegiuirii& 2(( 'es., 2, 3 116 sau &fiara& 2Apoc., 13, 1 146, lucrand impreuna cu agentii sai prooroci si "ristosi mincinosi si tot felul de semne, prin puterea satanei, pentru a amagi pe oameni 2Apoc., 20, 1 106: el se va su!stitui lui $umnezeu si ca o fiara cruda va prigoni cu toata furia pe cei alesi ai $omnului 2<atei, 2,, 36: inmultirea faradelegilor si racirea iu!irii dintre oameni, care se vor uri si se vor trada unii pe altii 2<atei, 2,, 10 12, 2,6: inmultirea raz!oaielor si a vestilor de raz!oaie intre neamurile, popoarele si statele lumii 2<atei, 2,, 6 56: producerea unor calamitati ca/ foamete, ciuma s.a. 2<atei, 2,,
Page 1,0 of 206

5, 36: producerea unor semne cosmice/ intunecari de soare si de luna, cadere de stele, zguduiri ale cerului si pamantului 2<atei, 2,, 5, 236: aratarea pe cer a semnului 9iului *mului 2<atei, 2,, 306, adica a Crucii, caci ea este semnul de !iruinta al $omnului nostru (isus 8ristos si nici un alt semn nu ) vesteste atat de caracteristic precum Crucea. $espre talcul acestor semne a grait $omnul/ &invatati de la smoc"in pilda/ cand mladita lui se face frageda si odrasleste frunze, cunoasteti ca vara este aproape. Asemenea si voi, cand veti vedea toate acestea, sa stiti ca este aproape la usi& 2<atei, 2,, 32 336. Asadar, despre semnele premergatoare celei de a doua veniri a $omnului avem talcuire si adeverire c"iar de la <antuitorul 8ristos, iar despre data exacta a venirii )ui, nimeni nu stie, nici c"iar ingerii )ui si nici 9iul ca om 2<atei, 2,, 366, ci numai 'atal. (%1A'AC+).)/ $ar pentru ce va veni $omnul, daca nimeni nu stie0 P-+*'.)/ 'i am spus ca va veni fara de veste si ca nimeni nu stie &ziua si ceasul cand vine 9iul *mului& 2<atei, 2=, 136. 'i am aratat, cu marturii din Sfanta Scriptura, semnele prevestitoare ale venirii )ui, iar acum tre!uie sa stii ca $omnul Se va arata cu mare slava la a doua venire a Sa, dupa cum insusi a aratat zicand/ &Si vor vedea pe 9iul *mului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa 2<atei, 2,, 306. Si iarasi vor!ind despre a doua Sa venire, &ca va fi cu mare si negraita slava, zice/ &(ar cand va veni 9iul *mului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu +l, atunci va sedea pe scaunul slavei Sale& 2<atei, 2=, 316. Pana si sti"iile lumii se vor infricosa de slava )ui, dupa cum ne marturiseste Sfanta Scriptura/ &Si am vazut un tron al!, mare si pe Cel ce sedea pe el, de a Carui fata pamantul si cerul au fugit si loc nu si au mai aflat& 2Apoc., 20, 116. $eci, intelege, frate, ca venirea $omnului va fi cu mare si negraita slava, dar fara de veste, si nimeni nu stie ziua si ceasul venirii $omnului, fara numai 'atal, dupa cum ti am aratat mai sus. (ar fiindca nu stim ziua si ceasul venirii $omnului, datoria noastra cea mai Sfanta este ca in toata vremea sa priveg"erii, petrecand in fapte !une si fiind gata de a intampina venirea <irelui 2<atei, 2=, 1 136.

Page 1,1 of 206

DESPRE IMPARATIA DE MII DE ANI (MILENIUL)

(%1A'AC+).)/ .nii sustin ca intre venirea a doua si sfarsitul lumii, 8ristos va intemeia pe pamant o imparatie in oare +l va domni, impreuna cu cei alesi ai Sai, vreme de o mie de ani. Ce este adevarat in aceasta privinta 0 P-+*'.)/ (deea aceasta este vec"e/ in primele veacuri ale crestinismului ea a fost sustinuta de asa zisii &"iliasti& 2in greceste "ilia K mii6, impotriva lor s a ridicat, inca de atunci, toata #iserica vec"e si i a com!atut prin cei mai alesi slu7itori ai ei. Cei ce o sustin azi se numesc, in general, &milenaristi& sau &milenisti&. Sfintii si dumnezeiestii parinti ai #isericii lui 8ristos au aratat ca aceasta imparatie de mii de ani despre care se aminteste in Apocalipsa este un numar nedeterminat, iar nicidecum un termen fix, caci stim !ine, din Sfanta Scriptura, ca &(mparatia lui 8ristos nu este din lumea aceasta& 2(oan, 14, 366. Sfanta Scriptura ne arata luminat ca &(mparatia cerurilor& se mai numeste si &(mparatia lui $umnezeu& sau &(mparatia lui 8ristos&, ea fiind vestita de catre dumnezeiescul (oan #otezatorul, precum si de insusi <antuitorul 2<atei, 3, 2: ,, 15: )uca, 4, 1: +fes., =, = s.a.6. Aceasta imparatie a lui 8ristos va fi du"ovniceasca isi va stapani viata launtrica a omului, manifestandu se in afara prin &dreptate si pace& si !ucurie in $u"ul Sfant 2-om., 1,, 156. Aceasta imparatie insusi 8ristos a intemeiat o 2Col., 2, 13: (( 'im., ,, 1: Apoc., 12, 10 s.a.6 si insusi <antuitorul a aratat in pildele Sale cum va creste ea, pe cine va cuprinde si ce putere va avea: iar durata acestei imparatii a lui 8ristos nu va fi de o mie de ani, ci vesnica, fara sfarsit 2)uca, 1, 336. +a va cuprinde pe toti oamenii credinciosi si alesi din popoarele lumii 2Ps. 116, 1 26, va domni peste toate fapturile 2$an., 5, 13 1,: <atei, 24, 14 : 9apte, 10, 36: -om., 10, 12: ( Cor., 1=, 25: +fes., 1, 20 23: 9ilip., 2, 3 11 s.a.6 si va fi o imparatie a dreptatii 2Ps. ,,: +vr., 1, 4 3: (saia, 16, =: 32, 1: (er., 23, =6. Aceasta imparatie du"ovniceasca va fi o imparatie a sufletelor si in suflete 2)uca, 15, 216 si numai aceia vor intra in ea, care o au de7a in ei 2)uca, 14, 156. Aceasta imparatie a lui 8ristos, organizata in afara, alcatuieste #iserica sau &'rupul lui 8ristos&, capul ei fiind insusi 8ristos 2+fes., 1, 22: =, 2=: Col., 1, 2,: ( Cor., 11, 3: 12, 25 s.a.6: infierea si intrarea in aceasta imparatie este numai prin &!aia nasterii celei de a doua& 2'it., 3, =6 sau prin nastere &de sus& 2(oan, 3, 3: -om., 6, 3: +fes., =, 26: Col., 2, 12 13: ( Cor., 6, 11 s.a.6. %imeni nu poate intra in aceasta imparatie decat numai prin !otez, adica prin &nasterea cea de sus& sau &nasterea din apa si din $u"&, dupa cuvantul <antuitorului/ &de nu se va naste cineva din apa si din $u" nu va putea sa intre in (mparatia lui $umnezeu& 2(oan, 3, =6. Aceasta &nastere de sus& prin puterea $u"ului Sfant este o adevarata inviere din morti, fapt pentru care !otezul este numit adeseori &inviere& 2Col., 2, 12 13: -om., 6, 3 =: (( 'im., 2, 11: ;al., 3, 25 s.a.6. $eci, !otezul crestin este o innoire a vietii, &o nastere din nou&, &o inviere din morti&. Cand marele apostol Pavel scrie/ &$esteapta te cel ce dormi si te scoala din morti si te va lumina 8ristos& 2+fes., =, 1,6, el are in vedere tocmai aceasta innoire si inviere prim !otezul crestin, caci in (mparatia lui 8ristos nu intra decat cel ce &invie& din morti prin !otezul crestin. (n termeni profetici si sim!olici, Sfanta Scriptura ne vor!este si despre &o imparatie de mii de ani&: aceasta imparatie de mii de ani este identica cu cea despre care am vor!it mai sus. (ata ce ne spune Sfantul (oan in descoperirea sa/ &Si am vazut un

Page 1,2 of 206

inger pogorandu se din cer, avand c"eia adancului si un lant mare in mana lui. Si a prins pe !alaur, pe sarpele cel vec"i care este diavolul si satana, isi l a legat pe mii de ani si l a aruncat in adanc &si l a inc"is si a pecetluit deasupra lui ca sa nu mai amageasca neamurile pana ce se vor sfarsi miile de ani. $upa aceea, tre!uie sa fie dezlegat catava vreme ... Si am vazut sufletele celor taiati pentru marturia lui (isus..., care nu s au inc"inat fiarei, nici c"ipului ei si nu au primit semnul ei pe fruntea si pe mana lor. Si ei au inviat si au imparatit cu 8ristos mii de ani... Aceasta este invierea cea dintai. 9ericit si Sfant este cel ce are parte de invierea cea dintai. Peste acestia, moartea cea de a doua nu are putere, ci vor fi preoti ai lui $umnezeu si ai lui 8ristos si vor imparati cu +l mii de ani... Apoi, moartea si iadul au fost aruncate in raul cel de foc. Aceasta este moartea cea de a doua/ &iezerul cel de foc& 2Apoc., 20, 1 1,6. $in acest context constatam mai intai urmatoarele/ 1. (mparatia lui 8ristos de mii de ani este rastimpul in care 8ristos a limitat 2a legat6 puterea diavolului asupra oamenilor 2versetele 1 26. 2. )a sfarsitul acestui rastimp, diavolul va fi lasat din nou, pentru catva timp, sa actioneze asupra oamenilor 2versetul 36. 3. <em!rii acestei imparatii de mii de ani sunt numai cei ce nu s au inc"inat fiarei si semnului ei, au inviat la invierea cea dintai 2versele de , =6. ,. Cei ce nu s au invrednicit de aceasta inviere vor invia a!ia la sfarsitul acelor mii de ani, adica la &invierea a doua&, caci aceasta inviere, in raport cu cea dintai, este a doua 2versetul =6. =. Peste acestia 2mem!ri ai imparatiei de mii de ani6 moartea cea de a doua nu are putere 2versetul 66. 6. )a sfarsitul acelor mii de ani si dupa un rastimp de actiune nefasta asupra sfintilor, diavolul, impreuna cu cei ai lui, va fi aruncat in focul iadului care este &moartea cea de a doua& 2versetele , 1=6. $in toate acestea rezulta evident ca &imparatia de mii de ani& nu este altceva decat &(mparatia lui 8ristos&, &(mparatia lui $umnezeu& sau &(mparatia cerurilor& despre care a fost vor!a mai sus, deoarece/ 1. (n rastimpul acestei imparatii, diavolul a fost invins si legat, luandu i se puterea asupra oamenilor. 8ristos a intrat in casa lui si &l a legat& limitandu i puterea asupra omenirii rascumparate 2<atei, 13, 23 si contextul6. 2. (ntrarea in aceasta imparatie este conditionata de &inviere& numita &cea dintai&, care nu poate fi altceva decat !otezul crestin, numit adeseori c"iar &inviere&, &nasterea de sus& sau &nastere din nou&: aceasta inviere prin !otez este &intaia&, in raport cu cea de a doua sau generala a trupurilor, care este numita invierea &cea de apoi& 2(oan, 11, 2, s.a.6. 3. )a sfarsitul acestei imparatii, diavolul va fi din nou slo!ozit ca sa amageasca

Page 1,3 of 206

popoarele si sa lucreze cu putere si cu furie impotriva sfintilor, su! forma de anti"rist, fiara, sau prooroc mincinos 2Apoc., 13, 1 116. ,. $urata acestei perioade va fi de scurta vreme 2Apoc., 13, =: 20, 3: <atei, 2,, 226 si ea va constitui unul din semnele care vor prevesti apropierea venirii a doua 2a se vedea mai pe larg la cap. 22 din Apoc.6. Prin urmare, sa se stie lamurit ca &invierea cea dintai& este invierea cea prin !otez, iar cea de a &doua& este invierea cea de apoi. $e asemenea, moartea &cea dintai& este cea naturala sau despartirea sufletului de trup, iar cea de a doua este c"inul cel vesnic, denumita astfel in opozitie cu fericirea cea de veci numita &viata& 2<atei, 14, 4: 13, 15: <arcu, 3, ,3: (oan, =, 2, s.a.6. Se arata ca aceasta moarte de a doua nu are putere asupra celor invredniciti cu invierea cea dintai: de aici rezulta ca moartea cea dintai de care nici sfintii nu scapa este moartea naturala, trupeasca. <oartea se mai numeste in #i!lie si starea pacatoasa a cuiva si, in acest sens, a spus <antuitorul ca numai cei &morti& au mai mare gri7a de a si ingropa mortii lor, decat a ) urma pe +l 2<atei, 4, 226 si ca, prin credinta in +l, cineva devine, din mort, viu, c"iar daca, in mod firesc, va muri 2(oan, 11, 2=6. Acest inteles l a avut in vedere apostolul, scriind despre &cei morti pacatului& 2-om., 6, 11: 4, 106 si, tot in acest sens, graieste ingerul descoperitor capeteniei #isericii din Sardes/ &...traiesti, dar esti mort& 2Apoc., 13, 1: vezi si (oan, =, 2=: +fes., 2, 1 =: Col., 2, 13 s.a.6. +a insa nu constituie &moartea cea dintai&, asa cum invierea prin !otez constituie &invierea cea dintai&, deoarece aceasta moarte este o stare ce duce la moarte, iar nu faptul de a muri. *r, in expresiile de mai sus, prin &inviere& si &moarte& se intelege nu o stare, ci o actiune, anume/ de a invia si, respectiv, de a muri. $urata acestei imparatii a lui 8ristos determinata in general ca fiind &de mii de ani& tre!uie sa o intelegem ca indicand o perioada de timp relativ lunga sau ne"otarata. $e aceea, si in ultima traducere romaneasca a %oului 'estament s a tradus, ca si in alte cateva editii, prin &mii de ani& si nu prin o mie de ani, cum gresit s a inteles alteori 2vezi si explicatiile preotului (oan <ircea in revista &#iserica *rtodoxa -omana& nr. = 6L13536. *ricum ar fi tradus literal, intelesul spiritual al expresiei ramane acelasi/ mii de ani. $urata aceasta nu este altceva decat rastimpul dintre venirea intaia si venirea a doua a $omnului, sau, mai precis, rastimpul de la &intemeierea (mparatiei lui $umnezeu& si pana la venirea a doua. Asadar, este vor!a de (mparatia lui $umnezeu, si durata ei in lume. (%1A'AC+).)/ Am avut cu unii discutii foarte aprinse pe aceasta tema si am retinut ca &imparatia de mii de ani& nu ar putea fi confundata cu nici o alta imparatie, deoarece/ se va intemeia a!ia la venirea a doua: va fi precedata de invierea dreptilor care vor imparati cu 8ristos: va dura o mie de ani, dupa care se va petrece invierea celor pacatosi, 7udecarea si sfarsitul lumii. Asa rezulta din capitolul 20 al Apocalipsei, citat mai sus. $in acest capitol ar reiesi ca vor fi doua invieri de apoi/ invierea &cea dintai&, a dreptilor, la inceputul mileniului, si

Page 1,, of 206

o alta, a pacatosilor, care, in raport cu cea dintai, este &a doua&, la sfarsitul mileniului 2v. , =6. (n rastimpul mileniului, puterea de actiune a diavolului va fi limitata pana catre sfarsit, cand, dupa o scurta activitate nefasta, va fi aruncat in iad, impreuna cu toti cei amagiti de el 2versetele 5 1,6, inviati acum si ei 2verset =6 si 7udecati si condamnati la osanda 2versetele 12 1=6, dupa ce mai intai se va petrece sfarsitul lumii 2verset 116. (nvatatura despre mileniu, precedat de &invierea intaia& a celor sfinti si urmat de &invierea a doua&, a pacatosilor, ar fi confirmata si de alte texte !i!lice. Asa, de pilda, Sfantul apostol Pavel scrie crestinilor din 'esalonic/ &$aca credem ca (isus a murit si a inviat, tot asa 2credem6 ca $umnezeu pe cei adormiti intru (isus ii va aduce impreuna cu +l... pentru ca insusi $omnul, intru porunca, la glasul ar"ang"elului si intru tram!ita lui $umnezeu, Se va pogori din cer si cei morti intru 8ristos vor invia intai& 2( 'es., ,, 1, 166. $eci, la venirea a doua, 8ristos ii va invia pe cei morti intru +l, caci despre ei zice apostolul &ca vor invia intai& si aceasta este &invierea cea dintai&, invierea celor pacatosi, adica &a doua&, va urma mai tarziu, fara a ni se spune cand, dar dupa Apocalipsa, capitolul 20, ea va fi dupa o mie de ani, asa cum citesc in #i!lia mea. (ata ce zice Sfantul apostol Pavel/ fiecare va invia &in randul cetei sale/ 8ristos, incepatura, apoi cei ai lui 8ristos, la venirea )ui& 2( Cor., 1=, 236, adica dreptii in ceata dreptilor, la inceputul mileniului, iar pacatosii in ceata lor, la sfarsitul mileniului. Care este adevarul 0 P-+*'.)/ $upa cum ti am mai spus, #iserica lui 8ristos cea dreptmaritoare, prin cuvintele Sfintei Scripturi &o mie de ani&, intelege tainic si sim!olic mii de ani, oricare ar fi traducerea. $ar, oare numai prin acest cuvant. vor!este Sfanta Scriptura in c"ip tainic si acoperit unele lucruri cu greu de inteles0 *are nu are ea multe cuvinte sim!olice, tainice si alegorice, care nu se pot talcui prin slova, ci au cu totul alt inteles, mai inalt si mai du"ovnicesc0 Cum sa talcuim dupa slova ce este cartea &cea pecetluita cu sapte peceti& din aceeasi carte a Apocalipsei 2=, 160 Ce este &calul rosu ca focul& 2Apoc., 6, ,60 $ar acel &cal negru& 2v. =6 sau cel &gal!en vanat& pe care calarea <oartea 2Apoc., 6, 460 Apoi ce sunt cei sapte ingeri carora li s au dat sapte tram!ite 2Apoc., 1=, l, 560 .nii vor!esc de doua invieri la sfarsitul lumii si astfel, dupa ei, venirea $omnului se intelege ca si cum +l ar tre!ui sa vina de trei ori: dar acest lucru nu poate fi adevarat. Am aratat in cele de mai sus ca invierea &cea dintai& este cea prin !otezul crestin, iar &cea de a doua& este &cea de apoi&. Sfantul (oan +vang"elistul reproduce cuvintele <antuitorului referitoare la cele doua invieri/ &Adevarat, adevarat zic voua/ cel ce asculta cuvantul <eu si crede in Cel ce < a trimis are viata vesnica si la 7udecata nu va veni, ci s a mutat din moarte la viata. Adevarat, adevarat zic voua, ca vine ceasul si acum este cand mortii vor auzi glasul 9iului lui $umnezeu si cei care vor auzi vor invia& 2(oan, =, 2, 2=6. 9iind vor!a de invierea celor ce asculta glasul 9iului lui $umnezeu si de vreme ce aceasta inviere &acum este& in nici un caz nu poate fi vor!a aici de invierea &de apoi&, ci de &invierea de acum& a celor ce invie din moartea pacatului la viata cea in 8ristos, de invierea la o viata noua prin credinta crestina sau asa cum completeaza acelasi apostol si evang"elist in alta parte prin !otezul crestin 2(oan, 3, 3 =6: aceasta este &invierea cea dintai& despre care se vor!este in Apocalipsa. Apoi, <antuitorul continua sa vor!easca si despre o alta inviere care mai este &acum& si care va fi la sfarsitul lumii, care nu este sufleteasca, ci trupeasca, si

Page 1,= of 206

anume a celor ce sunt morti in morminte, si nu numai morti prin pacate sau sufleteste. &%u va mirati de aceasta: caci vine ceasul in care toti cei din morminte vor auzi glasul )ui si vor iesi cei ce au facut cele !une, spre invierea vietii, iar cei ce au facut cele rele, spre invierea 7udecatii& 2(oan, =, 24 236. Adica, nu va mirati de puterea ce o are 8ristos de a invia sufleteste 2invierea cea dintai6, pentru ca +l va invia si pe toti mortii din morminte. 'extul acesta exclude clar posi!ilitatea existentei unei perioade de o mie de ani intre invierea dreptilor si cea a pacatosilor, aratand lamurit ca invierea cea de apoi este una singura si a tuturor, deodata: aceasta este &invierea a doua&. (ar in ce priveste pe &cea dintai& s a vazut ca ea nu este &cea de apoi&, ci &cea de acum&. (ata deci cum intelesurile se lamuresc de la sine, prin analiza si compararea acestor texte !i!lice, excluzandu se astfel orice posi!ilitate de a intercala &mileniul& intre cele doua &invieri&. <iile de ani, dupa invatatura #isericii celei dreptmaritoare a lui 8ristos, pot fi intelese ca existand intre invierea cea dintai, prin !otez, isi invierea cea de a doua, &cea de apoi&. )a fel stau lucrurile si cu textul ( 'es., ,, 1, 16, deoarece nici acolo nu este vor!a despre a doua inviere, de apoi, ci despre una singura. +ste adevarat ca aici nu se vor!este decat despre invierea celor drepti, &morti in 8ristos&, despre cea a pacatosilor neamintindu se nimic, dar aceasta nu pentru ca ei ar invia mai tarziu, peste o mie de ani, ci pentru ca pe apostolul Pavel si pe cititorii sai nu i interesa decat soarta &celor morti in 8ristos&, despre cea a pacatosilor neamintindu se nimic, dar aceasta nu pentru ca ei ar invia mai tarziu, peste o mie de ani. (nsa de ceilalti apostolul nu se preocupa deloc, scopul sau in aceasta epistola fiind numai acela de a i mangaia pe cititorii sai 2v. 146, nelinistiti si nelamuriti in aceasta privinta, iar nu de a i intrista 2v. 136. (n +pistola ( catre Corinteni 21=, 236 se vor!este, in adevar, de &cete&, dar nu de doua cete, asa cum inteleg milenistii, anume de a dreptilor si de a pacatosilor, ale caror invieri ar fi despartite de un rastimp de o mie de ani, ci de mai multe cete, potrivit gradelor de sfintenie sau pacatosenie a celor ce vor invia, dupa cum rezulta din versetele 33 ,1. Sfanta Scriptura este clara si categorica, marturisind in multe locuri ca venirea a doua a $omnului va fi o singura data si a tuturor deodata, atat pentru drepti cat si pentru cei pacatosi, fara ca intre invierea si 7udecarea unora sau a altora sa mai fie vreun rastimp de &o mie de ani&. <antuitorul a zis/ &1ine ceasul in care toti cei din morminte vor auzi glasul )ui si vor iesi/ cei ce au facut cele !une, spre invierea vietii, iar cei ce au facut cele rele, spre invierea 7udecatii& 2(oan, =, 24 236. $eci, un singur si acelasi glas va rosti pentru invierea celor pacatosi si a celor drepti. (ar in alta parte, de asemenea, zice/ &(ar cand va veni 9iul *mului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu +l, atunci va sedea $omnul pe scaunul slavei Sale. Si se vor aduna inaintea )ui toate neamurile si ii va desparti pe unii de altii, precum pastorul desparte oile de capre. Si va pune oile de a dreapta Sa, iar caprele de a stinga. Atunci va zice imparatul celor de a dreapta )ui/ 1eniti, !inecuvantatii 'atalui <eu... Atunci va zice si celor de a stinga/ $uceti va de la <ine, !lestematilor...& 2<atei, 2=, 31 ,66. <antuitorul vor!este precis si limpede despre venirea a doua si despre 7udecata de apoi, aratand ca atat una cat si cealalta vor fi deodata, si pentru drepti, si pentru pacatosi, in atat ea pilde frumoase +l ne a aratat acest adevar/ un singur seceris va fi isi pentru grau si pentru neg"ina 2<atei, 13, 30, ,2 ,36: o singura data va veni <irele pentru toate fecioarele

Page 1,6 of 206

2<atei, 2=, 1 136: o singura data va veni Stapanul ca sa ceara socoteala tuturor lucratorilor din via Sa 2<atei, 21, 33 ,16: in acelasi timp va cere socoteala slugilor carora le a incredintat talantii 2<atei, 2=, 1, 30: 14, 23 3= s.a.6. $eci, o singura venire de apoi, o singura inviere si infatisare a tuturor in fata imparatului @udecator si o singura 7udecata pentru toti deodata va fi. (%1A'AC+).)/ Am citit intr o !rosura ca data inceperii mileniului poate fi precizata, +a nu ar fi c"iar identica cu data venirii a doua 2din 145,6, ci a!ia in anul 131,, caci acestea reprezinta sfarsitul &timpului paganilor&. $ata inceperii mileniului in 131, se calculeaza acolo astfel/ (n anul 606 inainte de 8ristos a inceput primul guvernamant paganesc, prin ducerea poporului ales in ro!ia !a!ilonica pentru 50 de ani 2pana in anul =36 i.d.8r.6 de catre %a!ucodonosor. Pe !aza celor spuse in )evitic, la 26, 14, timpul paganilor este inseptit, adica de sapte ori un an de ani 2ale carui 360 de zile tre!uie socotite ani 5, deci 5 ? 360 K 2=20 de ani6. Astfel, de la inceputul timpului paganilor si pana la 8ristos au trecut 606 ani, iar de la 8ristos mai tre!uie sa treaca inca 131,, ca sa se implineasca cei 2=20 de ani. $eci, odata cu mileniul, incepe epoca de viata vesnica, inaugurand sfarsitul lumii, adica pra!usirea tuturor regatelor, conducerea lumii fiind incredintata lui Avraam, <oise, (osif, %oe si tuturor dreptilor pomeniti in +pistola catre +vrei, la cap. 11. (storia se imparte in trei epoci/ intaia epoca, de la Adam pana la potop, in care a domnit $umnezeu cu ingerii Sai: a doua epoca, de la potop pana la 131,, in care a domnit satana asupra lumii: aceasta epoca, la randul ei, se su!imparte in trei/ 16 de la potop pana la moartea lui (acov: 26 de la moartea lui (acov pana la moartea lui (isus, sau rastimpul domniei evreilor: 36 de la invierea lui (isus pana la 131,, rastimpul crestin: a treia epoca, de la 131,, incepand cu epoca imparatiei de o mie de ani si durand in veci. $e la crearea lui Adam sunt 6000 de ani, caci fiecare din cele sase zile ale creatiei care au fost de cate 5000 de ani una reprezinta pentru istoria omenirii cate o mie de ani, deoarece, dupa (( Petru 3, 4 si Psalmul 43, ,, o zi este o mie de ani, cei ai mileniului. $eci, in cursul celor 6000 de ani omenirea tre!uie sa lucreze, deoarece dupa ei urmeaza mia a saptea, inc"ipuita prin ziua a saptea, a odi"nei, care este &mileniul& si care a inceput de7a, deoarece de la Adam si pana acum au trecut mai mult de 6000 de ani. Care este adevarul0 P-+*'.)/ <ai intai de toate sa stii cu toata incredintarea ca nu exista nici un mileniu in intelesul acelei !rosuri. Si daca data venirii a doua nu poate fi sta!ilita deoarece nici ingerii si nici 9iul dupa omenitate nu o stiu 2<atei, 2,, 36 ,,6 atunci desigur ca nu poate fi sta!ilita nici data inceputului &mileniului&. $e ce tre!uie neaparat ca intre a doua venire a $omnului, si mileniu, sa intercalam ,0 de ani0 $e ce tocmai ,00 %umai ca sa iasa anumite socoteli talcuite dinainte0 Cum se poate sustine ca venirea a doua s a facut pe neasteptate, cand scris este ca va fi &ca fulgerul& si intru rasunatorul glas de tram!ita al &Ar"ang"elului&, tocmai ca sa constituie un

Page 1,5 of 206

eveniment maret si universal, savarsit si vazut in auzul tuturor 2( 'es., ,, 16: <atei, 2,, 25 31: 2=, 3160 il vor vedea pe (isus cei drepti ai Sai, care li vor intampina in vazdu" si il vor vedea si cei pacatosi, care vor plange si se vor 7eli 2<atei, 2,, 30: <arcu, 13, 26: Ca"., 12, 126. Cum si cand ar fi fost invierea mortilor0 *are stim ca tre!uie sa ai!a loc la venirea $omnului 0 $aca la inceputul &mileniului& nu invie decat dreptii, cum si cand au inviat, de nu stie nimeni0 %ici cele &trei epoci& nu au vreun temei !i!lic/ de ce trei ani si nu sapte, zece s.a.m.d.0 %oi stim ca in ce priveste mantuirea, istoria lumii nu se poate imparti decat in doua epoci mari/ una a 'estamentului 1ec"i si alta a 'estamentului %ou. * alta epoca nu va fi decat venirea a doua, iar aceasta va dura vesnic. (n istoria mantuirii lumii, de pana acum, au fost si evenimente mai mici, care au su! impartit cele doua epoci mari amintite, dar acestea n au fost doua sau trei, ci mai multe, putandu se in acest inteles vor!i de epoca patriar"ilor, a apostolilor a persecutiilor s.a. %u se poate trece peste anul l spre a a7unge la 131,, socotind anul 131, ca un an epocal, dar anul 1 al %asterii $omnului, numai ca inceput al unei su!diviziuni de epoca si nu al unei epoci de mare importanta: pentru ca nu anul 131,, ci anul 1 respectiv anii de la 1 la 33 dupa 8ristos au determinat intorsatura fara seaman in istoria mantuirii noastre. (ar epoca a treia va fi, de asemenea, inaugurata prin evenimente reale, de o importanta capitala pentru toata omenirea si vizi!ile tuturor, iar nu imaginare si impuse de anumite socoteli facute tendentios si fara a fi verificate prin ceva concret. (n ce priveste cifrele din 'estamentul 1ec"i, ele nu au talcuiri ca!alistice, ca si cand ar fi magice sau vra7itoresti, ci ele sunt reale sau sim!olice dupa cum este caracterul cartii din care sunt luate. $e unde se poate sti ca cele sase zile ale creatiei au fost de cate sapte mii de ani si ca ele reprezinta, totusi, fiecare, pentru durata omenirii, cate o mie de ani 0 $aca o zi este ca o mie de ani, de ce au fost ele totusi de cate sapte mii de ani fiecare si nu de cate o mie0 $e unde stim ca nu au fost de cate douazeci si patru de ore, ca orice zi o!isnuita, sau numai de o clipa, sau, in sfarsit, de cate o suta de mii de ani0 *rice am face si orice am dori noi, ele nu pot fi com!inate ca sa a7ungem la cifra dorita. $aca unele cifre !i!lice sunt reale sau concrete, altele, in sc"im!, recunoastem si noi sunt sim!olice. Cele reale vor fi intelese numai dupa valoarea lor aritmetica, insa celelalte vor fi intelese sim!olic, ele alcatuind o durata mai mica sau mai mare, sau foarte mare, dar o durata nedeterminata precis. Astfel, daca cele sase zile reprezinta cate sapte mii de ani fiecare, iar cele o mie doua sute saizeci de zile ale lui Anti"rist reprezinta o mie doua sute saizeci de ani, atunci cei o mie de ani ai &mileniului& tre!uie sa reprezinte atatia ani cate zile cuprind ei, sau c"iar de sapte ori atatea... %icaieri nu ni se spune ca o zi din #i!lie este egala cu o mie de ani, ci numai ca inaintea lui $umnezeu nu exista timp si ca timpul pentru +l nu conteaza ca durata, o zi inaintea )ui fiind ca o mie de ani si o mie de ani, ca o zi 2(( Petru, 3, 46 sau c"iar numai ca o stra7a de noapte. $e aici insa nu urmeaza ca cifrele care reprezinta in Sfanta Scriptura un numar de zile sa le socotim in ani: tot asa le am putea socoti atunci si pe cele ce reprezinta mii de ani: si iarasi, atunci am putea zice cu acelasi drept ca si cei 1000 de ani ai mileniului insemneaza o zi. (n cazul acesta, ce mai ramane din socoteala milenistilor0 'oate calculele lor au fost dezmintite de insusi
Page 1,4 of 206

adevarul lucrurilor. (%1A'AC+).)/ $espre ceea ce se spune in Sim!olul Credintei/ &A Carui imparatie nu va avea sfarsit&, milenistii 2cei cu mia de ani6 zic ca $omnul va veni mai inainte de @udecata cea de apoi, ca sa imparateasca cu ei o mie de ani, ca apoi sa i invie si pe cei pacatosi spre 7udecata. *are nu va imparati $omnul in veacuri nesfarsite dupa @udecata cea din urma 0 P-+*'.)/ #iserica noastra dreptmaritoare marturiseste ca &imparatia $omnului nu va avea sfarsit& 2Sim!olul Credintei6, imparatia lui (isus 8ristos, ca om, si Slava )ui nu vor inceta niciodata, deci vor dura vesnic. Caci, pe de o parte, (isus 8ristos nu este numai om, a carui slava sa i fie luata candva de $umnezeu, iar, pe de alta parte, 9iul lui $umnezeu nu va lepada niciodata firea Sa omeneasca. +l nu va inceta in veci sa fie Si om, deci om plin de slava dumnezeiasca. Asadar, nici cinstea dumnezeiasca a omenitatii noastre nu va inceta vreodata, ca sa apara alt neam de fiinte mai inalt. (mparatia fara de sfarsit a lui (isus 8ristos a fost prevestita de ar"ang"elul ;avriil 2)uca, 1, 336. +ste drept ca apostolul Pavel spune ca, intru sfarsit, (isus va supune toate 'atalui si apoi pe Sine 2( Cor., 1=, 2= 246. $ar aceasta inseamna aducerea lumii intregi la supunere fata de 'atal si incetarea lucrarii Sale mantuitoare, ca o lucrare deose!ita a Sa, primita la intrupare 2cf. (nv. de Cred. *rt., intre!. 2216. Asadar, cei cu mia de ani sa inteleaga ca cu tainele cele nestiute de ingeri si de insusi 9iul lui $umnezeu, ca om, nu se pot face calcule omenesti si de aritmetica.

Page 1,3 of 206

DESPRE VESNICIA CHINURILOR IADULUI

(%1A'AC+).)/ Am auzit pe unii crestini spunand ca iadul nu poate fi vesnic, caci aceasta vesnicie ar contrazice !unatatea lud $umnezeu. P-+*'.)/ %oi stim cu !una intemeiere, din marturiile Sfintei Scripturi, ca muncile iadului pentru pacatosi vor fi vesnice. (ata ce zice Sfanta +vang"elie in aceasta privinta/ &Atunci 2la @udecata de apoi6 va zice 2(mparatul6 si celor de a stanga/ $uceti va de la <ine, !lestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui& 2<atei, 2=, ,16. Apoi, in continuare, aratand rezultatul @udecatii de apoi, zice/ &Si vor merge acestia 2pacatosii6 la osanda vesnica, iar dreptii, la viata vesnica& 2<atei, 2=, ,66. $e asemenea, <antuitorul, voind sa defineasca vesnicia c"inurilor iadului, le a numit &...g"eena, focul cel nestins, unde viermele nu moare si focul nu se stinge& 2<arcu, 3, ,3 ,46. Si in alt loc <antuitorul, referindu Se tot la vesnicia c"inurilor iadului, a zis/ &(ar daca mana ta sau piciorul tau te sminteste, taie l si arunca l de la tine, caci este mai !ine pentru tine sa intri in viata ciung si sc"iop, decat, avand amandoua mainile si amandoua picioarele, sa fii aruncat in focul cel vesnic& 2<atei, 14, 46. <arele prooroc (saia, adeverind realitatea vesniciei focurilor iadului, a spus urmatoarele/ &Si cand vor iesi, vor vedea trupurile moarte ale celor ce s au razvratit impotriva <ea, caci viermele lor nu va muri si focul lor nu se va stinge. Si ei vor fi pentru toata faptura priveliste de groaza& 2(saia, 66, 2,6. (ar $aniel proorocul zice, aratand acelasi lucru/ &Si multi dintre cei ce dorm in tarana pamantului se vor scula, unii la viata vesnica, iar altii spre ocara si osanda vesnica& 2$an., 12, 26. Cuvantul &multi& inseamna aici &toti&, fiind vor!a de &multi& in inteles de multime a mortilor care vor invia. (%1A'AC+).)/ .nii spun ca nu se poate ca c"inurile iadului sa fie vesnice, de vreme ce citim in Sfanta Scriptura/ &1ra7masul cel din urma oare va fi nimicit este moartea& 2( Cor., 1=, 266. $e aici ar rezulta ca moartea adica iadul nu va fi. $eci, ceea ce se numeste iad sau moartea cea vesnica nu va fi altceva decat o distrugere sau o nimicire a celor pacatosi, spre a nu fi in veci 2Apoc., 20, 36. (adul propriu zis nu ar fi altceva decat e!raicul &seol& 2groapa de mormant6 sau grecescul &"ades& 2infern, adica loc su!teran, locuinta celor morti6. (ar expresia &foc& sau &c"in& vesnic nu ar insemna ceva fara sfarsit, ci numai o moarte, o aruncare in pamant. Caci omul nu are suflet nemuritor si de aceea moartea insemneaza numai intoarcerea in pamant. P-+*'.)/ $aca ar fi dupa aceasta intelegere, atunci nici @udecata de apoi nu ar tre!ui sa mai fie, nemaiavand nici un rost. %oi insa stim, atat din dumnezeiasca Scriptura, cat si de la sfintii parinti si dascali ai #isericii lui 8ristos, ca @udecata cea de apoi urmeaza a se face, mai ales pentru patru lucruri/ 16 ca sa arate dreptatea lui $umnezeu: 26 ca sa arate nedreptatile oamenilor: 36 ca sa fie rasplatite faptele cele !une ale celor drepti: ,6 ca sa fie pedepsite cu c"inuri vesnice pacatele celor rai 2-om., 2, =: (( Petru, 3, 5: (ov, 3,, 11 , Ps. 61, 11: 3=, 13: Pilde, 2,, 12: +cl., 11, 3: 12, 1,: (er., 15, 10: <atei, 16, 25: 13, ,3: 2=, ,6: (saia, 13, 11 s.a.6. $aca omul nu este decat &pamant&, fara suflet, muritor, cum se face totusi ca unii vor invia0 Si cum se face ca <antuitorul ne invata sa pretuim sufletul mai mult decat

Page 1=0 of 206

trupul si, de asemenea, sa nu cautam spre cele ale trupului, ci spre cele ale sufletului, ca unele care sunt ca si sufletul netrecatoare0 'i am dat explicatii mai pe larg la capitolul despre cinstirea sfintilor. <antuitorul ne invata ca sufletul nostru este mai scump decat toata lumea 2<atei, 16, 26: <arcu, 4, 366 si ca este nemuritor 2<atei, 22, 31: <arcu, 3, , s.a.6. <antuitorul 8ristos ne spune ca iadul este un loc de c"in vesnic 2<atei, 14, 4: <arcu, 3, ,=: )uca, 16, 23 24: Apoc., 1,, 10 11: 20, 106. $umnezeiasca Scriptura ne arata ca in iad sufera trupul si sufletul c"inuri vesnice 2$eut., 21, 21: <arcu, 3, ,3: -om., 2, 36 si ca va exista o osanda vesnica 2<atei, =, 22: 2=, ,6: <arcu, 3, 23: (( 'es., 1, 3, Apoc., 1,, 11: 20, 10: (saia, 66, 2,: 10, 26 25 s.a.6. (%1A'AC+).)/ <ai este o parere, foarte vec"e, ca $umnezeu este atot!un, ca iu!irea )ui este nemarginita fata de oameni si de aceea este cu neputinta sa pedepseasca pe oameni cu c"inuri vesnice. +l le este tuturor 'ata, si ce fel de 'ata ar fi, daca si ar pedepsi fiii neascultatori cu pedepse vesnice0 *are un tata nu este intotdeauna iertator fata de fiii lui 0 Cu atat mai mult $umnezeu, 'atal nostru, va fi iertator fata de noi. P-+*'.)/ (ntr adevar, $umnezeu este iertator si indelung ra!dator fata de cei ce gresesc asupra noastra numai in viata aceasta, fiindca numai acum este timpul nostru de indreptare, iar do!andirea iertarii din partea )ui depinde de pocainta noastra, in viata de dincolo insa, noi nu ne mai putem pocai 2(oan, 3, ,6, deoarece acolo $umnezeu nu ne mai 7udeca dupa atotputernicia si iu!irea Sa, ci dupa dreptatea Sa, rasplatind fiecaruia dupa faptele sale 2(nt. Sir., 16, 16: <atei, 2=, 3=: 10, ,1 s.a.6. $aca $umnezeu ar fi iertat toate pacatele oamenilor fara dreptate, atunci ce rost ar mai fi avut ca +l sa ne infricoseze necontenit cu grozavia c"inurilor celor vesnice, daca ele nu ar exista0 Cum ar fi cu putinta, oare, ca $umnezeu sa ne minta pe noi, in loc de a ne spune adevarat 0 (%1A'AC+).)/ 'otusi, cum se poate ca, pentru niste pacate savarsite in viata trecatoare, de aici, sa primeasca cineva pedeapsa netrecatoare0 Aceasta pedeapsa tre!uie sa fie, si su! raportul dura!ilitatii, in proportie cu pacatul: un pacat trecator nu poate fi pedepsit cu o pedeapsa eterna, caci aceasta ar constitui o 7udecata nedreapta din partea lui $umnezeu, Care se numeste drept si atot!un. P-+*'.)/ (n cazul acesta, nici fericirea dreptilor nu ar tre!ui sa fie vesnica, fiindca aceeasi proportie exista intre aceasta fericire si faptele de vrednicie pe care ea le rasplateste. Sau poate ai vrea ca rasplata si fericirea dreptilor sa tina o vesnicie, iar munca si osanda celor rai sa fie vremelnice0 $umnezeu da fericire vesnica pentru faptele cele !une facute de cei drepti vremelnic, pe acest pamant, dar fiind $umnezeu drept, pedepseste tot vesnic pe cei pacatosi ce au pacatuit vremelnic. Pentru ce0 Pentru ca urmarile pacatului neispasit in viata de aici, prin pocainta corespunzatoare, raman vesnic nesterse inaintea lui $umnezeu: pentru ca si fata lui $umnezeu pe care o defaimam noi facand pacate cu voie li!era nu are sfarsit intru slava, putere, dreptate si intru toata desavarsirea insusirilor Sale. $e aceea c"inul pentru pacate nu are sfarsit. %u ai vazut sau nu ai auzit atat ea cazuri intamplate c"iar in viata de aici, cand cineva, pentru pacatele facute intr o clipa sau intr un minut, primeste osanda pe ani
Page 1=1 of 206

indelungati sau c"iar pe viata, pana la moarte0 Caci nu durata de timp in care s a savarsit greseala este "otaratoare in sta!ilirea pedepsei, ci gravitatea ei si intentia. .nul, cu o arma automata, secera sute de oameni intr un minut, dar daca a facut atat ea ucideri nedrepte in acest timp, pentru fapta sa nu va fi pedepsit numai un minut. 're!uie stiut ca cel ce moare in pacate grele moare indepartat de $umnezeu, iar in viata de dincolo nu se mai poate indrepta 2(oan, 3, ,6: acolo pacatele lui raman vesnice si de aceea si c"inul lui urineaza sa fie vesnic. (%1A'AC+).)/ <ai sunt si alte marturii in Sfanta Scriptura despre vesnicia c"inurilor iadului 0 P-+*'.)/ Sunt destule. $aca vrei sa le cunosti, citeste in Sfanta Scriptura la aceste locuri/ <atei, 14, 4: 23, 33: 2=, ,1 ,6: <arcu, 3, ,,: 3, 23: )uca, 3, 15: (( 'es., 1,3: +vrei, 10, 25: Apoc., 1,, 11, 20, 10: (saia, 33, 1,: 66, 2,: $an., 12, 2 s.a.

Page 1=2 of 206

STATUL IN CONCEPTIA BIBLICA !a" DATORIILE CELOR CREDINCIOSI FATA DE STAT

(%1A'AC+).)/ .nele secte, cum sunt studentii in #i!lie sau russelistii 2urmatorii lui Carol -ussel6, apoi o grupare a lor zisa &martorii lui (e"ova&, adventistii reformisti, inoc"entistii s.a. sustin ca, dupa invatatura !i!lica, statul si autoritatile de stat nu tre!uie recunoscute, deoarece ele sunt unelte ale lui Anti"rist, intocmai cum sunt si organizatiile !isericesti: ca atare, ele tre!uie sa dispara, iar nu sa fie recunoscute si respectate. Autoritatile de stat zic ei procedeaza la fel ca si &instrumentul clerical& in #iserici/ sustin deose!irile de clasa si vra7masia intre oameni si popoare, producand raz!oaie, conflicte economice etc. imi dau seama ca nu poate fi adevarat tot ce sustin ei. $ar care este realitatea si adevarul expus de #iserica noastra0 P-+*'.)/ (nvatatura aceasta ei o propaga mai mult prin grai soptind o cu precautie fara a i preciza in scris temeiurile !i!lice, fie de teama de a nu fi urmariti, fie in scopul de a nu produce ezitari in ceea ce priveste recunoasterea lor din partea statului ca asociatii li!ere religioase. Se supun numai de sila sau de frica, unii dintre ei uneori nevenind sa depuna 7uramantul la inrolarea in armata si sa ia arma, altii refuzand serviciul militar, cel putin sam!ata 2ca si activitatea in aceasta zi, in institutiile si serviciile de stat6, iar altii, neimpotrivindu se cu fapta, indeplinesc totul impotriva convingerii lor, incredintati fiind ca nu sunt &vinovati& de faptele pe care le savarsesc su! presiune. 9ata de aceste invataturi si practici straine literei si spiritului +vang"eliei, noi invatam cu totul altceva, precum urmeaza/ 1. *rganizatiile de stat si institutiile tre!uie sa fie recunoscute, deoarece autoritatile garanteaza si realizeaza ordinea societatii. 'ot ceea ce este ordine este de la $umnezeu, caci numai dezordinea si anar"ia sunt de la diavolul. $aca autoritatile de stat garanteaza ordinea, ele nu pot fi decat de la $umnezeu, indiferent daca puterea acestor autoritati este detinuta de persoane care plac unora si nu plac altora. (ata ce scrie Sfantul apostol Pavel, in timpul cand in fruntea imperiului roman se afla %ero, unul din cei mai aprigi prigonitori ai crestinismului/ &'ot sufletul sa se supuna inaltelor stapaniri, caci nu este stapanire, decat de la $umnezeu: iar cele ce sunt, de $umnezeu sunt randuite. Pentru aceea, cel ce se impotriveste stapanirii se impotriveste randuielii lui $umnezeu. (ar cei ce se impotrivesc isi vor lua osanda. Caci dregatorii nu sunt frica pentru fapta !una, ci pentru cea rea. 1oiesti, deci, sa nu ti fie frica de stapanire0 9a !inele si vei avea lauda de la ea. Caci ea este slu7itoare a lui $umnezeu, spre !inele tau. (ar daca faci raul, teme te, caci nu in zadar poarta sa!ia: pentru ca ea este slu7itoarea lui $umnezeu si raz!unatoarea maniei )ui asupra celui ce savarseste raul. $e aceea este nevoie sa va supuneti, nu numai de frica pedepsei, ci si pentru cugetul vostru& 2-om., 13, 1 =6. Prin aceste cuvinte clare si firesti pentru oricine, apostolul arata ca, de vreme ce ordinea este de la $umnezeu, atunci si cei ce o reprezinta, reprezinta ceva dumnezeiesc: nu persoanele in concret, ci autoritatea sau institutia in a!stract. Autoritatea poate fi detinuta uneori de persoane a!uzive. $ar, oricum ar fi, $umnezeu nu i impiedica nici pe a!uzivi si nu le ridica li!ertatea, fiecare urmand a raspunde direct si personal de a!uzurile sale, la 7udecata ce l asteapta. (ar daca unii

Page 1=3 of 206

oameni pot fi rai, nu inseamna ca si ordinea pe care ei o reprezinta, prin calitatea lor, este rea. (ata pentru ce spune Sfantul apostol Petru urmatoarele/ &Supuneti va, pentru $omnul, oricarei oranduiri omenesti, fie imparatului, ca inalt stapanitor, fie dregatorilor, ca unora ce sunt trimisi de el, spre pedepsirea facatorilor de rele si spre lauda facatorilor de !ine caci asa este voia lui $umnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele !une, sa inc"ideti gura oamenilor fara de cunostinta si fara de minte...& 2( Petru, 2, 13 146. Apostolii Petru si Pavel traiau in aceeasi vreme si cuvintele lor au intelesuri identice. Sfantul Pavel spune/ institutiile de stat tre!uie respectate ca unele ce reprezinta ordinea, supunerea fata de ele fiind &voia lui $umnezeu&, aratandu i lui 'it cum sa invete pe credinciosi in privinta atitudinii lor fata de autoritatile statului/ &Adu le aminte sa se supuna stapanirilor si dregatorilor, sa asculte, sa fie gata la orice lucru !un...& 2'it, 3, 16. (ar lui 'imotei ii scrie mai mult/ &1a indemn deci, inainte de toate, sa faceti cereri, rugaciuni, mi7lociri, multumiri, pentru toti oamenii, pentru imparati si pentru toti care sunt in inalte dregatorii, ca sa petrecem viata pasnica si linistita... ca acesta este lucru !un si primit inaintea lui $umnezeu& 2( 'im., 2, 1 36. Cand apostolul Petru a scos sa!ia pentru a lovi pe unul din cei ce venisera cu oaste romana ca sa prinda pe <antuitorul, a auzit de la +l cuvintele/ &intoarce sa!ia ta la locul ei, ca toti cei ce scot sa!ie de sa!ie vor pieri& 2<atei, 26, =26. Se gaseau in fata ostasilor romani si deci, nu era cazul sa faci uz de forta impotriva lor. (mpotrivirea cu arma in mana ar fi fost socotita ca nesupunere fata de stapanire si ca o vra7masie impotriva imperiului si ar fi avut ca urmare uciderea impotrivitorului, conform prescriptiilor dreptului roman. $in cele aratate pana aici, rezulta doua aspecte, doua adevaruri / a6 $atoria noastra de a ne supune autoritatilor de stat. !6 $reptul lor de a fi respectate si ascultate in aceasta calitate, ca unele ce &nu in zadar poarta sa!ie& 2-om., 13, ,6, avand dreptul si puterea legiuita de a impune supusilor ascultare si de a pedepsi neascultarea si incalcarea legilor statului. 2. (mpreuna cu statul si rolul sau, in Sfanta Scriptura sunt recunoscute si diferite alte asezaminte prin care se sustine, cum ar fi, de pilda, serviciul militar si impozitul. (n ce priveste serviciul militar, nu se cere nicaieri in Scriptura desfiintarea lui. Cand au venit ostasii la Sfantul (oan #otezatorul, intre!andu l ce sa faca, le a raspuns/ &Sa nu asupriti pe nimeni, nici sa invinuiti pe nedrept, si sa fiti multumiti cu solda voastra& 2)uca, 3, 1,6. %u le a cerut sa si lase slu7!a de ostasi 2mercenari6 ca sa se ocupe cu alta, ci numai sa fie corecti, de unde rezulta ca serviciul militar corect indeplinit este admis. Apoi, cand un sutas din Capernaum ( a cerut <antuitorului sa vindece pe sluga sa, <antuitorul nu i a conditionat implinirea cererii de lasarea slu7!ei sale ostasesti, ci de credinta lui 2<atei, 4, = 1=: )uca, 5, 1 106. $e asemenea este semnificativ si faptul ca cel dintai pagan increstinat a fost un ostas/ Sutasul Cornelie, ofiter in co"orta &(talica&, in Cezareea Palestinei 29apte, cap. 106, tocmai prin exemplul increstinarii lui aratand $umnezeu ca paganii sunt c"emati la crestinism. Sfanta Scriptura nu are nici un cuvant impotriva slu7!ei ostasesti, caci de cate ori este vor!a de vreun, ostas, nu i se face nici un repros pentru slu7!a lui, ci numai i se lauda credinta daca o are sau cel putin este sfatuit sa fie corect in slu7!a lui de ostas, fara a i se adresa vreun cuvant !at7ocoritor pentru aceasta
Page 1=, of 206

calitate 2( Cor., 3, 5: <atei, 25, =, s.a.6. (n ceea ce priveste plata impozitului catre stat, <antuitorul S a pronuntat clar si categoric/ &$ati cezarului cele ce sunt ale cezarului...&: un raspuns afirmativ si raspicat adresat celor ce, cu gandul de a ) ispiti, ( au pus intre!area privind legitimitatea platii impozitului catre stapanirea politica pagana 2romana6 de atunci 2<atei, 23, 13 336. Altadata, cand ( s a cerut impozitul catre templu, i a zis lui Petru/ &Ce ti se pare, Simone 0 (mparatii pamantului de la cine iau dari sau !ir0 $e la fiii lor sau de la straini 0 +l ( a zis/ $e la straini. (isus i a zis/ Asadar, fiii sunt scutiti& 2<atei, 15, 2, 256, $eci numai fiii imparatului sunt scutiti de impozite, nu si ceilalti supusi ai lui. (ata pentru ce apostolul Pavel indemna pe credinciosii din -oma sa si ac"ite impozitele catre stat fara nici o ezitare/ &$ati deci tuturor cele cu care sunteti datori: celui cu da7dia da7die: celui cu vama vama: celui cu frica frica: celui cu cinstea cinste&. 3. (n Sfanta Scriptura este admis si patriotismul ca sentiment de simpatie si adeziune fata de natiunea din care ne tragem si fata de patria unde locuim, insusi <antuitorul a dat precadere celor de un neam cu +l dupa trup 2&oile cele pierdute ale casei lui (srael&6, fata de pagani 2<atei, 1=, 2, 2=6 si tot +l a poruncit apostolilor Sai sa propovaduiasca la toate neamurile, incepand de la (erusalim 2)uca, 2,, ,5: 9apte, 1, 46. Apoi a vor!it despre conducatorii de state, fara a arata ca nu ar fi nevoie de ei 2<atei, 22, 216. Apostolul Pavel, de asemenea, respecta dreptul oricarui popor la &marire& si &cinste& inaintea lui $umnezeu daca &lucreaza !inele& 2-om., 2, 106, iar cand a fost maltratat pe nedrept, el a facut apel la dreptul lui de &cetatean roman& si la 7udecata imparatului 29apte, 22, 2=6, desi imparatul era pagan si desi el insusi mustrase pe cei ce 7udecasera inaintea paganilor 2( Cor., 6, 1 =6. $e aici rezulta nu numai importanta statului ca garant al dreptului omului, ci si dreptul acestuia de a face uz de calitatea sa de cetatean al statului, ca un supus loial. $in aceasta situatie se naste un sentiment de demnitate. Cand, la primele -usalii, alaturi de crestini erau de fata in (erusalim si iudeii din diaspora 2imprastiati printre neamuri6 de peste 1= lim!i diferite apostolii, fiind insuflati de $u"ul Sfant, nu i au invatat sa se impotriveasca randuielii din statele lor, ci le au vor!it in lim!a fiecaruia din ei 29apte, 2, 1 116, respectand prin aceasta dreptul fiecarui popor la specificul sau cum este !unaoara lim!a si confirmand ca $umnezeu a lasat ca toate neamurile sa mearga in caile lor 29apte, 13, 166. $eci, recunoasterea statelor nationale nu este nicidecum un pacat, (mparatia cerurilor nefiind impotriva conducerii pamantesti a popoarelor. 8otarele ei atotstapanitoare cuprind toate celelalte guvernaminte si popoare, fara sa le desfiinteze. $e la amestecarea lim!ilor, la 'urnul #a!el, existenta natiunilor grupate in state nationale e ceva firesc. $iversitatea lim!ilor inseamna si traditii diferite, la care s au grupat mai ales cei care simt si vor!esc la fel. (nsa adesea, intre diferitele popoare pacatul a pus vra7masie, ridicand intre ele ziduri de ura si venin, din cauza sovinismului si nationalismului exagerat, denaturat si a!uziv, nationalismul exclusivist. (n crestinism, insa, s au auzit cuvinte ca acestea/ &%u mai este iudeu, nici elin: nu
Page 1== of 206

mai este nici ro!, nici slo!od: nu mai este parte !ar!ateasca si parte femeiasca, pentru ca voi toti sunteti una intru 8ristos (isus& 2;al., 3, 246. Aici nu mai incape elin sau iudeu, taiere impre7ur si netaiere impre7ur, !ar!ar, scit, ro!, slo!od, ci toate si intru toate e 8ristos 2Col., 3, 116. $ar prin aceasta nu se intelege ca s ar desfiinta popoarele, ci numai ca ele sunt datoare a se infrati si a trai cu dragoste si in cola!orare frateasca, spre !inele lor si spre slava lui $umnezeu, Care iu!este toate neamurile deopotriva. ,. $aca in Sfanta Scriptura serviciul militar este admis, atunci e de la sine inteles ca e admis si raz!oiul de aparare. 'ocmai acest rol il are armata/ de a asigura apararea statului in eventualitatea razvratirilor din launtru sau a navalirilor unor armate din afara. Asadar, armata are in general datoria de a pazi statul, patria sau pe cetateni in totalitatea lor, fata de cei ce ii pericliteaza din afara sau altfel, precum si de a apara integritatea teritoriala sau suveranitatea morala a statului si drepturile pe care le garanteaza cetatenilor sai. Statul dupa invatatura Sfintei Scripturi nu are voie sa atace cu armata un popor, ci numai sa se apare, ca orice individ, daca este atacat. $aca, dupa invatatura #i!liei, se admite existenta statelor, a armatei, precum si raz!oiul de aparare si daca, potrivit cuvantului Sfintei Scripturi, se cere ascultare, supunere si respect fata de stat, fara indoiala ca si cetatenii din acel stat au datoria Sfanta de a se 7ertfi pentru apararea statului si a patriei in care traiesc. =. (nsasi !una c"i!zuinta a oricarei minti sanatoase cere supunere fata de stat. Caci daca statul garanteaza viata, li!ertatea si avutul cetatenilor sai adica !unurile si drepturile lor sfinte atunci acestia tre!uie negresit sa ai!a datorii fata de stat/ sa si plateasca impozitele, sa contri!uie la apararea lui, sa faca serviciul militar, sa fie supusi autoritatilor, sa le dea cinstea cuvenita si sa contri!uie cu toata convingerea la ordinea impusa de cei ce au menirea de a veg"ea la executarea legilor statului. $aca am incerca sa ne inc"ipuim ce ar fi daca nu ar exista autoritatea de stat si legile sale, am descoperi o lume in care ar domni !unul plac si anar"ia, in care nimeni nu ar mai putea fi sigur de viata sa, de li!ertatea sa, deoarece nu si le ar putea asigura singur. Prin stat insa, toate acestea ii sunt garantate, caci statul reprezinta ordinea si siguranta. (ata pentru ce existenta lui nu poate fi impotriva voii lui $umnezeu, ci numai in conformitate cu ea. Anar"ia, dezordinea si !unul plac sunt de la diavolul, deoarece sunt tot atatea pricini care duc la rau si la dez!inare in lume. (%1A'AC+).)/ <ai pe scurt, care sunt datoriile cetatenilor fata de stat0 P-+*'.)/ <ai pe scurt, datoriile crestinului si ale fiecarui cetatean fata de stat sunt acestea/ 16 $ragostea de patrie si de poporul din care face parte. 26 Supunerea si ascultarea fata de ocarmuitori si de legile statului 2-om., 13, 1 26. 36 <unca constiincioasa pentru sporirea si !inele o!stesc si plata tuturor impozitelor

Page 1=6 of 206

fata de stat 2-om., 13, 5: <atei, 22, 1= 216. ,6 -ugaciuni pentru sanatatea si luminarea ocarmuitorilor statului 2( 'im., 2, 1 26. =6 -ugaciuni pentru inflorirea tarii si ferirea ei de dusmani. 66 Apararea tarii, c"iar si cu pretul vietii, in timp de raz!oi. Sfantul Atanasie cel <are spune ca invatatura crestina opreste uciderile. &$ar in raz!oaie adauga el a ucide pe vra7mas este vrednic de lauda si ingaduit&. $e asemenea, Sfantul 1asile cel <are zice/ &.ciderile din raz!oaie nu le au socotit parintii nostri intre ucideri: unii se pare ca le dau iertare celor ce lupta in aparare, pentru cumintenie si !una cinstire de $umnezeu& 2Canonul 13 : vezi (nv. de Cred. *rt., intre!. 223 si altele6.

Page 1=5 of 206

DESPRE VORBIREA IN LIMBI (GLOSOLALIA)

(%1A'AC+).)/ Ce este aceea glosolalie0 P-+*'.)/ ;losolalia ca dar al Sfantului $u" este facultatea de a vor!i intr o lim!a straina, fara a o fi invatat si cunoscut mai dinainte. Asa reiese din textul !i!lic care ne descrie intamplarea de la primele -usalii crestine, cand a inceput a se arata acest dar. 'extul este complet si limpede, istorisind o intamplare adevarata si, ca atare, insusi textul nu poate fi talcuit in sens spiritual sau mistic, ci numai literal. $ar sa lasam sa ne vor!easca insusi textul, ce este si in ce consta vor!irea in lim!i prin darul Sfantului $u". (ata ce spune/ &Si cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti apostolii impreuna in acelasi loc. Si din cer, fara de veste, s a facut un vuiet, ca de suflare de vant ce vine repede, si a umplut toata casa unde sedeau ei. Si li s au aratat, impartite, lim!i ca de foc si au sezut pe fiecare dintre ei. Si s au umplut toti de $u"ul Sfant si au inceput sa vor!easca in alte lim!i, precum le dadea lor $u"ul a grai. Si erau in (erusalim locuitori iudei, !ar!ati cucernici din toate neamurile care sunt su! cer. Si, iscandu se vuietul acela, s a adunat multimea si s a tul!urat, caci fiecare ii auzea pe ei vor!ind in lim!a sa. Si erau uimiti toti si se minunau zicand/ (ata, nu sunt acestia care vor!esc toti galileeni0 Si cum auzim noi, fiecare, lim!a noastra in care ne am nascut 0 Parti si mezi si elamiti si cei ce locuiesc in <esopotamia, in (udeea si in Capadocia, in Pont si in Asia, in 9rigia si in Pamfilia, in +gipt si in partile )i!iei, cea de langa Cirene, si romani in treacat, iudei si prozeliti, cretani si ara!i, ii auzim pe ei vor!ind in lim!ile noastre despre faptele minunate ale lui $umnezeuD Si toti erau uimiti si nu se dumireau, zicand unul catre altul/ Ce va sa fie aceasta0 (ar altii, !at7ocorindu i, ziceau ca sunt plini de must& 29apte, 2, 1 136. $in analiza celor 13 versete care alcatuiesc c"eia dezlegarii pro!lemei, constatam urmatoarele/ a6 1or!irea in lim!i prin darul Sfantului $u" si ca minune 2glosolalia6 acum s a manifestat intaia data. $e aceea si este descrisa pe larg, pentru ca cititorii sa poata sti ce este si in ce consta. !6 Apostolii, prin darul "arismatic al Sfantului $u", au inceput a predica in alte lim!i, si anume in peste cincisprezece lim!i diferite, iudeilor de alte lim!i, aflati la acea data in (erusalim, cu ocazia sar!atorii. c6 Acesti iudei de alte lim!i 2straine6 se minunau auzind predicandu se in lim!a lor materna de catre niste oameni simpli, galileeni, care nu aveau de unde sa cunoasca alta lim!a decat pe cea galileana 2aramaica6 vor!ita la ei acasa. d6 Ascultatorii de alte lim!i intelegeau tot ce li se predica fiindca li se vor!ea de a dreptul in lim!a lor neavand tre!uinta de vreo talmacire, si tocmai in aceasta consta minunea de care nu se puteau dumiri, fiind uimiti: caci intelegeau perfect ce li se predica, auzind si stiind !ine ce li se vor!este &despre faptele minunate ale lui $umnezeu&. e6 'otusi, printre ascultatori erau si unii care nu intelegeau nimic din cele ce se predicau acolo si de aceea ii luau in ras pe apostoli, invinuindu i ca sunt !eti. Acesti

Page 1=4 of 206

ascultatori nu pot fi altii decat localnicii din (erusalim, si poate, din alte parti ale Palestinei, care nu cunosteau alte lim!i decat pe cea e!raica 2aramaica6. Pentru acestia, vor!irea apostolilor era cu totul neinteleasa, socotind o simpla !ol!orosire iar daca noi tinem cont si de faptul ca apostolii predicau &in alte lim!i&, cu toata insufletirea, nu ne mai mira ca iudeilor localnici le faceau impresia unor oameni !eti oare !ol!oroseau cu exaltare cuvinte neintelese. Astfel, localnicii nu intelegeau nimic din cele predicate decat doar daca le ar fi talmacit cineva, iar talmaci nu se gasea. $ar, dupa cum exista darul glosolaliei, tot asa exista si un alt dar, al talmacirii. Acesta era dat dupa cum se va vedea mai 7os atunci cand ascultatorii erau numai localnici necunoscatori de alte lim!i, cum erau de pilda in Corint 2( Cor., cap. 1,6. (n (erusalim insa, de data aceasta nu i se simtea lipsa. $arul talmacirii era si el minunat si uimitor, intocmai cum era si cel al vor!irii in lim!i, cu care era in stransa legatura. %eavindu l, ascultatorii localnici 7udecau lucrurile numai dupa aparenta. $ar se poate intre!a cineva cum se face ca in (erusalim erau atunci de fata doua feluri de iudei/ localnici 2de lim!a e!raica6 si straini 2de peste 1= lim!i diferite60 .Se stie ca multi dintre evrei traiau in &diaspora& 2in imprastiere6, risipiti prin alte tari si printre alte popoare, atrasi acolo de felurite interese. Acestia dupa cateva generatii nu mai aveau ca lim!a materna e!raica, ci pe cea a poporului sau a tarii in care se sta!ilisera, lim!a evreiasca devenindu le cu vremea total necunoscuta. Asa erau, de pilda, iudeii asezati in Alexandria +giptului, unde se vor!ea lim!a, greaca. Asezarea lor de aici fiind puternica, isi zidisera si un templu si pusesera sa li se traduca in lim!a lor )egea 2'estamentul 1ec"i6, pentru a o putea citi, intelege si folosi in randuielile cultului de la templul lor, deoarece in lim!a e!raica nu o mai intelegeau. Aceasta este &Septuaginta& sau traducerea &celor saptezeci&, adeseori citata cu scrierea numarului in cifre romane/ )??. $in cauza lim!ii, grecesti pe care o vor!eau, acesti iudei purtau numele de &elenisti&. $au doar un exemplu, dar astfel de iudei desi in numar mai mic, formand asezari mai putin puternice erau sta!iliti in toate partile. 'oti iudeii insa, indiferent unde s ar fi aflat asezati, erau o!ligati prin )ege ca in fiecare an sa mearga de trei ori la templul din (erusalim, si anume, cu prile7ul celor trei mari sar!atori/ a Pastilor, a Cincizecimii si a Corturilor 2coli!elor6, pentru a tine legatura cu )egea si cu cultul de la templu si a si implini 7ertfele si curatirile cerute, precum si pentru a si plati impozitul catre templu. (mpozitul catre templu se platea atunci in !ani evreiesti numiti &sicli&, si era de o 7umatate de siclu de fiecare evreu ma7or 2<atei, 15, 2, 256. Cei din imprastiere, veniti aici, nu aveau sicli, ci numai !ani din tarile lor, dar in templu se gaseau zarafi sau sc"im!atori de !ani care se indeletniceau cu aceasta. $e asemenea, aici se gaseau si vanzatori de animale de 7ertfa, pentru cei care, venind de departe, nu si puteau aduce cu ei animalele de 7ertfa cu care erau datori dupa lege. Se stie ca <antuitorul i a scos afara si pe unii si pe altii, cu !iciul, din acest locas, la o sar!atoare a Pastelul 2<atei, 21, 12 13: (oan, 2, 1, 166. %umai in caz de mari impedimente putea cineva lipsi de la una din cele trei mari sar!atori de la templul din (erusalim: participarea era cu totul o!ligatorie 2(es., 23, 15: 3,, 23: $eut., 16, 166. Asa se explica pentru ce la aceasta Cincizecime se gaseau in (erusalim doua feluri de
Page 1=3 of 206

iudei/ localnicii din (erusalim, din Palestina, care vor!eau numai lim!a lor evreiasca, si iudeii &straini& sau &risipiti&, din &imprastiere&, care nu mai vor!eau lim!a e!raica, ci numai pe aceea a tarii in care se asezasera. $eci, din analiza versetului = din text, se intelege lamurit ca acesti iudei de lim!i straine, din toate neamurile care sunt su! cer, erau fie din (erusalim, veniti vremelnic, cu ocazia sar!atorii, fie, pro!a!il unii dintre ei acum sta!iliti aici definitiv, reintorsi fiind de prin alte tari. 'extul era desavarsit de clar/ el istoriseste o intamplare si, ca atare, nu poate avea decat o interpretare literala. $in el se poate deduce cu usurinta si scopul darului du"ovnicesc al &vor!irii in lim!i&/ de a li se da apostolilor posi!ilitatea sa propovaduiasca credinta crestina la toti oamenii a caror lim!a ei nu o cunosc si de a face ca toate popoarele sa ramana uimite de darurile care se manifesta in crestinism, spre a se lasa mai usor convinse de noua credinta si a se converti 2versetele 6 5 si 116. Contextul este si el perfect de acord cu cele zise mai sus despre &glosolalie&, iar textele paralele concorda de asemenea cu textul si contextul, fara a le contrazice decat doar in aparenta si numai pentru cei ce nu vor sa porneasca de la acest capitol c"eie din 9aptele Apostolilor, atunci cand vor sa defineasca &glosolalia&. )amuririle date in context de apostolul Petru asupra vor!irii in lim!i, care pe unii ii uimea, iar pe altii ii facea sa i ia in ras pe apostoli, sunt in deplin acord cu cele constatate mai inainte, din textul citat. (ntr adevar, in atmosfera contradictorie creata pentru ascultatori se manifesta darul &glosolaliei&, care atunci s a aratat pentru prima oara. Apostolul Petru se vede silit sa dea urmatoarele explicatii/ &Si stand Petru cu cei unsprezece, a ridicat glasul si le a vor!it/ #ar!ati iudei si toti care locuiti in (erusalim, aceasta sa fie cunoscuta si luati in urec"i cuvintele mele, ca acestia nu sunt !eti, cum vi se pare voua, caci este al treilea ceas din zi: ci aceasta este ce s a spus prin proorocul (oel/ (ar in zilele din urma, zice $omnul, voi turna din $u"ul <eu peste tot trupul si fiii vostri si fiicele voastre vor prooroci si cei mai tineri ai vostri vor vedea vedenii si !atranii vostri vise vor visa, inca si peste slugile <ele voi turna in acele zile din $u"ul <eu si vor prooroci. Si minuni voi face sus in cer si 7os pe pamant semne/ sange, foc si fumegare de fum. Soarele se va sc"im!a in intuneric si luna in sange, inainte de a veni ziua $omnului cea mare si stralucita& 29apte, 2, 1, 206. 2)a iudei pe atunci ziua se incepea cu ceasul ( si se sfarsea cu al ?(( lea, dupa cum incepea noaptea cu ceasul ( si se sfarsea dimineata cu ceasul al ?(( lea. Ceasul al &treilea din zi& era ora 3 dimineata, dupa felul nostru de a numara ceasurile6. Constatam, mai inainte de toate, ca apostolul se adreseaza numai iudeilor localnici si de aceea lor nu le vor!este in vreo lim!a straina, ci in lim!a e!raica. (ar dupa felul cum apostolul se 7ustifica in fata lor, intelegem ca numai acesti iudei ii luasera in ras pe apostoli zicand ca sunt !eti, pe cand pentru straini cei de alta lim!a am vazut ca ceea ce auzeau era perfect inteles si minunat. $eci, este in perfect acord cu cele constatate de7a in text. Pentru ca le spune ca vor!irea in lim!i nu provine dintr o stare de !etie, ci dintr un dar al Sfantului $u", constituind o minune dumnezeiasca prezisa din vec"ime de $umnezeu, prin profetul (oel care a scris ca in zilele din urma adica in ultima epoca a lumii, care este epoca crestina a %oului 'estament $umnezeu va face aceasta minune 2(oel, 3, 1 36. * parte din aceste semne au inceput de7a sa se arate acum, de vreme ce proorocia,
Page 160 of 206

prin puterea $arului Sfantului $u" revarsat peste apostoli ceea ce iudeii localnici au socotit ca o !ol!orosire de oameni !eti nu este altceva decat o proorocie sau un dar special al Sfantului $u". Aceste adevaruri sunt in legatura uneori cu tainele viitorului 29apte, 11, 25 246, insa nu totdeauna. Cei ce prezic sau descopera anumite taine de viitor printr o inspiratie speciala a $u"ului Sfant sunt profetii sau proorocii. Asa au fost cei patru profeti &mari& si cei doisprezece profeti &mici& din 'estamentul 1ec"i, plus <oise, (lie, +lisei s.a. $ar si ei, nu numai pentru aceasta au fost numiti prooroci, caci unii nu prezic nimic din cele viitoare si totusi sunt prooroci. %umele sau atri!utul de &prooroci& il au cel putin in crestinism toti cei ce au darul dumnezeiesc de a lamuri cu insufletire adevarurile de credinta ale crestinismului 2( Cor., 12, 1 10: 1,, 1 =, 2,, 23, 32 s.a.6. Astfel, vor!irea in lim!i din $uminica Pogorarii $u"ului Sfant este o descoperire predicata cu insufletire, adica o proorocie. +a este o vor!ire cu inteles, deoarece strainii prezenti erau &uimiti& si stiau ca li se vor!este despre faptele minunate ale lui $umnezeu 29apte, 2, 116. Asadar, dupa lamuririle date de Sfantul apostol Pavel, vor!irea in lim!i de la Pogorarea Sfantului $u" era o proorocire, adica o predicare in grai si cu inteles, prin insuflare im!elsugata 2&turnare&6 de la Sfantul $u", era o predica lamuritoare. Proorocul a mai prezis si alte semne, dar unele din ele se vor implini in apropierea sfarsitului lumii, dupa cum ne a invatat insusi <antuitorul 2<atei, 2,, 6 5, 23 s.a.6. +ste cu totul exclus ca vor!irea in lim!i prin darul Sfantului $u" sa insemneze o !ol!orosira de vor!e intr o lim!a inexistenta si de nimeni priceputa, caci atunci nu s ar mai vor!i de lim!i si nici de &lim!i noi& 2<arcu, 16, 156: iar, mai presus de toate, ar fi de neinlaturat contrazicerea cu textul atat de limpede al cap. 2 din 9aptele Apostolilor. Sa se stie ca &glosolalia& 2vor!irea in lim!i6 numai atunci este proorocire, cand ascultatorii sunt straini si inteleg ce li se vor!este, in adunarea unde se gaseau numai localnici, fie la Corint, fie la (erusalim sau oriunde, vor!irea in lim!i nu avea nici un rost. (%1A'AC+).)/ $a, dar unii afirma ca ei nu au nevoie sa inteleaga oamenii care vor!esc &in lim!i&, pentru ca cine vor!este in lim!a &insuflata& nu vor!este oamenilor, ci lui $umnezeu: si nimeni nu l intelege &fiindca el, in du", graieste taine& 2( Cor., 1,, 26. P-+*'.)/ $ar cum se face, atunci, ca la Cincizecime, cand S a pogorat $u"ul Sfant si apostolii au inceput a vor!i &in lim!i&, fiecare din cei adunati acolo la praznicul Cincizecimii, din diferite tari, ii auzea si ii intelegea pe ei &vor!ind in lim!a sa& 29apte, 2, 660 (%1A'AC+).)/ $ar nu intelegeau toti cele ce vor!eau apostolii prin insuflarea $u"ului Sfant, fiindca unii ii luau pe ei in ras, socotindu i ca sunt !eti 29apte, 2, 136. P-+*'.)/ Am aratat in cele de mai sus, pe larg, ca numai cei localnici din (erusalim

Page 161 of 206

si din Palestina, care nu stiau alta lim!a decat pe cea aramaica ce se vor!ea pe atunci in ;alileea numai aceia, neintelegand &lim!ile noi& 2<arcu, 16, 156 in care vor!eau apostolii, aveau impresia ca vor!irea lor este o !ol!orosire si ca sunt &!eti&. (ar cei straini, care venisera la praznicul Cincizecimii din mai mult de 1= tari, ii auzeau vor!ind in lim!ile lor &faptele minunate ale lui $umnezeuD& 29apte, 2, 116. $aca unii vor!esc in lim!i si nimeni nu i intelege, cum zidesc ei #iserica si cum o folosesc0 Caci scopul glosolaliei si al vor!irii in lim!i straine tocmai acesta a fost ca, prin vor!irea in lim!ile straine, sfintii apostoli sa poata raspandi crestinismul la toate popoarele lumii si sa vesteasca +vang"elia in tot pamantul, dupa cum era scris/ &in tot pamantul a iesit vestirea lor si la marginile lumii, cuvintele lor& 2Ps. 14, ,6. Asadar, glosolalia a fost un semn al puterii lui $umnezeu manifestat intre necredinciosi si ca mi7loc "otarator de convertire 2( Cor., 1,, 22 2=6. Ce rost are insa sa mi vor!esti mie intr o lim!a straina despre 8ristos, daca eu am crezut, am invatat si mi am insusit credinta lui 8ristos din pruncie0 C"iar de ar avea cineva un dar ca acesta, tre!uie sa inteleaga ca &vor!irea in lim!i& nu este cel mai mare dar. <arele apostol Pavel ne arata ca sunt alte daruri ale Sfantului $u" mai mari decat vor!irea in lim!i, caci auzi ce zice/ &1oiesc ca voi toti sa graiti in lim!i: dar mai cu seama sa proorociti. Cel ce prooroceste este mai mane decat cel ce vor!este in lim!i, afara numai daca talmaceste, ca #iserica sa ia intarire& 2( Cor., 1,, =6. 1ezi ca sunt daruri mai mari decat &vor!irea in lim!i& precum sunt darul proorocirii si al talmacirii prin care #iserica primeste mai mult folos decat prin vor!irea in lim!i0 Acest lucru aratandu l, apostolul Pavel spune/ &$eci, daca s ar aduna #iserica toata laolalta si toti ar vor!i in lim!i, si ar intra in launtru cineva dintre cei nestiutori, din cei necredinciosi, nu va zice oare ca sunteti ne!uni0& 2( Cor., 1,, 236. &(ntelegeti, deci, ca prin vor!irea voastra neinteleasa si !ol!orosita, sunteti ca niste oameni care vor!iti in vant& 2( Cor., 1,, 36. Asadar, darurile proorocirii, al predicarii si al talmacirii sunt mult superioare darului &vor!irii in lim!i&, deoarece prin aceste daruri mai mult se zideste si se foloseste #iserica lui 8ristos decat prin vor!irea in lim!i 2( Cor., 1,, 2 ,6. (ar mai presus de toate darurile este dragostea, caci auzi numai ce zice marele apostol Pavel/ &$e as grai in lim!ile oamenilor si ale ingerilor, dar dragoste nu am, facutu m am arama sunatoare si c"imval rasunator& 2( Cor., 13, 16. (%1A'AC+).)/ Cei despre care spuneam pretind ca, atunci cand vine darul Sfantului $u" peste ei si vor!esc in lim!i, se afla in stare de extaz 2rapire6 si atunci numai cu lim!a mai pot sopti anumite sunete nearticulate si neintelese de oameni, sau au unele manifestari de inaltare sufleteasca, cum ar fi exclamarile de !ucurie sau strigatele de intristare pentru pacatele lor, precum si alte miscari ale corpului, care se fac atunci in ei prin lucrarea $u"ului Sfant. * asemenea manifestare sufleteasca ar fi avut si Saul, atunci cand urmarea pe $avid si, venind in -ama, a fost cuprins de un $u" proorocesc si profetea z!uciumandu se ca profet, aruncandu si "ainele de pe el si stand gol toata ziua si toata noaptea la pamant 2( -egi, 13, 22 2,6. P-+*'.)/ + de neinteles pentru o minte sanatoasa, clara si c"i!zuita, cum ar fi posi!il ca prin sunete nearticulate adica prin ceva neserios sa Si descopere $umnezeu tainele Sale cele marete, cum stim ca Si le descopera in glosolalie 2( Cor.,

Page 162 of 206

1,, 2 ,6. Asemenea manifestari aveau si paganii greci, din vec"ime, cand se rugau zeului lor, $ionisos. Acestia, cand a7ungeau in fata unui idol diavolesc, cadeau in extaz 2in transa6, tremurau facand miscari ritmice ale trupului, cadeau la pamant, se tavaleau pe 7os si unii spumegau la fel cu indracitii din vremile !i!lice, apoi se sculau si cantau cantece diatri!ice, scotand exclamatii de !ucurie draceasca. )a fel cu ei faceau si montanistii, ereticii secolelor ( (( ale erei crestine, gnosticii, iar mai tarziu metodistii, MuaNerii s.a. care aveau miscari extravagante si "alucinatii pe care ei le socoteau ca le au de la $umnezeu, dar pe care de fapt le aveau de la &teologii intunericului& si &filosofii iadului& si de la dracii numiti ar"iconi, care, stiind Scripturile, duc la ratacire pe cei neiscusiti, inselandu i pe ei cu cuvinte luate din c"iar Sfanta Scriptura. (%1A'AC+).)/ <ai spun ca prin &darul vor!irii in lim!i&, ei tin treaza lucrarea $u"ului Sfant intre oameni si in #iserica lui 8ristos ca si la inceputul crestinismului, caci si acum, ca si atunci, prin acest semn simtit al darului, Sfantul $u" aduce mirare si uimire asupra celor necredinciosi. $e asemenea, prin aceasta lucrare vazuta a darului vor!irii in lim!i straine, se face cunoscut celor credinciosi ca inca exista o lucrare a Sfantului $u" in #iserica, cum a fast la primele -usalii ale crestinilor. P-+*'.)/ Acest dar, al vor!irii in lim!i, nu a fost dat de $umnezeu pentru toate veacurile, pana la sfarsitul lumii. +l a fost un semn dat #isericii numai pentru o vreme, cu scopul de a se converti mai usor neamurile pagane la crestinism. Caci iudeii localnici care nu intelegeau cele ce vor!eau apostolii la pogorarea acestui mare dar nici asa nu au crezut, ci le spuneau ca sunt &plini de must& 29apte, 2, 136. Aceasta necredinta a lor in fata acestui mare dar a proorocit o marele prooroc (saia zicand/ &;rai voi catre acest popor prin oameni de alta lim!a si prin !uzele strainilor, si nici asa nu vor asculta de <ine, zice $omnul& 2(saia, 24, 11 126. Si intr adevar, la -usalii le a vor!it prin !uzele strainilor, caci, dupa cum se vede, cei straini de lim!a lor i au auzit pe apostoli vor!ind &in lim!ile lor& despre &faptele minunate ale lui $umnezeu& 29apte, 2, 116 si au crezut. $espre acest dar al vor!irii in lim!i, apostolul Pavel a proorocit ca &va inceta& i2( Cor., 13, 46, in #iserica, deoarece a fost un dar si un semn numai pentru vremea cea de la inceput a crestinismului si pentru cei necredinciosi 2( Cor., 1,, 22 246. Acest adevar al incetarii darului vor!irii in lim!i in #iserica il arata si Sfantul (oan ;ura de Aur, marele dascal si luminator al #isericii lui 8ristos, care zice in aceasta privinta/ $ar poate ca cineva ar spune/ pentru care pricina nu se fac acum semne0 in aceasta privinta, ascultati ma cu dinadinsul, caci de la multi aud acestea si adeseori si pururea se intrea!a/ pentru ce toti cei !otezati vor!eau in lim!i atunci, dar acum nu0 Sa cunoastem mai intai ce inseamna sa vor!im in lim!i si atunci vom spune si pricina. Ce inseamna, asadar, a vor!i in lim!i0 Cel !otezat graia in lim!a indienilor, in a egiptenilor, a persilor, a scitilor, a tracilor, caci omul primea darul vor!irii in multe lim!i: c"iar acestia de acum, daca ar fi fost !otezati atunci, indata i ar fi auzit glasuind in diferite lim!i. Pavel, dupa cum se spune in Sfanta Scriptura, a gasit pe unii !otezati cu !otezul lui (oan si le a spus/ &Primit ati $u"ul Sfant cand ati crezut0 (ar ei au zis catre el/ $ar nici n am auzit daca este $u" Sfant& 29apte, 13, 26. Si indata a poruncit ca sa fie !otezati. &Si punandu si Pavel mainile peste ei, a venit asupra lor
Page 163 of 206

$u"ul Sfant si vor!eau toti in lim!i si prooroceau& 29apte, 13, 66. Pentru care pricina dar, a fost dus si a fost luat dintre oameni acest dar0 %u pentru motivul ca $umnezeu nu ne cinsteste, ci pentru ca ne cinsteste foarte mult. Si iata cum/ *amenii erau atunci mai nepregatiti, deoarece erau de curand iz!aviti de idoli si mintea lor era inca neascutita si mai nesimtitoare: erau atrasi si incantati de toate cele trupesti, nu aveau insa nici o idee de darurile netrupesti si nici nu stiau ce este darul spiritual, care se contempla numai prin credinta. Pentru aceea se faceau atunci semne. .nele dintre "arismele cele du"ovnicesti sunt nevazute si se inteleg numai prin credinta. (ar altele se dau prin semne vazute, pentru incredintarea celor necredinciosi. Spre exemplu/ iertarea pacatelor este un lucru spiritual, este o "arisma nevazuta, caci nu vedem cu oc"ii trupului cum ni se curatesc pacatele. Pentru ce0 Pentru ca sufletul este cel curatit: iar sufletul nu este vazut cu oc"ii trupului. Asadar, curatirea pacatelor este un dar spiritual care nu poate fi dat vederii trupesti. A vor!i insa in diferite lim!i este si aceasta una din lucrarile spirituale ale $u"ului, dar este un semn vazut si usor de priceput de cei necredinciosi. (ntr adevar, vor!irea care se aude in afara este o invederare si o dovada a lucrarii launtrice petrecute in suflet, adica a celei nevazute. Pentru aceasta si Pavel zice/ &9iecaruia se da aratarea $u"ului spre folos& 2( Cor., 12, 56. +u, acum deci, nu am nevoie de semne. Cel care nu crede are nevoie de zalog, dar eu cred, n am nevoie de zalog si nici de semne. Stiu ca am fost curatit de pacate, c"iar daca nu as vor!i in lim!i. Cei de atunci insa nu credeau daca nu primeau semn. Pentru aceasta li se dadeau semne, ca un ga7 al adevarului in care credeau. Prin urmare, nu li se dadeau semne ca la niste credinciosi, ci ca la niste necredinciosi, ca sa a7unga credinciosi: in acest sens zice si Pavel/ &)im!ile sunt spre semne, nu credinciosilor, ci necredinciosilor& 2( Cor., 1,, 226. 1edeti, dar, ca daca s au indepartat de noi semnele, nu se datoreste faptului ca $umnezeu ne necinsteste, ci ca ne cinsteste. A facut astfel, voind sa arate credinta noastra. Ca noi credem in +l fara ga7uri si fara semne. Cei de la inceput, daca n ar fi avut mai intai ga7 si semn, n ar fi crezut in +l, cu privire la cele nevazute. +u insa, si fara semn, ii arat toata credinta. Aceasta este pricina pentru care nu se fac semne& 2Sfantul (oan ;ura de Aur, Cuv. ( la -usalii, in vol. O (%1A'AC+).)/ Cei cu care am stat eu de vor!a pretind ca, pe langa darul &vor!irii in lim!i&, ei mai au si alt dar, !otezul cu &$u" Sfant si cu foc& 2)uca, 3, 166, care este cu totul deose!it de cel cu apa. Acest !otez revarsa asupra lor diferite daruri minunate ale Sfantului $u", dar mai ales darul &vor!irii in lim!i& si al talmacirii, cum a revarsat la Cincizecime peste apostoli 29apte 2, 1 136. P-+*'.)/ +xista oare doua !otezuri crestine0 *are nu spune Sfanta Scriptura ca este un singur !otez 2+fes., ,, = : ( Cor., 12, 1360 (ar &!otezul cu $u" Sfant si cu foc&, de la Cincizecime, ce este altceva decat !otezul crestin pe care il vestise atat (oan #otezatorul 2<atei, 3, 11: <arcu, 1, 4 : (oan, 1, 336 cat si <antuitorul 29apte, l, =6 si despre care +l a spus ca va fi &cu apa si cu $u"& 2(oan, 3, =6: nu numai cu apa, ca al lui (oan dar nici numai, cu $u". insasi practica apostolica ne dovedeste ca, de cate ori se impartaseste !otezul crestin, se impartaseste cu apa si cu du" deodata, apa si du"ul constituind doua realitati de neaparata tre!uinta ale unuia si aceluiasi !otez care este !otezul crestin. C"iar daca, uneori, in legatura cu practica acestei 'aine se vor!este fie numai de
Page 16, of 206

apa, fie numai de $u", !otezul crestin este unul singur si nedespartit, &cu apa si cu $u"& 2(oan, 3, =6. (%1A'AC+).)/ <ai pretind ei ca vor!irea in lim!i prin darul Sfantului $u" consta in pronuntarea unor sunete care nu pot fi intelese decat numai prin talmacire si deci printr un alt dar al Sfantului $u". P-+*'.)/ )im!ile vor!ite prin darul Sfantului $u" pot fi intelese de ascultatori si nu intotdeauna au tre!uinta de darul talmacirii: ele nu sunt nedeslusite si incalcite, ci lim!i cu inteles si, deci, proprii unui popor strain. (n virtutea celor constatate mai sus, se pot spune urmatoarele/ a6 &;losolalia& este &vor!ire&: in vreme ce pronuntarea unui amestec ciudat de sunete nu poate fi numita vor!ire, ci !ol!orosire. !6 (n Sfanta Scriptura este vor!a de &lim!a& sau &lim!i&: un amestec ciudat de sunete nu poate fi numit vor!ire, iar sunetele incalcite si gangave nu pot fi numite lim!i, cata vreme sunt neintelese si fara nici o noima. c6 Prin darul vor!irii in lim!i, $umnezeu isi descopera 'ainele Sale cele minunate 29apte, 2, 11: ( Cor., 1,, 26, insa este de neconceput ca $umnezeu sa faca vreo descoperire prin !ol!orosire. $umnezeu ne a dat la indemana, fiecaruia, lim!a noastra materna, care este mi7locul cel mai !un si mai potrivit pentru a ne face sa intelegem ceea ce +l ne descopera. Prin mi7locirea !ol!orosirilor, +l mai mult ne ar incurca decat ne ar lamuri. d6 Cand cei de fata nu sunt straini ci numai localnici, cel inzestrat cu acest dar este singurul care are un oarecare castig, folosindu l insa cel mult ca mi7loc de inc"inare si rugaciune 2( Cor., 1,, 26. $ar si aceasta rugaciune nu e de prea mare valoare deoarece e facuta numai cu du"ul, fara sa fie si cu mintea 2( Cor., 1,, 1, 1=6, adica fara sa fie inteleasa si cu 7udecata 2-om., 12, 16, spre a ne fi si noua insine si altora de folos 2( Cor, 1,, 16 156. (%1A'AC+).)/ As vrea sa fiu mai lamurit asupra textului citat mai inainte dar lasat in suspensie/ &Cel ce vor!este in lim!a straina nu vor!este oamenilor, ci lui $umnezeu: si nimeni nu l intelege, fiindca el, in du", graieste taine& 2( Cor., 1,, 26. Ar fi oarecum firesc ca ascultatorii sa nu inteleaga fara talmacire. P-+*'.)/ (ntr adevar, in textul acesta ni se spune ca cel insuflat de darul du"ovnicesc al glosolaliei nu vor!este oamenilor, ci lui $umnezeu. $ar in 9aptele Apostolilor 22, 1 126, unde este descoperita pentru intaia data manifestarea acestui dar, precum si in ce a constat acea vor!ire minunata in lim!i, apostolii nu au vor!it lui $umnezeu, ci oamenilor. +i s au adresat direct ascultatorilor in mai mult de cincisprezece lim!i diferite, iar acestia au inteles totul fara talmacire: numai localnicii 2unii6 nu intelegeau nimic. $eci, dupa ( Cor., 1,, 2, cel &insuflat nu vor!este oamenilor, ci lui $umnezeu&, iar dupa 9apte, 2, 1 12, el nu vor!este lui $umnezeu, ci oamenilor.

Page 16= of 206

Sa ne gasim oare in fata unei contraziceri a Scripturii, care intr un loc spune intr un fel, iar in altul, cu totul altfel0 Aceasta e cu neputinta, de vreme ce Scriptura toata a fost inspirata de $u"ul Sfant, Care este .nul singur si Care nu Se contrazice. Atunci, care este adevarul0 Cui vor!esc in lim!i cei insuflati0 )ui $umnezeu sau oamenilor 0 (ar ascultatorii pot intelege totul, fara talmacire, sau nu pot intelege nimic0 (ata intre!area care cere un raspunsD S ar parea ca raspunsul e greu de dat, totusi contradictii nu exista, pentru ca si intr un text si in altul se spune adevarul/ cei insuflati vor!esc si oamenilor si lui $umnezeu, uneori putand fi intelesi, iar alteori nu, in functie de felul ascultatorilor pe care ii au, straini sau localnici. (n (erusalim 29apte, 2, 1 126 apostolii au vor!it oamenilor si au fost intelesi, pentru ca ascultatorii erau straini, oameni de alta lim!a, in Corint insa, cei insuflati nu vor!eau oamenilor, ci lui $umnezeu, pentru ca ei nu aveau in fata decat localnici nestiutori de alte lim!i si de aceea nimeni nu intelegea, in astfel de cazuri, se poate spune cu drept cuvant ca cel ce vor!este in lim!i ca in ( Cor., 1,, 2 nu vor!este oamenilor, ci lui $umnezeu, de vreme ce, pentru ascultatori, cele vor!ite de ei sunt &taine& 2lucruri ascunse, nestiute6, pe care nu le pot intelege fara talmacire, asa cum n au putut &unii& 2localnici6 de la (erusalim si toti cei din Corint. Asadar textul ( Cor., 1,, 2 e limpede si, prin el, si cel din 9aptele Apostolilor, 2, 1 12, ne lamureste deplin. (nsa el nu poate fi luat ca punct de plecare singur, prin sine insusi, fara a se contrazice cu cel din 9apte, 2, 1 12. Aici este greseala unora/ nu pun textele de acord si de aceea a7ung la contraziceri grave, atat in teorie, cat si in practica. (%1A'AC+).)/ Pe fata pamantului exista nenumarate lim!i care se vor!esc si nimeni dintre oameni nu poate sa le cunoasca pe toate. $eci, daca lim!ile vor!ite prin darul Sfantului $u" sunt omenesti, existente, este cu neputinta ca ascultatorii sa le inteleaga fara talmacire, cata vreme poate nici nu le au auzit vreodata. P-+*'.)/ (ntr adevar, nimeni nu poate cunoaste toate lim!ile din lume si este foarte posi!il ca, intre localnici, lim!ile graite prin darul Sfantului $u" sa fie neintelese. 'otusi, macar o data si undeva ar tre!ui sa se intample ceea ce s a intamplat la (erusalim si la primele -usalii, adica vreunul sau altul dintre ascultatorii cunoscatori ai catorva lim!i straine sa inteleaga fara talmacire din !ol!oroselile &insuflatilor& intr o lim!a oarecare. $ar asa ceva inca nu s a intamplat, dupa cate stiu eu, nici pe la noi si nici in alta parte. 9elul lor de a explica glosolalia face ca scopul ei sa fie fara de nici un inteles, in vreme ce inca dintru inceput dupa cum s a aratat mai sus $umnezeu i a dat un scop cu inteles !ine determinat. (%1A'AC+).)/ 9iecare crestin adevarat tre!uie sa ai!a pe Sfantul $u" in el, adica sa fie un &vas ales& al Sfantului $u". Adeptii unor grupari crestine spun ca pot dovedi prezenta Sfantului $u" in ei prin practicarea vor!irii in lim!i insuflate, dar ortodocsii nu o pot dovedi prin nimic. $eci, noi nu am fi crestini adevarati, caci lipsa lucrarii Sfantului $u" in noi ar fi o dovada sigura ca noi nu suntem pe calea cea adevarata. P-+*'.)/ Cu adevarat, fiecare crestin ar tre!ui sa dovedeasca prezenta si lucrarea Sfantului $u" in el. $ar prezenta Sfantului $u" nu se dovedeste numai prin vor!ire in lim!i. <arele apostol Pavel zice/ &-oadele $u"ului sunt/ dragostea, !ucuria, pacea, indelunga ra!darea, !unatatea, facerea de !ine, credinta, !landetea, infranarea, curatia& 2;al., =, 22 236. $ar, iata ca printre roadele $u"ului nu este pomenita
Page 166 of 206

vor!irea in lim!i, deoarece ea este un dar pentru un anumit timp al #isericii, nu un rod al Sfantului $u", cum sunt cele enumerate mai sus, pe care tre!uie sa le ai!a crestinul din toate timpurile. Cine se dovedeste a avea aceste roade ale Sfantului $u", acela are si pe Sfantul $u": oare noi, ortodocsii, nu le avem deloc, sau le avem mai putin decat alti crestini0 A spune asa ceva inseamna a i osandi pe altii din mandrie si a 7udeca prea partinitor. $arul vor!irii in lim!i nu este un dar o!isnuit, ci unul deose!it si nu este dat fiecaruia 2( Cor., 12, 106. $e ce atunci l am socoti drept o conditie a mantuirii si a prezentei $u"ului Sfant0 Apostolul zice/ &*are toti vor!esc in lim!i 0& 2( Cor., 12, 306. $eci, si cei ce nu vor!esc in lim!i pot sa fie !uni crestini, in comunitatea crestinilor adevarati, nu toti au aceleasi daruri. Atunci cum se poate pretinde ca toti au darul vor!irii in lim!i 0 Apostolii nu ni l au cerut, !a c"iar au aratat ca intre localnici e nefolositor. %ici ei insisi nu l au folosit decat doar in cazuri extraordinare cand a avut un anume rost, cum a fost la intaia Cincizecime. Altfel, ni l ar fi cerut tuturor. (%1A'AC+).)/ As voi ca din toate cele ce am vor!it noi despre &;losolalie& sa precizati pe scurt punctele principale. P-+*'.)/ Asculta, frate, si tine minte/ adevarata vor!ire in lim!i, prin darul Sfantului $u", se poate cunoaste numai atunci cand va intruni conditiile acestea/ 16 Cel care vor!este intr o lim!a insuflata sa fie inteles de toti cei straini care sunt de fata, cum a fost cazul citat in 9apte, 2, 1 13. 26 Cand cineva vor!este intr o lim!a insuflata intre localnici care nu cunosc lim!i straine, cum a fost cazul din ( Cor., 1,, 13, este nevoie si de un alt dar, acela al talmacirii: fara acesta, vor!irea in lim!i este o vor!ire in vant si o ne!unie 2( Cor., 1,, 236. 36 $arul vor!irii in lim!i nu a fost dat #isericii pentru totdeauna, ci numai la inceputul crestinismului, spre a trezi pe pagani si pe iudei, ca sa creada in 8ristos. $e aceea marele apostol Pavel a aratat ca darul vor!irii in lim!i va inceta in #iserica 2( Cor., 13, 46. ,6 $upa ce noi am crezut in (isus 8ristos, ca e $umnezeu adevarat, nu mai avem nevoie de vor!irea in lim!i, deoarece lim!ile sunt semne 2"arisme6 &nu pentru cei credinciosi, ci pentru cei necredinciosi& 2( Cor., 1,, 226. =6 C"iar la inceputul crestinismului, darul vor!irii in lim!i a fost unul din darurile cele mai mici in #iserica, pe cand altele, ca acela al proorociei 2predicii6, al talmacirii, al dragostei si altele, erau mult superioare. 66 +ste cu totul exclus ca vor!irea in lim!i, prin darul Sfantului $u", sa insemne o !ol!orosire de vor!e intr o lim!a neexistenta sau de nimeni priceputa, caci atunci nu s ar mai vor!i de lim!i, ci de lim!i noi 2<arcu, 16, 156: dar, mai presus de toate, ar fi de neinlaturat contrazicerea cu textul din 9aptele Sfintilor Apostoli 2cap. 26. 56 #ol!oroselile si sunetele nearticulate, precum si cuvintele incalcite, pe care le

Page 165 of 206

auzim la vor!itorii in lim!i din ziua de azi, se aseamana foarte mult cu manifestarile paganilor in fata zeului $ionisos si cu ale ereticilor montanisti, gnostici si Muac"eri de mai tarziu, pe care #iserica lui 8ristos cea dreptmaritoare i a dat anatemei pentru totdeauna 2vezi Canoanele 1, 2 ale Sinodului 1( +cumenic: Pidalionul de %eamt, editia 14,,, fila 1,= 1=0 si Canonul 1 al Sinodului 1(( +cumenic: Canonul 1 al <arelui 1asile, Pidalion, fila 21= 215, ,0=6. Asadar, frate, sunt cu totul straine de $u"ul lui $umnezeu vor!irile celor ce li se pare ca au dar "arismatic si indraznesc a rastalmaci adevarata ;losolalie, care a fost un dar "arismatic la inceputul crestinismului.

Page 164 of 206

VORBIREA CU CEI MORTI (NECROMANTIA SAU SPIRITISMUL)

(%1A'AC+).)/ Stiu ca multi oameni indurerati de moartea unor fiinte dragi au recurs la spiritism si au ramas sa practice aceasta vor!ire cu mortii. $e ce #iserica nu permite acest lucru0 P-+*'.)/ Atat in dumnezeiasca Scriptura a 1ec"iului si %oului 'estament, precum si in invataturile sfintilor parinti avem o multime de marturii temeinice prin care se dovedeste ca $umnezeu pedepseste pe cei ce se ocupa cu &necromantia& 2vor!irea cu mortii6. <antuitorul ne invata ca sunt &fericiti cei ce nu au vazut si au crezut& 2(oan 20, 23: )uca, 1, ,=6. (ar marele apostol Pavel arata ca noua, celor ce am crezut in 8ristos, ni se cade a um!la in puterea credintei si nu in a vederii, caci zice/ &.m!lam prin credinta, iar nu prin vedere& 2(( Cor., =, 56. $ar demonii cei iscoditori ii invata pe unii oameni sa nu fie multumiti cu invatatura <antuitorului si a apostolilor Sai de a um!la in puterea si adeverirea credintei celei in 8ristos ci sa voiasca cu orice pret sa vada cu oc"ii lor in c"ip simtit cele ce tre!uie a fi lasate pe seama credintei. *mul care recurge la practicarea necromantiei este un vra7mas al lui $umnezeu, care nu asculta de poruncile )ui, nu se multumeste cu cele descoperite pe calea credintei si cu cele descoperite noua de $umnezeu prin Sfintele Scripturi, ci cauta sa iscodeasca, asemenea demonilor care il indeamna la lucruri neingaduite de $umnezeu. Si astfel, crezand acelor naluciri, el a7unge sa se departeze de $umnezeu si de invatatura #isericii lui 8ristos. .nii dintre cei ce au astfel de indeletniciri de a c"ema spiritele mortilor aduc ca marturie exemplul lui Saul care ar fi practicat acest lucru prin c"emarea sufletului lui Samuel, la vra7itoarea din +ndor 2( -egi, cap. 246. $ar unii ca acestia, care urmeaza in rautate pe Saul, sa ia seama, ca de pedeapsa lui Saul se fac vinovati inaintea lui $umnezeu. Caci tocmai pentru aceasta faradelege a pierdut Saul si imparatia si viata si a fost osandit de $umnezeu sa cada in propria sa sa!ie 2( -egi, cap. 31: ( Par., cap. 106. Pedeapsa lui Saul pentru nelegiuirea vor!irii cu mortii o arata Sfanta Scriptura zicand/ &Asa a murit Saul pentru nelegiuirea pe care o facuse inaintea $omnului, pentru ca n a pazit cuvantul $omnului si pentru ca a intre!at si a cercetat o vra7itoare si nu a cercetat pe $omnul. $e aceea a si fost el omorat si domnia lui a fost data lui $avid, fiul lui (esei& 2( Par., 10, 13 1,6. Asadar, cine vrea sa i urmeze lui Saul in nelegiuirea c"emarii spiritelor mortilor, sa astepte de la $umnezeu urgie si pedeapsa asemenea aceluia. $umnezeu a poruncit in 1ec"iul 'estament/ &Sa nu alergi la cei ce c"eama mortii, pe la vra7itori sa nu um!lati si sa nu va intinati cu ei& 2)ev., 13, 316. Si iarasi/ &#ar!atul sau femeia, de vor c"ema morti sau de vor vra7i, sa moara neaparat: cu pietre sa fie ucisi, ca sangele lor este asupra lor& 2)ev., 20, 256. C"emarea spiritelor mortii este &uraciune& inaintea lui. $umnezeu si +l nu o permite in poporul Sau 2$eut., 14, 3 1,: (1 -egi, 21, 66, socotind o ca pe una dintre cele mai mari razvratiri ale omului impotriva voii Sale. %oi nu avem nevoie sa comunicam cu mortii, deoarece $umnezeu ne a descoperit tot ce stie +l ca este de folos si de nevoie mantuirii noastre. $e pilda, vor!irea cu mortii ne poate da dovada ca sufletele mortilor traiesc. $ar acest lucru nu este o noutate, de vreme ce il stim din dumnezeiasca descoperire si este o c"estiune de

Page 163 of 206

credinta, nefiind nevoie de verificare prin vedere. -evelatia dumnezeiasca ne ofera toata garantia adevarului, iar a o verifica prin experiente simtuale insemneaza a pune la indoiala adevarurile descoperirii lui $umnezeu. Apoi, niciodata nu poate exista o deplina siguranta ca in sedintele spiritiste ar fi de fata spiritul presupus adica cel care a fost c"emat deoarece si spiritele rele demonii se pot su!stitui spiritelor !une, dupa cum ne invata marele apostol Pavel zicand/ &%u este de mirare deoarece insusi satana se preface in inger al luminii& 2(( Cor., 11, 1,6. %u numai sfantul Pavel, ci si sfantul (oan +vang"elistul ne atrage atentia sa fim cu mare gri7a si sa nu credem usor oricarui du", zicand/ &(u!itilor, nu dati crezare oricarui du", ci cercati du"urile, daca sunt de la $umnezeu& 2( (oan, ,, 1 36. (nca si sfintii parinti arata ca, c"iar in cazul lui Saul cu vra7itoarea din +ndor, nu a fost spiritul lui Samuel cel ce se aratase, ci un spirit diavolesc, care s a dat drept spiritul lui Samuel. Asa, de pilda, sfantul ;rigorie de %Essa zice/ &Spiritul era atat de urat incat vra7itoarea s a ingrozit de el&. %egresit, ar fi fost cu neputinta sa fi fost al lui Samuel, caci spune acelasi sfant parinte la c"emarea vra7itoarei din +ndor a venit &cel parut Samuel& 2Cuvant pentru pitonista6, iar nu cu adevarat proorocul Samuel, asa cum arata 2cu acoperire6 Scriptura 2( -egi, 24, 126, deoarece acest fel de vor!ire este folosit si cu alte prile7uri in Sfanta Scriptura. Spre exemplu, diavolul le a spus protoparintilor ca daca vor manca din pomul oprit, li se vor desc"ide oc"ii si vor fi ca &niste dumnezei&. $ar, dupa ce au mancat, au vazut prapastia in care au cazut si s au ascuns. Atunci $umnezeu, dupa greseala lor, a zis/ &(ata, Adam s a facut ca .nul din %oi&. (ar dumnezeiescul parinte <axim, comentand aceste cuvinte, spune/ $umnezeu intre!uinteaza in c"ip ironic si osanditor pluralul/ &S a facut ca .nul din %oi&, care corespunde cu ideea despre $umnezeu sadita in Adam de amagirea sarpelui, ca sa mustre pe omul care a ascultat de diavolul. Si ca sa nu si inc"ipuie cineva ca felul de vor!ire laconica e strain o!iceiului Scripturii, sa asculte cum vor!este Scriptura in numele lui $umnezeu catre (srael/ &$aca veti um!la impotriva <ea cu viclenie, si +u voi um!la impotriva voastra cu viclenie& 2)ev., 26, 25 246. (ntru nimic nu se deose!este viclenia de ironie& 29iloc., vol. (((, p. 1=36. $eci, $umnezeu ii graieste lui Adam potrivit cu ideile despre dumnezeire pe care le invatase acela de la diavol. Scriptura ofera multe exemple cand cel ce iu!este minciuna e predat ei spre pierzare, ca sa cunoasca prin experienta ca din ascultarea si rautatea sa a im!ratisat moartea in loc de viata, minciuna in locul adevarului, raul in locul !inelui. Adam, in loc sa se faca dumnezeu, cum isi inc"ipuise el, a cazut din darul lui $umnezeu. 'ot astfel, Saul, in loc sa vor!easca cu Samuel, cum isi inc"ipuia el, a vor!it cu &cel parut Samuel&, adica cu diavolul, care l a inselat, luand c"ipul lui Samuel. Acest parut Samuel i a spus lui Saul/ &<aine tu si fiii tai veti fi cu mine&. Si oare cum i ar fi spus aceste cuvinte el, care auzise impotriva lui Saul cuvintele lui $umnezeu/ &...l am lepadat, ca sa nu mai fie rege peste (srael& 2( -egi, 16, 16 si cand insusi Samuel ii spusese lui Saul/ &%u ma voi intoarce cu tine, pentru ca ai lepadat cuvantul $omnului si $omnul te a lepadat pe tine, ca sa nu mai fii rege peste (srael& 2( -egi, 1=, 2660 Cuvintele aspre cu care Scriptura mustra faradelegea lui Saul/ &Asa a murit Saul pentru nelegiuirea sa... pentru ca a intre!at si a cercetat o vra7itoare si nu a cercetat pe $omnul& 2( Par., 10, 13 1,6 concorda intru totul cu talcuirea acestor sfinti si

Page 150 of 206

dumnezeiesti parinti ai #isericii lui 8ristos. 'ocmai datorita prime7diei inselarii prin vedenii si vise, unii din sfintii parinti nu primeau nici un fel de aratare, decat dupa o foarte atenta verificare. (ar sfantul (oan Scararul spune ca &cel ce tuturor vederilor si viselor nu crede este filosof du"ovnicesc&, in timp ce &dracii slavei desarte si ai mandriei pe cei sla!i de minte in vedenii si visuri ii fac prooroci& 2Scara, Cuv. 1(((6. (%1A'AC+).)/ Spiritistii spun ca Sfanta Scriptura aminteste de cateva aparitii ale unor oameni morti sau ale unor ingeri. +a ar confirma astfel putinta noastra de a comunica direct cu mortii, de unde rezulta ca necromantia nu este straina crestinismului si, mai ales, nu este ceva anticrestin. P-+*'.)/ (ntr adevar, in Sfanta Scriptura ni se spune ca la Sc"im!area la 9ata a <antuitorului s au aratat <oise si (lie 2<atei, 15, 36, iar dupa invierea <antuitorului s au aratat mai multi morti din morminte 2<atei, 25, =2 =36. +a confirma, de asemenea, aparitia unor ingeri, ca, de pilda, la vestirea nasterii sfantului (oan #otezatorul 2)uca, 1, 11 206 si a %asterii <antuitorului 2)uca, 2, 3 1=6, la suferintele din ;radina ;"etsimani 2)uca, 22, ,36, la (nvierea $omnului 2<atei, 24, 2 5 s.a.6, precum si interventia lor spre folosul si slu7!a unor drepti si sfinti ai 1ec"iului si %oului 'estament 29ac., cap. 13: 'o!., cap. = si 12 , 9apte, 1, 10 : =, 13 20: 12, 5 3 s.a.6: ei au comunicat cu oamenii fata catre fata, iar alteori in vis 2<atei, 1, 20: 2, 13 s.a,6. $ar aceste aparitii nu s au facut la voia si la c"emarea oamenilor, ci la porunca lui $umnezeu. +le confirma nemurirea sufletelor si putinta lor de a li se arata oamenilor in mod exceptional printr o ingaduinta sau printr o misiune primita de la $umnezeu insa nu confirma dreptul omului de a cauta comunicarea cu mortii. (%1A'AC+).)/ in 'estamentul 1ec"i s a practicat necromantia, dovada fiind cazul lui Saul cu necromanta din +ndor s.a. in #iserica crestina, de asemenea, se practica ceea ce se numeste invocarea sfintilor si a ingerilor, care in fond nu este decat o invocare a sufletelor !une sau o vor!ire cu mortii in scopul c"emarii lor in a7utorul celor vii intr un fel oarecare, in virtutea acestor fapte, se afirma ca spiritismul reprezinta o doctrina !i!lica, recunoscuta c"iar in practica #isericii. P-+*'.)/ Adevarul despre Saul si necromanta din +ndor a fost lamurit prin cele spuse mai sus. in ce priveste invocarea sfintilor si a ingerilor, nu este nicidecum acelasi lucru cu necromantia. %oi, invocandu i pe sfintii si ingerii lui $umnezeu, nu avem nici intentia si nici pretentia de a vor!i cu ei in c"ip simtit, de a i vedea aievea sau de a le auzi vocea si de a le cere prezenta spre a ne descoperi anumite taine care sunt menite de la $umnezeu sa ramana ascunse omului. %oi vor!im cu sfintii si cu ingerii in Sfanta rugaciune numai prin privirea cea nevazuta a mintii si prin credinta, fara sa avem pretentia de a i vedea sau de a i auzi in c"ip simtit. $eci, lucrarea noastra in invocarea lor este nevazuta si numai prin credinta, caci, dupa invatatura marelui apostol Pavel, &um!lam prin credinta, nu prin vedere& 2(( Cor., =, 56. %ecromantii au scopul si intentia de a c"ema spiritele mortilor 2eu cred ca, in fapt, sunt ale demonilor care li se arata in c"ipul celor morti6, spre a li se descoperi, prin

Page 151 of 206

ei, si anumite taine in legatura cu viitorul celor morti si alte curiozitati nepermise in legea lui $umnezeu. Auzi ce spune Sfanta Scriptura/ &%u se cuvine oare poporului sa alerge la $umnezeul sau 0 Sa intre!e, oare, pe morti pentru soarta celor vii0 (ntre!ati legea si descoperirea& 2(saia, 4, 13 206. (ar cand !ogatul nemilostiv ruga pe Avraam sa trimita pe )azar in casa tatalui sau ca sa comunice starea in care se afla el si sa i aplece astfel prin pocainta pe fratii sai, Avraam le a raspuns ca celor vii le este de a7uns descoperirea )egii 2&<oise si Proorocii&6 si, deci, nu au tre!uinta de mai mult 2)uca, 11, 30 316. Si cu adevarat, prin descoperirea dumnezeiasca ce ni s a facut prin Sfanta Scriptura si Sfanta 'raditie, noi avem tot ce ne tre!uie de stiut spre mantuire si nu avem nevoie sa i intre!am pe morti mai !ine zis pe demoni spre folosul mantuirii noastre. Cand $umnezeu ne trimite prooroci si nu ne descopera direct, inseamna ca +l nu voieste sa ne faca alte descoperiri, stiind ca nu ne sunt de folos. (ar cand un &descoperitor& nu este de la $umnezeu, negresit ca este de la diavolul, intocmai ca proorocii mincinosi amintiti in Sfanta Scriptura, care nu sunt trimisi de $umnezeu 2(er., 1,, 1.= 16: 23, 16, 21, 32: 25, 1=: 24, 1=: 23, 4 3: (ez., 22, 6 56: acestia vestesc vedenii mincinoase, proorocii desarte si inc"ipuiri ale inimilor 2(er., 1,, 1,6. Si, c"iar de ar spune si adevarul, unii ca acestia nu tre!uie crezuti, caci nu l spun cu scopul de a ne folosi, ci cu viclenie, voind a ne duce la inselare. 1ezi, de pilda, pe roa!a cea cu du" pitonicesc, din 9ilipi/ cu toate ca cele spuse de ea erau adevarate, marele apostol a adus o la tacere, scotand du"ul cel pitonicesc din ea 29apte, 16, 16 146. $upa cum s a aratat mai sus, prin invocarea sfintilor si a ingerilor, in rugaciunile noastre catre ei noi nu avem intentia si nici curiozitatea de a i vedea sau de a i auzi in c"ip simtit, asa cum fac vra7itorii spiritisti la c"emarea spiritelor, care li se arata si vor!esc cu ei si pe care unii spun ca le au si fotografiat. %oi, la invocarea sfintilor sau a ingerilor, cerem prin ei de la $umnezeu cele ce va voi +l sa ne dea spre folosul nostru, pe cand vra7itorii spiritisti cer, de la demonii care li se arata in c"ipul spiritelor mortilor, cele ce voiesc ei, din curiozitate. %oi nu tre!uie niciodata sa ne rugam sfintilor sau ingerilor, sau c"iar lui $umnezeu insusi, cu scopul de a ) vedea sau de a vedea pe vreun sfant sau inger la vremea rugaciunii noastre si de a vor!i cu el in c"ip simtit sau auzit, caci acest gand este o ne!unie sau o mandrie diavoleasca, ce duce adeseori dupa dumnezeiestii parinti la iesirea din minti. (ar daca, prin ingaduinta si porunca lui $umnezeu, vreunul din sfinti sau ingeri ar voi sa ni se arate in c"ip simtit, noi, pentru aceasta, nu avem pacat, deoarece nu am dorit noi acest lucru si nici nu l am cerut. $ar, c"iar si in aceste cazuri, este nevoie sa fim cu mare atentie si sa ne im!racam cu toata smerenia, cu cunostinta de sine si cu frica de $umnezeu, ca nu cumva ceea ce se arata sa fie nalucire de diavol, caci stim ca si satana se preface in inger de lumina si slu7itor al dreptatii 2(( Cor., 11, 1, 1=6. #a, c"iar de ar fi vedenie de la $umnezeu si adevarata, e mult mai !ine sa nu o primim, caci $umnezeu nu Se supara pe noi cand facem lucrarile smereniei, stiind +l ca noi, prin aceasta, ne pazim sa nu luam lupul drept pastor. (ar a dori noi sa c"emam pe sfinti si pe ingeri spre a vor!i cu ei, a i vedea si a i fotografia cum incearca vra7itorii spiritisti acest lucru este cea mai mare ne!unie si inselatorie draceasca, care departeaza pe om de la $umnezeu. %oi nu avem nevoie sa vedem
Page 152 of 206

pe sfinti si pe ingeri in vremea sfintelor rugaciuni, ci sa ne rugam numai prin credinta si privirea cea nevazuta a mintii, fara nici o imaginatie. Caci legea cea mai de seama a rugaciunii este &a nu ne inc"ipui nimic& 2Sfantul 'eofan Cavoratul, C!ornicul, vol. ((6: iar sfantul %il Ascetul spune/ &9ericita este mintea aceea care a a7uns a se inc"ina fara de forma lui $umnezeu& 29iloc,, vol. 16. (%1A'AC+).)/ Spiritistii afirma ca si reincarnarea este admisa, dupa invatatura Sfintei Scripturi, care aminteste cazul reincarnarii lui (lie in persoana lui (oan #otezatorul. Caci a grait ingerul catre (oan/ &Si va merge inaintea )ui cu du"ul si puterea lui (lie& 2)uca, 1, 156. (ar <antuitorul a zis, de asemenea, despre (oan/ &+l este (lie, cel ce va sa vie& 2<atei, 11, 1,6, adica acela despre care vi s a descoperit in profeti ca tre!uie sa se reincarneze 2<al., 3, 23 2,6. Altadata, ucenicii ) au intre!at pe $omnul/ &Pentru ce dar zic carturarii ca tre!uie sa vie mai intai (lie0 (ar +l raspunzand a zis/ (lie intr adevar va veni si va aseza la loc toate. +u insa va spun voua ca (lie a si venit, dar ei nu l au cunoscut, ai au facut cu el cate au voit...&. Si Scriptura zice mai departe/ &Atunci au inteles ucenicii ca (isus le a vor!it despre (oan #otezatorul& 2<atei, 15, 10 136. $eci (oan #otezatorul este (lie reincarnat sau nascut din nou pe pamant. $e altfel, (isus 8ristos ar fi invatat ca exista &nasteri din nou& adica reincarnari 2(oan, 3, 3 5 s.a.6. Care este adevarul 0 P-+*'.)/ Proorocul <alea"i a proorocit, intr adevar, reaparitia lui (lie, dar aceasta reaparitie nu se intampla inainte de nasterea lui <esia, ci va fi &inainte de a veni ziua $omnului cea mare si infricosata& 2<al., 3, 236, iar aceasta insemneaza inaintea 7udecatii de apoi, adica in pragul sfarsitului lumii. $in cuvintele ingerului, care arata ca (oan va merge inaintea )ui cu du"ul si puterea lui (lie &reincarnat&, tre!uie sa intelegem numai ca el va fi la fel cu (lie in ceea ce priveste misiunea de a predica pocainta, apoi in ceea ce priveste ravna, activitatea, traiul, im!racamintea etc. 2(1 -egi, 1, 4, s.a.6. Cuvintele <antuitorului 2<atei, 11, 1,: 15, 10 136 s ar parea ca, intr adevar, confirma reincarnarea lui (lie in persoana lui (oan si ca aceasta reincarnare tre!uia asteptata atunci, iar nu la sfarsitul lumii. 'otusi, pe !aza spiritului invataturii <antuitorului, (oan #otezatorul nu poate fi identificat cu (lie reincarnat, ci numai asemanator cu el. $ovada luminata si stralucita despre aceasta este faptul ca, la intre!area iudeilor din (erusalim, adresata lui (oan prin mi7locirea preotilor si a levitilor, daca este sau nu (lie, acesta le a raspuns categoric &%u sunt& 2(oan, 1, 216. +ste exclus ca (oan sa fi contrazis pe <antuitorul, renegandu si identitatea lui (lie. $aca (lie s ar fi reincarnat in persoana lui (oan #otezatorul, cum ar fi putut el sa apara impreuna cu <oise pe 'a!or, la Sc"im!area la fata a $omnului 2<atei, 15, 360 &%asterea din nou& despre care vor!este <antuitorul 2(oan, 3, 3 56 nu este reincarnare, ci nastere spirituala &de sus& prin &apa si du"&, adica prin !otezul crestin. 'extul insusi exclude intelesul unei nasteri din nou in trup, su!liniind ca nu este vor!a cum gresit intelesese si %icodim de o a doua nastere, naturala, trupeasca. $ar nici mintea c"i!zuita nu admite posi!ilitatea identificarii lui (lie reincarnat, si nici

Page 153 of 206

macar dupa doctrina spiritista, conform careia reincarnarea se face in scopul purificarii si perfectionarii, caci (lie n a avut nevoie de purificare si perfectionare. Si dupa invatatura crestina exista reincarnare, dar una singura, la sfarsitul lumii, cand va fi invierea tuturor, si cand trupul material va fi transfigurat spre a fi adaptat vietii vesnice. (%1A'AC+).)/ (n legatura cu aceasta, am mai gasit in #i!lie un text dificil, cu ocazia vindecarii or!ului din nastere de la lacul Siloam, cand apostolii au intre!at ce greseli ispaseste acest om prin pedeapsa lipsirii de vedere, greseli proprii sau greseli ale parintilor 2(oan, 3, 26. $e aici ar rezulta ca or!ul putea sa ispaseasca, eventual, pacatele sale dintr o viata anterioara. Cel putin, asa afirma unii spiritisti. P-+*'.)/ .na este reincarnarea si cu totul altceva este ispasirea unor pacate proprii sau ale parintilor. $e altfel, in cazul de mai sus nu este vor!a de o ispasire cum in c"ip gresit au !anuit apostolii caci <antuitorul a inlaturat aceasta parere gresita, aratand ca acel or! nu ispaseste nimic, ci este or! numai ca prin el sa se arate lucrarile lui $umnezeu 2(oan, 3, 36, adica spre a Si putea manifesta prin el puterea Sa vindecatoare. (n invatatura <antuitorului nu exista nicaieri pedeapsa unei dreptati raz!unatoare inca in viata aceasta, ci +l invata ca aici exista numai indreptare si iertare. (spasirea se face uneori si in viata de aici, dar adevarata ispasire se face a!ia dupa @udecata de apoi, cand insa se va face nu pentru &purificare&, ci ca rasplata. -ascumpararea a facut o numai <antuitorul, pentru toti oamenii, si nimeni nu si o poate face singur, in nici un c"ip. 'oate celelalte invataturi spiritiste sunt tot atat de anticrestine ca si cele infatisate mai sus, fiind demascate de invatatura Sfintei noastre #iserici *rtodoxe, care ne invata/ Sufletele sunt create direct de $umnezeu. $espre preexistenta sufletelor, dupa invatatura crestina nu poate fi vor!a. 'rupurile sunt create de $umnezeu, nu de ingeri. $espre &perispirit& 2&invelisul spiritual&6, Sfanta Scriptura nu face nici o amintire si nici Sfanta 'raditie. )ocul de pedeapsa este iadul, a carui existenta este in c"ip staruitor confirmata de cuvantul -evelatiei. $emonii nu ne pot mantui. %u exista decat o singura inviere si reincorporare, cea de la sfarsitul lumii. %u poate niciodata cineva dintre oameni sa o!lige un suflet sa vina din rai sau din iad la c"emarea sa, precum cred ratacitii spiritisti. Cum s ar putea face una ca aceasta, cand noi stim prea !ine ca sufletele dreptilor sunt in mana lui $umnezeu0 <ai stim ca intre noi cei vii, si cei morti, &prapastie mare s a intarit&, ca nimeni de

Page 15, of 206

acolo sa nu poata trece la noi 2)uca, 16, 266. *are poate cineva din oameni sa ia un suflet din mana lui $umnezeu fara de voia )ui si sa l c"eme spre a veni unde voieste el 0 *are poate cineva sa treaca peste prapastia aceea netrecuta aratata noua in Sfanta +vang"elie si sa aduca, prin c"emarea lui, vreun suflet de acolo, pe pamant0 Si inca, folosindu se de un mi7loc care este &uraciune& inaintea lui $umnezeu 2$eut., 14, 3 136. $ar poate ca va zice cineva ca, intr adevar, sufletele dreptilor sunt in mana lui $umnezeu, dar ca spiritistii in sedintele lor nu c"eama sufletele celor drepti, ci pe ale celor pacatosi, care nu sunt in mana lui $umnezeu, ci in iad si in imparatia mortii. $ar oare, sufletele celor rai si pacatosi sunt lasate in afara supraveg"erii lui $umnezeu 0 Auzi ce zice $omnul in descoperirea sfantului evang"elist (oan in aceasta privinta/ &%u te temeD +u sunt Cel dintii si Cel de pe urma si Cel ce sunt viu. Am fost mort, si iata, sunt viu in vecii vecilor, si am c"eile mortii si ale iadului& 2Apoc., 1, 15 146. $eci, asa cum sufletele dreptilor sunt in mana lui $umnezeu, asa si ale celor pacatosi, din iad si din imparatia mortii, sunt su! c"eia puterii celei negraite si nemarginite a lui $umnezeu si nu sunt lasate la dispozitia unor spiritisti care sa le c"eme cand voiesc si sa le slu7easca lor la lucrurile cele neingaduite de $umnezeu. $aca prin &medium& urile lor apar spiritele pe care ei le c"eama, acelea nu sunt spiritele rudeniilor sau ale prietenilor lor, ci sunt du"urile necurate ale intunericului, care pana la 7udecata de apoi sunt lasate li!ere sa ispiteasca pe oameni, si a caror locuinta dupa marturia Sfintei Scripturi este in vazdu" 2+fes., 6, 126 si impotriva carora se lupta fiecare crestin cu armele lui $umnezeu 2+fes., 6, 11, 13 156. (%1A'AC+).)/ $ar se poate vor!i despre o doctrina a spiritistilor 0 P-+*'.)/ $octrina spiritistilor este foarte variata, dupa marturiile sectantilor si ale sefilor spiritisti. (n general / a6 tagaduiesc dogma Sfintei 'reimi si o inlocuiesc cu un dumnezeu suprem si cu alti dumnezei solari, ca fii, sau ca alti zei planetari, asemanati cu Sfantul $u", toti organizati in ierar"ii: !6 unii considera ca $umnezeu nu este creatorul lumii, ci numai organizatorul ei 2demiurg6: c6 ei spun ca (isus este spirit superior si dumnezeul nostru solar, care indrumeaza pe om, dar nu l mantuieste. Adevarata revelatie se face prin spiritele care se arata oamenilor prin medium uri: d6 cred ca omul este alcatuit din trup, perispirit si spirit: ca sufletul omului are perispirit, se poate lasa vazut si poate comunica cu cei vii, cand ei sunt vrednici si cred: e6 spun ca mantuirea se capata prin evolutia spre !ine si reincarnare sau

Page 15= of 206

metempsi"oza. Spiritistii admit un dumnezeu nemarginit avand su! el alti dumnezei mai mici, care stapanesc anumite planete si regiuni ale cerului, a7utati de ingeri. .niversul este populat de spirite planetare, animale si rationale. 'rupul omului se nimiceste, dar perispiritul si spiritul sunt vesnice. *amenii !uni au in ei spirite !une, iar cei rai se reincarneaza pana ce se fac !uni s.a.m.d. 21ezi pe larg toate acestea in Pravila #isericeasca a Pr. $r. %icodim Sac"elarie6.

Page 156 of 206

DESPRE CALENDAR
(%1A'AC+).)/ Parinte, dar in pro!lema calendarului celui vec"i si celui nou imi puteti spune ceva0 P-+*'.)/ Ce vrei sa stii despre acesta 0 (%1A'AC+).)/ As vrea sa stiu daca a fost nevoie de indreptat calendarul cel vec"i 2iulian6, caci cei ce tin pe stilul vec"i zic ca nu tre!uia sc"im!at. P-+*'.)/ Calendarul vec"i nu s a sc"im!at, ci s a indreptat, caci avea mare nevoie de indreptare. Acest calendar a fost intocmit de filosoful pagan (ulian Sosigene din Alexandria, in anul ,,, inainte de venirea $omnului, din porunca imparatului -omei, (ulius Cezar. Acest calendar a fost intocmit si asezat la acea vreme, potrivit cu izomeria 2ec"inoctiul6, care era la data de 2, martie si 2, septem!rie. $ar dupa intocmirea acestui calendar, astronomii cei vec"i au o!servat ca acest calendar ramanea in urma, fata de calendarul ceresc, la 300 de ani, cu o zi si o noapte, iar unii mai noi au dovedit ca la 13, de ani, calendarul iulian ramanea cu o zi si o noapte in urma. (%1A'AC+).)/ Prea Cuvioase Parinte, dar a ramas scris in vreo carte aceasta ramanere in urma a calendarului celui vec"i 2iulian60 P-+*'.)/ Aceasta ramanere in urma a calendarului vec"i o poti gasi in Pidalionul de %eamt, editia 14,,, pe fata foii a 3 a incepand cu randul al 3 lea, unde se vede scris asa/ &$upa astronomii cei vec"i, Ptolomeu si altii, o noapte si o zi se pogoara izomeria in 300 de ani si ceva mai multi. (ar dupa cei mai noi, o noapte si o zi se pogoara la 13, de ani, precum se vede scris in cartea ce se c"eama &'omos agapis&. Asadar din aceasta cauza, izomeria 2ec"inoctiul6, care in calendarul iulian era asezata la 2, martie, si 2, septem!rie, dupa 13, de ani a co!orat cu o zi la 23 martie, apoi dupa alti 13, de ani la 22 martie, si in urma, in anul 32=, pe vremea Sfantului si <arelui Sinod ecumenic de la %iceea, izomeria a7unsese la 21 martie. )ucrul acesta il poti vedea scris in Pidalion, tot pe fata filei a 3 a, c"iar in randul de sus, unde scrie asa/ &$eci primavarateca izomerie pentru nepotrivirea a insasi miscarii soarelui de la apusuri catre rasarituri, nu se face totdeauna intr una si aceeasi zi. Ca in vremea sfintilor apostoli era la 22 martie dupa marturia acelorasi apostoli 2Cartea = a, cap. 156, ori, dupa altii, la 23. (ar in timpul intaiului so!or a toata lumea 2de la %iceea6, era la 21 martie, dupa Sevastos si altii&. $eci se vede, iu!ite frate, ca crestinii c"iar din vremea sfintilor apostoli nu se mai tineau de izomeria calendarului iulian 2cel vec"i6, care, dupa cum am vazut, ramanea in urma. Asa ca sfintii parinti de la %iceea fac prima indreptare a calendarului iulian dupa cum si sfintii apostoli mai inainte de ei au facut o si izomeria cea de la 2,, 23 si 22 martie, gasind o in urma cu trei zile pana la venirea lor, o fixeaza la 21 martie unde era atunci. (%1A'AC+).)/ Cum a fost cu ramanerea in urma a calendarului vec"i, dupa so!orul intai 0

Page 155 of 206

P-+*'.)/ $upa cum ai vazut in Pidalion, la locul aratat, ca izomeria calendarului iulian de la anul ,, inainte de 8ristos si pana la anul 32= in vremea Sfantului si <arelui Sinod +cumenic de la %iceea, a co!orat cu trei zile in urma, la fel s a intamplat si dupa Sinodul ( ecumenic, izomeria ramanand mereu in urma. Acest lucru il arata marele invatat %ic"ifor ;rigoras 2132,6, care zice ca/ &indreptarile calendarului iulian au ramas negli7ate si tre!uie negresit de a se indrepta& 2Pro!lema sta!ilirii datei Pastilor, de 'eodor <. Popescu, &*rtodoxia&, nr. 5 3, 136,, p. 3416. Sa stii ca la anul 132=, cand se implineau 1000 de ani de la Sfantul si <arele Sinod +cumenic de la %iceea, marele invatat si istoric !izantin, socotind ca este timpul potrivit pentru indreptarea propusa de el, a adus proiectul sau la patriar"ul (saia 21323 132,6. (ar alt mare om de stiinta, <atei 1lastares, recunoscand si el 7ustetea propunerii lui ;rigoras, a intocmit singur o &SEntagma& in acest scop, in 13==, prin care impartasea aceeasi tema. +l constata ca si inaintasul lui, ;rigoras, ca ta!elele pascale nu mai corespund, deoarece s au departat de ziua lunii pline astronomice. Apoi alt mare invatat, calugarul (sac Arg"Eras, a reluat studiile pro!lemei pascale 21251 13526. +l a aratat ca ec"inoctiul este socotit cu 5 zile mai tarziu si a sta!ilit ca acest lucru este o a!atere de la "otararea Sfantului Sinod de la %iceea, daca la ser!area Pastilor nu se tine cont de luna plina care cade intre 1= martie si 20 martie, adica dupa ec"inoctiul adevarat, si se asteapta luna plina urmatoare. +l a cerut indreptarea calendarului pentru ca ta!elele pascale sa corespunda cu datele astronomice 2dupa (larie de Pitavius, .ranologion, 1624, p. 20,6. (arasi de indreptarea calendarului si de data Pastilor s a ocupat mult ;"eorg"e ;"emist Plet"on 2> 1,=06. Acestia de pana aici au fost invatati greci din -asarit, care au avut preocupari pascalogice si de indreptare a calendarului. (n Apus, foarte multi invatati filosofi si astronomi, vazand ramanerea in urma a calendarului iulian s au ocupat de indreptarea lui, si fiindca nu este locul si nici vremea voi aminti macar putini dintre ei, ca/ (oan de Sacro #usto 2de 8olEJood6, Al!ertus <agnus 2> 12406, -oger #acon 2112326, regele Alfons al ? lea al Castiliei, care in 12,0 a convocat un colegiu de astronomi ca sa calculeze datele exacte ale calendarului, in anul 1262, ei au intocmit 'a!lele planetare alfonsiene. Apoi renumitul sor!onist, Pierre dPAillE 2> 1,206, cardinalul german %icolaus de Cus 2K Cusanius > 1,6,6, Paul de <idel!urg 2> 1=3,6, profesor de matematica si astronomie la Padua, invatatorul Andreas Sti!onius, teolog si matematician, ;eorg Stannstetter, medic si filosof la 1iena, dominicanul italian (gnazio $anti 2Perusinus >1=466 si multi altii au cerut indreptarea calendarului si a Pascaliei si au aratat nepotrivirile calendarului iulian 2vezi la 'eodor Popescu, Pro!lema sta!ilirii... p. 342 3436. (n Pidalionul de %eamt se arata ca pe la anul 1560 izomeria co!orase de la 21 martie la 10 martie/ &Pentru ca si noi vedem ca izomeria a ramas cu adevarat cu 11 zile inapoi& 2vezi canonul 5 apostolic, f. 46. (nvatatul apusean -oger #acon amintit mai sus face un apel direct la papa

Page 154 of 206

Clement al 1( lea 2126= 12646, in care cere indreptarea calendarului vec"i, iulian, aratand ca ec"inoctiul a a7uns la 12 martie si ca Pastele se ser!eaza adeseori gresit, in !aza cercetarilor acestor mari invatati si a altor multi care au fost dupa ei, Papa ;rigorie al ?((( lea 21=52 1=4=6 a anuntat la 2, fe!ruarie 1=42, prin !ula &inter gravissimas&, reforma calendarului iulian prin suprimarea a 10 zile 2= 1, oct.6 si readucerea ec"inoctiului de primavara la data de 21 martie, cum era pe vremea sfintilor parinti de la %iceea. (%1A'AC+).)/ $ar eu am auzit pe cei cu stilul vec"i spunand despre calendarul nostru indreptat ca este catolic, ca cel gregorian, indreptat de Papa ;rigorie al ?((( lea la anul 1=42. *are asa sa fie0 P-+*'.)/ %u este asa, iu!ite frate. Ca sa mai stii un lucru, afla ca intre calendarul gregorian indreptat, si cel astronomic, diferenta anuala este de 26,02 secunde, ceea ce l face sa ramana in urma cu o zi si o noapte la 3=00 de ani. (ar in calendarul ortodox indreptat diferenta dintre anul solar si cel civil este redusa prin modul de !isectare pana la un minim de 2,02 secunde, ceea ce face ca diferenta de o zi si o noapte sa a7unga de a!ia dupa ,2.552 de ani 2amanunte, la 1. ;"eorg"iu, Sfintele Pasti si reforma calendaristica ortodoxa romana, p. 5, si Const. C"iritescu, Pascalia, p. =06. Sa stii, de asemenea, ca ramanerea in urma a calendarului iulian era cunoscuta in #iserica noastra cu sute de ani inainte. Acest lucru se arata din marturia ar"im. %ic"ifor, ingri7itorul +piscopiei #uzaului, care, la sfarsitul Ceaslovului tiparit de Sfantul Sinod in anul 1416, arata ca din greselile calendarului si pascaliei vec"i suntem cu 13 zile in urma. +l arata ca autorul acestei Pascalii este $r. Panaite $ornici, inginer sef. (nca sa mai stii ca si talcuitorii canoanelor din Pidalion cunosteau foarte !ine ramanerea in urma a calendarului iulian. (ata ce scrie la su!insemnarea canonului 61 din Cartagina, fila 333/ &+ste de nedumerit lucru pentru ce canonul acesta zice aici ca la fiecare sinod de peste an sa se arate cand are sa fie Pasc"a, de vreme ce intaiul sinod a facut indreptarea cea pentru Pasc"a ... Spre dezlegarea nedumeririi zicem ca toti parintii africani au adus numai canoanele si "otarul credintei sinodului (, dar nu si practicile lui, intru care, dupa #alsamon, se cuprindea indreptarea cea dupa Pasti, precum se vede in practicalele intaiului sinod cele scrise de ;"elasie. $ar poate si pentru ca inca nu era atat de !ine cunoscuta indreptarea aceasta si dupa urmare nici cu amanuntul stiuta si lesne aflata, ca acum&. $eci, ti am spus atatea marturii si de la invatatii din -asarit si de la cei din Apus, caci cu adevarat calendarul era ramas in urma si a tre!uit negresit sa fie indreptat. (%1A'AC+).)/ Parinte, dar cum a fost indreptarea calendarului in #iserica noastra0 Caci cei cu stilul vec"i zic ca patriar"ul <iron Cristea si cei ai lui si au uitat de randuiala vec"e si au stricat calendarul nostru cel sfant si credinta ortodoxa. P-+*'.)/ %u i deloc asa cum zic oamenii cei simpli, care nu cunosc nici dogmele #isericii *rtodoxe, nici ce este calendarul.

Page 153 of 206

(%1A'AC+).)/ $ar cum si de cine s a facut indreptarea calendarului 0 P-+*'.)/ %u patriar"ul <iron Cristea a indreptat calendarul, ci #iserica noastra dreptmaritoare de -asarit, in frunte cu patriar"ul ecumenic de la Constantinopol si cu toti patriar"ii #isericilor *rtodoxe care au fost acolo de fata, sau au trimis delegati si imputerniciti pentru a semna in locul lor. Acestia au facut indreptarea calendarului celui vec"i care, dupa cum ai vazut, ramasese in urma ca si Pascalia cea din cadrul ei. (%1A'AC+).)/ $ar cum si cand s a facut aceasta indreptare0 P-+*'.)/ (ata cum. (n anul 1323 s au adunat la Constantinopol, intr un sinod, reprezentanti ai tuturor #isericilor *rtodoxe. Acolo, cercetand cu frica lui $umnezeu si cu amanuntime c"estiunea calendarului iulian si vazand ca prin indreptarea lui nu se aduce nici o stir!ire dogmelor, canoanelor #isericii si randuielilor sfintilor parinti si ca prin ramanerea in urma a calendarului de la 21 la 4 martie, se calca randuiala sta!ilita de Sfantul si <arele Sinod ecumenic de la %iceea, au "otarat cu totii sa indrepte calendarul iulian si sa aduca ec"inoctiul de la 4 martie la 21 martie, asa cum il asezasera cei 314 sfinti si dumnezeiesti parinti de la %iceea, pe vremea sfantului si marelui imparat Constantin. 8otararea a fost primita de catre toate #isericile *rtodoxe, care au luat parte la sinod, prin mitropoliti, episcopi si delegatii lor, urmand ca fiecare #iserica sa faca indreptarea calendarului cand va gasi vreme potrivita. Astfel, in anul 132,, la 10 martie, a indreptat calendarul Patriar"ia ecumenica de Constantinopol si #iserica ;reciei. Apoi, pe rand, Patriar"ia Alexandriei, #iserica Ser!iei, Patriar"ia Antio"iei si in anul 132,, in octom!rie, a indreptat calendarul si #iserica noastra *rtodoxa -omana, socotind ziua de 1 octom!rie drept 1, octom!rie, sarind peste cele 13 zile cu care ramasese in urma calendarul iulian. (%1A'AC+).)/ $ar de ce ser!am Sfintele Pasti dupa stilul vec"i0

Page 140 of 206

DESPRE #OASTEA DOMNULUI"

(%1A'AC+).)/ $ar despre &*astea $omnului&, ce imi puteti spune 0 P-+*'.)/ ;raitorul de $umnezeu, ;ura lui 8ristos si marele vas al alegerii, dumnezeiescul apostol Pavel, in multe locuri din epistolele sale ne arata ca toti crestinii care s au !otezat in numele Sfintei 'reimi sunt ostasi ai lui (isus 8ristos. Avand in vedere acest lucru, el sfatuieste pe ucenicul sau 'imotei sa se lupte ca un adevarat ostas al $omnului si ii zice/ &(a ti partea ta de suferinta, ca un !un ostas al lui (isus 8ristos& 2(( 'im., 2, 36. Apoi, aratandu i ca adevaratului ostas al lui 8ristos nu i se cade a se amesteca cu lucrurile si desertaciunile lumii, ii zice/ &%ici un ostas nu se incurca cu tre!urile vietii, ca sa fie pe plac celui ce stange oaste& 2(( 'im., 2, ,6. #a, si mai mult, marele apostol Pavel arata si care sunt armele du"ovnicesti si ii indeamna pe efeseni sa le ia asupra lor/ &Pentru aceea, luati toata armatura lui $umnezeu, ca sa puteti sta impotriva in ziua cea rea si, toate !iruindu le, sa ramaneti in picioare... im!racati va cu platosa dreptatii si incaltati va picioarele, gata fiind pentru +vang"elia pacii, luand pavaza credintei cu care veti putea stinge toate sagetile cele arzatoare ale vicleanului. )uati si coiful mantuirii si sa!ia $u"ului, care este cuvantul lui $umnezeu& 2+fes., 6, 13 146. Si iar ii spune lui 'imotei/ &)upta te lupta cea !una a credintei, cucereste viata cea vesnica...& 2( 'im., 6, 126. Apoi, aratandu i ca si el singur, ca un !un ostas al lui (isus 8ristos, s a luptat in viata, ii zice/ &)upta cea !una m am luptat, calatoria am savarsit, credinta am pazit, de acum mi s a pregatit mie cununa dreptatii, pe care $omnul imi va da o in ziua aceea& 2(( 'im., ,, 5 46. $eci, intelege, frate, din marturiile acestea ale Sfintei Scripturi, ca toti crestinii sunt ostasi ai lui (isus 8ristos 2vezi Airiacodriomion, Cuvant dupa +vang"elia <ironositelor, #ucuresti, 14=5, pag. =46. Si daca vor duce lupta cea !una si dupa lege, vor lua cununa vietii celei vesnice 2(( 'im., ,, 5 46. (%1A'AC+).)/ Ati aratat din Sfanta Scriptura ca toti crestinii sunt ostasi ai lui (isus 8ristos. $ar eu va intre!/ cum au devenit crestinii ostasi ai lui (isus 8ristos 0 P-+*'.)/ $e la sfantul si dumnezeiescul !otez, caci de atunci fiecare crestin !otezat s a im!racat cu 8ristos si a devenit ostas si fiu al lui $umnezeu, dupa "ar 2( Cor., 6, 11: 'it, 3, =: ;al., 3, 256. Asadar, intelege, frate, ca #iserica este mama noastra du"ovniceasca. +a ne a nascut pe noi la dumnezeiescul !otez &prin apa si prin $u"& 2(oan, 3, =6 si de atunci suntem fii dupa "ar ai lui (isus 8ristos si ostasi ai )ui. (ar cum ca de la sfantul !otez am devenit ostasi ai lui (isus 8ristos arata si rugaciunea cea de la sfantul !otez, care, printre altele, zice/ &Si il fa pe acesta 2copilul care se !oteaza6 ostas ales al lui (isus& 2vezi in <olitfelnic la randuiala sfantului !otez6. (ar pentru a te incredinta si mai puternic in aceasta privinta, asculta pe sfantul (oan ;ura de Aur care, vor!ind catre crestinii cei ce se !otezasera la Sfintele Pasti, zice/ &'e ai facut ostas al lui (isus 8ristos, ai luat mare putere, sa!ie ascutita, cu ea impunge sarpele&. Apoi, aratand ca $umnezeu ingaduie ca si dupa sfantul !otez sa se infrunte crestinul cu ispita spre a se incununa din lupta, zice/ &(n adevar, $omnul putea sa indeparteze pe dusman 2care ne lupta dupa !otez6, dar ca sa cunosti tu !ogatia darului si maretia puterii ce ai primit de la !otez, lasa l pe el sa se lupte cu tine, oferindu ti tie multe prile7uri de a te incununa din lupte 2Cuvant la inviere, &(zvoarele *rtodoxiei&, rar. =, #ucuresti, 13,2, pag. 2106.

Page 141 of 206

(%1A'AC+).)/ $ar &*astea $omnului& de astazi cum a aparut0 P-+*'.)/ &*astea $omnului& a fost o asociatie crestina, la inceput apro!ata de Sfantul Sinod al #isericii *rtodoxe -omane. Cat timp aceasta asociatie a avut conducatori !uni, ea a adus mare folos #isericii, caci foarte multi crestini paraseau imoralitatile, !etiile, fumatul, desfranarile, "otiile si alte feluri de rautati, care periclitau moralitatea pu!lica. $upa ce insa a ramas fara povatuitori !uni si invatati, cei ce au ramas adevaratii ostasi ai lui (isus 8ristos si !unii crestini s au imputinat: multi din ei, din cauza lipsei de povatuitori luminati si necunoscand Sfintele Scripturi, dogmele, Sfanta 'raditie a #isericii *rtodoxe, nici invataturile sfintilor parinti, s au ratacit de la adevar. <arele apostol Pavel arata ca ostasii lui (isus 8ristos, daca vor sa se incununeze, tre!uie sa se lupte dupa lege 2(( 'im., 2, =6, iar daca sunt ostasi numai cu numele si au parasit practica traditionala a #isericii lui 8ristos, apoi unii ca acestia nu mai sunt ostasi ai lui (isus 8ristos, ci dezertori si oameni nelamuriti in credinta, care, in loc de folos, aduc pagu!a #isericii. Aici la noi vin preoti de pe la multe paro"ii din diferite parti ale tarii noastre si se plang de greutatile pe care le fac unii din cei ce si zic &ostasi ai $omnului&, deoarece spun preotii unii din &ostasii $omnului& au trecut la sectari: altii se aduna singuri, fara voia si stirea preotilor din paro"ia respectiva: altii defaima cantarile #isericii si zic ca sunt grecesti si vec"i si de aceea nu mai sunt !une azi si ca numai cantarile de la oastea $omnului sunt !une. Altii, din asa zisii &ostasi ai $omnului&, vin in !iserica dar nu fac semnul sfintei cruci, nu vor sa ia sfanta anafora, nu vor sa se inc"ine si sa sarute sfintele icoane, si alte multe a!ateri pe care nu le mai scriu aici. $in aceste plangeri, ale multor preoti, vedem ca multi din cei ce se socotesc ca fac parte din &*astea $omnului& se opun #isericii *rtodoxe si credintei stramosesti a poporului nostru romanesc, pe care noi am pastrat o de la intemeierea #isericii si a neamului nostru. %oi nu tre!uie sa inc"idem oc"ii fata de aceste a!ateri ale acelora carora le place sa se c"eme &ostasi ai $omnului&. %oi, cu credinta noastra ortodoxa, pe care au pastrat o din veac stramosii nostri in frunte cu voievozii lor, am !iruit toate necazurile si furtunile vremurilor grele prin care a trecut neamul nostru si de aceea tre!uie sa tinem cu sfintenie la dreapta noastra credinta cea de totdeauna. $e aceea rugam staruitor pe fratii nostri preoti care au in paro"iile lor &ostasi ai $omnului& sa se ocupe cit mai de aproape de ei si sa i invete, cand vin la !iserica, randuiala, dogmele, canoanele, liturg"ia si toata Sfanta 'raditie apostolica si invataturile sfintiilor parinti. %umai asa vor putea sa i faca pe ei adevarati ostasi ai $omnului si sa i ai!a ca pe niste adevarati crestini si a7utatori in misiunea lor preoteasca. <are plata vor avea acei preoti care se vor osteni sa duca pe drumul cel !un al *rtodoxiei noastre pe aceia dintre &ostasii $omnului& care se a!at de la randuiala unor !uni fii ai #isericii. (%1A'AC+).)/ Am auzit ca unii din cei ce si zic &ostasi ai $omnului& fac adunari si predica prin casele oamenilor, fara sa stie preotii si fara sa ramana in legatura cu ei. + un lucru !un acesta 0 P-+*'.)/ %u este !un, fratele meu. Caci sfintele si dumnezeiestile canoane nu dau voie mireanului si nici c"iar preotului sa predice in pu!lic, fara de porunca episcopului locului, in dreptul canonic al #isericii de -asarit se scrie asa/ &Cu imputernicirea episcopului, si preotii pot sa predice in !iserica, dar episcopul le poate
Page 142 of 206

lua acest drept, cand nu va fi convins sau va avea o indoiala asupra curatiei credintei lor&. Si iarasi zice/ &9ara de imputernicirea episcopului, nimeni nu poate predica in !iserica& 2vezi %icodim <ilas, $reptul Canonic al #isericii, pag. 32, 33, si 3606. (%1A'AC+).)/ Au fost cazuri in istoria #isericii cand episcopii au oprit pe preoti sa predice in !iserica0 P-+*'.)/ Au fost. (n acelasi $rept Canonic, aratat mai sus, citim/ &(n urma ereziei lui Arie, in #iserica Alexandriei li s a interzis preotilor de a mai predica& 2cap. 133, pag. 3606. <ai vezi despre acest lucru si la Socrate 28ist. eccl., 1, 226, si la istoricul Sozomen 28ist. eccl., 1((, 136. )a fel spune si comentariul lui %icodim <ilas la canonul 6, 'rulan: Pravila (, =,3 ==0. (%1A'AC+).)/ $ar de ce episcopii ii opreau uneori c"iar pe preoti sa predice in !iserica 0 P-+*'.)/ $in cauza ca multi dintre preoti erau im!olnaviti de !lestematele invataturi ale lui Arie. $e aceea i au oprit episcopii ca sa nu strecoare in popor erezia care a tul!urat #iserica dreptmaritoare a lui 8ristos. (%1A'AC+).)/ $ar crestinii mireni au voie sa predice in pu!lic0 P-+*'.)/ %u au voie nicidecum, fara de apro!area episcopului locului si a preotului. (%1A'AC+).)/ %ici misionarii mireni nu pot predica in pu!lic si prin !iserici fara voia episcopului 0 P-+*'.)/ %u au voie, deoarece, dupa cum ai auzit mai sus, atat preotii cat si misionarii laici nu au voie sa predice, sa invete in adunari pe crestinii, fara apro!area ver!ala sau scrisa a episcopului locului. (ata ce spune $reptul !isericesc in aceasta privinta/ &<isionarii sunt totdeauna dependenti de episcopul locului si sunt o!ligati ca, la anumite intervale, sa prezinte anumite rapoarte asupra activitatii lor& 2$rept #isericesc, cap. 132, pag. 3616. %umai asa se mentine unitatea credintei si a #isericii. (%1A'AC+).)/ $ar sfintele canoane ale #isericii *rtodoxe ce zic in aceasta privinta 0 P-+*'.)/ (ata ce zic/ &%u se cuvine crestinului mirean a porni cuvant in pu!lic sau a invata, insusindu si lui dregatoria !isericeasca, oi a urma randuielii celei predate de $omnul si a desc"ide auzul la cei ce au luat darul invatatorescului cuvant si a invata de la dansii cele dumnezeiesti. Caci intr o #iserica, ose!ite madulare a facut $umnezeu, dupa glasul Apostolului, care, in talcuirea lui ;rigorie 'eologul, zice asa/ &Aceasta randuiala sa o cinstim, fratilor, pe aceasta sa o pazim. .n oarecare sa fie urec"e, iar altul lim!a: unul mana, iar celalalt altceva. Acela sa invete, iar altul sa se invete&. Si iarasi zice/ &Si cel ce invata sa fie intru !una smerenie, si cel ce da, intru !landete, si cel ce slu7este, intru osardie: sa nu fim toti lim!a, partea cea prea gata: au doara toti suntem apostoli, au doara toti prooroci, au doara toti suntem talcuitori0& 2( Cor., 12, 23 306. (ar apoi adauga/ &Ce te faci pe tine pastor, oaie fiind0

Page 143 of 206

Ce te faci cap, picior fiind0 Ce te apuci a comanda osti, fiind randuit intre soldati0 Caci intelepciunea porunceste/ sa nu fii gra!nic in cuvinte: nu te intinde cu !ogatul, sarac fiind: nici cauta sa fii mal intelept decat cei intelepti. Apoi, spre inc"eierea acestui Canon, spune/ &(ar de se va prinde cineva stramutand Canonul acesta, patruzeci de zile sa se afuriseasca& 2Canonul 6, al Sinodului al 1l lea +cumenic: Pidalion de %eamt, editia 14,,, fila 145 verso6. (%1A'AC+).)/ $eci nicidecum nu poate predica mireanul in !iserica si in adunari 0 P-+*'.)/ %umai daca va avea autorizatie scrisa sau invoire ver!ala 2!lagoslovenie6 de la episcopul locului sau de la preotul paro"iei unde vrea sa predice. Atunci, atat clericul cat si mireanul poate sa predice in !iserica si la adunari pu!lice: dar si atunci va fi su! directa supraveg"ere a episcopului si a preotului din acea paro"ie si epar"ie 2vezi $reptul Canonic, cap. 133, p. 3636. (%1A'AC+).)/ $upa cate am inteles, totusi, cineva din randul crestinilor mireni, daca are darul cuvantului, poate sa predice, cu apro!area episcopului sau a preotului, in !iserici si in adunarile crestinilor. $ar va rog sa mi spuneti, unde se serie ca mireanul are voie sa predice in !iserica sau in oarecari adunari crestinesti, cu voia episcopului locului sau a preotului din acea paro"ie 0 P-+*'.)/ (ata unde/ in Pidalionul de la %eamt citat mai sus, la fila 143 pe verso, e scris asa/ &$e va fi vreun mirean iscusit in cuvant si eu c"ip cucernic, nu se opreste si de a invata, indeose!i pe cei ce il intrea!a, precum zice Conara in cap. 32 al cartii a opta din Apostolestile Asezaminte. Caci vor fi, zice, toti invatati de $umnezeu, in acest c"ip a vor!it Apollo si invata cele pentru $omnul, cu toate ca nu stia decat de !otezul lui (oan 29apte, 14, 2=6: la fel Acvila si Priscila, care l au invatat pe acest Apollo, mai cu scumpatate, calea lui $umnezeu&. (%1A'AC+).)/ $in cele de pana aici am inteles ca fiecare crestin este ostas ales al lui (isus 8ristos, de la sfantul !otez si ca oricand poate sa se mantuiasca, c"iar de nu s ar inscrie in &*astea $omnului&, numai sa faca cele fagaduite la sfantul !otez, prin martorul sau 2nasul de !otez6. Am mai inteles ca nici un crestin mirean si c"iar nici un preot nu poate sa predice in !iserica sau in vreo adunare, fara voia scrisa sau ver!ala a episcopului locului sau a preotului respectiv. $ar, care ar fi, dupa Sfanta Scriptura, motivul de a nu predica cineva din crestini sau c"iar din preoti fara voia episcopului locului0 P-+*'.)/ 'i am aratat mai sus, destul de clar, ca in #iserica lui 8ristos nu toti sunt apostoli, nu toti dascali, nu toti talcuitori 2( Cor., 12, 23 306 si de aceea nu toti pot sa fie predicatori. (ar pricina pentru care cineva are voie sa predice numai cu voia episcopului locului, este, dupa Sfanta Scriptura, ca el tre!uie sa mearga pe calea ascultarii de cei ce sunt pusi de $umnezeu in #iserica episcopi 29apte, 20, 246 si numai de acestia sa fie trimisi la predicarea cuvantului lui $umnezeu. Auzi ce zice Sfanta Scriptura/ &Cum vor propovadui daca nu vor fi trimisi0& 2-om., 10, 1=6. $eci, cel ce predica fara sa fi fost trimis de episcopul sau preotul sau, acela este pe calea neascultarii si stim cu totii ca neascultarea lucreaza moarte 29ac., 3, 6 16: -om., =,

Page 14, of 206

126. (%1A'AC+).)/ $ar care a fost intentia celor ce au infiintat asociatia &*astea $omnului& si ce au urmarit ei prin organizarea ei0 P-+*'.)/ (ntentia celor ce au infiintat la inceput asociatia &*astea $omnului& a fost !una si cu scopul !un de a aduce pe crestini la cele ce au fagaduit la sfantul !otez, cand au zis/ &<a lepad de satana si de toate lucrurile lui&. Si cum am spus mai sus, aceasta asociatie crestina, cat a avut la carma ei conducatori !uni, du"ovnicesti si !ine orientati in *rtodoxie, a fost de mare folos #isericii noastre si moralei pu!lice a poporului roman. $ar acum destul de multi din ei au deviat de la adevarul dreptei credinte si s au ratacit. (%1A'AC+).)/ (n acest caz, ce este de facut 0 P-+*'.)/ Cred ca toata sarcina de indreptare a celor ce au luat calea gresita 2si s au departat de adevarata si Sfanta 'raditie a #isericii *rtodoxe sta numai si numai pe seama fratilor nostri preoti de la orase si sate, unde sunt crestini &ostasi&. +i tre!uie sa i adune prin !iserici, sa i lamureasca, sa le citeasca din invataturile de credinta ortodoxa, din cate"isme, din colectiile de canoane si din invataturile sfintilor si dumnezeiestilor parinti, spre a i lamuri in credinta ortodoxa, ca sa devina cu adevarat ostasi ai $omnului, asa cum au fagaduit la sfantul si dumnezeiescul !otez. Preotii care se vor osteni pentru lamurirea si indreptarea celor ce au luat calea gresita, aducandu i pe ei la fagasul dogmelor si al randuielilor canonice ale #isericii noastre ortodoxe, vor avea mare plata de la !unul $umnezeu, ca adevarati pastori de suflet si adevarati povatuitori sufletesti ai poporului nostru romanesc. (ar cei ce nu se vor ingri7i de indreptarea lor si a altor fii sufletesti vor da seama in ziua @udecatii de Apoi.

Page 14= of 206

DESPRE DEASA SAU RARA IMPARTASIRE CU SFINTELE SI PREACURATELE TAINE ALE DOMNULUI
(%1A'AC+).)/ Parinte, cum stau lucrurile cu acei ce zic ca noi, crestinii, tre!uie neaparat sa ne impartasim mai des cu Sfintele 'aine 0 P-+*'.)/ + !ine ca un crestin sa se impartaseasca mai des, dar cu pregatirea cuvenita unei asemenea Sfinte si infricosate 'aine. Ca sa ne dam seama de prime7dia ce asteapta pe cei ce vor a se impartasi fara pregatirea cuvenita, sa ascultam cuvintele sfantului si marelui apostol Pavel care, in aceasta privinta, spune asa/ &Sa se cerceteze insa omul pe sine si asa sa manance din Paine si din Pa"ar sa !ea: caci cel ce mananca si !ea cu nevrednicie osanda isi mananca si !ea, nesocotind 'rupul $omnului& 2( Cor., 11, 24 236, iar cat priveste deasa sau rara impartasire cu Sfintele 'aine, sa ascultam pe marele dascal al lumii, dumnezeiescul parinte (oan ;ura de Aur, care in aceasta privinta ne vor!este asa/ &<ulti cu 'ainele acestea o data intr un an se impartasesc, altii de doua ori, iar altii de mai multe ori. $eci catre toti ne este noua cuvantul, nu numai catre cei de aici, ci si catre cei ce sed in pustie 2pustnicii6. Ca aceia se impartasesc o data in an, iar de multe ori dupa doi ani&. Apoi zic/ &)a fel sunt primiti cei ce o data, cei ce de multe ori, cei ce de putine ori se impartasesc. Cei ce au stiinta gandului curata, cei ce au viata nepri"anita, cei ce sunt intru acest fel totdeauna, sa se apropie. (ar cei ce nu sunt intru acest fel, niciodata sa nu se apropie. Pentru ce0 Pentru ca isi iau osanda si munca si pedeapsa& 2(mpartirea de grau, cuv. =3, #uzau, 1433, p. ,,36. (ar in alt loc zice/ &%u sar!atoarea %asterii sau a #otezului $omnului, nici cele patruzeci de zile 2Postul <are6, fac vrednici pe crestini a se apropia de impartasirea cu Preacuratele 'aine, ci lamurirea si curatirea sufletului. Cu aceasta, totdeauna apropie te: fara aceasta, niciodata& 2(!idem, cuv. =,, p. ,==6. Apoi, aratand acest sfant parinte cat de mare este prime7dia preotului ce da Sfintele 'aine celor nevrednici cand va sti nevrednicia lor zice asa/ &%u da sa!ie in loc de "rana, ca nu mica munca zace asupra voastra daca, stiind pe cineva nevrednic, ii veti ingadui sa se impartaseasca de masa aceasta&. Apoi zice/ &Sangele lui 8ristos din mana voastra se va cere&. Aratand apoi cat de mult tinea el la darea cu gri7a a Preacuratelor 'aine ale lui 8ristos, zice/ &<acar voievod de ar fi, macar epar", macar cel incununat cu coroana, daca cu nevrednicie se apropie, opreste l. <ai mare stapanire ai tu decat acela. Caci mai rau decat cel indracit este cel ce se apropie cu nevrednicie...&. &'eme te de $umnezeu, nu de om. (ar de te vei teme de om, si de $umnezeu vei rade: iar daca te vei teme de $umnezeu, si oamenilor vei fi intru cinste: iar daca tu nu indraznesti sa l opresti, adu l la mine. %u voi ingadui sa se faca aceasta. <ai degra!a de suflet ma voi desparti, decat a da Sange $omnesc celor nevrednici. 'ot sangele meu il voi varsa, mai inainte de a da Sange atat de infricosator celui ce nu i se cuvine. $ar daca mult cercetand pe cineva, vedem ca n a stiut pe cel rau, nu este nici o vina& 2(!id., Cuv. ==, p. ,=36. Si iarasi, in alt cuvant al sau zice/ &Cand aveti a va apropia de masa aceasta infricosatoare si dumnezeiasca si de Sfintele 'aine, sa faceti aceasta cu frica si cu cutremur, cu constiinta curata si cu rugaciune& 2Cuvant la %asterea $omnului, &(zvoarele *rtodoxiei&, %r. =, p. 226. Apoi, aratand cine este vrednic a se apropia de Sfintele si Preacuratele 'aine ale lui 8ristos, zice asa/ &Cand auzi zicandu se Sfintele Sfintilor sa stii ca aceasta inseamna ca daca nu este cineva sfant, sa nu se apropie: nu numai curat de pacate, ca pe cel sfant nu numai iz!avirea de pacate il face astfel, ci venirea de fata a $u"ului Sfant si !ogatia

Page 146 of 206

faptelor !une& 2(mpartirea de grau, Cuv. =3, p. ,=36. (%1A'AC+).)/ $ar cum tre!uie sa se pregateasca cineva cand are a primi Sfintele si $umnezeiestile 'aine ale 'rupului si Sangelui $omnului0 P-+*'.)/ *ricine voieste a se apropia de impartasirea Sfintelor si $umnezeiestilor 'aine este dator mai inainte sa fie spovedit cu de amanuntul de pacatele sale si, daca ii va da voie du"ovnicul sau, sa se impartaseasca. Apoi sa se impace cu toti, sa si citeasca toata pravila 2rugaciunile dupa randuiala pusa in Ceaslov6 si sa petreaca cu gri7a sfanta, cu post si infirmare, atat inainte de Sfanta impartasanie, cat si dupa ce o va primi. Acest lucru il arata iarasi sfantul (oan ;ura de Aur/ &(ar tu, mai inainte de a te impartasi, posteste, ca sa te arati vrednic de impartasire, iar dupa ce te ai impartasit, sa sporesti infranarea, pentru ca nu pe toate sa le prapadesti, macar ca nu este acelasi lucru sa fii treaz inainte de a te impartasi, si dupa ce te ai impartasit caci tre!uie sa pazesti infranarea intru amandoua, dar mai vartos dupa ce ai primit pe <irele, mai inainte 2tre!uie a pazi trezvia si infranarea6, ca sa te faci vrednic a ) primi, iar mai pe urma, ca sa te arati vrednic de cele ce ai primit& 2(mpartirea de grau, cuv. =,, pag. ,=16. Asadar, frate, intelege ca pregatirea cu evlavie isi sarguinta ne este ceruta si inainte de a ne impartasi cu Sfintele si Preacuratele 'aine, si dupa ce )e am primit, deoarece mai ales intru aceasta vreme cauta diavolul sa ne ispiteasca si sa ne 7efuiasca de !ogatia cea du"ovniceasca pe care am primit o prin impartasirea cu 'rupul si Sangele $omnului. (%1A'AC+).)/ $ar cum poate cineva sa se pregateasca pentru impartasirea cu o 'aina ca aceasta, adica sa primeasca prin impartasire 'rupul si Sangele $omnului, si cine poate face vreodata acest lucru 0 P-+*'.)/ $a, cu adevarat, nimeni din oameni nu poate sa pretinda ca s a pregatit vreodata cat tre!uie pentru primirea infricosatelor 'aine ale 'rupului si Sangelui $omnului. $ar nici nu tre!uie sa cada in deznade7de si negli7enta, din pricina acestei nevrednicii. %oi suntem datori sa ne pregatim dupa puterea noastra, iar pe cele ce nu putem a le implini sa le lasam pe seama milei si indurarii lui $umnezeu, Care n a venit sa c"eme pe cei drepti, ci pe cei pacatosi la pocainta si Care stie totdeauna si nestiinta, si neputinta noastra. Acest lucru il stim tot de la dumnezeiescul parinte (oan ;ura de Aur/ &%u tre!uieste nici sa le lasam pe toate in seama lui $umnezeu si sa dorim, nici silindu ne sa socotim ca prin ostenelile noastre pe toate le ispravim, caci $umnezeu nu voieste ca noi sa dormim socotind ca pe toate le lucreaza +l, nici nu voieste sa ne mandrim ca noi le facem pe toate& 2(mpartirea de grau, cuv. =,, pag. ,=36. (%1A'AC+).)/ *are si preotii tre!uie sa ai!a mare pregatire cand slu7esc Sfanta )iturg"ie, ca si crestinii care se pregatesc pentru Sfanta impartasanie 0 P-+*'.)/ Cu adevarat, mare pregatire tre!uie sa ai!a crestinii care vin la Sfanta impartasanie, dar mult mai mare pregatire tre!uie sa ai!a preotul, care nu numai ca se impartaseste cu Sfintele 'aine, ci si 7ertfeste pe 8ristos la Sfanta )iturg"ie. Acest

Page 145 of 206

adevar intelegandu l, dumnezeiescul parinte (oan ;ura de Aur zice/ &<ai curat decat razele soarelui tre!uie sa fie mana aceea care taie acest 'rup, gura care se umple de foc du"ovnicesc, lim!a care se roseste cu sange prea infricosator&. Apoi zice/ &(a seama, cu ce cinste te ai cinstit, de ce masa te indulcesti/ de Cel de care ingerii se cutremura vazandu ) si nici nu indraznesc sa priveasca fara frica la raza ce iese de acolo. Cu aceasta noi ne "ranim, cu aceasta ne framantam, si ne am facut noi ai lui 8ristos, un trup si o carne. Cel ce va grai puterile $omnului, auzite va face toate laudele )ui. Care pastor isi "raneste oile cu propriile sale madulare0& 2(!id., Cuv. =,, pag. ,=,6. (%1A'AC+).)/ $ar daca cineva este !olnav, !atran si neputincios si este sarac, neavand ce da milostenie, cum poate unul ca acesta sa se pregateasca pentru impartasirea cu Sfintele si Preacuratele 'aine ale lui 8ristos 0 P-+*'.)/ Asculta, frate/ Prea #unul, Prea (nduratul, Prea <ilostivul si Atotstiitorul $umnezeu nu cere de la om cele ce sunt peste puterea lui. Asadar, de la cel !olnav si neputincios +l nu cere post, priveg"eri, matanii si altele de acest fel pentru a se putea impartasi cu Sfintele 'aine, nici de la cel sarac nu pretinde milostenie, ci numai trei lucruri/ 16 spovedanie curata si impacare cu toti: 26 smerenie a inimii, cu umilinta: 36 rugaciune de multumire, adica sa se roage in toata vremea lui $umnezeu si sa ( multumeasca pentru !oala, suferinta, neputinta si saracia ce i s au dat, caci atat saracia, cat si !oala si suferinta smeresc inima omului. &(nima infranta si smerita, $umnezeu nu o va urgisi& 2Psalm =0: vezi despre aceasta si la sf. (sac Sirul, Cuvantarea 21, pag. 103, 110, 111 precum si la sf. +frem Sirul, Cuvantare pentru faptele !une trupesti, tom. ((, pag. ,3= si altele6. (%1A'AC+).)/ $ar daca cel !olnav nu poate citi rugaciuni multe, cum poate el sa se pregateasca pentru Sfanta impartasanie 0 P-+*'.)/ (n rugaciuni nu este nevoie de cuvinte multe, precum a zis $omnul 2<atei, 6, 56: suferindul sa spuna cu smerenie &'atal nostru&, &$oamne (isuse 8ristoase, 9iul lui $umnezeu, miluieste ma pe mine, pacatosul&, iar catre <aica $omnului/ &Prea Sfanta %ascatoare de $umnezeu, miluieste ma&, precum si alte rugaciuni scurte ca/ &<iluieste ma, $umnezeule, dupa mare mila 'a& 2Psalm =06. (ar daca nu poate citi cand are a se impartasi cu Sfintele si Preacuratele 'aine sa roage pe cineva sa i citeasca rugaciunile si moliftele de impartasire, iar el sa le asculte cu evlavie. (ata, frate, ca la cele ce m ai intre!at, ti am raspuns, cu a7utorul $omnului, cat mai pe scurt. Sa dea $omnul sa le tii minte, spre folosul fratiei tale si al altora, carora vei voi sa le spui. Si mai presus de toate, sa ne rugam Prea !unului $umnezeu sa ne a7ute cu mila si cu darul Sau, ca sa iz!utim a face cele ce am vor!it impreuna, spre folosul sufletelor noastre.

Page 144 of 206

DESPRE MISIONARISMUL LAIC IN BISERICA ORTODOXA

(%1A'AC+).)/ Ce inseamna misionarism laic, Cuvioase Parinte0 P-+*'.)/ <isionarismul laic, frate, se savarseste atunci cand cineva din crestinii mireni predica cuvantul lui $umnezeu, fara ca el sa ai!a "irotonie sau "irotesie. (%1A'AC+).)/ $e la inceput a existat acest misionarism laic in #iserica lui 8ristos0 P-+*'.)/ $a, a existat. <isionarismul laic este vec"i ca insasi #iserica 2vezi prof. )iviu Stan, <irenii in #iserica, Studiu canonic, istoric, Si!iu, 1333, p. 3 56. (%1A'AC+).)/ $ar ce inseamna cuvantul &misionar& 0 P-+*'.)/ Cuvantul &misionar& vine de la &misiune&. +l deriva din latinescul missio onis, ver!ul mitto ere, missi, missum K a trimite, a insarcina pe cineva, a da o putere cuiva intr o delegatie, functie sau serviciu 2cf. (spir ;". 1asile, Curs de indrumari misionare, #ucuresti, 1330, p. 146. (deologic si autoritativ, misiunea deriva din insasi porunca <antuitorului/ &Precum < a trimis pe <ine 'atal, si +u va trimit pe voi& 2(oan, 20, 21: <atei, 10, 16: )uca, 10, 36. Asadar, nici un misionar mirean nu are dreptul sa predice in pu!lic daca nu este trimis de ierar"ia !isericeasca. Acest lucru l a aratat si marele apostol Pavel/ Cum vor propovadui, de nu vor fi trimisi0 2-om. 10, 1=6. 're!uie deci sa intelegem ca &singura ierar"ia !isericeasca are puterea si dreptul plenar de a trimite misionari, fie ei clericii sau laici& 2Pr. prof. $r. Corneliu Sir!u, <isionarismul laic in lupta antisectara, -evista 'eologica, Si!iu, 13,=, nr. 1, p. 166. (%1A'AC+).)/ $ar in #iserica -omano Catolica, cum stau lucrurile cu misionarismul laic 0 P-+*'.)/ (n #iserica -omano Catolica, misionarismul laic a fost multa vreme cu totul interzis. $ar in ultimul timp, papa su! presiunea vremurilor si a evenimentelor a revenit la o conceptie mai crestina in aceasta privinta. $ovada concreta si expresia vie a acestei orientari este asa numita &Actiune Catolica& sau &Actiunea pentru apostolatul laic&, care a luat fiinta prin enciclica &.!i arcano $ei Consilio&, din 23 decem!rie 1322 a Papei Pius al ?( lea si s a generalizat in intreaga #iserica -omano Catolica, fiind pusa su! patrona7ul lui 9rancisc de Assisi prin enciclica &-ite expiatis& din 2 fe!ruarie 1326. *data cu aceasta miscare, s a desc"is drum destul de larg misionarismului laic, prin c"emarea mirenilor sa participe la misionarismul ierar"ic, recunoscandu se, macar partial, importanta elementului mirean in #iserica si ridicandu l la starea de factor activ si cola!orator al ierar"iei !isericesti 2Preot prof. $r. Corneliu Sir!u, op. cit. p. 12 136. (%1A'AC+).)/ $ar in Protestantism cum stau lucrurile cu misionarismul laic0 P-+*'.)/ Protestantismul a cazut cu totul in extrema opusa, a unei li!ertati fara margini a misionarismului laic. (n conceptia protestanta, #iserica, in sens de societate vazuta, este o alcatuire ca oricare alta societate omeneasca, pentru organizarea careia nu sunt dispozitii de ordin divin. Consecventa logica si fireasca a

Page 143 of 206

acestui punct de vedere a dus la negarea originii divine a ierar"iei ... $eose!irea dintre cler si laici n are loc in protestantism 2Pr. prof. dr. )iviu Stan6. Asa fiind, constatam ca in protestantism se acorda prea mare importanta elementului laic. (n consecinta, rolul misionarismului laic este aici exagerat pana la negarea existentei unei ierar"ii de drept divin si, cu aceasta, a unui misionarism special al clerului 2Corneliu Sir!u, op. cit., p. 136. (%1A'AC+).)/ $ar in #iserica *rtodoxa in ce fel este vazut misionarismul laic0 P-+*'.)/ (n #iserica *rtodoxa pozitia si functia misionarismului mirean in viata si dezvoltarea #isericii se fundamenteaza si se lamureste deplin in !aza celor doua teze doctrinale/ preotia generala si #iserica 'rupul tainic al $omnului. Preotia generala a crestinilor laici se intemeiaza pe Sfanta 'aina a mirungerii 2( Petru, 2, =: ( Cor., 12, 13: 12, 25: ;al., 3, 246. Caci spune sfantul apostol Petru catre &cei imprastiati printre straini&, numindu i &preotie Sfanta&/ &(ar voi sunteti semintie aleasa, preotie imparateasca, neam sfant, popor agonisit de $umnezeu, ca sa vestiti in lume !unatatile Celui ce v a c"emat din intuneric la lumina Sa cea minunata&. 'oti crestinii au deci misiunea de a propovadui c"emarea lui 8ristos, toti formeaza &poporul lui $umnezeu& 2( Petru, 2, = 106. $ar organizarea acestei misiuni este de datoria ierar"iei !isericesti. Prin ierar"ie se recunosc si se reglementeaza drepturile mirenilor la misionarism, caci ierar"ia detine intreaga putere in #iserica 2$r. Corneliu Sir!u, op. cit., p. 366. Asadar, misionarismul laic, organizat si activ su! egida treptelor supraordonate ale ierar"iei, nu este o inovatie dincolo de cadrul *rtodoxiei, ci o intoarcere la &institutiunile crestinismului primar& 2<itrop. %icolae al Ardealului, *rtodoxia in mi7locul framantarilor de azi, p. 56, care reprezinta intruc"iparea clasica a celui mai adinc si mai autentic crestinism. Potrivit Sfintei Scripturi, si crestinii mireni nu in aceeasi masura ca misionarii ierar"ici, ci pe masura preotiei lor generale pot sa fie sarea pamantului 2<atei, =, 136. Sfanta Scriptura zice/ &$upa "arul pe care l a primit fiecare, slu7iti altora ca niste !uni iconomi ai "arului celui de multe feluri al lui $umnezeu& 2( Petru, ,, 106. <antuitorul a zis/ &*ricine <a va marturisi pe <ine inaintea oamenilor, il voi marturisi si +u pe el inaintea 'atalui <eu care este in ceruri: iar de cel ce se va lepada de <ine inaintea oamenilor, <a voi lepada si +u de el inaintea 'atalui <eu care este in ceruri& 2<atei, 10, 32 33, <arcu, 4, 34: )uca, 3, 266. <arele apostol Pavel zice/ &%imeni sa nu caute pe ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui& 2( Cor., 10, 2,6. Si dumnezeiescul (oan +vang"elistul a scris/ &Si noi suntem datori sa ne punem sufletele noastre pentru frati& 2( (oan, 3, 166. Si iarasi il auzim pe marele apostol Pavel zicand/ &Cuvantul lui 8ristos sa locuiasca intru voi din !elsug/ invatati va si mustrati va intre voi, cu toata intelepciunea& 2Col., 3, 166. Crestinul mirean este dator sa lucreze la indreptarea celor gresiti, dupa cum s a scris/ &9ratilor, de va cadea vreun om in vreo greseala, voi, cei du"ovnicesti, indreptati l pe unul ca acesta cu du"ul !landetii, luand seama la tine insuti ca sa nu cazi si tu in ispita& 2;al., 6, 1: +vr., 12, 12 1,6. Si iarasi zice/ &1oua vi s a dat pentru 8ristos, nu numai sa credeti intru +l, ci si sa patimiti pentru +l, ducand aceeasi lupta pe care ati

Page 130 of 206

vazut o la mine si ati auzit o despre mine& 29ilip., l, 23 306. (%1A'AC+).)/ $ar sfintii parinti ce zic in privinta misionarilor laici0 P-+*'.)/ Si sfintii parinti, avand in vedere invatatura Sfintei Scripturi, care indeamna pe toti crestinii la mantuirea fratilor lor, invata si arata despre misionarismul laic ca este o!ligatoriu. (ata ce zice sfantul (oan ;ura de Aur in aceasta privinta/ &Spun aceasta nu numai celor artagosi, ci si voua, care sunteti sanatosi, pentru ca voi pe toti aceia pe care ii cunoasteti, sa i a!ateti cu sarguinta si !unavointa de la greselile lor si sa i aduceti inapoi la mama comuna 2#iserica cea dreptmaritoare6, caci nimic nu i mai no!il decat armonia si pacea& 2*milia (((, ;onira iudeilor6. (%1A'AC+).)/ (ntre misionarii laici pot sa fie si femei sau numai !ar!ati 0 P-+*'.)/ $aca cercetam istoria vec"e a #isericii Crestine, aflam ca si femeile desi nu predica in !iserica, avand in vedere invatatura marelui apostol Pavel care le spune &sa taca in !iserica& 2( Cor., 1,, 3,6, in afara de !iserica faceau cu adevarat misionarism. Ca sa ne dam seama de acest lucru, sa l auzim pe apologetul Aristide de Atena care, aratand misionarismul femeilor crestine din acea vreme, zice asa/ &9emeile crestine sunt curate ca fecioarele. +le predica din dragoste 2cuvantul lui $umnezeu6 sclavilor, sclavelor si copiilor acestora. +le se straduiesc sa incredinteze pe sclavi si, daca acestia sunt castigati pentru credinta in (isus 8ristos, atunci ei sunt numiti de a dreptul fara mici o deose!ire frati ai stapanilor lor& 2Apologia ?1 a6. (ar !ar!atilor care sunt !ine pregatiti, li se incuviinta a predica c"iar in !iserica 2)iviu Stan, op. cit., p. 65 40, Popescu <. 'eodor, Primii didascali, in &Studii 'eologice&, anul (((, nr. 2, #ucuresti, 1332, p. 1,36. (%1A'AC+).)/ Ati spus ca numai !ar!atilor !ine pregatiti li se poate da incuviintarea de a predica c"iar si in !iserica. +u as vrea sa stiu ce anume pregatire tre!uie sa ai!a un misionar crestin ca sa poata predica in !iserica 0 P-+*'.)/ (n primul rand tre!uie sa fie acreditat de #iserica pentru a raspandi cunostintele sale si celorlalti. +l tre!uie sa ai!a, pe langa insusirea invataturii de credinta, si unele insusiri care dau c"ipul ideal al adevaratului misionar laic, adica/ a6 credinta riguroasa ortodoxa, luminata, ferma, treaza si activa: !6 adevarata sensi!ilitate pentru comuniunea frateasca intru mantuire: c6 zel si staruinta statornica si neinfranata: d6 optimism sanatos si senin. %umai crestinul impodo!it cu un !uc"et de astfel de insusiri poate fi un adevarat misionar ortodox. Cel misionar poate avea numai acela care intelege si pretuieste valoarea !unurilor ceresti si isi da seama, totodata, cat de mult tre!uie compatimit cel care nu are aceste !unuri. Cine nu inseteaza dupa viata in $umnezeu, acela nu poate fi aprins de zelul de a mi7loci si altora aceasta viata 2$r. Corneliu Sir!u, op. cit., p. 104 103 s.a.6. (%1A'AC+).)/ (n trecutul vec"i al #isericii Crestine au existat oare si misionari laici mai insemnati sau oameni invatati care nu au fost "irotoniti preoti sau episcopi 0 P-+*'.)/ $a, au fost mari misionari si apologeti, oameni invatati care au aparat

Page 131 of 206

cauza Crestinismului in fata imparatilor pagani si inaintea filosofilor celor straini de du"ul +vang"eliei lui 8ristos. Asa au fost acei apologeti ai secolelor ((( si (1, incepand cu Codrat, pe care +use!iu, istoricul !isericesc, il numeste parintele apologeticii, intre anii 12= 126, pe vremea imparatului Adrian 2115 1346 si continuand cu Aristide de Atena, amintit mai sus, intre anii 12= 124: Ariston de Pela, cel mai vec"i aparator in scris al crestinismului contra iudeilor a fost iudeo crestin de la 7umatatea veacului (( sfantul (ustin 9ilosoful si <artirul, nascut la Si"em Samaia, pe la anul 100 101: 'atian, nascut in Asiria catre anul 120: filosoful 8erma, care a trait pe la sfarsitul veacului ((: Atenagora, filosof crestin din Atena: <inuciu 9elix, in secolul ((: 'ertulian, nascut in Cartagina pe la anii 1=0 160. 'oti acestia, mari apologeti crestini si misionari de mare seama ai #isericii lui 8ristos, au fost mireni 2a se vedea descrierea lor pe larg la Preot prof. $r. Corneliu Sir!u, op. cit., p. == 456. (%1A'AC+).)/ Care sunt normele canonice ale misionarismului laic in functiunea sa din #iserica0 P-+*'.)/ Prima norma a misionarismului laic este apararea dogmelor dreptei credinte ortodoxe, deoarece dogmele sunt izvorul din care se nasc canoanele sau normele ce randuiesc si reglementeaza viata #isericii, ca organism social 2cf. 1alerian Sesan, Curs de $rept #isericesc .niversal, editie ingri7ita de $r. <ilan Sesan, Cernauti, 13,2, p. 1166. A doua norma de care tre!uie sa tina seama misionarismul laic este aceea ca el tre!uie intotdeauna sa fie su!ordonat ierar"iei, iar conducerea lui sa i apartina ierar"iei. <isionarismul laic numai atunci este puternic si !ine orientat, daca actioneaza din insarcinarea, trimiterea si su! supraveg"erea ierar"iei. (%1A'AC+).)/ 1a multumesc, Cinstite Parinte, pentru osteneala de a mi fi dat aceste lamuriri, imi dau seama ca intre!arile mele au putut sa fie si suparatoare, si plictisitoare. $ar m am gandit ca este mai !ine sa intre! si sa dau pe fata indoielile mele si ale altora cu care m am intalnit si am stat de vor!a. Socotesc ca aceste convor!iri imi vor fi de mare folos in viata mea du"ovniceasca. ;ri7a care m a facut sa intre! a fost aducerea aminte de cuvintele Sfintei Scripturi/ &Sfatul !un te va pazi si cugetul drept te va apara& 2Pilde, 2, 116, si iarasi/ &frate pe frate sfatuindu se, sunt ca o cetate intemeiata si ca o imparatie ne!iruita& 2Pilde, 14, 136. P-+*'.)/ )ui $umnezeu se cuvine a ( multumi pentru toate, fratele meu, caci fara +l nu putem face nimic.

Page 132 of 206

CALAUZA $" i%di$a&ea l'$"&il'& (e $a&e !e )a*ea*a $ele a+i&,ate i% a$ea!ta $a&te
1/ $+SP-+ *-'*$*?(+ Sf. (oan $amasc"in, $ogmatica, #ucuresti, 1333, pp. 26 25. $umnezeiestile $ogme ale #isericii *rtodoxe, < rea %eamt, 1416, p. 23. 30. invatatura de credinta crestina ortodoxa, #ucuresti, 13=2, p. 165. Pr. Prof. $r. (on #ria, $ictionar de 'eologie *rtodoxa, pp. 252 255. Pidalionul, <anastirea %eamt, 14,,, fila 5, 5=.

2/ $+SP-+ #(S+-(CA (nvatatura de credinta crestina ortodoxa, p. 1=,. 8ristos Cap al #isericii, piatra din capul ung"iului/ <atei, 21, ,2: <arcu, 12, 10: )uca, 20, 15: Ps. 115, 22: (saia, 24, 16: +fes., 1, 22: 2, 20: ( Petru, 2, 6. 8ristos temelie/ ( Cor., 3, 11. (erar"ia !isericeasca/ (oan, 20, 22 23: 9apte, 20, 24: 6, 36: ( 'im., ,, 1,: 3, 4: +fes., ,, 11 12: +vr., 13, 15: Apoc., 21, 1,. <antuitorul a pus ierar"ia in #iserica/ )uca, 10, 16: +fes., 2, 20. Puterile cu care a inzestrat <antuitorul ierar"ia !isericeasca/ <atei, 16, 13: 14, 14: 24, 14 20: 16, 13: )uca, 2,, ,3: (oan, 20, 22 23: 9apte, 2, 2 ,: ( Cor., ,, 1: =, , =: ( 'im., 1, 20. #iserica turma si pastor/ (oan, 10, 16: 9apte, 20, 24: Col., 1, 14 20, 2,: ( Petru, =, 2 s.a.m.d. #iserica locas de inc"inare/ <atei, 21, 13: )uca, 2, ,6 ,3: 9apte, 11, 26. Alte denumiri ale #isericii in Sfanta Scriptura/ &*gorul $omnului& 2( Cor., 3, 36, &Casa $omnului& 2+fes., 2, 13 226: &<ireasa lui 8ristos& 2(( Cor., 11, 2: Apoc., 21, 2, 3: 25, 15 s.a.6: &Adunarea celor (ntai nascuti& 2+vr., 12, 236: &'urma lui 8ristos& 2(oan, 10, 166: &Sfesnic de aur& 2Apoc., 1, 20: 2, 16: &Cetatea lui $umnezeu& 2Ps. 46, 2: Apoc., 3, 126: &cetatea $umnezeului celui viu& 2Apoc., 21, 2: 22, 136: &Stalp si temelie a adevarului& 2( 'im., 3, 1=6: &'rupul lui 8ristos& 2+fes., 1, 22 23: Col., 1, 2,6: &Cidire dumnezeiasca& 2( Cor., 3, 36: &#iserica Slavei& 2+fes., =, 256: &<ireasa <ielului& 2Apoc., 13, 5: 21, 36:

Page 133 of 206

&Casa lui 8ristos& 2+vr., 3, 66: &(erusalimul cel %ou& 2Apoc., 3, 12: 21, 26: Casa lui $umnezeu& 2( 'im., 3, 1=: +vr., 10, 21 s.a.6. #iserica este o turma si un pastor avand de cap pe 8ristos/ (oan, 10, 16: ( Petru, 2, 2=: si e sfanta, pentru ca sfant este Capul ei/ +fes., =, 2= 25: Col., 2, 10: invatatura de credinta crestina ortodoxa, p. 1==. <isiunea #isericii este de a face indreptare pacatosilor, deoarece toti suntem pacatosi/ <atei, 3, 12: 13, 2, 30, ,3: (oan, 1, 4: (acov, 3, 2: (( 'im., 2, 20. #iserica noastra *rtodoxa se numeste so!orniceasca, fiindca ea are menirea de a se raspandi in toata lumea si din toate timpurile/ <atei, 24, 13. #iserica se numeste apostolica, fiindca ea este zidita pe temelia apostolilor, piatra din varful ung"iului fiind (nsusi 8ristos/ +fes., 2, 20 22: Apoc., 21, 1,. #iserica cea luptatoare si cea !iruitoare alcatuiesc o singura #iserica, avand acelasi Cap, pe 8ristos/ -om., 1,, 5 3: +fes., 1, 10: 2, 13: 9ilip., 2, 10: +vr., 12, 22 23. <antuitorul a intemeiat #iserica Sa pe Cruce si la -usalii cand a trimis pe $u"ul Sfant/ 9apte, 1, 4: 2, 1 ,: 20, 24. %oi ne facem mem!re ale trupului lui 8ristos prin !otez si Sfanta impartasanie/ <atei, 3, 11: (oan, 6, =0: ( Cor., 12, 13 25: +fes., ,, , =.

3/ $+SP-+ S9A%'A SC-(P'.-A Sfanta Scriptura este colectia cartilor sfinte, care au fost scrise su! insuflarea $u"ului Sfant/ invatatura de credinta crestina ortodoxa, intre!. 23, p. 14. Sfanta Scriptura se numeste si #i!lie/ (nv. de cred. crest. ort., p. 14. Cartile canonice ale 1ec"iului si ale %oului 'estament/ (nvat, de cred. crest. ort., p. 21. Cartile necanonice din Sfanta Scriptura/ (nvat, de cred. crest. ort., p. 23.

,/ $+SP-+ S9A%'A '-A$('(+ Sfanta 'raditie/ (oan, 21, 2=: (( (oan, 1, 12. Predaniile/ ( Cor., 12, 2. .nele lucruri nu se gasesc scrise in Sfanta Scriptura/ (uda, 1, 3, 1, 1=: (( 'im., 3, 4 :

Page 13, of 206

9apte, 20, 3=. Predania este ocrotita de $u"ul Sfant/ <atei, 10, 13 20: (oan, 16, 12 1,: ( 'im., 3, 1=.

=/ $+SP-+ C.)'.) S9(%'()*- S( A) (%;+-()*Sfintii sunt prieteni si casnici ai lui $umnezeu/ (oan, 1=, 1,: +fes., 2, 13: (acov, 2, 23. Sfintii vor 7udeca lumea/ ( Cor., 6, 3: <atei, 13, 24: +vr., 12, 22 23. Sfintii, in viata aceasta fiind, se roaga lui $umnezeu pentru noi/ 9ac., 20, 5: (es., 32, 31: (er., 1,, 1: 1=, 1 =: $an., 10, 11 21: 1,, 3= 36: Ca"., 1, 12: (ov, ,3, 4: (( Cor., 13, 3: +fes., 1, 16 15: 9ilip., 1, ,: Apoc., =, 4: 4, 3 ,: 6, 10 11: ( 'es., 1, 2 3 : (( 'es., 1, 2 : (( 'im., 1, 3. Sfintii au puterea de a face minuni mari/ -om., 2, 10. Sfintii si ingerii primesc venerarea ce le o aduc oamenii/ (1 -egi, 1, 13: 2, 1=: $an., 2, ,4: 4, 15: %um., 22, 31: 9ac., 13, 11: (os., 1,, 1=: 1=, 13. (ngerii se ingri7esc de cei ce cauta mantuirea/ 9ac., 2,, 5: Ps. 33, 5: 30, 11: $an., 6, 2=: <atei, ,, 6 : +vr., l, 1,. (ngerii se !ucura de mantuirea pacatosilor/ )uca, 1=, 5 10.

6/ $+SP-+ P-+AC(%S'(-+A S9(%'+( 9+C(*A-+ <A-(A Prea sfanta 9ecioara <aria este mai sfanta decat toti sfintii si ingerii/ )uca, 1, 24 23, ,0 ,3. +ste fericita de toate neamurile/ )uca, 1, ,4 ,3. <antuitorul pururea asculta de mama Sa si are gri7a de ea/ (oan, 2, 3 10: 13, 26: )uca, 2, =1. Prea Sfanta 9ecioara <aria este plina de "ar si !inecuvantata intre femei/ )uca, (, 24: ea este mai sfanta decat toti sfintii si mai cinstita decat 8eruvimii si Serafimii/ <atei, 21, 6.

Page 13= of 206

5 / $+SP-+ C(%S'(-+A S9(%'+)*- <*AS'+ 'rupurile oamenilor !otezati sunt locasuri ale $u"ului Sfant/ 9apte, 13, 11 12 =, 1=: ( Cor., 3, 16 15: 6, 13. 'rupurile oamenilor sfinti nu se supun legilor stricaciunii/ 9ac., =, 2,: +vr., ((, =.

4/ $+SP-+ C.)'.) S9(%'+)*- (C*A%+ (n 1ec"iul 'estament sfintele icoane au fost facute din porunca lui $umnezeu/ (es., 2=, 14: 31 32. (naintea acestor icoane sfinte, care s au facut cu porunca lui $umnezeu, se inc"iriau credinciosii 1ec"iului 'estament, le tamaiau si le puneau candele sa arda, tot din porunca lui $umnezeu/ (os., 5, 6: (( -egi, 12, 20: Apoc., 11, ,. Aceste icoane, facute de maini omenesti, cu porunca lui $umnezeu se tineau la mare cinste in #iserica/ (( -egi, 5, 2: ((( -egi, =, 6. (coana se 7ustifica prin intruparea 9iului lui $umnezeu/ (oan, 1, 11.

3/ $+SP-+ 1+%+-A-+A S9(%'+( C-.C( Sfanta Cruce a fost altarul pe care s a adus 7ertfa cea adevarata pentru toti oamenii din toate timpurile/ +vr., 3, 11 1,: Col., 1, 20. (n Sfanta Scriptura cuvantul Cruce are doua intelesuri/ unul spiritual si unul material/ <atei, 10, 34: 25, 32: <arcu, 5, 3,: 1=., 21: (oan, 13, 15, 2=. Crucea ca mi7loc de mantuire a fost prefigurata in 1ec"iul 'estament/ %um., 21, 3 si in %oul 'estament/ (oan, 3, 1, 1=. Cuvantul Cruce celor pieritori ne!unie este, iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea iui $umnezeu/ )uca, 23, 26: ( Cor., 1, 14: ;al., 6, 1,: +fes., 2, 1, 16: 9ilip., 2, 4 3: Col., 1, 13 20: 2, 1, 1=.

10/ $+SP-+ S+<%.) S9(%'+( C-.C(, (acov a !inecuvantat pe fiii lui (osif, cu mainile in c"ipul crucii/ 9ac., ,4, 13 1=. Cei ce nu fac semnul crucii sunt vra7masi ai Crucii lui 8ristos/ 9ilip., 3, 14, 13. Semnul Sfintei Cruci va vesti venirea a doua a $omnului/ <atei, 2,, 30 31: este semnul puterii si al

Page 136 of 206

!iruintei lui 8ristos/ ( Cor., 1, 14: Col., 2, 1=.

11 / -.;AC(.%()+ P+%'-. <*-'( )a 7udecata particulara a fiecarui suflet, cel drept merge la rai/ )uca, 23, ,3: iar cel pacatos si nepocait se duce in iad/ )uca, 16, 23: +vr., 3, 25. %oi avem porunca sa ne rugam pentru toti oamenii/ <arcu, 3, 23: 11, 2,: +fes., 6, 13: lacov, =, 16: ( 'im., 2, 1. Pomenirile celor morti se intemeiaza pe legea iu!irii/ +fes., 2, 13 20. Pentru cei ce au murit nemarturisiti in pacate de moarte, nu ne putem ruga/ (acov, =, 16. Celar ce au pacatuit impotriva $u"ului Sfant nu li se iarta pacatele nici in veacul de acum, nici in cel viitor/ <atei, 12, 31 32: -om., 6, 10: ( Cor., 13.

12/ S(<#*).-( S( -('.-( Sfantul $u" este sim!olizat prin cuvantul &Apa&/ (oan, 3, = 5: 34, 33: &Apa vie&/ (oan, ,, 20: 5, 35, 23: Apoc., 5, 15: 2, 6: 21, 22: 1, 15: &Apa roditoare&/ (saia, 25, 3: ,,, ,: =4, 11: &Apa care potoleste setea&/ (saia, ,1, 15 14: ==, 1: &Apa curatitoare&/ (ez., 16, 13: 36, 2=: +fes., =, 26: +vr., 10, 22: &Apa tainica si din destul&/ (saia, =4, 11: (oan, ,, 1,: Apoc., 22, 11: &Apa data in $ar&/ (saia, =, 1: <atei, 3, 11: )uca 3, 16. Sfantul $u" sim!olizat si ca/ &1ant care !ate unde vrea&/ (oan, 3, 4: ( Cor., 12, 11: 9ilip., 2, 2: &Porum!el&/ <atei, 3, 16: <arcu, l, 10: )uca, 3, 22: (oan, 1. 32: &Pecete&/ +fes., l, 13: ,, 30: (( Cor., 1, 22 s.a. Crestinii sunt sim!olizati prin cuvintele/ &<iei&/ (saia, ,0, 11: <atei, 10, 16: &1ulturi&/ Ps. 102, =: (saia, ,0, 31: &Ar!ori roditori&/ Ps. 1, 3: (er., 15, 4: &Cer!i&/ Ps. 15, 36: Av., 3, 13: &Smoc"ini !uni&/ (er., 2,, 1 4: &*i&/ Ps. 55, =5: Ca"., 13, 5: <atei, 2=, 33: 26, 31: (oan, 10, 11 16: 21, 16 s.a.

13/ $+SP-+ P*S' Postul este cea mai vec"e porunca data de $umnezeu omului/ 9ac., 2, 16, 15. )egea vec"e recomanda postul si il impune/ $eut., 3, 14: (saia, =4: (er., 3,, 24: @ud.,

Page 135 of 206

20, 26: ( -egi, 5, 6: (oel, 2, 1=. <antuitorul a postit ,0 de zile si ,0 de nopti in pustie/ <atei, ,, 2: )uca, ,, 21: si ne a invatat sa postim si cum sa postim/ <atei, 6, 16 14. $iavolul nu poate fi izgonit de la noi decat cu post si rugaciune/ <atei, 15, 21: <arcu, 3, 23. Posteau si sfintii apostoli/ 9apte, 13, 2 3: (( Cor., 6, =. (saia ne arata cum tre!uie sa postim post !ine primit la $umnezeu/ (saia, =4, 6, 4: <atei, 6, 16 14. Postul este de folos in vremea 7udecatilor lui $umnezeu/ (oel, 1, 1,: 2, 11 12: (ona, 3, , 5. (n vreme de necazuri si prime7dii/ <atei, ,, 3. Postul tre!uie insotit de rugaciune/ )uca, 2, 35: ( Cor., 5 =.

1,/ $+SP-+ @.-A<A%' @uramantul este permis atunci cand se ia ca martor $umnezeu/ -om., 1, 3: (( Cor., 1, 23: +vr., 6, 13. $espre @uramantul solemn/ 9ac., 1,, 22 23: (es., 6, 4: ((( -egi, 4, 31 32: Apoc., 10, = 6 s.a.

1= / C*%$('(()+ <A%'.(-(( S.#(+C'(1+ )a mantuirea su!iectiva lucreaza si $umnezeu si omul/ (oan, 1=, = 5: -om., 3, 23 2,: =, 1= 15: +fes., 2, 4 10: 9ilip., 2, 13 16 s.a. )ucrarea omului/ <atei, 16, 2, 26: (oan, =, 23 : -om., 2, 6 13: (( Cor., =, 10: ;al., =, 6: ( 'im., 6, 14 13: (acov, 2, 1, 16: Apoc., 20, 12 s.a.

16/ $+SP-+ C+)+ SAP'+ 'A(%+ $espre insemnatatea numarului sapte in 1ec"iul 'estament/ 9ac., 2, 1 2: ,, 1=: 5, 2 3: 6, 5: 4, ,, 10, 1,: 33, 1 3: (es., 12, 13: 35, 23: )ev., 1=, 13: 23, 1=: 2=, 4

Page 134 of 206

10: Ps. 114, 16,: (er., 2=, 11 12: 23, 10: Ca"., ,, 1 2. (n %oul 'estament/ <atei, 14, 22: )uca, 15, 3 ,: Apoc, 1, ,, 11: 2, 1: =, 6: 1=, 5 4: 16, 1, 15. Sapte sunt si darurile Sfantului $u"/ (nv. de Cred. *rt., p. 332: mai pe larg, cap. 16.

15 / $+SP-+ 'A(%A S9A%'.).( #*'+C #otezul din apa si din $u" este randuit de <antuitorul spre intrare in (mparatia Cerurilor/ (oan, 3, l 6: tre!uie sa se faca in numele 'atalui si al 9iului si al Sfantului $u"/ <atei, 24, 13 20: <arcu, 16, 16: este &nastere de sus&/ (oan, 3, 3 5. #otezul li se face pruncilor precum, odinioara, taierea impre7ur/ 9ac., 15, 10 1,: )uca, 2, 21. #otezul &caselor& era al familiilor si deci si al copiilor/ ( Cor., 1, 16.

14 / $+SP-+ 'A(%A S9A%'.).( <($espre sfintire prin untdelemn in 1ec"iul 'estament/ 9ac., 24, 11, 14. (n %oul 'estament/ -om., 12, 6: ( Cor., 12, , 6: ( (oan, 2, 20, 25. (n %oul 'estament se administreaza &ungerea cu sfantul <ir& numai de catre apostoli si urmasii lor/ 9apte, 4, 1=: ( 'im., ,, 1,: si numai celor ce primesc !otezul crestin/ 9apte, 4, 1,, 13: +fes., ,, 30: .ngerea cu Sfantul <ir se c"eama si &Pecete&/ (( Cor., l, 22: +fes., 1, 13 1,: ,, 30.

13/ $+SP-+ 'A(%A S9(%'+( (<PA-'AS(-( 'aina Sfintei impartasiri a randuit o insusi $omnul nostru (isus 8ristos la Cina cea de 'aina/ <atei, 26, 26 24: <arcu, 1,, 22 2,: )uca, 22, 13 23. Aceasta 'aina a fost data spre savarsire numai apostolilor si urmasilor lor/ 'it, 1, 3 3. <ireanul care va indrazni sa savarseasca aceasta 'aina fara a fi "irotonit episcop sau preot, va fi pedepsit de $umnezeu/ -om., 1=, ,: ( Cor., 10, 1 12: (acov ,, =. Cine vrea sa primeasca Sfanta impartasanie tre!uie sa fie spovedit si !ine pregatit

Page 133 of 206

sufleteste/ ( Cor., 11, 25 23: +vr., 6, , 6: ( (oan, 1, 3.

20/ $+SP-+ 'A(%A P*CA(%'+( 'aina pocaintei a fost anuntata si instituita de catre <antuitorul/ <atei, 14, 14: (oan, 20, 23: 9apte, 4, 22. Pocainta consta in a ti marturisi pacatele la preot/ )uica, =, 32: 11, 14: (oan 20, 13 23: 9apte, 2, 34: 3, 13: 13, 14: 20, 21. %umai episcopii si preotii au aceasta putere de a marturisi si a dezlega sau de a tine pacatele/ <atei, 14, 14: <arcu, 6, 12 13: )uca, 13, =: (oan, 20, 21 23: ( 'im., 1, 20: (( Cor., ,, 5.

21 / $+SP-+ 'A(%A P-+*'(+( 28(-*'*%(A6 'aina preotiei sau "irotonia este descrisa in/ <atei, 14, 14: (oan, 20 21 23: 'it, 1, = 3: ( 'im., =, 13 22: 9apte, 6, 1 6: 20, 15, 24. Sunt trei trepte ale preotiei, care primesc sfintirea prin "irotonie sau &punerea mainilor preotiei&/ 9ilip., 1,1: 9apte, 6, 6: ( 'im., ,, 1,: =, 22. Preotia ca 'aina/ 16 c"emarea apostolilor/ <arcu, 3, 13: )uca, 6, 13 16: 26 c"emarea celorlalti ucenici/ )uca, 10, 1 2,: 36 transmiterea "arului/ 9apte, 6, = 4: (oan, ,, 1 2. Puterile "arice date apostolilor, episcopilor si preotilor/ <atei, =, 12 13: 13, 11: 24, 20: <arcu, 6, 5 13: )uca, 2,, ,4 ,3: (oan, 20, 23: 9apte, 2, ,: 4, 16 15: 13, 10 11: 13, 14: 20, 11 12: ( 'es., 1, 1,: ( Cor., ,, 1: ( Petru, =, 1 ,: Apoc., 1, 6: =, 10. <antuitorul da ierar"iei !isericesti, episcopilor si preotilor, daruri sau puteri vindecatoare/ <atei, cap. 10.

22/ $+SP-+ 'A(%A %.%'(( 2CASA'*-(A6 'aina nuntii sau a casatoriei a oranduit o $umnezeu c"iar de la intemeierea lumii/ 9ac., 1, 25 24: 2, 14, 21 2,. <antuitorul sfinteste casatoria, participand la nunta din Cana/ (oan, 2, 1 11. Apostolul Pavel o numeste 'aina/ +fes., =, 32.

Page 200 of 206

23 / $+SP-+ 'A(%A S9A%'.).( <AS). 'aina Sfantului <aslu este de origine evang"elica si apostolica/ <arcu, 6, 12 13: (oan, =, 1, 1=: ( Cor., ,, 1: (acov, =, 1, 1=.

2,/ $+SP-+ P.'+-+A $(SC(P)(%A-A Puterea disciplinara in #iserica *rtodoxa o are numai ierar"ia superioara a #isericii/ <atei, 10, ,0: 14, 14: 24, 14 20: (oan, 13, 20: 20, 22 23: )uca, 10, 1=: ( Cor., =, 3 =: (( Cor., 10, 6: (( 'as., 3, 1,: ( 'im, 1, 13 20: =, 13 20.

2=/ $+SP-+ S9(%'(-+A %A'.-(( Prin caderea lui Adam, toata faptura a fost supusa desertaciunii si stricaciunii din care se va iz!avi/ -om., 4, 20, 21. <antuitorul ne a dat pilda ca prin rugaciune si !inecuvantare sa sfintim o!iectele de care ne folosim/ <atei, 1,, 13: ( 'im., ,, , =. Cele mai o!isnuite elemente pentru sfintire sunt/ 16 apa/ (oan, =, 1,: 3, 2 5: 26 untdelemnul/ 9ac., 24, 14: <arcu, 6, 13: )uca, 10, 3,: +vr., 1, 3: (acov, =, 1,: Apoc., 6, 36 vinul/ )uca, 10, 3, : (oan, 2, 1 11.

26 / $+SP-+ S+-#A-+A $.<(%(C(( (% )*C.) SA<#+'+( Prima sar!atorire a sarn!etei de catre poporul lui (srael a fost de a!ia pe vremea lui <oise, in pustia Sim/ (es., 16, 2=: $eut., =, 1=. Sam!ata a fost data pana la venirea: lui 8ristos/ ;al., 3, 13: sfarsitul )egii este 8ristos/ -om., 10, ,: dupa venirea Credintei nu mai suntem su! calauza/ ;al, 3, 2, 2=. $umnezeu a facut alt legamant cu urmasii lui 8ristos 2%oul (srael6/ (er., 31, 31 33: +vr., 4, 4 10. )egea ne a fost data calauza spre 8ristos, iar dupa +l nu mai suntem su! calauza/ ;al., 3, 2, 3=. )egea cea noua a asezat o <antuitorul la Cina cea de 'aina/ )uca, 22, 20. 'estamentul cel %ou a inlocuit pe cel 1ec"i/ -om., 5, 1 6, care era numai o um!ra, o

Page 201 of 206

icoana a celui %ou/ +vr., 10, 1: Col., 2, 16 15: cele vec"i au trecut, &toate s au facut noi&/ (( Cor., =, 15 : ;al., 2, 14 13.

25 / $+SP-+ <A%CA-.-( C.-A'+ S( %+C.-A'+ (n )egea $arului nu mai sunt mancaruri curate si necurate/ 9apte, 10, 1=: necuratia omului vine din inima lui/ <atei, 1=, 11: <arcu, 15, 20. (n )egea %oului 'estament numai sangele si animalele sugrumate sunt necurate/ 9apte, 1=, 20, 23. $in punct de vedere o!iectiv, toate mancarurile sunt curate/ -om., 1,, 1,: 9apte, 10, 13 16: 11, 4 10.

24/ $+SP-+ $A'A C+)+( $+ A $*.A 1+%(-( A $*<%.).( $espre data venirii a doua a $omnului, nici ingerii si nici 9iul, ca om, nu stiu/ <atei, 2,, 36 ,,: 2=, 13 s.a. Ciua $omnului va veni noaptea &ca un fur&/ <atei, 2,, ,3: ( 'es., =, 1 2. %umai semnele sfarsitului lumii si ale venirii a doua a $omnului ni s a dat noua a le cunoaste/ <atei, 2,, 6 5, 1,, 23 33: -om., 11, 2= 25: (( 'es., 2 1 3: ( (oan, 2, 14: Apoc., 13, 1 14: 20, 1 10.

23/ $+SP-+ (<PA-A'(A C+A $+ <(( $+ A%( 2<()+%(S<.)6 <ia de ani despre care se scrie la Apocalipsa este un numar sim!olic, iar nicidecum o realitate/ (oan, 14, 36. (mparatia lui 8ristos va fi du"ovniceasca/ )uca, 15, 21: (oan, 14, 36: -om., 1,, 15. (mparatia nu va avea sfarsit/ Ps. ,,, 4: $am., 5, 1,: )uca, 1, 33: +fes., 1, 20 21: ea va fi o imparatie a dreptatii/ (saia, 16, =: 32, 1: (er., 23, =. Aceasta imparatie este #iserica sau &'rupul lui 8ristos&/ +fes., ,, , 1=: =, 23: Col. 1, 2,: ( Cor., 12, 25. (ntrarea in aceasta imparatie a lui 8ristos se face numai prin !aia &nasterii celei de a doua&/ 'it, 3, =: sau prin &nasterea de sus&/ (oan, 3, 3: -om., 6, 3: sau &ingropandu ne cu 8ristos&/ -om., 6, 3 =: ( Cor., 6, 11: +fes., =, 26: Col., 2, 12 13: (( 'im., 2, 11. %imeni nu poate intra in aceasta imparatie, decat numai prin !otez sau prin nasterea

Page 202 of 206

din apa si din $u"/ (oan, 3, =. #otezul crestin adeseori se numeste &inviere& sau "aina noua/ Col., 2, 12 13: ;al., 3, 25. (mparatia lui 8ristos, cea de mii de ani este rastimpul in care 8ristos a limitat, a legat puterea diavolului asupra oamenilor/ Col., 1, 3.

30 / $+SP-+ 1+S%(C(A C8(%.-()*- (A$.).( C"inurile iadului vor fi vesnice/ (saia, 26, 2,: $am., 12, 2: <atei, 2=, ,1 ,6: <arcu, 3, 23: 3, ,3 ,4. @udecata de Apoi urmeaza a se face mai ales pentru patru lucruri/ 1. Ca sa se arate dreptatea lui $umnezeu: 2. ca sa se arate nedreptatile oamenilor: 3. ca sa fie rasplatite faptele cele !une ale celor drepti: ,. ca sa fie pedepsite pacatele celor rai/ (ov, 3,, 11: Ps. 61, 11: 3=, 13: +cl., 11, 3: 12, 1,: (saia, 13, 11: (er., 15, 10: <atei, 16, 25: 13, ,1 ,2: 2=, ,6: -om., 2, =: (( Petru, 3, 5. <antuitorul ne invata ca sufletul omului este tot ceea ce e mai scump din viata lui/ <atei 16, 26: <arcu, 4, 36: ca este nemuritor/ <atei, 22, 31. (adul este loc de c"in vesnic/ <atei, 14, 4: 23, 3=: <arcu, 3, ,=: )uca, 16, 23: Apoc., 1,, 10 11: 20, 10: c"inul si osanda sunt vesnice/ (saia, 66, 2,: <atei, 2=, ,=: <arcu, 3, 23: (( 'es., 1, 3: Apoc., 1,, 11: 20, 10.

31/ S'A'.) (% C*%C+P'(A #(#)(CA SA. $A'*-(()+ C+)*- C-+$(%C(*S( CA'-+ S'A' 'oate stapanirile care conduc tarile sunt puse de $umnezeu, iar cine nu se supune lor se impotriveste legii lui $umnezeu/ <atei, 26, =2: -om., 13, 1 =: 'it, 3, 1: ( 'im., 2, 1 3. $espre armata statului/ <atei, 4, = 1=: )uca, 3, 1,: 5, 1 10: 9apte, cap. 10: ( Cor., 3, 5. $espre plata impozitului si alte datorii catre stat/ <atei, 15, 2, 25: 22, 21: -om., 13, 5 4. Patriotismul/ <atei, 1=, 2, 2=: -om., 2, 10.

Page 203 of 206

32/ $+SP-+ 1*-#(-+A (% )(<#( 2;)*S*)A)(A6 Adevarata vor!ire in lim!i este cea care comunica ceva celor carora se adreseaza/ 9apte, 2, , 13: daca ascultatorii nu inteleg este nevoie de alt dar, al talmacirii/ ( Cor., cap. 1,. $arul vor!irii in lim!i a fost proorocit de prooroci/ (oel, 3, 1 =: 9apte, 11, 25 24: 2, 11. $arul vor!irii in lim!i a fost pentru cei necredinciosi un mi7loc "otarator de a se converti/ ( Cor., 1,, 22 2=. $arul vor!irii in lim!i este mai mic ca darul proorociei sau al talmacirii/ ( Cor., 1,, 3, 23. 1aloarea dragostei depaseste vor!irea in lim!i/ ( Cor., 13, 1, 4. $arul vor!irii in lim!i nu s a dat pentru toate timpurile in #iserica, ci, dupa proorocia marelui apostol Pavel, a incetat de mult in #iserica/ ( Cor., 13, 4. .n adevarat crestin poate dovedi prezenta $u"ului Sfant prin roadele )ui, care sunt/ dragostea, !ucuria, pacea, indelunga ra!dare, !unatatea, facerea de !ine, credinta, !landetea, infranarea poftelor si curatia/ ;al., =, 22 23. Printre roadele $u"ului Sfant nu este pomenita vor!irea in lim!i, caci dupa cum am crezut, nu mai avem nevoie de glosolalie/ ( Cor., 12, 30.

33/ $+SP-+ 1*-#(-+A C. C+( <*-'( 2%+C-*<A%'(A6 SA. SP(-('(S<.) <antuitorul nostru (isus 8ristos a numit fericiti pe cei ce n au vazut si au crezut/ )uca, 1, ,=: (oan, 20, 23. (ar apostolul Pavel ne arata ca prin credinta um!la, iar nu prin vedere/ (( Cor., =, 6 5. $umnezeu pedepseste aspru aceasta iscodire draceasca si vor!ire cu dracii, prefacuti in c"ipul celor c"emati/ ( Par., 10, 1: 10, 13 1,: )ev., 13, 31: 20, 25: $eut.. 14, 3 1,: (1 -egi, 21, 6: (( Cor., 11, 1,: ( (oan, ,, 1 3. Spiritismul este o vra7itorie, uraciune inaintea lui $umnezeu/ $eut., 14, 3 13: )ev., 13, 31: 20, 25.

3,/ $+SP-+ CA)+%$APe la anul 1560, calendarul ramasese in urma cu 11 zile 2canonul 5 apostolic si

Page 20, of 206

canonul 61 al Sinodului din Cartagina6. Calendarul vec"i pe la anul 1416 ramasese in urma cu 13 zile, cum arata si %ic"ifor, 2+piscopia #uzaului6, in Pascalia ce era scrisa de $r. Panaite $onici si tiparita in acel ceaslov. Cei mai mari invatati pascalogi au aratat despre calendarul cel vec"i ca a ramas in urma si tre!uie indreptat. -amanerea in urma a calendarului celui vec"i si nevoia de a se indrepta au aratat o/ la anul 132,, marele invatat %ic"ifor ;rigoras: <atei 1lastares, la anul 133=: (sac Arg"Eras 21351 13526: ;"eorg"e ;"emist Plet"on 21,=06. (n #iserica de Apus/ marele invatat si astronom (oan de Sacro #usto 2$e 8olEJood6: Al!ertus <agnus 2> 12406: -oger #acon 2> 12326: regele Alfons al 10 lea al Castiliei, de la anul 12,0: Pierre dPAillE 2> 1,206: Cardinalul german %icolaus de Cus 2Cusanus > 1,6,6: Paul de <idel!urg 2> 1=3,6: Andreas Sti!anius, teolog si matematician: medicul si filosoful de la 1iena, ;eorg Stannstetter: dominicanul italian, (gnazio $ante 2Perusinus > 1=466. (ndreptarea calendarului celui vec"i 2iulian6 in #iserica *rtodoxa nu s a facut dupa normele calendarului indreptat de romano catolici la 1=42. )a Conferinta Pan *rtodoxa de la <oscova in anul 13,4 s a "otarat ca noi sa ser!am data Sfintelor Pasti dupa pascalia vec"e, alexandrina, pana ce toate #isericile vor indrepta calendarul. (ar toate #isericile care se mai afla pe stil vec"i, in tarile unde nu s a indreptat calendarul, tre!uie sa tina toate sar!atorile de peste an dupa stilul nou indreptat, si acest lucru s a facut pentru pacea si unitatea #isericilor *rtodoxe.

3=/ $+SP-+ *AS'+A $*<%.).( 'oti crestinii care au !otezul ortodox in numele Prea Sfintei 'reimi sunt ostasi ai $omnului/ (( 'im., 2, 3, ,: +fes., 6, 13 14: ( 'im., 6, 12: (( 'im., ,, 5. -ugaciunea de la !otez, din <olitfelnic, spune/ &Si fa pe acest copil, care se !oteaza, ostas ales al lui (isus&.

36/ $+SP-+ $+ASA SA. -A-A (<PA-'AS(-+ C. S9(%'+)+ S( P-+A C(%S'('+)+ 'A(%+ A)+ ).( 8-(S'*S Pregatirea cuvenita pentru impartasire/ ( Cor., 11, 24. Cine se impartaseste nepregatit va fi pedepsit/ +vr., 10, 25: ( Cor., 11, 25, 23. Cei vinovati de neascultarea acestor porunci se im!olnavesc sau mor/ ( Cor., 11, 30.

Page 20= of 206

35/ $+SP-+ <(S(*%A-(S<.) )A(C (% #(S+-(CA *-'*$*?A <isionar laic 2mirean6 este acela care predica cuvantul lui $umnezeu, neavand "irotonie sau "irotesie 2Prof. )iviu Stan, <irenii in #iserica6. <isionarul laic 2mirean6 are voie a predica in pu!lic numai daca va fi trimis de ierar"ia !isericeasca/ &Si cum vor propovadui de nu vor fi trimisi 0& 2-om., 10, 1=6. Sfintii apostoli au mers la propovaduire din porunca <antuitorului/ <atei, 10, 16: 24, 13: <arcu, 16, 1=: (oan, 21, 20. %umai ierar"ia !isericeasca are dreptul plenar de a trimite misionari, fie ei clerici, fie laici 2Prof. $r. Comeliu Sir!u, <isionarismul laic in lupta antisectara6.

Page 206 of 206