Analiza morfo-tipologica

Caracteristici dimensionale si formale ale constructiilor

Regim de inaltime

Regim de inaltime
Constructiile de inaltime joasa, de pana la P+2, sunt majoritare si constituie un tesut de masa, intins, in care constructiile medii si inalte se citesc ca exceptii de la regula. Aceasta tesatura are un aspect coagulat, in care raportul dintre cladiri si spatiu verde se inclina spre spatiul construit.

Tesatura urbana functioneaza dupa urmatoarele reguli generale: 1. Zonele cu constructii joase din perimetrul semicentral al Bucurestilor sunt caracterizate de densitate mare si de spatiu liber restrans. 2. Cladirile de inaltimi mari se citesc rareori ca obiecte punctuale exceptionale (de exmplu: blocuri turn) si cel mai adesea ca cladiri tip bara care inconjoara, protejand tesutul de masa.

Prima regula prezinta doua fatete: 1. Tesatura foarte coagulata: O zona mai densa, cu spatii libere (curti, spatii verzi) restranse, in perimetrul semicentral. 2. Tesatura mai rarefiata: O zona mai putin densa cu spatii libere mai largi (curti, spatii verzi).

Comparatie

Tesatura foarte densa

Constructiile joase, din ratiuni practice, dezvolta, in totalitatea lor, o arie construita mai larga si mai lipsita de spatii verzi largi sau orice fel de spatii. Regula se aplica zonelor cu locuire individuala sau semicolectiva mai vechi ale Bucurestilor. Locuinta initiala, care de obicei este o locuinta vagon s-a extins prin alte corpuri de locuit si anexe, ocupand spatiul curtii.

Tesatura mai rarefiata

Acest aspect de rarefiere caracterizeaza zona adiacenta celei semicentrale, care nu are tendinta naturala de densificare (poate pana la maximul tolerantei) a centrului. Raportul intre construit si spatiul verde nu se mai inclina hotarator in favoarea construitului.

Cladirile cu inatimi inalte

Spre deosebire de constructiile joase care formeaza o masa compacta, uneori mai densa alteori mai rarefiata, cladirile inalte formeaza un lung si subtire lant ondulat care contureaza insula urbana deja bine definita grafic. Acest aspect sugereaza faptul ca proiectul constructiei blocurilor a avut un scop de modelare a peisajului urban si nu de profilare a unor spatii nedefinite.

Raportul dintre constructii

Raportul construit-neconstruit

Raportul construit-neconstruit

Zona se caracterizeaza prin contraste intre arii extrem de dense si arii neobisnuit de libere, de obicei neamenajate.

 Zona functioneaza dupa urmatoarele reguli generale: 1. Ariile sunt cele indutriale care prin normativ necesita spatii de desfasurare a activitatilor. 2. Exista o tranzitie intre tesutul dens semicentral si cel mai rarefiat al suprafetei adiacent semicentrale.

 Exceptii: 1. Academia Romana se plaseaza pe un sit enorm, neamenajat si nu genereaza caracter, contur grafic clar insulei urbane in care exista. 2. Zona semicentrala, din spatele bulevardului Unirea, nu este caracterizata de o densitate mare a construitului, nerespectand tranzitia aglomerat-rarefiat.

Tipuri de imobile

Zona studiata prezinta o impletire a unor functiuni foarte variate, facand parte din arealul semicentral bucurestean

Tipuri de imobile

Zona cuprinde: Autoritate locala Invatamant de toate nivelele: de la cresa la universitate Inalta institutie cultural-stiintifica Institutii de cult Nod de transport Cladiri industriale (majoritatea dezafectate) Centru comercial agroalimentar