J.

BGISSCN Secretele iniiailor artata lumii de astazi

STIINTA OCULTA A R S!IRATI I "anual com#let al $ilozo$iei orientale #entru dez%oltarea $izic& mental& #si'ic si s#iritual #rin a(utorul controlului inteli)ent al res#iraiei si a conducerii #ractice a $orelor sale ascunse.

Li*rria Ric'onnier& Rue de Sainte !eres nr. +, !ARIS

INTRO-UC R Cititorul occidental si face n genaral o idee gresit despre yogi, despre filozofia si practicile lor. Cltorii care au trecut prin India au decris cu mare lux de detalii hoardele de fachiri ceretori si oameni care umplu marile drumuri ala rii si strzile oraelor si care se autointituleaz fr ruine cu titlul de ogi!. "up credina aceator po#estitori, occidentalul isi nchipuie n general pe yogi ca pe un indi#id $indian% sla& si murdar, fanatic si ignrant care st nemiscat pn ce corpul su se osific sau st cu &raul ridicat n aer pn ce acesta se nepenete si se usuc, sau si mai mult, sta cu pumnii strnsi pn ce unghiile i trec prin palmele minilor. In ade#r, asa fel de oameni exist, dar ntre ei si ade#raii yogi este aceeasi diferena ca ntre sarlatanul care taie &tturile la colul strzii si un eminent chirurg, si ca ntre negustorul de leacuri si sa#antul de la 'or&ona. "e mii de ani au fost n India si n alte ri ale orientului spirite serioase care s(au consacrat la studiul dez#oltrii fizice si intelectuale ale omului. )ezultatul sa#antelor lor cercrtri a(a transmis de generaii de profesori ctre ele#i si ncet, ncet, o ade#rat tiin a yogilor a fost construit. *cestor cercetri, si n#minte li s(a aplicat numele de !yogi! + de la cu#ntul sanscrit !yu,! care nseamn- * nhma la un loc! $*teler ansam&le..a mpreuna, a uni%. / greu de a explica ntre&uinarea acestui termen pentru a arta o aduntur de n#minte sa#ante0 scriitorii cei mai autorizai au dat explicaii diferite, dar cea mai plauzi&il pare a fi accea care reprezint pe yogii indieni ca nhamndu(se la aspra munc de a supune corpul si spiritul puterii su#erane a #oinei. 1tiina ! oga!se mparte n mai multe ramuri, de la cele care n#a dominarea corpului !2ata oga! pn la cele care arat mi,loacele de a atinge cea mai nalta dez#oltare intelectual 3arma( oga4. 5oi nu #om atinge aceast ultim parte a n#amntului ! ogi! dect att ct #a fi indispensa&il pentru studiul stiinei respiraiei. In India, snt scoli speciale ale stiinei oga, care numr printre adeptii lor cea mai mare parte dintre conductorii spirituali ai rii. 6ilozofia oga este acolo regula de trai a milioane de persoane, dar inaltul n#mnt oga este apana,ul ctor#a spirite superioare, masele mulumindu(se cu frmiturile care cad de la masa celor pri#ilegiati. In acest timp ideile apusului ncep s ptrund pn n rsrit, n#mintele care altdat erau rezer#ate numai unora, snt acum oferite tuturor celor care #oiesc s fie iniiai. "in ce n ce apusul si rsritul se apropie, s im&riseaz pentru cel mai mare a#anta, reciproc al lor. ogii indieni au dat totdeauna cea mai mare atenie 'tiinei respiratiei! pentru cauze care le #om arta n curnd cititorului. 5umerosi sa#anti apuseni au cercetat acest su&iect si au atins aceast parte a in#tamntului yogi, dar credem c a fost dat autorului acestei cri de a da cititorului apusean su& o form conchis si ntr(un lim&a, simplu si accesi&il oricrui, principiile fundamentale ale !1tiinei )espiraie4 a yogilor, precum si exerciiile si metodele lor de respiraii fa#orite. 5oi am expus teoria apusean ca i cea oriental, artnd cum si una alta se com&in si se leag. 5oi am ntre&uiat expresiile lim&a,ului o&isnuit, e#itnd cu gri, termeni sanscrii asa de suprtori pentru cititorul neiniiat. In prima parte a acestei cri ne #om mrgini la a studia partea fizic a !1tiinei respiraiei! apoi #om atinge partea psihic si n sfrsit #om atinge partea spiritual. 5i se #a ierta lauda de a fi putut condensa #asta stiin a yogilor,n att de puine pagini si de a le fi exprimat cu cu#inte si termeni ce #or putea fi nelei de oricine. 'ingura team este c simplicitatea acestui n#mnt s nu(l fac s fie considerat ca nedemn de atenie de ctre unii care ar fi preferat s gseasc aici cte#a Iucruri !profunde!,
7

misterioase i de neeles. lntrucat spiritul apusean este esenial practic nu ne ndoim ca fraii nostri din apus #or recunoaste cit mal repede ca punerea n aciune a acestei stiine este placuta si cat poate fi de &inefacatoare. R S!IRATIA ST .IATA 8iaa depinde esenialmente de aciunea de a raspira. )espiraia este deci #iaa. 9eoriile rsritului si ale apusului pot diferi asupra punctelor de detalii i asupra terminologiei, ele ns snt de acord asupra acestui principiu fundamental. * respira este a tri, si fr respiraie nu este #ia. :mul, animalele, plantele chiar au ne#oie s respire ca s triasc. Copilul cnd #ine pe lume, aspir prelung aerul exterior, l reine un moment pentru a trage din el principiiile dttoare de #ia, pe urm l d afar printr(un lung plnset si #iaa sa pe pmnt ncepe prin aceasta. ;uri&undul exhal un sla& suspin, nceteaz de a mai respira, i exiatena sa s(a terminat. "e la primul suflu al noului nscut pan la horcitul celui ce moare, #iata nu este dect o lung nsirare de inspiraii si expiraii, o respiraie continu. )espiaia poate fi considerat ca cea mai important dintre toate functiile organismului, toate celelalte funciuni depind de ea. :mul poate tri ct#a timp fr s mnnce, un timp mai scurt fr s &ea, dar el nu poate s dureze mai mult dect cte#a minute fr sa respire. 5u numai c omul are ne#oie s respire ca s triasc, dar este important ca el s respire cum tre&uie. )espirnd &ine, el #a cpta o mai mare putere de rezisten la &oal si< si #a putea prelungi existena sa. :mul n mi,locul naturii nu #a a#ea tre&uin de sfaturi asupra modului de a respira. Ca si animalul si ca si copilul, el respir normal, cum natura i cerea. "im nenorocire ci#ilizaia a modificat felul de a respira ca si multe alte fnciuni. /l a contractat o&iceiuri rele n felul su de a merge, de a sta in picioare si de a sta ,os. =rocentul oamenilor ci#ilizai care respir corect este foarte mic si rezultatul se #ede destul de clar nmarele numr de piepturi contractate si de umere gr&o#ite ce se ntlnesc peste tot, si nspaimantatoarele dez#oltri ale &olilor organelor respiratorii si n particular al acelei teri&ile ftizii. 'a#ani autorizai au recunoscut ca o singur generaie de oameni respirnd &ine ar regenera rasa n asa mod c &olile ar dispare aproape complet si c un &olna# ar fi pri#it ca un o&iect de curiozitate. 1tiina apusean a demonstrat de,a c nssi sntatea fizic depinde esenialmente de modul de a respira. 'a#anii orientali merg mai departe caci ei afirm c faptul de a respira con#ena&il nu are numai rezultatul de a asigura sntatea fizic a omului dar ca ea a,ut de asemenea dez#oltrii facultilor intelectuale. *de#rate scoli de filozofie orientala s(au fondat pe stiina respiraiei, si cnd apusenii o #or nelege, la randul lor, si o #or pune n practic, nu ne ndoim c se #or produce minuni. 5oi #om studia n aceast carte stiina respiraiei asa cum o neleg yogi, adic nu ne #om mulumi de a trece n re#ist teoriile de,a cunoscute de fiziologitii si igienistii apusului, ci ne #om interesa la fel de partea ocult a chestiunii. 5oi nu ne #om mrgini la a arta calea ctre sntatea fizic prin ceea ce doctorii au numit !respiraia complet!, noi #om arta cum yogii hindusi o&tin controlul asupra corpului si reuseec a mri puterea mental si a dez#olta partea spiritual a naturii lor.
>

ogul practic exerciii gimnastice si respiratorii graie crora el de#ine stpnul corpului su si poate trimite la orice organ un flux puternic din aceast for #ital pe care el o numeste!prana!. /l stie tot ceea ce stie confratele su din occident asupra efectelor fiziologice ale respiratiei naturale, dar el stie de asemenea c aerul conine ce#a mai multdecat oxigenul si azotul si ca el s#rseste n organism un alt fenomen decat cel al oxigenrii sngelui. /l face s se in socoteal de acest element esenial !prana! pe care fratele su occidental nu(l cunoaste, el cunoaste perfect natura si efectele acestui mare principiu de energie asupra corpului omenesc de care stie a se ser#i admira&ii. /l stie c prin respiraia ritmica omul poate s #i&reze n unison cu natura si s a,ute dez#oltarea facultailor sale latente, el stie c reglnd respiraia sa el poate nu numai sa triumfe asupra &olilor sale si ale altora, dar s se si apere de fric, de gri,i i de toate emoiile negati#e sau ,osnice. * # n#a toate aceste lucruri, este scopul acestei cri. In ea #om da, in cte#a capitole, explicaii conchise si sfaturi care s(ar putea trata in mai multe #olume. 'perm c #om destepta spiritul lumii occidentale, ca sa neleag ceea ce yogii numes 'tiina respiraiei! $=rana ? principiile de energie care dez#olt facultile latente ale omului + cura,ul, speranta, calmul%. T ORIA /OT RICA A R S!IRA0I I In acest capitol #om da o scurt expunere a teoriilor lumii stiiifice din apus pri#ind funciunile organelor respiratorii si rolul respiraiei in economia cornului omenesc. ln capitolele urmtoare #om atinge studiul tezei indiene. ogul nu se mulumete cu a reproduce teoriile occidentului, care(i erau cunoscute cu secole n urm, el adaug la ele multe lucruri pe care sa#anii apuseni nu le accept nc, dar pe care ei le #or descoperi ntr(o zi si le #or prezenta atunci lumii su& alte nume ( ca mari ade#ruri. Inainte de a ntreprinde studiul teoriei occidentale, nu ar fi poate inutil d a aminti n cte#a cu#inte ceea ce snt organele respiratorii. *ceste organe cuprind plmnii si conductele de aer care patrund n ei. =lamnii ocup toracele, snt n numr de doi, cte unul de fiecare parte a liniei mediane, separai unul de altul prin inim, prin cele mai mari #ase sanguine i conducte de aer. =lnmnii snt formai dintr(un esut poros, ca un &urete foarte elastic. /i snt acoperii cu o !mem&ran4 delicat dar solid numit pleur4, aceasta este format din dou foite din care una ader la plmn si cealalt la peretele interior ai toracelui si intre care se gsegte un lichid care usureaz miscarea $alunecarea% plmnului n ca#itatea toracica. Canalurile de aer sunt- fosele nazale, faringele, laringele, traheea si &ranhiile. Cnd respirm aerul ptrunde n fosele nazale unde este nclzit n contact cu mem&rana mucoas care este nzestrat din a&unden cu #ase sanguine, pe urm trece n faringe si laringe si a,unge n trahee. *ceasta se imparte ntr(un mare numr de conducte numite !&ronhii! care la rindul lor se su&mpart ntr(o infinitate de alte conducte din ce in ce mai mici care se termin n nenumrate cmrue de aer sau !lo&ule! pe care plamnii le cuprind cu milioanele. @n sa#ant a sta&ilit c daca aceste lo&ule ar fi nsirate pe o saprafa planarele ar acoperi o ntindere de 1A BBB picioare ptrate $un ptrat are latura de Ao m%. *erul este aspirat n plmni de aciunea diafragmei, mare muchi orizontal, plat ca o foaie, care desparte toracele de a&domen. *ciunea diafragmei este asa de automatic ca si a inimii0 cnd ea se contract #olumul pieptului si al plmnilor se mreste si aerul se
A

precipita in golul fcut0 cnd el se relaxeaz $nmoaie, sl&este% #olumul pieptului se micsoreaza si aerul este dat afar din plmni. *cum, nainte de a #edea ce de#ine aerul n plmni, sa ne ocupm puin de circulaia sngelui. 'ngele mpins de inim prin artere pinC n #asele capilare a,unge astfel n toate prile corpului pe care(l ntrete, hraneste i fortific, dup care este dus din nou pe un alt drum, acela al #enelor, pn n inim de unde el este transportat $gonit% n plmini, a,ungnd din nou la inim. Da nceputul drumului su, sngele este de o frumoas culoare rosie, el este &ogat ncrcat de principii #italizante. Cnd se rentoarce la inima prin #ene el este #nat si fr lucire, plin de reziduri de toate felurile pe care le(a cules n drumul su. /l pleac ca limpedele curs de apa care co&oar din muni i cnd se ntoarce este ca o ap. 'ngele ncarcat de impuriti #ine n auricolul drept al inimii. Cnd aceasta s(a umplut el se contract si foreaz sngele s treaca n #entricolul drept, care, la rndul su, l trimite n plmni unde este mprit prin mii de #ase capilare, n lo&urile de care am spus c se gsesc n plmni. *cum sa relum explicaia noastr de unde am lsat(o. 'ngele impur este deci mprit ntre miile de mici camere de aer ale plmnilor. *er proaspt este introdus n plmni0 oxigenul din aer #ine n intact cu sngele prin pereii fini, su&iri ai #aselor capilare care snt tousi destul de rezisteni pentru a conine sngele dar destui de su&iri $rarefiai% pentru a fi m&inai, ptrunsi de oxigen. Da contactul oxigenului cu sngele se ntmpl $se nfptuieste% un fel de ardere $splare%, sagele a&soar&e oxigenul si d afar acidul car&onic pro#enind din reziduuri si materii toxice pe care le(a cules din toate prile organismului. 'ngele astfel purificat si oxigenat, de culoare ru&inie si strlucitor, rede#enit &ogat si ncrcat de principii #i#ifiante este trimis la auricolul stng al inimii. "in auricolui stng el trece n #entricolul stng de unde este mpins n artere care l duc n toate prile organismului pe care merge s(l regenereze. '(a calculat c ntr(o singur zi $7A h% 7B BBB litri de snge trec prin capilarele plmnilor%. Elo&ulele sCngelui trecnd n iruri su&iri snt expuse oxigenului din aerul plmnlor pe am&ele lor fee. Cnd socotim infimele detalii ale fenomenelor ce le studiem ramanem confuzi si pierdui n admiraii naintea ordinei infinite si minunatei arte si inteligenei naturii, care a legat sngele cu aerul. Inelegei acum ca aerul proaspt nu a,unge n cantiti suficiente in plmni, sngele #enit din #ene nu poate fi ndea,uns de curaat0 urmeaza ca numai corpul se gsete astfel lipsit de hran, dar si reziduurile care ar fi tre&uit s fie distruse, aruncate prin expiraie, se rentarc n circulaie si infecteaza tot organismul. *erul impur lucreaz ntr(un mod analog, dar ntr(un grad mai mic. 'ngele omului care respir rCu este inchis, #nt, el n(are &ogata coloraie rosie a sngelui curat arterial0 aceasta se constat printr(un ten palid, al&icios, un ten rumen este semnul unei &une respiraii. Cu puin reflexie # #ei con#inge uor de importana #ital a unei respiraii corecte. In ade#r, daca sngele nu este in ntregime purificat n plamni el se #a rentoarce n artere, ntr(o stare anormal, ncrcat nc cu impuriti ce le(a adunat n trecerea sa prin corp. *ceste impuriti se #or ntoarce n organism si prezena lor se #a manifesta su& form de &oal0 &oli ale sngelui sau &oli rezultnd din reaua funcionare a organelor sau esuturilor imperfect hrnite. Da contactul cu aerul din plamni nu numai sngele se de&araseaz de impuriti si se separ de acidul car&onic #tmtor dar el se ncarc cu oxigen, care se uneste cu hemoglo&ina si merge s regenereze fiecare celul, fiecare esut, fiecare muschi, fiecare organ, nlocuind celulele si tesuturile uzate prin noi materiale pe care natura i le pune la dispoziie. Da persoanele care respir &ine sngele arterial conine aproape 7FG oxigen. "e alt parte, funciunile digestiei depind esenialmente de o oarecare oxigenare a
F

alimentelor si aceast oxigenare nu poate fi produa dect de oxigenul sngelui care, #enind n contact cu alimentele, determin o oarecare form de com&ustie. /ste deci necesar ca o cantitate suficienta de oxigen s fie adus n plmni. *ceasta explic de ce tul&urrile respiraiei snt adesea nsoite de tul&urri digesti#e. =entru a #a ptrunde de importana fenomenului oxigenrii, tre&uie sa # amintii c corpul itreg primete hrana sa din alimentele asimilate si c o asimilare imperfect are totdeauna ca consecine un corp insuficient hrnit. "ac n urma unei respiraii imperfecte asimilaia se face ru plmnii se #or sl&i la rndul lor, ei #or de#eni atunci mai puin api s(si ndeplineasc functiunea lor si #a rezulta o agra#are a situaiei prin o nou cauza de sl&ire a corpului. 6iecare prticic de hran pe care o a&so&im, tre&uie s fie oxidat naite ca ea s poat fi asimilat si nainte ca reziduurile si produsele toxice sa poat fi aduse la forma su& care #or fi eliminate. : respiraie imperfecta are derpt corolar o nutriie imperfect, o eliminare imperfect si prin urmare o sntate imperfect. In ade#r, respiraia si circulaia snt #iaa. *rderea produs de trasformarea reziduurilor si a materiilor toxice nproduse de eliminare, dega, cldura care egaleaz temperatura corpului. Cei care respir &ine nu snt supusi a suferi de frig, cci ei n general au un singe cald care le permite a suporta fr incon#enient #ariatiile temperaturii exterioare. In sfrsit, respiraia d exerciiu organelor si muchilor interni. *cest fapt n general negli,at de cercettorii $scriitorii apuseni% care au tratat su&iectul, dar yogii l apreciaz din plin si(i ineleg toat importana. In respiratia imperfecta sau incompleta numai o parte din lo&ii plamanilor intra in actiune, o mare parte din capacitatea acestui organ este pierduta si tot organismul sufera. *nimalele inferioare respira natural si fara indoiala omul primiti# face la fel0 dar ci#ilizatia a deformat instinctele sale si rasa a suferit mult. Condiia sal#rii fizice a omului este n rentoarcerea la natur. T ORIA 1OT RICA A R S!IRATI I *m studiat partea pur teoretic, fizic, exoteric a tiinei respiratiei dar, ca multe altele, aceast tiin are si o parte ezoteric, ocult. :cultistii din toate timpurile si din toate rile, au spus discipolilor lor ca exist n aer o su&stan, un principiu, din care deri#a toat acti(itatea, toat #iaa. 9eoriile lor difer ntre ele, att n detalii ct si n terminologie, dar n fond principiul este acelasi n toate n#amintele oculte si n toate filozofiile orientului. 'pre a e#ita confuziile care ar putea s se produc, diferitele teorii relati# la acest mare principiu, cruia i s(au dat nume diferite, noi #om numi aceasta fora ocult !prana4 termen sanscrit care nseamn !energie a&solut4. ;uli maetri n ocultism arat c ceea ce hinduii numesc prana! este principiul uni#ersal de unde deri# orice energie, orice fora sau mai degra& ea este o form particular a manifestrii acestui principiu.5u #om intra n detaliul acestor teorii, ci ne #om mrgini a considera !=rana! ca principiul de energie nchis n orice fiin #ie i care o distinge de materia nensufleit, ca principiul acti# al #ieii. *cest principiu l ntlnim n toate fiinele nsufleite, n protozoare ca si in om, n formele cele mai rudimentare ale #ieii #egetale,ca n formele cele mai perfecte ale #ieii animale. =rana este to#arsul indispensa&il #ieii si cum filozofia ocult propo#duiete c #iaa este n toate lucrurile, pin n cel mai mic atom, intenia unor lucruri nefiind dect mafestarea ntr(un grad redus a acestei fore uni#ersale, noi tre&uie s conchidem c =rana este peste tot si n tot. ' nu confundm !prana! cu /go!, aceast prticic din
H

"umnezeu(spirit care se gsete n fiecare suflet. !=rana! nu este dect o form de energie de care !ego!se ser#este pentru a se manifesta n afar. Cnd /go prseste corpul prana nemaifiind su& stpnirea sa, nu mai ascult dect de atomii separai sau de grupele de atomi care constituie corpul si cum corpul se dezagregheaz si se gseste descompus n elementele sale originale, fiecare atom a&soar&e o oarecare cantitate de prana, care i permite de a opera noi com&inaii si prana nentre&uiat se ntoarce la marea rezer# de unde a #enit. "in contra, atunci cnd prana este su& controlul !/go(ului! coeziunea exist intre atomi, meninut la un loc de #oina /go(ului. =rana este cu#ntul prin care desemnm un principiu uni#ersal care este iz#orul oricrei miscri, fore sau energii, su& orice form s(ar manifesta0 gra#itaie, electricitate, re#oluie a planetelor, #iaa animal. *cesta este principiul care opernd ntr(un mod oarecare naste aceast form de acti#itate care nsoete #iaa. =rana, acest mare principiu exist n toate formele materiei si totui nu este materie0 ea se gsete n aer, dar nu este aer, si nici unul din elementele chimice care(l conin. *nimalele si plantele l aspir cu aerul si daca aerul nu l(ar cuprinde, ele ar muri. /l se introduce n organism cu oxigenul si totusi nu este oxigen. *utorul ctii intitulat !Eeneza! cunoaste de,a aceast diferen ntre aerul atmosferic si principiul misterios si puternic ce el cuprinde0 el scrie !neshemet ruach chayine!, ceea ce nseamn !suflu al spiritului de #ia!. Cu#ntul e#reesc !meshmet! inseamn !suflul o&isnuit al aerului atmosferic! $#nt, adiere%,!chayim! nseamna #iaa, n timp ce cu#ntul !ruach! desemneaz !acest spirit al #ieii! pe care ocultistii l declar a fi acelasi principiu pe care noi l numim !=rana4. =rana este deci n aerul atmosferic, dar el este nc n alte prti si el patrunde acolo unde aerul nu poate s ptrnnd. :xigenul din aer ,oaca un rol important, ntreinnd #iaa animal, car&onul ,oac un rol analog in #iaa #egetal, dar prana4 are rolul su propiru in manifestarea #ieii, in afara funciunilor fiziologice. 5oi nhalm n mod constant aer ncrcat cu !prana! pe care o extragem nencetat pentru a o face proprie tre&uinelor noastre, =rana se ntlnete n stare li&er n arerul atmosferic care, cnd este curat $1. 5u este ozonulI 5uJ =rana este anionul de oxigen (ing. ;. Culeer% este ncrcat cu =rana din a&unden i noi l extragem mai cu usurin din aer dect din oricare alta parte. In respiraia o&inuit noi nmagazinm $extragem% aer si sor&im o proporie normala de prana dar printr(o respiraie nelept rationalizat $regulat% noi putem s mrim aceast pro#izie pe care s(o punem la rezer# n creier si centrii ner#osi pentru a o utiliza la timpul oportun. 5oi putem nmagazina !=rana! cum un acumulator nmagazineaz electricitate. Cea mai mare parte dintre ocultiti datoreaz puterea lor n aparen supranatural cunostinei lor asupra acestui fapt si a ntre&uinrii ce ei fac, n mod inteligent, cu aceast energie nmagazinat. ogii stiu c respirind ntr(un oarecare mod ei sta&ilesc o comunicare cu rezer#ele de prana! de unde ei scot energia de care au ne#oie0 ei a,ung astfel fortifice toate prile organismului lor, chiar creierul cruia i dez#olt facultile latente i a cuceri unele puteri psihice. *cel care poseda puterea de a nmagazina !prana! fie constient, fie incontient, radiaz foarte adesea fora si #italitatea care pot nfluiena pe cei ce intr contact cu el0 el lpoate chiar comunica acesta for altora si sa le refac astfel snatatea. 8indecarea prin magnetism nu se opereaz altfel, cu toate acestea practicienii ignoreaz cauza puterii lor. 'a#anii occidentali au a#ut o #ag cunotin despre acest mare principiu de care aerul este ncrcat, dar neputnd descoperi n el urme chimice , nici s(l nregistreze pe nici unul
K

din instrumentele lor ei au socotit mai simplu de a(l nega0 medicii totusi se pare a recunoaste c aerul, in unele locuri, cuprinde o mai mare cantitate de !ce#a! $ozonulI( pranaI anioni de oxigen% la munte, cascade, mare cu #aluri% si trimit &olna#ii n cautarea acestor localiti, n sperana de a(i face s(si recanete sntatea. *sa cum oxigenul din aer este a&sor&it de snge si utilizat pentru ne#oile organismului, la fel !prana! de care aerul este ncrcat, este a&sor&it si utilizat prin sistemul ner#os. Da fel cum sngele oxigenat este dus in toate prile sistemului ner#os cruia i #a reda fora si #italitatea. "ac considerm prana ca fiind principiul acti# a ceea ce numim !#italitate!, putem cu usurin sa ne facem o idee de importana rolului ce l ,oac n funcionarea organismului nostru. *sa cum oxigenul din snge este utilizat pentru tre&uinele corpului nostru, la fel pro#iziile de prana a&so&ite de sistemul ner#os snt utilizate de creierul nostru. 6iecare gand, fiecare act, fiecare efort de #oin, fiecare micare a muchilor cheltuieste o oarecare cantitate de ceea ce noi numim !fora ner#oas! si care nu este in realitate dect o form a !pranei!. =ro#izia de prana are deci tre&uin de a fi mereu rennoit. Cnd # #ei con#inge c cea mai mare parte din prana pe care omul o utilizeaz i #ine din aerul care ptrunde n plmnii sai #ei nelege fr greutate toat importana unei &une metode de respiraie. SIST "UL N R.OS #ezi figurile n ;agnet. =ersonal al lui "ur#ille Ld.HM (pag.>1%. 8ei remarca ca, teoriile stiinifice apusene asupra respiraiei se mrginesc a cerceta efectele a&sor&iei oxigenului de ctre snge si ntre&uintarea acestui oxigen de ctre organism, n timp ce yogii au n considerare a&sor&irea pranei de ctre sistemul ner#os si rolul ei n &una functionare a organelor corpului omenesc. Nnainte de a mpinge mai departe acest studiu, s spunem cte#a cu#inte despre sistemul ner#os. 'istemul ner#os al omului poate fi mprit n dou pri- sistemul Cere&ro('pinal si sistemul 'impatic. 'istemul cere&ro(sninal cuprinde creierul si sira spinarii cu ner#ii care se desfac din ea0 el conduce functiunile #ietii animale pe care noi o numim- #ointa, senzatie $emoti#itate%. 'istemul simpatic cuprinde toata acea parte a sistemului ner#os localizat in ca#itatea toracica, ca#itatea a&dominala si &azinul soldurilor, care este in relatie cu organele interne0 el reglez actele in#oluntare $automatismul% ca- cresterea, nutriia etc. $circulaiaI%. 'istemul ner#os cere&ro(spinal are controlul asupra tuturor simturilor- #ederea, auzul, mirosul, pipaitut, gustul0 el conduce miscrile #oluntare, el este instrumentul gndirii, constiinei0 prin el !ego!$particic din spirit("umnezeu% se manifest n lumea exterioar. *cest sistem poate fi comparat cu un telefon al crui post central ar fi creierul, iar colodana #erte&ral si ner#ii ar fi ca&lul si firele. Creierul este o mare mas de esuturi ner#oase0 el se mparte n trei pari- creierul propriu( zis, care umple toat partea de sus si din spate, si n faa creierului mic, &ul&ul rahidian, care nu este dect extremitatea superioar a sirei spinrii ( puin umflat. Creirul este organul esnial0 el este acela care comand ner#ilor care conduc $regizeas% gndul, aciunea% constient. Creierul mic regleaz micrile #oluntare ale muchilor. "in creier si &ul&ul rahidian pleac ner#ii cranieni, care se termin n diferitele pri ale capului, la organele simurilor, la unele organe ale toracelui si a&domenului si n sfrsit la organele respiraiei. ;du#a spinrii, umple canalul coloanei #erte&rale. *ceasta este o lung masa de esuturi ner#oase de unde se detaeaz, la diferite #erte&ee ner#i care comunic cu toate prile
O

corpului. 'istemul simpatic se compune dintr(un du&lu lan de ganglioni asezat de o parte si de alta a coloanei #erte&rale si dintr(o oarecare cantitate de ganglioni dispersai n cap, gt, piept si a&domen $un ganglion este o mas de esuturi ner#oase, cuprinznd celulele ner#oase%. *cesti ganglioni snt legai ntre ei prin filamente iar cu sistemul cere&ro('pinal se leag prin ner#ii motori si senziti#i. "e la acesti ganglioni plec numeroase firisoare ner#oase care se duc pn la diferite organe ale corpului, la #asele sanguine, etc. In unele pri ale corpului ner#ii se intalnesc si formeaz esuturi $plase% dese care se numesc plexuri4. 'istemul simpatic regleaz aciunile #oluntare, ca circulaia, respiraia si digestia. /nergia, fora transmis de creier prin intermediul ner#ilor n toate rile corpului, este cunoscut de stiina occindental su& numele de for ner#oasa! dar yogii stiu c ea nu este dect o manifestare a pranei. =rin caracterul sau si prin rapiditatea transmiterii sale, ea poate fi comparat cu curentul electric. 8eti #edea c fr aceast for ner#oas, imima nu poate &ate, sngele nu poate circula, plmnii nu pot respira, diferitele organe nu pot funciona0 n fapt ntreaga masin omeneasc se oprete fr ea. Ce#a mai mult- fr !prana! creierul nsusi nu poate gndi. Cnd examinm aceste fapte, nelegem fr greutate importana a&sor&itiei de prana si necesitatea de a respira corect. In#amntele yogilor merg mai departe ca stiina apusului n ceea ce pri#ete o parte important a sistemului ner#os0 a prii pe care sa#anii occidentali o numesc !plexus solar! si pe care acestia l consider in general la fel cu acele numeroase esturi $plase% de ner#i simpatici amestecai de ganglioni ce se gsesc aproape peste tot n corp, si nu(i atri&uie nici o importan mai mare0 yogii, din contr, arat c !plexus(solar! este n realitate una din prile eseniale ale sistemului ner#os, ca el este ntr(un fel un alt creier, ,ucnd un rol considera&il n economia corpului omenesc. "e altmiteri, stiina occidental pare a se ndrepta putin cte puin ctre recunoaterea acestui fapt care era &ine cunoscut ygilor din orient, cu mai multe sute de ani nainte, cci unii sa#ani occidentali au numit de,a !plexus(ul! <<creierul a&dominal!. =lexusul solar este situat n regiunea epigastric $mi,locul pntecului% drept la nalimea desertului $lingurica% adic a adnciturii dintre piept si stomac, pe cele doua pri ale coloanei #erte&rale. /l este format din materie cere&ral al&a si gri, analog cu aceea care compune celelalte centre ner#oase ale omului0 el comand principalele organe interne. 5u #om intra aici n detaliul teoriei yogilor asupra plexus(ului solar0 ne #om mulumi de a spune c hindusii l consider ca marea rezer# unde este nmagazinat prana!. : lo#itur #iolent primit n regiunea plexului solar, poate pro#oca moartea instantanee. Dupttorii cunosc &ine #ulnera&ilitatea acestei pari a corpului si stiu s profite de acest fapt pentru a( si paraliza ad#ersarii. Calificati#ul !solar! este acel care con#ine foarte &ine acestui de al doilea creier, cci el ca si un soare rspndete fora si energia se trasmite n toate prile corpului. :rganismul ntreg depinde de el, pentru c el este marea rezer# de !prana!. ;ai curnd sau mai frziu tiina occidentala #a recunoate deplin aceast funciune a plexului soIar si i #a acorda n n#mintele sale un loc mult mai mare ca cel pe care(l ocup n prezent. R S!lRATIA ! NAS SI R S!IRA0IA ! GURA @nul din principiile fundamentala a tiinei respiraiei yogilor este ne#oia de a respira pe nas si a nceta cu o&iceiul, din nenorocire, att de rspndit, de a respira pe gur. :rganele respiraiei snt asa fel construite la om, c el poate respira fie pe nas, fie pe gur,
M

dar este de o importan esenial de a face distincie ntre aceste dou moduri de respiraie, cci unul procur sntate si for, pe cnd cellalt aduce de&ilitate si &oal. 5(ar tre&ui s a,ungem pna a n#a si cum tre&uie s respirm, dar #aiJ ignorana popoarelor ci#ilizate relati# la aceast funciune esenial este ntr(ade#r surprinztoare. Intilnim peste tot oameni care respir n mod o&inuit pe gur si permit copiilor lor de a urma rul lor exemplu. Da sl&ateci, mama, e#ident condus de un instinct, si d &ine seama c nrile snt ade#ratul canal pe unde aerul tre&uie s fie introdus n plmni, cci ea n#a pe copilul su s nchid micile sale &uze si s respire pe nas. Cnd cine#a doarme, apleac usor capul pentru c aceast poziie l mpiedic de a deschide gura. "ac mamele din lumea noastr ci#ilizat ar urma acest exemplu, fii siguri c ele ar face cel mai mare &ine rasei. ;ulte &oli contagioase au fost contractate n urma respingtorului o&icei de a respira pe gur, si cte cazuri de rceli si afeciuni catarale au a#ut aceeasi origineI @n numr mare de persoane care, din cochetrie, in gura nchis n timpul zilei persist a respira pe gur n timpul nopii. /xperienele au demonstrat c soldaii si marinarii care dorm cu gura deschis, snt expui a contracta &oli contagioase mult mai repede dect cei care respir pe nas. @n autor relateaz c o epidemie de #rsat declansndu(se pe &ordul unui #as de rz&oi, numai mateloii rare a#eau o&iceiul de a dormi cu gura deschis muriser, ceilali fiind cruai de teri&ilul flagel. :rganele respiraiei, propiul lor aparat de protecie care filtreaza aerul si opreste praful $aceste aparate% snt situate n nri. Intre gur si plmni nu exist un astfel de aparat care s fac acest ser#iciu. Cind aerul intr prin gur, praful si celelalte su&stane impure cu care poate fi ncrcat, gsesc drumul li&er pn n plmni. ;ai mult aerul rece ptrunznd direct n organe, poate s le duneze gra#. Inflamaia cCilor respiratorii rezult adesea din inhalarea aerului prin gura. :mul care doarme cu gura deschis se desteapt cu gtul uscat0 el #ioleaza una din legile naturii si seamn germenii de &oal. Inc odat, amintii(# ca gura nu ofer nici o protecie organelor respiratorii si c aerul rece, impuritile si germenii &olilor trec li&er pe aceast cale. "in contra, structura nrilor si conductelor nazale mrturisesc pn la e#idena gri,a minunat ce natura a a#ut de a prote,a delicatele organe care snt gtul si plmnul. 5rile snt dou conducte strimte, ntortocheate, acoperite cu numerosi peri care ,oac rolul de filtre, oprind n trecere toate impuritile care snt apoi aruncate afar odat cu aerul exhalat. ;ai mult, trecnd prin nri, aerul este nclzit n contactul cu mem&rana mucoas, care este nclzita de #asele sanguine, care cptusesc conductele nazale, n asa mod ca ele nu mai pot pricinui nici un ru organelor respiratorii. 5ici un animal nu doarme cu gura deschis, nici unul nu respira pe gur, sl&atecii si &ar&arii respir totdeauna corect0 numai omul ci#ilizat a contractat o&iceiuri antinaturale de care el sufer, fr ndial. Cnd aerul a tra#ersat aparatul epurator si filtrator cuprins n nari, aerul poate ptrunde fr pericol n gt i plni. Impuritile care au fost oprite si reinute n nri, au fost aruncate afaf cu aerul exhalat0 cnd ele se adun n prea mari cantitai sau cnd au reuit s treac dincolo de filtru si s se introduc n regiunile aprate un #iguros strnut le expulseaz renede. *erul care a,unge pe aceast cale n plmni este asa de diferit de aerul din atmosfer, cum este de diferit apa distilat de apa dintr(o cistern. *ciunea purificatoare a nrilor care oprete si reine materiile strine si impuritile coninute n aer este tot asa de importanta ca si aciunea gurii cnd impiedic sm&urii si oase de peste de a patrunde n
1B

stomac. :mul care respir pe gur este tot asa de nelogic a si acel care ar ncerca sa manince pe nas. ;ai mult- cnd se respir pe gur, conductele nazale fiind relati# neutilizate, nu pot s se menin li&ere si curate0 ele snt n curnd nfundate de materii strine care se adun n ele, determinnd &oli locale. *cela care a contractat &unul o&icei de a respira pe nas, nu are a se teme de aceste incon#eniente0 dar pentru acei care au practicat mai mult au mai puin respiraia, pe gur si care doresc a(l prsi pentru metoda naturala si raionala ar fi poate util de a adugat cte#a cu#inte asupra modului de a ine nrile ntotdeauna curate si fr impuriti. @na din metodele preferate de orietali, consist din a aspira puin ap pe nri i a o face sa treac prin conductele nazale pn n gt, de unde se arunca pe gur. ;etod socotit periculoas, ntruct unii medici o socot ca pricin a mastoiditei. @nii yogi si cufund faa ntr(un #as plin de ap si printr(un fel de sugere, aspir o oarecare cantitate de lichid, dar cest exerciiu cere o mare o&isnuin. "ealminteri metoda artat mai sus este destul de eficace si ofer marele a#anta, de a fi la ndemna oricui. @n alt remediu contra o&strucie nrilor const n a deschide fereastra si a aspira cu putere nchinznd din nri $una din nri% cu degetul mare i a aspira prin cealalt. 'e repet de mai multe ori acest exerciiu, nchinznd alternati# una si cealalt nar0 se #a constata repede o m&untire sensi&il. Cu puin gri, si atenie nrile #or de#eni foarte repede curate si #or rmne astfel curate. @n alt remediu foarte eficace- mestecai 1B(1F minute o lingur de capacele de la descapcitul fagurilor. 5oi am artat $acordat% larg discuie asupra respiraiei pe nas, nu numai pentru ca practica acestui mod de respiraie este o condiie eseniala de sntate, dar si pentru c ea este preludiul indispensa&il al exerciiilor respiratorii ce #i le #om da si deci ea este &aza fundamental a !1tiinei )espiraiei!. Insistm deci ct mai mult asupra necesitii ca cititorul s adopte ct mai mult acest mod de a respira si i atragem atenia a se pzi de tentaia ce ar a#ea ca s negli,eze aceast parte a instruciunilor noastre negli,ndu(i importana. C L !ATRU 2 LURI - R S!IRATI Inainte de a ncepe studiul diferitelor moduri de respiraie, este ne#oie a face rapida cercetare asupra mecanismului respiraiei. )espiraia se efectueaz prin miscri elastice ale plmnilor si prin deplasarea pereilor laterali si posteriori ai ca#itii toracice n care snt nchii plmnii. 9oraxul este acea parte a trunchiului cuprinsa ntre gt si a&domen si a crui ncpere principal este ocupat n prima linie de inim si plmni0 ea este limitat de coloana #erte&ral, coastele cu cartilagiile lor, sternul, si nchis n partea de ,os cu diafragma. /l este numit n mod general !piept!. /l are forma apropiat cu a unui trunchi de con aezat pe &aza mare. Coastele se desfac din coloana #erte&ral0 sunt n numr de 7A, cte 17 de fiecare parte. /le snt legate direct cu sternul prin cartilagii, cu excepia a dou perechi inferioare, numite coaste flotante4 care au extremitile lor anteriare li&ere. Coastele snt puse n micare, n timpul respiraiei, de muchii numiti !muschii intercostali!. "iafragma, nchizatoarea muchiulara de care am #or&it de,a, separ cutia toracic de ca#itatea a&dominala.

11

Cnd omul aspir, muschii dilat plmnii, fcnd astfel un gol n care aerul se precipit n #irtutea unei legi &ine cunoscut n fizica. In procesul respiraiei, totul depinde deci de muchii n chestiune, pe care #om putea, pentru mai mult nlesnire,.s(i numim !muschii resuiratori4. 6r a,utorul acestor muchi plmnii nu ar putea s se dilate. )espiratia noastr #a fi deci mai &un sau rea dup uza,ul ce #om face de acesti muschi. "ac noi stim s(i ntre&uinam, #om putea atinge gradul maxim de expansiune al plmnilor si #om imtroduce astfel n organism o cantite maxim de oxigen. ogii deose&esc patru feluri de respiraie $generale%1. )espiraia cu partea de sus a plaminilor 7. )espiraia cu partea mi,locie a plmnilor >. )espiraia cu partea de ,os a plmnilor A. )espiraia cu tot plmnul 5e #om mrgini a da o ideie general a celor trei feluri(prime rezer#idu(ne de a ne ntinde mal mult asupra celui de al patrulea care constituie una din &azele pe care se reazem tiina respiraiei. 3. R S!IRA0IA CU !ART A - SUS *cest mod de respiraie este cunoscut de lumea occidental su& numele de !respiraie cla#icular4. In acesta respiraie, coastele, cla#icula si umerii sunt ridicai. ln aceast micare, a&domenul este supt, tras nuntru, si el exercit o presiune asupra coninutului su, care la rndul su apas asupra diafragmei pe care o ridic n sus. =artea superioar a pieptului i a plmnilor, care este cea mai mic, este singura ntre&uinat, rezult de aici c n plmni nu intra dect o cantitate foarte mic de aer. "iafragma fiind ridicat, nu se poate produce expansiunea in aceast direcie. @n studiu chiar sumar, a anatomiei pieptului, face pe orice cititor s neleag repede c acest mod de respiraie determin un maxim de efort pentru a produce un minim de efect, care cheltuiete o energie ce se pierde. *cest mod de respiraie este frec#ent la rasele occidentale, unde are numeroi adepi pn la cntarei, preoi, a#ocai, care ar tre&ui mai mult ca oricine sa caute a apra organele lor #ocale. Cea mai mare parte a &olilor cilor respiratorii pot fi atri&uite direct acestui fel de respiraie0 #ocile rgugite, sla&e, ce seaud aproape peste tot n(au alt origine. ;ulte persoane care practic acest fel de respiraie, sfrsesc prin a contracta deplora&ilul o&icei de a respira pe gur. "ac cititorul mai are nc cte#a ndoieli asupra celor ce #om spune, s fac experiena urmtoare- s goneasc tot aerul coninut n plmnii si, prin o expiraie prelungit si profund, pe urm stnd n picioare, cu &raele spnzurate n ,os, s ridice umerii si cla#icula si s aspire. 8a constata n curnd c, cantitatea de aer inhalat este cu totul insuficienta. =e urm, dup ce a lsat n ,os umerii si cla#icula, s aspire complet si profund si #a #edea diferena. 4. R S!IRATIA CU !ART A - "IJLOC A !LA"ANILOR *cest mod de respiraie este cunoscut de occidentali su& numele de respiraie !intercostal!. "esi mai puin criticat ca prima, este mult inferioar respiraiei cla#iculare, ct si celei complete. In respiraia intercostal, a&domenul este tras nuntru, supt, si diafragma ridicat0 coastele snt usor ridicate si #olumul pieptului se gseste foarte puin mrit. *cest mod de respiraie este foarte frec#ent la persoanele care n(au fcut studii speciale asupra acestui su&iect, si care(l consider pe nedrept, ca pe cel mai &un mod cunoscut. 5oi nu(l artm aici dect pentru cunoaterea si mai cu seam pentru a atrage atenii asupra insuficienei lui.

17

5. R S!IRTIA CU !ART A - JOS A !LA"ANILOR *cest fel de respiraie este mult prefera&il celor precedente. In ultimii ani sa#anii occidentali au artat meritele sale si le(au exploatat su& numele de!repiraie a&dominal!, respiraie profund4, !resniratie diafragmatic!. /i au fcut ce#a folositor, atrgnd atenia pu&licului asupra acestui su&iect att de important al respiraiei, cci graie lor un numr mare de persoane au fost fcute s nlocuiasc aceast metoda. In acest timp, desi sa#anii occidentali au #or&it de respiraia a&dominal ca de cel mai &un mod de respiraie cunoscut. ogii tiu c ea nu este dect o parte dintr(o alt metoda ce ei o ntre&uineaz su& numele de !respiraie complet!. ' cercetm diafragma. 5oi am #zut c ea este un mare muchi orizontal care separ pieptul de a&domen. In repaus, acest muchi prezint fa de a&domen o suprafa conca#, adic c diafragma #zut din a&domen se aseamn cu cerul #azut de pe pmnt, adic ca o &olt. In consecin, partea diafragmei dinspre organele pieptului prezint o suprafa &om&at. Cnd diafragma intr n aciune, aceast con#exitate se micoreaz sau se las n ,os, si diafragma preseaz asupra organelor din a&domen, facnd ca peretii laterali ai a&domenului s se umfle. In respiraia a&dominal plminii au un ,oc mai li&er dect n respiraia cla#iculara si intercostal0 rezult deci c cantitatea de aer inhalat este mai mare. *cest fapt a condus ma,oritatea sa#anilor occidentali sa #or&easc si s serie despre respiraia a&dominal, ca de cel mai &un mod de respiraie cunoscut- "ar yogii conosc de multa #reme o alta metod care(i este mult auperioara. Incon#enientul tuturor celorlalte moduri de respiraie, afar de !respiraia complet! este c nici unul din ele n(au plmnii umplui cu aer n ntregime0 numai o parte a acestui organ este utilizat0 n respiraia cla#icular este partea de sus, n cea toracic(partea mi,locie si o parte neinsemnat din cea superioara0 n respiraia a&dominal snt prile inferioare si mi,locii. /#ident c toate modurile de respiraie care ntre&uineaz toat capacitatea plamlnilor #a fi mult mai de preferat acelora care nu utilizeaz dect o parte, cci ea permite de a a&soar&e o mai mare cantitate ce oxigen si de a nmagazina o mai mare cantitate de prana. )espiraia complet este considerat de yogi ca cel mai &un mod de respiraie cunoscut de tiin. +. R S!IRATIA CO"!L TA )espiraia completa reuneste toate a#anta,ele celor trei respiraii aratate mai sus, fr a a#ea incon#enientele lor. Cu ea, aparatul respirator intr n aciune n ntregime, toate prile plmnilor, toi muchii respiratori sint ntre&uinati. "in ea rezult un maximum de efect cu minim efort. 8olumul ca#itii toracice este mrit n toate sensurile pn la limitele sale normale si fiecare dintre prile aparatului respirator ndeplinete normal funciunea sa. @na din caracterele acestui mod de respiraie este c el pune n actiune toi muchii respiratori, mai ales acei care fac s se mite coastele snt mult ntre&uiai. @nii dintre acesti muchi menin cu putere castele inferioare n poziiile lor n timp ce ceilali susin coastele superioare i c muschii intercostali fac s ias toate coastele n afar, mrind astfel spaiul n care plmnii pot s se dilate. ;ai mult, n respiraia complet diafragma si ndeplinete funciunea sa facnd maxim de ser#iciu. )ezult din aceast aciune com&inat, a muchilor intercostali si a diafragmei, o dez#oltare maxim a ca#itii toracice. "ac #(ai dat &ine seama de trsturile caracteristice a celor patru moduri de respiraie ce #om studia, #ei nelege fr greutate c respiraia complet reunete toate a#anta,ele celor trei si c ea posed n plus marele merit de a pro#oca aciunea com&inat a prii de
1>

sus si a parii mi,locii a pieptului cu regiunile diafragmatice, care singure pot dez#olta ritmul normal. In capitolul urmtor #on arata cum se poate practica respiraia complet. Cum se o&ine respiraia completa a yogilor )espiraia completa este &aza fundamentala a intregii actiinte a respiratiei0 deasemenea cititorul tre&uie s fie familiarizat cu acest fel de respiraie dac #rea sa ai& tot &eneficiul, ce(l poate aduce exercitiile ce #om da mai ,os. ' nu # mulumii a(l studia numai pe ,umtate, ar tre&ui s lucrai serios pn ce practica respiraiei complete a de#enit pentru d#s. natural si o&isnuit $o&icei%. *ceast ucenicie # cere fr ndoial munc, timp si r&dare, dar rezultatele o&inute #or fi de asa natur c nici unul dintre cititorii notri nu #a regreta osteneala sa. 5oi insistm de pe acum asupra ne#oii de a poseda acest fel de respiraie cci cititorul ar putea fi tentat de a(l negli,a ca s treac la alt exerciiu care i s(ar prea mai atrgtor. Inc odat, repetm cititorului, <Incepei cu nceputul, nu psii mai departe dect cnd posedai serios principiile eseniale si #ei o&ine rezultate surprinztoare dar dac #ei negli,a fundamentul $temelia%, tot edificiul #ostru se #a darma mai curnd sau mai trziu!. 5oi credem c cel mai &un mi,loc de a familiariza pe cititor cu practica respiraiei complete a yogilor, este de a(i da de la nceput cte#a indicaii ce pri#esc respiraia insasi, dupa care noi #om arta exerciiile destinate sa(idez#olte pieptul, plamnii si muchii respiratori. Inainte de toate, inem s spunem c respiraia complet nu este un lucru forat sau anormal, ci din contra o rentoarcere la natur. Pinem sa reamintim cititorului c in respiraia complet, nu esto indispensa&il ca plmnii s fie complet umplui la fiecare inspiraie0 se poate aspira o cantitate mi,locie ce aer ntre&uintnd metoda respiratiei complete si distri&ui acest aer, oricare ar fi cantitatea, la toate partile plmnilor. "ar tre&uie s practicai respiraia complet de mai multe ori pe zi, de cte ori se prezint ocazia, dac #oii a pstra organele respiratorii si corpul ntreg n stare de perfect sntate. 'implul exerciiu urmtor #a #a da o idee de ceea ce este respiraia compteta1. 'tati pe scaun sau n picioare. *spirai pe nri tragnd aerul ncet si ntr(un mod continuu. @mplei de la nceput partea imferioar a plminilor, ceea ce se face prin aciunea diafragmei umflnd a&domenul care lasnd(o n ,os, #a exercita o uoar presiuna asupra organelor a&dominal impingnd nainte pereii interiori ai a&domenului. =e urm umplei partea mi,locie a plmnilor fcnd s ias n afar coactele inferioare, sternul si pieptul. In sfrsit, umplei partea superioar &om&nd partea de sus a pieptului si ridicnd n afar cele sase sau sapte perechi de coaste superioare. Da nceput poate sa #i se para ca acest exeriu se descompune n trei micri distincte, dar nu este nimic. *spiraia tre&uie s fie nentrerupta, ca#itatea toracic ntreag, de la diafragm pn la regiunea cla#icular, fiind dilatat ntr(o micare continu, uniform. /#itai de a aspira sacadat si cutai a face micare lent si ntr(un mod continuu. Cu puin practic, #ei n#inge teama, tendina de a executa miscarea n trei timpi si #ei a,unge repede a face complet inspiraia n cte#a secunde. 7. )einei aerul un moment. >. /xpirai lent, meninnd pieptul drept, retrgnd usor a&domenul si ridicndu(l ncet pe msur ce aerul iese din plmni. Cnd aerul iese n ntregime exhalat, lsati li&er $odihnii% pieptul si a&domenul. Cu puina practic #ei a,unge s executai si aceast parte a exerciiului cu mare usurin si ritmul odat cpatat, miscarea se #a executa aproape automat. 8ei #edea c n acest mod de respiraie toate prile aparatului aspirator snt
1A

puse n ,oc si ca ntreaga capacitate a plmnilor pn la Io&urile cele mai ndeprtate, este pus n funciune. 8ei remarca ca respiraia complet nu este n realitate dect o com&inaie a celor trei respiraii de care am #or&it n capitolele precedente, care se succed imediat n ordinea aratata, pentru a produce o respiraie continu, complet in ade#ratul sens al cu#ntului. 8ei usura mult silina dumnea#oastr, exersnd n faa unei oglinzi si rezemnd usor minile deasupra a&domenului, ca s #edei toate miscrile. Da sfritul inspiraiei ar fi &ine de a ridica usor din timp in timp umerii si cla#icula pentru a permite aerului s treac li&er n mi,locul lo&ului superior al plmnului drept, care este cteodat locul de preferin al tu&erculozei. Da nceput, #ei simi poate unele dificulti de a practica acest exerciiu, dar cu r&dare si perse#eren #ei reusi a(l face cu uurina. /fectele fiziologice ale respiraiei complete 5ici o insisten nu este prea mare, dac este fcut pentru artarea a#anta,elor rezultnd din practicarea respiraiei complete. Chiar cititorul care a citit cu atenie paginile precedente are nc ne#oie de a i se atrage atenia asupra acestui fapt. =ractica respiraiei complete # #a prezer#a de ftizie si de alte &oli ale organelor respiratorii. Isti#irea $sl&irea% omului este datorat mai cu seam unei #italiti micorate, unei de&iliti generale a corpului rezultnd din faptul ca aerul nu ptrunde n cantitate suficienta n plmani. @n organism sl&it las cmp li&er atacurilor &olilor. In respiraia imperfect, o mare parte a plmnilor rmne inacti#, oferind un teren prielnic dez#oltrii &aciliilor care in#adeaz n curnd esuturile si le distrug. @n esut pulmonar sntos #a rezista la aceste atacuri si singurul mi,loc de a a#ea un esut pulmonar sntos este de a utiliza plmnii. 8ei remarca c suferinzii de piept au aproape toi pieptul strimt, mic. Ce nseamn astaI 6oarte simplu- acesti oameni respir ru si prin urmare pieptul lor n(a putut sa se dez#olte. :mul care practic respiraia complet are un piept larg si acela care are un piept strimt ar putea s(l dez#olte pna la proporiile sale normale adoptnd acest fel de respiratie. '(ar e#ita adesea rcelile si guturaiurile practicnd respiraia complet0 dac a#ei frisoane, respirai riguros timp de cte#a minute si #eti simi o senzaie plcut de cldur n tot corpul #ostru. Cea mai mare parte din rceli snt usor #indeca&ile prin respiraia completa. Calitile sngelui depind n mare parte de oxigenarea sa n plmni. *tunci cnd el este insuficient oxigenat sngele este srac si ncrcat cu tot felul de impuriti0 organismul suferQatunci de lips de hran si se gsete adesea otr#it de materiile toxice care n(au putut fi eliminate. 6icare organ, fiecare parte a corpului se hrnaste prin snge0 #edei deci efectul ce poate a#ea un snge necurat asupra ntregului organism. )emediul este simplupracticai respiraia complet a ogilor. 'tomacul i celelalte organe de nutriie sufer si ele efectele unei rele respiratii. 5u numai c snt ru hrnite prin lipsa oxigenului, dar cum alimentele tre&uie s fie oxigenate nainte de a fi digerate si asimilate, si cum &xigenul necesar acestei operatii nu poate pro#eni dect din singe o rea respiratie #a a#ea implicit drept consecinte o rea digestie si o asimilare imperfecta. 'i cnd asimilarea este imperfect $insuficient corpul primete din ce n ce mau puin hrana, apetitul lipsete, #igoarea corporal descreste, omul sl&este si se ruineaz. Luna funcionare a sistemului ner#os depinde la fel de o &una respira ie. Creierul sira spinrii, ner#ii chiar, cnd snt insuficient hrnii de sange,de#in !instrumente mediocre pentru a produce, a nmagazina si transmite fora ner#oas0 iar ei #or fi insuficieni hrnii
1F

dac o cantitate suficienta de oxigen nu #a ptrunde n plmni. 'e stie pn la ce punct starea organelor de reproducere influeneaza asupra sntii generale. 5u putem intra aici n detaliul acestui su&iect pe care l(am tratat n lucrarea !Comment reRuirir ou augmonter son /nergie 8itale! a d(lui /&&ard )ich0 noi #om spune numai c respiraia complet determin un ritm care este ade#ratul ritm ai naturii si care mentine aceast parte important a organismului ntr(o condiie normal. 9otodat #ei remarca c dac organele reproductoare snt fortificate, in#iorate, organismul ntreg se #a gasi ntrit la rndul su, prin aciunea reflex si simpatic. 5u #om mai zice prin aceasta c ,osnicele instincte ale sexului #or fi dez#oltate prin aceasta, departe de noi aceast idee. ogii prop#duiesc din contra a&stinena si castitatea, si ei au n#at s domine pasiunile lor dar controlul asupra instinctelor sexuale nu nseamn sla&iciune sexual. ogii arat c &r&atul sau femeia a cror organe de reproducere snt ntr(o stare normal si sntoas, #a poseda o #oin mai puternic pentru a controla pasiunile sale0 ei socotesc c per#ersiunea sexual pro#ine n mare parte dintr(un defect al sntii fizice, si rezult din condiiile &oln#icioase a organelor de reproducere. ogii stiu ca energia sexuala poate fi pstrat si ntre&uinat pentru dez#oltarea corpului i a spiritului, n loc de a fi risipit cum se face adesea cu excesurile de toate felurile. 8om da mai departe unul din exerciiile preferate de ogi pentru transformarea energiei sexuale. Idealul unui oga este un corp #iguros si o sntate a tuturor prilor ce(l compun su& controlul unei #oine puternice. In respiraia complet diafragma se contact n timpul inspiraiei si exercit o uoar presiune asupra ficatului, stomacului si a celorlalte organe care snt astfel supuse la un fel de masa, care stimuleaz aciunea lor. 6iecare aspiraie determin acest mic masa, intern, care uureaz funcionarea normal a organelor de nutriie si eliminare. In timpurile actuale lumea apusean se preocup mult de !Cultura 6izica4 cea ce este un lucru excelent, dar n entuziasmul su se pare a uita c exerciiul muchilor externi nu este totul. :rganele interne au tre&uina de exerciiu si acest exerciiu nu poate fi o&inut dect pe calea respiratiei naturale. "iafragma este instrumentul special al acestui exercitiu, miscarea sa deplaseaza organele importante ale nutritiei si eliminarii eliminarii lor si opereaza masa,ul de care am #or&it. 6iecare data cand noi respiram sangele este npins n aceste organe, de unde este gonit prin compresiune dupa ce le(a ntrit si n#iorat. =utem conchide din cele ce #om spune c nu numai respiraia complet dez#olt pieptul si plmnii, dar c ea d celorlalte organe exerciiul care le este necesar i fr care ele s(ar atrofia, dup cum se #ede actiunea sa este !complet!. CAT .A NOTIUNl AL 6TIIN0 I 7OGA 8om da trei exerciii de respiraie. =rimul este !Curirea plmnilor! cruia i se atri&uie n mare parte remarca&ila rezistena a organelor respiratorii ce se ntlneste la yogi. =entru aceasta, ei termina cu el cea mai mare parte din exerciiile lor si ca atare si noi am urmat asta metod n cartea ce fa. 8om da de asemenea un exercitiu destinat s redea #italitatea ner#ilor, exercitiu practicat deo&icei de yogi, de secole, dar care nu(l cunosc nc profesorii decultur fizic din occident. 8om #or&i apoi de !respiraia #ocal4 creia yogii i dataresc #ocea lor n general #i&ratorie si melodioas. Cartea noastr, conine cele > exercitii. a. Curatarea #lamanilor *cesta este practicat cnd yogii simt necesitatea de a(i #entila si curi plmnii. *cest
1H

exercitiu #entileaz $aeriseste% plmnii, stimuleaz lo&ii pulmonari si ntr(un mod general ntresc organele respiraiei0 el posed in plus a#anta,ul de a fragezi i a regenera minunat organismul ntreg. 3. *spirai cum am artat la capitolul respiraiei complete. 4. )einei aerul timp de cte#a secunde. 5. Nncreii &uzele ca si cum ai #oi s fluierai, dar fr a umfla o&ra,ii, si exhalai o parte $puin% aer ct mai #iguros posi&il. :prii(# moment, reinnd aerul, pe urm exhalai aerul, nc puin. )apetai pn nu mai ramne aer n plmni. 5u uitai c tre&uie s ntre&uinai ct mai mult #igoare posi&il, gonind aerul prin strmta deschiztur a &uzelor. :dat expiraia terminat nu mai repetai aceasta curire, re#enind la respiraia normal. )epetarea lui se face dup o oarecare trecere de timp. 8ei #edea c acest exercitiu este odihnitor si reconfortant cnd sntei o&osit si epuizat. Cu timpul acest exeercitiu l #ei putea executa usor si in mod natural. Cum l #or ntre&uina ca terminare la cea mai mare parte a exercitiilor ce #om arta mai pe urma, este indispensa&il s(l studiai pn ce #ei fi stapan pe el. *. !entru a stimula ner%ii. *cesta este un exercitiu practicat adesea de yogi care(l consider ca cel mai &un ntritor al sistemului ner#os. 'copul su este de a dez#olta sistemul ner#os. /l determin o presiune stimulant asupra unor importante centre ner#oase care o trasmit centrului ner#os ntreg. 3. 'tai drept n picioare. 4. *spirai ca la respiraia complet si reinei aerul. 5. Intindei &raele nainte, ridicndu(le pn la nlimea umerilor, pumnii nchisi, fara ncordare, ntre&uinnd numai fora muschiulara $ner#oasa% strict necesara pentru a le menine n aceast poziie. +. *ducei ncetior pumnii ctre umeri, mrind gradat contractarea muschilor, asa fel ca pumnii a,ungnd la umeri, sa fie asa de strnsi nct sa tremure &raele. 8. ;uschii mereu ncordai, ntindei lent pumnii nainte, pe urm i tragei cu #ioiciune napoi spre umeri si din nou repetai $7(>ori% aceast miscare nainte lent, ndrt &rusc. 9. /xpirai #iguros pe gur. :. )epetai de 7 ori tot exercitiu dac credei necesar. ;. 6acei exercitiul de curire a plmnilor. /ficacitatea acestui exercitiu #a depinde n mare parte de rapiditatea cu care tragei &raele, de tensiunea muchilor si &ineneles si de calitatea aerului respirat $dimineaa%(ca ntaritor nu are echi#alent. c. Res#iraia %ocal. ogii au un exercitiu respirator special destinat a dez#olta #ocea. Linenteles ca exercitiul ce #om arta nu tre&uie sa fie fcut dect din timp n timp si nu tre&uie s constituie un mod o&inuit de a respira. 3. *spirai ca n respiraia complet pe nri, dar ncetior, $lent% cumptat, prelungind pe ct posi&il durata inhalrii. 4. )einei aerul cte#a secunde. 5. )espirai #iguros prin gura larg deschis. +. :dihnii(# $fcnd% curirea plmnilor. 6ra a intra n detaliul teoriilor yogilor, asupra procucerii sunetului #om spune c experiena lor a artat c tim&rul si puterea #ocii, nu depind numai de organele #ocale cuprinse n gt, ci de asemenea, si ntr(o mare msur, de muchii faciali, etc. Iat o experien curioaa care merit fie ncercat. 'tai n picioare n faa oglinzii si fluierai0 notai &ine forma gurii #oastre si expresia general a o&razului. Cntai si #or&ii cum faceti de o&icei si o&ser#ai diferena. =e urm
1K

rencepei sa fluierati timp de cate#a secunde si pe urm, far a schim&a poziia &uzelor si nici expresia razului, cntai ce#a $cte#a% note0 #ei fi mirat de calitatea #ocii si #i&raiile ei. C L SA!T / RCITII AL 7OGILOR ! NTRU - 1.OLTAR A !I !TULUI /xerciiile urmtoare, sunt cele K exercitii fa#orite ale yogilor prntru dez#oltarea plamanilor, a muschilor si a ligamentelor pieptului, a lo&ilor de aer, etc. /le snt fructul a lungi si r&dtoare cercetri si au pro&at de mult eficacitatea lor. 3. Res#iraia cu reinerea aerului. *cesta este un exercitiu foarte important ce are ca scop ntrirea si dez#oltarea muchilor respiratori precum si a plmnilor nsisi. ogii au constatat c atunci cnd din ntmplare opreau respiraia lor dup ce plmnii fuseser umplui cu aer prin respiraie complet, rezult un efect &ineftor nu numai pentru organele respiratorii, dar si pentru organele de nutriie sistemul ner#os si pentrusnge chiar. /i au descoperit c faptul de a opri respitaia tinde a purifica aerul rmas in plmni din inhalaiile precedente si a oxigena astfel sngele mai complet. *erul astfel reinut adun toate impuritile, pe care le duce cu el cnd este expulzat n afar, curtand plmnii cum un purgati# cur intestinele. ogii recomand acest exerciiu contra tul&urrilor stomacului si a ficatului, contra impuritaii sngelui si pentru a com&ate duhoarea ce se exhal din plCmnii ru #entilai. Indicaii pentru a(l executa1. 'tati n picioare si drept. 4. *spirai ca n respiraia complet. 5. )einei aerul n plmni atta timp ct putei fr efort. +. )espirai #iguros pe gura deschis. 8. )epetai de F(H ori. 6. 6acei exercitul de curire al plmnilor. Da nceput nu putei reine suflarea dect cite#a secunde, dar ncetul cu incetul #ei reusi s prelungii acest timp. ;asura(l cu un ceas spre a # da socoteal de progresul fcut. 4. Stimularea lo*ilor #ulmonari. *cest exercitiu este destinat a stimula lo&ii plmnilor, dar de&utanii nu tre&uie sa a&uzeze si n nici un caz nu tre&uie executat prea #iguros. @nii #or simi poate ce#a ameeli dup primele ncrcri0 n acest caz #or tre&ui sa suspende exerciitu timp de cte#a momente si s se mite puin. 3. 'tati drept n picioare, &raele atrnnd n ,os. 4. *spirai foarte lent si treptat. 5. In timp ce aspirai lo#ii $ciocnii% ncet pieptul cu extremitii degetelor pe care le mutai mereu din loc. +. Cnd plmnii s(au umplut cu aer, reinei aerul si ciocniti pieptul cu palmele minilor. 8. /xpirai pe gur. 9. )epetai nc de 1(7 ori. :. 6acei exercitiul de curire a plmnilor. *cest exercitiu este foarte ntritor si stimuleaz corpul ntreg0 el este practicat n mod o&inuit de yogii indienii. In respiraia imperfect, o mare parte din lo&ii pulmonari rmn inacti#i si adesea chiar se atrofiaz. *cel care a practicat pna acum un mod defectuos de respiraie nu #a putea cu uurin s pun n acti#itate toti aceti lo&i dintr(o data prin simplul exercitiu al respiraiei complete. 5. !entru s dez%olta coastele. *m aratat intr(un capitol precedent c coastele snt legate de stern prin cartilagii dotate cu o mare elasticitate. =e de alta parte tim ce rol important au costele n respiraie, e deci
1O

folositor de a practica din timp n timp urmatorul exercitiu al crui scop este de a pstra elasticitatea stecoastelor si a cartilagiilor. *cest exercitiu #a fi n particular &inefctor la nuumeroase persoane ale cror coaste au de#enit mai mult sau mai puin epene si inflexi&ile n urma rului mod de a sta sau a mersului defect. 3. 'tai drept n picioare. 4. =unei minile n supsori, degetele mari ntinse spre spate, palmele aplicate pe coaste, degetele stnd unele spre altele pe partea de dinainte a pieptului. 5. *spirai ca n respiraia completa. +. )einei aerul un timp scurt. 8. Comprimai ncet coastele si expirai n acelai timp, ncetisor pe gura. 9. )epetai nc o dat. :. 6aceti exercitiu de curaire o plmnilor. Intre&uintati cu moderaie acest exercitiu si nu exagerai miscarile. +. !entru a dez%olta ca%itatea toracica =ieptul este supus contractiunii, mai ales la persoanele care stau mult aplecate in ocupaia lor. *cest exercitiu are scopul de a remedia aceasta tendinta si a reda pieptului dimensiunile sale normale. 3. 'tai n picioare. 4. *spirai ca n respiraia complet. 5. )einei aerul. +. Intindei &raele nainte, la nlimea umerilor, strngnd pumnii si apropiai(i pn se ating. 8. Nndeprtai #iguros pumnii n lturi pn ce &raele iau poziiC orizontala n prelungirea umerilor. 9. )eaducei minile n poziia de la punctul patru. :. /xpirai #iguros pe gura deschis. ;. )epetati acest exercitiu de 7(> ori. <. 6acei exercitiul de curire a plmnilor. Intre&uinai cu moderaie acest exercitiu de 7(> ori pe sptmn. 8. =ercitiu de mers 1. mergeti cu capuI sus, &ar&a usor ntoars spre piept0 umerii trai napoi, pasul msurat. 7. *spirai ca n respiraia complet, numrnd n gnd 1,7,>, A, F, H, K, O, un numr la fiecare pas, reglnd respiraia #oastr n asa fel ca, inspira a s se termine atunci cnd a,ungei la nr.O. >. /xpirai ncet tot pe nri, numrnd iari pn la O, un numai la fiecare pas. A. :dihnii(#, pe urm ncepei a merge si respira numrnd de la 1 la O, ca mai sus, repetnd ntregul exerciiu. F. )epetai pn ce #ei ncepe a # simi o&osit. :dihnii(# puin, i reIuati(#a ocupaia. @nii yogi l practica cu o mic #ariant0 inspir ct fac O pasi apoi in respiraia ct fac A pasi si pe urm expir timp ct fac O pai. :ptai acea metod care # este mai plcut. 9. =erciiul de diminea. 3. 'tati in pozitia de drepti4 adica4- capul sus, ochii fici, pri#irea nainte, umerii trasi indarat, picioarele incordate, &ratele in ,os. 4. )idicai(# ncet pe #rful picioarelor $degetelor%, aspirnd, n acelasi timp urmarind principiile aspiratiei complete, adica lent si intr(un mod continuu. 5. )etineti aerul timp de cate#a secunde, corpul ramanand in aceeasi pozitie. +. )e#eniti incetisor la prima pozitie si in acelasi timp rasuflati lent pe nari. 8. )epetati de mai multe ori acest exercitiu. 9. 6aceti exercitiul de curatire a plamanilor
1M

:. !entru a stimula circulatia 1. 'tati drept. 7. *spirai ca n respiraia complet si reinei aerul. >. *plecai(#a ncetisor inainte, apucai un &aston sau o trestie si strngei(o treptat, cu toat puterea #oastr. A. 'l&ii strngerea, re#enii la poziia de la punctul 1 si aspirai lent. F. )epetai de mai multe ori acest exercitiu. H. 9erminai prin curirea plmnilor. *cest exercitiu poate fi executat fr a,utorul &astonului, strgnd un &aston imaginar. ogii ntre&uineaz acest exercitiu pentru a acti#a circulaia, caci el are proprietatea de a atrage sngele arterial ctre extremiti si de a respinge sngele #enos ctre inim si plmni unde el se carc de oxigen n contact cu aerul. Cnd circulatia se face ru, nu este destul oxigen $snge% n plamni pentru a a&sor&i tot oxigenul inhalat si nu se trage tot &eneficiul respiraiei complete. 6a#te e=erciii secundare *cestea nu sunt exercitii secundare!, le ncercati pe toate si decidei care s(ar adapta la cazul #ostru. =erciiul I 3. 'tati drept in picioare, &raele atirnate n ,os. 4. *spirai ca n respiraia complet. 5. )idicai lent &raele ntinse pna ce minile se ating deasupra capului. +. retineti aerul timp de cte#a minute fr a schim&a poziia minilor. 8. Co&ori &raele ncetior n timp ce expirai lent. 9. )epetai nc de 7 ori. :. 6acei exercitiul de curire a plamnilor. =erciiul II 3. 'tati drepti, in picioare, &ratele ntinse mainte. 4. *spirai ca n respiraia complet si reinei aerul. 5. Intoarcei #iguros &raele spre spate, ct mai mult timp posi&il, pe urma readucei(le n prima poziie. 6acei aceast miscare de 7(> ori, reinnd aerul n acest timp. +. /xpitati #iguros pe gur. 8. 6aceti exercitiul de curire a plamnilor. =erciiul III 3. 'tati drepti, in picioare, &ratele ntinse mainte. 4. *spirai ca n respiraia complet. 5. In#rtiti &raele n cerc, de dinapoi, nainte, de mai multe ori. )epetai aceeasi miscare n sens in#ers, reinnd aerul n tot timpul exercitiului. =utei #aria facand n#rtirea &ratelor alternati# ca aripile unor mori de #nt. +. /xpitai #iguros pe gur. 8. 6acei exercitiul de curire al plmnilor. =erciiul I. 3. Culcati(#a cu a&domenul pe pmnt, minile ndoite si lipite de corp $coaste%, palmele rezemate de dusumea. 4. *spirai ca n respiraia completa si reinei aerul. 5. Incordai(# si ridicai(# prin fora, &raeor, pn ce corpul #ostru se reazemaa n ntregime pe mini $palme% i pe degetele picioarelor. +. Dasai(#a lent n poziia 1. )epetai de mai multe ori aceast micare.
7B

8. /xpirai #iguros pe gur. 9. 6acei exercitiul de curire al plmnilor. =erciiul . 3. 'tai drept, n picioare, palmele rezemate de perete. 4. *spirai ca n respiraia complet<a si reinei aerul. 5. Inclinai pieptul inainte ctre zid, fcnd ca greutatea corpului sa se lase pe miini. +. )edresai(# ser#indu(#a numai de muchii &raelor si fr a ndoi corpul. 8. /xpirai #iguros pe gur. 9. =racticai curirea plmnilor. =erciiul .I 3. *tai in picioare, minile pe olduri, coatele n afara 4. *spirai ca n respiraia complet si reinei aerul. 5. =icioarele ncordate, aplecai(# nainte ca spre a saluta si n acelasi timp expirai ncet. +. )e#enii la prima poziie si aspirai din nou ca mai sus. 8. *plecai(# pe spate, expirnd lent. 9. )e#enii la prima poziie i aspirati din nou. :. *plecai(# pe o parte, exprnd ncet. ;. )e#enii la prima poziie si aspirai din nou. <. *plecai(#a pe cealalt parte, expirnd ncet. 3,. 6acei exercitiu de curire a plamnilor. =erciiul .II 3. 'tai drept in picioare sau pe scaun cu coloana #erte&ral dreapt. 4. *spirai urmnd principiile respiraiei complete, dar n loc de a o face in mod continuu, aspirai din contra tragind pe nas ca si cum ai trage un praf sau amoniac si #a temei sa nu tragei prea mult. 5u rsuflai, continuind a trage astfel pn ce plmnii #otri s(au umplut complet 5. )einei aerul cte#a secunde. +. /xhalai aerul prin nari ntr(un lung, nentrerupt suspin. 8. 6aceti exercitiul de curire a plmnilor. .IBRA0IA SI R S!IRATIA RIT"lCA 9otul n uni#ers, este n stare de #i&raie, de la cel mai mic atom pna la cel mai mare soare. 5u exist repaus a&solut n natur. "ac un singur atom s(ar gsi un moment lipsit de #i&raie, tot uni#ersul s(ar rsturna. ;unca naturii se desa#rseste printr(o nencetat #i&raie. ;ateria este ntr(o constant transformare, ea ia nastere $forme% infinit #ariate in care nici una nu este permanenta. /a incepe sa se schim&e din momentul in care a fost creat0 ea primete nenumarate forme care, la rndul lor dau nastere la alte forme si etc. 5imic nu este permanent n lumea formelor n acest timp marea realitate este neschim&aa. 6omele nu snt dect aparenele lucrurilor0 ele se nasc, dispar, dar fondul, realitatea! este eterna si neschim&ata. *tomii corpului omenesc snt n perpetu #i&raie. 'chim&ri nencetate opereaz n noi0 se poate ca n cte#a luni sa nu se mai gaseasc n corpul nostru nici un singur atom care( l compune astazi. 8i&raie, #i&raie constant, schim&are, schim&are constanta, aceasta este legea naturii. :rice miscare #ihratorie, se sa#rseste urmind un oarecare ritm. )itmul se face simit peste tot n @ni#ers. ;icarea planetelor n ,urul 'oarelui, fluxul si refluxul marii, &taile inimii
71

ascult de legea ritmului. Corpul nostru este la fel supus legilor ritmului ca si planeta n re#oluti sa n ,urul 'oarelui. =artea esoteric a 1tiinei respiraiei este &azat esenialmente pe acest principiu &ine cunoscut. :rdonnd ritmul respiraiei sale si a micrilor sale, yogul poate a&sor&i o mare cantitate de prana4 de care el dispune mai apoi pentru a produce rezultatele ce dorete. =rin respiraia ritmic !yogii<(reuesc s a&soar& o mai mare cantitate prana4 de care #a dispune dup #oin. /l #a putea deasemenea s ntre&uineze respiraia ritmic pentru a transmite gnduriie sale semenilor si pentru a comunica cu toi acei a cror gnduri snt nchise n aceeasi #i&raie. 6enomenele de telepatie, de transmitere a gndului, a #indecrii prin magnetism etc. care ridic atta interes n lumea apusean, dar care era cunoscut ce yogi de secole, pot fi mult mai usor produse de o persoana in stare de respiraie ritmic. =entru a practica respiraia ritmic tre&uie nainte de toate a do&ndi ideea, noiunea ritmului. 9oi cei care au cte#a noiuni de muzica stiu ceea ce este !a &ate o masur!, pentru ceilali, pasul cadenat al soldatului 1(7(>(A strgul, dreptul, stangul, dreptul, S4 #a da o idee. ogi ia drept unitate de msura &tile inimii sale. 6r ndoial c durata &tilor inimii #ariaz dup persoan, dar pentru o aceeasi presoan snt neschim&toare, ele pot deci ser#i de masura pentre aceesai persoana in particular. 8ei determina durata &tilor normale a inimii #oastre punand degetele pe pulsul #ostru numarad- 1(7(>(A(F(H0 1(7(>(A( F(H etc. pn ritmul se fixeaza &ine n spiritul #ostru. Cu puina practic #ei fi in msur de a reproduce cu usurin acest ritm. "urata aspiraiei la nceptori este n general de H pulsaii, dar #a fi usor s o mriii. In respiraia ritmica a yogilor inspiraia si expiraia tre&uie s ai&a aceeasi durat de timp, n timp ce reinerea aerului n plmni si inter#alul ntre miscrile respiratorii au o durat mai puin de ,umtate. Cititorul #a tre&Ci s practice exercitiul de respiratie ritmica pe care(l #om da mai ,os pn ce(l #a executa perfect, cci acest exercitiu costituie &aza a cea mai mare parte din exerciiile celelate, de care #om #or&i mai ,os. =ercitiul de res#iratie ritmica 3. 'tai ,os pe scaun, corpul drept, gtul si capul formnd pe ct posi&il o linie dreapta, umerii uori trasi spre spate, minile rezemate comod pe ghenunchi .Ereutatea corpului fiind suportat n mare parte de coaste, poziia ar putea fi usor pstrata. *ceasta este atitudinea ce tre&uie adoptar dac #oii a o&ine maximum de efect al respiraiei ritmice. 4. *spirai lent, profund, ca n respiraia complet, numrand H pulsaii. 5. )einei aerul numrnd > pulsaii. +. /xpirai lent pe nari, numarnd H pulsaii. 8. 5umrai > pulsaii, pe urm recepei exerciiul. 9. )epetaii de un nr. oarecare de ori, dar fr a # o&osi. :. 9erminai prin curirea plamnilor. Cu puina practica #ei a,unge a duce pn la 1F pulsaii, durata aspiratiilor si respiraiilor. 5u # o&osii fcnd sforri pentru a mri durata, siliti(#a mai regra&a de a cpta ritmul, acesta este esnialul. Incercai pana ce ai prins cadena si pn ce simii aproape micarea #i&ratorie prin tot corpul. *ceasta #a cere, far ndoial cit#a timp, si perse#eren, dar plcerea ce #ei simi constatnd progresele #oaste, #a despgu&i larg ostenelile.

77

2 NO" N L R S!IRATI I !SI>IC 9oate exercitiile date pina acum, n aceasta carte, cu excepia instruciunilor relati# la respiraia ritmica, a#eau n #edere dez#oltarea fizic care, dei de o extrema importan, este mai cu seama pri#ita de yogi ca &az a dez#oltarii psihice si spirituale. 5u o negli,ai n acest timp si nu negli,ati importanta prii pur fizice a su&iectului nostru0 amintiti(# c este n#oie de un corp sanatos pentru a putea fi locuit de un spirit sanatos, si deasemeni ca, corpul este tempul /go(ului, lampa n care arde lumina spirituala. 9re&uie s recunoastem utilitatea corpului ca si cea a spiritului0 a negli,a pe unul sau pe altul ar fi sa comiterm o greeala gra#a care tre&uie sa fie reparat mai repede sau mai trziu. *cum sa atingem partea psihic a tiinei respiratiei, su& forma unei forme de exerciii, fiecare exercitiu a#nd explicaia sa. 8ei remarca ca n fiecare din exercitiile date, respiraia ritmica tre&uie s fie nsoit de gndul, mai &inezis de !imaginea mintal4 a rezultatului ce dorii s o&inei. *ceast dispoziie a spiritului traseaz #oinei drumul pe care el #a tre&ui s se exercite. 5u putem intra aici ntr(un studiu aprofundat al puterii #oinei0 noi tre&uie s credem ca a#ei ce#a cunostine asupra acestui sui&iect. "ac nu a#ei, practicarea nssi a acestor exerciii, # #a da o idee mult mai clara dect orice n#amnt teoretic, cci cum zicea #echiul pro#er& indian Cel ce a gustat un grunte de mustar, i cunoate mai &ine mirosul dect acela care a #zut o ncarctura de mutar dus de un elefant.! 3. Instructiuni )enerale #entru #ractica res#iratiei #si'ice )espiraia psihica a yogilor este &azata esentialmente pe respiratia ritmica de care am #or&it n capitolul precedent. In paragrafele ce #or urma, pentru a e#ita repetrile inutile, #om spune pur si simplu !respirai ritmic! pe urm # #om da instruciunile pentru exerciiul forei psihice su& controlul #oinei, n concordan cum #i&raiile respiraiei ritmice. Cnd #ei a#ea o oarecare practic, nu #a mai fi necesar a numra pulsaiile, cci noiunea timpului si a ritmului #a fi aa de &ine ntiprit spititul #ostru nct #ei a,unge s respirai ritmic ntr(un mod automat. *ceasta #a lsa spiritului #ostru li&etatea nacesara pentru a trimite #i&raiile psihice su& conducerea #oinei. In instruciunile urmtoare #i se #a arta cum s ntre&uiai #ointa. 4. !entru a distri*ui ?#rana@ Culcati(#a pe dusumea sau pe pat, corpul a&solut pasi#, minile odihndu(se usor pe !plexul(solar4, deasupra deertului stomacului si respirati ritmic. Cnd ritmul este &ine sta&ilit #oiti ca fiecare aspiraie s traga din marea rezer# uini#ersal o cantitate totdeauna mai mare de prana! sau de energie #ital, care #a fi adunata de sistemul ner#os si nmagazinat n plexul solar. Da fiecare expiraie #oii ca =rana sau energia #itala s fie distri&uit de ntregul #ostru corp la fiecare organ, la fiecare muschi, la fiecare celul, fortificnd fiecare ner#, rencarcnd fiecare centru ner#os, adunnd forta si energie n toate prtile organismului. /xercitndu(# #oina, silii(# a # reprezenta !prana! fcnd eruptii n plminii #otri cu aerul aspirat a&sor&it imediat de plexul solar, pe urm, cu micarea expiratorie, mpins n toate parile organismului #ostru pn la extremitatea degetelor si #rful picioarelor. 5u este necesar de a ntre&uiaa #ina cu efort, este suficient de a comanda si a le forma n spiritul #ostru imaginea a ceea ce #oii a se o&tine. 9re&uie infinit mai &ine a comanda cu calm, imaginea &ine reprezentat spiritului, dect a fora #oi a, ceea ce nu face dect s risipeasc inutil energia. /xerciiul de mai sus este foarte tre&uitor si &inefacator, el frgezete si fortifica sistemul ner#os si determina n tot corpul o senzaie, de repaus si fericire. /l este de mare a,utor cnd #a simii o&osit si in general lipsit de energie.
7>

5. !entru a )oni durerea Culcati(#a sau ramaneti pe un scaun, corpul drept si respirai ritmic gindindu(#a c reinei !prana4, pe urm ca o nprstiai cu fiecare expiratie, pn la partea dureroas, pentru a sta&ili acolo circulaia si curentul. *spirai nc !prana! pe urm expirai, a#nd totdeauna prezent n spirit gindul c gonii durerea. )epetai de K ori in sir, pe urm facei exercitiul de curire a plamnilor si odihnii(# puin dup care rencepei pna ce #ei simti o uurare, ceea ce se #a atmpla ct ce curnd. 8ei o&tine un rezultat mai rapid punnd mina pe partea dureroas si fcind astfel ca, curentul de prana4 sa treaca prin &ra. +. !entru a conduce circulatia. Culacati(#a sau stati pe un scaun, corpul drept. )espirati ritmic i cu expiraia diri,ai circulaia ctre cutare sau cutare parte a corpuului dumnea#oastra, care pare a suferit din cauza unei circulaii imperfecte. *cest exerciiu este foarte eficace, mai ales n cazul de frig la picioare sau dureri de cap, caci impingand singele ctre extremitatile inferioare, se o&ine du&lul rezultat al incalzirii picioarelor si usurarea creierului de o mare presiune. 8ei simi o senzatie de caldura n picioare, imediat ce circulatia se #a acti#a in aceasta parte a corpului dumnea#oastra. Circulatia fiind mult su& controIul #oinei, respiraia ritmica #a #a fi da un mare a,utor n acest exercitiu. 8. !entru a se %indeca sin)ur Cculcati(#a intr(o atitudine pasi#a. )espirai ritmic si #oii de a aspira o mare cantitate de prana!, cu expiraia trimitei prana spre partea &olna#a n scopul de a o stimula. *i putea, n acest exercitiu sa # ser#ii de mna, trecnd(o n lungul corpului de la cap pn la partea &olna#, a#nd ntotdeauna prezent n spirit imaginea pranei curgnd $trecnd% prin &raul #ostru si prin extremitaea degetelor #oastre, trecnd n corpul #ostru, atingnd partea &olna# si #indecnd(o. 'e nelege c nu putem da aici dect instruciuni generale fara a lua fiecare &oala n parte, dar practicnd adesea exercitiulde mai sus si modifiCndu(l usor pentru a(l adapta la diferite cazuri. @nii yogi, aplic am&ele mini pe partea &olna# si respir ritmic, a#nd n spirit imaginea unei pompe care pune prana n marea rezer# si o mpinge pn n partea dureroasa de unde el alung &oala, aspiraia si respiraia reprezentnd miscarea pompei. *cest ultim mi,loc este foarte eficace, dar tre&uie ca imaginea pompei s se reprezinte clar n spirit. 9. !entru a %indeca #e altii 5u #om intra aici in detaliul tratamentului psihic al &olilor prin prana, aceasta ar iesi din cadrul acestei cri. Ceea ce import s reineti nainte de orice, este c graie respiraiei ritmice si controlui spiritului prin #oina, sntei n masura de a a&sor&i o cantitate consira&il de prana pe care #ei putea(o duce n corpul unei alte persoane, care i #a stimula organele sla&ite si carora le #a reda sanatatea. 9re&uie de la nceput sa n#ai a #a forma o imagine mintal a rezultatului dorit, destul de clar, pentru ca #oi s putei simi n tot timpul operaiei cum prana facnd erupie n corpul #ostru, curgind prin &raele #oastre, prin extremitaile degetlor #oastre, trece n corpul &olna#ului. )espirai ritmic de mai multe ori pin ce ritmul sa fie &ine stalit0 asezai usor minile #oastre pe partea &olna#a, pe urma, procednd cum am spus n caritolul precedent =entru a te #indeca singur!, pompai prana in corpul pacientului pentru a(i goni &oala. "in timp n timp ridicai mini si scuturati degetele ca pentru a le curatade contactul cu &olna#ul. =racticati de mai multe ori curirea plmnilor. )espiratia ritmica tre&uie sa fie practicat des in timpul tratamentului pentru a pstra ritmul normal care #a permite pranei de a trece li&er prin corp. /ste prefera&il a aplica minile pe pe corpul gol, da daca nu se poate, se aplica si peste haine.
7A

=utei #aria exercitiu de mai sus &tnd usor corpul &olna#ului cu extremittile degetelor, inndu(le totdeauna separate unele de altele. *ceasta aduce asupra pacientului o aciune calmant. In cazurile dificile ai putea traduce $nlocui% comandamentele schim&ului #ostru prin cu#inte ca !pleaca! sau !fii tare4, !fii tare4, dup caz0 acesta #a #a a,uta sa exercitai #oina #oastra. Instruciunile ce le dm nu snt in#aria&ile, le puteti modifica, pentru a le aplica la diferite cazuri ce #eti a#ea de tratat. :. !entru a %indeca de la distanta =rana4 colorata $incarcata% de gandul celui care o trimite, poate fi trimisa la persoane ndeprtate care au #oina de a o primi si #indecrile pot fi astfel operate. *cesta este secretul #indecarii prin gndire! de care lumea apusean a auzit atta #or&indu(se n timpul din urm. =rana trece prin spaiu ca fulgerul si se aeaz n mecanismul psihic al pacientului. /a este in#izi&ilia si, ca si undele lui ;arconi, tra#erseaz toate o&stacolele si atinge persoana destinat s(o primeasca. =entru a opera tratamentul de la distana tre&uie mai nti s # formai o imagine mentala a persoanei ce dorii a #indeca, pn ce # simii n raport strns cu ea, ceea ce se #a manifesta printr(o oarecare senzaie de apropiere. @nii yogi reusesc a face aceast apropiere de la primele ncercri in toate cazurile, cu putina practic se #or o&ine n curnd aceleai rezultate. Cnd raportul este &ine sta&ilit, zicei n gnd &olna#ului udepartat- iti trimit un flux de forta #itala care te #a fortifica si #indeca4. =e urma imaginati(#a prna parasind spiritul #ostru cu fiecare expiratie a respiratiei ritmice, tra#ersand spatiul pentru a a,unge la pacient si a(l #indeca. 5u este indispensa&il ca operatorul si &olna#ul sa se fi inteles dinainte si s fi fixat o ora pentru tratament, totui nu este rau a se face aceasta. In acest caz &olna#ul se #a aseza ntr(o poziie pasi#a, si #a deschide astfel drumul forelor noastre psihice si #a fi n cele mai &une dispozii de a primi #i&raiile #oastre. ALT 2 NO" N AL R S!IRATI I !SI>IC 3. Transmiterea )andului Eandul poate fi trasmis la distana prin procedeul ce am artat n capitolul =entru #indecarea de la distanta4. "ar tre&uie sa #a amintiti &ine ca nici un gnd ru nu #a putea niciodat s influeneze o persoana a cror ganduri snt curate. 8ei putea totusi s atragei atenia sau sa pro#ocai interesul sau trimindu(i prana ncrcat de mena,ul ce ai dori a(i transmite. 6ora psihic, atunci cind este ntre&uinat pentru moti#e legitime produce miracole0 nu cautati a face din ea instrumentul relelor ntre&uintari, aceasta fiind un ,oc periculos. 4. !entru a se sustra)e in$luenelor Ancon(urtoare "aca #a gasiti in compania unor persoane de rea conditie si de un spirit corupt si simii influena deprimant a gindurilor lor, respirai ritmic de mai multe ori, renoind prin aceasta pro#izia #oastr de prana si pe urma, prin imaginaie, ncon,urai(# cu un cerc mental care #a #a prote,a si #a #a pazi de influena nefasta a colorlali. 5. !entru a se reAn#ros#ata #e sine "aca simii ca energia #oastr #ital se micoreaz i simii ne#oia de a nmagazina rapid o nou pro#izie de prana, e dea,uns a # apropi picioarele unul de altul se de a &aga degetele am&elor mini unele intre altele, pentru a nchide circuitul si a mpiedica pran sa scape prin extremitai, pe urm respirai ritmic de mai multe ori.

7F

+. !entru a reAm#ros#ta #e alii "aca o alta persoana se simte sla&a sau ntr(o stare de #italitate micsorata, #oi putei si #enii n a,utor n modul urmator- asezai(# in faa sa, degetele picioarelor #oastre sa ating pe ale sale, minile sale ntre ale #oastre. )espirai ritmic amndoi, #oi cu imaginaia mentala c prana parasind creieru #ostru pentru a se rspndi n oranismul sau, el cu imaginaia mental c prana na#aleste in corpul sau. =ersoanele sla&e si fr #oin #or tre&ui sa fie prudente si s nu ncerce aceast experiena cu oricine, cci prana unei persoane nsufleite de rele dorine #a fi colorata de gndurile acestei persoane si ar putea s exercite asupra &olna#ului o influena temporara. Lolna#ul se #a putea sustrage usor acestei influene0 el nu #a a#ea dect s nchid circuitul, cum am artat mai sus, sa respire ritmic si sa termine printr(o curire a plmnilor. 8. !entru a incarca a#a cu ?!rana@ *pa poate fi incarcta cu prana4. /ste dea,uns a respira ritmic si tinnd paharul de ap cu fundul n mina stinga, adunai degetele de la mna dreapta si scuturai (le usor deasupra paharului ca pentru aface sa cad stropii de ap de pe ele. 8a tre&ui &ineneles, de a a#ea totdeauna n spirit, imaginea ca prana trece din corpul #ostru in apa din pahar. *pa astfel ncrcat de prana #a putea fi ntre&uinat pentru a stimula persoanele sl&ite sau &olna#e, mai ales daca un gnd de #indecare a nsotit imaginea mental n timpul ncrcrii cu prana. 9. !entru a do*Andi calitaile mentale 5u numai corpul poate fi controlat prin spirit condus de #oin, dar spiritul insasi poate fi format si culti#at prin exerciiul #oinei, conductoare. 'tiia mental a apusenilor le(a pro&at o parte din acest ade#ar pe care yogii l cunosc de sute de ani. 'implul comandament al #oinei #a face minuni n aceast ordine de idei, efectul #a fi considera&il mrit. "ac dorii a cuceri unele caliti, # #a fi de a,uns a e#oca n spiritul #ostru imagine corespunzatoare n timp ce respirati ritmic. /chili&rul mintal, ponderaia si stapanirea de sine, caliti esentiale si de dorit, #or putea fi lesne de cucerit n acest mod. "efectele #or fi eliminate ncetul cu ncetu prin cultura calitatilor contrarii. 9oate experienele !'tiinei mentale! pot fi insotite de respiraia ritmic. /xercitiul ce(l #om da este un excelent exercitiu general care #a permite citiorului de a o&ine si dez#olta calitile sale mentale. Culcai(# sau mai &ine stai pe un scaun, capul foarte drept, ntr(o conditie pasi#a.6ormai n spiritul #ostru imaginea calitaii ce doriti a culti#a0 nchipuii(# ca posedai aceste caliti si cereti spiritului #ostru s le dez#olte mai mult. )espirai ritmic, imaginea mentala, ferm sta&ilita n spiritul #ostru. =strai aceasta imagine ct mai mult timp posi&il si ncercai de a # ridica pn la idealul ce #(ati facut. 8eti simti ca #a apropiai treptat de acest ideal. )itmul respiraiei #a a,uta spiritul formeze noi imagini, astfel ca cititorul care a practicat de,a metoda occidentala #a gasi i respiraia ritmica un preios a,utor. :. !entru a c#aa clitai $izice Calitatile fizice pot fi cucerite prin metodele expuse mai sus, mpreuna cu calitile morale. =entru a dez#olta o parte oarecare a corpului #ostru, diri,ai(# atentia asupra acestei pari, pe urma respirati ritmic, imaginai(# ca i trimitei o cantitate crescuta de prana, de forta ner#oasa, dez#oltnd prin aceasta #italitea sa. *ceasta metoda se apilca foarte &ine la toate parile corpului. @n mare numar de atlei se ser#esc de aceast metod cu uoare #ariante. )egula general a tuturor acestor exercitii este aceeasi, aceea pe care am dat(o
7H

la paragraful H. Cucerirea calitilor mentale!. =entru tot ce pri#este dez#oltarea pur psihic a corpului, trimitem cititorul la primele capitole ale acestei cri. ;. !entru a % sta#Ani emoiile Lazele emotiilor ca- frica, gri,a, nelinistea, ura, gelozia, in#idia, melancolia, suprarea etc, pot fi supuse controlului #oinei, prin care #a fi pus n stare sa le stapnii mai cu usurin. 8ei reusi aceasta recurgand la imaginea mentaal nsoita de respiraia ritmica. /xercitiul urmator este deo&icei practicat de yogii de&utani. )espirai ritmic, concentrnd toat atenia dumnea#oastra pe plexul solar si adresndu(i comandamentul mintal !du(te, pleac40 n acelai timp cnd dati acest ordin cu fermitate, ncepei a expira, a#nd n spirit imaginea emoiei izgonite departe a&ia rasufland, impinse de aerul exhalat. )epetati de K ori acest exercitiu si terminai cu curirea plmnilor. 8ei fi mirat de senzaia de multimire pe care o #ei simi. /ste indiispensa&il ca comandamentul mental sa fie dat cu cea mai mare seriozitate, altfel nu #ei reusi ce#a. <. !entru a trans$orma ener)ia re#roductrice in ener)ie %ial ogii de mult si(au fixat atenia asupra intre&uintarii energiei reproductrice. =uin din stiina lor esoterica a putut fi culeasa de sa#anii apusei care au ntre&uinat(o pentru folosul semenilor lor. In aceast mica carte noi nu putem din nefericire dect sa frunzarim acest su&iect. Dasnd deoparte teoria pur, ne #om mulumi s dm un exercitiu practic de respiraie, graie caruia cititorul #a putea s ntre&uineze energia sa reproductrice transformnd(o ntr(o energie #ital, care #a folosi organismului ntreg. /nergia reproductrice este primul sef al energiei creatice0 ea poate fi utilizata de organism dupa ce a fost transformata n energie #ital. *ceast transformare a energiei reproductrice #a umple pe acei care o #or opera, de o mare cantitate de for #ital care #a radia din ei si se #a manifesta prin ceea ce se numeste ;agnetism personal4. /nergia astfel transformata #a putea fi ntr(un fel oarecare canalizat si diri,ata ctre orice parte a corpului. :rganele reproductoare snt acelea n care natura a conndensat cea mai mare cantitate de !prana! caci funciunea lor este de a crea #iaa. /nergia care este acumulat n ele ca si electricitatea intr(o &aterie electric tre&uie s fie cit mai &ine ntre&uintata pentru ne#oile generale ale organismului dect pentru funciunile ordinare ale reproduciei sau risipite n excese sexuale. 5u putem aici dect s expunem aceste fapte, fara a cauta a le pro&a, aceasta ne(ar o&liga s intram indetalii teoretice, si ne(ar cere o prea Iunga dez#oltare. 9ransformarea energiei reproductrice se opereaza n modul cel mai simplu. /a poate s se efectueze n orice timp, totui ar fi prefera&il de a alege momentele cnd instinctul sexual se manifest cu mai mult #iolena, caci atunci energia reproductrice atinge maximul su si poate fi mai uor transformat pentru tre&uinele organismului. Iat cum putei practica acest exercitiu. )eprezentati# n spirit ct mai exact ideea de /nergie4 si alungati toate gandurile contrarii. "ac gndurile rele #or #eni fara #oie, nu #a descura,ai pentru aceasta si pri#ii(le ca manifestaii ale unei fore ce a#eti intenia de a o supune tre&uinelor scopului si spiritului #ostru. Culcati(#a sau stai pe un scaun, corpul drept, ntr(o atitudine pasi#0 respirai ritmic si inchipuii(# c la fiecare aspiraie pompai energia reproductice a organelor de reproducere pana in plexul solar unde ea #a fi transformata si pusa in rezer#a $inmagazinata%. "aca ritmul este &ine sta&ilit si daca imaginea mentala este clara #eti simti trecerea fortei #itale si #ei a#ea pro&a efortului stimulant.

7K

"aca dorii a mri energia #oastr cere&rala, #oi putei prin acelai procedeu sa trimitei energia reproductrice la creier. Lr&atul sau femeia care tre&uie sa faca o lucrare mental sau manuala #a putea utiliza aceast energie creatrice practicnd exercitiul de mai sus, adica pompnd energia cu fiecare aspiraie si mpingind(o cu expiraia ctre partea corpului ce tre&uie stimulat. 'e nelege c nu fluidele reproductoare sunt atrase si transformate ci numai energia eterata !pranic! care le nsufleegte. / &ine de a nclina capul usor nainte n timpul duratei acestui exercitiu. 3,. !entru a stimula creierul /xerciiul urmtor are ca scop a stimula aciunea creierului si al face mai apt pentru usurina gndirii si a rezonamentului. /ste de un mare a,utor la toi care lucreaz cu capul numai pentru ca graie lui silina i #a fi mai usurata, dar si pentru c el constituie pentru ei cel mai &un mi,loc de a mprospta spiritul dupa o munca o&ositoare. 'tai pe scaun, coloana #erte&rala dreapta, ochii fixai drept naintea #oastra, minile odihnindu(se pe pulpe. )espirai ritmic, dar n loc de a respira prin am&ele nari ca n exercitiile o&isnuite, nchidei nara stng cu degetul mare si aspirati pe nara dreapt, pe urm luai degetul si nchidei nara dreapta cu arttorul si expirai pe nara stanga. 6r a schim&a poziia degetelor, aspirai pe nara stng si astupnd nara stnga expirai pe nara dreapta, apoi aspirai pe nara dreapta si expirai pe stCnga, si asa mai departe pe rnd nchiznd nara ntre&uinat cu degetul mare sau arttorul. *cesta este unul din cele mai #echi exercitii respiratorii ale yogilor si n acelasi timp unul din cele mai eficace. Cea mai mare parte din occidentali l consirera ca fiind tot secretul respiraiei yoga. =entru ei cu#intele !respiratia yoga! e#oca imaginea unui hindus &trn stnd pe o piatra, nemiscat, cu degetele pe nri. 33. "area res#iraie #si'ic a Bo)ilor ogii mai au un exercitiu de respiraie psihica ce o practica din timp n timp si pe care o numesc cu un termen sanscrit echi#alent cu titlul de mai sus. D(am pastrat pentru la urma, cci el cere o oarecare practic! a respiraiei ritmice si a imaginei mantale. =rincipiile fundamentale a <<marii respiraii psihice! se rezum n #echiul dicton hindus Linecu#ntai s fie yogii care pot respira prin oase!. *cest exercitiu umple tot organismul cu prana, fiecare os, fiecare muschi fiecare ner#, fiecare celul, fiecare parte a corpului se gaseste stimulat, corpul ntreg #i&reaz la unison. *cest exercitiu este o curire a ntregului organism, in urma cruia yogul se simte ca regenerat din crestet pna n #rful picioarelor. Iata acest exerciiu3. 'tai culcat ntr(o condiie pasi#a. 4. )espirai ritmic pn ce ritmul s(a sta&ilit perfect. 5. In timp ce aspirai si expirai, imaginai(# aerul urcnd prin oasele picioarelor #oastre, pe urm mpins prin pereii $curmezisul% acelorasi oase spre pereii oaselor &raelor, pn n #irful capului, n stomac i organele reproducatoare, urcnd si co&ornd n lungul coloanei #erte&rale, aspirat si expirat prin fiecare dintre porii pielii, corpul ntreg m&i&andu( se de prana si de #ia. +. 'er#indu(#a de reapiraia ritmic si de imaginea mental ca n exercitiul precedent, trimitei curentul de prana la cele K centre #itale n ordineaaC la frunte *C n urma capului cC la &aza creierului
7O

dC la plexul solar eC n regiunea sacr $partea inferioara a coloanei #erte&rale% $C la rinichi )C la organele sexuale 9erminai facnd sa treaca de mai multe ori curentul de prana prin tot corpul #ostru, de la picioare la cap i de pe cap la picioare. 8C 6acei xxercitiul de curatare a plminilor. R S!IRATIA S!IRITUALA A 7OGILOR ogi nu numai c pot cuceri caliti fizice si dez#olta calitatile lor intelectuale prin simpla lor putere a #ointei, dar ei mai pot, prin aceleai sisteme sa(si dez#olte caIitaile lor spirituale sau mai exact sa contri&uie la dez#oltarea lor. 6ilozofii orientali arat ca omul posed un mare numar de caliti care se gsesc n noi ntr(o stare latent dar care se #or dez#olta pe msura ce rasa #a progresa urmnd legea e#oluiei. /a n#a mai mult, ca omul poate, prin simplul efort al proniei sale #ointe si orict ar fi lipsit de condiiile fa#ora&ile, s gr&easc dez#oltarea si inmulirea acestor caliti latente. Cu alte cu#inte, omul de azi poate sa dstepte n el faculti spirituale care nu #or de#eni patrimoniul $dreptul comun al rasei dect dup mai multe secole de dez#oltate%. 9oate exercitiile pe care yogii le practic n acest scop au ca &az respiraia ritmica. Inseamna ca respiratia ritmica nu posed prin ea nsasi calitati misterioase, capa&ile de a opera asemenea miracole, dar ritmul ce ea dtermina este asa fel ca aduce organismul ntreg, mpreun eu creierul, su& controlul a&solut al #oinei i face ca ntregul corpul s #i&reze la unison, creind astfel un mediu particulai fa#ora&il dez#oltrii facultilor adormite. 5u putem intra n detaliul teoriilor orientale asupra dez#oltrii spirituale a omului, mai snt si alte moti#e, cunoscute de ocultiti, pentru care aceasta tiin nu tre&uie s fie di#ulgat astzi. "ar cnd momentul #a sosi pentrun ca #oi sa mai facei un pas nainte #eti gasi drumul deschis naintea #oastra. Cnd chela(sela<< $ele#ul este gata, !guru! $maestrul% apare, zice o sentina hindusa. In aceet capitol #a #om da instruciuni care s permit a dez#olta in #oi- 1 ( sentimentul de existena al sufletului si 7 ( constiina relaiei sale cu #iata uni#ersal. *m&ele exercitii ce #ei gsi mai ,os snt foarte simple, ele constau numai n imagini mentale insotite de respiratia ritmica. Cu toat aceasta simplitate aparenta cititorul sa nu se atepte a reusi de la prima incercare0 s mearga ncet si sa se multumeasca de a simi constiina sa dez#oltindu(se n el ncetul cu ncetul ca si grauntele care pe nesimite trece in starea de &o&oc, pe urm de#ine floare etc. 3. !entru a dez%olta sentimentul e=istentei su$letului *de#aratul #oi4 $om% nu este nici corpul #ostru, nici chiar spiritul #ostru, acestea nu snt dect o parte si nc cea mai mica din personalitatea #oastra. *de#aratul #oi4 este !/ul4 care este independent chiar de mecanismul gandirii de care se ser#ete ca de un instrument. *de#ratul !#oi4 este o picatura din oceanul di#in, el este indestructi&il, el este etern. /l nu poate muri, nu poate fi distrus0 nu importa ce de#ine corpul, ade#ratul !#oi4 este nemuritor, el este sufletul #ostru. 5u #a gndii c sufletul #ostru si corpul #ostru nu este decat partea nereala si tranzitorie din #oi insi#C, care se schim&a si se transfoma fara incetare si care # despoaie n fiecare zi. 8oi putei dez#olta calitatile #oastre spirituale n asa mod ca ait a,unge sa fii contieni de realitatea sufletului #ostru si de independena sa de corpul #ostru. ofii par#in aici prin meditaie nsoit de respiraia ritmic.

7M

=ercitiuD =unei(# ntr(o conditie pasi#. =e urm respirai ritmic si meditai asupra /ului! #ostru real, considerat ca independent de corpul pe care locuieste, capa&il de a(l parasi si de a se rentoarce in el dupa dispoziie. )eflectai asupra #oastr nsi# considerndu(# mai presus de toate, ca un spirit independent de corpul #ostru care nu este dect un n#elis tre&uitor si conforta&il. In timpul ntregii durate a meditatiei dumnea#oastra nu #a gnditi deloc la corpul #ostru si #a #ei simti de#enind ncetul cu ncetul inconstienti de existena sa, #i se #a prea ca sintei independent de el, c suntei n afar de el. *cesat exercitiu este &aza respiraiei meditati#e a yogilor0 cu timpul # #a da un sentiment n ade#r de mirare, a realitii sufletului #ostru si a independenei sale de corp. Contiia imortalitii sufletului #a #eni, de asemenea, ncetul cu ncetul si #ei ncepe a da semne #izi&ile de dez#oltare spiritual. In acest timp nu #a tre&ui a # complace prea mult in aceste meditaii nici a trai aproape exclusi# n aceste regiuni superioare. 5u dispreuii corpul, din contra, nu negli,ai nici o ocazie de a(l culti#a si fortifica0 amintii(# c, corpul este templul n care oficiaz spiritul. 4. ConEtiina uni%ersal 'piritul, care este la om cea mai superioara manifestaie a sufletului sau, este o particicac din 'piritul uni#ersa4 care desi distinct in aparenta, este n realitate n contact permanet cu el. =e msura ce se dez#olta contiina sa spirituala, omul are din ce n ce mai mult sentimentul relatei sale cu spiritul uni#ersal. ogii cauta sa atinga aceasta stare de constiina prin meditaia nsoita de respiraia ritmica0 un mare numar dintre ei au par#enit astfel la cel mai nalt grad de dez#oltare spirituala care ar fi posi&il omului n actualul stadiu al e#oluiei sale. 6ara ndoial cititorul acestei cri nu se #a gndi, cel puin pentru moment a se ridica pna acolo0 totusi nu ar fi poate inutil de a(l iniia la exercitiile cele mai elementare ce le practica yogii pentru a dez#olta n ei sentimentul relaiilor lor cu !Endirea uni#ersal!. "ac suntei serios si de &una credin, #ei o&ine rezultate aprecia&ile. In aceast ordine de idei exercitiul urmtor #a #a fi de mare a,utor. =erciiuD Corpul #ostru fiind ntr(o poziie pasi#, respirai ritmic si meditai asupra relaiilor #oastre cu spiritul uni#ersal, din care spiritul #ostru nu este dect o poriune destul de mic. )eflectai asupra #oastra insi# considerndu(# ca o parte a !9ot4. Imaginai(# c primii #i&raiile 'piritului @ni#ersal si c participai la puterea sa, la fora sa, ntelepciunea sa. *,uns n acest punct al meditaiei #oastre, putei alege intre acesta 7 metodeaC In timp ce aspirai, imaginai(# ca facei s ptrund n #oi o mica parte din puterea si nelepciunea 'piritului uni#ersal0 n timp ce #oi expirai, nchipuii(# c transmitei aceste daruri altora si sntei n acelasi timp plini de dragoste pentru fiinele #ii si nsufleit de dorina de a le #edea lund partea lor de folosin de care #oi sntei ncarcat. *C 'piritul ptruns de respact, meditai asupra grandoarei 'piritului uni#ersal si deschidei( # sufletul spre a primi #alurile Inelepciunii di#ine care #ine s se rspndeasca n #oi0 pe urm lasai(o sa curg ctre fraii #ostri sau surorile #oastre pe care le iu&ii si #oii a le a,uta. *cest exercitiu las acelora care l(a practicat o senzaie de ridicare moral, de &eatitudine, aproape de extaz.

>B

INSTRUCTIUNI G N RAL F Cu%int Anainte /xerciiile pe care le(am dat in aceast carte, cer celui care le practic o stare particular de spirit0 ele nu tre&uiesc facute dect de acei care au respectul lucrurilor spirituale si care au credin n realitatea si puterea sufletului0 ncrezuii si zeflemitii fac mai &ine s se a&ina. In timpul meditaiei gndurile #oastre s se fixeze asupra ideilor ce am artat la exercitiu precedent pna ce ele se prezint clare n spiritul #ostru0 # #ei simi atunci de#enind ncetul ca ncetul inconstient0 spiritul #ostru #a a,unge a fi cu totul pasi# si n repaus0 atunci imaginea mentala #a de#eni clara. 5u #a complacei prea mult n aceste meditaii pentru ca sentimentul de mulumire, &eatitudine ce #a pro#oca n #oi s nu #a fac a de#eni nepasatori fa de ne#oile #ieii zilnice, cci si acestea snt utile si nu tre&uiesc niciodat respinse, orict de mari pot fi ele. 9otul este cu rost n natur cu condiia ca fiacare lucru s fie la locul su. ;ergei plini de cura, si de ncredere cu faa ntoarsa spre lumina. =*C/ 8:@* 'I 9@9@):) :*;/5ID:) J

7K aprilie 1MAF ( Lucuresti

>1