Sunteți pe pagina 1din 2

ce este durerea ? De unde apare ea si cum apare ?

Raspunsuri au fost multe pe parcursul stagiilor clinice ( ca de exemplu experienta senzoriala si emotionala dezagrabila data de o leziune tisulara veritabila sau potentiala sau de o descriere cu termeni ce se refera la o asemenea leziune ) . Complexitatea cuvantului provenea de fapt din modalitati extrem de diverse de exprimare a senzatiilor resimtite de bolnavi cu afectiuni neurologice , stomatologice , psihice , viscerale , etc. Durerea la om include indepartarea atentiei spre o multitudine de factori mecanici , biochimici , nervosi centrali , nervosi periferici , emotionali (psihiatrici) , etc. Prin urmare a intelege durerea inseamna a intelege mecanismele si formele ei . A evalua durerea inseamna a cauta sa o integrezi intr-o realitate cat mai acceptabila . Durerea reflecta o suferinta celulara care va determina reactii in lant ( suferinta celulelor din vecinatate , modificarea homeostaziei celulei lezate si a celulelor vecine cu eliberarea substantelor de alarma ce modifica prin diverse mecanisme forma normala a mesajelor informationale periferice care la randul lor declanseaza o reactie de alarma de intindere si intensitate variabila ). La orice durere se pot deosebi 2 componente : senzatia de durere , reactia la durere . 1. senzatia de durere este specifica , independent de celelalte forme de sensibilitate si ca orice senzatie se caracterizeaza prin : localizare spatiala si temporala , intensitate , calitate . 2. reactia la durere locala si generala se face prin raspuns fiziologic , psihologic (afectiv) si comportamental ( somato-motor) , implicand tot sistemul nervos . Marimea reactiei depinde de factori diversi : senzoriali, motivationali, cognitivi, psihologici. Reactia la durere se traduce printr-un raspuns la durere care poate fi : imediat , involuntar , automat , prin reflex segmental sau suprasegmental , cu rolul de a mentine

homeostazia prin contractii sau spasmele musculaturii scheletice , reactii glandulare , vasomotorii , cardiovasculare si respiratorii , raspunsuri endocrine multiple ; secundar , constient , cortical , proportional cu experienta emotionala a durerii, afectivitate ,

raspuns operant caracterizat prin extragerea comportamentului dureros , verbal sau non-verbal . Pragul la durere include 2 componente ce se definesc prin : pragul dureros stimul de prag ( prima senzatie dureroasa) perceptibila , provocata de un

stimul minim pe care un individ poate semnaliza verbal; stimuli algogeni (durerea este produsa prin stimulari diverse ale unor structuri specializate

numite receptori durerosi ce produc senzatii dureroase ) : factori de natura fizica-mecanica, termica, electrica si factori de natura chimica . Durerea poate fi declansata de factori endogeni si exogeni . In contextul kinetoterapeutic ne intereseaza factorii endogeni . Algoreceptorii de profunzime sunt stimulati de substantele chimice rezultate indeosebi de procesele de metabolism : aminele biogene (histamine , serotonina ,bradichinina, substanta P) prostaglandinelor (PGE si PGF ) unii ioni H+ , K+ , unii ioni metalici , hipoxia in special ischemia locala si aici prin masaj se intervine decontracturand muschiul ce poate apasa pe artera si nu numai si permitand un aport crescut de sange de realizeaza hranirea tesutului

si indepartarea catabolitilor la nivelul pielii realizand hiperemia . Durerea ischemica atesta faptul ca substantele catabolice sunt incriminate in stimularea endogena a algoreceptorilor . Exemple aplicarea unui garou pe brat ce intrerupe circulatia sangelui determina in 3-4 minute aparitia senzatiei dureroase . Daca se fac contractii musculare senzatia dureroasa apare in 15-20 secunde din cauza acumularii catabilitatilor ce excita receptorii algici . Cazul durerii profunde ce intereseaza in kinetoterapie isi are originea in muschi ( mialgie) , articulatii ( altralgie), fascii , periost . Durerea profunda este difuza insotita frecvent de brahicardie si hipertensiune arteriala spre deosebire de durerea cutanata unde avem de a face cu tahicardie si hipertensiune arteriala . Durerea profunda se insoteste de contractura musculara in zona de imediata apropiere si pentru atenuarea ei se foloseste masajul decontracturant , de relaxare . Un exemplu de durere profunda este crampa musculara sau carcelul in care se produce o compresiune a vaselor sanguine care genereaza producerea de cataboliti , ce nu pot fi inlaturati din muschi ceea ce excita algoreceptorii cum s-a explicat mai sus . O durere similara se produce in miocard in angina pectorala cuzata de insuficienta coronariana prin lipsa de O2 care sa satisfaca necesitatile metabolice ale miocardului . Crampele musculare pot aparea si in arteritele periferice datorita ingustarii arterelor , datorita irigarii insuficiente a tesuturilor invecinate.

S-ar putea să vă placă și