Pentru examen

D-na Prof. Crenguta Oprea
Formele educaţiei reprezintă toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului, în mod organizat şi structurat (în conformitate cu anumite norme generale şi pedagogice, desfăşurate într-un cadru instituţionalizat) sau, dimpotrivă, în mod spontan (întâmplător, difuz, neoficial). Educaţia permanentă Proces de perfecţionare a dezvoltării personale, sociale şi profesionale pe durata întregii vieţi, în scopul îm unătăţirii calităţii vieţii individuale şi colective (vezi !"#$%&, '()*)+ ,nclude ed. formală, nonformala, informală, autoeducaţia su toate aspectele (intelectuală, morală, fizică, te-nologică, estetică)+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori sociali. - /inamismul vieţii sociale+ - 0o ilitatea şi diversificarea profesiilor+ - !zura morală a cunoştinţelor+ - Progresele accelerate în ştiinţă şi te-nică+ - 0ultiplicarea şi diversificare mass-mediei+ - %reşterea gradului de democratizare a vieţii sociale+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori individuali. - /oinţa individului de perfecţionare, de adaptare continuă şi promtă la ritmul sc-im ărilor economice, sociale, culturale+ - "ivelul crescand al aspiraţiilor culturale şi al nevoilor diferitelor varste+ - %reşterea standardului de viaţă, concomitent cu e1pansiunea demografică (prelungirea duratei medii de viaţă)+ Autoeducaţia #ducaţia prin sine însuşi, personală, susţinută de efort conştient organizat şi de motivaţie intrinsecă+ # adecvată unei decizii proprii de autoanga2are într-o activitate sistematică, direcţionată către atingerea unui ţel propus+ %aracteristici şi funcţii ale conştiinţei de sine. Funcţia anticipativă 3 oferă individului posi ilitatea de a se autoproiecta, de a-şi canaliza eforturile în mod intenţionat şi sistematic către atingerea o iectivelor+ Funcţia normativă 3 rezultat al unei interiorizări treptate a cerinţelor sociale, modeland continuu comportamentul+ %apacitatea omului de a se reflecta pe sine însuşi 3 dedu landu-şi conştinţa în contrarii. ceea ce este şi ceea ce doreşte să fie+

Condiţiile autoeducaţiei: - %onştiinţa de sine+ - 0otivaţie intrinsecă+ - %alităţi de voinţă şi caracter+ - %apacitate de discriminare, de automo ilizare şi de autoevaluare corectă a progreselor+ - #fort intelectual şi fizic susţinut+ - 4 ilităţi de muncă intelectuală independentă şi de gandire+ - %unoştinţe, deprinderi, priceperi de lucru cu informaţia+ %apacitatea de a-şi organiza propriul regim de muncă intelectuală şi repaus+ CONCLU !!: #ducaţia prin alţii este o premisă dar şi o condiţie pentru autoeducaţie+ 4utoeducaţia e produsul superior al formelor educaţiei şi criteriul de apreciere al eficienţei acestora+ 4utoeducaţia este a consecinţă şi o condiţie a educaţiei permanente+ 0enirea şcolii e aceea de a-l învăţa pe elev cum să înveţe eficient pentru sine şi pentru societate+

"etodologia in#truirii
metoda #timologie. gr. 5met-odos6 (5odos67cale, drum, 5met-a67 spre, către) 7 drum către, cale de urmat în vederea atingerii unor finalităţi determinate+ 8n sens pra1iologic - metoda. 7 mod eficient de acţiune+ 7 modalitate practică de lucru a profesorului cu elevii+ /efiniţia metodei didactice. 7 calea eficientă de organizare şi diri2are a învăţării elevului de către cadrul didactic+ 7 modalitatea folosită de profesor pentru a-i determina pe elevi să găsească ei înşişi calea proprie de urmat în vederea construirii cunoaşterii+ 7 ansam lu organizat de procedee (te-nici limitate de acţiune, detalii) Funcţiile metodelor didactice. - Funcţia cognitivă+ - Funcţia formativ-educativă+ - Funcţia motivaţională+ - Funcţia instrumentală+ - Funcţia normativă (de optimizare)+ %lasificarea metodelor didactice. A. "etode de comunicare: ,. %omunicare orală. ,.'. 0etode e1pozitive (povestirea, descrierea, explicaţia, prelegerea, instructajul, conferinţa, cursul etc.) ,.9. 0etode conversative (conversaţia euristică, discuţia colectivă, dezbaterea, brainstorming, problematizarea) ,,. 0etode de comunicare scrisă. lectura, munca cu manualul, citirea expresivă, studiul de text ,,,. 0etode de comunicare oral-vizuală. cu ajutorul aparaturii audio!video, "#

. de a fi1a noţiunile.sunt purtătoare de informaţii+ .0etode algoritmice de învăţare+ . reflecţia personală. "i*loace de e(aluare. demonstraţia. %irecţii de modernizare a metodologiei didactice& =ărgirea evantaiului metodologic în funcţie de varietatea situaţiilor de instruire+ Promovarea metodelor ce pun în valoare potenţialul intelectual şi creativ al elevilor+ Folosirea metodelor ce com ină munca individuală cu munca în grup+ %ultivarea metodelor euristice. experimentul. învăţarea pe modele + C.. înţelegerea. "etode %a&ate pe acţiune: . a metodelor azate pe cercetare-acţiune-descoperire+ . C. de a le aplica.. 4cţiune reală. experimentul mintal $. "etode de raţionali&are a 'n(ăţării )i predării: '. A.0etoda fişelor de lucru+ 9.. desene) %lasificarea mi2loacelor de învăţământ $.4. D. observaţia sistematică şi independentă. de a evalua) . "i*loace informati(-demon#trati(e: a) )ateriale intuitiv!naturale ) *biecte elaborate (construite)& substitute tridimensionale c) )ateriale (reprezentări) figurative& substitute bidimensionale d) +eprezentări simbolice (grafice. metoda dramatizării. 4cţiune simulată. "etode de explorare a realităţii: . proiectul. .. modelarea.nstrumentalizarea metodologiei didactice+ "i*loacele de 'n(ăţăm+nt 7 ansam lul de resurse sau instrumente materiale. anc$eta. exerciţiul.sunt investite cu un potenţial pedagogic. . cu funcţii pedagogice (de a uşura comunicarea. D.:. produse. învăţarea prin cercetarea documentelor istorice. învăţarea pe simulatoare %lasificarea metodelor didactice.. "i*loace de exer#are )i formare a deprinderilor.spri2ină şi amplifică eforturile de predare... adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ.tilurile didactice 7 model comportamental ce caracterizează activitatea instructiv-educativă a unui cadru didactic+ . jocul didactic. studiul de caz.nstruirea programată+ <. C. te-nice. 0etode de comunicare interioară. învăţarea prin descoperire . aplicaţii te$nice. "i*loace de raţionali&are a timpului 'n cadrul lecţiilor. 0etode indirecte. învăţare.. evaluare+ 'lasificarea mijloacelor de învăţăm(nt /upă funcţie. activităţi creative .. 0etode directe. lucrările practice. "i*loace te-nice audio-(i&uale. formarea de priceperi şi deprinderi..sunt instrumente de acţiune+ .%.

Conceptul pedagogic de educatie urmãreste cunoasterea stiintificã. azat pe competiţie $. informativ $. educatia este studiatã si de alte stiinte socioumane înrudite cu pedagogia. evidentã la nivelul unei anumite functii a educatiei "uneori la nivelul unei functii derivate# sau al unui anumit element al structurii activitãtii de educatie "vezi. autoritar $. productiv ( azat pe gândire divergentă) $. contributia filozofiei în studiul finalitãtilor educatiei sau a economiei în studiul planificãrii educatiei#.$ 7 f (P1"10) P 7 personalitea profesorului " 7 normativitate personalizată (cerinţele conduitei didactice) 0 7 mediu (particularităţi situaţionale) $tilul . prin faptul cã delimiteazã nucleul de bazã al domeniului. Definirea si analiza conceptului pedagogic de educatie reprezintã. centrat pe transmitere) $. noutăţi) $. azat pe cola orare şi spri2in reciproc $.spontaneitate) $. Acestea o fac însã dintr-o perspectivã tangentialã. descoperire) $. rutinier (dogmatic. de exemplu.caracterizează ansam lul de decizii luate de profesor în procesul de predare. raţional ( azat pe argumentaţie ştiinţifică > evaluare sistematică) $. intuitiv ( azat pe intuiţie. emoţie. Datoritã complexitãtii. originalitate. cunoaştere de sine. studiat prin metodologii specifice si în sensul unei normativitãti . distant (rece) $.ipuri de #tiluri $. situatã la nivelul câmpului psi osocial care încon!urã activitatea de educatie "si actiunile subordonate acesteia#. de conducere a învăţării şi de evaluare a procesului şi a produsului+ . formativ $. democratic D-l prof /orin Cri#tea Educatia Educatia reprezintã obiectul de studiu specific pedagogiei/stiintelor pedagogice. euristic (a1at pe stimulare. înclinat spre repetiţie) $. inovator (desc-is spre creaţie. căutare. sau particularã. academic (discursiv. azat pe elev (învăţare) $. imaginaţie. o mizã epistemologicã si moralã ma!orã$ epistemologicã. a1at pe profesor (predare) $. astfel. profunzimii si amplitudinii sale. reproductiv ( azat pe imitaţie) $. la un grad înalt de generalitate si abstractizare. a unei realitãti psi osociale cu o foarte mare arie de extindere în timp si spatiu si de desfãsurare complexã si contradictorie la nivel de sistem si de proces. afectiv (empatic) $.

de exemplu. bazatã pe) a# un nucleu functional-structural stabil$ b# finalitãti proprii$ c# mi!loace de realizare "care implicã toate continuturile generale ale educatiei# conditionate de un context intern si extern desc is "care implicã toate formele generale ale educatiei. nationale. dar si politic si moral. în capitolul '. A doua cale de cunoastere. 2) Functia si structura de bazã a educatiei +onstituie cel de-al doilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. explicite sau/si mascate.nucleu.cresterea cunoasterii.# a educatiei exprimã necesitatea integrãrii personalitãtii la nivelul sistemului social global. &dentificarea acestei tipologii solicitã rezolvarea conflictului dintre tendinta de abordare psi ologicã si cea de abordare sociologicã a educatiei. realizatã pe termen scurt. efectul social general al activitãtii de educatie "formarea-dezvoltarea personalitãtii celui educat#.constituind simultan un fapt istoric. aflate la baza oricãrei solutii eficiente în cadrul oricãrei practici educative. de exemplu.#$ b# sociologizare a educatiei . 0unctia de bazã/functia centralã ". prelungit pânã în postmodernitate. a cãrei cunoastere profundã depinde de stadiul atins în cercetarea stiintificã de specialitate. prezent în diferite forme si variante. lansat în modernitate. politice.sub ung iul !udecãtilor si rationamentelor care o fac posibilã..specifice. de maximã profunzime. din perspectivã istoricã. acumularea sau . cea axiomaticã. la nivelul pedagogiei. vezi. permitând analiza logisticã sau axiomaticã.#. diferite. si mental sau psi ologic.atura acestui conflict istoric. cea istoricã. vezi. Accentuarea unui anumit tip de abordare genereazã tendinta de) a# psi ologizare a educatiei . exprimate prin douã tendinte de abordare a educatiei) psi ologicã-sociologicã (rima tendintã concepe educatia predominant ca proces psi ologic de formare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale interne. "E. generând viziuni diferite. .(erspective de analizã a pedagogiei ca stiintã. al . Defineste consecinta cea mai .) a# o cale de analizã istoricã sau geneticã$ b# o cale de analizã logisticã sau axiomaticã (rima cale de cunoastere. 1) Tipologia generalã a activitãtii de educatie +onstituie primul criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei. la nivel de sistem si de proces#. Este situatã central. riscul negli!ãrii finalitãtilor educatiei. Elaborarea conceptului de educatie ridicã numeroase probleme de ordin metodologic si praxiologic. . al stiintelor pedagogice$ moral. datorate complexitãtii realitãtii psi osociale reflectate. activitatea de educatie are o tipologie specificã. dar complementare. avanseazã criteriile generale necesare pentru legitimarea epistemicã a conceptelor. central al pedagogiei. -e. valorificate de noi în partea & a cãrtii. mediu sau lung.. /eprezintã dimensiunea obiectivã a educatiei. +onstituie obiectul de studiu specific pedagogiei. este de ordin epistemic. %tudiile de epistemologie propun douã cãi posibile de analizã. *n concluzie.. +ea de-a doua tendintã concepe educatia predominant ca produs social determinat de conditiile externe "culturale. economice. deci sociologic. . riscul politizãrii educatiei. internationale etc.. *n consecintã. *n consecintã.supunerii în fata mãriei sale copilul. o notiune stiintificã se dezvoltã prin acumularea cunoasterii. în interiorul nucleului care concentreazã la un nivel abstract. prin faptul cã atrage atentia asupra problemelor de fond ale teoriei pedagogice. este interpretatã .analizeazã genetica notiunilor. realizabil prin corelatia construitã permanent între educator si educat. în calitate de concept fundamental. .

generalã a activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane.. cea de umanizare. Dimensiunea subiectivã a finalitãtilor. care constituie obiectul de studiu specific pedagogiei . finalitãti microstructurale/ obiective$ continuturi si forme. aflate în continuã expansiune "calitativã si cantitativã#. sunt proiectate finalitãtile macrostructurale) idealul educatiei care defineste tipul de personalitate necesar societãtii pe termen lung$ scopurile educatiei care definesc directiile strategice de dezvoltare a sistemului de învãtãmânt pe termen lung si mediu. de asemenea. situatã la nivelul nucleului functional-structural al educatiei. conexiune inversã externã si internã. politic si cultural. anga!eazã corelatia dintre educator "subiectul educatiei# si educat "obiectul educatiei# la un nivel obiectiv si general. dezvoltate la nivelul unui proiect pedagogic desc is spre "auto#perfectionare continuã. care are un caracter abstract si general. corespunzãtoare functiei centrale a educatiei. în perspectiva paradigmei curriculumului. de formare-dezvoltare a personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale . personalizat si institutionalizat#. inclusiv finalitãtile educatiei "care reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei#. stabil si obligatoriu în orice context "extern si intern# de realizare a activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii "celui educat#. finalitãti macrostructurale. 0unctia si structura de bazã a educatiei formeazã nucleul functional-structural al educatiei. obiectivele educatiei/instruirii . 1a nivel de proces. (e de altã parte. stã la baza oricãrei activitãti de educatie "în calitate de activitate de formare-dezvoltare a personalitãtii umane# si a oricãrei actiuni educationale subordonate acesteia. subordonate functiei generale de bazã. implicate în proiectarea. Acest nucleu functional-structural . specifice. *mpreunã cu functia centralã a educatiei si în funtie de finalitãtile macrostructurale anga!ate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. care exprimã pozitia activã a educatorului "colectiv si individual. .# subordonatã acesteia. spatiu si stil pedagogic determinat istoric. /eprezintã dimensiunea obiectivã educatiei. Aceastã corelatie functionalã valorificã morfologia si fiziologia principalelor componente ale educatiei "functii generale. obiect de studiu specific pedagogiei generale si stiintelor pedagogice "ale educatiei# rezultate. evaluare. realizabilã în orice context extern si intern desc is perfectionãrii si autoperfectionãrii într-un timp. *n acest cadru de referintã sunt deduse functiile generale principale ale educatiei . metodologie. mesa! pedagogic. sunt proiectate finalitãtile microstructurale . /eprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. Aceastã functie vizeazã integrarea personalitãtii umane la nivelul sistemului social global si al principalelor sale subsisteme) economic. politicã si culturalã . necesar în cadrul oricãrei activitãti de formare-dezvoltare si în cadrul oricãrei actiuni educationale "didactice. principalã. trebuie evidentiatã si o altã categorie de functie generalã. extradidactice etc. 0inalitãtile educatiei sunt definitivate în termeni de filozofie si de politicã a educatiei la nivel de sistem si de proces. specifice si concrete#. Structura de bazã a educatiei. concrete/operationale. generale. economicã. context extern si intern#. 1a nivel de sistem. structura de bazã a educatiei reprezintã nucleul functional-structural al activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. este raportatã permanent la dimensiunea obiectivã a educatiei. la care se raporteazã toate celelalte componente ale educatiei. subordonatã. functiei generale de bazã sau functiei centrale. Dinamica raporturilor dintre nucleul functional-structural al educatiei si finalitãtile educatiei marc eazã tensiunea filozoficã si politicã a interdependentelor generale si specifice dintre dimensiunea obiectivã si subiectivã a educatiei. Anga!eazã orientãrile valorice ale educatiei asumate de educator în calitate de proiectant "individual si colectiv# la nivel de sistem "ideal. 3) Finalitãtile educatiei +onstituie cel de-al treilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. determinatã la nivel psi ologic. în perspectiva integrãrii psi osociale optime a personalitãtii umane "aflatã în conditia de educat#. scopuri# si de proces "obiective generale. normativitate. în conditiile unui model de tip curricular.

4) Continuturile si formele generale ale educatiei +onstituie cel de-al patrulea criteriu axiomatic. teoretic si practic etc. de cerintele.#. educatia pentru si prin mass-media. educatia psi ofizicã. determinat de corelatia informare-formare. educatia interculturalã etc. 1a nivel de proces de învãtãmânt. reflectatã la nivelul finalitãtilor educatiei asumate în mod activ "reactiv.# si de . sãnãtatea psi ofizicã# anga!ate în formarea-dezvoltarea complexã a personalitãtii umane. frumosul. intelectualã. +ontinuturile generale . 1a nivel de sistem de învãtãmânt. numite în literatura de specialitate si dimensiuni sau laturi ale educatiei . în plan cognitiv si noncognitiv. Anga!area lor la nivelul sistemului de educatie. incluse în plan.realizarea si dezvoltarea oricãrei activitãti de educatie. organizat la nivel de sistem si de proces. manuale etc. politic. &ntervin în cadrul oricãrui proiect pedagogic "bazat pe obiective-continuturi-metode-evaluare# realizat în context intern si extern. educatia sanitarã modernã. personal si/sau institutional#. indiferent de directia sau domeniul de manifestare si de evolutie a acesteia$ c# dinamic . determinat în functie de numeroasele continuturi particulare. educatia civicã pentru democratie. esteticã. utilitatea adevãrului stiintific. /ezultã cinci continuturi generale ale activitãtii de educatie) educatia moralã. conferã oricãrei activitãti de educatie "si actiunilor educationale subordonate acesteia# consistentã internã si desc idere externã. proprii fiecãrei vârste psi ologice si scolare "vezi continuturile învãtãmântului. desc ise spre toate influentele contextului intern si extern al educatiei/instruirii. a educatului. de frumos. continuturile si formele generale intervin prin asumarea unor scopuri si obiective generale orientate spre formarea-dezvoltarea complexã "moralã. educatia esteticã. stabilitate epistemicã si flexibilitate praxiologicã. de utilitate a adevãrului stiintific. continuturile si formele generale intervin prin obiectivele specifice fiecãrei trepte si discipline de învãtãmânt. educatia economicã. direct si/sau indirect. valorificând toate resursele educatiei organizate scolar si extrascolar sau preluate din mediul social "comunitar. reflectã valorile pedagogice fundamentale "binele moral. abordatã ciclic de . psi ofizicã# a personalitãtii. dar si proactiv. educatia demograficã. de adevãr stiintific. anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. determinat de interdependenta celor cinci continuturi care conferã substanta activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii.noile educatii. educatia aplicatã "te nologicã#. te nologicã. anvergurã axiologicã si focalizare operationalã. indiferent de context.. în mod special. operationalizate de profesor în cadrul unor activitãti concrete organizate în cadrul si în afara programului scolar. %unt atribute relevante în cadrul proiectãrii pedagogice în contextul unitãtii existente între functia centralã a educatiei si structura de bazã a educatiei. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. "vezi educatia ecologicã. economic#. programe. productiv si creativ# de educator "care intervine individual si/sau colectiv. continuturile generale ale educatiei "implicit si continuturile particulare# prin diferite activitãti "actiuni# pedagogice organizate si/sau prin numeroase .problematica lumii contemporane. de sãnãtate psi icã si fizicã#$ b# unitar . determinat de structura bio-psi o-socio-culturalã a personalitãtii umane. 2oate conferã substanta axiologicã proprie oricãrei activitãti de formare-dezvoltare a personalitãtii umane. cu manifestãri specifice în cazul fiecãrui continut la nivelul structurii mesa!ului pedagogic care trebuie orientat spre formarea-dezvoltarea pozitivã a personalitãtii umane. Formele generale ale educatiei reprezintã modalitãtile n care sunt exprimate. cultural.$ d# desc is . de existenta si de evolutia proprii acesteia "necesitatea de a se raporta permanent la valoarea de bine moral. în general. adevãrul stiintific. a educatului. educatia intelectualã "stiintificã#. Analiza continuturilor generale ale educatiei evidentiazã caracterul lor a# obiectiv .

clasã etc. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive$ b# functia noncognitivã a educatiei . provenite de la nivelul mediului social "comunitar. este sesizabilã prin apelul la functiile educatiei. fiind realizabile în functie de finalitãti prin actiuni pedagogice organizate sau/si doar prin influente pedagogice spontane. grupul de prieteni. Ele sunt traduse în practica socialã prin actiunile pedagogice proiectate prin intermediul finalitãtilor educatiei. strada. moralã. memorie. promovare. cognitive "limba!. cu modalitãti speciale de evaluare formativã. Ele constituie consecintele sociale ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate la nivel de sistem. functiile educatiei au un caracter obiectiv. cu initiative metodologice predominant creative. vointã. Functiile educatiei Analiza educatiei la nivel functional-structural permite delimitarea si pozitionarea corectã a tuturor elementelor implicate în activitatea de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. putem identifica douã functii care vizeazã umanizarea personalitãtii în perspectiva integrãrii sale psi osociale) a# functia cognitivã a educatiei . politicã. dar si de promovare sau certificare în anumite situatii. cu structuri ierar ice. imaginatie. provenite din directia câmpului psi osocial. cu modalitãti oficiale de evaluare cu scop de notare. selectie. în mod obiectiv. economic$ familia. componente de bazã care genereazã o anumitã modalitate de proiectare. Dinamica lor. atitudini si aptitudini specializate în plan noncognitiv#. cultural. economie etc. continuã. realizare si dezvoltare a structurii educatiei. neorganizatã. vezi educatia/instruirea extrascolarã#$ c# educatia informalã . vezi educatia/instruirea scolarã$ b# educatia nonformalã . situat si dezvoltat în context intern si extern.rosturile. mass-media etc. . organizatã flexibil. 0unctiile educatiei.. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive. organizatã foarte riguros. cu resurse multiple de experimentare si de individualizare.influente pedagogice spontane. reflectatã la nivel central. în raport cu particularitãtile fiecãrei vârste psi ologice si scolare$ b# functia politicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor civice care reglementeazã raporturile acesteia cu lumea si cu sine. dar si de la nivelul actiunilor pedagogice organizate în scoalã. în raport cu anumite cerinte etc.#. cartierul. realizatã prin influente spontane. religie. cu structuri mobile. caracter. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. artã. gândire. certificare . optionale. te nologie. *n aceastã perspectivã. . politic.#.'!) Functiile care vizeazã formarea"dezvoltarea personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale la toate nivelurile sistemului social global) a# functia culturalã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor spirituale "si materiale# preluate pedagogic din toate domeniile cunoasterii umane "stiintã. obligatorii. definesc . aptitudini generale si specializate în plan intelectual# si noncognitive "motivatie.3!) Functia de umanizare vizeazã formarea-dezvoltarea personalitãtii în vederea valorificãrii la maximum a resurselor sale psi ologice. Din aceastã perspectivã. în conditii proprii fiecãrei vârste scolare si psi ologice$ .indiferent dacã acestea sunt sau nu intentionate. intervin trei categorii de forme generale ale educatiei) a# educatia formalã . *n contextul extern si intern al educatiei. afectivitate. care au un caracter subiectiv în sensul '. afirmatã la nivelul stiintelor socioumane. activitãtii si ale institutiilor specifice care asigurã un ec ilibru structural într-un context dinamic . analizate din perspectiva unui concept-c eie în stiintele socioumane. '. filozofie.

în diferite contexte temporale si spatiale) a# functia de informare. student. Analiza sa presupune elaborarea unui model abstract care evidentiazã importanta prioritarã a functiilor generale în raport cu numeroasele elemente componente ale activitãtii psi osociale de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. functia de asistentã socialã "subordonate functiei economice. #ducatul "6biectul educatiei "Ed. de la statutul pedagogic de obiect la cel de subiect. functia de asistentã psi ologicã "subordonate functiei culturale. functia de culturalizare. existential. functia de propagandã/ideologizare "subordonate functiei politice. desemneazã . #ducatorul$Subiectul educatiei "E$ %e# . obiectul educatiei are calitatea de subiect epistemic "activ în cunoastere#$ existential. *n aceastã acceptie. aplicative.doi actori ai educatiei. de exemplu. într-o perspective imediatã si pe termen mediu si lung. existential. derivate. +onditia de subiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. obiectul poate dobândi calitatea de subiect . Structura educatiei %tructura educatiei reprezintã elementele componente si interactiunea lor. Este initiatorul activitãtii de educatie. derivate din functia politicã#$ c# functia de specializare. functiile secundare. +onditia de obiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. cursant la actiuni de perfectionare#. la nivelul corelatiei functionale specifice activitãtii de educatie. '3-43#. functia de profesionalizare. fãrã a exclude conditia epistemicã a celor . individual sau colectiv. un caracter subiectiv. clasa de elevi#. %pre deosebire de functiile generale. în calitate de autor al proiectului pedagogic si de emitãtor al mesa!ului pedagogic. iar obiectul locul asupra cãrora se exercitã aceste actiuni.caracteristici dependente de observator. observator care tinde sã "re#construiascã realitatea formativã în raport de anumite intentii si interese "%earle. care vizeazã capacitatea acesteia de realizare a unor activitãti socialmente utile în diferite contexte sociale. la nivel individual sau colectiv "vezi. . astfel. care asigurã functionalitatea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii. Este responsabil de realizarea permanentã a corelatiei functionale cu educatul. prescolar. %intetizând importanta demersului la nivelul corelatiei functionale necesarã în cadrul oricãrei activitãti de educatie eficientã. derivate. de altfel. care au un caracter obiectiv. Este beneficiarul activitãtii de educatie în calitate de receptor al mesa!ului pedagogic. de moment. probat prin experientã de viatã "cazul familiei# sau nivel profesional specializat "cazul cadrului didactic#. care exprimã trãsãturi intrinseci ale educatiei. *n analiza structurii de functionare a educatiei. 4# 0unctiile secundare. elev.$6e# . derivate din functia culturalã#$ b# functia de protectie socialã.subiectul este sursa actiunilor. datorat experientei de viatã sau nivelului de pregãtire limitat "vezi statutul de) fiu. +a potential de cunoastere. rezultã din atribuirea unor semnificatii si intentii speciale functiilor principale. derivate din functia economicã#.. principale#. în practica educatiei. corelatia profesor . derivate. pot fi avansate urmãtoarele functii secundare/derivate subordonate functiilor principale ca exemple semnificative care se regãsesc. *n aceasta constã diferenta esentialã dintre functiile secundare. Aceastã situatie conditioneazã modul de definire si analizã a celor mai importante componente structurale implicate în functionarea eficientã a educatiei. optiunea pentru formula de subiect si obiect al educatiei este adoptatã în sens ontologic. +onstituirea lor depinde de interventia unor factori externi care le conferã. pp. ca si potentiala evolutie existentialã a celui educat. individual sau colectiv.c# functia economicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor te nologice. '555. si functiile generale "centrale..

orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. economic#. cercetare a realitãtii./(#. Este transmis sau . %unt derivate din finalitãtile macrostructurale. mi!loace de instruire programatã "calculator#. frumosul. . educatorul va anga!a functia de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii în vederea integrãrii psi osociale a personalitãtii celui educat "în sens general uman. valorificând integral si adecvat) contextul intern si extern în care se desfãsoarã activitatea la nivel de proces si de sistem. în mod implicit.# a activitãtii "educative/didactice#. 'roiectul pedagogic de tip curricular &''C)! Articuleazã cele patru elemente prezentate anterior "obiective-continuturi-metodologie-evalaure# la nivelul unei structuri de actiune care. sãnãtatea# aflate la baza proceselor de formare-dezvoltare permanentã a constiintei psi osociale a omului. receptate si interiorizate de cel educat. cultural. esteticã. anticipând mesa!ul pedagogic. Definesc. &nclude principiile cu valoare imperativã care trebuie respectate în activitatea de proiectare si de realizare a educatiei prin intermediul mesa!elor pedagogice transmise/construite de educator. defineste tipul de personalitate umanã. +ontinuturile generale ale educatiei "+# . /eprezintã primul element al structurii educatiei la care se raporteazã subiectul educatiei. educatia) moralã. aplicatã "te nologicã#. seminar.doar în momentul în care devine initiator al educatiei si autor al propriului sãu proiect pedagogic "autoproiect pedagogic# si. functie de maximã generalitate care are un caracter obiectiv. #valuarea educatiei &#v)! &nclude actiuni de control si apreciere a gradului de îndeplinire a obiectivelor în vederea stabilirii unor decizii optime$ poate implica actiuni realizabile prin strategii de evaluare) initialã-continuã-finalã$ predictivã-formativã-sumativã$ normativã-de progres. 7esa!ul pedagogic transmis/construit "7(t/c# este elaborat de educator la nivelul interactiunii dintre finalitãtile macrostructurale ale educatiei si finalitãtile microstructurale ale educatiei. 2raduc în plan subiectiv dimensiunea obiectivã a functiei centrale a educatiei. cu desc idere spre problematica lumii contemporane. adevãrul stiintific aplicat. 8izeazã acele valori fundamentale "binele moral. obiectivele "o#. adevãrul stiintific. Astfel. Finalitãtile microstructurale ale educatiei . urmãrind realizarea permanentã a unei corespondente pedagogice optime între obiective-continuturi-metodologieevaluare. individualã# si concretã "curs. civic. definesc directiile generale de evolutie a educatiei. %unt elaborate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. necesar la nivel de sistem pe termen lung$ scopurile educatiei . valabile la scara procesului de învãtãmânt. valorificând diferite forme de organizare particularã "frontalã. intelectualã "stiintificã#. valabile la nivel de sistem pe termen mediu si lung. definind orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice anga!ate în formarea-dezvoltarea permanentã a personalitãtii umane) idealul educatiei . indiferent de specificul activitãtii de educatie pe care urmeazã sã o proiecteze. la nivel general si particular. situatã initial în ipostaza de obiect#. îl poate atinge orice personalitate umanã. potential. grupalã. lectie. fiind valabile la scara sistemului de educatie/învãtãmânt. orã de dirigentie etc. Finalitãtile macrostructurale ale educatiei "07E#. actiune practicã. acordã prioritate obiectivelor. Functia centralã a educatiei "0+E#. aflate în centrul proiectului pedagogic curricular. al propriului sãu mesa! pedagogic "vezi stadiul autoeducatiei pe care. psi ofizicã.((# si de principii de realizare ".ormativitatea pedagogicã intervine la nivel de principii de proiectare ". %etodologia educatiei &%)! &nclude ansamblul metodelor pedagogice propuse de educator la nivelul unor cãi eficiente aplicate de cel educat ca strategie de educatie/ instruire bazatã prioritar pe) comunicare.

obiective de referintã.obiective-tintã. elaborarea si definirea acestui concept presupune evidentierea functiilor si a structurii sale generale Functiile generale.obiective specifice. fixatã la nivelul functiei si structurii de bazã a educatiei.#.competente specifice. *n plan axiomatic.obiective terminale. . pe capitole. reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. dintre motivatia internã si motivatia externã#. realizabilã în termeni de comunicare pedagogicã eficientã. lectii etc.. sistem de educatie. . obiectivelor educatiei. /eprezintã o structurã de actiune specificã. b) Functia de valorizare a activitãtii de educatie proiectatã la nivel de sistem si de proces este anga!atã prin intermediul valorilor pedagogice de maximã generalitate. . .obiective educationale. "informatie selectatã si transmisã/construitã de educator# si formare-dezvoltare pozitivã "fdp# a celui educat "în plan cognitiv si noncognitiv$ vezi raportul dintre memorie si gândire.tinte. în limba!ul pedagogic comun. .obiective monodisciplinare. *n sens restrâns. +onstructia rezultatã tinde spre dimensiunea de maximã generalitate si stabilitate epistemicã a unui concept pedagogic fundamental.. determinat la nivelul intern al acesteia. .obiective concrete..obiective-cadru. cu o bazã si o desc idere largã spre problematica teoriei generale a instruirii si a teoriei generale a curriculumului..finalitãti si obiective. Este transmis/construit în perspectiva receptãrii si interiorizãrii sale depline de cãtre educat "individual. . propriu teoriei generale a educatiei. . Criteriile de clasificare a finalitãtilor . la toate nivelurile sistemului de educatie/învãtãmânt si ale procesului de învãtãmânt... . .obiective multidisciplinare. a programelor si manualelor scolare/universitare. avem în vedere conceperea politicilor educationale pe termen lung si mediu$ inclusiv elaborarea planului de învãtãmânt. . ...obiective de formare.construit împreunã cu elevii...obiective tangibile.micro-obiective.. concentrate în structura de organizare specificã idealului educatiei.obiective aparente. . colectiv#. . . pe fondul reflectãrii caracterului teleologic si axiologic al activitãtii de educatie realizate într-un context social desc is. . . etc.# a) Functia de proiectare a activitãtii de educatie este anga!atã.obiective intangibile. anga!ate de orice finalitate a educatiei... în documentele de politicã scolarã. . avem în vedere planificarea calendaristice a cadrului didactic "anualã.obiective intermediare.. . complementarã cu cea obiectivã. +a argument reproducem o parte dintre formulele ve iculate) . bazatã pe corelatia dintre informare "&#.deziderate. functional-structural.obiective generale.obiective functionale.. *n sens larg. semestrialã. în sens larg si restrâns. ..obiective de evaluare. *n sens epistemologic. .obiective operationale.. Finalitatile educatiei 0inalitãtile educatiei definesc orientãrile valorice ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate de proiectant la toate nivelurile sistemului si ale procesului de învãtãmânt. +lasificarea finalitãtilor educatiei +lasificarea finalitãtilor educatiei este o necesitate metodologicã si practicã în contextul numeroaselor variante. expresii si formule întâlnite în literatura de specialitate. semnificative la scarã socialã "sistem social. sistem de învãtãmânt etc. . grupuri de lectii.. ..$ . Analiza finalitãtilor la nivel de concept pedagogic fundamental impune evidentierea functiilor generale anga!ate în mod obiectiv si a structurilor rezultate..scopuri. scopurilor educatiei. Definirea conceptului pedagogic de finalitate a educatiei poate fi realizatã în functie de caracterul teleologic si axiologic al activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii umane. definesc consecintele cele mai importante ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii..macro-obiective. .obiective instructionale....

o finalitate concretizatã în cadrul unei activitãti didactice "lectii etc. unitãti de instruire# sau la nivelul unei activitãti didactice "lectie etc.#) obiective operationale$ . Dacã avem în vedere triada teleologicã ideal. în sens explicativ si interpretativ. valabile la nivelul procesului de învãtãmânt$ . finalitãti aplicative.scopuri-obiective. 3) (radul de raportare la sistemul de educatie$)nvãtãm*nt . anga!ate în termeni de criterii de proiectare pedagogicã) obiectivele generale ale educatiei. scopurile educatiei$ . finalitãti valabile la nivelul întregului proces de învãtãmânt) obiective generale$ . finalitãti care definesc directiile generale de dezvoltare a educatiei) scopurile educatiei$ . finalitãti teoretice. obiectivul general al educatiei valabil la nivelul sistemului/procesului de învãtãmânt$ . finalitãti care vizeazã sistemul de învãtãmânt. dupã) 1) Forma de obiectivare a orientãrilor valorice . temporal. fundamentale) idealul educatiei. finalitãti tip proiect) idealul educatiei.Avem în vedere tipologiile realizate dupã) a# gradul de persistentã$ b# continutul specific$ c# aria de generalitate$ d# modalitatea de concretizare$ e# domeniul de aplicare$ f# durata secventei de învãtare etc. intermediare# ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele operationale "concrete# ale procesului de învãtãmânt. finalitãti tip produs) obiectivele generale ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele particulare "specifice. abordabile în ansamblul lor. finalitãti particularizate la nivelul procesului de învãtãmânt) obiective specifice/ intermediare$ . în calitate de principal subsistem al sistemului de educatiei) scopurile educatiei$ . finalitãti care vizeazã sistemul de educatie în ansamblul sãu) idealul educatiei$ . valorificabile la nivelul unor taxonomii) obiective specifice ale procesului de învãtãmânt$ . finalitãti concretizate la nivelul unui grup de activitãti didactice "grup de lectii.micro-obiectiv operational.#. Avem în vedere douã categorii de finalitãti de sistem) idealul educatiei . pot fi avansate mai multe criterii de clasificare a finalitãtilor educatiei. în interiorul unui obiectiv operational sau în strânsã legãturã cu alte obiective operationale) . o finalitate de maximã generalitate) idealul educatiei$ . actional . scopurile educatiei. realizabile la nivelul unor activitãti concrete) obiective operationale ale procesului de învãtãmânt. finalitãti care vizeazã procesul de învãtãmânt. în calitate de principal subsistem al sistemului de învãtãmânt) obiectivele educatiei/instruirii. 2) 'onderea teoreticã sau practicã a orientãrilor valorice . 4) (radul de generalitate"specificitate"operationalitate e+primat )n sens spatial. finalitãti teoretice. 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt definesc orientãrile valorice care asigurã proiectarea si realizarea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii la nivel macrostructural. finalitãti concrete.

indivizibil.+opilul =i curriculum> 8irginia cel mai frumos loc din America. /esurse umane. 0inalitãtile de sistem sunt incluse în cele mai importante documente de politicã generalã . 3:3@ 0ranA Bobbit . reflectate la nivel global si particular. proiecte de dezvoltare nationalã) parlamentare. financiare. idealul si scopurile educatiei nu permit gradualizãri si divizãri. +urriculum-ul modern conCine ) design. . . cultural. comunitare etc. Are un caracter global. pe diferite criterii. european# • Design curricular F principiile) plierea. *n anii E5 s-au identificat & mecanisme de înv?Care ce se poate face =i ce nu "taxonomia lui Bloom#. transparenCa. (entru De<e..Dogne mai întâi programat? înv?Care. curriculumul are sens de metafor?. curriculumul national etc.. . prezidentiale. mondial. 7are problem? a =colii noastre este organizarea sistemului de înv?C?mânt "sistem ecleziastic#. *n consecintã. /.+urriculum> concept operaCional. în perspectiva elaborãrii unor taxonomii. politic.egre/ Teoria general0 a curriculumului 7artin 9eidegger mare filozof 3:5' . 0 %Ainner instruire programat? "ma=ina de înv?Cat.si scopurile educatiei. Evaluarea trebuie f?cut? în vitro "care nu afecteaz? pe nimeni#. organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale etc.7. în unitatea si integralitatea lor la scara socialã a sistemului de educatie/învãtãmânt. +onCinuturi fixate pe finalit?Cile sistemului. în raport cu tendintele si directiile generale de dezvoltare socialã. • +ercetare design • +ercetarea validarea curriculei • &mplementare • +ercetarea curricular? • Diagnoza "o investigaCie de teren concret?# • (rognoza " tendinCe de evoluCie nivel local. testare. +urriculum-ul american a fost structurat pe obiective.o n De<e. *n calitate de finalitãti macrostructurale. în mãsura în care orientãrile valorice asumate sunt anga!ate stabil. statutul personalului didactic. B. fiecare cercet?tor î=i susCinea teoria lui. în plan economic. susCinerea activitate de ec ip? ptr crearea unui curriculum (lanul de înv?C?mânt care trebuie reorganizate. • +ercetare macroproiectare curricular?. idealul si scopurile anticipeazã evolutia educatiei pe termen lung si mediu. Curs -on . Existau o sut? de teorii ale înv?C?rii. preludiu al instruirii asistat? pe calculator#. comunitar. +onstructia finalitãtilor macrostucturale este concentratã teleologic si axiologic la nivelul prospectãrii pedagogice a problematicii globale a sistemului social. Exist? obiective =i limite ale pedagogiei. si de politicã a educatiei) legea învãtãmântului. implementare îns?Cit? de corecCie +ercetare se împarte în) • +ercetare curricular?. guvernamentale.$ programe ale partidelor politice.

• Este o tendinC? terorizat? • Abordare creativ?. • Este o teorie • Este un proiect "este un proiect interdependent de sistem axiologic#. !uridice. legi. indigen. Evaluare "definiCie# ) • Este un proces "o tendinC?#. . nu cunoa=tem cu con=tiinCa de sine.De la evaluare la curriculum> editura Gniversitate. tradiCional. • *n str?in?tate se face literar. 7orala bun? pentru educaCie este cea autonom?. Aspecte practice F multitudinea evalu?rii. • (olitizarea • &nternaCionalizarea evalu?rii. Curs 1ictori/a Trifu Teoria 2i metodologia evalu0rii +artea . (rincipiul optimismului "+omenius# în educaCie nu au voie s? faci decât cele mai bune lucruri cu putinC? în conformitate cu criteriile de opCionalitate.%piru aret F capodoper? pedagogic?. 2estarea în vitro "în =coli. alternative de evaluare "observaCia. rezolvarea de probleme# %isteme de notare) • %e face cu a!utorul calificativelor. evaluarea se confrunt? cu un proces. • (luritatea persuasiv?. • %e face numeric. este un proces "stereotip cultural#. b?nci de date. -ent =oapta con=tiinCei. • &mplementarea management al sc imb?rii. exist? ' morale eteronom?. • 0orCa persuasiv?. poate fi o interogaCie cu privire la valori. proiect. +onceptele cu care se opereaz? sunt diverse) clienCi ai evalu?rii. +larific?ri conceptuale. • 8alidarea curriculei asumarea responsabilit?Cii. la faCa locului#. +urriculum trebuie s? aib? o modificare profund?. Evaluare definirea &ncursiunea în domeniul evalu?rii argumentarea. a f?cut =coala normal?. complementare de evaluare. • +u a!utorul culorilor Efectele evalu?rii "defectele evalu?rii#.. itemi de evaluare. %trategiile evalu?rii 7etode) 2radiCional?. (roblemele evalu?rii) • &deologizarea. portofoliu. interdependenCa dintre evaluare =i societate Evaluarea este un concept global.

D7E.2 F evaluare de orice fel Evaluarea dispune de o decodare diversificat? • explicaCii etimologice • definiCie din dicCionar 0uncCiile evalu?rii) • diagnoz?. 7?surarea o corespondenC? ce poate fi stabilit? între un =ir de numere =i este un element al evalu?rii. • Dezavanta!ele) este foarte consumatoare de timp. • +onst? într-un =ir de itemi "întrebare Hr?spunsul a=teptat# este vorba despre evaluare. Evaluarea nu se confund? cu notarea. tipuri de comportamente dezvoltate. 7etode de evaluare) metode traditionale =i metode alternative • 7etode tradiCionale "clasice# sunt folosite cu o mare frecvenC?) • (roba oral? • 0orma ascult?rii. • iar specifice sunt) motivaCie =i orientare =colar? Evaluare definiCie ansamblu structurat format din m?surare. nr practicilor • metoda se aseam?n? cu investigaCia . • Avanta!ele probei. • dezavanta!e) nu pot fi corectate erorile detectate • proba practic?) i-a diverse forme.• &ndustrializarea "comercializarea# Din punct de vedere istoric educaCia a fost în acela=i timp p?rintele =i copilul dezvolt?rii naCiunii stat. lucr?ri realizate pe sc eme =colare • 7etode alternative "complementare# • cele ce vizeaz? observarea este tratat? ca o metod? de evaluare • elementele de protocol) natura profesor-elev. este considerat? o prob? obiectiv?. preorie =i decizie. supervizare# A%%&. este exersat? inteligenCa emoCional?. profesor#. lucr?ri de laborator. elevii scap? de tracul evalu?rii orale. corectarea pe loc. m?sur?m atitudine Dup? m?surare se produce aprecierea. • appraisal "ev profesor# • evaluation "ev programelor sociale# • monitoring "monitorizare. poate fi evaluat. (erformanCelor elevului. Evaluarea ) • assessment "ev. • prognoz? • selecCie sunt cele generale. subiectivitatea evalu?rii • (roba scris?) cel mai adesea i-a forma tezei • în cadrul acestei probe investig?m comunicarea în forma scris? • avanta!e) permite evaluarea tuturor elevilor în aceea=i unitate de timp. • Accentueaz? comunicarea verbal?.

utilizarea simbolurilor. Acest tip se adreseaz? înv?C?rii anglo-saxon. efectul de anticipaCie. notarea literar? const? în utilizarea unei scale cu o înc idere de aproximativ I-J trepte. &dentific?m con=tient acelea=i erori. • identificarea procedurilor de utilizat. • efectul alo. unde cifrele sunt înlocuite cu litere.carte de vizit?> a elevului • el recunoa=te metodele tradiCionale de evaluare cât =i alternative • sunt importante 4 elemente) scopul elabor?rii. • Evaluarea curent? Aprecierea =colar?) aprecierea verbal?. • oroarea de generozitate profesorul acord? note mai mari decât merit? elevul.. nota reciproc? "sc imb de lucr?ri între elevi la notare#. • efectul blând elevii evaluaCi • efectul de contaminare • efectul de contrast reprezint? accentuiarea diferenCelor în evaluare a dou? r?spunsuri succesive +a subiecte pot fi =i erorile evalu?rilor. contextul în care va fi utilizat. 0actorii ce Cin de profesori • efectul (. 3"na #lena 4afaila . Gtiliz?m) notarea numeric? de la 3-35. • calitatea perceput? Evaluarea este) continu?. notarea cu a!utorul culorilor %unt E trepte de calificative. • analiza =i interpretarea datelor • investigaCia impune implicarea activ? a elevului în înv?Care • 6 alt? metod? este (roiectul Acesta începe =i se înc eie în clas? "proiectul# este o condiCie obligatoriu +riteriile utilizate în proiect) • calitatea dorit?. Erori identificate în evaluarea didactic?.• &nvestigaCia metod? • condiCiile de lucru.gmalion. proiectarea portofoliului • Autoevaluarea este raportat? la evaluare. • calitatea probat?. • (ortofoliul este o metod? complementar? de evaluare utilizat? din ce în ce mai mult "este o metod? nou?# • este privit ca o . formativ? =i sumativ?.

) ! regleaza activitatea de instruire atunci cind intervin disfunctionalitati. a strategiei didactice. in prelucrarea didactica a cunostintelor stiintifice. a mesajului educational. dezvoltarea psihica. creativitatii pedagogice. Principiul comunicarii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. la stabilirea strategiei didactice. Principiile didactice indeplinesc urmatoarele functii ? ! orienteaza cadrul didactic in organizarea componentelor procesului didactic si a relatiilor dintre ele in vederea realizarii obiectivelor preconizate. manualele scolare. in corelarea permanenta a continuturilor de obiectivele urmarite. in focalizarea mesajului educational asupra fiecarui elev. dar si pe cei care elaboreaza planul de invatamint. in respectarea si imbogatirea repertoriului elevului. avand deci valoare procedurala. ( ! caracter general " se refera la toate componentele procesului didactic (la elaborarea obiectivelor. angajat la nivelul proiectului elaborat special de profesor pentru a genera reactia formativa a elevului. in construirea mesajului educational utilizind continuturi formative. relatiei pedagogice) necesita din partea cadrului didactic competente teoretice (de proiectare si evaluare) si practice dar si receptivitate la reactiile elevilor si la dificultatile aparute. Principiile didactice sunt cerinte cu caracter legic referitoare la organizarea si desfasurarea procesului didactic. Sunt idei care calauzesc. comunicarea. ele sunt subordonate principiilor. indicatii concrete. Principiile didactice se caracterizeaza prin anumite trasaturi @ ! sunt fundamentate stiintific " se bazeaza pe datele psihologiei (generale. ele exprima legitatile care guverneaza invatarea si dezvoltarea. inventivitate. idei de baza pe care se intemeiaza procesul didactic. . in elaborarea mesajului educational tinand cont de finalitati. Aceasta adaptare (a proiectului didactic. Principiul creativitatii pedagogice este un imperativ categoric al actiunii didactice angajat la nivelul circuitelor de conexiune inverse care permit profesorului sa perfectioneze permanent actiunea educativa. motivationale ale clasei si ale elevului. Principiul creativitatii pedagogice exprima cerinta adaptarii permanente a actiunilor de intruire la conditiile concrete. de particularitatile cognitive. a invatarii si a dezvoltarii) si exprima legile care guverneaza invatarea. programele scolare. lingvistice. invatarii si evaluarii). organizarea si prelucrarea continuturilor. cunoasterii pedagogice. Normativitatea didactica desemneaza ansamblul principiilor si regulilor procesului de invatamint. la desfasurarea predarii.Principiile pedagogice exprima necesitatea comunicarii pedagogice. decizie promta. ghideaza profesorul in organizarea si desfasurarea activitatii instructiv educative. Normele (regulile) didactice reprezinta prescriptii cu caracter particular. * ! indica restrictiile si permisivitatile actului educativ la virsta la care se construieste si se dezvolta personalitatea. Principiul sustine cadrul didactic in ierarhizarea obiectivelor in functie de mecanismele psihice implicate in invatarea specifica domeniului si disciplinei de invatamant. 'A ! caracter normativ " indica restrictii si permisivitati. angajat la nivelul mesajului educational. flexibilitate. la selectarea. Principiul cunoasterii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. in valorificarea informatiilor primite prin conexiunea inversa in vederea perfectionarii activitatii instructive educative. Acest principiu directioneaza si stimuleaza cadrul didactic in construirea proiectului pedagogic in sens curricular.

prin minuirea adecvata a factorilor atentiei. integreaza noile cunostinte in propriul sistem cognitiv pe care il restructureaza permanent.'' ! caracter dinamic " continutul principiilor s!a transformat (dezvoltat sau chiar modificat) de!a lungul timpului. principiul invatarii temeinice. interpreteaza critic ideile si teoriile noi. Principiul sugereaza profesorului ca. comparatie. care. fundamentat pe caracterul procesual. aptitudinilor. Principiul invatarii sistematice si continue . $nvatarea constienta si activa este asigurata prin utilizarea metodelor bazate pe problematizare. verifica. continuarea invatarii acasa prin efectuarea temelor (care vor avea caracter aplicativ. #ste constructiva doar acea invatare care il implica plenar pe elev. interesant. diferentiat. Se recomanda asigurarea cunostintelor " premisa pentru intelegerea noilor cunostinte. in organizarea si desfasurarea actului de predare " invatare. predictie) si a instrumentelor operationale. care ii impune sa ! si mobilizeze fortele intelectuale si emotionale. Prioritara nu va fi insusirea de cunostinte ci formarea capacitatilor intelectuale (de analiza. mediteaza. nerespectarea unuia pericliteaza respectarea celorlalte. decodifica cunostintele noi raportindu!le la propriul sistem cognitive. sa valorifice. a. stadial al dezvoltarii. este centrata pe gindire si posibilitatile ei. experimenteaza. identifica cauzele si consecintele fenomenelor. intr! o anumita ordine logica. principiul accesibilitatii si individualizarii. generalizare. prin declansarea si mentinerea interesului pentru continutul invatarii si pentru cunoastere in general. respectindu ! se procesualitatea invatarii. Sistemul principiilor didactice include urmatoarele principii principiul unitatii dintre teorie si practica.. teoria informatiei si stiinta comunicarii. Principiul invatarii constiente si active se bazeaza pe legile ce guverneaza invatarea si pe relatia determinativa dintre invatare si dezvoltare. principiul invatarii sistematice si continue. sistematica. exprima cerinta ca toate cunostintele. aptitudinile. sistematizeze experienta cognitiva a elevului. $nvatarea constienta este posibila daca elevul face asociatii intre cunostintele noi si cele de care dispune deja. Activitatea independenta si cea in echipe constituie cadrul optim pentru valorificarea situatiilor " problema ca si pentru aplicarea cunostintelor in noi situatii. argumenteaza. depune efort. desi utilizeaza capacitatile perceptive si mnezice. principiul conexiunii inverse. Principiul este impus si de relatia dintre invatare si dezvoltare dezvoltarea poate fi provocata si determinate numai de o invatare continua. $nvatarea este activa daca elevul insusi observa. formarea etapizata si progresiva a deprinderilor. formuleaza concluzii. elaboreaza idei. c. deprinderile. principiul invatarii constiente si active. pentru a ! i forma receptitate fata de problematica realitatii. ipoteze. principiul unitatii dintre senzorial si logic. sinteza. Principiul unitatii dintre teorie si practica reflecta determinarea sociala a educatiei scolare si relatia dintre teoria stiintifica si activitatea concreta. explorare si actiune. pentru a " l stimula sa aplice in viata cele invatate). sa porneasca de la problemele teoretice si practice pe care elevul le intilneste in realitate (pentru a ! i declansa motivatia invatarii. accesibil " sub raportul posibilitatilor . prin imbinarea muncii in echipa cu cea independenta. exemplifica. potrivit celor mai noi date din psihologia invatarii si psihologia dezvoltarii. variat. b. corelatii intra si interdisciplinare. sa invete elevii sa aplice si cum sa aplice ceea ce invata. largeasca. '9 ! caracter sistemic " principiile didactice se respecta in totalitate. competentele sa fie formate progresiv.

repertoriului verbal. datorita exemplificarilor si concretizarilor.si emotionale) care il ajuta pe elev sa depaseasca propriile posibilitati. (ratarea diferentiata si individualizata reprezinta strategia cea mai importanta ceruta de acest principiu. . implicarea intr ! o invatare active). Principiul corelatiei dintre senzorial si rational se fundamenteaza pe relatia dintre cunoasterea senzoriala si cea logica. dar si informatiile pe care elevul le are despre propriile rezultate. contolul prin intermediul lor anticipand pe cel logic. iar perceptile si reprezentarile noastre contribuie la verificarea constructiilor gandirii. in activitatea scolara % activitatea practica % viata. Principiul accesibilitatii si individualizarii sau respectarii particularitatilor de virsta si individuale impune respectarea posibilitatilor reale ale virstei si individuale (sub aspectul cunostintelor anterioare. g. includerea fixarii (consolidarii) in lectiile de transmitere " insusire de cunostinte si de formare de deprinderi % priceperi. rational materialul didactic necesar. Pornind de la concret si particular elevul va putea ajunge (cu ajutorul profesorului care ii ghideaza actul observativ) la generalizari si abstractizari si va intelege. d. intarire imediata a raspunsurilor. )a in orice sistem. )uvintul (insotit de mijloace expressive) si intuitia senzoriala se imbina in pondere diferita. optimizarea memoriei prin valorificarea factorilor si caracteristicilor ei. constructiile abstracte. sa compare. sistematizarea permanenta a achizitiilor deja formate.psihice dar si al timpului). repetarea (sub forma reactualizarii ideilor ancora si a lectiilor de recapitulare). Principiul conexiunii inverse exprima cerinta reintoarcerii informatiei despre calitatea predarii si a invatarii in vederea reglarii si perfectionarii lor. de specificul obiectului de invatamint. cresterea gradului de activism al elevului. calitatea raspunsurilor. asigurarea concordantei dintre posibilitati si dificultati. Principiul impune verificare continua si sistematica.Se impune respectarea principiului nu numai de profesor ci si de cei care elaboreaza planul de invatamint. controlul si reglajul asigura perfectionarea functionarii. Principiul impune respectarea &zonei proximei dezvoltari'. nivelului de dezvoltare psihica. intrebari. f. sa verbalizeze actul observativ. Se bazeaza pe caracterul stadial si pe cel individual al dezvoltarii psihice. utilizarea tehnicilor de invatare adecvate disciplinei scolare. de obiectul sau fenomenul studiat. programa si manualul. sa analizeze. timpului necesar invatarii). Acest principiu exprima cerinta asigurarii unui suport concret! senzorial necesar pentru identificarea de catre elev a caracteristicilor concrete ale obiectelor si fenomenelor. *eriva din caracterul sistemic al procesului didactic eficienta lui depinde de asigurarea celor mai adecvate caracteristici ale componentelor si a celor mai optime relatii dintre componente. dar nu exclude efortul(concentrare de forte intelectuale. #levul va fi solicitat sa observe. rationala cunoasterea senzoriala este premisa pentru cea logica care o valorifica si valorizeaza. Principiul invatarii temeinice exprima cerinta formarii unor cunostinte si deprinderi durabile si profunde astfel incit elevul sa le poata utilize % valorifica ulterior. declansarea si mentinerea interesului pentru continuturile respective. e. *in acest punct de vedere sunt importante informatiile pe care profesorul le primeste de la elevi (prin starea de atentie. Principiul poate fi respectat daca se foloseste adecvat. sa selecteze ceea ce este important. in functie de virsta elevilor. apelarea cit mai des la reflectie ca metoda de instruire si autoinstrure.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful