P. 1
Pentru Examen

Pentru Examen

|Views: 16|Likes:
Published by Raluca Mihaela

More info:

Published by: Raluca Mihaela on Jan 04, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/26/2014

pdf

text

original

Pentru examen

D-na Prof. Crenguta Oprea
Formele educaţiei reprezintă toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului, în mod organizat şi structurat (în conformitate cu anumite norme generale şi pedagogice, desfăşurate într-un cadru instituţionalizat) sau, dimpotrivă, în mod spontan (întâmplător, difuz, neoficial). Educaţia permanentă Proces de perfecţionare a dezvoltării personale, sociale şi profesionale pe durata întregii vieţi, în scopul îm unătăţirii calităţii vieţii individuale şi colective (vezi !"#$%&, '()*)+ ,nclude ed. formală, nonformala, informală, autoeducaţia su toate aspectele (intelectuală, morală, fizică, te-nologică, estetică)+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori sociali. - /inamismul vieţii sociale+ - 0o ilitatea şi diversificarea profesiilor+ - !zura morală a cunoştinţelor+ - Progresele accelerate în ştiinţă şi te-nică+ - 0ultiplicarea şi diversificare mass-mediei+ - %reşterea gradului de democratizare a vieţii sociale+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori individuali. - /oinţa individului de perfecţionare, de adaptare continuă şi promtă la ritmul sc-im ărilor economice, sociale, culturale+ - "ivelul crescand al aspiraţiilor culturale şi al nevoilor diferitelor varste+ - %reşterea standardului de viaţă, concomitent cu e1pansiunea demografică (prelungirea duratei medii de viaţă)+ Autoeducaţia #ducaţia prin sine însuşi, personală, susţinută de efort conştient organizat şi de motivaţie intrinsecă+ # adecvată unei decizii proprii de autoanga2are într-o activitate sistematică, direcţionată către atingerea unui ţel propus+ %aracteristici şi funcţii ale conştiinţei de sine. Funcţia anticipativă 3 oferă individului posi ilitatea de a se autoproiecta, de a-şi canaliza eforturile în mod intenţionat şi sistematic către atingerea o iectivelor+ Funcţia normativă 3 rezultat al unei interiorizări treptate a cerinţelor sociale, modeland continuu comportamentul+ %apacitatea omului de a se reflecta pe sine însuşi 3 dedu landu-şi conştinţa în contrarii. ceea ce este şi ceea ce doreşte să fie+

Condiţiile autoeducaţiei: - %onştiinţa de sine+ - 0otivaţie intrinsecă+ - %alităţi de voinţă şi caracter+ - %apacitate de discriminare, de automo ilizare şi de autoevaluare corectă a progreselor+ - #fort intelectual şi fizic susţinut+ - 4 ilităţi de muncă intelectuală independentă şi de gandire+ - %unoştinţe, deprinderi, priceperi de lucru cu informaţia+ %apacitatea de a-şi organiza propriul regim de muncă intelectuală şi repaus+ CONCLU !!: #ducaţia prin alţii este o premisă dar şi o condiţie pentru autoeducaţie+ 4utoeducaţia e produsul superior al formelor educaţiei şi criteriul de apreciere al eficienţei acestora+ 4utoeducaţia este a consecinţă şi o condiţie a educaţiei permanente+ 0enirea şcolii e aceea de a-l învăţa pe elev cum să înveţe eficient pentru sine şi pentru societate+

"etodologia in#truirii
metoda #timologie. gr. 5met-odos6 (5odos67cale, drum, 5met-a67 spre, către) 7 drum către, cale de urmat în vederea atingerii unor finalităţi determinate+ 8n sens pra1iologic - metoda. 7 mod eficient de acţiune+ 7 modalitate practică de lucru a profesorului cu elevii+ /efiniţia metodei didactice. 7 calea eficientă de organizare şi diri2are a învăţării elevului de către cadrul didactic+ 7 modalitatea folosită de profesor pentru a-i determina pe elevi să găsească ei înşişi calea proprie de urmat în vederea construirii cunoaşterii+ 7 ansam lu organizat de procedee (te-nici limitate de acţiune, detalii) Funcţiile metodelor didactice. - Funcţia cognitivă+ - Funcţia formativ-educativă+ - Funcţia motivaţională+ - Funcţia instrumentală+ - Funcţia normativă (de optimizare)+ %lasificarea metodelor didactice. A. "etode de comunicare: ,. %omunicare orală. ,.'. 0etode e1pozitive (povestirea, descrierea, explicaţia, prelegerea, instructajul, conferinţa, cursul etc.) ,.9. 0etode conversative (conversaţia euristică, discuţia colectivă, dezbaterea, brainstorming, problematizarea) ,,. 0etode de comunicare scrisă. lectura, munca cu manualul, citirea expresivă, studiul de text ,,,. 0etode de comunicare oral-vizuală. cu ajutorul aparaturii audio!video, "#

nstrumentalizarea metodologiei didactice+ "i*loacele de 'n(ăţăm+nt 7 ansam lul de resurse sau instrumente materiale. desene) %lasificarea mi2loacelor de învăţământ $.. de a evalua) . demonstraţia. proiectul. evaluare+ 'lasificarea mijloacelor de învăţăm(nt /upă funcţie.. învăţare. lucrările practice. aplicaţii te$nice. 0etode de comunicare interioară. învăţarea prin descoperire .sunt instrumente de acţiune+ . învăţarea pe simulatoare %lasificarea metodelor didactice.. C. "i*loace de exer#are )i formare a deprinderilor. observaţia sistematică şi independentă.nstruirea programată+ <. "etode de explorare a realităţii: . produse..sunt investite cu un potenţial pedagogic.. adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ. %irecţii de modernizare a metodologiei didactice& =ărgirea evantaiului metodologic în funcţie de varietatea situaţiilor de instruire+ Promovarea metodelor ce pun în valoare potenţialul intelectual şi creativ al elevilor+ Folosirea metodelor ce com ină munca individuală cu munca în grup+ %ultivarea metodelor euristice. 0etode directe. te-nice. . C.tilurile didactice 7 model comportamental ce caracterizează activitatea instructiv-educativă a unui cadru didactic+ . de a fi1a noţiunile. înţelegerea.. de a le aplica. 4cţiune simulată.4.. formarea de priceperi şi deprinderi.0etoda fişelor de lucru+ 9.. experimentul mintal $. a metodelor azate pe cercetare-acţiune-descoperire+ . reflecţia personală. "i*loace de raţionali&are a timpului 'n cadrul lecţiilor. . "etode %a&ate pe acţiune: ..sunt purtătoare de informaţii+ . studiul de caz. D.. A. învăţarea prin cercetarea documentelor istorice. anc$eta. "i*loace te-nice audio-(i&uale.0etode algoritmice de învăţare+ . experimentul. modelarea.:. "i*loace de e(aluare.spri2ină şi amplifică eforturile de predare. învăţarea pe modele + C. D.%. "etode de raţionali&are a 'n(ăţării )i predării: '. exerciţiul. 0etode indirecte. cu funcţii pedagogice (de a uşura comunicarea. metoda dramatizării. jocul didactic.. "i*loace informati(-demon#trati(e: a) )ateriale intuitiv!naturale ) *biecte elaborate (construite)& substitute tridimensionale c) )ateriale (reprezentări) figurative& substitute bidimensionale d) +eprezentări simbolice (grafice. activităţi creative . 4cţiune reală.

originalitate. descoperire) $. evidentã la nivelul unei anumite functii a educatiei "uneori la nivelul unei functii derivate# sau al unui anumit element al structurii activitãtii de educatie "vezi. democratic D-l prof /orin Cri#tea Educatia Educatia reprezintã obiectul de studiu specific pedagogiei/stiintelor pedagogice. azat pe cola orare şi spri2in reciproc $. situatã la nivelul câmpului psi osocial care încon!urã activitatea de educatie "si actiunile subordonate acesteia#. azat pe competiţie $. raţional ( azat pe argumentaţie ştiinţifică > evaluare sistematică) $.$ 7 f (P1"10) P 7 personalitea profesorului " 7 normativitate personalizată (cerinţele conduitei didactice) 0 7 mediu (particularităţi situaţionale) $tilul . contributia filozofiei în studiul finalitãtilor educatiei sau a economiei în studiul planificãrii educatiei#. o mizã epistemologicã si moralã ma!orã$ epistemologicã. a1at pe profesor (predare) $. formativ $. astfel. cunoaştere de sine. Definirea si analiza conceptului pedagogic de educatie reprezintã. inovator (desc-is spre creaţie. reproductiv ( azat pe imitaţie) $. profunzimii si amplitudinii sale. Acestea o fac însã dintr-o perspectivã tangentialã.caracterizează ansam lul de decizii luate de profesor în procesul de predare.spontaneitate) $. căutare. productiv ( azat pe gândire divergentă) $. distant (rece) $. euristic (a1at pe stimulare. de exemplu. prin faptul cã delimiteazã nucleul de bazã al domeniului. la un grad înalt de generalitate si abstractizare. academic (discursiv. azat pe elev (învăţare) $. informativ $. studiat prin metodologii specifice si în sensul unei normativitãti . educatia este studiatã si de alte stiinte socioumane înrudite cu pedagogia. centrat pe transmitere) $. înclinat spre repetiţie) $. afectiv (empatic) $. emoţie. autoritar $. sau particularã.ipuri de #tiluri $. imaginaţie. de conducere a învăţării şi de evaluare a procesului şi a produsului+ . rutinier (dogmatic. noutăţi) $. Datoritã complexitãtii. intuitiv ( azat pe intuiţie. Conceptul pedagogic de educatie urmãreste cunoasterea stiintificã. a unei realitãti psi osociale cu o foarte mare arie de extindere în timp si spatiu si de desfãsurare complexã si contradictorie la nivel de sistem si de proces.

a cãrei cunoastere profundã depinde de stadiul atins în cercetarea stiintificã de specialitate.#$ b# sociologizare a educatiei . în capitolul '. si mental sau psi ologic. +ea de-a doua tendintã concepe educatia predominant ca produs social determinat de conditiile externe "culturale.) a# o cale de analizã istoricã sau geneticã$ b# o cale de analizã logisticã sau axiomaticã (rima cale de cunoastere. aflate la baza oricãrei solutii eficiente în cadrul oricãrei practici educative. datorate complexitãtii realitãtii psi osociale reflectate. valorificate de noi în partea & a cãrtii. mediu sau lung.sub ung iul !udecãtilor si rationamentelor care o fac posibilã. riscul negli!ãrii finalitãtilor educatiei. +onstituie obiectul de studiu specific pedagogiei. permitând analiza logisticã sau axiomaticã. &dentificarea acestei tipologii solicitã rezolvarea conflictului dintre tendinta de abordare psi ologicã si cea de abordare sociologicã a educatiei. din perspectivã istoricã. diferite.cresterea cunoasterii. . prin faptul cã atrage atentia asupra problemelor de fond ale teoriei pedagogice. dar complementare. de maximã profunzime. . o notiune stiintificã se dezvoltã prin acumularea cunoasterii. în calitate de concept fundamental. internationale etc.. avanseazã criteriile generale necesare pentru legitimarea epistemicã a conceptelor. deci sociologic.nucleu. prelungit pânã în postmodernitate. cea istoricã. 2) Functia si structura de bazã a educatiei +onstituie cel de-al doilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. %tudiile de epistemologie propun douã cãi posibile de analizã. efectul social general al activitãtii de educatie "formarea-dezvoltarea personalitãtii celui educat#. "E.(erspective de analizã a pedagogiei ca stiintã. Accentuarea unui anumit tip de abordare genereazã tendinta de) a# psi ologizare a educatiei . realizatã pe termen scurt. nationale.# a educatiei exprimã necesitatea integrãrii personalitãtii la nivelul sistemului social global. activitatea de educatie are o tipologie specificã. exprimate prin douã tendinte de abordare a educatiei) psi ologicã-sociologicã (rima tendintã concepe educatia predominant ca proces psi ologic de formare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale interne. *n consecintã. *n consecintã.supunerii în fata mãriei sale copilul. /eprezintã dimensiunea obiectivã a educatiei. este interpretatã .constituind simultan un fapt istoric. -e. Defineste consecinta cea mai . 0unctia de bazã/functia centralã ".. explicite sau/si mascate. este de ordin epistemic. Elaborarea conceptului de educatie ridicã numeroase probleme de ordin metodologic si praxiologic. acumularea sau . A doua cale de cunoastere. cea axiomaticã. vezi. central al pedagogiei.. de exemplu. riscul politizãrii educatiei. al .analizeazã genetica notiunilor. realizabil prin corelatia construitã permanent între educator si educat. la nivel de sistem si de proces#. politice. la nivelul pedagogiei. prezent în diferite forme si variante. al stiintelor pedagogice$ moral. vezi. . . *n concluzie.atura acestui conflict istoric. dar si politic si moral. în interiorul nucleului care concentreazã la un nivel abstract. de exemplu. 1) Tipologia generalã a activitãtii de educatie +onstituie primul criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei. economice. generând viziuni diferite. lansat în modernitate.specifice.#.. bazatã pe) a# un nucleu functional-structural stabil$ b# finalitãti proprii$ c# mi!loace de realizare "care implicã toate continuturile generale ale educatiei# conditionate de un context intern si extern desc is "care implicã toate formele generale ale educatiei. Este situatã central.

Acest nucleu functional-structural . aflate în continuã expansiune "calitativã si cantitativã#. specifice. 0unctia si structura de bazã a educatiei formeazã nucleul functional-structural al educatiei. situatã la nivelul nucleului functional-structural al educatiei. de formare-dezvoltare a personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale . este raportatã permanent la dimensiunea obiectivã a educatiei. /eprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. Aceastã functie vizeazã integrarea personalitãtii umane la nivelul sistemului social global si al principalelor sale subsisteme) economic. evaluare. în perspectiva paradigmei curriculumului. necesar în cadrul oricãrei activitãti de formare-dezvoltare si în cadrul oricãrei actiuni educationale "didactice. context extern si intern#. sunt proiectate finalitãtile macrostructurale) idealul educatiei care defineste tipul de personalitate necesar societãtii pe termen lung$ scopurile educatiei care definesc directiile strategice de dezvoltare a sistemului de învãtãmânt pe termen lung si mediu. personalizat si institutionalizat#. cea de umanizare. Anga!eazã orientãrile valorice ale educatiei asumate de educator în calitate de proiectant "individual si colectiv# la nivel de sistem "ideal. 3) Finalitãtile educatiei +onstituie cel de-al treilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. metodologie. care constituie obiectul de studiu specific pedagogiei . politicã si culturalã . /eprezintã dimensiunea obiectivã educatiei. corespunzãtoare functiei centrale a educatiei. *mpreunã cu functia centralã a educatiei si în funtie de finalitãtile macrostructurale anga!ate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. 1a nivel de proces.. finalitãti microstructurale/ obiective$ continuturi si forme. Dinamica raporturilor dintre nucleul functional-structural al educatiei si finalitãtile educatiei marc eazã tensiunea filozoficã si politicã a interdependentelor generale si specifice dintre dimensiunea obiectivã si subiectivã a educatiei. care exprimã pozitia activã a educatorului "colectiv si individual. 0inalitãtile educatiei sunt definitivate în termeni de filozofie si de politicã a educatiei la nivel de sistem si de proces. finalitãti macrostructurale. de asemenea. mesa! pedagogic. generale. politic si cultural. specifice si concrete#. scopuri# si de proces "obiective generale. normativitate. la care se raporteazã toate celelalte componente ale educatiei. economicã. (e de altã parte. Aceastã corelatie functionalã valorificã morfologia si fiziologia principalelor componente ale educatiei "functii generale. dezvoltate la nivelul unui proiect pedagogic desc is spre "auto#perfectionare continuã. determinatã la nivel psi ologic. functiei generale de bazã sau functiei centrale. în perspectiva integrãrii psi osociale optime a personalitãtii umane "aflatã în conditia de educat#.generalã a activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. Structura de bazã a educatiei. Dimensiunea subiectivã a finalitãtilor. structura de bazã a educatiei reprezintã nucleul functional-structural al activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. stabil si obligatoriu în orice context "extern si intern# de realizare a activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii "celui educat#. sunt proiectate finalitãtile microstructurale . anga!eazã corelatia dintre educator "subiectul educatiei# si educat "obiectul educatiei# la un nivel obiectiv si general. obiectivele educatiei/instruirii . *n acest cadru de referintã sunt deduse functiile generale principale ale educatiei . . care are un caracter abstract si general. stã la baza oricãrei activitãti de educatie "în calitate de activitate de formare-dezvoltare a personalitãtii umane# si a oricãrei actiuni educationale subordonate acesteia. inclusiv finalitãtile educatiei "care reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei#. 1a nivel de sistem. spatiu si stil pedagogic determinat istoric.# subordonatã acesteia. subordonate functiei generale de bazã. subordonatã. în conditiile unui model de tip curricular. obiect de studiu specific pedagogiei generale si stiintelor pedagogice "ale educatiei# rezultate. concrete/operationale. implicate în proiectarea. conexiune inversã externã si internã. extradidactice etc. realizabilã în orice context extern si intern desc is perfectionãrii si autoperfectionãrii într-un timp. trebuie evidentiatã si o altã categorie de functie generalã. principalã.

operationalizate de profesor în cadrul unor activitãti concrete organizate în cadrul si în afara programului scolar. personal si/sau institutional#. anvergurã axiologicã si focalizare operationalã. sãnãtatea psi ofizicã# anga!ate în formarea-dezvoltarea complexã a personalitãtii umane. Analiza continuturilor generale ale educatiei evidentiazã caracterul lor a# obiectiv . continuturile si formele generale intervin prin asumarea unor scopuri si obiective generale orientate spre formarea-dezvoltarea complexã "moralã. +ontinuturile generale . 1a nivel de sistem de învãtãmânt. indiferent de context. %unt atribute relevante în cadrul proiectãrii pedagogice în contextul unitãtii existente între functia centralã a educatiei si structura de bazã a educatiei. conferã oricãrei activitãti de educatie "si actiunilor educationale subordonate acesteia# consistentã internã si desc idere externã. de utilitate a adevãrului stiintific.realizarea si dezvoltarea oricãrei activitãti de educatie.#.$ d# desc is . 2oate conferã substanta axiologicã proprie oricãrei activitãti de formare-dezvoltare a personalitãtii umane. frumosul. educatia demograficã. reflectatã la nivelul finalitãtilor educatiei asumate în mod activ "reactiv. 4) Continuturile si formele generale ale educatiei +onstituie cel de-al patrulea criteriu axiomatic. productiv si creativ# de educator "care intervine individual si/sau colectiv. indiferent de directia sau domeniul de manifestare si de evolutie a acesteia$ c# dinamic . educatia civicã pentru democratie. adevãrul stiintific. "vezi educatia ecologicã. în mod special. educatia intelectualã "stiintificã#. cu manifestãri specifice în cazul fiecãrui continut la nivelul structurii mesa!ului pedagogic care trebuie orientat spre formarea-dezvoltarea pozitivã a personalitãtii umane. educatia economicã. educatia sanitarã modernã. economic#. în plan cognitiv si noncognitiv. educatia esteticã. de cerintele. teoretic si practic etc. &ntervin în cadrul oricãrui proiect pedagogic "bazat pe obiective-continuturi-metode-evaluare# realizat în context intern si extern. programe. educatia psi ofizicã. proprii fiecãrei vârste psi ologice si scolare "vezi continuturile învãtãmântului. determinat de structura bio-psi o-socio-culturalã a personalitãtii umane. Formele generale ale educatiei reprezintã modalitãtile n care sunt exprimate. continuturile generale ale educatiei "implicit si continuturile particulare# prin diferite activitãti "actiuni# pedagogice organizate si/sau prin numeroase . a educatului.problematica lumii contemporane. intelectualã. incluse în plan. manuale etc. determinat de interdependenta celor cinci continuturi care conferã substanta activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. de frumos. abordatã ciclic de . de adevãr stiintific. organizat la nivel de sistem si de proces. 1a nivel de proces de învãtãmânt. numite în literatura de specialitate si dimensiuni sau laturi ale educatiei .noile educatii. politic. dar si proactiv. determinat în functie de numeroasele continuturi particulare. direct si/sau indirect. în general. continuturile si formele generale intervin prin obiectivele specifice fiecãrei trepte si discipline de învãtãmânt. stabilitate epistemicã si flexibilitate praxiologicã.# si de . educatia aplicatã "te nologicã#. cultural. utilitatea adevãrului stiintific. te nologicã. /ezultã cinci continuturi generale ale activitãtii de educatie) educatia moralã. educatia interculturalã etc. educatia pentru si prin mass-media. de existenta si de evolutia proprii acesteia "necesitatea de a se raporta permanent la valoarea de bine moral. a educatului.. psi ofizicã# a personalitãtii. Anga!area lor la nivelul sistemului de educatie. desc ise spre toate influentele contextului intern si extern al educatiei/instruirii. reflectã valorile pedagogice fundamentale "binele moral. de sãnãtate psi icã si fizicã#$ b# unitar . determinat de corelatia informare-formare. valorificând toate resursele educatiei organizate scolar si extrascolar sau preluate din mediul social "comunitar. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. esteticã. anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei.

. cultural.influente pedagogice spontane. afectivitate. economie etc. functiile educatiei au un caracter obiectiv. Dinamica lor. provenite de la nivelul mediului social "comunitar. reflectatã la nivel central. continuã. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. care au un caracter subiectiv în sensul '. cu structuri ierar ice. în mod obiectiv. optionale. cognitive "limba!. organizatã flexibil. organizatã foarte riguros. în raport cu particularitãtile fiecãrei vârste psi ologice si scolare$ b# functia politicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor civice care reglementeazã raporturile acesteia cu lumea si cu sine. situat si dezvoltat în context intern si extern. strada. cu structuri mobile. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive. caracter. promovare. dar si de la nivelul actiunilor pedagogice organizate în scoalã. realizatã prin influente spontane. clasã etc. este sesizabilã prin apelul la functiile educatiei. moralã. activitãtii si ale institutiilor specifice care asigurã un ec ilibru structural într-un context dinamic . componente de bazã care genereazã o anumitã modalitate de proiectare. realizare si dezvoltare a structurii educatiei. cu modalitãti speciale de evaluare formativã. cu modalitãti oficiale de evaluare cu scop de notare.. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive$ b# functia noncognitivã a educatiei . dar si de promovare sau certificare în anumite situatii. afirmatã la nivelul stiintelor socioumane. 0unctiile educatiei. selectie. Ele sunt traduse în practica socialã prin actiunile pedagogice proiectate prin intermediul finalitãtilor educatiei. Din aceastã perspectivã. filozofie. te nologie. gândire.#. provenite din directia câmpului psi osocial. '. cu initiative metodologice predominant creative. Ele constituie consecintele sociale ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate la nivel de sistem. definesc . vointã. neorganizatã. artã. fiind realizabile în functie de finalitãti prin actiuni pedagogice organizate sau/si doar prin influente pedagogice spontane. Functiile educatiei Analiza educatiei la nivel functional-structural permite delimitarea si pozitionarea corectã a tuturor elementelor implicate în activitatea de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. grupul de prieteni. analizate din perspectiva unui concept-c eie în stiintele socioumane. religie. vezi educatia/instruirea scolarã$ b# educatia nonformalã . *n aceastã perspectivã. în raport cu anumite cerinte etc. obligatorii. imaginatie. certificare . putem identifica douã functii care vizeazã umanizarea personalitãtii în perspectiva integrãrii sale psi osociale) a# functia cognitivã a educatiei .'!) Functiile care vizeazã formarea"dezvoltarea personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale la toate nivelurile sistemului social global) a# functia culturalã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor spirituale "si materiale# preluate pedagogic din toate domeniile cunoasterii umane "stiintã. în conditii proprii fiecãrei vârste scolare si psi ologice$ . . memorie.3!) Functia de umanizare vizeazã formarea-dezvoltarea personalitãtii în vederea valorificãrii la maximum a resurselor sale psi ologice. politic. atitudini si aptitudini specializate în plan noncognitiv#. cu resurse multiple de experimentare si de individualizare. economic$ familia. intervin trei categorii de forme generale ale educatiei) a# educatia formalã .#.rosturile. cartierul. *n contextul extern si intern al educatiei. mass-media etc. vezi educatia/instruirea extrascolarã#$ c# educatia informalã . politicã. aptitudini generale si specializate în plan intelectual# si noncognitive "motivatie.indiferent dacã acestea sunt sau nu intentionate.

optiunea pentru formula de subiect si obiect al educatiei este adoptatã în sens ontologic. derivate. #ducatul "6biectul educatiei "Ed. rezultã din atribuirea unor semnificatii si intentii speciale functiilor principale. si functiile generale "centrale. functia de profesionalizare.. individual sau colectiv. Structura educatiei %tructura educatiei reprezintã elementele componente si interactiunea lor. în diferite contexte temporale si spatiale) a# functia de informare. de moment. într-o perspective imediatã si pe termen mediu si lung. student. obiectul educatiei are calitatea de subiect epistemic "activ în cunoastere#$ existential. de exemplu. cursant la actiuni de perfectionare#. functia de culturalizare. derivate. functiile secundare. astfel. aplicative.. derivate din functia economicã#. principale#. %pre deosebire de functiile generale. functia de asistentã socialã "subordonate functiei economice.$6e# . Este beneficiarul activitãtii de educatie în calitate de receptor al mesa!ului pedagogic. +onditia de subiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. la nivelul corelatiei functionale specifice activitãtii de educatie. Este initiatorul activitãtii de educatie. fãrã a exclude conditia epistemicã a celor . Este responsabil de realizarea permanentã a corelatiei functionale cu educatul. obiectul poate dobândi calitatea de subiect . %intetizând importanta demersului la nivelul corelatiei functionale necesarã în cadrul oricãrei activitãti de educatie eficientã. Aceastã situatie conditioneazã modul de definire si analizã a celor mai importante componente structurale implicate în functionarea eficientã a educatiei. +a potential de cunoastere. clasa de elevi#. ca si potentiala evolutie existentialã a celui educat. *n aceasta constã diferenta esentialã dintre functiile secundare. care exprimã trãsãturi intrinseci ale educatiei.subiectul este sursa actiunilor. pot fi avansate urmãtoarele functii secundare/derivate subordonate functiilor principale ca exemple semnificative care se regãsesc. un caracter subiectiv. *n aceastã acceptie. '555. individual sau colectiv. datorat experientei de viatã sau nivelului de pregãtire limitat "vezi statutul de) fiu. de la statutul pedagogic de obiect la cel de subiect. .doi actori ai educatiei. +onstituirea lor depinde de interventia unor factori externi care le conferã. în practica educatiei. care asigurã functionalitatea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii. derivate. derivate din functia culturalã#$ b# functia de protectie socialã. '3-43#. care vizeazã capacitatea acesteia de realizare a unor activitãti socialmente utile în diferite contexte sociale. probat prin experientã de viatã "cazul familiei# sau nivel profesional specializat "cazul cadrului didactic#.caracteristici dependente de observator. 4# 0unctiile secundare. elev.c# functia economicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor te nologice. care au un caracter obiectiv. derivate din functia politicã#$ c# functia de specializare. pp. prescolar. existential. desemneazã . functia de asistentã psi ologicã "subordonate functiei culturale. Analiza sa presupune elaborarea unui model abstract care evidentiazã importanta prioritarã a functiilor generale în raport cu numeroasele elemente componente ale activitãtii psi osociale de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. #ducatorul$Subiectul educatiei "E$ %e# . iar obiectul locul asupra cãrora se exercitã aceste actiuni. corelatia profesor . la nivel individual sau colectiv "vezi. +onditia de obiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. de altfel. observator care tinde sã "re#construiascã realitatea formativã în raport de anumite intentii si interese "%earle. existential. functia de propagandã/ideologizare "subordonate functiei politice. *n analiza structurii de functionare a educatiei. în calitate de autor al proiectului pedagogic si de emitãtor al mesa!ului pedagogic.

/(#. civic. Finalitãtile macrostructurale ale educatiei "07E#.((# si de principii de realizare ". Finalitãtile microstructurale ale educatiei . receptate si interiorizate de cel educat. grupalã. aflate în centrul proiectului pedagogic curricular. situatã initial în ipostaza de obiect#.ormativitatea pedagogicã intervine la nivel de principii de proiectare ". valabile la nivel de sistem pe termen mediu si lung. necesar la nivel de sistem pe termen lung$ scopurile educatiei . /eprezintã primul element al structurii educatiei la care se raporteazã subiectul educatiei. #valuarea educatiei &#v)! &nclude actiuni de control si apreciere a gradului de îndeplinire a obiectivelor în vederea stabilirii unor decizii optime$ poate implica actiuni realizabile prin strategii de evaluare) initialã-continuã-finalã$ predictivã-formativã-sumativã$ normativã-de progres. psi ofizicã.doar în momentul în care devine initiator al educatiei si autor al propriului sãu proiect pedagogic "autoproiect pedagogic# si. acordã prioritate obiectivelor. &nclude principiile cu valoare imperativã care trebuie respectate în activitatea de proiectare si de realizare a educatiei prin intermediul mesa!elor pedagogice transmise/construite de educator. anticipând mesa!ul pedagogic. orã de dirigentie etc. educatorul va anga!a functia de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii în vederea integrãrii psi osociale a personalitãtii celui educat "în sens general uman. al propriului sãu mesa! pedagogic "vezi stadiul autoeducatiei pe care. definesc directiile generale de evolutie a educatiei. adevãrul stiintific. valorificând diferite forme de organizare particularã "frontalã. defineste tipul de personalitate umanã. Functia centralã a educatiei "0+E#.# a activitãtii "educative/didactice#. individualã# si concretã "curs. %unt derivate din finalitãtile macrostructurale. 'roiectul pedagogic de tip curricular &''C)! Articuleazã cele patru elemente prezentate anterior "obiective-continuturi-metodologie-evalaure# la nivelul unei structuri de actiune care. sãnãtatea# aflate la baza proceselor de formare-dezvoltare permanentã a constiintei psi osociale a omului. esteticã. adevãrul stiintific aplicat. Definesc. intelectualã "stiintificã#. la nivel general si particular. +ontinuturile generale ale educatiei "+# . în mod implicit. cultural. cercetare a realitãtii. . frumosul. Astfel. 8izeazã acele valori fundamentale "binele moral. cu desc idere spre problematica lumii contemporane. functie de maximã generalitate care are un caracter obiectiv. potential. urmãrind realizarea permanentã a unei corespondente pedagogice optime între obiective-continuturi-metodologieevaluare. aplicatã "te nologicã#. fiind valabile la scara sistemului de educatie/învãtãmânt. actiune practicã. Este transmis sau . 7esa!ul pedagogic transmis/construit "7(t/c# este elaborat de educator la nivelul interactiunii dintre finalitãtile macrostructurale ale educatiei si finalitãtile microstructurale ale educatiei. definind orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice anga!ate în formarea-dezvoltarea permanentã a personalitãtii umane) idealul educatiei . %unt elaborate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. îl poate atinge orice personalitate umanã. mi!loace de instruire programatã "calculator#. lectie. 2raduc în plan subiectiv dimensiunea obiectivã a functiei centrale a educatiei. seminar. %etodologia educatiei &%)! &nclude ansamblul metodelor pedagogice propuse de educator la nivelul unor cãi eficiente aplicate de cel educat ca strategie de educatie/ instruire bazatã prioritar pe) comunicare. valorificând integral si adecvat) contextul intern si extern în care se desfãsoarã activitatea la nivel de proces si de sistem. economic#. orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. valabile la scara procesului de învãtãmânt. obiectivele "o#. indiferent de specificul activitãtii de educatie pe care urmeazã sã o proiecteze. educatia) moralã.

obiective tangibile. ..obiective specifice.. pe capitole.deziderate. lectii etc. Analiza finalitãtilor la nivel de concept pedagogic fundamental impune evidentierea functiilor generale anga!ate în mod obiectiv si a structurilor rezultate. anga!ate de orice finalitate a educatiei.. . . "informatie selectatã si transmisã/construitã de educator# si formare-dezvoltare pozitivã "fdp# a celui educat "în plan cognitiv si noncognitiv$ vezi raportul dintre memorie si gândire. *n sens larg. complementarã cu cea obiectivã. . +lasificarea finalitãtilor educatiei +lasificarea finalitãtilor educatiei este o necesitate metodologicã si practicã în contextul numeroaselor variante...obiective-tintã. obiectivelor educatiei. functional-structural. a programelor si manualelor scolare/universitare.. în limba!ul pedagogic comun. *n sens epistemologic.. la toate nivelurile sistemului de educatie/învãtãmânt si ale procesului de învãtãmânt. +a argument reproducem o parte dintre formulele ve iculate) . . . . grupuri de lectii. propriu teoriei generale a educatiei. . semestrialã.competente specifice.obiective-cadru.obiective de referintã.obiective educationale. . +onstructia rezultatã tinde spre dimensiunea de maximã generalitate si stabilitate epistemicã a unui concept pedagogic fundamental. realizabilã în termeni de comunicare pedagogicã eficientã. .obiective operationale... *n sens restrâns.obiective intangibile. în sens larg si restrâns.obiective functionale. /eprezintã o structurã de actiune specificã.obiective multidisciplinare. dintre motivatia internã si motivatia externã#.scopuri. avem în vedere conceperea politicilor educationale pe termen lung si mediu$ inclusiv elaborarea planului de învãtãmânt.obiective generale.. . concentrate în structura de organizare specificã idealului educatiei.$ .. .# a) Functia de proiectare a activitãtii de educatie este anga!atã. cu o bazã si o desc idere largã spre problematica teoriei generale a instruirii si a teoriei generale a curriculumului. etc.macro-obiective.obiective de formare. . . semnificative la scarã socialã "sistem social. b) Functia de valorizare a activitãtii de educatie proiectatã la nivel de sistem si de proces este anga!atã prin intermediul valorilor pedagogice de maximã generalitate. bazatã pe corelatia dintre informare "&#. expresii si formule întâlnite în literatura de specialitate.tinte. scopurilor educatiei. . .. sistem de învãtãmânt etc.obiective monodisciplinare.. fixatã la nivelul functiei si structurii de bazã a educatiei.obiective aparente. *n plan axiomatic.. . definesc consecintele cele mai importante ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii. în documentele de politicã scolarã... Este transmis/construit în perspectiva receptãrii si interiorizãrii sale depline de cãtre educat "individual.. colectiv#.obiective instructionale.micro-obiective... elaborarea si definirea acestui concept presupune evidentierea functiilor si a structurii sale generale Functiile generale. Definirea conceptului pedagogic de finalitate a educatiei poate fi realizatã în functie de caracterul teleologic si axiologic al activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii umane..obiective concrete.. . Finalitatile educatiei 0inalitãtile educatiei definesc orientãrile valorice ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate de proiectant la toate nivelurile sistemului si ale procesului de învãtãmânt. sistem de educatie. reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei.obiective de evaluare. .finalitãti si obiective. .obiective terminale. pe fondul reflectãrii caracterului teleologic si axiologic al activitãtii de educatie realizate într-un context social desc is. determinat la nivelul intern al acesteia...#.construit împreunã cu elevii.obiective intermediare. . . . avem în vedere planificarea calendaristice a cadrului didactic "anualã. Criteriile de clasificare a finalitãtilor . ..

finalitãti care vizeazã procesul de învãtãmânt. o finalitate concretizatã în cadrul unei activitãti didactice "lectii etc. finalitãti tip proiect) idealul educatiei. finalitãti concrete. finalitãti concretizate la nivelul unui grup de activitãti didactice "grup de lectii. finalitãti aplicative. unitãti de instruire# sau la nivelul unei activitãti didactice "lectie etc. valorificabile la nivelul unor taxonomii) obiective specifice ale procesului de învãtãmânt$ .#) obiective operationale$ .Avem în vedere tipologiile realizate dupã) a# gradul de persistentã$ b# continutul specific$ c# aria de generalitate$ d# modalitatea de concretizare$ e# domeniul de aplicare$ f# durata secventei de învãtare etc. scopurile educatiei$ . intermediare# ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele operationale "concrete# ale procesului de învãtãmânt. actional . dupã) 1) Forma de obiectivare a orientãrilor valorice . Dacã avem în vedere triada teleologicã ideal. finalitãti valabile la nivelul întregului proces de învãtãmânt) obiective generale$ . pot fi avansate mai multe criterii de clasificare a finalitãtilor educatiei. finalitãti particularizate la nivelul procesului de învãtãmânt) obiective specifice/ intermediare$ . scopurile educatiei.#. în interiorul unui obiectiv operational sau în strânsã legãturã cu alte obiective operationale) . în sens explicativ si interpretativ. finalitãti teoretice. finalitãti teoretice. finalitãti care vizeazã sistemul de educatie în ansamblul sãu) idealul educatiei$ . fundamentale) idealul educatiei. în calitate de principal subsistem al sistemului de învãtãmânt) obiectivele educatiei/instruirii. Avem în vedere douã categorii de finalitãti de sistem) idealul educatiei . anga!ate în termeni de criterii de proiectare pedagogicã) obiectivele generale ale educatiei. abordabile în ansamblul lor. finalitãti tip produs) obiectivele generale ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele particulare "specifice. 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt definesc orientãrile valorice care asigurã proiectarea si realizarea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii la nivel macrostructural. 4) (radul de generalitate"specificitate"operationalitate e+primat )n sens spatial. 3) (radul de raportare la sistemul de educatie$)nvãtãm*nt . realizabile la nivelul unor activitãti concrete) obiective operationale ale procesului de învãtãmânt. în calitate de principal subsistem al sistemului de educatiei) scopurile educatiei$ .scopuri-obiective. temporal. o finalitate de maximã generalitate) idealul educatiei$ . obiectivul general al educatiei valabil la nivelul sistemului/procesului de învãtãmânt$ .micro-obiectiv operational. 2) 'onderea teoreticã sau practicã a orientãrilor valorice . finalitãti care definesc directiile generale de dezvoltare a educatiei) scopurile educatiei$ . valabile la nivelul procesului de învãtãmânt$ . finalitãti care vizeazã sistemul de învãtãmânt.

organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale etc. (entru De<e. mondial. Existau o sut? de teorii ale înv?C?rii. 3:3@ 0ranA Bobbit . .7. • +ercetare design • +ercetarea validarea curriculei • &mplementare • +ercetarea curricular? • Diagnoza "o investigaCie de teren concret?# • (rognoza " tendinCe de evoluCie nivel local. cultural. curriculumul are sens de metafor?.. +urriculum-ul american a fost structurat pe obiective.. în plan economic. idealul si scopurile educatiei nu permit gradualizãri si divizãri. idealul si scopurile anticipeazã evolutia educatiei pe termen lung si mediu.egre/ Teoria general0 a curriculumului 7artin 9eidegger mare filozof 3:5' . 0 %Ainner instruire programat? "ma=ina de înv?Cat. reflectate la nivel global si particular.+urriculum> concept operaCional. 7are problem? a =colii noastre este organizarea sistemului de înv?C?mânt "sistem ecleziastic#. *n calitate de finalitãti macrostructurale. susCinerea activitate de ec ip? ptr crearea unui curriculum (lanul de înv?C?mânt care trebuie reorganizate. proiecte de dezvoltare nationalã) parlamentare. *n consecintã. politic. european# • Design curricular F principiile) plierea. în raport cu tendintele si directiile generale de dezvoltare socialã. guvernamentale.+opilul =i curriculum> 8irginia cel mai frumos loc din America. Exist? obiective =i limite ale pedagogiei. • +ercetare macroproiectare curricular?. /esurse umane. în unitatea si integralitatea lor la scara socialã a sistemului de educatie/învãtãmânt. testare. .$ programe ale partidelor politice. prezidentiale. pe diferite criterii. financiare. fiecare cercet?tor î=i susCinea teoria lui.o n De<e. în mãsura în care orientãrile valorice asumate sunt anga!ate stabil. în perspectiva elaborãrii unor taxonomii. indivizibil. Are un caracter global.si scopurile educatiei. implementare îns?Cit? de corecCie +ercetare se împarte în) • +ercetare curricular?. transparenCa. /. comunitare etc. +onCinuturi fixate pe finalit?Cile sistemului. si de politicã a educatiei) legea învãtãmântului. Evaluarea trebuie f?cut? în vitro "care nu afecteaz? pe nimeni#. +onstructia finalitãtilor macrostucturale este concentratã teleologic si axiologic la nivelul prospectãrii pedagogice a problematicii globale a sistemului social. . preludiu al instruirii asistat? pe calculator#. B. *n anii E5 s-au identificat & mecanisme de înv?Care ce se poate face =i ce nu "taxonomia lui Bloom#. 0inalitãtile de sistem sunt incluse în cele mai importante documente de politicã generalã . statutul personalului didactic. +urriculum-ul modern conCine ) design. Curs -on . comunitar.Dogne mai întâi programat? înv?Care. curriculumul national etc.

-ent =oapta con=tiinCei. • 0orCa persuasiv?. • Este o tendinC? terorizat? • Abordare creativ?. +urriculum trebuie s? aib? o modificare profund?. +onceptele cu care se opereaz? sunt diverse) clienCi ai evalu?rii. 2estarea în vitro "în =coli. Curs 1ictori/a Trifu Teoria 2i metodologia evalu0rii +artea . • (olitizarea • &nternaCionalizarea evalu?rii. portofoliu. b?nci de date. rezolvarea de probleme# %isteme de notare) • %e face cu a!utorul calificativelor. • +u a!utorul culorilor Efectele evalu?rii "defectele evalu?rii#. (roblemele evalu?rii) • &deologizarea. tradiCional. legi. • &mplementarea management al sc imb?rii. nu cunoa=tem cu con=tiinCa de sine.De la evaluare la curriculum> editura Gniversitate. interdependenCa dintre evaluare =i societate Evaluarea este un concept global. %trategiile evalu?rii 7etode) 2radiCional?. . indigen.. alternative de evaluare "observaCia. itemi de evaluare. proiect. Aspecte practice F multitudinea evalu?rii. exist? ' morale eteronom?. Evaluare definirea &ncursiunea în domeniul evalu?rii argumentarea. Evaluare "definiCie# ) • Este un proces "o tendinC?#. +larific?ri conceptuale. este un proces "stereotip cultural#. evaluarea se confrunt? cu un proces. !uridice. poate fi o interogaCie cu privire la valori. (rincipiul optimismului "+omenius# în educaCie nu au voie s? faci decât cele mai bune lucruri cu putinC? în conformitate cu criteriile de opCionalitate. • 8alidarea curriculei asumarea responsabilit?Cii.%piru aret F capodoper? pedagogic?. la faCa locului#. complementare de evaluare. • *n str?in?tate se face literar. • Este o teorie • Este un proiect "este un proiect interdependent de sistem axiologic#. • (luritatea persuasiv?. a f?cut =coala normal?. • %e face numeric. 7orala bun? pentru educaCie este cea autonom?.

elevii scap? de tracul evalu?rii orale. 7?surarea o corespondenC? ce poate fi stabilit? între un =ir de numere =i este un element al evalu?rii. • prognoz? • selecCie sunt cele generale. poate fi evaluat. • Accentueaz? comunicarea verbal?. lucr?ri realizate pe sc eme =colare • 7etode alternative "complementare# • cele ce vizeaz? observarea este tratat? ca o metod? de evaluare • elementele de protocol) natura profesor-elev. m?sur?m atitudine Dup? m?surare se produce aprecierea. Evaluarea ) • assessment "ev. Evaluarea nu se confund? cu notarea.• &ndustrializarea "comercializarea# Din punct de vedere istoric educaCia a fost în acela=i timp p?rintele =i copilul dezvolt?rii naCiunii stat. tipuri de comportamente dezvoltate. profesor#. • +onst? într-un =ir de itemi "întrebare Hr?spunsul a=teptat# este vorba despre evaluare.2 F evaluare de orice fel Evaluarea dispune de o decodare diversificat? • explicaCii etimologice • definiCie din dicCionar 0uncCiile evalu?rii) • diagnoz?. • Avanta!ele probei. corectarea pe loc. (erformanCelor elevului. subiectivitatea evalu?rii • (roba scris?) cel mai adesea i-a forma tezei • în cadrul acestei probe investig?m comunicarea în forma scris? • avanta!e) permite evaluarea tuturor elevilor în aceea=i unitate de timp. lucr?ri de laborator. 7etode de evaluare) metode traditionale =i metode alternative • 7etode tradiCionale "clasice# sunt folosite cu o mare frecvenC?) • (roba oral? • 0orma ascult?rii. • iar specifice sunt) motivaCie =i orientare =colar? Evaluare definiCie ansamblu structurat format din m?surare. este considerat? o prob? obiectiv?. • dezavanta!e) nu pot fi corectate erorile detectate • proba practic?) i-a diverse forme. nr practicilor • metoda se aseam?n? cu investigaCia . este exersat? inteligenCa emoCional?. • appraisal "ev profesor# • evaluation "ev programelor sociale# • monitoring "monitorizare.D7E. supervizare# A%%&. • Dezavanta!ele) este foarte consumatoare de timp. preorie =i decizie.

• calitatea perceput? Evaluarea este) continu?. notarea literar? const? în utilizarea unei scale cu o înc idere de aproximativ I-J trepte. Erori identificate în evaluarea didactic?. proiectarea portofoliului • Autoevaluarea este raportat? la evaluare. • Evaluarea curent? Aprecierea =colar?) aprecierea verbal?. utilizarea simbolurilor.carte de vizit?> a elevului • el recunoa=te metodele tradiCionale de evaluare cât =i alternative • sunt importante 4 elemente) scopul elabor?rii. &dentific?m con=tient acelea=i erori. 0actorii ce Cin de profesori • efectul (.• &nvestigaCia metod? • condiCiile de lucru. unde cifrele sunt înlocuite cu litere. Gtiliz?m) notarea numeric? de la 3-35. • analiza =i interpretarea datelor • investigaCia impune implicarea activ? a elevului în înv?Care • 6 alt? metod? este (roiectul Acesta începe =i se înc eie în clas? "proiectul# este o condiCie obligatoriu +riteriile utilizate în proiect) • calitatea dorit?. • (ortofoliul este o metod? complementar? de evaluare utilizat? din ce în ce mai mult "este o metod? nou?# • este privit ca o . notarea cu a!utorul culorilor %unt E trepte de calificative. formativ? =i sumativ?. • oroarea de generozitate profesorul acord? note mai mari decât merit? elevul. contextul în care va fi utilizat. • calitatea probat?.gmalion. • identificarea procedurilor de utilizat. • efectul blând elevii evaluaCi • efectul de contaminare • efectul de contrast reprezint? accentuiarea diferenCelor în evaluare a dou? r?spunsuri succesive +a subiecte pot fi =i erorile evalu?rilor. nota reciproc? "sc imb de lucr?ri între elevi la notare#. Acest tip se adreseaz? înv?C?rii anglo-saxon. efectul de anticipaCie. 3"na #lena 4afaila .. • efectul alo.

Principiul sustine cadrul didactic in ierarhizarea obiectivelor in functie de mecanismele psihice implicate in invatarea specifica domeniului si disciplinei de invatamant. in respectarea si imbogatirea repertoriului elevului. idei de baza pe care se intemeiaza procesul didactic. Principiul cunoasterii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. Acest principiu directioneaza si stimuleaza cadrul didactic in construirea proiectului pedagogic in sens curricular. Principiile didactice se caracterizeaza prin anumite trasaturi @ ! sunt fundamentate stiintific " se bazeaza pe datele psihologiei (generale. ele sunt subordonate principiilor. * ! indica restrictiile si permisivitatile actului educativ la virsta la care se construieste si se dezvolta personalitatea. Sunt idei care calauzesc. in prelucrarea didactica a cunostintelor stiintifice. 'A ! caracter normativ " indica restrictii si permisivitati. in valorificarea informatiilor primite prin conexiunea inversa in vederea perfectionarii activitatii instructive educative. Principiile didactice sunt cerinte cu caracter legic referitoare la organizarea si desfasurarea procesului didactic. programele scolare. Principiul comunicarii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. angajat la nivelul proiectului elaborat special de profesor pentru a genera reactia formativa a elevului. in elaborarea mesajului educational tinand cont de finalitati. ele exprima legitatile care guverneaza invatarea si dezvoltarea. motivationale ale clasei si ale elevului. la desfasurarea predarii. Normele (regulile) didactice reprezinta prescriptii cu caracter particular. in corelarea permanenta a continuturilor de obiectivele urmarite. de particularitatile cognitive. organizarea si prelucrarea continuturilor. la stabilirea strategiei didactice. la selectarea. creativitatii pedagogice. decizie promta. avand deci valoare procedurala. a strategiei didactice. . Principiul creativitatii pedagogice este un imperativ categoric al actiunii didactice angajat la nivelul circuitelor de conexiune inverse care permit profesorului sa perfectioneze permanent actiunea educativa. in focalizarea mesajului educational asupra fiecarui elev. indicatii concrete. Principiul creativitatii pedagogice exprima cerinta adaptarii permanente a actiunilor de intruire la conditiile concrete. Normativitatea didactica desemneaza ansamblul principiilor si regulilor procesului de invatamint. invatarii si evaluarii). comunicarea. ) ! regleaza activitatea de instruire atunci cind intervin disfunctionalitati. relatiei pedagogice) necesita din partea cadrului didactic competente teoretice (de proiectare si evaluare) si practice dar si receptivitate la reactiile elevilor si la dificultatile aparute. cunoasterii pedagogice. inventivitate. a mesajului educational. in construirea mesajului educational utilizind continuturi formative. a invatarii si a dezvoltarii) si exprima legile care guverneaza invatarea. dezvoltarea psihica. manualele scolare. dar si pe cei care elaboreaza planul de invatamint.Principiile pedagogice exprima necesitatea comunicarii pedagogice. flexibilitate. ghideaza profesorul in organizarea si desfasurarea activitatii instructiv educative. ( ! caracter general " se refera la toate componentele procesului didactic (la elaborarea obiectivelor. angajat la nivelul mesajului educational. Principiile didactice indeplinesc urmatoarele functii ? ! orienteaza cadrul didactic in organizarea componentelor procesului didactic si a relatiilor dintre ele in vederea realizarii obiectivelor preconizate. Aceasta adaptare (a proiectului didactic. lingvistice.

accesibil " sub raportul posibilitatilor . sistematica. care ii impune sa ! si mobilizeze fortele intelectuale si emotionale. Principiul sugereaza profesorului ca. prin imbinarea muncii in echipa cu cea independenta. prin declansarea si mentinerea interesului pentru continutul invatarii si pentru cunoastere in general. $nvatarea constienta este posibila daca elevul face asociatii intre cunostintele noi si cele de care dispune deja. comparatie. Principiul invatarii constiente si active se bazeaza pe legile ce guverneaza invatarea si pe relatia determinativa dintre invatare si dezvoltare. sa valorifice. aptitudinilor. argumenteaza. sa invete elevii sa aplice si cum sa aplice ceea ce invata. principiul unitatii dintre senzorial si logic. prin minuirea adecvata a factorilor atentiei. $nvatarea este activa daca elevul insusi observa. respectindu ! se procesualitatea invatarii. explorare si actiune. aptitudinile. Sistemul principiilor didactice include urmatoarele principii principiul unitatii dintre teorie si practica. potrivit celor mai noi date din psihologia invatarii si psihologia dezvoltarii. mediteaza. este centrata pe gindire si posibilitatile ei. intr! o anumita ordine logica. Principiul invatarii sistematice si continue . deprinderile. principiul invatarii sistematice si continue. exprima cerinta ca toate cunostintele. '9 ! caracter sistemic " principiile didactice se respecta in totalitate. teoria informatiei si stiinta comunicarii. Activitatea independenta si cea in echipe constituie cadrul optim pentru valorificarea situatiilor " problema ca si pentru aplicarea cunostintelor in noi situatii. elaboreaza idei. in organizarea si desfasurarea actului de predare " invatare. Principiul este impus si de relatia dintre invatare si dezvoltare dezvoltarea poate fi provocata si determinate numai de o invatare continua. decodifica cunostintele noi raportindu!le la propriul sistem cognitive. b. integreaza noile cunostinte in propriul sistem cognitiv pe care il restructureaza permanent. formarea etapizata si progresiva a deprinderilor.. principiul accesibilitatii si individualizarii. ipoteze. sinteza. formuleaza concluzii. sistematizeze experienta cognitiva a elevului. a. Prioritara nu va fi insusirea de cunostinte ci formarea capacitatilor intelectuale (de analiza. exemplifica. fundamentat pe caracterul procesual. stadial al dezvoltarii. principiul invatarii temeinice. diferentiat. predictie) si a instrumentelor operationale. corelatii intra si interdisciplinare. Principiul unitatii dintre teorie si practica reflecta determinarea sociala a educatiei scolare si relatia dintre teoria stiintifica si activitatea concreta. interesant. care. pentru a ! i forma receptitate fata de problematica realitatii. desi utilizeaza capacitatile perceptive si mnezice. generalizare. variat. largeasca.'' ! caracter dinamic " continutul principiilor s!a transformat (dezvoltat sau chiar modificat) de!a lungul timpului. sa porneasca de la problemele teoretice si practice pe care elevul le intilneste in realitate (pentru a ! i declansa motivatia invatarii. nerespectarea unuia pericliteaza respectarea celorlalte. principiul invatarii constiente si active. #ste constructiva doar acea invatare care il implica plenar pe elev. c. competentele sa fie formate progresiv. pentru a " l stimula sa aplice in viata cele invatate). verifica. identifica cauzele si consecintele fenomenelor. $nvatarea constienta si activa este asigurata prin utilizarea metodelor bazate pe problematizare. Se recomanda asigurarea cunostintelor " premisa pentru intelegerea noilor cunostinte. experimenteaza. continuarea invatarii acasa prin efectuarea temelor (care vor avea caracter aplicativ. depune efort. principiul conexiunii inverse. interpreteaza critic ideile si teoriile noi.

f. Principiul corelatiei dintre senzorial si rational se fundamenteaza pe relatia dintre cunoasterea senzoriala si cea logica. constructiile abstracte. sa compare. Principiul impune respectarea &zonei proximei dezvoltari'. utilizarea tehnicilor de invatare adecvate disciplinei scolare. (ratarea diferentiata si individualizata reprezinta strategia cea mai importanta ceruta de acest principiu. e. programa si manualul. calitatea raspunsurilor. sa selecteze ceea ce este important. *in acest punct de vedere sunt importante informatiile pe care profesorul le primeste de la elevi (prin starea de atentie. )a in orice sistem. cresterea gradului de activism al elevului. contolul prin intermediul lor anticipand pe cel logic. datorita exemplificarilor si concretizarilor. repertoriului verbal.psihice dar si al timpului). Pornind de la concret si particular elevul va putea ajunge (cu ajutorul profesorului care ii ghideaza actul observativ) la generalizari si abstractizari si va intelege. Principiul accesibilitatii si individualizarii sau respectarii particularitatilor de virsta si individuale impune respectarea posibilitatilor reale ale virstei si individuale (sub aspectul cunostintelor anterioare. #levul va fi solicitat sa observe. implicarea intr ! o invatare active). sa verbalizeze actul observativ. *eriva din caracterul sistemic al procesului didactic eficienta lui depinde de asigurarea celor mai adecvate caracteristici ale componentelor si a celor mai optime relatii dintre componente. controlul si reglajul asigura perfectionarea functionarii. declansarea si mentinerea interesului pentru continuturile respective. apelarea cit mai des la reflectie ca metoda de instruire si autoinstrure. Principiul invatarii temeinice exprima cerinta formarii unor cunostinte si deprinderi durabile si profunde astfel incit elevul sa le poata utilize % valorifica ulterior. dar nu exclude efortul(concentrare de forte intelectuale.si emotionale) care il ajuta pe elev sa depaseasca propriile posibilitati. nivelului de dezvoltare psihica. de obiectul sau fenomenul studiat. intrebari. de specificul obiectului de invatamint. intarire imediata a raspunsurilor. Principiul conexiunii inverse exprima cerinta reintoarcerii informatiei despre calitatea predarii si a invatarii in vederea reglarii si perfectionarii lor. dar si informatiile pe care elevul le are despre propriile rezultate. g. Principiul impune verificare continua si sistematica. . sistematizarea permanenta a achizitiilor deja formate. asigurarea concordantei dintre posibilitati si dificultati. Se bazeaza pe caracterul stadial si pe cel individual al dezvoltarii psihice. d. includerea fixarii (consolidarii) in lectiile de transmitere " insusire de cunostinte si de formare de deprinderi % priceperi. in activitatea scolara % activitatea practica % viata.Se impune respectarea principiului nu numai de profesor ci si de cei care elaboreaza planul de invatamint. rational materialul didactic necesar. iar perceptile si reprezentarile noastre contribuie la verificarea constructiilor gandirii. Principiul poate fi respectat daca se foloseste adecvat. repetarea (sub forma reactualizarii ideilor ancora si a lectiilor de recapitulare). Acest principiu exprima cerinta asigurarii unui suport concret! senzorial necesar pentru identificarea de catre elev a caracteristicilor concrete ale obiectelor si fenomenelor. timpului necesar invatarii). in functie de virsta elevilor. )uvintul (insotit de mijloace expressive) si intuitia senzoriala se imbina in pondere diferita. rationala cunoasterea senzoriala este premisa pentru cea logica care o valorifica si valorizeaza. optimizarea memoriei prin valorificarea factorilor si caracteristicilor ei. sa analizeze.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->