Pentru examen

D-na Prof. Crenguta Oprea
Formele educaţiei reprezintă toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului, în mod organizat şi structurat (în conformitate cu anumite norme generale şi pedagogice, desfăşurate într-un cadru instituţionalizat) sau, dimpotrivă, în mod spontan (întâmplător, difuz, neoficial). Educaţia permanentă Proces de perfecţionare a dezvoltării personale, sociale şi profesionale pe durata întregii vieţi, în scopul îm unătăţirii calităţii vieţii individuale şi colective (vezi !"#$%&, '()*)+ ,nclude ed. formală, nonformala, informală, autoeducaţia su toate aspectele (intelectuală, morală, fizică, te-nologică, estetică)+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori sociali. - /inamismul vieţii sociale+ - 0o ilitatea şi diversificarea profesiilor+ - !zura morală a cunoştinţelor+ - Progresele accelerate în ştiinţă şi te-nică+ - 0ultiplicarea şi diversificare mass-mediei+ - %reşterea gradului de democratizare a vieţii sociale+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori individuali. - /oinţa individului de perfecţionare, de adaptare continuă şi promtă la ritmul sc-im ărilor economice, sociale, culturale+ - "ivelul crescand al aspiraţiilor culturale şi al nevoilor diferitelor varste+ - %reşterea standardului de viaţă, concomitent cu e1pansiunea demografică (prelungirea duratei medii de viaţă)+ Autoeducaţia #ducaţia prin sine însuşi, personală, susţinută de efort conştient organizat şi de motivaţie intrinsecă+ # adecvată unei decizii proprii de autoanga2are într-o activitate sistematică, direcţionată către atingerea unui ţel propus+ %aracteristici şi funcţii ale conştiinţei de sine. Funcţia anticipativă 3 oferă individului posi ilitatea de a se autoproiecta, de a-şi canaliza eforturile în mod intenţionat şi sistematic către atingerea o iectivelor+ Funcţia normativă 3 rezultat al unei interiorizări treptate a cerinţelor sociale, modeland continuu comportamentul+ %apacitatea omului de a se reflecta pe sine însuşi 3 dedu landu-şi conştinţa în contrarii. ceea ce este şi ceea ce doreşte să fie+

Condiţiile autoeducaţiei: - %onştiinţa de sine+ - 0otivaţie intrinsecă+ - %alităţi de voinţă şi caracter+ - %apacitate de discriminare, de automo ilizare şi de autoevaluare corectă a progreselor+ - #fort intelectual şi fizic susţinut+ - 4 ilităţi de muncă intelectuală independentă şi de gandire+ - %unoştinţe, deprinderi, priceperi de lucru cu informaţia+ %apacitatea de a-şi organiza propriul regim de muncă intelectuală şi repaus+ CONCLU !!: #ducaţia prin alţii este o premisă dar şi o condiţie pentru autoeducaţie+ 4utoeducaţia e produsul superior al formelor educaţiei şi criteriul de apreciere al eficienţei acestora+ 4utoeducaţia este a consecinţă şi o condiţie a educaţiei permanente+ 0enirea şcolii e aceea de a-l învăţa pe elev cum să înveţe eficient pentru sine şi pentru societate+

"etodologia in#truirii
metoda #timologie. gr. 5met-odos6 (5odos67cale, drum, 5met-a67 spre, către) 7 drum către, cale de urmat în vederea atingerii unor finalităţi determinate+ 8n sens pra1iologic - metoda. 7 mod eficient de acţiune+ 7 modalitate practică de lucru a profesorului cu elevii+ /efiniţia metodei didactice. 7 calea eficientă de organizare şi diri2are a învăţării elevului de către cadrul didactic+ 7 modalitatea folosită de profesor pentru a-i determina pe elevi să găsească ei înşişi calea proprie de urmat în vederea construirii cunoaşterii+ 7 ansam lu organizat de procedee (te-nici limitate de acţiune, detalii) Funcţiile metodelor didactice. - Funcţia cognitivă+ - Funcţia formativ-educativă+ - Funcţia motivaţională+ - Funcţia instrumentală+ - Funcţia normativă (de optimizare)+ %lasificarea metodelor didactice. A. "etode de comunicare: ,. %omunicare orală. ,.'. 0etode e1pozitive (povestirea, descrierea, explicaţia, prelegerea, instructajul, conferinţa, cursul etc.) ,.9. 0etode conversative (conversaţia euristică, discuţia colectivă, dezbaterea, brainstorming, problematizarea) ,,. 0etode de comunicare scrisă. lectura, munca cu manualul, citirea expresivă, studiul de text ,,,. 0etode de comunicare oral-vizuală. cu ajutorul aparaturii audio!video, "#

0etoda fişelor de lucru+ 9.0etode algoritmice de învăţare+ . aplicaţii te$nice.. "i*loace de e(aluare. demonstraţia. D.tilurile didactice 7 model comportamental ce caracterizează activitatea instructiv-educativă a unui cadru didactic+ .4. produse.. reflecţia personală. studiul de caz. exerciţiul. experimentul mintal $. de a fi1a noţiunile. proiectul. 4cţiune simulată.. desene) %lasificarea mi2loacelor de învăţământ $..:. 0etode indirecte. 0etode de comunicare interioară. metoda dramatizării. C.sunt investite cu un potenţial pedagogic.nstruirea programată+ <.. modelarea. a metodelor azate pe cercetare-acţiune-descoperire+ . cu funcţii pedagogice (de a uşura comunicarea. învăţarea pe simulatoare %lasificarea metodelor didactice.. 4cţiune reală.. "i*loace informati(-demon#trati(e: a) )ateriale intuitiv!naturale ) *biecte elaborate (construite)& substitute tridimensionale c) )ateriale (reprezentări) figurative& substitute bidimensionale d) +eprezentări simbolice (grafice. "etode de raţionali&are a 'n(ăţării )i predării: '. . experimentul.. de a evalua) . "etode %a&ate pe acţiune: .%. lucrările practice.sunt instrumente de acţiune+ . evaluare+ 'lasificarea mijloacelor de învăţăm(nt /upă funcţie. învăţare.spri2ină şi amplifică eforturile de predare. înţelegerea. formarea de priceperi şi deprinderi. D. adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ.. "i*loace de raţionali&are a timpului 'n cadrul lecţiilor. 0etode directe. te-nice. activităţi creative .sunt purtătoare de informaţii+ . "i*loace te-nice audio-(i&uale. "i*loace de exer#are )i formare a deprinderilor.. jocul didactic. de a le aplica. învăţarea prin cercetarea documentelor istorice..nstrumentalizarea metodologiei didactice+ "i*loacele de 'n(ăţăm+nt 7 ansam lul de resurse sau instrumente materiale. învăţarea pe modele + C. A. observaţia sistematică şi independentă. anc$eta. %irecţii de modernizare a metodologiei didactice& =ărgirea evantaiului metodologic în funcţie de varietatea situaţiilor de instruire+ Promovarea metodelor ce pun în valoare potenţialul intelectual şi creativ al elevilor+ Folosirea metodelor ce com ină munca individuală cu munca în grup+ %ultivarea metodelor euristice. învăţarea prin descoperire . . "etode de explorare a realităţii: . C.

afectiv (empatic) $. originalitate. azat pe elev (învăţare) $. sau particularã. Acestea o fac însã dintr-o perspectivã tangentialã. a1at pe profesor (predare) $. căutare. cunoaştere de sine. inovator (desc-is spre creaţie. înclinat spre repetiţie) $. astfel. Definirea si analiza conceptului pedagogic de educatie reprezintã. a unei realitãti psi osociale cu o foarte mare arie de extindere în timp si spatiu si de desfãsurare complexã si contradictorie la nivel de sistem si de proces. reproductiv ( azat pe imitaţie) $. azat pe competiţie $. de exemplu. la un grad înalt de generalitate si abstractizare. situatã la nivelul câmpului psi osocial care încon!urã activitatea de educatie "si actiunile subordonate acesteia#. distant (rece) $. centrat pe transmitere) $. democratic D-l prof /orin Cri#tea Educatia Educatia reprezintã obiectul de studiu specific pedagogiei/stiintelor pedagogice. raţional ( azat pe argumentaţie ştiinţifică > evaluare sistematică) $.spontaneitate) $. emoţie.caracterizează ansam lul de decizii luate de profesor în procesul de predare.$ 7 f (P1"10) P 7 personalitea profesorului " 7 normativitate personalizată (cerinţele conduitei didactice) 0 7 mediu (particularităţi situaţionale) $tilul . evidentã la nivelul unei anumite functii a educatiei "uneori la nivelul unei functii derivate# sau al unui anumit element al structurii activitãtii de educatie "vezi. euristic (a1at pe stimulare. azat pe cola orare şi spri2in reciproc $. studiat prin metodologii specifice si în sensul unei normativitãti . rutinier (dogmatic. educatia este studiatã si de alte stiinte socioumane înrudite cu pedagogia. intuitiv ( azat pe intuiţie. contributia filozofiei în studiul finalitãtilor educatiei sau a economiei în studiul planificãrii educatiei#. prin faptul cã delimiteazã nucleul de bazã al domeniului. productiv ( azat pe gândire divergentă) $. profunzimii si amplitudinii sale. autoritar $. Conceptul pedagogic de educatie urmãreste cunoasterea stiintificã. de conducere a învăţării şi de evaluare a procesului şi a produsului+ . descoperire) $.ipuri de #tiluri $. informativ $. Datoritã complexitãtii. noutăţi) $. formativ $. o mizã epistemologicã si moralã ma!orã$ epistemologicã. academic (discursiv. imaginaţie.

datorate complexitãtii realitãtii psi osociale reflectate. avanseazã criteriile generale necesare pentru legitimarea epistemicã a conceptelor. .specifice. de maximã profunzime. A doua cale de cunoastere. %tudiile de epistemologie propun douã cãi posibile de analizã. +ea de-a doua tendintã concepe educatia predominant ca produs social determinat de conditiile externe "culturale. mediu sau lung. Elaborarea conceptului de educatie ridicã numeroase probleme de ordin metodologic si praxiologic. Defineste consecinta cea mai . +onstituie obiectul de studiu specific pedagogiei. internationale etc. activitatea de educatie are o tipologie specificã. 1) Tipologia generalã a activitãtii de educatie +onstituie primul criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei. &dentificarea acestei tipologii solicitã rezolvarea conflictului dintre tendinta de abordare psi ologicã si cea de abordare sociologicã a educatiei. politice..# a educatiei exprimã necesitatea integrãrii personalitãtii la nivelul sistemului social global. din perspectivã istoricã. riscul politizãrii educatiei. realizabil prin corelatia construitã permanent între educator si educat. cea axiomaticã. riscul negli!ãrii finalitãtilor educatiei. "E.. o notiune stiintificã se dezvoltã prin acumularea cunoasterii. explicite sau/si mascate. /eprezintã dimensiunea obiectivã a educatiei. acumularea sau . dar si politic si moral. economice. la nivel de sistem si de proces#.sub ung iul !udecãtilor si rationamentelor care o fac posibilã. -e. în calitate de concept fundamental. . si mental sau psi ologic.atura acestui conflict istoric. permitând analiza logisticã sau axiomaticã.cresterea cunoasterii. prin faptul cã atrage atentia asupra problemelor de fond ale teoriei pedagogice. 2) Functia si structura de bazã a educatiei +onstituie cel de-al doilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. al . este interpretatã .) a# o cale de analizã istoricã sau geneticã$ b# o cale de analizã logisticã sau axiomaticã (rima cale de cunoastere. la nivelul pedagogiei. deci sociologic. a cãrei cunoastere profundã depinde de stadiul atins în cercetarea stiintificã de specialitate.#$ b# sociologizare a educatiei . exprimate prin douã tendinte de abordare a educatiei) psi ologicã-sociologicã (rima tendintã concepe educatia predominant ca proces psi ologic de formare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale interne.. vezi. central al pedagogiei.supunerii în fata mãriei sale copilul.analizeazã genetica notiunilor. al stiintelor pedagogice$ moral. este de ordin epistemic. lansat în modernitate. de exemplu. realizatã pe termen scurt.(erspective de analizã a pedagogiei ca stiintã. 0unctia de bazã/functia centralã ". nationale. . dar complementare. în capitolul '.nucleu. Accentuarea unui anumit tip de abordare genereazã tendinta de) a# psi ologizare a educatiei . *n concluzie. aflate la baza oricãrei solutii eficiente în cadrul oricãrei practici educative. *n consecintã. cea istoricã. vezi.. prelungit pânã în postmodernitate. valorificate de noi în partea & a cãrtii. bazatã pe) a# un nucleu functional-structural stabil$ b# finalitãti proprii$ c# mi!loace de realizare "care implicã toate continuturile generale ale educatiei# conditionate de un context intern si extern desc is "care implicã toate formele generale ale educatiei. prezent în diferite forme si variante. efectul social general al activitãtii de educatie "formarea-dezvoltarea personalitãtii celui educat#. *n consecintã.#. Este situatã central. diferite. .constituind simultan un fapt istoric. de exemplu. în interiorul nucleului care concentreazã la un nivel abstract. generând viziuni diferite.

context extern si intern#. spatiu si stil pedagogic determinat istoric. metodologie. mesa! pedagogic. trebuie evidentiatã si o altã categorie de functie generalã. normativitate. determinatã la nivel psi ologic. corespunzãtoare functiei centrale a educatiei. 1a nivel de sistem. este raportatã permanent la dimensiunea obiectivã a educatiei. structura de bazã a educatiei reprezintã nucleul functional-structural al activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. Dinamica raporturilor dintre nucleul functional-structural al educatiei si finalitãtile educatiei marc eazã tensiunea filozoficã si politicã a interdependentelor generale si specifice dintre dimensiunea obiectivã si subiectivã a educatiei. concrete/operationale. 3) Finalitãtile educatiei +onstituie cel de-al treilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. evaluare. /eprezintã dimensiunea obiectivã educatiei. scopuri# si de proces "obiective generale. politicã si culturalã . 1a nivel de proces. personalizat si institutionalizat#. Anga!eazã orientãrile valorice ale educatiei asumate de educator în calitate de proiectant "individual si colectiv# la nivel de sistem "ideal. Acest nucleu functional-structural . situatã la nivelul nucleului functional-structural al educatiei. aflate în continuã expansiune "calitativã si cantitativã#. care are un caracter abstract si general. conexiune inversã externã si internã. specifice.generalã a activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. politic si cultural. de asemenea. care constituie obiectul de studiu specific pedagogiei . dezvoltate la nivelul unui proiect pedagogic desc is spre "auto#perfectionare continuã. Aceastã corelatie functionalã valorificã morfologia si fiziologia principalelor componente ale educatiei "functii generale. inclusiv finalitãtile educatiei "care reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei#. realizabilã în orice context extern si intern desc is perfectionãrii si autoperfectionãrii într-un timp.# subordonatã acesteia. care exprimã pozitia activã a educatorului "colectiv si individual. în conditiile unui model de tip curricular. obiect de studiu specific pedagogiei generale si stiintelor pedagogice "ale educatiei# rezultate. implicate în proiectarea. anga!eazã corelatia dintre educator "subiectul educatiei# si educat "obiectul educatiei# la un nivel obiectiv si general. stabil si obligatoriu în orice context "extern si intern# de realizare a activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii "celui educat#. specifice si concrete#. de formare-dezvoltare a personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale . functiei generale de bazã sau functiei centrale. subordonatã. generale. cea de umanizare. principalã. în perspectiva integrãrii psi osociale optime a personalitãtii umane "aflatã în conditia de educat#. Structura de bazã a educatiei.. în perspectiva paradigmei curriculumului. sunt proiectate finalitãtile macrostructurale) idealul educatiei care defineste tipul de personalitate necesar societãtii pe termen lung$ scopurile educatiei care definesc directiile strategice de dezvoltare a sistemului de învãtãmânt pe termen lung si mediu. stã la baza oricãrei activitãti de educatie "în calitate de activitate de formare-dezvoltare a personalitãtii umane# si a oricãrei actiuni educationale subordonate acesteia. sunt proiectate finalitãtile microstructurale . Dimensiunea subiectivã a finalitãtilor. *mpreunã cu functia centralã a educatiei si în funtie de finalitãtile macrostructurale anga!ate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. la care se raporteazã toate celelalte componente ale educatiei. (e de altã parte. extradidactice etc. Aceastã functie vizeazã integrarea personalitãtii umane la nivelul sistemului social global si al principalelor sale subsisteme) economic. . 0inalitãtile educatiei sunt definitivate în termeni de filozofie si de politicã a educatiei la nivel de sistem si de proces. finalitãti microstructurale/ obiective$ continuturi si forme. finalitãti macrostructurale. /eprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. 0unctia si structura de bazã a educatiei formeazã nucleul functional-structural al educatiei. necesar în cadrul oricãrei activitãti de formare-dezvoltare si în cadrul oricãrei actiuni educationale "didactice. obiectivele educatiei/instruirii . economicã. *n acest cadru de referintã sunt deduse functiile generale principale ale educatiei . subordonate functiei generale de bazã.

&ntervin în cadrul oricãrui proiect pedagogic "bazat pe obiective-continuturi-metode-evaluare# realizat în context intern si extern. Anga!area lor la nivelul sistemului de educatie. 1a nivel de proces de învãtãmânt. de adevãr stiintific. educatia demograficã. educatia psi ofizicã. determinat de corelatia informare-formare. educatia civicã pentru democratie. %unt atribute relevante în cadrul proiectãrii pedagogice în contextul unitãtii existente între functia centralã a educatiei si structura de bazã a educatiei. programe. +ontinuturile generale . 4) Continuturile si formele generale ale educatiei +onstituie cel de-al patrulea criteriu axiomatic. manuale etc. anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. educatia pentru si prin mass-media. educatia intelectualã "stiintificã#.$ d# desc is . intelectualã. utilitatea adevãrului stiintific.realizarea si dezvoltarea oricãrei activitãti de educatie. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. a educatului. de sãnãtate psi icã si fizicã#$ b# unitar . numite în literatura de specialitate si dimensiuni sau laturi ale educatiei . 1a nivel de sistem de învãtãmânt. frumosul. determinat în functie de numeroasele continuturi particulare. determinat de interdependenta celor cinci continuturi care conferã substanta activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. în general. în plan cognitiv si noncognitiv. de frumos. educatia economicã. educatia sanitarã modernã. de existenta si de evolutia proprii acesteia "necesitatea de a se raporta permanent la valoarea de bine moral. valorificând toate resursele educatiei organizate scolar si extrascolar sau preluate din mediul social "comunitar. conferã oricãrei activitãti de educatie "si actiunilor educationale subordonate acesteia# consistentã internã si desc idere externã. continuturile generale ale educatiei "implicit si continuturile particulare# prin diferite activitãti "actiuni# pedagogice organizate si/sau prin numeroase . determinat de structura bio-psi o-socio-culturalã a personalitãtii umane. psi ofizicã# a personalitãtii. continuturile si formele generale intervin prin obiectivele specifice fiecãrei trepte si discipline de învãtãmânt. incluse în plan. stabilitate epistemicã si flexibilitate praxiologicã. personal si/sau institutional#. teoretic si practic etc. "vezi educatia ecologicã. esteticã. de utilitate a adevãrului stiintific. anvergurã axiologicã si focalizare operationalã. organizat la nivel de sistem si de proces. te nologicã. politic. adevãrul stiintific.problematica lumii contemporane. sãnãtatea psi ofizicã# anga!ate în formarea-dezvoltarea complexã a personalitãtii umane. direct si/sau indirect. productiv si creativ# de educator "care intervine individual si/sau colectiv.noile educatii. indiferent de directia sau domeniul de manifestare si de evolutie a acesteia$ c# dinamic . cultural. continuturile si formele generale intervin prin asumarea unor scopuri si obiective generale orientate spre formarea-dezvoltarea complexã "moralã. Formele generale ale educatiei reprezintã modalitãtile n care sunt exprimate. a educatului. operationalizate de profesor în cadrul unor activitãti concrete organizate în cadrul si în afara programului scolar. dar si proactiv. în mod special. /ezultã cinci continuturi generale ale activitãtii de educatie) educatia moralã. proprii fiecãrei vârste psi ologice si scolare "vezi continuturile învãtãmântului.# si de . abordatã ciclic de . reflectatã la nivelul finalitãtilor educatiei asumate în mod activ "reactiv. de cerintele. educatia esteticã. economic#. educatia aplicatã "te nologicã#. cu manifestãri specifice în cazul fiecãrui continut la nivelul structurii mesa!ului pedagogic care trebuie orientat spre formarea-dezvoltarea pozitivã a personalitãtii umane. reflectã valorile pedagogice fundamentale "binele moral. indiferent de context.. desc ise spre toate influentele contextului intern si extern al educatiei/instruirii. 2oate conferã substanta axiologicã proprie oricãrei activitãti de formare-dezvoltare a personalitãtii umane.#. Analiza continuturilor generale ale educatiei evidentiazã caracterul lor a# obiectiv . educatia interculturalã etc.

*n aceastã perspectivã. cu resurse multiple de experimentare si de individualizare. politicã. cu structuri ierar ice. cognitive "limba!.'!) Functiile care vizeazã formarea"dezvoltarea personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale la toate nivelurile sistemului social global) a# functia culturalã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor spirituale "si materiale# preluate pedagogic din toate domeniile cunoasterii umane "stiintã.#. economie etc. filozofie.influente pedagogice spontane. intervin trei categorii de forme generale ale educatiei) a# educatia formalã . aptitudini generale si specializate în plan intelectual# si noncognitive "motivatie. afectivitate.indiferent dacã acestea sunt sau nu intentionate. promovare. dar si de la nivelul actiunilor pedagogice organizate în scoalã. artã. caracter. '. în mod obiectiv. care au un caracter subiectiv în sensul '.#. strada. grupul de prieteni. memorie. economic$ familia. functiile educatiei au un caracter obiectiv. analizate din perspectiva unui concept-c eie în stiintele socioumane. componente de bazã care genereazã o anumitã modalitate de proiectare. politic. gândire. provenite din directia câmpului psi osocial. selectie. activitãtii si ale institutiilor specifice care asigurã un ec ilibru structural într-un context dinamic . te nologie. dar si de promovare sau certificare în anumite situatii. cu modalitãti speciale de evaluare formativã.3!) Functia de umanizare vizeazã formarea-dezvoltarea personalitãtii în vederea valorificãrii la maximum a resurselor sale psi ologice. cu initiative metodologice predominant creative. Din aceastã perspectivã. cartierul. mass-media etc. realizare si dezvoltare a structurii educatiei. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive. în raport cu particularitãtile fiecãrei vârste psi ologice si scolare$ b# functia politicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor civice care reglementeazã raporturile acesteia cu lumea si cu sine. cu structuri mobile. fiind realizabile în functie de finalitãti prin actiuni pedagogice organizate sau/si doar prin influente pedagogice spontane. Dinamica lor. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive$ b# functia noncognitivã a educatiei . . în raport cu anumite cerinte etc. 0unctiile educatiei.. este sesizabilã prin apelul la functiile educatiei. religie. *n contextul extern si intern al educatiei. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. continuã. putem identifica douã functii care vizeazã umanizarea personalitãtii în perspectiva integrãrii sale psi osociale) a# functia cognitivã a educatiei . cultural. realizatã prin influente spontane. . atitudini si aptitudini specializate în plan noncognitiv#. vointã. vezi educatia/instruirea extrascolarã#$ c# educatia informalã . clasã etc. situat si dezvoltat în context intern si extern. certificare . imaginatie.rosturile. optionale. organizatã flexibil. Ele constituie consecintele sociale ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate la nivel de sistem. cu modalitãti oficiale de evaluare cu scop de notare. definesc . vezi educatia/instruirea scolarã$ b# educatia nonformalã . obligatorii. reflectatã la nivel central. Functiile educatiei Analiza educatiei la nivel functional-structural permite delimitarea si pozitionarea corectã a tuturor elementelor implicate în activitatea de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. neorganizatã. afirmatã la nivelul stiintelor socioumane. Ele sunt traduse în practica socialã prin actiunile pedagogice proiectate prin intermediul finalitãtilor educatiei. organizatã foarte riguros. provenite de la nivelul mediului social "comunitar. moralã. în conditii proprii fiecãrei vârste scolare si psi ologice$ .

obiectul educatiei are calitatea de subiect epistemic "activ în cunoastere#$ existential. elev. derivate.c# functia economicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor te nologice. functia de profesionalizare. functia de asistentã socialã "subordonate functiei economice. într-o perspective imediatã si pe termen mediu si lung.caracteristici dependente de observator. de exemplu. pp. '3-43#. existential. pot fi avansate urmãtoarele functii secundare/derivate subordonate functiilor principale ca exemple semnificative care se regãsesc.subiectul este sursa actiunilor. Structura educatiei %tructura educatiei reprezintã elementele componente si interactiunea lor. 4# 0unctiile secundare. în practica educatiei. clasa de elevi#. '555. datorat experientei de viatã sau nivelului de pregãtire limitat "vezi statutul de) fiu. derivate. probat prin experientã de viatã "cazul familiei# sau nivel profesional specializat "cazul cadrului didactic#. . la nivel individual sau colectiv "vezi. corelatia profesor . functia de propagandã/ideologizare "subordonate functiei politice. *n aceasta constã diferenta esentialã dintre functiile secundare. optiunea pentru formula de subiect si obiect al educatiei este adoptatã în sens ontologic. Este initiatorul activitãtii de educatie. Este responsabil de realizarea permanentã a corelatiei functionale cu educatul. ca si potentiala evolutie existentialã a celui educat. +a potential de cunoastere. în diferite contexte temporale si spatiale) a# functia de informare. derivate din functia politicã#$ c# functia de specializare. functiile secundare. +onditia de obiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. rezultã din atribuirea unor semnificatii si intentii speciale functiilor principale. #ducatorul$Subiectul educatiei "E$ %e# .. un caracter subiectiv.$6e# . aplicative. în calitate de autor al proiectului pedagogic si de emitãtor al mesa!ului pedagogic. Aceastã situatie conditioneazã modul de definire si analizã a celor mai importante componente structurale implicate în functionarea eficientã a educatiei. functia de culturalizare. %pre deosebire de functiile generale. obiectul poate dobândi calitatea de subiect . principale#. +onstituirea lor depinde de interventia unor factori externi care le conferã. Analiza sa presupune elaborarea unui model abstract care evidentiazã importanta prioritarã a functiilor generale în raport cu numeroasele elemente componente ale activitãtii psi osociale de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. observator care tinde sã "re#construiascã realitatea formativã în raport de anumite intentii si interese "%earle. iar obiectul locul asupra cãrora se exercitã aceste actiuni.. +onditia de subiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. cursant la actiuni de perfectionare#. astfel. derivate. derivate din functia culturalã#$ b# functia de protectie socialã. care asigurã functionalitatea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii. student. care au un caracter obiectiv. derivate din functia economicã#. %intetizând importanta demersului la nivelul corelatiei functionale necesarã în cadrul oricãrei activitãti de educatie eficientã. fãrã a exclude conditia epistemicã a celor . functia de asistentã psi ologicã "subordonate functiei culturale. la nivelul corelatiei functionale specifice activitãtii de educatie. individual sau colectiv. #ducatul "6biectul educatiei "Ed.doi actori ai educatiei. de altfel. si functiile generale "centrale. *n analiza structurii de functionare a educatiei. care vizeazã capacitatea acesteia de realizare a unor activitãti socialmente utile în diferite contexte sociale. care exprimã trãsãturi intrinseci ale educatiei. desemneazã . existential. Este beneficiarul activitãtii de educatie în calitate de receptor al mesa!ului pedagogic. *n aceastã acceptie. de moment. individual sau colectiv. prescolar. de la statutul pedagogic de obiect la cel de subiect.

+ontinuturile generale ale educatiei "+# . al propriului sãu mesa! pedagogic "vezi stadiul autoeducatiei pe care. Este transmis sau . psi ofizicã. mi!loace de instruire programatã "calculator#.((# si de principii de realizare ".# a activitãtii "educative/didactice#. 'roiectul pedagogic de tip curricular &''C)! Articuleazã cele patru elemente prezentate anterior "obiective-continuturi-metodologie-evalaure# la nivelul unei structuri de actiune care. /eprezintã primul element al structurii educatiei la care se raporteazã subiectul educatiei. acordã prioritate obiectivelor. anticipând mesa!ul pedagogic. %unt derivate din finalitãtile macrostructurale. . orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. sãnãtatea# aflate la baza proceselor de formare-dezvoltare permanentã a constiintei psi osociale a omului. frumosul. functie de maximã generalitate care are un caracter obiectiv. valabile la scara procesului de învãtãmânt. aplicatã "te nologicã#. valorificând diferite forme de organizare particularã "frontalã. valorificând integral si adecvat) contextul intern si extern în care se desfãsoarã activitatea la nivel de proces si de sistem./(#.doar în momentul în care devine initiator al educatiei si autor al propriului sãu proiect pedagogic "autoproiect pedagogic# si. educatia) moralã. valabile la nivel de sistem pe termen mediu si lung. individualã# si concretã "curs. cu desc idere spre problematica lumii contemporane. potential. cercetare a realitãtii. definesc directiile generale de evolutie a educatiei. îl poate atinge orice personalitate umanã. aflate în centrul proiectului pedagogic curricular. adevãrul stiintific aplicat. urmãrind realizarea permanentã a unei corespondente pedagogice optime între obiective-continuturi-metodologieevaluare. Definesc. esteticã. #valuarea educatiei &#v)! &nclude actiuni de control si apreciere a gradului de îndeplinire a obiectivelor în vederea stabilirii unor decizii optime$ poate implica actiuni realizabile prin strategii de evaluare) initialã-continuã-finalã$ predictivã-formativã-sumativã$ normativã-de progres. grupalã. situatã initial în ipostaza de obiect#. actiune practicã. educatorul va anga!a functia de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii în vederea integrãrii psi osociale a personalitãtii celui educat "în sens general uman. seminar. cultural. economic#. civic. adevãrul stiintific. Finalitãtile microstructurale ale educatiei . orã de dirigentie etc. %etodologia educatiei &%)! &nclude ansamblul metodelor pedagogice propuse de educator la nivelul unor cãi eficiente aplicate de cel educat ca strategie de educatie/ instruire bazatã prioritar pe) comunicare. defineste tipul de personalitate umanã. fiind valabile la scara sistemului de educatie/învãtãmânt. receptate si interiorizate de cel educat. definind orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice anga!ate în formarea-dezvoltarea permanentã a personalitãtii umane) idealul educatiei . 7esa!ul pedagogic transmis/construit "7(t/c# este elaborat de educator la nivelul interactiunii dintre finalitãtile macrostructurale ale educatiei si finalitãtile microstructurale ale educatiei. indiferent de specificul activitãtii de educatie pe care urmeazã sã o proiecteze. în mod implicit. Functia centralã a educatiei "0+E#. %unt elaborate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. necesar la nivel de sistem pe termen lung$ scopurile educatiei . intelectualã "stiintificã#. Astfel. &nclude principiile cu valoare imperativã care trebuie respectate în activitatea de proiectare si de realizare a educatiei prin intermediul mesa!elor pedagogice transmise/construite de educator. lectie. obiectivele "o#.ormativitatea pedagogicã intervine la nivel de principii de proiectare ". 2raduc în plan subiectiv dimensiunea obiectivã a functiei centrale a educatiei. la nivel general si particular. Finalitãtile macrostructurale ale educatiei "07E#. 8izeazã acele valori fundamentale "binele moral.

.obiective instructionale. a programelor si manualelor scolare/universitare...obiective intangibile. . determinat la nivelul intern al acesteia. dintre motivatia internã si motivatia externã#.obiective functionale. Este transmis/construit în perspectiva receptãrii si interiorizãrii sale depline de cãtre educat "individual. avem în vedere conceperea politicilor educationale pe termen lung si mediu$ inclusiv elaborarea planului de învãtãmânt. scopurilor educatiei.obiective de formare. anga!ate de orice finalitate a educatiei..macro-obiective. . lectii etc... . reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. functional-structural. .obiective-cadru. grupuri de lectii. bazatã pe corelatia dintre informare "&#.obiective multidisciplinare.competente specifice. .$ . b) Functia de valorizare a activitãtii de educatie proiectatã la nivel de sistem si de proces este anga!atã prin intermediul valorilor pedagogice de maximã generalitate..obiective operationale.obiective terminale. . . .obiective generale. . +lasificarea finalitãtilor educatiei +lasificarea finalitãtilor educatiei este o necesitate metodologicã si practicã în contextul numeroaselor variante. .. obiectivelor educatiei. ... . .construit împreunã cu elevii.obiective intermediare. colectiv#.scopuri. ... Criteriile de clasificare a finalitãtilor .obiective de evaluare. *n sens restrâns. fixatã la nivelul functiei si structurii de bazã a educatiei.. *n plan axiomatic. . realizabilã în termeni de comunicare pedagogicã eficientã.micro-obiective. complementarã cu cea obiectivã. Definirea conceptului pedagogic de finalitate a educatiei poate fi realizatã în functie de caracterul teleologic si axiologic al activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii umane.obiective monodisciplinare. cu o bazã si o desc idere largã spre problematica teoriei generale a instruirii si a teoriei generale a curriculumului. avem în vedere planificarea calendaristice a cadrului didactic "anualã.. etc.obiective educationale.. . concentrate în structura de organizare specificã idealului educatiei. Finalitatile educatiei 0inalitãtile educatiei definesc orientãrile valorice ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate de proiectant la toate nivelurile sistemului si ale procesului de învãtãmânt.#. +onstructia rezultatã tinde spre dimensiunea de maximã generalitate si stabilitate epistemicã a unui concept pedagogic fundamental. definesc consecintele cele mai importante ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii. sistem de învãtãmânt etc. *n sens epistemologic. semnificative la scarã socialã "sistem social. *n sens larg.tinte. .obiective de referintã. sistem de educatie.. .obiective concrete.. în limba!ul pedagogic comun.obiective aparente.. . pe capitole.# a) Functia de proiectare a activitãtii de educatie este anga!atã. propriu teoriei generale a educatiei.deziderate.. semestrialã. /eprezintã o structurã de actiune specificã.. . +a argument reproducem o parte dintre formulele ve iculate) ..obiective specifice.obiective tangibile. "informatie selectatã si transmisã/construitã de educator# si formare-dezvoltare pozitivã "fdp# a celui educat "în plan cognitiv si noncognitiv$ vezi raportul dintre memorie si gândire.. elaborarea si definirea acestui concept presupune evidentierea functiilor si a structurii sale generale Functiile generale. Analiza finalitãtilor la nivel de concept pedagogic fundamental impune evidentierea functiilor generale anga!ate în mod obiectiv si a structurilor rezultate. la toate nivelurile sistemului de educatie/învãtãmânt si ale procesului de învãtãmânt. . în sens larg si restrâns.. . pe fondul reflectãrii caracterului teleologic si axiologic al activitãtii de educatie realizate într-un context social desc is.obiective-tintã.finalitãti si obiective.. în documentele de politicã scolarã. .. expresii si formule întâlnite în literatura de specialitate.

scopurile educatiei$ . 4) (radul de generalitate"specificitate"operationalitate e+primat )n sens spatial. finalitãti particularizate la nivelul procesului de învãtãmânt) obiective specifice/ intermediare$ .Avem în vedere tipologiile realizate dupã) a# gradul de persistentã$ b# continutul specific$ c# aria de generalitate$ d# modalitatea de concretizare$ e# domeniul de aplicare$ f# durata secventei de învãtare etc. finalitãti tip proiect) idealul educatiei. în sens explicativ si interpretativ. temporal. 3) (radul de raportare la sistemul de educatie$)nvãtãm*nt . actional . abordabile în ansamblul lor. finalitãti aplicative. anga!ate în termeni de criterii de proiectare pedagogicã) obiectivele generale ale educatiei. finalitãti care definesc directiile generale de dezvoltare a educatiei) scopurile educatiei$ . Dacã avem în vedere triada teleologicã ideal. scopurile educatiei. finalitãti teoretice. valabile la nivelul procesului de învãtãmânt$ . în interiorul unui obiectiv operational sau în strânsã legãturã cu alte obiective operationale) .#) obiective operationale$ . finalitãti care vizeazã sistemul de învãtãmânt. realizabile la nivelul unor activitãti concrete) obiective operationale ale procesului de învãtãmânt.scopuri-obiective. finalitãti teoretice.#. în calitate de principal subsistem al sistemului de învãtãmânt) obiectivele educatiei/instruirii. în calitate de principal subsistem al sistemului de educatiei) scopurile educatiei$ . finalitãti tip produs) obiectivele generale ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele particulare "specifice.micro-obiectiv operational. 2) 'onderea teoreticã sau practicã a orientãrilor valorice . dupã) 1) Forma de obiectivare a orientãrilor valorice . intermediare# ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele operationale "concrete# ale procesului de învãtãmânt. finalitãti concretizate la nivelul unui grup de activitãti didactice "grup de lectii. pot fi avansate mai multe criterii de clasificare a finalitãtilor educatiei. finalitãti care vizeazã sistemul de educatie în ansamblul sãu) idealul educatiei$ . fundamentale) idealul educatiei. finalitãti valabile la nivelul întregului proces de învãtãmânt) obiective generale$ . unitãti de instruire# sau la nivelul unei activitãti didactice "lectie etc. o finalitate concretizatã în cadrul unei activitãti didactice "lectii etc. obiectivul general al educatiei valabil la nivelul sistemului/procesului de învãtãmânt$ . Avem în vedere douã categorii de finalitãti de sistem) idealul educatiei . 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt definesc orientãrile valorice care asigurã proiectarea si realizarea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii la nivel macrostructural. finalitãti concrete. o finalitate de maximã generalitate) idealul educatiei$ . valorificabile la nivelul unor taxonomii) obiective specifice ale procesului de învãtãmânt$ . finalitãti care vizeazã procesul de învãtãmânt.

transparenCa. *n consecintã. preludiu al instruirii asistat? pe calculator#. în unitatea si integralitatea lor la scara socialã a sistemului de educatie/învãtãmânt. politic. .. idealul si scopurile anticipeazã evolutia educatiei pe termen lung si mediu.$ programe ale partidelor politice. pe diferite criterii. susCinerea activitate de ec ip? ptr crearea unui curriculum (lanul de înv?C?mânt care trebuie reorganizate.si scopurile educatiei.+opilul =i curriculum> 8irginia cel mai frumos loc din America. cultural. 0inalitãtile de sistem sunt incluse în cele mai importante documente de politicã generalã . Exist? obiective =i limite ale pedagogiei. +onCinuturi fixate pe finalit?Cile sistemului. B. testare. • +ercetare design • +ercetarea validarea curriculei • &mplementare • +ercetarea curricular? • Diagnoza "o investigaCie de teren concret?# • (rognoza " tendinCe de evoluCie nivel local. guvernamentale. /esurse umane. Are un caracter global. +urriculum-ul modern conCine ) design. implementare îns?Cit? de corecCie +ercetare se împarte în) • +ercetare curricular?.Dogne mai întâi programat? înv?Care.+urriculum> concept operaCional. *n anii E5 s-au identificat & mecanisme de înv?Care ce se poate face =i ce nu "taxonomia lui Bloom#. Existau o sut? de teorii ale înv?C?rii. reflectate la nivel global si particular. si de politicã a educatiei) legea învãtãmântului. 0 %Ainner instruire programat? "ma=ina de înv?Cat. comunitare etc. curriculumul national etc.egre/ Teoria general0 a curriculumului 7artin 9eidegger mare filozof 3:5' .o n De<e.7. european# • Design curricular F principiile) plierea. +urriculum-ul american a fost structurat pe obiective. organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale etc. comunitar. Curs -on . în mãsura în care orientãrile valorice asumate sunt anga!ate stabil. . *n calitate de finalitãti macrostructurale. în perspectiva elaborãrii unor taxonomii. proiecte de dezvoltare nationalã) parlamentare.. financiare. fiecare cercet?tor î=i susCinea teoria lui. . 7are problem? a =colii noastre este organizarea sistemului de înv?C?mânt "sistem ecleziastic#. mondial. Evaluarea trebuie f?cut? în vitro "care nu afecteaz? pe nimeni#. +onstructia finalitãtilor macrostucturale este concentratã teleologic si axiologic la nivelul prospectãrii pedagogice a problematicii globale a sistemului social. în raport cu tendintele si directiile generale de dezvoltare socialã. /. idealul si scopurile educatiei nu permit gradualizãri si divizãri. în plan economic. 3:3@ 0ranA Bobbit . (entru De<e. • +ercetare macroproiectare curricular?. statutul personalului didactic. prezidentiale. indivizibil. curriculumul are sens de metafor?.

proiect. Evaluare definirea &ncursiunea în domeniul evalu?rii argumentarea. • Este o teorie • Este un proiect "este un proiect interdependent de sistem axiologic#. rezolvarea de probleme# %isteme de notare) • %e face cu a!utorul calificativelor. Evaluare "definiCie# ) • Este un proces "o tendinC?#. Curs 1ictori/a Trifu Teoria 2i metodologia evalu0rii +artea . • (olitizarea • &nternaCionalizarea evalu?rii. !uridice. complementare de evaluare. poate fi o interogaCie cu privire la valori.%piru aret F capodoper? pedagogic?. . indigen. tradiCional. -ent =oapta con=tiinCei. b?nci de date. • Este o tendinC? terorizat? • Abordare creativ?. portofoliu. itemi de evaluare. (rincipiul optimismului "+omenius# în educaCie nu au voie s? faci decât cele mai bune lucruri cu putinC? în conformitate cu criteriile de opCionalitate. • %e face numeric. la faCa locului#. 7orala bun? pentru educaCie este cea autonom?. • &mplementarea management al sc imb?rii. %trategiile evalu?rii 7etode) 2radiCional?. • 0orCa persuasiv?. legi. • 8alidarea curriculei asumarea responsabilit?Cii. +urriculum trebuie s? aib? o modificare profund?. 2estarea în vitro "în =coli. exist? ' morale eteronom?. a f?cut =coala normal?. • +u a!utorul culorilor Efectele evalu?rii "defectele evalu?rii#. interdependenCa dintre evaluare =i societate Evaluarea este un concept global. • *n str?in?tate se face literar. alternative de evaluare "observaCia. evaluarea se confrunt? cu un proces. nu cunoa=tem cu con=tiinCa de sine. Aspecte practice F multitudinea evalu?rii. • (luritatea persuasiv?. +larific?ri conceptuale. este un proces "stereotip cultural#.. (roblemele evalu?rii) • &deologizarea. +onceptele cu care se opereaz? sunt diverse) clienCi ai evalu?rii.De la evaluare la curriculum> editura Gniversitate.

corectarea pe loc. este exersat? inteligenCa emoCional?. preorie =i decizie. 7etode de evaluare) metode traditionale =i metode alternative • 7etode tradiCionale "clasice# sunt folosite cu o mare frecvenC?) • (roba oral? • 0orma ascult?rii. nr practicilor • metoda se aseam?n? cu investigaCia . (erformanCelor elevului. subiectivitatea evalu?rii • (roba scris?) cel mai adesea i-a forma tezei • în cadrul acestei probe investig?m comunicarea în forma scris? • avanta!e) permite evaluarea tuturor elevilor în aceea=i unitate de timp. este considerat? o prob? obiectiv?. • Accentueaz? comunicarea verbal?. profesor#. • Avanta!ele probei. • iar specifice sunt) motivaCie =i orientare =colar? Evaluare definiCie ansamblu structurat format din m?surare. • prognoz? • selecCie sunt cele generale. lucr?ri de laborator. • Dezavanta!ele) este foarte consumatoare de timp.• &ndustrializarea "comercializarea# Din punct de vedere istoric educaCia a fost în acela=i timp p?rintele =i copilul dezvolt?rii naCiunii stat. supervizare# A%%&. • dezavanta!e) nu pot fi corectate erorile detectate • proba practic?) i-a diverse forme. • +onst? într-un =ir de itemi "întrebare Hr?spunsul a=teptat# este vorba despre evaluare. • appraisal "ev profesor# • evaluation "ev programelor sociale# • monitoring "monitorizare. Evaluarea ) • assessment "ev. elevii scap? de tracul evalu?rii orale. poate fi evaluat.2 F evaluare de orice fel Evaluarea dispune de o decodare diversificat? • explicaCii etimologice • definiCie din dicCionar 0uncCiile evalu?rii) • diagnoz?. m?sur?m atitudine Dup? m?surare se produce aprecierea. lucr?ri realizate pe sc eme =colare • 7etode alternative "complementare# • cele ce vizeaz? observarea este tratat? ca o metod? de evaluare • elementele de protocol) natura profesor-elev. tipuri de comportamente dezvoltate.D7E. Evaluarea nu se confund? cu notarea. 7?surarea o corespondenC? ce poate fi stabilit? între un =ir de numere =i este un element al evalu?rii.

• efectul blând elevii evaluaCi • efectul de contaminare • efectul de contrast reprezint? accentuiarea diferenCelor în evaluare a dou? r?spunsuri succesive +a subiecte pot fi =i erorile evalu?rilor. • identificarea procedurilor de utilizat.gmalion. nota reciproc? "sc imb de lucr?ri între elevi la notare#. formativ? =i sumativ?. efectul de anticipaCie. Gtiliz?m) notarea numeric? de la 3-35.. proiectarea portofoliului • Autoevaluarea este raportat? la evaluare. • (ortofoliul este o metod? complementar? de evaluare utilizat? din ce în ce mai mult "este o metod? nou?# • este privit ca o . • calitatea probat?. notarea cu a!utorul culorilor %unt E trepte de calificative. 0actorii ce Cin de profesori • efectul (. contextul în care va fi utilizat. notarea literar? const? în utilizarea unei scale cu o înc idere de aproximativ I-J trepte. • Evaluarea curent? Aprecierea =colar?) aprecierea verbal?. • analiza =i interpretarea datelor • investigaCia impune implicarea activ? a elevului în înv?Care • 6 alt? metod? este (roiectul Acesta începe =i se înc eie în clas? "proiectul# este o condiCie obligatoriu +riteriile utilizate în proiect) • calitatea dorit?.carte de vizit?> a elevului • el recunoa=te metodele tradiCionale de evaluare cât =i alternative • sunt importante 4 elemente) scopul elabor?rii. utilizarea simbolurilor. • oroarea de generozitate profesorul acord? note mai mari decât merit? elevul. Erori identificate în evaluarea didactic?. Acest tip se adreseaz? înv?C?rii anglo-saxon.• &nvestigaCia metod? • condiCiile de lucru. • efectul alo. unde cifrele sunt înlocuite cu litere. • calitatea perceput? Evaluarea este) continu?. 3"na #lena 4afaila . &dentific?m con=tient acelea=i erori.

indicatii concrete. ele exprima legitatile care guverneaza invatarea si dezvoltarea. programele scolare. Principiile didactice se caracterizeaza prin anumite trasaturi @ ! sunt fundamentate stiintific " se bazeaza pe datele psihologiei (generale. organizarea si prelucrarea continuturilor. in corelarea permanenta a continuturilor de obiectivele urmarite. la selectarea. in prelucrarea didactica a cunostintelor stiintifice. Principiul cunoasterii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. comunicarea. Principiul creativitatii pedagogice exprima cerinta adaptarii permanente a actiunilor de intruire la conditiile concrete. a strategiei didactice. Normativitatea didactica desemneaza ansamblul principiilor si regulilor procesului de invatamint. in focalizarea mesajului educational asupra fiecarui elev. Normele (regulile) didactice reprezinta prescriptii cu caracter particular. flexibilitate. invatarii si evaluarii). creativitatii pedagogice. a mesajului educational. Aceasta adaptare (a proiectului didactic.Principiile pedagogice exprima necesitatea comunicarii pedagogice. in respectarea si imbogatirea repertoriului elevului. angajat la nivelul proiectului elaborat special de profesor pentru a genera reactia formativa a elevului. ghideaza profesorul in organizarea si desfasurarea activitatii instructiv educative. 'A ! caracter normativ " indica restrictii si permisivitati. in construirea mesajului educational utilizind continuturi formative. Principiul creativitatii pedagogice este un imperativ categoric al actiunii didactice angajat la nivelul circuitelor de conexiune inverse care permit profesorului sa perfectioneze permanent actiunea educativa. Principiul sustine cadrul didactic in ierarhizarea obiectivelor in functie de mecanismele psihice implicate in invatarea specifica domeniului si disciplinei de invatamant. Acest principiu directioneaza si stimuleaza cadrul didactic in construirea proiectului pedagogic in sens curricular. dar si pe cei care elaboreaza planul de invatamint. manualele scolare. in elaborarea mesajului educational tinand cont de finalitati. ) ! regleaza activitatea de instruire atunci cind intervin disfunctionalitati. . * ! indica restrictiile si permisivitatile actului educativ la virsta la care se construieste si se dezvolta personalitatea. ( ! caracter general " se refera la toate componentele procesului didactic (la elaborarea obiectivelor. ele sunt subordonate principiilor. dezvoltarea psihica. motivationale ale clasei si ale elevului. angajat la nivelul mesajului educational. idei de baza pe care se intemeiaza procesul didactic. avand deci valoare procedurala. decizie promta. Sunt idei care calauzesc. a invatarii si a dezvoltarii) si exprima legile care guverneaza invatarea. la desfasurarea predarii. Principiul comunicarii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. relatiei pedagogice) necesita din partea cadrului didactic competente teoretice (de proiectare si evaluare) si practice dar si receptivitate la reactiile elevilor si la dificultatile aparute. la stabilirea strategiei didactice. in valorificarea informatiilor primite prin conexiunea inversa in vederea perfectionarii activitatii instructive educative. lingvistice. Principiile didactice sunt cerinte cu caracter legic referitoare la organizarea si desfasurarea procesului didactic. de particularitatile cognitive. inventivitate. cunoasterii pedagogice. Principiile didactice indeplinesc urmatoarele functii ? ! orienteaza cadrul didactic in organizarea componentelor procesului didactic si a relatiilor dintre ele in vederea realizarii obiectivelor preconizate.

variat. formarea etapizata si progresiva a deprinderilor. a. potrivit celor mai noi date din psihologia invatarii si psihologia dezvoltarii. sa valorifice. comparatie. Prioritara nu va fi insusirea de cunostinte ci formarea capacitatilor intelectuale (de analiza. identifica cauzele si consecintele fenomenelor. prin minuirea adecvata a factorilor atentiei. $nvatarea constienta este posibila daca elevul face asociatii intre cunostintele noi si cele de care dispune deja. Se recomanda asigurarea cunostintelor " premisa pentru intelegerea noilor cunostinte. principiul invatarii constiente si active. experimenteaza. argumenteaza. aptitudinile.. integreaza noile cunostinte in propriul sistem cognitiv pe care il restructureaza permanent. care. principiul accesibilitatii si individualizarii. Principiul sugereaza profesorului ca. Principiul invatarii constiente si active se bazeaza pe legile ce guverneaza invatarea si pe relatia determinativa dintre invatare si dezvoltare. corelatii intra si interdisciplinare. este centrata pe gindire si posibilitatile ei. prin imbinarea muncii in echipa cu cea independenta. principiul conexiunii inverse. #ste constructiva doar acea invatare care il implica plenar pe elev. Sistemul principiilor didactice include urmatoarele principii principiul unitatii dintre teorie si practica. aptitudinilor. interpreteaza critic ideile si teoriile noi. stadial al dezvoltarii.'' ! caracter dinamic " continutul principiilor s!a transformat (dezvoltat sau chiar modificat) de!a lungul timpului. prin declansarea si mentinerea interesului pentru continutul invatarii si pentru cunoastere in general. Principiul invatarii sistematice si continue . predictie) si a instrumentelor operationale. largeasca. interesant. verifica. continuarea invatarii acasa prin efectuarea temelor (care vor avea caracter aplicativ. formuleaza concluzii. pentru a ! i forma receptitate fata de problematica realitatii. desi utilizeaza capacitatile perceptive si mnezice. exprima cerinta ca toate cunostintele. '9 ! caracter sistemic " principiile didactice se respecta in totalitate. sa porneasca de la problemele teoretice si practice pe care elevul le intilneste in realitate (pentru a ! i declansa motivatia invatarii. principiul unitatii dintre senzorial si logic. explorare si actiune. Principiul unitatii dintre teorie si practica reflecta determinarea sociala a educatiei scolare si relatia dintre teoria stiintifica si activitatea concreta. intr! o anumita ordine logica. exemplifica. Activitatea independenta si cea in echipe constituie cadrul optim pentru valorificarea situatiilor " problema ca si pentru aplicarea cunostintelor in noi situatii. teoria informatiei si stiinta comunicarii. competentele sa fie formate progresiv. depune efort. principiul invatarii sistematice si continue. mediteaza. sa invete elevii sa aplice si cum sa aplice ceea ce invata. elaboreaza idei. Principiul este impus si de relatia dintre invatare si dezvoltare dezvoltarea poate fi provocata si determinate numai de o invatare continua. care ii impune sa ! si mobilizeze fortele intelectuale si emotionale. pentru a " l stimula sa aplice in viata cele invatate). generalizare. sinteza. $nvatarea constienta si activa este asigurata prin utilizarea metodelor bazate pe problematizare. principiul invatarii temeinice. deprinderile. c. sistematizeze experienta cognitiva a elevului. $nvatarea este activa daca elevul insusi observa. sistematica. respectindu ! se procesualitatea invatarii. diferentiat. fundamentat pe caracterul procesual. b. in organizarea si desfasurarea actului de predare " invatare. ipoteze. decodifica cunostintele noi raportindu!le la propriul sistem cognitive. nerespectarea unuia pericliteaza respectarea celorlalte. accesibil " sub raportul posibilitatilor .

f. repertoriului verbal. *in acest punct de vedere sunt importante informatiile pe care profesorul le primeste de la elevi (prin starea de atentie. *eriva din caracterul sistemic al procesului didactic eficienta lui depinde de asigurarea celor mai adecvate caracteristici ale componentelor si a celor mai optime relatii dintre componente. implicarea intr ! o invatare active). . in functie de virsta elevilor. Principiul accesibilitatii si individualizarii sau respectarii particularitatilor de virsta si individuale impune respectarea posibilitatilor reale ale virstei si individuale (sub aspectul cunostintelor anterioare. repetarea (sub forma reactualizarii ideilor ancora si a lectiilor de recapitulare). (ratarea diferentiata si individualizata reprezinta strategia cea mai importanta ceruta de acest principiu. contolul prin intermediul lor anticipand pe cel logic. controlul si reglajul asigura perfectionarea functionarii. de obiectul sau fenomenul studiat. sa compare. Principiul impune respectarea &zonei proximei dezvoltari'. sa analizeze. optimizarea memoriei prin valorificarea factorilor si caracteristicilor ei.psihice dar si al timpului). d.si emotionale) care il ajuta pe elev sa depaseasca propriile posibilitati. Principiul conexiunii inverse exprima cerinta reintoarcerii informatiei despre calitatea predarii si a invatarii in vederea reglarii si perfectionarii lor. Principiul corelatiei dintre senzorial si rational se fundamenteaza pe relatia dintre cunoasterea senzoriala si cea logica. Pornind de la concret si particular elevul va putea ajunge (cu ajutorul profesorului care ii ghideaza actul observativ) la generalizari si abstractizari si va intelege. intrebari. Se bazeaza pe caracterul stadial si pe cel individual al dezvoltarii psihice. Principiul poate fi respectat daca se foloseste adecvat.Se impune respectarea principiului nu numai de profesor ci si de cei care elaboreaza planul de invatamint. )uvintul (insotit de mijloace expressive) si intuitia senzoriala se imbina in pondere diferita. )a in orice sistem. utilizarea tehnicilor de invatare adecvate disciplinei scolare. Principiul impune verificare continua si sistematica. dar si informatiile pe care elevul le are despre propriile rezultate. sa selecteze ceea ce este important. asigurarea concordantei dintre posibilitati si dificultati. datorita exemplificarilor si concretizarilor. rationala cunoasterea senzoriala este premisa pentru cea logica care o valorifica si valorizeaza. cresterea gradului de activism al elevului. calitatea raspunsurilor. includerea fixarii (consolidarii) in lectiile de transmitere " insusire de cunostinte si de formare de deprinderi % priceperi. constructiile abstracte. rational materialul didactic necesar. programa si manualul. iar perceptile si reprezentarile noastre contribuie la verificarea constructiilor gandirii. sa verbalizeze actul observativ. #levul va fi solicitat sa observe. dar nu exclude efortul(concentrare de forte intelectuale. apelarea cit mai des la reflectie ca metoda de instruire si autoinstrure. Acest principiu exprima cerinta asigurarii unui suport concret! senzorial necesar pentru identificarea de catre elev a caracteristicilor concrete ale obiectelor si fenomenelor. Principiul invatarii temeinice exprima cerinta formarii unor cunostinte si deprinderi durabile si profunde astfel incit elevul sa le poata utilize % valorifica ulterior. in activitatea scolara % activitatea practica % viata. timpului necesar invatarii). g. intarire imediata a raspunsurilor. sistematizarea permanenta a achizitiilor deja formate. e. nivelului de dezvoltare psihica. de specificul obiectului de invatamint. declansarea si mentinerea interesului pentru continuturile respective.