Pentru examen

D-na Prof. Crenguta Oprea
Formele educaţiei reprezintă toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului, în mod organizat şi structurat (în conformitate cu anumite norme generale şi pedagogice, desfăşurate într-un cadru instituţionalizat) sau, dimpotrivă, în mod spontan (întâmplător, difuz, neoficial). Educaţia permanentă Proces de perfecţionare a dezvoltării personale, sociale şi profesionale pe durata întregii vieţi, în scopul îm unătăţirii calităţii vieţii individuale şi colective (vezi !"#$%&, '()*)+ ,nclude ed. formală, nonformala, informală, autoeducaţia su toate aspectele (intelectuală, morală, fizică, te-nologică, estetică)+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori sociali. - /inamismul vieţii sociale+ - 0o ilitatea şi diversificarea profesiilor+ - !zura morală a cunoştinţelor+ - Progresele accelerate în ştiinţă şi te-nică+ - 0ultiplicarea şi diversificare mass-mediei+ - %reşterea gradului de democratizare a vieţii sociale+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori individuali. - /oinţa individului de perfecţionare, de adaptare continuă şi promtă la ritmul sc-im ărilor economice, sociale, culturale+ - "ivelul crescand al aspiraţiilor culturale şi al nevoilor diferitelor varste+ - %reşterea standardului de viaţă, concomitent cu e1pansiunea demografică (prelungirea duratei medii de viaţă)+ Autoeducaţia #ducaţia prin sine însuşi, personală, susţinută de efort conştient organizat şi de motivaţie intrinsecă+ # adecvată unei decizii proprii de autoanga2are într-o activitate sistematică, direcţionată către atingerea unui ţel propus+ %aracteristici şi funcţii ale conştiinţei de sine. Funcţia anticipativă 3 oferă individului posi ilitatea de a se autoproiecta, de a-şi canaliza eforturile în mod intenţionat şi sistematic către atingerea o iectivelor+ Funcţia normativă 3 rezultat al unei interiorizări treptate a cerinţelor sociale, modeland continuu comportamentul+ %apacitatea omului de a se reflecta pe sine însuşi 3 dedu landu-şi conştinţa în contrarii. ceea ce este şi ceea ce doreşte să fie+

Condiţiile autoeducaţiei: - %onştiinţa de sine+ - 0otivaţie intrinsecă+ - %alităţi de voinţă şi caracter+ - %apacitate de discriminare, de automo ilizare şi de autoevaluare corectă a progreselor+ - #fort intelectual şi fizic susţinut+ - 4 ilităţi de muncă intelectuală independentă şi de gandire+ - %unoştinţe, deprinderi, priceperi de lucru cu informaţia+ %apacitatea de a-şi organiza propriul regim de muncă intelectuală şi repaus+ CONCLU !!: #ducaţia prin alţii este o premisă dar şi o condiţie pentru autoeducaţie+ 4utoeducaţia e produsul superior al formelor educaţiei şi criteriul de apreciere al eficienţei acestora+ 4utoeducaţia este a consecinţă şi o condiţie a educaţiei permanente+ 0enirea şcolii e aceea de a-l învăţa pe elev cum să înveţe eficient pentru sine şi pentru societate+

"etodologia in#truirii
metoda #timologie. gr. 5met-odos6 (5odos67cale, drum, 5met-a67 spre, către) 7 drum către, cale de urmat în vederea atingerii unor finalităţi determinate+ 8n sens pra1iologic - metoda. 7 mod eficient de acţiune+ 7 modalitate practică de lucru a profesorului cu elevii+ /efiniţia metodei didactice. 7 calea eficientă de organizare şi diri2are a învăţării elevului de către cadrul didactic+ 7 modalitatea folosită de profesor pentru a-i determina pe elevi să găsească ei înşişi calea proprie de urmat în vederea construirii cunoaşterii+ 7 ansam lu organizat de procedee (te-nici limitate de acţiune, detalii) Funcţiile metodelor didactice. - Funcţia cognitivă+ - Funcţia formativ-educativă+ - Funcţia motivaţională+ - Funcţia instrumentală+ - Funcţia normativă (de optimizare)+ %lasificarea metodelor didactice. A. "etode de comunicare: ,. %omunicare orală. ,.'. 0etode e1pozitive (povestirea, descrierea, explicaţia, prelegerea, instructajul, conferinţa, cursul etc.) ,.9. 0etode conversative (conversaţia euristică, discuţia colectivă, dezbaterea, brainstorming, problematizarea) ,,. 0etode de comunicare scrisă. lectura, munca cu manualul, citirea expresivă, studiul de text ,,,. 0etode de comunicare oral-vizuală. cu ajutorul aparaturii audio!video, "#

spri2ină şi amplifică eforturile de predare. "i*loace de e(aluare. exerciţiul.. "etode de explorare a realităţii: .nstrumentalizarea metodologiei didactice+ "i*loacele de 'n(ăţăm+nt 7 ansam lul de resurse sau instrumente materiale. proiectul.4.tilurile didactice 7 model comportamental ce caracterizează activitatea instructiv-educativă a unui cadru didactic+ . metoda dramatizării. experimentul. reflecţia personală. de a le aplica. învăţarea prin descoperire . produse. 0etode de comunicare interioară. experimentul mintal $.sunt purtătoare de informaţii+ . de a fi1a noţiunile. "etode de raţionali&are a 'n(ăţării )i predării: '. studiul de caz. învăţare. C. învăţarea prin cercetarea documentelor istorice. . "i*loace de raţionali&are a timpului 'n cadrul lecţiilor. a metodelor azate pe cercetare-acţiune-descoperire+ . 0etode indirecte. desene) %lasificarea mi2loacelor de învăţământ $.0etode algoritmice de învăţare+ . învăţarea pe simulatoare %lasificarea metodelor didactice.. jocul didactic. C.sunt instrumente de acţiune+ . 4cţiune simulată. "etode %a&ate pe acţiune: . "i*loace informati(-demon#trati(e: a) )ateriale intuitiv!naturale ) *biecte elaborate (construite)& substitute tridimensionale c) )ateriale (reprezentări) figurative& substitute bidimensionale d) +eprezentări simbolice (grafice. A.0etoda fişelor de lucru+ 9. D. aplicaţii te$nice. 0etode directe.:. de a evalua) . învăţarea pe modele + C. lucrările practice.. înţelegerea. anc$eta.. .. "i*loace te-nice audio-(i&uale.nstruirea programată+ <. adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ.. formarea de priceperi şi deprinderi. D. te-nice.sunt investite cu un potenţial pedagogic. modelarea. demonstraţia.%.. evaluare+ 'lasificarea mijloacelor de învăţăm(nt /upă funcţie.. %irecţii de modernizare a metodologiei didactice& =ărgirea evantaiului metodologic în funcţie de varietatea situaţiilor de instruire+ Promovarea metodelor ce pun în valoare potenţialul intelectual şi creativ al elevilor+ Folosirea metodelor ce com ină munca individuală cu munca în grup+ %ultivarea metodelor euristice. "i*loace de exer#are )i formare a deprinderilor. cu funcţii pedagogice (de a uşura comunicarea. observaţia sistematică şi independentă. activităţi creative ... 4cţiune reală..

informativ $.ipuri de #tiluri $. democratic D-l prof /orin Cri#tea Educatia Educatia reprezintã obiectul de studiu specific pedagogiei/stiintelor pedagogice. formativ $. căutare.spontaneitate) $. cunoaştere de sine. azat pe cola orare şi spri2in reciproc $. intuitiv ( azat pe intuiţie. reproductiv ( azat pe imitaţie) $. euristic (a1at pe stimulare. înclinat spre repetiţie) $. astfel. academic (discursiv. a unei realitãti psi osociale cu o foarte mare arie de extindere în timp si spatiu si de desfãsurare complexã si contradictorie la nivel de sistem si de proces. descoperire) $. contributia filozofiei în studiul finalitãtilor educatiei sau a economiei în studiul planificãrii educatiei#. sau particularã. de exemplu. studiat prin metodologii specifice si în sensul unei normativitãti . afectiv (empatic) $. educatia este studiatã si de alte stiinte socioumane înrudite cu pedagogia. originalitate. imaginaţie.$ 7 f (P1"10) P 7 personalitea profesorului " 7 normativitate personalizată (cerinţele conduitei didactice) 0 7 mediu (particularităţi situaţionale) $tilul .caracterizează ansam lul de decizii luate de profesor în procesul de predare. autoritar $. raţional ( azat pe argumentaţie ştiinţifică > evaluare sistematică) $. o mizã epistemologicã si moralã ma!orã$ epistemologicã. rutinier (dogmatic. Acestea o fac însã dintr-o perspectivã tangentialã. productiv ( azat pe gândire divergentă) $. Definirea si analiza conceptului pedagogic de educatie reprezintã. situatã la nivelul câmpului psi osocial care încon!urã activitatea de educatie "si actiunile subordonate acesteia#. noutăţi) $. azat pe elev (învăţare) $. emoţie. distant (rece) $. de conducere a învăţării şi de evaluare a procesului şi a produsului+ . Datoritã complexitãtii. a1at pe profesor (predare) $. centrat pe transmitere) $. Conceptul pedagogic de educatie urmãreste cunoasterea stiintificã. prin faptul cã delimiteazã nucleul de bazã al domeniului. evidentã la nivelul unei anumite functii a educatiei "uneori la nivelul unei functii derivate# sau al unui anumit element al structurii activitãtii de educatie "vezi. inovator (desc-is spre creaţie. la un grad înalt de generalitate si abstractizare. azat pe competiţie $. profunzimii si amplitudinii sale.

este interpretatã . exprimate prin douã tendinte de abordare a educatiei) psi ologicã-sociologicã (rima tendintã concepe educatia predominant ca proces psi ologic de formare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale interne.constituind simultan un fapt istoric. si mental sau psi ologic. internationale etc. avanseazã criteriile generale necesare pentru legitimarea epistemicã a conceptelor. politice. Elaborarea conceptului de educatie ridicã numeroase probleme de ordin metodologic si praxiologic. în capitolul '. /eprezintã dimensiunea obiectivã a educatiei. 0unctia de bazã/functia centralã ". efectul social general al activitãtii de educatie "formarea-dezvoltarea personalitãtii celui educat#. &dentificarea acestei tipologii solicitã rezolvarea conflictului dintre tendinta de abordare psi ologicã si cea de abordare sociologicã a educatiei. în calitate de concept fundamental. aflate la baza oricãrei solutii eficiente în cadrul oricãrei practici educative. central al pedagogiei.specifice.) a# o cale de analizã istoricã sau geneticã$ b# o cale de analizã logisticã sau axiomaticã (rima cale de cunoastere. . realizabil prin corelatia construitã permanent între educator si educat. cea istoricã.#$ b# sociologizare a educatiei . %tudiile de epistemologie propun douã cãi posibile de analizã. al . de maximã profunzime. la nivel de sistem si de proces#.atura acestui conflict istoric. riscul negli!ãrii finalitãtilor educatiei. . *n concluzie. deci sociologic.cresterea cunoasterii. realizatã pe termen scurt. a cãrei cunoastere profundã depinde de stadiul atins în cercetarea stiintificã de specialitate. +ea de-a doua tendintã concepe educatia predominant ca produs social determinat de conditiile externe "culturale. . economice.. datorate complexitãtii realitãtii psi osociale reflectate. activitatea de educatie are o tipologie specificã. generând viziuni diferite. o notiune stiintificã se dezvoltã prin acumularea cunoasterii. este de ordin epistemic. vezi. prezent în diferite forme si variante.(erspective de analizã a pedagogiei ca stiintã. A doua cale de cunoastere. cea axiomaticã. acumularea sau .analizeazã genetica notiunilor. lansat în modernitate. bazatã pe) a# un nucleu functional-structural stabil$ b# finalitãti proprii$ c# mi!loace de realizare "care implicã toate continuturile generale ale educatiei# conditionate de un context intern si extern desc is "care implicã toate formele generale ale educatiei. explicite sau/si mascate. mediu sau lung.. diferite. "E. de exemplu.#. dar si politic si moral. prelungit pânã în postmodernitate. 1) Tipologia generalã a activitãtii de educatie +onstituie primul criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei.# a educatiei exprimã necesitatea integrãrii personalitãtii la nivelul sistemului social global. Defineste consecinta cea mai . la nivelul pedagogiei. valorificate de noi în partea & a cãrtii. al stiintelor pedagogice$ moral. permitând analiza logisticã sau axiomaticã. Accentuarea unui anumit tip de abordare genereazã tendinta de) a# psi ologizare a educatiei . din perspectivã istoricã. în interiorul nucleului care concentreazã la un nivel abstract.. *n consecintã. dar complementare. *n consecintã.supunerii în fata mãriei sale copilul.nucleu. +onstituie obiectul de studiu specific pedagogiei. . nationale. prin faptul cã atrage atentia asupra problemelor de fond ale teoriei pedagogice.. de exemplu. riscul politizãrii educatiei.sub ung iul !udecãtilor si rationamentelor care o fac posibilã. -e. vezi. 2) Functia si structura de bazã a educatiei +onstituie cel de-al doilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. Este situatã central.

metodologie. Structura de bazã a educatiei. Dinamica raporturilor dintre nucleul functional-structural al educatiei si finalitãtile educatiei marc eazã tensiunea filozoficã si politicã a interdependentelor generale si specifice dintre dimensiunea obiectivã si subiectivã a educatiei. obiect de studiu specific pedagogiei generale si stiintelor pedagogice "ale educatiei# rezultate. obiectivele educatiei/instruirii . este raportatã permanent la dimensiunea obiectivã a educatiei. de asemenea. în conditiile unui model de tip curricular. scopuri# si de proces "obiective generale. subordonate functiei generale de bazã. specifice si concrete#. principalã. care exprimã pozitia activã a educatorului "colectiv si individual. 1a nivel de sistem. extradidactice etc. stabil si obligatoriu în orice context "extern si intern# de realizare a activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii "celui educat#. personalizat si institutionalizat#. 3) Finalitãtile educatiei +onstituie cel de-al treilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. Dimensiunea subiectivã a finalitãtilor. specifice. subordonatã. în perspectiva paradigmei curriculumului. cea de umanizare. *mpreunã cu functia centralã a educatiei si în funtie de finalitãtile macrostructurale anga!ate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. structura de bazã a educatiei reprezintã nucleul functional-structural al activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. finalitãti microstructurale/ obiective$ continuturi si forme. situatã la nivelul nucleului functional-structural al educatiei. concrete/operationale. conexiune inversã externã si internã. context extern si intern#. de formare-dezvoltare a personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale . economicã. 0inalitãtile educatiei sunt definitivate în termeni de filozofie si de politicã a educatiei la nivel de sistem si de proces. realizabilã în orice context extern si intern desc is perfectionãrii si autoperfectionãrii într-un timp. corespunzãtoare functiei centrale a educatiei. Anga!eazã orientãrile valorice ale educatiei asumate de educator în calitate de proiectant "individual si colectiv# la nivel de sistem "ideal. . Aceastã corelatie functionalã valorificã morfologia si fiziologia principalelor componente ale educatiei "functii generale. spatiu si stil pedagogic determinat istoric. anga!eazã corelatia dintre educator "subiectul educatiei# si educat "obiectul educatiei# la un nivel obiectiv si general. politic si cultural. /eprezintã dimensiunea obiectivã educatiei. determinatã la nivel psi ologic. stã la baza oricãrei activitãti de educatie "în calitate de activitate de formare-dezvoltare a personalitãtii umane# si a oricãrei actiuni educationale subordonate acesteia. /eprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. (e de altã parte. sunt proiectate finalitãtile microstructurale . politicã si culturalã . în perspectiva integrãrii psi osociale optime a personalitãtii umane "aflatã în conditia de educat#. 1a nivel de proces. Aceastã functie vizeazã integrarea personalitãtii umane la nivelul sistemului social global si al principalelor sale subsisteme) economic. necesar în cadrul oricãrei activitãti de formare-dezvoltare si în cadrul oricãrei actiuni educationale "didactice. generale. mesa! pedagogic.generalã a activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. finalitãti macrostructurale. 0unctia si structura de bazã a educatiei formeazã nucleul functional-structural al educatiei. dezvoltate la nivelul unui proiect pedagogic desc is spre "auto#perfectionare continuã. evaluare. care constituie obiectul de studiu specific pedagogiei . functiei generale de bazã sau functiei centrale. implicate în proiectarea. normativitate. aflate în continuã expansiune "calitativã si cantitativã#.. *n acest cadru de referintã sunt deduse functiile generale principale ale educatiei . la care se raporteazã toate celelalte componente ale educatiei. sunt proiectate finalitãtile macrostructurale) idealul educatiei care defineste tipul de personalitate necesar societãtii pe termen lung$ scopurile educatiei care definesc directiile strategice de dezvoltare a sistemului de învãtãmânt pe termen lung si mediu. trebuie evidentiatã si o altã categorie de functie generalã. inclusiv finalitãtile educatiei "care reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei#. care are un caracter abstract si general.# subordonatã acesteia. Acest nucleu functional-structural .

de existenta si de evolutia proprii acesteia "necesitatea de a se raporta permanent la valoarea de bine moral. reflectã valorile pedagogice fundamentale "binele moral. anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. a educatului. psi ofizicã# a personalitãtii. %unt atribute relevante în cadrul proiectãrii pedagogice în contextul unitãtii existente între functia centralã a educatiei si structura de bazã a educatiei. educatia intelectualã "stiintificã#. personal si/sau institutional#. adevãrul stiintific. frumosul. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. programe. proprii fiecãrei vârste psi ologice si scolare "vezi continuturile învãtãmântului.# si de . Anga!area lor la nivelul sistemului de educatie.$ d# desc is . incluse în plan. Analiza continuturilor generale ale educatiei evidentiazã caracterul lor a# obiectiv . organizat la nivel de sistem si de proces. esteticã. abordatã ciclic de .#. indiferent de directia sau domeniul de manifestare si de evolutie a acesteia$ c# dinamic . dar si proactiv. +ontinuturile generale . cu manifestãri specifice în cazul fiecãrui continut la nivelul structurii mesa!ului pedagogic care trebuie orientat spre formarea-dezvoltarea pozitivã a personalitãtii umane. determinat de corelatia informare-formare. direct si/sau indirect. cultural. reflectatã la nivelul finalitãtilor educatiei asumate în mod activ "reactiv. educatia psi ofizicã. indiferent de context. Formele generale ale educatiei reprezintã modalitãtile n care sunt exprimate. de cerintele. de adevãr stiintific. în mod special. "vezi educatia ecologicã.problematica lumii contemporane.realizarea si dezvoltarea oricãrei activitãti de educatie. continuturile generale ale educatiei "implicit si continuturile particulare# prin diferite activitãti "actiuni# pedagogice organizate si/sau prin numeroase .noile educatii. 4) Continuturile si formele generale ale educatiei +onstituie cel de-al patrulea criteriu axiomatic. numite în literatura de specialitate si dimensiuni sau laturi ale educatiei . politic. manuale etc. de utilitate a adevãrului stiintific. a educatului. stabilitate epistemicã si flexibilitate praxiologicã. 1a nivel de sistem de învãtãmânt. determinat în functie de numeroasele continuturi particulare. 2oate conferã substanta axiologicã proprie oricãrei activitãti de formare-dezvoltare a personalitãtii umane. desc ise spre toate influentele contextului intern si extern al educatiei/instruirii. /ezultã cinci continuturi generale ale activitãtii de educatie) educatia moralã. sãnãtatea psi ofizicã# anga!ate în formarea-dezvoltarea complexã a personalitãtii umane. educatia sanitarã modernã. educatia civicã pentru democratie. determinat de interdependenta celor cinci continuturi care conferã substanta activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. &ntervin în cadrul oricãrui proiect pedagogic "bazat pe obiective-continuturi-metode-evaluare# realizat în context intern si extern. economic#.. intelectualã. în general. productiv si creativ# de educator "care intervine individual si/sau colectiv. de frumos. educatia pentru si prin mass-media. continuturile si formele generale intervin prin obiectivele specifice fiecãrei trepte si discipline de învãtãmânt. te nologicã. educatia interculturalã etc. în plan cognitiv si noncognitiv. 1a nivel de proces de învãtãmânt. de sãnãtate psi icã si fizicã#$ b# unitar . valorificând toate resursele educatiei organizate scolar si extrascolar sau preluate din mediul social "comunitar. determinat de structura bio-psi o-socio-culturalã a personalitãtii umane. operationalizate de profesor în cadrul unor activitãti concrete organizate în cadrul si în afara programului scolar. educatia demograficã. conferã oricãrei activitãti de educatie "si actiunilor educationale subordonate acesteia# consistentã internã si desc idere externã. teoretic si practic etc. continuturile si formele generale intervin prin asumarea unor scopuri si obiective generale orientate spre formarea-dezvoltarea complexã "moralã. educatia esteticã. utilitatea adevãrului stiintific. educatia aplicatã "te nologicã#. educatia economicã. anvergurã axiologicã si focalizare operationalã.

provenite de la nivelul mediului social "comunitar. realizare si dezvoltare a structurii educatiei. cu structuri mobile. vointã. putem identifica douã functii care vizeazã umanizarea personalitãtii în perspectiva integrãrii sale psi osociale) a# functia cognitivã a educatiei .#. cu modalitãti oficiale de evaluare cu scop de notare. cognitive "limba!. situat si dezvoltat în context intern si extern. obligatorii. '. moralã. aptitudini generale si specializate în plan intelectual# si noncognitive "motivatie. dar si de promovare sau certificare în anumite situatii. certificare . Ele sunt traduse în practica socialã prin actiunile pedagogice proiectate prin intermediul finalitãtilor educatiei. politic. organizatã flexibil. imaginatie. Din aceastã perspectivã. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive$ b# functia noncognitivã a educatiei . 0unctiile educatiei. functiile educatiei au un caracter obiectiv. memorie.rosturile.influente pedagogice spontane. Ele constituie consecintele sociale ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate la nivel de sistem. clasã etc. cu initiative metodologice predominant creative. . grupul de prieteni. este sesizabilã prin apelul la functiile educatiei. religie. economic$ familia. reflectatã la nivel central. fiind realizabile în functie de finalitãti prin actiuni pedagogice organizate sau/si doar prin influente pedagogice spontane. realizatã prin influente spontane.'!) Functiile care vizeazã formarea"dezvoltarea personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale la toate nivelurile sistemului social global) a# functia culturalã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor spirituale "si materiale# preluate pedagogic din toate domeniile cunoasterii umane "stiintã. atitudini si aptitudini specializate în plan noncognitiv#. dar si de la nivelul actiunilor pedagogice organizate în scoalã. cartierul. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive.#. componente de bazã care genereazã o anumitã modalitate de proiectare. care au un caracter subiectiv în sensul '. afectivitate. cu resurse multiple de experimentare si de individualizare. continuã. cultural. intervin trei categorii de forme generale ale educatiei) a# educatia formalã . te nologie. cu structuri ierar ice. vezi educatia/instruirea extrascolarã#$ c# educatia informalã . gândire. selectie. activitãtii si ale institutiilor specifice care asigurã un ec ilibru structural într-un context dinamic . *n contextul extern si intern al educatiei. cu modalitãti speciale de evaluare formativã. în raport cu particularitãtile fiecãrei vârste psi ologice si scolare$ b# functia politicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor civice care reglementeazã raporturile acesteia cu lumea si cu sine. organizatã foarte riguros. neorganizatã. filozofie.indiferent dacã acestea sunt sau nu intentionate. provenite din directia câmpului psi osocial. strada. în raport cu anumite cerinte etc. politicã. vezi educatia/instruirea scolarã$ b# educatia nonformalã . Dinamica lor. . caracter. *n aceastã perspectivã. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. definesc . afirmatã la nivelul stiintelor socioumane. în mod obiectiv. în conditii proprii fiecãrei vârste scolare si psi ologice$ . mass-media etc. analizate din perspectiva unui concept-c eie în stiintele socioumane. economie etc. optionale. Functiile educatiei Analiza educatiei la nivel functional-structural permite delimitarea si pozitionarea corectã a tuturor elementelor implicate în activitatea de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. promovare.. artã.3!) Functia de umanizare vizeazã formarea-dezvoltarea personalitãtii în vederea valorificãrii la maximum a resurselor sale psi ologice.

probat prin experientã de viatã "cazul familiei# sau nivel profesional specializat "cazul cadrului didactic#. prescolar. individual sau colectiv. #ducatul "6biectul educatiei "Ed.subiectul este sursa actiunilor. derivate din functia politicã#$ c# functia de specializare. care vizeazã capacitatea acesteia de realizare a unor activitãti socialmente utile în diferite contexte sociale. . iar obiectul locul asupra cãrora se exercitã aceste actiuni. Analiza sa presupune elaborarea unui model abstract care evidentiazã importanta prioritarã a functiilor generale în raport cu numeroasele elemente componente ale activitãtii psi osociale de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. 4# 0unctiile secundare. pp. pot fi avansate urmãtoarele functii secundare/derivate subordonate functiilor principale ca exemple semnificative care se regãsesc.. +a potential de cunoastere. corelatia profesor . de altfel. de moment. în diferite contexte temporale si spatiale) a# functia de informare. care asigurã functionalitatea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii. un caracter subiectiv. observator care tinde sã "re#construiascã realitatea formativã în raport de anumite intentii si interese "%earle. la nivelul corelatiei functionale specifice activitãtii de educatie. elev. astfel. %intetizând importanta demersului la nivelul corelatiei functionale necesarã în cadrul oricãrei activitãti de educatie eficientã. ca si potentiala evolutie existentialã a celui educat. si functiile generale "centrale. principale#. student. +onditia de obiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. fãrã a exclude conditia epistemicã a celor . optiunea pentru formula de subiect si obiect al educatiei este adoptatã în sens ontologic. +onditia de subiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. *n analiza structurii de functionare a educatiei. derivate. desemneazã . derivate. datorat experientei de viatã sau nivelului de pregãtire limitat "vezi statutul de) fiu. functia de asistentã psi ologicã "subordonate functiei culturale. functia de propagandã/ideologizare "subordonate functiei politice. derivate. care exprimã trãsãturi intrinseci ale educatiei. de la statutul pedagogic de obiect la cel de subiect. '555. de exemplu. în calitate de autor al proiectului pedagogic si de emitãtor al mesa!ului pedagogic.$6e# .. individual sau colectiv. *n aceastã acceptie.c# functia economicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor te nologice. functia de culturalizare. clasa de elevi#. rezultã din atribuirea unor semnificatii si intentii speciale functiilor principale.doi actori ai educatiei. +onstituirea lor depinde de interventia unor factori externi care le conferã. *n aceasta constã diferenta esentialã dintre functiile secundare. functia de profesionalizare. existential. la nivel individual sau colectiv "vezi. obiectul educatiei are calitatea de subiect epistemic "activ în cunoastere#$ existential. Este initiatorul activitãtii de educatie. cursant la actiuni de perfectionare#. derivate din functia economicã#. care au un caracter obiectiv. Este responsabil de realizarea permanentã a corelatiei functionale cu educatul. Este beneficiarul activitãtii de educatie în calitate de receptor al mesa!ului pedagogic. %pre deosebire de functiile generale. existential. '3-43#. obiectul poate dobândi calitatea de subiect . aplicative. Structura educatiei %tructura educatiei reprezintã elementele componente si interactiunea lor. Aceastã situatie conditioneazã modul de definire si analizã a celor mai importante componente structurale implicate în functionarea eficientã a educatiei. derivate din functia culturalã#$ b# functia de protectie socialã.caracteristici dependente de observator. functia de asistentã socialã "subordonate functiei economice. într-o perspective imediatã si pe termen mediu si lung. #ducatorul$Subiectul educatiei "E$ %e# . functiile secundare. în practica educatiei.

cercetare a realitãtii. actiune practicã. adevãrul stiintific. functie de maximã generalitate care are un caracter obiectiv. /eprezintã primul element al structurii educatiei la care se raporteazã subiectul educatiei. economic#. educatia) moralã.((# si de principii de realizare ". grupalã. defineste tipul de personalitate umanã. +ontinuturile generale ale educatiei "+# . . la nivel general si particular. aplicatã "te nologicã#. cu desc idere spre problematica lumii contemporane. valorificând diferite forme de organizare particularã "frontalã. 7esa!ul pedagogic transmis/construit "7(t/c# este elaborat de educator la nivelul interactiunii dintre finalitãtile macrostructurale ale educatiei si finalitãtile microstructurale ale educatiei. %etodologia educatiei &%)! &nclude ansamblul metodelor pedagogice propuse de educator la nivelul unor cãi eficiente aplicate de cel educat ca strategie de educatie/ instruire bazatã prioritar pe) comunicare. situatã initial în ipostaza de obiect#. seminar. potential. orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. Finalitãtile macrostructurale ale educatiei "07E#.ormativitatea pedagogicã intervine la nivel de principii de proiectare ". #valuarea educatiei &#v)! &nclude actiuni de control si apreciere a gradului de îndeplinire a obiectivelor în vederea stabilirii unor decizii optime$ poate implica actiuni realizabile prin strategii de evaluare) initialã-continuã-finalã$ predictivã-formativã-sumativã$ normativã-de progres. în mod implicit. Astfel. %unt derivate din finalitãtile macrostructurale. definind orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice anga!ate în formarea-dezvoltarea permanentã a personalitãtii umane) idealul educatiei .doar în momentul în care devine initiator al educatiei si autor al propriului sãu proiect pedagogic "autoproiect pedagogic# si. cultural. %unt elaborate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. Functia centralã a educatiei "0+E#. &nclude principiile cu valoare imperativã care trebuie respectate în activitatea de proiectare si de realizare a educatiei prin intermediul mesa!elor pedagogice transmise/construite de educator. aflate în centrul proiectului pedagogic curricular. 'roiectul pedagogic de tip curricular &''C)! Articuleazã cele patru elemente prezentate anterior "obiective-continuturi-metodologie-evalaure# la nivelul unei structuri de actiune care./(#. urmãrind realizarea permanentã a unei corespondente pedagogice optime între obiective-continuturi-metodologieevaluare. esteticã. individualã# si concretã "curs. orã de dirigentie etc. Finalitãtile microstructurale ale educatiei . Definesc. adevãrul stiintific aplicat. definesc directiile generale de evolutie a educatiei. Este transmis sau . 8izeazã acele valori fundamentale "binele moral. lectie. al propriului sãu mesa! pedagogic "vezi stadiul autoeducatiei pe care. mi!loace de instruire programatã "calculator#. 2raduc în plan subiectiv dimensiunea obiectivã a functiei centrale a educatiei. psi ofizicã. receptate si interiorizate de cel educat. fiind valabile la scara sistemului de educatie/învãtãmânt. necesar la nivel de sistem pe termen lung$ scopurile educatiei . valabile la scara procesului de învãtãmânt. sãnãtatea# aflate la baza proceselor de formare-dezvoltare permanentã a constiintei psi osociale a omului. educatorul va anga!a functia de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii în vederea integrãrii psi osociale a personalitãtii celui educat "în sens general uman. obiectivele "o#. valorificând integral si adecvat) contextul intern si extern în care se desfãsoarã activitatea la nivel de proces si de sistem. intelectualã "stiintificã#.# a activitãtii "educative/didactice#. acordã prioritate obiectivelor. anticipând mesa!ul pedagogic. indiferent de specificul activitãtii de educatie pe care urmeazã sã o proiecteze. frumosul. civic. îl poate atinge orice personalitate umanã. valabile la nivel de sistem pe termen mediu si lung.

. determinat la nivelul intern al acesteia. etc..obiective intangibile. +onstructia rezultatã tinde spre dimensiunea de maximã generalitate si stabilitate epistemicã a unui concept pedagogic fundamental. definesc consecintele cele mai importante ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii... în documentele de politicã scolarã. .obiective multidisciplinare.obiective functionale. semnificative la scarã socialã "sistem social.obiective monodisciplinare. Definirea conceptului pedagogic de finalitate a educatiei poate fi realizatã în functie de caracterul teleologic si axiologic al activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii umane.tinte..obiective educationale. semestrialã.macro-obiective. . expresii si formule întâlnite în literatura de specialitate. +lasificarea finalitãtilor educatiei +lasificarea finalitãtilor educatiei este o necesitate metodologicã si practicã în contextul numeroaselor variante. sistem de învãtãmânt etc. avem în vedere conceperea politicilor educationale pe termen lung si mediu$ inclusiv elaborarea planului de învãtãmânt. ... *n sens restrâns. b) Functia de valorizare a activitãtii de educatie proiectatã la nivel de sistem si de proces este anga!atã prin intermediul valorilor pedagogice de maximã generalitate. reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei.# a) Functia de proiectare a activitãtii de educatie este anga!atã.scopuri.. realizabilã în termeni de comunicare pedagogicã eficientã.obiective aparente. . +a argument reproducem o parte dintre formulele ve iculate) . "informatie selectatã si transmisã/construitã de educator# si formare-dezvoltare pozitivã "fdp# a celui educat "în plan cognitiv si noncognitiv$ vezi raportul dintre memorie si gândire. .obiective generale. /eprezintã o structurã de actiune specificã. pe capitole. .#. ..... elaborarea si definirea acestui concept presupune evidentierea functiilor si a structurii sale generale Functiile generale. . propriu teoriei generale a educatiei. sistem de educatie.. *n sens larg.obiective-cadru. .obiective specifice.obiective de referintã.. cu o bazã si o desc idere largã spre problematica teoriei generale a instruirii si a teoriei generale a curriculumului. .finalitãti si obiective.. obiectivelor educatiei.. *n plan axiomatic. Este transmis/construit în perspectiva receptãrii si interiorizãrii sale depline de cãtre educat "individual. . Finalitatile educatiei 0inalitãtile educatiei definesc orientãrile valorice ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate de proiectant la toate nivelurile sistemului si ale procesului de învãtãmânt..obiective instructionale. grupuri de lectii. bazatã pe corelatia dintre informare "&#. *n sens epistemologic.competente specifice. anga!ate de orice finalitate a educatiei... avem în vedere planificarea calendaristice a cadrului didactic "anualã. . în limba!ul pedagogic comun.obiective de evaluare..$ .. dintre motivatia internã si motivatia externã#. .obiective-tintã. Criteriile de clasificare a finalitãtilor . . . la toate nivelurile sistemului de educatie/învãtãmânt si ale procesului de învãtãmânt. . complementarã cu cea obiectivã. . în sens larg si restrâns. .micro-obiective. .obiective de formare.. fixatã la nivelul functiei si structurii de bazã a educatiei. . .obiective operationale.. colectiv#. functional-structural.obiective concrete.construit împreunã cu elevii. lectii etc. Analiza finalitãtilor la nivel de concept pedagogic fundamental impune evidentierea functiilor generale anga!ate în mod obiectiv si a structurilor rezultate. concentrate în structura de organizare specificã idealului educatiei. pe fondul reflectãrii caracterului teleologic si axiologic al activitãtii de educatie realizate într-un context social desc is.deziderate.obiective tangibile.. scopurilor educatiei. . .obiective intermediare. . a programelor si manualelor scolare/universitare.obiective terminale.

în calitate de principal subsistem al sistemului de învãtãmânt) obiectivele educatiei/instruirii. finalitãti aplicative. finalitãti care definesc directiile generale de dezvoltare a educatiei) scopurile educatiei$ . finalitãti teoretice.micro-obiectiv operational. obiectivul general al educatiei valabil la nivelul sistemului/procesului de învãtãmânt$ . actional . finalitãti concrete. finalitãti concretizate la nivelul unui grup de activitãti didactice "grup de lectii.#. finalitãti teoretice. 4) (radul de generalitate"specificitate"operationalitate e+primat )n sens spatial. dupã) 1) Forma de obiectivare a orientãrilor valorice . în sens explicativ si interpretativ.Avem în vedere tipologiile realizate dupã) a# gradul de persistentã$ b# continutul specific$ c# aria de generalitate$ d# modalitatea de concretizare$ e# domeniul de aplicare$ f# durata secventei de învãtare etc. 3) (radul de raportare la sistemul de educatie$)nvãtãm*nt . finalitãti tip produs) obiectivele generale ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele particulare "specifice. 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt definesc orientãrile valorice care asigurã proiectarea si realizarea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii la nivel macrostructural. în calitate de principal subsistem al sistemului de educatiei) scopurile educatiei$ . în interiorul unui obiectiv operational sau în strânsã legãturã cu alte obiective operationale) .#) obiective operationale$ . scopurile educatiei$ . valabile la nivelul procesului de învãtãmânt$ . valorificabile la nivelul unor taxonomii) obiective specifice ale procesului de învãtãmânt$ . finalitãti care vizeazã sistemul de educatie în ansamblul sãu) idealul educatiei$ . finalitãti valabile la nivelul întregului proces de învãtãmânt) obiective generale$ . realizabile la nivelul unor activitãti concrete) obiective operationale ale procesului de învãtãmânt. abordabile în ansamblul lor.scopuri-obiective. o finalitate concretizatã în cadrul unei activitãti didactice "lectii etc. scopurile educatiei. anga!ate în termeni de criterii de proiectare pedagogicã) obiectivele generale ale educatiei. intermediare# ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele operationale "concrete# ale procesului de învãtãmânt. Avem în vedere douã categorii de finalitãti de sistem) idealul educatiei . 2) 'onderea teoreticã sau practicã a orientãrilor valorice . finalitãti care vizeazã procesul de învãtãmânt. finalitãti tip proiect) idealul educatiei. finalitãti particularizate la nivelul procesului de învãtãmânt) obiective specifice/ intermediare$ . unitãti de instruire# sau la nivelul unei activitãti didactice "lectie etc. finalitãti care vizeazã sistemul de învãtãmânt. Dacã avem în vedere triada teleologicã ideal. temporal. fundamentale) idealul educatiei. pot fi avansate mai multe criterii de clasificare a finalitãtilor educatiei. o finalitate de maximã generalitate) idealul educatiei$ .

fiecare cercet?tor î=i susCinea teoria lui. 0inalitãtile de sistem sunt incluse în cele mai importante documente de politicã generalã .+urriculum> concept operaCional. • +ercetare macroproiectare curricular?. +onstructia finalitãtilor macrostucturale este concentratã teleologic si axiologic la nivelul prospectãrii pedagogice a problematicii globale a sistemului social.o n De<e. Exist? obiective =i limite ale pedagogiei. în perspectiva elaborãrii unor taxonomii. implementare îns?Cit? de corecCie +ercetare se împarte în) • +ercetare curricular?. . 3:3@ 0ranA Bobbit . *n anii E5 s-au identificat & mecanisme de înv?Care ce se poate face =i ce nu "taxonomia lui Bloom#. mondial. preludiu al instruirii asistat? pe calculator#. B. Evaluarea trebuie f?cut? în vitro "care nu afecteaz? pe nimeni#. în raport cu tendintele si directiile generale de dezvoltare socialã. 7are problem? a =colii noastre este organizarea sistemului de înv?C?mânt "sistem ecleziastic#. în unitatea si integralitatea lor la scara socialã a sistemului de educatie/învãtãmânt. Existau o sut? de teorii ale înv?C?rii. transparenCa.Dogne mai întâi programat? înv?Care. comunitare etc. /. curriculumul national etc. si de politicã a educatiei) legea învãtãmântului. .7. *n consecintã. organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale etc. comunitar.egre/ Teoria general0 a curriculumului 7artin 9eidegger mare filozof 3:5' . idealul si scopurile educatiei nu permit gradualizãri si divizãri. (entru De<e. . statutul personalului didactic. Are un caracter global. financiare. • +ercetare design • +ercetarea validarea curriculei • &mplementare • +ercetarea curricular? • Diagnoza "o investigaCie de teren concret?# • (rognoza " tendinCe de evoluCie nivel local. testare. indivizibil.si scopurile educatiei. reflectate la nivel global si particular. susCinerea activitate de ec ip? ptr crearea unui curriculum (lanul de înv?C?mânt care trebuie reorganizate. idealul si scopurile anticipeazã evolutia educatiei pe termen lung si mediu. 0 %Ainner instruire programat? "ma=ina de înv?Cat. în mãsura în care orientãrile valorice asumate sunt anga!ate stabil. prezidentiale. /esurse umane. +urriculum-ul modern conCine ) design. curriculumul are sens de metafor?.. +onCinuturi fixate pe finalit?Cile sistemului. Curs -on . proiecte de dezvoltare nationalã) parlamentare.+opilul =i curriculum> 8irginia cel mai frumos loc din America. european# • Design curricular F principiile) plierea.. în plan economic. politic.$ programe ale partidelor politice. pe diferite criterii. cultural. +urriculum-ul american a fost structurat pe obiective. guvernamentale. *n calitate de finalitãti macrostructurale.

Evaluare definirea &ncursiunea în domeniul evalu?rii argumentarea. • Este o tendinC? terorizat? • Abordare creativ?.. Evaluare "definiCie# ) • Este un proces "o tendinC?#.%piru aret F capodoper? pedagogic?. poate fi o interogaCie cu privire la valori. 2estarea în vitro "în =coli. • 0orCa persuasiv?. rezolvarea de probleme# %isteme de notare) • %e face cu a!utorul calificativelor. evaluarea se confrunt? cu un proces. indigen. (roblemele evalu?rii) • &deologizarea. a f?cut =coala normal?. +larific?ri conceptuale.De la evaluare la curriculum> editura Gniversitate. b?nci de date. • +u a!utorul culorilor Efectele evalu?rii "defectele evalu?rii#. exist? ' morale eteronom?. !uridice. (rincipiul optimismului "+omenius# în educaCie nu au voie s? faci decât cele mai bune lucruri cu putinC? în conformitate cu criteriile de opCionalitate. Curs 1ictori/a Trifu Teoria 2i metodologia evalu0rii +artea . • (olitizarea • &nternaCionalizarea evalu?rii. 7orala bun? pentru educaCie este cea autonom?. +urriculum trebuie s? aib? o modificare profund?. • &mplementarea management al sc imb?rii. +onceptele cu care se opereaz? sunt diverse) clienCi ai evalu?rii. . Aspecte practice F multitudinea evalu?rii. nu cunoa=tem cu con=tiinCa de sine. este un proces "stereotip cultural#. • 8alidarea curriculei asumarea responsabilit?Cii. %trategiile evalu?rii 7etode) 2radiCional?. tradiCional. interdependenCa dintre evaluare =i societate Evaluarea este un concept global. la faCa locului#. • *n str?in?tate se face literar. • %e face numeric. • (luritatea persuasiv?. alternative de evaluare "observaCia. complementare de evaluare. legi. itemi de evaluare. portofoliu. proiect. • Este o teorie • Este un proiect "este un proiect interdependent de sistem axiologic#. -ent =oapta con=tiinCei.

• &ndustrializarea "comercializarea# Din punct de vedere istoric educaCia a fost în acela=i timp p?rintele =i copilul dezvolt?rii naCiunii stat. 7etode de evaluare) metode traditionale =i metode alternative • 7etode tradiCionale "clasice# sunt folosite cu o mare frecvenC?) • (roba oral? • 0orma ascult?rii. m?sur?m atitudine Dup? m?surare se produce aprecierea. • +onst? într-un =ir de itemi "întrebare Hr?spunsul a=teptat# este vorba despre evaluare. nr practicilor • metoda se aseam?n? cu investigaCia . este exersat? inteligenCa emoCional?. supervizare# A%%&. (erformanCelor elevului. Evaluarea nu se confund? cu notarea. • iar specifice sunt) motivaCie =i orientare =colar? Evaluare definiCie ansamblu structurat format din m?surare. lucr?ri realizate pe sc eme =colare • 7etode alternative "complementare# • cele ce vizeaz? observarea este tratat? ca o metod? de evaluare • elementele de protocol) natura profesor-elev. • appraisal "ev profesor# • evaluation "ev programelor sociale# • monitoring "monitorizare.2 F evaluare de orice fel Evaluarea dispune de o decodare diversificat? • explicaCii etimologice • definiCie din dicCionar 0uncCiile evalu?rii) • diagnoz?. corectarea pe loc. • Dezavanta!ele) este foarte consumatoare de timp. tipuri de comportamente dezvoltate.D7E. poate fi evaluat. lucr?ri de laborator. profesor#. elevii scap? de tracul evalu?rii orale. • Avanta!ele probei. • prognoz? • selecCie sunt cele generale. preorie =i decizie. • Accentueaz? comunicarea verbal?. subiectivitatea evalu?rii • (roba scris?) cel mai adesea i-a forma tezei • în cadrul acestei probe investig?m comunicarea în forma scris? • avanta!e) permite evaluarea tuturor elevilor în aceea=i unitate de timp. este considerat? o prob? obiectiv?. Evaluarea ) • assessment "ev. 7?surarea o corespondenC? ce poate fi stabilit? între un =ir de numere =i este un element al evalu?rii. • dezavanta!e) nu pot fi corectate erorile detectate • proba practic?) i-a diverse forme.

• oroarea de generozitate profesorul acord? note mai mari decât merit? elevul. notarea literar? const? în utilizarea unei scale cu o înc idere de aproximativ I-J trepte. • (ortofoliul este o metod? complementar? de evaluare utilizat? din ce în ce mai mult "este o metod? nou?# • este privit ca o .gmalion.carte de vizit?> a elevului • el recunoa=te metodele tradiCionale de evaluare cât =i alternative • sunt importante 4 elemente) scopul elabor?rii. • calitatea perceput? Evaluarea este) continu?. • analiza =i interpretarea datelor • investigaCia impune implicarea activ? a elevului în înv?Care • 6 alt? metod? este (roiectul Acesta începe =i se înc eie în clas? "proiectul# este o condiCie obligatoriu +riteriile utilizate în proiect) • calitatea dorit?. &dentific?m con=tient acelea=i erori. unde cifrele sunt înlocuite cu litere. 3"na #lena 4afaila . 0actorii ce Cin de profesori • efectul (. nota reciproc? "sc imb de lucr?ri între elevi la notare#. • calitatea probat?. • identificarea procedurilor de utilizat. formativ? =i sumativ?. contextul în care va fi utilizat. Acest tip se adreseaz? înv?C?rii anglo-saxon. • efectul blând elevii evaluaCi • efectul de contaminare • efectul de contrast reprezint? accentuiarea diferenCelor în evaluare a dou? r?spunsuri succesive +a subiecte pot fi =i erorile evalu?rilor.• &nvestigaCia metod? • condiCiile de lucru. Gtiliz?m) notarea numeric? de la 3-35. proiectarea portofoliului • Autoevaluarea este raportat? la evaluare. Erori identificate în evaluarea didactic?. • Evaluarea curent? Aprecierea =colar?) aprecierea verbal?. • efectul alo.. efectul de anticipaCie. utilizarea simbolurilor. notarea cu a!utorul culorilor %unt E trepte de calificative.

in corelarea permanenta a continuturilor de obiectivele urmarite. relatiei pedagogice) necesita din partea cadrului didactic competente teoretice (de proiectare si evaluare) si practice dar si receptivitate la reactiile elevilor si la dificultatile aparute. ele exprima legitatile care guverneaza invatarea si dezvoltarea. Normativitatea didactica desemneaza ansamblul principiilor si regulilor procesului de invatamint. 'A ! caracter normativ " indica restrictii si permisivitati. Principiile didactice sunt cerinte cu caracter legic referitoare la organizarea si desfasurarea procesului didactic. Principiul comunicarii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. ) ! regleaza activitatea de instruire atunci cind intervin disfunctionalitati. flexibilitate. Normele (regulile) didactice reprezinta prescriptii cu caracter particular. in construirea mesajului educational utilizind continuturi formative. manualele scolare. organizarea si prelucrarea continuturilor. programele scolare. . Principiul cunoasterii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. Principiile didactice indeplinesc urmatoarele functii ? ! orienteaza cadrul didactic in organizarea componentelor procesului didactic si a relatiilor dintre ele in vederea realizarii obiectivelor preconizate. a invatarii si a dezvoltarii) si exprima legile care guverneaza invatarea. dezvoltarea psihica. Aceasta adaptare (a proiectului didactic. Principiul sustine cadrul didactic in ierarhizarea obiectivelor in functie de mecanismele psihice implicate in invatarea specifica domeniului si disciplinei de invatamant. cunoasterii pedagogice.Principiile pedagogice exprima necesitatea comunicarii pedagogice. la desfasurarea predarii. Principiul creativitatii pedagogice este un imperativ categoric al actiunii didactice angajat la nivelul circuitelor de conexiune inverse care permit profesorului sa perfectioneze permanent actiunea educativa. inventivitate. creativitatii pedagogice. Principiul creativitatii pedagogice exprima cerinta adaptarii permanente a actiunilor de intruire la conditiile concrete. avand deci valoare procedurala. decizie promta. Principiile didactice se caracterizeaza prin anumite trasaturi @ ! sunt fundamentate stiintific " se bazeaza pe datele psihologiei (generale. la selectarea. in valorificarea informatiilor primite prin conexiunea inversa in vederea perfectionarii activitatii instructive educative. motivationale ale clasei si ale elevului. idei de baza pe care se intemeiaza procesul didactic. invatarii si evaluarii). de particularitatile cognitive. dar si pe cei care elaboreaza planul de invatamint. lingvistice. in respectarea si imbogatirea repertoriului elevului. in elaborarea mesajului educational tinand cont de finalitati. in focalizarea mesajului educational asupra fiecarui elev. ele sunt subordonate principiilor. in prelucrarea didactica a cunostintelor stiintifice. angajat la nivelul proiectului elaborat special de profesor pentru a genera reactia formativa a elevului. la stabilirea strategiei didactice. ( ! caracter general " se refera la toate componentele procesului didactic (la elaborarea obiectivelor. comunicarea. angajat la nivelul mesajului educational. indicatii concrete. a strategiei didactice. a mesajului educational. ghideaza profesorul in organizarea si desfasurarea activitatii instructiv educative. Sunt idei care calauzesc. * ! indica restrictiile si permisivitatile actului educativ la virsta la care se construieste si se dezvolta personalitatea. Acest principiu directioneaza si stimuleaza cadrul didactic in construirea proiectului pedagogic in sens curricular.

sistematizeze experienta cognitiva a elevului. principiul invatarii constiente si active. pentru a " l stimula sa aplice in viata cele invatate). formarea etapizata si progresiva a deprinderilor. formuleaza concluzii. principiul accesibilitatii si individualizarii. Sistemul principiilor didactice include urmatoarele principii principiul unitatii dintre teorie si practica. care ii impune sa ! si mobilizeze fortele intelectuale si emotionale. Principiul este impus si de relatia dintre invatare si dezvoltare dezvoltarea poate fi provocata si determinate numai de o invatare continua. Principiul invatarii constiente si active se bazeaza pe legile ce guverneaza invatarea si pe relatia determinativa dintre invatare si dezvoltare. $nvatarea constienta si activa este asigurata prin utilizarea metodelor bazate pe problematizare. diferentiat. principiul unitatii dintre senzorial si logic. interesant. principiul conexiunii inverse. prin minuirea adecvata a factorilor atentiei. prin declansarea si mentinerea interesului pentru continutul invatarii si pentru cunoastere in general. prin imbinarea muncii in echipa cu cea independenta. $nvatarea este activa daca elevul insusi observa. accesibil " sub raportul posibilitatilor . a. principiul invatarii temeinice. $nvatarea constienta este posibila daca elevul face asociatii intre cunostintele noi si cele de care dispune deja.'' ! caracter dinamic " continutul principiilor s!a transformat (dezvoltat sau chiar modificat) de!a lungul timpului. sa porneasca de la problemele teoretice si practice pe care elevul le intilneste in realitate (pentru a ! i declansa motivatia invatarii. Activitatea independenta si cea in echipe constituie cadrul optim pentru valorificarea situatiilor " problema ca si pentru aplicarea cunostintelor in noi situatii. pentru a ! i forma receptitate fata de problematica realitatii. Se recomanda asigurarea cunostintelor " premisa pentru intelegerea noilor cunostinte. largeasca. predictie) si a instrumentelor operationale. Principiul invatarii sistematice si continue . sa invete elevii sa aplice si cum sa aplice ceea ce invata. elaboreaza idei. explorare si actiune. '9 ! caracter sistemic " principiile didactice se respecta in totalitate. b. este centrata pe gindire si posibilitatile ei. intr! o anumita ordine logica. in organizarea si desfasurarea actului de predare " invatare. deprinderile. argumenteaza. exemplifica. continuarea invatarii acasa prin efectuarea temelor (care vor avea caracter aplicativ. ipoteze. Principiul sugereaza profesorului ca. teoria informatiei si stiinta comunicarii. potrivit celor mai noi date din psihologia invatarii si psihologia dezvoltarii. care. mediteaza. comparatie.. desi utilizeaza capacitatile perceptive si mnezice. verifica. Principiul unitatii dintre teorie si practica reflecta determinarea sociala a educatiei scolare si relatia dintre teoria stiintifica si activitatea concreta. fundamentat pe caracterul procesual. exprima cerinta ca toate cunostintele. stadial al dezvoltarii. corelatii intra si interdisciplinare. aptitudinilor. experimenteaza. respectindu ! se procesualitatea invatarii. interpreteaza critic ideile si teoriile noi. Prioritara nu va fi insusirea de cunostinte ci formarea capacitatilor intelectuale (de analiza. c. sa valorifice. #ste constructiva doar acea invatare care il implica plenar pe elev. decodifica cunostintele noi raportindu!le la propriul sistem cognitive. sinteza. competentele sa fie formate progresiv. identifica cauzele si consecintele fenomenelor. depune efort. integreaza noile cunostinte in propriul sistem cognitiv pe care il restructureaza permanent. principiul invatarii sistematice si continue. generalizare. nerespectarea unuia pericliteaza respectarea celorlalte. sistematica. aptitudinile. variat.

apelarea cit mai des la reflectie ca metoda de instruire si autoinstrure. Principiul corelatiei dintre senzorial si rational se fundamenteaza pe relatia dintre cunoasterea senzoriala si cea logica. repertoriului verbal. de obiectul sau fenomenul studiat. sa compare. includerea fixarii (consolidarii) in lectiile de transmitere " insusire de cunostinte si de formare de deprinderi % priceperi. Acest principiu exprima cerinta asigurarii unui suport concret! senzorial necesar pentru identificarea de catre elev a caracteristicilor concrete ale obiectelor si fenomenelor. rational materialul didactic necesar. Principiul conexiunii inverse exprima cerinta reintoarcerii informatiei despre calitatea predarii si a invatarii in vederea reglarii si perfectionarii lor. *in acest punct de vedere sunt importante informatiile pe care profesorul le primeste de la elevi (prin starea de atentie. declansarea si mentinerea interesului pentru continuturile respective. e. cresterea gradului de activism al elevului. utilizarea tehnicilor de invatare adecvate disciplinei scolare.si emotionale) care il ajuta pe elev sa depaseasca propriile posibilitati. sa selecteze ceea ce este important. contolul prin intermediul lor anticipand pe cel logic. repetarea (sub forma reactualizarii ideilor ancora si a lectiilor de recapitulare). dar si informatiile pe care elevul le are despre propriile rezultate. rationala cunoasterea senzoriala este premisa pentru cea logica care o valorifica si valorizeaza. sa verbalizeze actul observativ. Principiul impune respectarea &zonei proximei dezvoltari'. )uvintul (insotit de mijloace expressive) si intuitia senzoriala se imbina in pondere diferita. dar nu exclude efortul(concentrare de forte intelectuale. #levul va fi solicitat sa observe. )a in orice sistem. *eriva din caracterul sistemic al procesului didactic eficienta lui depinde de asigurarea celor mai adecvate caracteristici ale componentelor si a celor mai optime relatii dintre componente. timpului necesar invatarii). nivelului de dezvoltare psihica. asigurarea concordantei dintre posibilitati si dificultati. Se bazeaza pe caracterul stadial si pe cel individual al dezvoltarii psihice. in activitatea scolara % activitatea practica % viata. Principiul poate fi respectat daca se foloseste adecvat. programa si manualul. datorita exemplificarilor si concretizarilor. g. de specificul obiectului de invatamint. in functie de virsta elevilor. intarire imediata a raspunsurilor. . intrebari. implicarea intr ! o invatare active). d.psihice dar si al timpului). constructiile abstracte. optimizarea memoriei prin valorificarea factorilor si caracteristicilor ei. sistematizarea permanenta a achizitiilor deja formate. Principiul impune verificare continua si sistematica. iar perceptile si reprezentarile noastre contribuie la verificarea constructiilor gandirii.Se impune respectarea principiului nu numai de profesor ci si de cei care elaboreaza planul de invatamint. calitatea raspunsurilor. sa analizeze. Pornind de la concret si particular elevul va putea ajunge (cu ajutorul profesorului care ii ghideaza actul observativ) la generalizari si abstractizari si va intelege. (ratarea diferentiata si individualizata reprezinta strategia cea mai importanta ceruta de acest principiu. f. Principiul accesibilitatii si individualizarii sau respectarii particularitatilor de virsta si individuale impune respectarea posibilitatilor reale ale virstei si individuale (sub aspectul cunostintelor anterioare. controlul si reglajul asigura perfectionarea functionarii. Principiul invatarii temeinice exprima cerinta formarii unor cunostinte si deprinderi durabile si profunde astfel incit elevul sa le poata utilize % valorifica ulterior.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful