Pentru Examen

Pentru examen

D-na Prof. Crenguta Oprea
Formele educaţiei reprezintă toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului, în mod organizat şi structurat (în conformitate cu anumite norme generale şi pedagogice, desfăşurate într-un cadru instituţionalizat) sau, dimpotrivă, în mod spontan (întâmplător, difuz, neoficial). Educaţia permanentă Proces de perfecţionare a dezvoltării personale, sociale şi profesionale pe durata întregii vieţi, în scopul îm unătăţirii calităţii vieţii individuale şi colective (vezi !"#$%&, '()*)+ ,nclude ed. formală, nonformala, informală, autoeducaţia su toate aspectele (intelectuală, morală, fizică, te-nologică, estetică)+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori sociali. - /inamismul vieţii sociale+ - 0o ilitatea şi diversificarea profesiilor+ - !zura morală a cunoştinţelor+ - Progresele accelerate în ştiinţă şi te-nică+ - 0ultiplicarea şi diversificare mass-mediei+ - %reşterea gradului de democratizare a vieţii sociale+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori individuali. - /oinţa individului de perfecţionare, de adaptare continuă şi promtă la ritmul sc-im ărilor economice, sociale, culturale+ - "ivelul crescand al aspiraţiilor culturale şi al nevoilor diferitelor varste+ - %reşterea standardului de viaţă, concomitent cu e1pansiunea demografică (prelungirea duratei medii de viaţă)+ Autoeducaţia #ducaţia prin sine însuşi, personală, susţinută de efort conştient organizat şi de motivaţie intrinsecă+ # adecvată unei decizii proprii de autoanga2are într-o activitate sistematică, direcţionată către atingerea unui ţel propus+ %aracteristici şi funcţii ale conştiinţei de sine. Funcţia anticipativă 3 oferă individului posi ilitatea de a se autoproiecta, de a-şi canaliza eforturile în mod intenţionat şi sistematic către atingerea o iectivelor+ Funcţia normativă 3 rezultat al unei interiorizări treptate a cerinţelor sociale, modeland continuu comportamentul+ %apacitatea omului de a se reflecta pe sine însuşi 3 dedu landu-şi conştinţa în contrarii. ceea ce este şi ceea ce doreşte să fie+

Condiţiile autoeducaţiei: - %onştiinţa de sine+ - 0otivaţie intrinsecă+ - %alităţi de voinţă şi caracter+ - %apacitate de discriminare, de automo ilizare şi de autoevaluare corectă a progreselor+ - #fort intelectual şi fizic susţinut+ - 4 ilităţi de muncă intelectuală independentă şi de gandire+ - %unoştinţe, deprinderi, priceperi de lucru cu informaţia+ %apacitatea de a-şi organiza propriul regim de muncă intelectuală şi repaus+ CONCLU !!: #ducaţia prin alţii este o premisă dar şi o condiţie pentru autoeducaţie+ 4utoeducaţia e produsul superior al formelor educaţiei şi criteriul de apreciere al eficienţei acestora+ 4utoeducaţia este a consecinţă şi o condiţie a educaţiei permanente+ 0enirea şcolii e aceea de a-l învăţa pe elev cum să înveţe eficient pentru sine şi pentru societate+

"etodologia in#truirii
metoda #timologie. gr. 5met-odos6 (5odos67cale, drum, 5met-a67 spre, către) 7 drum către, cale de urmat în vederea atingerii unor finalităţi determinate+ 8n sens pra1iologic - metoda. 7 mod eficient de acţiune+ 7 modalitate practică de lucru a profesorului cu elevii+ /efiniţia metodei didactice. 7 calea eficientă de organizare şi diri2are a învăţării elevului de către cadrul didactic+ 7 modalitatea folosită de profesor pentru a-i determina pe elevi să găsească ei înşişi calea proprie de urmat în vederea construirii cunoaşterii+ 7 ansam lu organizat de procedee (te-nici limitate de acţiune, detalii) Funcţiile metodelor didactice. - Funcţia cognitivă+ - Funcţia formativ-educativă+ - Funcţia motivaţională+ - Funcţia instrumentală+ - Funcţia normativă (de optimizare)+ %lasificarea metodelor didactice. A. "etode de comunicare: ,. %omunicare orală. ,.'. 0etode e1pozitive (povestirea, descrierea, explicaţia, prelegerea, instructajul, conferinţa, cursul etc.) ,.9. 0etode conversative (conversaţia euristică, discuţia colectivă, dezbaterea, brainstorming, problematizarea) ,,. 0etode de comunicare scrisă. lectura, munca cu manualul, citirea expresivă, studiul de text ,,,. 0etode de comunicare oral-vizuală. cu ajutorul aparaturii audio!video, "#

studiul de caz. desene) %lasificarea mi2loacelor de învăţământ $. experimentul mintal $. formarea de priceperi şi deprinderi... lucrările practice. proiectul. evaluare+ 'lasificarea mijloacelor de învăţăm(nt /upă funcţie. D. 0etode directe. . observaţia sistematică şi independentă. 0etode de comunicare interioară. anc$eta.. modelarea.%. "i*loace te-nice audio-(i&uale. C. "i*loace informati(-demon#trati(e: a) )ateriale intuitiv!naturale ) *biecte elaborate (construite)& substitute tridimensionale c) )ateriale (reprezentări) figurative& substitute bidimensionale d) +eprezentări simbolice (grafice.. de a evalua) . "etode de explorare a realităţii: . metoda dramatizării.0etoda fişelor de lucru+ 9.. D. adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ. %irecţii de modernizare a metodologiei didactice& =ărgirea evantaiului metodologic în funcţie de varietatea situaţiilor de instruire+ Promovarea metodelor ce pun în valoare potenţialul intelectual şi creativ al elevilor+ Folosirea metodelor ce com ină munca individuală cu munca în grup+ %ultivarea metodelor euristice.. înţelegerea.:. "i*loace de e(aluare. "i*loace de raţionali&are a timpului 'n cadrul lecţiilor. învăţare. "i*loace de exer#are )i formare a deprinderilor.. "etode de raţionali&are a 'n(ăţării )i predării: '. învăţarea prin cercetarea documentelor istorice. de a fi1a noţiunile.0etode algoritmice de învăţare+ ... 4cţiune reală. a metodelor azate pe cercetare-acţiune-descoperire+ . aplicaţii te$nice.nstruirea programată+ <.nstrumentalizarea metodologiei didactice+ "i*loacele de 'n(ăţăm+nt 7 ansam lul de resurse sau instrumente materiale. cu funcţii pedagogice (de a uşura comunicarea.. C. A. te-nice. jocul didactic. învăţarea pe simulatoare %lasificarea metodelor didactice. exerciţiul. 4cţiune simulată.tilurile didactice 7 model comportamental ce caracterizează activitatea instructiv-educativă a unui cadru didactic+ . 0etode indirecte.sunt investite cu un potenţial pedagogic.sunt purtătoare de informaţii+ ..spri2ină şi amplifică eforturile de predare. .sunt instrumente de acţiune+ . experimentul. demonstraţia. "etode %a&ate pe acţiune: . activităţi creative . de a le aplica. reflecţia personală. învăţarea prin descoperire . învăţarea pe modele + C. produse.4.

productiv ( azat pe gândire divergentă) $.caracterizează ansam lul de decizii luate de profesor în procesul de predare. centrat pe transmitere) $. euristic (a1at pe stimulare. distant (rece) $. evidentã la nivelul unei anumite functii a educatiei "uneori la nivelul unei functii derivate# sau al unui anumit element al structurii activitãtii de educatie "vezi. Conceptul pedagogic de educatie urmãreste cunoasterea stiintificã. descoperire) $. astfel. democratic D-l prof /orin Cri#tea Educatia Educatia reprezintã obiectul de studiu specific pedagogiei/stiintelor pedagogice. sau particularã. situatã la nivelul câmpului psi osocial care încon!urã activitatea de educatie "si actiunile subordonate acesteia#.ipuri de #tiluri $. căutare. imaginaţie. contributia filozofiei în studiul finalitãtilor educatiei sau a economiei în studiul planificãrii educatiei#. Definirea si analiza conceptului pedagogic de educatie reprezintã. afectiv (empatic) $. originalitate. la un grad înalt de generalitate si abstractizare. azat pe elev (învăţare) $. inovator (desc-is spre creaţie. noutăţi) $. reproductiv ( azat pe imitaţie) $. Acestea o fac însã dintr-o perspectivã tangentialã.spontaneitate) $. academic (discursiv. raţional ( azat pe argumentaţie ştiinţifică > evaluare sistematică) $. studiat prin metodologii specifice si în sensul unei normativitãti . a unei realitãti psi osociale cu o foarte mare arie de extindere în timp si spatiu si de desfãsurare complexã si contradictorie la nivel de sistem si de proces. educatia este studiatã si de alte stiinte socioumane înrudite cu pedagogia. intuitiv ( azat pe intuiţie. profunzimii si amplitudinii sale. azat pe cola orare şi spri2in reciproc $. a1at pe profesor (predare) $. informativ $. prin faptul cã delimiteazã nucleul de bazã al domeniului. autoritar $. de conducere a învăţării şi de evaluare a procesului şi a produsului+ . o mizã epistemologicã si moralã ma!orã$ epistemologicã. emoţie. azat pe competiţie $. Datoritã complexitãtii. înclinat spre repetiţie) $. de exemplu. cunoaştere de sine. rutinier (dogmatic.$ 7 f (P1"10) P 7 personalitea profesorului " 7 normativitate personalizată (cerinţele conduitei didactice) 0 7 mediu (particularităţi situaţionale) $tilul . formativ $.

al . 0unctia de bazã/functia centralã ". /eprezintã dimensiunea obiectivã a educatiei. 2) Functia si structura de bazã a educatiei +onstituie cel de-al doilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei.. . mediu sau lung. "E. de exemplu. la nivelul pedagogiei. a cãrei cunoastere profundã depinde de stadiul atins în cercetarea stiintificã de specialitate. riscul politizãrii educatiei. central al pedagogiei.# a educatiei exprimã necesitatea integrãrii personalitãtii la nivelul sistemului social global. si mental sau psi ologic. &dentificarea acestei tipologii solicitã rezolvarea conflictului dintre tendinta de abordare psi ologicã si cea de abordare sociologicã a educatiei. vezi. -e. Accentuarea unui anumit tip de abordare genereazã tendinta de) a# psi ologizare a educatiei .. în interiorul nucleului care concentreazã la un nivel abstract. 1) Tipologia generalã a activitãtii de educatie +onstituie primul criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei. generând viziuni diferite. economice. Este situatã central. este interpretatã . . *n consecintã. internationale etc. Elaborarea conceptului de educatie ridicã numeroase probleme de ordin metodologic si praxiologic. avanseazã criteriile generale necesare pentru legitimarea epistemicã a conceptelor. din perspectivã istoricã..specifice. prin faptul cã atrage atentia asupra problemelor de fond ale teoriei pedagogice. *n consecintã. riscul negli!ãrii finalitãtilor educatiei. este de ordin epistemic. +ea de-a doua tendintã concepe educatia predominant ca produs social determinat de conditiile externe "culturale. exprimate prin douã tendinte de abordare a educatiei) psi ologicã-sociologicã (rima tendintã concepe educatia predominant ca proces psi ologic de formare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale interne. deci sociologic.sub ung iul !udecãtilor si rationamentelor care o fac posibilã. acumularea sau . *n concluzie. politice. cea axiomaticã. la nivel de sistem si de proces#.#$ b# sociologizare a educatiei . în calitate de concept fundamental. datorate complexitãtii realitãtii psi osociale reflectate. dar si politic si moral. vezi.constituind simultan un fapt istoric. prezent în diferite forme si variante.atura acestui conflict istoric.cresterea cunoasterii. valorificate de noi în partea & a cãrtii. . realizatã pe termen scurt.(erspective de analizã a pedagogiei ca stiintã. o notiune stiintificã se dezvoltã prin acumularea cunoasterii. A doua cale de cunoastere.#. al stiintelor pedagogice$ moral. prelungit pânã în postmodernitate.) a# o cale de analizã istoricã sau geneticã$ b# o cale de analizã logisticã sau axiomaticã (rima cale de cunoastere.nucleu.analizeazã genetica notiunilor. diferite. în capitolul '. bazatã pe) a# un nucleu functional-structural stabil$ b# finalitãti proprii$ c# mi!loace de realizare "care implicã toate continuturile generale ale educatiei# conditionate de un context intern si extern desc is "care implicã toate formele generale ale educatiei. . +onstituie obiectul de studiu specific pedagogiei. explicite sau/si mascate.. permitând analiza logisticã sau axiomaticã. realizabil prin corelatia construitã permanent între educator si educat. dar complementare. aflate la baza oricãrei solutii eficiente în cadrul oricãrei practici educative. activitatea de educatie are o tipologie specificã. efectul social general al activitãtii de educatie "formarea-dezvoltarea personalitãtii celui educat#.supunerii în fata mãriei sale copilul. cea istoricã. nationale. Defineste consecinta cea mai . lansat în modernitate. de maximã profunzime. de exemplu. %tudiile de epistemologie propun douã cãi posibile de analizã.

inclusiv finalitãtile educatiei "care reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei#. extradidactice etc. /eprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. situatã la nivelul nucleului functional-structural al educatiei. 1a nivel de sistem. /eprezintã dimensiunea obiectivã educatiei. personalizat si institutionalizat#. 1a nivel de proces. Aceastã corelatie functionalã valorificã morfologia si fiziologia principalelor componente ale educatiei "functii generale. Aceastã functie vizeazã integrarea personalitãtii umane la nivelul sistemului social global si al principalelor sale subsisteme) economic. obiect de studiu specific pedagogiei generale si stiintelor pedagogice "ale educatiei# rezultate. de formare-dezvoltare a personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale . principalã. normativitate. în conditiile unui model de tip curricular. stã la baza oricãrei activitãti de educatie "în calitate de activitate de formare-dezvoltare a personalitãtii umane# si a oricãrei actiuni educationale subordonate acesteia. cea de umanizare. . politic si cultural. spatiu si stil pedagogic determinat istoric. metodologie. evaluare. necesar în cadrul oricãrei activitãti de formare-dezvoltare si în cadrul oricãrei actiuni educationale "didactice.# subordonatã acesteia. obiectivele educatiei/instruirii .generalã a activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. (e de altã parte. este raportatã permanent la dimensiunea obiectivã a educatiei. care exprimã pozitia activã a educatorului "colectiv si individual.. specifice. conexiune inversã externã si internã. *n acest cadru de referintã sunt deduse functiile generale principale ale educatiei . context extern si intern#. Dimensiunea subiectivã a finalitãtilor. scopuri# si de proces "obiective generale. aflate în continuã expansiune "calitativã si cantitativã#. implicate în proiectarea. specifice si concrete#. trebuie evidentiatã si o altã categorie de functie generalã. la care se raporteazã toate celelalte componente ale educatiei. politicã si culturalã . realizabilã în orice context extern si intern desc is perfectionãrii si autoperfectionãrii într-un timp. în perspectiva integrãrii psi osociale optime a personalitãtii umane "aflatã în conditia de educat#. structura de bazã a educatiei reprezintã nucleul functional-structural al activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. economicã. în perspectiva paradigmei curriculumului. stabil si obligatoriu în orice context "extern si intern# de realizare a activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii "celui educat#. corespunzãtoare functiei centrale a educatiei. subordonatã. sunt proiectate finalitãtile microstructurale . Structura de bazã a educatiei. Acest nucleu functional-structural . sunt proiectate finalitãtile macrostructurale) idealul educatiei care defineste tipul de personalitate necesar societãtii pe termen lung$ scopurile educatiei care definesc directiile strategice de dezvoltare a sistemului de învãtãmânt pe termen lung si mediu. subordonate functiei generale de bazã. functiei generale de bazã sau functiei centrale. Dinamica raporturilor dintre nucleul functional-structural al educatiei si finalitãtile educatiei marc eazã tensiunea filozoficã si politicã a interdependentelor generale si specifice dintre dimensiunea obiectivã si subiectivã a educatiei. 0unctia si structura de bazã a educatiei formeazã nucleul functional-structural al educatiei. generale. Anga!eazã orientãrile valorice ale educatiei asumate de educator în calitate de proiectant "individual si colectiv# la nivel de sistem "ideal. finalitãti macrostructurale. dezvoltate la nivelul unui proiect pedagogic desc is spre "auto#perfectionare continuã. de asemenea. anga!eazã corelatia dintre educator "subiectul educatiei# si educat "obiectul educatiei# la un nivel obiectiv si general. determinatã la nivel psi ologic. *mpreunã cu functia centralã a educatiei si în funtie de finalitãtile macrostructurale anga!ate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. mesa! pedagogic. 0inalitãtile educatiei sunt definitivate în termeni de filozofie si de politicã a educatiei la nivel de sistem si de proces. concrete/operationale. finalitãti microstructurale/ obiective$ continuturi si forme. care are un caracter abstract si general. 3) Finalitãtile educatiei +onstituie cel de-al treilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. care constituie obiectul de studiu specific pedagogiei .

educatia economicã. educatia civicã pentru democratie.#. continuturile si formele generale intervin prin obiectivele specifice fiecãrei trepte si discipline de învãtãmânt. determinat de structura bio-psi o-socio-culturalã a personalitãtii umane. 1a nivel de sistem de învãtãmânt. direct si/sau indirect. de utilitate a adevãrului stiintific. a educatului. Anga!area lor la nivelul sistemului de educatie. continuturile generale ale educatiei "implicit si continuturile particulare# prin diferite activitãti "actiuni# pedagogice organizate si/sau prin numeroase . numite în literatura de specialitate si dimensiuni sau laturi ale educatiei . teoretic si practic etc. esteticã. sãnãtatea psi ofizicã# anga!ate în formarea-dezvoltarea complexã a personalitãtii umane. frumosul. educatia demograficã. indiferent de context. conferã oricãrei activitãti de educatie "si actiunilor educationale subordonate acesteia# consistentã internã si desc idere externã.noile educatii. indiferent de directia sau domeniul de manifestare si de evolutie a acesteia$ c# dinamic . dar si proactiv. programe.. anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. determinat de corelatia informare-formare. reflectã valorile pedagogice fundamentale "binele moral. &ntervin în cadrul oricãrui proiect pedagogic "bazat pe obiective-continuturi-metode-evaluare# realizat în context intern si extern. intelectualã. educatia interculturalã etc. în mod special. economic#. te nologicã. 4) Continuturile si formele generale ale educatiei +onstituie cel de-al patrulea criteriu axiomatic. 1a nivel de proces de învãtãmânt. în plan cognitiv si noncognitiv. în general.problematica lumii contemporane. de adevãr stiintific. personal si/sau institutional#. /ezultã cinci continuturi generale ale activitãtii de educatie) educatia moralã. organizat la nivel de sistem si de proces. valorificând toate resursele educatiei organizate scolar si extrascolar sau preluate din mediul social "comunitar. abordatã ciclic de . de sãnãtate psi icã si fizicã#$ b# unitar . de existenta si de evolutia proprii acesteia "necesitatea de a se raporta permanent la valoarea de bine moral. Formele generale ale educatiei reprezintã modalitãtile n care sunt exprimate.# si de . educatia esteticã. anvergurã axiologicã si focalizare operationalã. politic. cu manifestãri specifice în cazul fiecãrui continut la nivelul structurii mesa!ului pedagogic care trebuie orientat spre formarea-dezvoltarea pozitivã a personalitãtii umane. incluse în plan. desc ise spre toate influentele contextului intern si extern al educatiei/instruirii. a educatului. %unt atribute relevante în cadrul proiectãrii pedagogice în contextul unitãtii existente între functia centralã a educatiei si structura de bazã a educatiei. productiv si creativ# de educator "care intervine individual si/sau colectiv.$ d# desc is .realizarea si dezvoltarea oricãrei activitãti de educatie. +ontinuturile generale . reflectatã la nivelul finalitãtilor educatiei asumate în mod activ "reactiv. educatia intelectualã "stiintificã#. educatia aplicatã "te nologicã#. "vezi educatia ecologicã. de frumos. proprii fiecãrei vârste psi ologice si scolare "vezi continuturile învãtãmântului. adevãrul stiintific. operationalizate de profesor în cadrul unor activitãti concrete organizate în cadrul si în afara programului scolar. psi ofizicã# a personalitãtii. educatia psi ofizicã. continuturile si formele generale intervin prin asumarea unor scopuri si obiective generale orientate spre formarea-dezvoltarea complexã "moralã. determinat de interdependenta celor cinci continuturi care conferã substanta activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. manuale etc. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. utilitatea adevãrului stiintific. stabilitate epistemicã si flexibilitate praxiologicã. de cerintele. educatia pentru si prin mass-media. educatia sanitarã modernã. Analiza continuturilor generale ale educatiei evidentiazã caracterul lor a# obiectiv . cultural. determinat în functie de numeroasele continuturi particulare. 2oate conferã substanta axiologicã proprie oricãrei activitãti de formare-dezvoltare a personalitãtii umane.

cognitive "limba!. 0unctiile educatiei. selectie. moralã. cu structuri mobile. organizatã flexibil. vointã. analizate din perspectiva unui concept-c eie în stiintele socioumane. în raport cu particularitãtile fiecãrei vârste psi ologice si scolare$ b# functia politicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor civice care reglementeazã raporturile acesteia cu lumea si cu sine. grupul de prieteni. intervin trei categorii de forme generale ale educatiei) a# educatia formalã . *n contextul extern si intern al educatiei. promovare. dar si de la nivelul actiunilor pedagogice organizate în scoalã.#. provenite de la nivelul mediului social "comunitar. strada. neorganizatã. economic$ familia. obligatorii. al sistemului si al procesului de învãtãmânt.influente pedagogice spontane. functiile educatiei au un caracter obiectiv.. cu resurse multiple de experimentare si de individualizare. clasã etc. afirmatã la nivelul stiintelor socioumane. mass-media etc. componente de bazã care genereazã o anumitã modalitate de proiectare. cartierul. Ele sunt traduse în practica socialã prin actiunile pedagogice proiectate prin intermediul finalitãtilor educatiei. activitãtii si ale institutiilor specifice care asigurã un ec ilibru structural într-un context dinamic . certificare . de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive. caracter.#. . filozofie. optionale. atitudini si aptitudini specializate în plan noncognitiv#. afectivitate. cu modalitãti oficiale de evaluare cu scop de notare. economie etc. definesc . reflectatã la nivel central. este sesizabilã prin apelul la functiile educatiei. Functiile educatiei Analiza educatiei la nivel functional-structural permite delimitarea si pozitionarea corectã a tuturor elementelor implicate în activitatea de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. Ele constituie consecintele sociale ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate la nivel de sistem. te nologie. în raport cu anumite cerinte etc. vezi educatia/instruirea extrascolarã#$ c# educatia informalã . politicã. fiind realizabile în functie de finalitãti prin actiuni pedagogice organizate sau/si doar prin influente pedagogice spontane. '.'!) Functiile care vizeazã formarea"dezvoltarea personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale la toate nivelurile sistemului social global) a# functia culturalã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor spirituale "si materiale# preluate pedagogic din toate domeniile cunoasterii umane "stiintã. cultural. politic. cu structuri ierar ice. Din aceastã perspectivã. situat si dezvoltat în context intern si extern. putem identifica douã functii care vizeazã umanizarea personalitãtii în perspectiva integrãrii sale psi osociale) a# functia cognitivã a educatiei . vezi educatia/instruirea scolarã$ b# educatia nonformalã . organizatã foarte riguros. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive$ b# functia noncognitivã a educatiei .3!) Functia de umanizare vizeazã formarea-dezvoltarea personalitãtii în vederea valorificãrii la maximum a resurselor sale psi ologice. în conditii proprii fiecãrei vârste scolare si psi ologice$ . artã. continuã. memorie. provenite din directia câmpului psi osocial. realizare si dezvoltare a structurii educatiei. cu modalitãti speciale de evaluare formativã. care au un caracter subiectiv în sensul '. gândire.indiferent dacã acestea sunt sau nu intentionate. dar si de promovare sau certificare în anumite situatii. religie. *n aceastã perspectivã. Dinamica lor. în mod obiectiv. . imaginatie. aptitudini generale si specializate în plan intelectual# si noncognitive "motivatie.rosturile. cu initiative metodologice predominant creative. realizatã prin influente spontane.

probat prin experientã de viatã "cazul familiei# sau nivel profesional specializat "cazul cadrului didactic#. iar obiectul locul asupra cãrora se exercitã aceste actiuni. derivate din functia politicã#$ c# functia de specializare. care au un caracter obiectiv. optiunea pentru formula de subiect si obiect al educatiei este adoptatã în sens ontologic. functia de culturalizare. de exemplu. în diferite contexte temporale si spatiale) a# functia de informare. Este beneficiarul activitãtii de educatie în calitate de receptor al mesa!ului pedagogic. functia de asistentã psi ologicã "subordonate functiei culturale. de la statutul pedagogic de obiect la cel de subiect. un caracter subiectiv. derivate. %pre deosebire de functiile generale. de moment. +onstituirea lor depinde de interventia unor factori externi care le conferã. individual sau colectiv. *n aceastã acceptie. desemneazã . *n aceasta constã diferenta esentialã dintre functiile secundare. functia de propagandã/ideologizare "subordonate functiei politice. +onditia de subiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. si functiile generale "centrale. .. în practica educatiei. #ducatorul$Subiectul educatiei "E$ %e# . derivate. derivate. existential. Analiza sa presupune elaborarea unui model abstract care evidentiazã importanta prioritarã a functiilor generale în raport cu numeroasele elemente componente ale activitãtii psi osociale de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. rezultã din atribuirea unor semnificatii si intentii speciale functiilor principale. individual sau colectiv. functiile secundare. cursant la actiuni de perfectionare#. Aceastã situatie conditioneazã modul de definire si analizã a celor mai importante componente structurale implicate în functionarea eficientã a educatiei. 4# 0unctiile secundare. observator care tinde sã "re#construiascã realitatea formativã în raport de anumite intentii si interese "%earle. obiectul poate dobândi calitatea de subiect . într-o perspective imediatã si pe termen mediu si lung. care asigurã functionalitatea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii. fãrã a exclude conditia epistemicã a celor . student. Structura educatiei %tructura educatiei reprezintã elementele componente si interactiunea lor. '555. +a potential de cunoastere. elev. de altfel.c# functia economicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor te nologice. prescolar. la nivelul corelatiei functionale specifice activitãtii de educatie. *n analiza structurii de functionare a educatiei. pp. în calitate de autor al proiectului pedagogic si de emitãtor al mesa!ului pedagogic. corelatia profesor .doi actori ai educatiei. %intetizând importanta demersului la nivelul corelatiei functionale necesarã în cadrul oricãrei activitãti de educatie eficientã. clasa de elevi#. Este responsabil de realizarea permanentã a corelatiei functionale cu educatul.$6e# . +onditia de obiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. datorat experientei de viatã sau nivelului de pregãtire limitat "vezi statutul de) fiu. care exprimã trãsãturi intrinseci ale educatiei. la nivel individual sau colectiv "vezi. aplicative. functia de asistentã socialã "subordonate functiei economice. existential. ca si potentiala evolutie existentialã a celui educat. derivate din functia economicã#. functia de profesionalizare.subiectul este sursa actiunilor. pot fi avansate urmãtoarele functii secundare/derivate subordonate functiilor principale ca exemple semnificative care se regãsesc. astfel. Este initiatorul activitãtii de educatie.caracteristici dependente de observator. #ducatul "6biectul educatiei "Ed. derivate din functia culturalã#$ b# functia de protectie socialã. obiectul educatiei are calitatea de subiect epistemic "activ în cunoastere#$ existential. care vizeazã capacitatea acesteia de realizare a unor activitãti socialmente utile în diferite contexte sociale. principale#.. '3-43#.

orã de dirigentie etc. %etodologia educatiei &%)! &nclude ansamblul metodelor pedagogice propuse de educator la nivelul unor cãi eficiente aplicate de cel educat ca strategie de educatie/ instruire bazatã prioritar pe) comunicare. adevãrul stiintific. /eprezintã primul element al structurii educatiei la care se raporteazã subiectul educatiei. definesc directiile generale de evolutie a educatiei. obiectivele "o#. Definesc. urmãrind realizarea permanentã a unei corespondente pedagogice optime între obiective-continuturi-metodologieevaluare. 8izeazã acele valori fundamentale "binele moral. frumosul. actiune practicã. functie de maximã generalitate care are un caracter obiectiv. %unt derivate din finalitãtile macrostructurale. definind orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice anga!ate în formarea-dezvoltarea permanentã a personalitãtii umane) idealul educatiei . %unt elaborate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. aplicatã "te nologicã#. grupalã. situatã initial în ipostaza de obiect#. sãnãtatea# aflate la baza proceselor de formare-dezvoltare permanentã a constiintei psi osociale a omului. acordã prioritate obiectivelor.doar în momentul în care devine initiator al educatiei si autor al propriului sãu proiect pedagogic "autoproiect pedagogic# si. +ontinuturile generale ale educatiei "+# . în mod implicit. &nclude principiile cu valoare imperativã care trebuie respectate în activitatea de proiectare si de realizare a educatiei prin intermediul mesa!elor pedagogice transmise/construite de educator./(#. seminar. adevãrul stiintific aplicat. 2raduc în plan subiectiv dimensiunea obiectivã a functiei centrale a educatiei. educatorul va anga!a functia de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii în vederea integrãrii psi osociale a personalitãtii celui educat "în sens general uman. anticipând mesa!ul pedagogic. cercetare a realitãtii. Astfel. lectie. mi!loace de instruire programatã "calculator#. Este transmis sau . valabile la scara procesului de învãtãmânt. Finalitãtile microstructurale ale educatiei . la nivel general si particular. . receptate si interiorizate de cel educat. necesar la nivel de sistem pe termen lung$ scopurile educatiei . indiferent de specificul activitãtii de educatie pe care urmeazã sã o proiecteze. cu desc idere spre problematica lumii contemporane. economic#. Functia centralã a educatiei "0+E#. potential. cultural. valabile la nivel de sistem pe termen mediu si lung. 'roiectul pedagogic de tip curricular &''C)! Articuleazã cele patru elemente prezentate anterior "obiective-continuturi-metodologie-evalaure# la nivelul unei structuri de actiune care. aflate în centrul proiectului pedagogic curricular.ormativitatea pedagogicã intervine la nivel de principii de proiectare ". al propriului sãu mesa! pedagogic "vezi stadiul autoeducatiei pe care. valorificând integral si adecvat) contextul intern si extern în care se desfãsoarã activitatea la nivel de proces si de sistem. îl poate atinge orice personalitate umanã. individualã# si concretã "curs. 7esa!ul pedagogic transmis/construit "7(t/c# este elaborat de educator la nivelul interactiunii dintre finalitãtile macrostructurale ale educatiei si finalitãtile microstructurale ale educatiei. defineste tipul de personalitate umanã. esteticã. intelectualã "stiintificã#. #valuarea educatiei &#v)! &nclude actiuni de control si apreciere a gradului de îndeplinire a obiectivelor în vederea stabilirii unor decizii optime$ poate implica actiuni realizabile prin strategii de evaluare) initialã-continuã-finalã$ predictivã-formativã-sumativã$ normativã-de progres. psi ofizicã.((# si de principii de realizare ". Finalitãtile macrostructurale ale educatiei "07E#. civic.# a activitãtii "educative/didactice#. fiind valabile la scara sistemului de educatie/învãtãmânt. valorificând diferite forme de organizare particularã "frontalã. orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. educatia) moralã.

functional-structural. dintre motivatia internã si motivatia externã#. . . în sens larg si restrâns. *n sens larg. .obiective-cadru. fixatã la nivelul functiei si structurii de bazã a educatiei. reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. expresii si formule întâlnite în literatura de specialitate. . . Definirea conceptului pedagogic de finalitate a educatiei poate fi realizatã în functie de caracterul teleologic si axiologic al activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii umane.. *n plan axiomatic.obiective aparente.. scopurilor educatiei.obiective specifice.deziderate. elaborarea si definirea acestui concept presupune evidentierea functiilor si a structurii sale generale Functiile generale.competente specifice. .. . . /eprezintã o structurã de actiune specificã. a programelor si manualelor scolare/universitare. etc.obiective de evaluare. b) Functia de valorizare a activitãtii de educatie proiectatã la nivel de sistem si de proces este anga!atã prin intermediul valorilor pedagogice de maximã generalitate.obiective functionale..obiective concrete. sistem de educatie.#.obiective instructionale. *n sens restrâns.. ... definesc consecintele cele mai importante ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii. Criteriile de clasificare a finalitãtilor .tinte. grupuri de lectii.obiective generale.# a) Functia de proiectare a activitãtii de educatie este anga!atã.obiective operationale. .... .macro-obiective. sistem de învãtãmânt etc. complementarã cu cea obiectivã. +onstructia rezultatã tinde spre dimensiunea de maximã generalitate si stabilitate epistemicã a unui concept pedagogic fundamental. .obiective de formare.. realizabilã în termeni de comunicare pedagogicã eficientã.obiective de referintã. ... . pe capitole. "informatie selectatã si transmisã/construitã de educator# si formare-dezvoltare pozitivã "fdp# a celui educat "în plan cognitiv si noncognitiv$ vezi raportul dintre memorie si gândire. în documentele de politicã scolarã.scopuri. Analiza finalitãtilor la nivel de concept pedagogic fundamental impune evidentierea functiilor generale anga!ate în mod obiectiv si a structurilor rezultate. . Finalitatile educatiei 0inalitãtile educatiei definesc orientãrile valorice ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate de proiectant la toate nivelurile sistemului si ale procesului de învãtãmânt. .. .obiective terminale. +a argument reproducem o parte dintre formulele ve iculate) .$ .obiective intangibile. . lectii etc. semnificative la scarã socialã "sistem social.. +lasificarea finalitãtilor educatiei +lasificarea finalitãtilor educatiei este o necesitate metodologicã si practicã în contextul numeroaselor variante. pe fondul reflectãrii caracterului teleologic si axiologic al activitãtii de educatie realizate într-un context social desc is. anga!ate de orice finalitate a educatiei..finalitãti si obiective. determinat la nivelul intern al acesteia.. . . avem în vedere planificarea calendaristice a cadrului didactic "anualã.micro-obiective. . semestrialã.. concentrate în structura de organizare specificã idealului educatiei. *n sens epistemologic.obiective multidisciplinare.obiective intermediare.. Este transmis/construit în perspectiva receptãrii si interiorizãrii sale depline de cãtre educat "individual.construit împreunã cu elevii. . cu o bazã si o desc idere largã spre problematica teoriei generale a instruirii si a teoriei generale a curriculumului. . propriu teoriei generale a educatiei. bazatã pe corelatia dintre informare "&#.obiective-tintã.. colectiv#. . la toate nivelurile sistemului de educatie/învãtãmânt si ale procesului de învãtãmânt. în limba!ul pedagogic comun.. obiectivelor educatiei.obiective educationale.obiective monodisciplinare....obiective tangibile. avem în vedere conceperea politicilor educationale pe termen lung si mediu$ inclusiv elaborarea planului de învãtãmânt.

#) obiective operationale$ . finalitãti particularizate la nivelul procesului de învãtãmânt) obiective specifice/ intermediare$ . în interiorul unui obiectiv operational sau în strânsã legãturã cu alte obiective operationale) . o finalitate concretizatã în cadrul unei activitãti didactice "lectii etc. finalitãti tip proiect) idealul educatiei. valabile la nivelul procesului de învãtãmânt$ . finalitãti tip produs) obiectivele generale ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele particulare "specifice. Avem în vedere douã categorii de finalitãti de sistem) idealul educatiei . finalitãti care vizeazã sistemul de învãtãmânt. realizabile la nivelul unor activitãti concrete) obiective operationale ale procesului de învãtãmânt. fundamentale) idealul educatiei. în calitate de principal subsistem al sistemului de învãtãmânt) obiectivele educatiei/instruirii. dupã) 1) Forma de obiectivare a orientãrilor valorice . finalitãti aplicative. finalitãti concretizate la nivelul unui grup de activitãti didactice "grup de lectii. finalitãti care vizeazã sistemul de educatie în ansamblul sãu) idealul educatiei$ . scopurile educatiei$ . scopurile educatiei. în calitate de principal subsistem al sistemului de educatiei) scopurile educatiei$ .scopuri-obiective. o finalitate de maximã generalitate) idealul educatiei$ . finalitãti teoretice. finalitãti care vizeazã procesul de învãtãmânt. finalitãti care definesc directiile generale de dezvoltare a educatiei) scopurile educatiei$ . în sens explicativ si interpretativ. actional . 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt definesc orientãrile valorice care asigurã proiectarea si realizarea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii la nivel macrostructural. temporal. finalitãti concrete. valorificabile la nivelul unor taxonomii) obiective specifice ale procesului de învãtãmânt$ . finalitãti valabile la nivelul întregului proces de învãtãmânt) obiective generale$ .micro-obiectiv operational. anga!ate în termeni de criterii de proiectare pedagogicã) obiectivele generale ale educatiei. abordabile în ansamblul lor. obiectivul general al educatiei valabil la nivelul sistemului/procesului de învãtãmânt$ . Dacã avem în vedere triada teleologicã ideal. unitãti de instruire# sau la nivelul unei activitãti didactice "lectie etc. 3) (radul de raportare la sistemul de educatie$)nvãtãm*nt . finalitãti teoretice. 2) 'onderea teoreticã sau practicã a orientãrilor valorice .Avem în vedere tipologiile realizate dupã) a# gradul de persistentã$ b# continutul specific$ c# aria de generalitate$ d# modalitatea de concretizare$ e# domeniul de aplicare$ f# durata secventei de învãtare etc. 4) (radul de generalitate"specificitate"operationalitate e+primat )n sens spatial. intermediare# ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele operationale "concrete# ale procesului de învãtãmânt.#. pot fi avansate mai multe criterii de clasificare a finalitãtilor educatiei.

în mãsura în care orientãrile valorice asumate sunt anga!ate stabil. +urriculum-ul american a fost structurat pe obiective. (entru De<e.. politic. *n anii E5 s-au identificat & mecanisme de înv?Care ce se poate face =i ce nu "taxonomia lui Bloom#. B. +urriculum-ul modern conCine ) design. fiecare cercet?tor î=i susCinea teoria lui. Are un caracter global. proiecte de dezvoltare nationalã) parlamentare. si de politicã a educatiei) legea învãtãmântului.+opilul =i curriculum> 8irginia cel mai frumos loc din America. implementare îns?Cit? de corecCie +ercetare se împarte în) • +ercetare curricular?.egre/ Teoria general0 a curriculumului 7artin 9eidegger mare filozof 3:5' . cultural. preludiu al instruirii asistat? pe calculator#.$ programe ale partidelor politice. în raport cu tendintele si directiile generale de dezvoltare socialã. *n consecintã. *n calitate de finalitãti macrostructurale. comunitare etc. guvernamentale. în plan economic. mondial.+urriculum> concept operaCional. +onstructia finalitãtilor macrostucturale este concentratã teleologic si axiologic la nivelul prospectãrii pedagogice a problematicii globale a sistemului social. 0inalitãtile de sistem sunt incluse în cele mai importante documente de politicã generalã . • +ercetare design • +ercetarea validarea curriculei • &mplementare • +ercetarea curricular? • Diagnoza "o investigaCie de teren concret?# • (rognoza " tendinCe de evoluCie nivel local. /esurse umane. 7are problem? a =colii noastre este organizarea sistemului de înv?C?mânt "sistem ecleziastic#. statutul personalului didactic. +onCinuturi fixate pe finalit?Cile sistemului. reflectate la nivel global si particular. Exist? obiective =i limite ale pedagogiei. organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale etc.Dogne mai întâi programat? înv?Care. idealul si scopurile anticipeazã evolutia educatiei pe termen lung si mediu.7. indivizibil. . în perspectiva elaborãrii unor taxonomii.si scopurile educatiei. susCinerea activitate de ec ip? ptr crearea unui curriculum (lanul de înv?C?mânt care trebuie reorganizate. idealul si scopurile educatiei nu permit gradualizãri si divizãri. curriculumul are sens de metafor?. • +ercetare macroproiectare curricular?. Curs -on . Existau o sut? de teorii ale înv?C?rii. pe diferite criterii.. Evaluarea trebuie f?cut? în vitro "care nu afecteaz? pe nimeni#. . european# • Design curricular F principiile) plierea. /. transparenCa. comunitar. financiare. 0 %Ainner instruire programat? "ma=ina de înv?Cat. 3:3@ 0ranA Bobbit . . în unitatea si integralitatea lor la scara socialã a sistemului de educatie/învãtãmânt. prezidentiale. curriculumul national etc. testare.o n De<e.

De la evaluare la curriculum> editura Gniversitate. a f?cut =coala normal?. interdependenCa dintre evaluare =i societate Evaluarea este un concept global. • (olitizarea • &nternaCionalizarea evalu?rii.. +urriculum trebuie s? aib? o modificare profund?. • Este o tendinC? terorizat? • Abordare creativ?. • 0orCa persuasiv?. • +u a!utorul culorilor Efectele evalu?rii "defectele evalu?rii#. +larific?ri conceptuale.%piru aret F capodoper? pedagogic?. alternative de evaluare "observaCia. legi. rezolvarea de probleme# %isteme de notare) • %e face cu a!utorul calificativelor. • *n str?in?tate se face literar. • (luritatea persuasiv?. evaluarea se confrunt? cu un proces. este un proces "stereotip cultural#. Aspecte practice F multitudinea evalu?rii. portofoliu. . b?nci de date. tradiCional. 2estarea în vitro "în =coli. • Este o teorie • Este un proiect "este un proiect interdependent de sistem axiologic#. Evaluare definirea &ncursiunea în domeniul evalu?rii argumentarea. Curs 1ictori/a Trifu Teoria 2i metodologia evalu0rii +artea . %trategiile evalu?rii 7etode) 2radiCional?. • %e face numeric. -ent =oapta con=tiinCei. (rincipiul optimismului "+omenius# în educaCie nu au voie s? faci decât cele mai bune lucruri cu putinC? în conformitate cu criteriile de opCionalitate. poate fi o interogaCie cu privire la valori. itemi de evaluare. (roblemele evalu?rii) • &deologizarea. +onceptele cu care se opereaz? sunt diverse) clienCi ai evalu?rii. !uridice. complementare de evaluare. • 8alidarea curriculei asumarea responsabilit?Cii. indigen. 7orala bun? pentru educaCie este cea autonom?. • &mplementarea management al sc imb?rii. nu cunoa=tem cu con=tiinCa de sine. la faCa locului#. proiect. Evaluare "definiCie# ) • Este un proces "o tendinC?#. exist? ' morale eteronom?.

• &ndustrializarea "comercializarea# Din punct de vedere istoric educaCia a fost în acela=i timp p?rintele =i copilul dezvolt?rii naCiunii stat. Evaluarea ) • assessment "ev. elevii scap? de tracul evalu?rii orale. Evaluarea nu se confund? cu notarea. corectarea pe loc. 7?surarea o corespondenC? ce poate fi stabilit? între un =ir de numere =i este un element al evalu?rii. • Avanta!ele probei. • iar specifice sunt) motivaCie =i orientare =colar? Evaluare definiCie ansamblu structurat format din m?surare. lucr?ri de laborator. este considerat? o prob? obiectiv?. lucr?ri realizate pe sc eme =colare • 7etode alternative "complementare# • cele ce vizeaz? observarea este tratat? ca o metod? de evaluare • elementele de protocol) natura profesor-elev. tipuri de comportamente dezvoltate. (erformanCelor elevului. 7etode de evaluare) metode traditionale =i metode alternative • 7etode tradiCionale "clasice# sunt folosite cu o mare frecvenC?) • (roba oral? • 0orma ascult?rii. nr practicilor • metoda se aseam?n? cu investigaCia . • dezavanta!e) nu pot fi corectate erorile detectate • proba practic?) i-a diverse forme. preorie =i decizie. • Dezavanta!ele) este foarte consumatoare de timp. • prognoz? • selecCie sunt cele generale. profesor#. supervizare# A%%&. m?sur?m atitudine Dup? m?surare se produce aprecierea. • appraisal "ev profesor# • evaluation "ev programelor sociale# • monitoring "monitorizare.2 F evaluare de orice fel Evaluarea dispune de o decodare diversificat? • explicaCii etimologice • definiCie din dicCionar 0uncCiile evalu?rii) • diagnoz?. • +onst? într-un =ir de itemi "întrebare Hr?spunsul a=teptat# este vorba despre evaluare.D7E. este exersat? inteligenCa emoCional?. • Accentueaz? comunicarea verbal?. subiectivitatea evalu?rii • (roba scris?) cel mai adesea i-a forma tezei • în cadrul acestei probe investig?m comunicarea în forma scris? • avanta!e) permite evaluarea tuturor elevilor în aceea=i unitate de timp. poate fi evaluat.

• calitatea probat?. • efectul blând elevii evaluaCi • efectul de contaminare • efectul de contrast reprezint? accentuiarea diferenCelor în evaluare a dou? r?spunsuri succesive +a subiecte pot fi =i erorile evalu?rilor. notarea cu a!utorul culorilor %unt E trepte de calificative. • identificarea procedurilor de utilizat. contextul în care va fi utilizat. efectul de anticipaCie.• &nvestigaCia metod? • condiCiile de lucru. • efectul alo. Gtiliz?m) notarea numeric? de la 3-35. • (ortofoliul este o metod? complementar? de evaluare utilizat? din ce în ce mai mult "este o metod? nou?# • este privit ca o . notarea literar? const? în utilizarea unei scale cu o înc idere de aproximativ I-J trepte.carte de vizit?> a elevului • el recunoa=te metodele tradiCionale de evaluare cât =i alternative • sunt importante 4 elemente) scopul elabor?rii.. unde cifrele sunt înlocuite cu litere. 0actorii ce Cin de profesori • efectul (. • analiza =i interpretarea datelor • investigaCia impune implicarea activ? a elevului în înv?Care • 6 alt? metod? este (roiectul Acesta începe =i se înc eie în clas? "proiectul# este o condiCie obligatoriu +riteriile utilizate în proiect) • calitatea dorit?. &dentific?m con=tient acelea=i erori. • Evaluarea curent? Aprecierea =colar?) aprecierea verbal?. • oroarea de generozitate profesorul acord? note mai mari decât merit? elevul. Erori identificate în evaluarea didactic?. Acest tip se adreseaz? înv?C?rii anglo-saxon. 3"na #lena 4afaila . utilizarea simbolurilor. proiectarea portofoliului • Autoevaluarea este raportat? la evaluare. formativ? =i sumativ?. nota reciproc? "sc imb de lucr?ri între elevi la notare#.gmalion. • calitatea perceput? Evaluarea este) continu?.

cunoasterii pedagogice. ele sunt subordonate principiilor. angajat la nivelul proiectului elaborat special de profesor pentru a genera reactia formativa a elevului. a invatarii si a dezvoltarii) si exprima legile care guverneaza invatarea. in prelucrarea didactica a cunostintelor stiintifice. manualele scolare. Principiile didactice se caracterizeaza prin anumite trasaturi @ ! sunt fundamentate stiintific " se bazeaza pe datele psihologiei (generale. la desfasurarea predarii. dar si pe cei care elaboreaza planul de invatamint. a strategiei didactice.Principiile pedagogice exprima necesitatea comunicarii pedagogice. la selectarea. in respectarea si imbogatirea repertoriului elevului. avand deci valoare procedurala. de particularitatile cognitive. * ! indica restrictiile si permisivitatile actului educativ la virsta la care se construieste si se dezvolta personalitatea. in construirea mesajului educational utilizind continuturi formative. Acest principiu directioneaza si stimuleaza cadrul didactic in construirea proiectului pedagogic in sens curricular. idei de baza pe care se intemeiaza procesul didactic. Principiile didactice indeplinesc urmatoarele functii ? ! orienteaza cadrul didactic in organizarea componentelor procesului didactic si a relatiilor dintre ele in vederea realizarii obiectivelor preconizate. ghideaza profesorul in organizarea si desfasurarea activitatii instructiv educative. Principiile didactice sunt cerinte cu caracter legic referitoare la organizarea si desfasurarea procesului didactic. ele exprima legitatile care guverneaza invatarea si dezvoltarea. Principiul cunoasterii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. Principiul creativitatii pedagogice exprima cerinta adaptarii permanente a actiunilor de intruire la conditiile concrete. ( ! caracter general " se refera la toate componentele procesului didactic (la elaborarea obiectivelor. programele scolare. Normele (regulile) didactice reprezinta prescriptii cu caracter particular. motivationale ale clasei si ale elevului. in valorificarea informatiilor primite prin conexiunea inversa in vederea perfectionarii activitatii instructive educative. flexibilitate. comunicarea. Normativitatea didactica desemneaza ansamblul principiilor si regulilor procesului de invatamint. ) ! regleaza activitatea de instruire atunci cind intervin disfunctionalitati. indicatii concrete. angajat la nivelul mesajului educational. Principiul comunicarii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. creativitatii pedagogice. Sunt idei care calauzesc. la stabilirea strategiei didactice. decizie promta. Principiul creativitatii pedagogice este un imperativ categoric al actiunii didactice angajat la nivelul circuitelor de conexiune inverse care permit profesorului sa perfectioneze permanent actiunea educativa. in elaborarea mesajului educational tinand cont de finalitati. in corelarea permanenta a continuturilor de obiectivele urmarite. inventivitate. organizarea si prelucrarea continuturilor. Aceasta adaptare (a proiectului didactic. lingvistice. relatiei pedagogice) necesita din partea cadrului didactic competente teoretice (de proiectare si evaluare) si practice dar si receptivitate la reactiile elevilor si la dificultatile aparute. a mesajului educational. Principiul sustine cadrul didactic in ierarhizarea obiectivelor in functie de mecanismele psihice implicate in invatarea specifica domeniului si disciplinei de invatamant. dezvoltarea psihica. . invatarii si evaluarii). in focalizarea mesajului educational asupra fiecarui elev. 'A ! caracter normativ " indica restrictii si permisivitati.

generalizare. prin minuirea adecvata a factorilor atentiei. exprima cerinta ca toate cunostintele. principiul accesibilitatii si individualizarii. Sistemul principiilor didactice include urmatoarele principii principiul unitatii dintre teorie si practica. $nvatarea constienta este posibila daca elevul face asociatii intre cunostintele noi si cele de care dispune deja. teoria informatiei si stiinta comunicarii. potrivit celor mai noi date din psihologia invatarii si psihologia dezvoltarii. Activitatea independenta si cea in echipe constituie cadrul optim pentru valorificarea situatiilor " problema ca si pentru aplicarea cunostintelor in noi situatii. comparatie. sa invete elevii sa aplice si cum sa aplice ceea ce invata. principiul unitatii dintre senzorial si logic. formuleaza concluzii. deprinderile. in organizarea si desfasurarea actului de predare " invatare. experimenteaza. largeasca. $nvatarea este activa daca elevul insusi observa. Principiul unitatii dintre teorie si practica reflecta determinarea sociala a educatiei scolare si relatia dintre teoria stiintifica si activitatea concreta. explorare si actiune. principiul invatarii constiente si active. interesant. aptitudinile. a. c. nerespectarea unuia pericliteaza respectarea celorlalte. respectindu ! se procesualitatea invatarii. sa valorifice. este centrata pe gindire si posibilitatile ei. ipoteze.'' ! caracter dinamic " continutul principiilor s!a transformat (dezvoltat sau chiar modificat) de!a lungul timpului. diferentiat. sinteza. principiul invatarii temeinice. Principiul sugereaza profesorului ca. decodifica cunostintele noi raportindu!le la propriul sistem cognitive. care ii impune sa ! si mobilizeze fortele intelectuale si emotionale. principiul conexiunii inverse. '9 ! caracter sistemic " principiile didactice se respecta in totalitate. stadial al dezvoltarii. sistematizeze experienta cognitiva a elevului. exemplifica. depune efort. elaboreaza idei. predictie) si a instrumentelor operationale. intr! o anumita ordine logica. corelatii intra si interdisciplinare. principiul invatarii sistematice si continue. aptitudinilor. variat. formarea etapizata si progresiva a deprinderilor.. verifica. Se recomanda asigurarea cunostintelor " premisa pentru intelegerea noilor cunostinte. mediteaza. integreaza noile cunostinte in propriul sistem cognitiv pe care il restructureaza permanent. fundamentat pe caracterul procesual. Principiul este impus si de relatia dintre invatare si dezvoltare dezvoltarea poate fi provocata si determinate numai de o invatare continua. $nvatarea constienta si activa este asigurata prin utilizarea metodelor bazate pe problematizare. care. Principiul invatarii constiente si active se bazeaza pe legile ce guverneaza invatarea si pe relatia determinativa dintre invatare si dezvoltare. competentele sa fie formate progresiv. desi utilizeaza capacitatile perceptive si mnezice. accesibil " sub raportul posibilitatilor . sa porneasca de la problemele teoretice si practice pe care elevul le intilneste in realitate (pentru a ! i declansa motivatia invatarii. Prioritara nu va fi insusirea de cunostinte ci formarea capacitatilor intelectuale (de analiza. #ste constructiva doar acea invatare care il implica plenar pe elev. pentru a ! i forma receptitate fata de problematica realitatii. identifica cauzele si consecintele fenomenelor. pentru a " l stimula sa aplice in viata cele invatate). continuarea invatarii acasa prin efectuarea temelor (care vor avea caracter aplicativ. prin declansarea si mentinerea interesului pentru continutul invatarii si pentru cunoastere in general. argumenteaza. Principiul invatarii sistematice si continue . sistematica. prin imbinarea muncii in echipa cu cea independenta. b. interpreteaza critic ideile si teoriile noi.

Principiul corelatiei dintre senzorial si rational se fundamenteaza pe relatia dintre cunoasterea senzoriala si cea logica. Se bazeaza pe caracterul stadial si pe cel individual al dezvoltarii psihice. constructiile abstracte. Principiul invatarii temeinice exprima cerinta formarii unor cunostinte si deprinderi durabile si profunde astfel incit elevul sa le poata utilize % valorifica ulterior. Principiul conexiunii inverse exprima cerinta reintoarcerii informatiei despre calitatea predarii si a invatarii in vederea reglarii si perfectionarii lor. de obiectul sau fenomenul studiat.si emotionale) care il ajuta pe elev sa depaseasca propriile posibilitati. Principiul impune verificare continua si sistematica. utilizarea tehnicilor de invatare adecvate disciplinei scolare. includerea fixarii (consolidarii) in lectiile de transmitere " insusire de cunostinte si de formare de deprinderi % priceperi. sa selecteze ceea ce este important.psihice dar si al timpului). )a in orice sistem. d. in activitatea scolara % activitatea practica % viata. optimizarea memoriei prin valorificarea factorilor si caracteristicilor ei. rationala cunoasterea senzoriala este premisa pentru cea logica care o valorifica si valorizeaza. calitatea raspunsurilor. iar perceptile si reprezentarile noastre contribuie la verificarea constructiilor gandirii. rational materialul didactic necesar. Principiul accesibilitatii si individualizarii sau respectarii particularitatilor de virsta si individuale impune respectarea posibilitatilor reale ale virstei si individuale (sub aspectul cunostintelor anterioare. sa verbalizeze actul observativ. dar si informatiile pe care elevul le are despre propriile rezultate. sa analizeze. implicarea intr ! o invatare active). intrebari. repetarea (sub forma reactualizarii ideilor ancora si a lectiilor de recapitulare). f. apelarea cit mai des la reflectie ca metoda de instruire si autoinstrure. intarire imediata a raspunsurilor. sa compare. contolul prin intermediul lor anticipand pe cel logic.Se impune respectarea principiului nu numai de profesor ci si de cei care elaboreaza planul de invatamint. e. in functie de virsta elevilor. g. )uvintul (insotit de mijloace expressive) si intuitia senzoriala se imbina in pondere diferita. declansarea si mentinerea interesului pentru continuturile respective. controlul si reglajul asigura perfectionarea functionarii. repertoriului verbal. programa si manualul. de specificul obiectului de invatamint. Pornind de la concret si particular elevul va putea ajunge (cu ajutorul profesorului care ii ghideaza actul observativ) la generalizari si abstractizari si va intelege. asigurarea concordantei dintre posibilitati si dificultati. *eriva din caracterul sistemic al procesului didactic eficienta lui depinde de asigurarea celor mai adecvate caracteristici ale componentelor si a celor mai optime relatii dintre componente. Principiul poate fi respectat daca se foloseste adecvat. Principiul impune respectarea &zonei proximei dezvoltari'. *in acest punct de vedere sunt importante informatiile pe care profesorul le primeste de la elevi (prin starea de atentie. cresterea gradului de activism al elevului. timpului necesar invatarii). (ratarea diferentiata si individualizata reprezinta strategia cea mai importanta ceruta de acest principiu. #levul va fi solicitat sa observe. sistematizarea permanenta a achizitiilor deja formate. . nivelului de dezvoltare psihica. Acest principiu exprima cerinta asigurarii unui suport concret! senzorial necesar pentru identificarea de catre elev a caracteristicilor concrete ale obiectelor si fenomenelor. datorita exemplificarilor si concretizarilor. dar nu exclude efortul(concentrare de forte intelectuale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful