Pentru examen

D-na Prof. Crenguta Oprea
Formele educaţiei reprezintă toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului, în mod organizat şi structurat (în conformitate cu anumite norme generale şi pedagogice, desfăşurate într-un cadru instituţionalizat) sau, dimpotrivă, în mod spontan (întâmplător, difuz, neoficial). Educaţia permanentă Proces de perfecţionare a dezvoltării personale, sociale şi profesionale pe durata întregii vieţi, în scopul îm unătăţirii calităţii vieţii individuale şi colective (vezi !"#$%&, '()*)+ ,nclude ed. formală, nonformala, informală, autoeducaţia su toate aspectele (intelectuală, morală, fizică, te-nologică, estetică)+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori sociali. - /inamismul vieţii sociale+ - 0o ilitatea şi diversificarea profesiilor+ - !zura morală a cunoştinţelor+ - Progresele accelerate în ştiinţă şi te-nică+ - 0ultiplicarea şi diversificare mass-mediei+ - %reşterea gradului de democratizare a vieţii sociale+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori individuali. - /oinţa individului de perfecţionare, de adaptare continuă şi promtă la ritmul sc-im ărilor economice, sociale, culturale+ - "ivelul crescand al aspiraţiilor culturale şi al nevoilor diferitelor varste+ - %reşterea standardului de viaţă, concomitent cu e1pansiunea demografică (prelungirea duratei medii de viaţă)+ Autoeducaţia #ducaţia prin sine însuşi, personală, susţinută de efort conştient organizat şi de motivaţie intrinsecă+ # adecvată unei decizii proprii de autoanga2are într-o activitate sistematică, direcţionată către atingerea unui ţel propus+ %aracteristici şi funcţii ale conştiinţei de sine. Funcţia anticipativă 3 oferă individului posi ilitatea de a se autoproiecta, de a-şi canaliza eforturile în mod intenţionat şi sistematic către atingerea o iectivelor+ Funcţia normativă 3 rezultat al unei interiorizări treptate a cerinţelor sociale, modeland continuu comportamentul+ %apacitatea omului de a se reflecta pe sine însuşi 3 dedu landu-şi conştinţa în contrarii. ceea ce este şi ceea ce doreşte să fie+

Condiţiile autoeducaţiei: - %onştiinţa de sine+ - 0otivaţie intrinsecă+ - %alităţi de voinţă şi caracter+ - %apacitate de discriminare, de automo ilizare şi de autoevaluare corectă a progreselor+ - #fort intelectual şi fizic susţinut+ - 4 ilităţi de muncă intelectuală independentă şi de gandire+ - %unoştinţe, deprinderi, priceperi de lucru cu informaţia+ %apacitatea de a-şi organiza propriul regim de muncă intelectuală şi repaus+ CONCLU !!: #ducaţia prin alţii este o premisă dar şi o condiţie pentru autoeducaţie+ 4utoeducaţia e produsul superior al formelor educaţiei şi criteriul de apreciere al eficienţei acestora+ 4utoeducaţia este a consecinţă şi o condiţie a educaţiei permanente+ 0enirea şcolii e aceea de a-l învăţa pe elev cum să înveţe eficient pentru sine şi pentru societate+

"etodologia in#truirii
metoda #timologie. gr. 5met-odos6 (5odos67cale, drum, 5met-a67 spre, către) 7 drum către, cale de urmat în vederea atingerii unor finalităţi determinate+ 8n sens pra1iologic - metoda. 7 mod eficient de acţiune+ 7 modalitate practică de lucru a profesorului cu elevii+ /efiniţia metodei didactice. 7 calea eficientă de organizare şi diri2are a învăţării elevului de către cadrul didactic+ 7 modalitatea folosită de profesor pentru a-i determina pe elevi să găsească ei înşişi calea proprie de urmat în vederea construirii cunoaşterii+ 7 ansam lu organizat de procedee (te-nici limitate de acţiune, detalii) Funcţiile metodelor didactice. - Funcţia cognitivă+ - Funcţia formativ-educativă+ - Funcţia motivaţională+ - Funcţia instrumentală+ - Funcţia normativă (de optimizare)+ %lasificarea metodelor didactice. A. "etode de comunicare: ,. %omunicare orală. ,.'. 0etode e1pozitive (povestirea, descrierea, explicaţia, prelegerea, instructajul, conferinţa, cursul etc.) ,.9. 0etode conversative (conversaţia euristică, discuţia colectivă, dezbaterea, brainstorming, problematizarea) ,,. 0etode de comunicare scrisă. lectura, munca cu manualul, citirea expresivă, studiul de text ,,,. 0etode de comunicare oral-vizuală. cu ajutorul aparaturii audio!video, "#

te-nice. . 0etode de comunicare interioară. "i*loace de e(aluare.. modelarea.4. înţelegerea.. evaluare+ 'lasificarea mijloacelor de învăţăm(nt /upă funcţie. lucrările practice. cu funcţii pedagogice (de a uşura comunicarea.. demonstraţia. aplicaţii te$nice.sunt investite cu un potenţial pedagogic. "etode %a&ate pe acţiune: .0etoda fişelor de lucru+ 9. activităţi creative .tilurile didactice 7 model comportamental ce caracterizează activitatea instructiv-educativă a unui cadru didactic+ .sunt instrumente de acţiune+ .. învăţare. jocul didactic. a metodelor azate pe cercetare-acţiune-descoperire+ .sunt purtătoare de informaţii+ .. de a le aplica.spri2ină şi amplifică eforturile de predare.. învăţarea prin cercetarea documentelor istorice. învăţarea prin descoperire . 4cţiune simulată..:. de a evalua) . "i*loace de raţionali&are a timpului 'n cadrul lecţiilor. produse.nstruirea programată+ <. 4cţiune reală.. "i*loace informati(-demon#trati(e: a) )ateriale intuitiv!naturale ) *biecte elaborate (construite)& substitute tridimensionale c) )ateriale (reprezentări) figurative& substitute bidimensionale d) +eprezentări simbolice (grafice.%. experimentul. desene) %lasificarea mi2loacelor de învăţământ $. anc$eta. exerciţiul. "etode de explorare a realităţii: . experimentul mintal $. C.. reflecţia personală. proiectul. "i*loace te-nice audio-(i&uale. "etode de raţionali&are a 'n(ăţării )i predării: '. metoda dramatizării. observaţia sistematică şi independentă.nstrumentalizarea metodologiei didactice+ "i*loacele de 'n(ăţăm+nt 7 ansam lul de resurse sau instrumente materiale.0etode algoritmice de învăţare+ . .. 0etode directe. A. studiul de caz. învăţarea pe modele + C. 0etode indirecte. învăţarea pe simulatoare %lasificarea metodelor didactice. C. adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ. %irecţii de modernizare a metodologiei didactice& =ărgirea evantaiului metodologic în funcţie de varietatea situaţiilor de instruire+ Promovarea metodelor ce pun în valoare potenţialul intelectual şi creativ al elevilor+ Folosirea metodelor ce com ină munca individuală cu munca în grup+ %ultivarea metodelor euristice. D. formarea de priceperi şi deprinderi.. D. de a fi1a noţiunile. "i*loace de exer#are )i formare a deprinderilor.

formativ $. prin faptul cã delimiteazã nucleul de bazã al domeniului. profunzimii si amplitudinii sale. reproductiv ( azat pe imitaţie) $. distant (rece) $.spontaneitate) $. productiv ( azat pe gândire divergentă) $. a unei realitãti psi osociale cu o foarte mare arie de extindere în timp si spatiu si de desfãsurare complexã si contradictorie la nivel de sistem si de proces. situatã la nivelul câmpului psi osocial care încon!urã activitatea de educatie "si actiunile subordonate acesteia#. democratic D-l prof /orin Cri#tea Educatia Educatia reprezintã obiectul de studiu specific pedagogiei/stiintelor pedagogice. a1at pe profesor (predare) $. descoperire) $. autoritar $. căutare. emoţie. azat pe competiţie $. imaginaţie. de conducere a învăţării şi de evaluare a procesului şi a produsului+ . înclinat spre repetiţie) $. raţional ( azat pe argumentaţie ştiinţifică > evaluare sistematică) $. la un grad înalt de generalitate si abstractizare.$ 7 f (P1"10) P 7 personalitea profesorului " 7 normativitate personalizată (cerinţele conduitei didactice) 0 7 mediu (particularităţi situaţionale) $tilul . contributia filozofiei în studiul finalitãtilor educatiei sau a economiei în studiul planificãrii educatiei#. rutinier (dogmatic. educatia este studiatã si de alte stiinte socioumane înrudite cu pedagogia.caracterizează ansam lul de decizii luate de profesor în procesul de predare. inovator (desc-is spre creaţie. afectiv (empatic) $. evidentã la nivelul unei anumite functii a educatiei "uneori la nivelul unei functii derivate# sau al unui anumit element al structurii activitãtii de educatie "vezi. noutăţi) $. Conceptul pedagogic de educatie urmãreste cunoasterea stiintificã. cunoaştere de sine. astfel. azat pe cola orare şi spri2in reciproc $. informativ $. Datoritã complexitãtii. de exemplu. academic (discursiv. centrat pe transmitere) $. Acestea o fac însã dintr-o perspectivã tangentialã. o mizã epistemologicã si moralã ma!orã$ epistemologicã. sau particularã. euristic (a1at pe stimulare. studiat prin metodologii specifice si în sensul unei normativitãti . intuitiv ( azat pe intuiţie.ipuri de #tiluri $. Definirea si analiza conceptului pedagogic de educatie reprezintã. originalitate. azat pe elev (învăţare) $.

datorate complexitãtii realitãtii psi osociale reflectate..#$ b# sociologizare a educatiei . *n concluzie.(erspective de analizã a pedagogiei ca stiintã. de exemplu. al . politice. vezi. riscul politizãrii educatiei. în capitolul '.analizeazã genetica notiunilor. *n consecintã. *n consecintã.. dar si politic si moral. de maximã profunzime.nucleu. central al pedagogiei. realizatã pe termen scurt.) a# o cale de analizã istoricã sau geneticã$ b# o cale de analizã logisticã sau axiomaticã (rima cale de cunoastere. realizabil prin corelatia construitã permanent între educator si educat. vezi. în interiorul nucleului care concentreazã la un nivel abstract. Defineste consecinta cea mai .constituind simultan un fapt istoric. la nivelul pedagogiei. explicite sau/si mascate. 0unctia de bazã/functia centralã ". de exemplu. %tudiile de epistemologie propun douã cãi posibile de analizã. este interpretatã . prin faptul cã atrage atentia asupra problemelor de fond ale teoriei pedagogice.cresterea cunoasterii. 1) Tipologia generalã a activitãtii de educatie +onstituie primul criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei. în calitate de concept fundamental. lansat în modernitate.. permitând analiza logisticã sau axiomaticã. &dentificarea acestei tipologii solicitã rezolvarea conflictului dintre tendinta de abordare psi ologicã si cea de abordare sociologicã a educatiei. +ea de-a doua tendintã concepe educatia predominant ca produs social determinat de conditiile externe "culturale.specifice. 2) Functia si structura de bazã a educatiei +onstituie cel de-al doilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. si mental sau psi ologic. generând viziuni diferite. nationale. -e. valorificate de noi în partea & a cãrtii. bazatã pe) a# un nucleu functional-structural stabil$ b# finalitãti proprii$ c# mi!loace de realizare "care implicã toate continuturile generale ale educatiei# conditionate de un context intern si extern desc is "care implicã toate formele generale ale educatiei. la nivel de sistem si de proces#.#. mediu sau lung. efectul social general al activitãtii de educatie "formarea-dezvoltarea personalitãtii celui educat#. internationale etc. . . activitatea de educatie are o tipologie specificã.supunerii în fata mãriei sale copilul. riscul negli!ãrii finalitãtilor educatiei. dar complementare. aflate la baza oricãrei solutii eficiente în cadrul oricãrei practici educative.# a educatiei exprimã necesitatea integrãrii personalitãtii la nivelul sistemului social global. +onstituie obiectul de studiu specific pedagogiei. prelungit pânã în postmodernitate. Este situatã central. deci sociologic. Accentuarea unui anumit tip de abordare genereazã tendinta de) a# psi ologizare a educatiei . este de ordin epistemic. A doua cale de cunoastere. exprimate prin douã tendinte de abordare a educatiei) psi ologicã-sociologicã (rima tendintã concepe educatia predominant ca proces psi ologic de formare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale interne. cea axiomaticã.atura acestui conflict istoric. prezent în diferite forme si variante. a cãrei cunoastere profundã depinde de stadiul atins în cercetarea stiintificã de specialitate. o notiune stiintificã se dezvoltã prin acumularea cunoasterii. . /eprezintã dimensiunea obiectivã a educatiei. economice.sub ung iul !udecãtilor si rationamentelor care o fac posibilã. avanseazã criteriile generale necesare pentru legitimarea epistemicã a conceptelor. din perspectivã istoricã.. al stiintelor pedagogice$ moral. cea istoricã. "E. diferite. acumularea sau . Elaborarea conceptului de educatie ridicã numeroase probleme de ordin metodologic si praxiologic. .

mesa! pedagogic. necesar în cadrul oricãrei activitãti de formare-dezvoltare si în cadrul oricãrei actiuni educationale "didactice. /eprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. principalã. la care se raporteazã toate celelalte componente ale educatiei. spatiu si stil pedagogic determinat istoric. politic si cultural. Dimensiunea subiectivã a finalitãtilor. specifice si concrete#. corespunzãtoare functiei centrale a educatiei..generalã a activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. scopuri# si de proces "obiective generale. care exprimã pozitia activã a educatorului "colectiv si individual. conexiune inversã externã si internã. specifice. .# subordonatã acesteia. inclusiv finalitãtile educatiei "care reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei#. de formare-dezvoltare a personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale . situatã la nivelul nucleului functional-structural al educatiei. care are un caracter abstract si general. sunt proiectate finalitãtile macrostructurale) idealul educatiei care defineste tipul de personalitate necesar societãtii pe termen lung$ scopurile educatiei care definesc directiile strategice de dezvoltare a sistemului de învãtãmânt pe termen lung si mediu. concrete/operationale. 1a nivel de sistem. Acest nucleu functional-structural . în conditiile unui model de tip curricular. normativitate. subordonatã. 1a nivel de proces. economicã. stabil si obligatoriu în orice context "extern si intern# de realizare a activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii "celui educat#. determinatã la nivel psi ologic. obiectivele educatiei/instruirii . este raportatã permanent la dimensiunea obiectivã a educatiei. Structura de bazã a educatiei. finalitãti microstructurale/ obiective$ continuturi si forme. sunt proiectate finalitãtile microstructurale . 0unctia si structura de bazã a educatiei formeazã nucleul functional-structural al educatiei. personalizat si institutionalizat#. stã la baza oricãrei activitãti de educatie "în calitate de activitate de formare-dezvoltare a personalitãtii umane# si a oricãrei actiuni educationale subordonate acesteia. aflate în continuã expansiune "calitativã si cantitativã#. Dinamica raporturilor dintre nucleul functional-structural al educatiei si finalitãtile educatiei marc eazã tensiunea filozoficã si politicã a interdependentelor generale si specifice dintre dimensiunea obiectivã si subiectivã a educatiei. în perspectiva integrãrii psi osociale optime a personalitãtii umane "aflatã în conditia de educat#. Aceastã corelatie functionalã valorificã morfologia si fiziologia principalelor componente ale educatiei "functii generale. 0inalitãtile educatiei sunt definitivate în termeni de filozofie si de politicã a educatiei la nivel de sistem si de proces. *mpreunã cu functia centralã a educatiei si în funtie de finalitãtile macrostructurale anga!ate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. evaluare. extradidactice etc. de asemenea. /eprezintã dimensiunea obiectivã educatiei. anga!eazã corelatia dintre educator "subiectul educatiei# si educat "obiectul educatiei# la un nivel obiectiv si general. structura de bazã a educatiei reprezintã nucleul functional-structural al activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. dezvoltate la nivelul unui proiect pedagogic desc is spre "auto#perfectionare continuã. Anga!eazã orientãrile valorice ale educatiei asumate de educator în calitate de proiectant "individual si colectiv# la nivel de sistem "ideal. subordonate functiei generale de bazã. care constituie obiectul de studiu specific pedagogiei . obiect de studiu specific pedagogiei generale si stiintelor pedagogice "ale educatiei# rezultate. Aceastã functie vizeazã integrarea personalitãtii umane la nivelul sistemului social global si al principalelor sale subsisteme) economic. în perspectiva paradigmei curriculumului. realizabilã în orice context extern si intern desc is perfectionãrii si autoperfectionãrii într-un timp. *n acest cadru de referintã sunt deduse functiile generale principale ale educatiei . generale. metodologie. (e de altã parte. context extern si intern#. implicate în proiectarea. functiei generale de bazã sau functiei centrale. trebuie evidentiatã si o altã categorie de functie generalã. politicã si culturalã . cea de umanizare. finalitãti macrostructurale. 3) Finalitãtile educatiei +onstituie cel de-al treilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei.

numite în literatura de specialitate si dimensiuni sau laturi ale educatiei . anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. determinat de interdependenta celor cinci continuturi care conferã substanta activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. psi ofizicã# a personalitãtii. reflectatã la nivelul finalitãtilor educatiei asumate în mod activ "reactiv. esteticã. conferã oricãrei activitãti de educatie "si actiunilor educationale subordonate acesteia# consistentã internã si desc idere externã. educatia esteticã. teoretic si practic etc. 4) Continuturile si formele generale ale educatiei +onstituie cel de-al patrulea criteriu axiomatic. continuturile si formele generale intervin prin obiectivele specifice fiecãrei trepte si discipline de învãtãmânt. cu manifestãri specifice în cazul fiecãrui continut la nivelul structurii mesa!ului pedagogic care trebuie orientat spre formarea-dezvoltarea pozitivã a personalitãtii umane.. valorificând toate resursele educatiei organizate scolar si extrascolar sau preluate din mediul social "comunitar. operationalizate de profesor în cadrul unor activitãti concrete organizate în cadrul si în afara programului scolar. productiv si creativ# de educator "care intervine individual si/sau colectiv. educatia intelectualã "stiintificã#. în general. de adevãr stiintific. a educatului. personal si/sau institutional#. organizat la nivel de sistem si de proces.problematica lumii contemporane. educatia civicã pentru democratie. /ezultã cinci continuturi generale ale activitãtii de educatie) educatia moralã. determinat de corelatia informare-formare.$ d# desc is . anvergurã axiologicã si focalizare operationalã. de existenta si de evolutia proprii acesteia "necesitatea de a se raporta permanent la valoarea de bine moral. educatia pentru si prin mass-media. incluse în plan. abordatã ciclic de . reflectã valorile pedagogice fundamentale "binele moral. cultural. educatia economicã.#. a educatului. intelectualã. de cerintele. utilitatea adevãrului stiintific. %unt atribute relevante în cadrul proiectãrii pedagogice în contextul unitãtii existente între functia centralã a educatiei si structura de bazã a educatiei. Analiza continuturilor generale ale educatiei evidentiazã caracterul lor a# obiectiv . determinat în functie de numeroasele continuturi particulare. continuturile si formele generale intervin prin asumarea unor scopuri si obiective generale orientate spre formarea-dezvoltarea complexã "moralã.noile educatii. &ntervin în cadrul oricãrui proiect pedagogic "bazat pe obiective-continuturi-metode-evaluare# realizat în context intern si extern. Anga!area lor la nivelul sistemului de educatie. programe. educatia interculturalã etc. educatia demograficã. manuale etc. de frumos. 1a nivel de proces de învãtãmânt. de utilitate a adevãrului stiintific. 1a nivel de sistem de învãtãmânt.realizarea si dezvoltarea oricãrei activitãti de educatie. frumosul. indiferent de directia sau domeniul de manifestare si de evolutie a acesteia$ c# dinamic . politic. economic#.# si de . Formele generale ale educatiei reprezintã modalitãtile n care sunt exprimate. te nologicã. stabilitate epistemicã si flexibilitate praxiologicã. +ontinuturile generale . educatia psi ofizicã. de sãnãtate psi icã si fizicã#$ b# unitar . direct si/sau indirect. continuturile generale ale educatiei "implicit si continuturile particulare# prin diferite activitãti "actiuni# pedagogice organizate si/sau prin numeroase . educatia aplicatã "te nologicã#. în mod special. dar si proactiv. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. indiferent de context. determinat de structura bio-psi o-socio-culturalã a personalitãtii umane. desc ise spre toate influentele contextului intern si extern al educatiei/instruirii. educatia sanitarã modernã. adevãrul stiintific. sãnãtatea psi ofizicã# anga!ate în formarea-dezvoltarea complexã a personalitãtii umane. în plan cognitiv si noncognitiv. proprii fiecãrei vârste psi ologice si scolare "vezi continuturile învãtãmântului. "vezi educatia ecologicã. 2oate conferã substanta axiologicã proprie oricãrei activitãti de formare-dezvoltare a personalitãtii umane.

memorie. atitudini si aptitudini specializate în plan noncognitiv#. religie. în raport cu particularitãtile fiecãrei vârste psi ologice si scolare$ b# functia politicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor civice care reglementeazã raporturile acesteia cu lumea si cu sine. cartierul. fiind realizabile în functie de finalitãti prin actiuni pedagogice organizate sau/si doar prin influente pedagogice spontane. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. putem identifica douã functii care vizeazã umanizarea personalitãtii în perspectiva integrãrii sale psi osociale) a# functia cognitivã a educatiei . Dinamica lor.. economic$ familia. strada. '. afirmatã la nivelul stiintelor socioumane. este sesizabilã prin apelul la functiile educatiei. cu resurse multiple de experimentare si de individualizare.'!) Functiile care vizeazã formarea"dezvoltarea personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale la toate nivelurile sistemului social global) a# functia culturalã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor spirituale "si materiale# preluate pedagogic din toate domeniile cunoasterii umane "stiintã. analizate din perspectiva unui concept-c eie în stiintele socioumane. artã. selectie. reflectatã la nivel central. functiile educatiei au un caracter obiectiv. vezi educatia/instruirea scolarã$ b# educatia nonformalã . te nologie. promovare. Ele constituie consecintele sociale ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate la nivel de sistem.3!) Functia de umanizare vizeazã formarea-dezvoltarea personalitãtii în vederea valorificãrii la maximum a resurselor sale psi ologice. cultural.indiferent dacã acestea sunt sau nu intentionate. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive$ b# functia noncognitivã a educatiei . certificare . cu modalitãti speciale de evaluare formativã. moralã. componente de bazã care genereazã o anumitã modalitate de proiectare. economie etc. Din aceastã perspectivã. neorganizatã. cu initiative metodologice predominant creative.#. obligatorii. organizatã foarte riguros. dar si de promovare sau certificare în anumite situatii. optionale. în mod obiectiv. *n aceastã perspectivã. care au un caracter subiectiv în sensul '. 0unctiile educatiei. în raport cu anumite cerinte etc. realizatã prin influente spontane. aptitudini generale si specializate în plan intelectual# si noncognitive "motivatie. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive. realizare si dezvoltare a structurii educatiei.rosturile. provenite din directia câmpului psi osocial. dar si de la nivelul actiunilor pedagogice organizate în scoalã.influente pedagogice spontane. grupul de prieteni. cu structuri ierar ice.#. vointã. cu modalitãti oficiale de evaluare cu scop de notare. în conditii proprii fiecãrei vârste scolare si psi ologice$ . filozofie. situat si dezvoltat în context intern si extern. provenite de la nivelul mediului social "comunitar. afectivitate. vezi educatia/instruirea extrascolarã#$ c# educatia informalã . cu structuri mobile. caracter. politic. . activitãtii si ale institutiilor specifice care asigurã un ec ilibru structural într-un context dinamic . organizatã flexibil. *n contextul extern si intern al educatiei. clasã etc. gândire. intervin trei categorii de forme generale ale educatiei) a# educatia formalã . . definesc . politicã. continuã. mass-media etc. cognitive "limba!. imaginatie. Ele sunt traduse în practica socialã prin actiunile pedagogice proiectate prin intermediul finalitãtilor educatiei. Functiile educatiei Analiza educatiei la nivel functional-structural permite delimitarea si pozitionarea corectã a tuturor elementelor implicate în activitatea de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii.

care asigurã functionalitatea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii. Este initiatorul activitãtii de educatie. '555. +onditia de obiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. clasa de elevi#. functia de propagandã/ideologizare "subordonate functiei politice. Structura educatiei %tructura educatiei reprezintã elementele componente si interactiunea lor. 4# 0unctiile secundare. %pre deosebire de functiile generale. existential.c# functia economicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor te nologice.caracteristici dependente de observator. *n aceastã acceptie. pot fi avansate urmãtoarele functii secundare/derivate subordonate functiilor principale ca exemple semnificative care se regãsesc. si functiile generale "centrale. care exprimã trãsãturi intrinseci ale educatiei. obiectul poate dobândi calitatea de subiect . optiunea pentru formula de subiect si obiect al educatiei este adoptatã în sens ontologic. . derivate.subiectul este sursa actiunilor.doi actori ai educatiei. #ducatorul$Subiectul educatiei "E$ %e# . la nivelul corelatiei functionale specifice activitãtii de educatie. iar obiectul locul asupra cãrora se exercitã aceste actiuni. astfel. elev. de altfel. Aceastã situatie conditioneazã modul de definire si analizã a celor mai importante componente structurale implicate în functionarea eficientã a educatiei. un caracter subiectiv. Este responsabil de realizarea permanentã a corelatiei functionale cu educatul. *n analiza structurii de functionare a educatiei. în practica educatiei. functia de asistentã socialã "subordonate functiei economice. la nivel individual sau colectiv "vezi. functiile secundare. observator care tinde sã "re#construiascã realitatea formativã în raport de anumite intentii si interese "%earle. +onstituirea lor depinde de interventia unor factori externi care le conferã. în calitate de autor al proiectului pedagogic si de emitãtor al mesa!ului pedagogic. student. +a potential de cunoastere. aplicative. derivate. prescolar.$6e# . individual sau colectiv. desemneazã . corelatia profesor . '3-43#. ca si potentiala evolutie existentialã a celui educat. care vizeazã capacitatea acesteia de realizare a unor activitãti socialmente utile în diferite contexte sociale. functia de culturalizare. functia de asistentã psi ologicã "subordonate functiei culturale. de la statutul pedagogic de obiect la cel de subiect. pp. derivate din functia economicã#.. obiectul educatiei are calitatea de subiect epistemic "activ în cunoastere#$ existential. functia de profesionalizare. de exemplu. individual sau colectiv. datorat experientei de viatã sau nivelului de pregãtire limitat "vezi statutul de) fiu. care au un caracter obiectiv. rezultã din atribuirea unor semnificatii si intentii speciale functiilor principale. +onditia de subiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. Este beneficiarul activitãtii de educatie în calitate de receptor al mesa!ului pedagogic. derivate. Analiza sa presupune elaborarea unui model abstract care evidentiazã importanta prioritarã a functiilor generale în raport cu numeroasele elemente componente ale activitãtii psi osociale de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. cursant la actiuni de perfectionare#.. de moment. existential. %intetizând importanta demersului la nivelul corelatiei functionale necesarã în cadrul oricãrei activitãti de educatie eficientã. derivate din functia culturalã#$ b# functia de protectie socialã. fãrã a exclude conditia epistemicã a celor . derivate din functia politicã#$ c# functia de specializare. principale#. în diferite contexte temporale si spatiale) a# functia de informare. *n aceasta constã diferenta esentialã dintre functiile secundare. probat prin experientã de viatã "cazul familiei# sau nivel profesional specializat "cazul cadrului didactic#. într-o perspective imediatã si pe termen mediu si lung. #ducatul "6biectul educatiei "Ed.

/eprezintã primul element al structurii educatiei la care se raporteazã subiectul educatiei. necesar la nivel de sistem pe termen lung$ scopurile educatiei . Este transmis sau . în mod implicit./(#. . 'roiectul pedagogic de tip curricular &''C)! Articuleazã cele patru elemente prezentate anterior "obiective-continuturi-metodologie-evalaure# la nivelul unei structuri de actiune care. actiune practicã. adevãrul stiintific. economic#. intelectualã "stiintificã#.((# si de principii de realizare ". Functia centralã a educatiei "0+E#. civic. functie de maximã generalitate care are un caracter obiectiv. orã de dirigentie etc. cu desc idere spre problematica lumii contemporane. frumosul. psi ofizicã. individualã# si concretã "curs. Astfel. la nivel general si particular. orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. mi!loace de instruire programatã "calculator#. seminar. situatã initial în ipostaza de obiect#. cultural. adevãrul stiintific aplicat. acordã prioritate obiectivelor. +ontinuturile generale ale educatiei "+# . cercetare a realitãtii. educatia) moralã. anticipând mesa!ul pedagogic. potential. valorificând integral si adecvat) contextul intern si extern în care se desfãsoarã activitatea la nivel de proces si de sistem. valabile la scara procesului de învãtãmânt. Finalitãtile macrostructurale ale educatiei "07E#. &nclude principiile cu valoare imperativã care trebuie respectate în activitatea de proiectare si de realizare a educatiei prin intermediul mesa!elor pedagogice transmise/construite de educator.# a activitãtii "educative/didactice#. urmãrind realizarea permanentã a unei corespondente pedagogice optime între obiective-continuturi-metodologieevaluare. aflate în centrul proiectului pedagogic curricular.doar în momentul în care devine initiator al educatiei si autor al propriului sãu proiect pedagogic "autoproiect pedagogic# si. al propriului sãu mesa! pedagogic "vezi stadiul autoeducatiei pe care. aplicatã "te nologicã#. definesc directiile generale de evolutie a educatiei. Definesc. %etodologia educatiei &%)! &nclude ansamblul metodelor pedagogice propuse de educator la nivelul unor cãi eficiente aplicate de cel educat ca strategie de educatie/ instruire bazatã prioritar pe) comunicare. obiectivele "o#. valorificând diferite forme de organizare particularã "frontalã. %unt elaborate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. grupalã. sãnãtatea# aflate la baza proceselor de formare-dezvoltare permanentã a constiintei psi osociale a omului. %unt derivate din finalitãtile macrostructurale. definind orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice anga!ate în formarea-dezvoltarea permanentã a personalitãtii umane) idealul educatiei . receptate si interiorizate de cel educat. Finalitãtile microstructurale ale educatiei . 2raduc în plan subiectiv dimensiunea obiectivã a functiei centrale a educatiei. defineste tipul de personalitate umanã.ormativitatea pedagogicã intervine la nivel de principii de proiectare ". 7esa!ul pedagogic transmis/construit "7(t/c# este elaborat de educator la nivelul interactiunii dintre finalitãtile macrostructurale ale educatiei si finalitãtile microstructurale ale educatiei. esteticã. 8izeazã acele valori fundamentale "binele moral. îl poate atinge orice personalitate umanã. lectie. #valuarea educatiei &#v)! &nclude actiuni de control si apreciere a gradului de îndeplinire a obiectivelor în vederea stabilirii unor decizii optime$ poate implica actiuni realizabile prin strategii de evaluare) initialã-continuã-finalã$ predictivã-formativã-sumativã$ normativã-de progres. indiferent de specificul activitãtii de educatie pe care urmeazã sã o proiecteze. educatorul va anga!a functia de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii în vederea integrãrii psi osociale a personalitãtii celui educat "în sens general uman. valabile la nivel de sistem pe termen mediu si lung. fiind valabile la scara sistemului de educatie/învãtãmânt.

"informatie selectatã si transmisã/construitã de educator# si formare-dezvoltare pozitivã "fdp# a celui educat "în plan cognitiv si noncognitiv$ vezi raportul dintre memorie si gândire...competente specifice. .obiective monodisciplinare.. în sens larg si restrâns. . .. .. ..# a) Functia de proiectare a activitãtii de educatie este anga!atã. etc. a programelor si manualelor scolare/universitare. reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. avem în vedere planificarea calendaristice a cadrului didactic "anualã.obiective tangibile. . lectii etc.obiective functionale. functional-structural.. sistem de învãtãmânt etc. în documentele de politicã scolarã.obiective-tintã. determinat la nivelul intern al acesteia. Criteriile de clasificare a finalitãtilor ... definesc consecintele cele mai importante ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii.obiective intermediare.obiective terminale. fixatã la nivelul functiei si structurii de bazã a educatiei.. *n sens restrâns.. anga!ate de orice finalitate a educatiei. pe capitole. semestrialã.finalitãti si obiective.. elaborarea si definirea acestui concept presupune evidentierea functiilor si a structurii sale generale Functiile generale. Analiza finalitãtilor la nivel de concept pedagogic fundamental impune evidentierea functiilor generale anga!ate în mod obiectiv si a structurilor rezultate.deziderate.$ . .. . Este transmis/construit în perspectiva receptãrii si interiorizãrii sale depline de cãtre educat "individual.obiective de formare.obiective-cadru. .obiective operationale.. +lasificarea finalitãtilor educatiei +lasificarea finalitãtilor educatiei este o necesitate metodologicã si practicã în contextul numeroaselor variante.obiective multidisciplinare. +onstructia rezultatã tinde spre dimensiunea de maximã generalitate si stabilitate epistemicã a unui concept pedagogic fundamental. concentrate în structura de organizare specificã idealului educatiei. complementarã cu cea obiectivã. +a argument reproducem o parte dintre formulele ve iculate) . ... . . .obiective generale. Definirea conceptului pedagogic de finalitate a educatiei poate fi realizatã în functie de caracterul teleologic si axiologic al activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii umane.construit împreunã cu elevii. semnificative la scarã socialã "sistem social. Finalitatile educatiei 0inalitãtile educatiei definesc orientãrile valorice ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate de proiectant la toate nivelurile sistemului si ale procesului de învãtãmânt. .scopuri. .. *n sens larg. . b) Functia de valorizare a activitãtii de educatie proiectatã la nivel de sistem si de proces este anga!atã prin intermediul valorilor pedagogice de maximã generalitate. . . *n sens epistemologic.obiective de referintã. propriu teoriei generale a educatiei.obiective aparente.#..tinte. expresii si formule întâlnite în literatura de specialitate. . pe fondul reflectãrii caracterului teleologic si axiologic al activitãtii de educatie realizate într-un context social desc is.macro-obiective.. dintre motivatia internã si motivatia externã#. în limba!ul pedagogic comun.. bazatã pe corelatia dintre informare "&#.obiective specifice. la toate nivelurile sistemului de educatie/învãtãmânt si ale procesului de învãtãmânt. .. .. /eprezintã o structurã de actiune specificã. . colectiv#. . sistem de educatie.micro-obiective. obiectivelor educatiei. ..obiective educationale. realizabilã în termeni de comunicare pedagogicã eficientã. scopurilor educatiei. cu o bazã si o desc idere largã spre problematica teoriei generale a instruirii si a teoriei generale a curriculumului.obiective instructionale.obiective intangibile. *n plan axiomatic..obiective de evaluare. avem în vedere conceperea politicilor educationale pe termen lung si mediu$ inclusiv elaborarea planului de învãtãmânt. grupuri de lectii.obiective concrete.

Avem în vedere tipologiile realizate dupã) a# gradul de persistentã$ b# continutul specific$ c# aria de generalitate$ d# modalitatea de concretizare$ e# domeniul de aplicare$ f# durata secventei de învãtare etc.scopuri-obiective. o finalitate de maximã generalitate) idealul educatiei$ . 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt definesc orientãrile valorice care asigurã proiectarea si realizarea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii la nivel macrostructural. în interiorul unui obiectiv operational sau în strânsã legãturã cu alte obiective operationale) . finalitãti aplicative. finalitãti concretizate la nivelul unui grup de activitãti didactice "grup de lectii. intermediare# ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele operationale "concrete# ale procesului de învãtãmânt. valorificabile la nivelul unor taxonomii) obiective specifice ale procesului de învãtãmânt$ . obiectivul general al educatiei valabil la nivelul sistemului/procesului de învãtãmânt$ . Avem în vedere douã categorii de finalitãti de sistem) idealul educatiei . Dacã avem în vedere triada teleologicã ideal.#. finalitãti tip proiect) idealul educatiei.micro-obiectiv operational. 2) 'onderea teoreticã sau practicã a orientãrilor valorice . unitãti de instruire# sau la nivelul unei activitãti didactice "lectie etc. temporal. finalitãti teoretice. finalitãti care vizeazã procesul de învãtãmânt. finalitãti care vizeazã sistemul de învãtãmânt. 4) (radul de generalitate"specificitate"operationalitate e+primat )n sens spatial. în calitate de principal subsistem al sistemului de educatiei) scopurile educatiei$ . pot fi avansate mai multe criterii de clasificare a finalitãtilor educatiei. abordabile în ansamblul lor. finalitãti teoretice. fundamentale) idealul educatiei. finalitãti care definesc directiile generale de dezvoltare a educatiei) scopurile educatiei$ . finalitãti valabile la nivelul întregului proces de învãtãmânt) obiective generale$ . în sens explicativ si interpretativ. actional . scopurile educatiei$ .#) obiective operationale$ . dupã) 1) Forma de obiectivare a orientãrilor valorice . finalitãti concrete. o finalitate concretizatã în cadrul unei activitãti didactice "lectii etc. scopurile educatiei. în calitate de principal subsistem al sistemului de învãtãmânt) obiectivele educatiei/instruirii. finalitãti care vizeazã sistemul de educatie în ansamblul sãu) idealul educatiei$ . valabile la nivelul procesului de învãtãmânt$ . anga!ate în termeni de criterii de proiectare pedagogicã) obiectivele generale ale educatiei. finalitãti tip produs) obiectivele generale ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele particulare "specifice. finalitãti particularizate la nivelul procesului de învãtãmânt) obiective specifice/ intermediare$ . realizabile la nivelul unor activitãti concrete) obiective operationale ale procesului de învãtãmânt. 3) (radul de raportare la sistemul de educatie$)nvãtãm*nt .

indivizibil. pe diferite criterii. statutul personalului didactic. financiare. în mãsura în care orientãrile valorice asumate sunt anga!ate stabil. Curs -on .si scopurile educatiei. fiecare cercet?tor î=i susCinea teoria lui. 0inalitãtile de sistem sunt incluse în cele mai importante documente de politicã generalã . si de politicã a educatiei) legea învãtãmântului. în raport cu tendintele si directiile generale de dezvoltare socialã. idealul si scopurile anticipeazã evolutia educatiei pe termen lung si mediu. curriculumul national etc.Dogne mai întâi programat? înv?Care. . reflectate la nivel global si particular. prezidentiale. (entru De<e. *n anii E5 s-au identificat & mecanisme de înv?Care ce se poate face =i ce nu "taxonomia lui Bloom#. comunitare etc. . +urriculum-ul modern conCine ) design.o n De<e. /. Are un caracter global. politic. în plan economic. Evaluarea trebuie f?cut? în vitro "care nu afecteaz? pe nimeni#. proiecte de dezvoltare nationalã) parlamentare. Exist? obiective =i limite ale pedagogiei. . organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale etc. implementare îns?Cit? de corecCie +ercetare se împarte în) • +ercetare curricular?. idealul si scopurile educatiei nu permit gradualizãri si divizãri. mondial. preludiu al instruirii asistat? pe calculator#. *n calitate de finalitãti macrostructurale. Existau o sut? de teorii ale înv?C?rii. cultural.+opilul =i curriculum> 8irginia cel mai frumos loc din America.egre/ Teoria general0 a curriculumului 7artin 9eidegger mare filozof 3:5' . susCinerea activitate de ec ip? ptr crearea unui curriculum (lanul de înv?C?mânt care trebuie reorganizate. /esurse umane. 3:3@ 0ranA Bobbit . european# • Design curricular F principiile) plierea. transparenCa. testare. 0 %Ainner instruire programat? "ma=ina de înv?Cat. în perspectiva elaborãrii unor taxonomii. +onCinuturi fixate pe finalit?Cile sistemului. *n consecintã. • +ercetare design • +ercetarea validarea curriculei • &mplementare • +ercetarea curricular? • Diagnoza "o investigaCie de teren concret?# • (rognoza " tendinCe de evoluCie nivel local. în unitatea si integralitatea lor la scara socialã a sistemului de educatie/învãtãmânt.$ programe ale partidelor politice.. guvernamentale. +onstructia finalitãtilor macrostucturale este concentratã teleologic si axiologic la nivelul prospectãrii pedagogice a problematicii globale a sistemului social. • +ercetare macroproiectare curricular?.7.+urriculum> concept operaCional. B. +urriculum-ul american a fost structurat pe obiective. 7are problem? a =colii noastre este organizarea sistemului de înv?C?mânt "sistem ecleziastic#. comunitar. curriculumul are sens de metafor?..

evaluarea se confrunt? cu un proces. Aspecte practice F multitudinea evalu?rii. %trategiile evalu?rii 7etode) 2radiCional?. • +u a!utorul culorilor Efectele evalu?rii "defectele evalu?rii#.. Curs 1ictori/a Trifu Teoria 2i metodologia evalu0rii +artea . este un proces "stereotip cultural#. b?nci de date. +urriculum trebuie s? aib? o modificare profund?. legi. poate fi o interogaCie cu privire la valori. • (luritatea persuasiv?. alternative de evaluare "observaCia. (rincipiul optimismului "+omenius# în educaCie nu au voie s? faci decât cele mai bune lucruri cu putinC? în conformitate cu criteriile de opCionalitate. proiect.%piru aret F capodoper? pedagogic?. • 0orCa persuasiv?. 7orala bun? pentru educaCie este cea autonom?. rezolvarea de probleme# %isteme de notare) • %e face cu a!utorul calificativelor. itemi de evaluare. • (olitizarea • &nternaCionalizarea evalu?rii. 2estarea în vitro "în =coli. -ent =oapta con=tiinCei. Evaluare definirea &ncursiunea în domeniul evalu?rii argumentarea.De la evaluare la curriculum> editura Gniversitate. !uridice. nu cunoa=tem cu con=tiinCa de sine. Evaluare "definiCie# ) • Este un proces "o tendinC?#. +larific?ri conceptuale. la faCa locului#. (roblemele evalu?rii) • &deologizarea. a f?cut =coala normal?. tradiCional. • %e face numeric. • Este o teorie • Este un proiect "este un proiect interdependent de sistem axiologic#. interdependenCa dintre evaluare =i societate Evaluarea este un concept global. . • Este o tendinC? terorizat? • Abordare creativ?. exist? ' morale eteronom?. +onceptele cu care se opereaz? sunt diverse) clienCi ai evalu?rii. complementare de evaluare. portofoliu. • &mplementarea management al sc imb?rii. indigen. • 8alidarea curriculei asumarea responsabilit?Cii. • *n str?in?tate se face literar.

corectarea pe loc. este exersat? inteligenCa emoCional?. • dezavanta!e) nu pot fi corectate erorile detectate • proba practic?) i-a diverse forme. elevii scap? de tracul evalu?rii orale. preorie =i decizie. lucr?ri de laborator. • +onst? într-un =ir de itemi "întrebare Hr?spunsul a=teptat# este vorba despre evaluare. profesor#. 7etode de evaluare) metode traditionale =i metode alternative • 7etode tradiCionale "clasice# sunt folosite cu o mare frecvenC?) • (roba oral? • 0orma ascult?rii. m?sur?m atitudine Dup? m?surare se produce aprecierea. • Accentueaz? comunicarea verbal?. Evaluarea ) • assessment "ev.2 F evaluare de orice fel Evaluarea dispune de o decodare diversificat? • explicaCii etimologice • definiCie din dicCionar 0uncCiile evalu?rii) • diagnoz?. subiectivitatea evalu?rii • (roba scris?) cel mai adesea i-a forma tezei • în cadrul acestei probe investig?m comunicarea în forma scris? • avanta!e) permite evaluarea tuturor elevilor în aceea=i unitate de timp. • prognoz? • selecCie sunt cele generale. • Dezavanta!ele) este foarte consumatoare de timp. 7?surarea o corespondenC? ce poate fi stabilit? între un =ir de numere =i este un element al evalu?rii. lucr?ri realizate pe sc eme =colare • 7etode alternative "complementare# • cele ce vizeaz? observarea este tratat? ca o metod? de evaluare • elementele de protocol) natura profesor-elev. • appraisal "ev profesor# • evaluation "ev programelor sociale# • monitoring "monitorizare.• &ndustrializarea "comercializarea# Din punct de vedere istoric educaCia a fost în acela=i timp p?rintele =i copilul dezvolt?rii naCiunii stat. • Avanta!ele probei. poate fi evaluat. este considerat? o prob? obiectiv?.D7E. supervizare# A%%&. tipuri de comportamente dezvoltate. nr practicilor • metoda se aseam?n? cu investigaCia . • iar specifice sunt) motivaCie =i orientare =colar? Evaluare definiCie ansamblu structurat format din m?surare. Evaluarea nu se confund? cu notarea. (erformanCelor elevului.

gmalion. unde cifrele sunt înlocuite cu litere. notarea literar? const? în utilizarea unei scale cu o înc idere de aproximativ I-J trepte.carte de vizit?> a elevului • el recunoa=te metodele tradiCionale de evaluare cât =i alternative • sunt importante 4 elemente) scopul elabor?rii. • calitatea perceput? Evaluarea este) continu?.. notarea cu a!utorul culorilor %unt E trepte de calificative. Erori identificate în evaluarea didactic?. proiectarea portofoliului • Autoevaluarea este raportat? la evaluare. utilizarea simbolurilor. • analiza =i interpretarea datelor • investigaCia impune implicarea activ? a elevului în înv?Care • 6 alt? metod? este (roiectul Acesta începe =i se înc eie în clas? "proiectul# este o condiCie obligatoriu +riteriile utilizate în proiect) • calitatea dorit?. contextul în care va fi utilizat. • calitatea probat?. efectul de anticipaCie. • (ortofoliul este o metod? complementar? de evaluare utilizat? din ce în ce mai mult "este o metod? nou?# • este privit ca o .• &nvestigaCia metod? • condiCiile de lucru. formativ? =i sumativ?. • identificarea procedurilor de utilizat. nota reciproc? "sc imb de lucr?ri între elevi la notare#. Acest tip se adreseaz? înv?C?rii anglo-saxon. 0actorii ce Cin de profesori • efectul (. • Evaluarea curent? Aprecierea =colar?) aprecierea verbal?. 3"na #lena 4afaila . • efectul blând elevii evaluaCi • efectul de contaminare • efectul de contrast reprezint? accentuiarea diferenCelor în evaluare a dou? r?spunsuri succesive +a subiecte pot fi =i erorile evalu?rilor. • oroarea de generozitate profesorul acord? note mai mari decât merit? elevul. Gtiliz?m) notarea numeric? de la 3-35. • efectul alo. &dentific?m con=tient acelea=i erori.

Normativitatea didactica desemneaza ansamblul principiilor si regulilor procesului de invatamint. decizie promta. cunoasterii pedagogice. dar si pe cei care elaboreaza planul de invatamint. Principiul creativitatii pedagogice este un imperativ categoric al actiunii didactice angajat la nivelul circuitelor de conexiune inverse care permit profesorului sa perfectioneze permanent actiunea educativa. inventivitate. avand deci valoare procedurala. Principiile didactice indeplinesc urmatoarele functii ? ! orienteaza cadrul didactic in organizarea componentelor procesului didactic si a relatiilor dintre ele in vederea realizarii obiectivelor preconizate. angajat la nivelul mesajului educational. Normele (regulile) didactice reprezinta prescriptii cu caracter particular. flexibilitate. angajat la nivelul proiectului elaborat special de profesor pentru a genera reactia formativa a elevului. la selectarea. la stabilirea strategiei didactice. in focalizarea mesajului educational asupra fiecarui elev. Aceasta adaptare (a proiectului didactic. a mesajului educational. dezvoltarea psihica. Principiul sustine cadrul didactic in ierarhizarea obiectivelor in functie de mecanismele psihice implicate in invatarea specifica domeniului si disciplinei de invatamant. Principiul cunoasterii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. * ! indica restrictiile si permisivitatile actului educativ la virsta la care se construieste si se dezvolta personalitatea. in corelarea permanenta a continuturilor de obiectivele urmarite. de particularitatile cognitive. . in construirea mesajului educational utilizind continuturi formative. Sunt idei care calauzesc. Principiul comunicarii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. ghideaza profesorul in organizarea si desfasurarea activitatii instructiv educative. Principiile didactice se caracterizeaza prin anumite trasaturi @ ! sunt fundamentate stiintific " se bazeaza pe datele psihologiei (generale. a invatarii si a dezvoltarii) si exprima legile care guverneaza invatarea. ( ! caracter general " se refera la toate componentele procesului didactic (la elaborarea obiectivelor.Principiile pedagogice exprima necesitatea comunicarii pedagogice. 'A ! caracter normativ " indica restrictii si permisivitati. indicatii concrete. manualele scolare. programele scolare. motivationale ale clasei si ale elevului. in prelucrarea didactica a cunostintelor stiintifice. in respectarea si imbogatirea repertoriului elevului. ele exprima legitatile care guverneaza invatarea si dezvoltarea. la desfasurarea predarii. lingvistice. a strategiei didactice. Principiile didactice sunt cerinte cu caracter legic referitoare la organizarea si desfasurarea procesului didactic. Acest principiu directioneaza si stimuleaza cadrul didactic in construirea proiectului pedagogic in sens curricular. idei de baza pe care se intemeiaza procesul didactic. in valorificarea informatiilor primite prin conexiunea inversa in vederea perfectionarii activitatii instructive educative. comunicarea. creativitatii pedagogice. invatarii si evaluarii). relatiei pedagogice) necesita din partea cadrului didactic competente teoretice (de proiectare si evaluare) si practice dar si receptivitate la reactiile elevilor si la dificultatile aparute. organizarea si prelucrarea continuturilor. ) ! regleaza activitatea de instruire atunci cind intervin disfunctionalitati. Principiul creativitatii pedagogice exprima cerinta adaptarii permanente a actiunilor de intruire la conditiile concrete. ele sunt subordonate principiilor. in elaborarea mesajului educational tinand cont de finalitati.

Principiul sugereaza profesorului ca. identifica cauzele si consecintele fenomenelor. largeasca. principiul invatarii temeinice. Principiul invatarii constiente si active se bazeaza pe legile ce guverneaza invatarea si pe relatia determinativa dintre invatare si dezvoltare. b. fundamentat pe caracterul procesual. deprinderile. principiul accesibilitatii si individualizarii. Principiul invatarii sistematice si continue . principiul conexiunii inverse.'' ! caracter dinamic " continutul principiilor s!a transformat (dezvoltat sau chiar modificat) de!a lungul timpului. continuarea invatarii acasa prin efectuarea temelor (care vor avea caracter aplicativ. explorare si actiune. prin imbinarea muncii in echipa cu cea independenta. decodifica cunostintele noi raportindu!le la propriul sistem cognitive. $nvatarea constienta si activa este asigurata prin utilizarea metodelor bazate pe problematizare. predictie) si a instrumentelor operationale. formarea etapizata si progresiva a deprinderilor. c. prin minuirea adecvata a factorilor atentiei. in organizarea si desfasurarea actului de predare " invatare. Principiul este impus si de relatia dintre invatare si dezvoltare dezvoltarea poate fi provocata si determinate numai de o invatare continua. integreaza noile cunostinte in propriul sistem cognitiv pe care il restructureaza permanent. nerespectarea unuia pericliteaza respectarea celorlalte. sistematica. verifica. comparatie. exprima cerinta ca toate cunostintele. stadial al dezvoltarii. aptitudinilor. $nvatarea este activa daca elevul insusi observa. principiul unitatii dintre senzorial si logic. sinteza. sa valorifice. sa porneasca de la problemele teoretice si practice pe care elevul le intilneste in realitate (pentru a ! i declansa motivatia invatarii. formuleaza concluzii. depune efort. mediteaza. competentele sa fie formate progresiv. pentru a " l stimula sa aplice in viata cele invatate). sa invete elevii sa aplice si cum sa aplice ceea ce invata. ipoteze. experimenteaza. $nvatarea constienta este posibila daca elevul face asociatii intre cunostintele noi si cele de care dispune deja. principiul invatarii sistematice si continue. accesibil " sub raportul posibilitatilor . aptitudinile. care ii impune sa ! si mobilizeze fortele intelectuale si emotionale. respectindu ! se procesualitatea invatarii. desi utilizeaza capacitatile perceptive si mnezice. Se recomanda asigurarea cunostintelor " premisa pentru intelegerea noilor cunostinte. exemplifica. teoria informatiei si stiinta comunicarii. Principiul unitatii dintre teorie si practica reflecta determinarea sociala a educatiei scolare si relatia dintre teoria stiintifica si activitatea concreta. interesant. a. potrivit celor mai noi date din psihologia invatarii si psihologia dezvoltarii. principiul invatarii constiente si active. '9 ! caracter sistemic " principiile didactice se respecta in totalitate. variat. pentru a ! i forma receptitate fata de problematica realitatii. Prioritara nu va fi insusirea de cunostinte ci formarea capacitatilor intelectuale (de analiza. interpreteaza critic ideile si teoriile noi. este centrata pe gindire si posibilitatile ei. intr! o anumita ordine logica. Sistemul principiilor didactice include urmatoarele principii principiul unitatii dintre teorie si practica. care. #ste constructiva doar acea invatare care il implica plenar pe elev. elaboreaza idei. diferentiat. prin declansarea si mentinerea interesului pentru continutul invatarii si pentru cunoastere in general. sistematizeze experienta cognitiva a elevului. argumenteaza.. corelatii intra si interdisciplinare. Activitatea independenta si cea in echipe constituie cadrul optim pentru valorificarea situatiilor " problema ca si pentru aplicarea cunostintelor in noi situatii. generalizare.

repetarea (sub forma reactualizarii ideilor ancora si a lectiilor de recapitulare). Acest principiu exprima cerinta asigurarii unui suport concret! senzorial necesar pentru identificarea de catre elev a caracteristicilor concrete ale obiectelor si fenomenelor. )a in orice sistem. datorita exemplificarilor si concretizarilor. f. Principiul accesibilitatii si individualizarii sau respectarii particularitatilor de virsta si individuale impune respectarea posibilitatilor reale ale virstei si individuale (sub aspectul cunostintelor anterioare. cresterea gradului de activism al elevului. Se bazeaza pe caracterul stadial si pe cel individual al dezvoltarii psihice. rationala cunoasterea senzoriala este premisa pentru cea logica care o valorifica si valorizeaza. includerea fixarii (consolidarii) in lectiile de transmitere " insusire de cunostinte si de formare de deprinderi % priceperi. utilizarea tehnicilor de invatare adecvate disciplinei scolare. timpului necesar invatarii). Pornind de la concret si particular elevul va putea ajunge (cu ajutorul profesorului care ii ghideaza actul observativ) la generalizari si abstractizari si va intelege. #levul va fi solicitat sa observe. in activitatea scolara % activitatea practica % viata. Principiul poate fi respectat daca se foloseste adecvat. optimizarea memoriei prin valorificarea factorilor si caracteristicilor ei. Principiul corelatiei dintre senzorial si rational se fundamenteaza pe relatia dintre cunoasterea senzoriala si cea logica.Se impune respectarea principiului nu numai de profesor ci si de cei care elaboreaza planul de invatamint. in functie de virsta elevilor. g. implicarea intr ! o invatare active). Principiul impune verificare continua si sistematica. intarire imediata a raspunsurilor. )uvintul (insotit de mijloace expressive) si intuitia senzoriala se imbina in pondere diferita. de specificul obiectului de invatamint. *eriva din caracterul sistemic al procesului didactic eficienta lui depinde de asigurarea celor mai adecvate caracteristici ale componentelor si a celor mai optime relatii dintre componente. repertoriului verbal. sa analizeze. programa si manualul.si emotionale) care il ajuta pe elev sa depaseasca propriile posibilitati. sa selecteze ceea ce este important. sa compare. dar si informatiile pe care elevul le are despre propriile rezultate. nivelului de dezvoltare psihica. Principiul impune respectarea &zonei proximei dezvoltari'.psihice dar si al timpului). Principiul invatarii temeinice exprima cerinta formarii unor cunostinte si deprinderi durabile si profunde astfel incit elevul sa le poata utilize % valorifica ulterior. *in acest punct de vedere sunt importante informatiile pe care profesorul le primeste de la elevi (prin starea de atentie. apelarea cit mai des la reflectie ca metoda de instruire si autoinstrure. intrebari. sistematizarea permanenta a achizitiilor deja formate. d. calitatea raspunsurilor. declansarea si mentinerea interesului pentru continuturile respective. controlul si reglajul asigura perfectionarea functionarii. de obiectul sau fenomenul studiat. iar perceptile si reprezentarile noastre contribuie la verificarea constructiilor gandirii. asigurarea concordantei dintre posibilitati si dificultati. (ratarea diferentiata si individualizata reprezinta strategia cea mai importanta ceruta de acest principiu. . constructiile abstracte. Principiul conexiunii inverse exprima cerinta reintoarcerii informatiei despre calitatea predarii si a invatarii in vederea reglarii si perfectionarii lor. sa verbalizeze actul observativ. rational materialul didactic necesar. contolul prin intermediul lor anticipand pe cel logic. e. dar nu exclude efortul(concentrare de forte intelectuale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful