Pentru examen

D-na Prof. Crenguta Oprea
Formele educaţiei reprezintă toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului, în mod organizat şi structurat (în conformitate cu anumite norme generale şi pedagogice, desfăşurate într-un cadru instituţionalizat) sau, dimpotrivă, în mod spontan (întâmplător, difuz, neoficial). Educaţia permanentă Proces de perfecţionare a dezvoltării personale, sociale şi profesionale pe durata întregii vieţi, în scopul îm unătăţirii calităţii vieţii individuale şi colective (vezi !"#$%&, '()*)+ ,nclude ed. formală, nonformala, informală, autoeducaţia su toate aspectele (intelectuală, morală, fizică, te-nologică, estetică)+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori sociali. - /inamismul vieţii sociale+ - 0o ilitatea şi diversificarea profesiilor+ - !zura morală a cunoştinţelor+ - Progresele accelerate în ştiinţă şi te-nică+ - 0ultiplicarea şi diversificare mass-mediei+ - %reşterea gradului de democratizare a vieţii sociale+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori individuali. - /oinţa individului de perfecţionare, de adaptare continuă şi promtă la ritmul sc-im ărilor economice, sociale, culturale+ - "ivelul crescand al aspiraţiilor culturale şi al nevoilor diferitelor varste+ - %reşterea standardului de viaţă, concomitent cu e1pansiunea demografică (prelungirea duratei medii de viaţă)+ Autoeducaţia #ducaţia prin sine însuşi, personală, susţinută de efort conştient organizat şi de motivaţie intrinsecă+ # adecvată unei decizii proprii de autoanga2are într-o activitate sistematică, direcţionată către atingerea unui ţel propus+ %aracteristici şi funcţii ale conştiinţei de sine. Funcţia anticipativă 3 oferă individului posi ilitatea de a se autoproiecta, de a-şi canaliza eforturile în mod intenţionat şi sistematic către atingerea o iectivelor+ Funcţia normativă 3 rezultat al unei interiorizări treptate a cerinţelor sociale, modeland continuu comportamentul+ %apacitatea omului de a se reflecta pe sine însuşi 3 dedu landu-şi conştinţa în contrarii. ceea ce este şi ceea ce doreşte să fie+

Condiţiile autoeducaţiei: - %onştiinţa de sine+ - 0otivaţie intrinsecă+ - %alităţi de voinţă şi caracter+ - %apacitate de discriminare, de automo ilizare şi de autoevaluare corectă a progreselor+ - #fort intelectual şi fizic susţinut+ - 4 ilităţi de muncă intelectuală independentă şi de gandire+ - %unoştinţe, deprinderi, priceperi de lucru cu informaţia+ %apacitatea de a-şi organiza propriul regim de muncă intelectuală şi repaus+ CONCLU !!: #ducaţia prin alţii este o premisă dar şi o condiţie pentru autoeducaţie+ 4utoeducaţia e produsul superior al formelor educaţiei şi criteriul de apreciere al eficienţei acestora+ 4utoeducaţia este a consecinţă şi o condiţie a educaţiei permanente+ 0enirea şcolii e aceea de a-l învăţa pe elev cum să înveţe eficient pentru sine şi pentru societate+

"etodologia in#truirii
metoda #timologie. gr. 5met-odos6 (5odos67cale, drum, 5met-a67 spre, către) 7 drum către, cale de urmat în vederea atingerii unor finalităţi determinate+ 8n sens pra1iologic - metoda. 7 mod eficient de acţiune+ 7 modalitate practică de lucru a profesorului cu elevii+ /efiniţia metodei didactice. 7 calea eficientă de organizare şi diri2are a învăţării elevului de către cadrul didactic+ 7 modalitatea folosită de profesor pentru a-i determina pe elevi să găsească ei înşişi calea proprie de urmat în vederea construirii cunoaşterii+ 7 ansam lu organizat de procedee (te-nici limitate de acţiune, detalii) Funcţiile metodelor didactice. - Funcţia cognitivă+ - Funcţia formativ-educativă+ - Funcţia motivaţională+ - Funcţia instrumentală+ - Funcţia normativă (de optimizare)+ %lasificarea metodelor didactice. A. "etode de comunicare: ,. %omunicare orală. ,.'. 0etode e1pozitive (povestirea, descrierea, explicaţia, prelegerea, instructajul, conferinţa, cursul etc.) ,.9. 0etode conversative (conversaţia euristică, discuţia colectivă, dezbaterea, brainstorming, problematizarea) ,,. 0etode de comunicare scrisă. lectura, munca cu manualul, citirea expresivă, studiul de text ,,,. 0etode de comunicare oral-vizuală. cu ajutorul aparaturii audio!video, "#

anc$eta.sunt purtătoare de informaţii+ . desene) %lasificarea mi2loacelor de învăţământ $.0etoda fişelor de lucru+ 9. învăţarea prin descoperire . de a fi1a noţiunile. reflecţia personală. aplicaţii te$nice. evaluare+ 'lasificarea mijloacelor de învăţăm(nt /upă funcţie. . 4cţiune reală.. 0etode de comunicare interioară..0etode algoritmice de învăţare+ .4. jocul didactic. de a le aplica. D. "i*loace de e(aluare. A.%. învăţare. lucrările practice. demonstraţia. experimentul mintal $. cu funcţii pedagogice (de a uşura comunicarea. . de a evalua) . modelarea. observaţia sistematică şi independentă. produse.sunt investite cu un potenţial pedagogic.. adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ. 4cţiune simulată... 0etode directe. "etode de raţionali&are a 'n(ăţării )i predării: '. "i*loace te-nice audio-(i&uale.sunt instrumente de acţiune+ . înţelegerea.. "i*loace de raţionali&are a timpului 'n cadrul lecţiilor. 0etode indirecte. proiectul. exerciţiul. învăţarea prin cercetarea documentelor istorice. te-nice. "i*loace de exer#are )i formare a deprinderilor. C...spri2ină şi amplifică eforturile de predare.. formarea de priceperi şi deprinderi. metoda dramatizării. D.:. învăţarea pe modele + C. "etode de explorare a realităţii: .nstrumentalizarea metodologiei didactice+ "i*loacele de 'n(ăţăm+nt 7 ansam lul de resurse sau instrumente materiale. studiul de caz. experimentul. activităţi creative .. "i*loace informati(-demon#trati(e: a) )ateriale intuitiv!naturale ) *biecte elaborate (construite)& substitute tridimensionale c) )ateriale (reprezentări) figurative& substitute bidimensionale d) +eprezentări simbolice (grafice.tilurile didactice 7 model comportamental ce caracterizează activitatea instructiv-educativă a unui cadru didactic+ . învăţarea pe simulatoare %lasificarea metodelor didactice. a metodelor azate pe cercetare-acţiune-descoperire+ .nstruirea programată+ <. %irecţii de modernizare a metodologiei didactice& =ărgirea evantaiului metodologic în funcţie de varietatea situaţiilor de instruire+ Promovarea metodelor ce pun în valoare potenţialul intelectual şi creativ al elevilor+ Folosirea metodelor ce com ină munca individuală cu munca în grup+ %ultivarea metodelor euristice.. "etode %a&ate pe acţiune: . C.

de conducere a învăţării şi de evaluare a procesului şi a produsului+ . situatã la nivelul câmpului psi osocial care încon!urã activitatea de educatie "si actiunile subordonate acesteia#. imaginaţie. Definirea si analiza conceptului pedagogic de educatie reprezintã.caracterizează ansam lul de decizii luate de profesor în procesul de predare. studiat prin metodologii specifice si în sensul unei normativitãti . cunoaştere de sine. informativ $. azat pe competiţie $. emoţie. educatia este studiatã si de alte stiinte socioumane înrudite cu pedagogia. azat pe cola orare şi spri2in reciproc $. profunzimii si amplitudinii sale. înclinat spre repetiţie) $. astfel. academic (discursiv. distant (rece) $. reproductiv ( azat pe imitaţie) $. o mizã epistemologicã si moralã ma!orã$ epistemologicã. evidentã la nivelul unei anumite functii a educatiei "uneori la nivelul unei functii derivate# sau al unui anumit element al structurii activitãtii de educatie "vezi. centrat pe transmitere) $. autoritar $. contributia filozofiei în studiul finalitãtilor educatiei sau a economiei în studiul planificãrii educatiei#. inovator (desc-is spre creaţie. Conceptul pedagogic de educatie urmãreste cunoasterea stiintificã. intuitiv ( azat pe intuiţie. azat pe elev (învăţare) $. productiv ( azat pe gândire divergentă) $. Datoritã complexitãtii. rutinier (dogmatic. noutăţi) $. a unei realitãti psi osociale cu o foarte mare arie de extindere în timp si spatiu si de desfãsurare complexã si contradictorie la nivel de sistem si de proces. descoperire) $. de exemplu.$ 7 f (P1"10) P 7 personalitea profesorului " 7 normativitate personalizată (cerinţele conduitei didactice) 0 7 mediu (particularităţi situaţionale) $tilul . formativ $. Acestea o fac însã dintr-o perspectivã tangentialã. raţional ( azat pe argumentaţie ştiinţifică > evaluare sistematică) $. euristic (a1at pe stimulare. căutare. democratic D-l prof /orin Cri#tea Educatia Educatia reprezintã obiectul de studiu specific pedagogiei/stiintelor pedagogice. afectiv (empatic) $. a1at pe profesor (predare) $. prin faptul cã delimiteazã nucleul de bazã al domeniului.spontaneitate) $.ipuri de #tiluri $. originalitate. la un grad înalt de generalitate si abstractizare. sau particularã.

# a educatiei exprimã necesitatea integrãrii personalitãtii la nivelul sistemului social global. este interpretatã . din perspectivã istoricã. activitatea de educatie are o tipologie specificã. . bazatã pe) a# un nucleu functional-structural stabil$ b# finalitãti proprii$ c# mi!loace de realizare "care implicã toate continuturile generale ale educatiei# conditionate de un context intern si extern desc is "care implicã toate formele generale ale educatiei. /eprezintã dimensiunea obiectivã a educatiei.supunerii în fata mãriei sale copilul. lansat în modernitate. . realizabil prin corelatia construitã permanent între educator si educat.analizeazã genetica notiunilor.(erspective de analizã a pedagogiei ca stiintã. dar si politic si moral.constituind simultan un fapt istoric. avanseazã criteriile generale necesare pentru legitimarea epistemicã a conceptelor. Defineste consecinta cea mai .. dar complementare. +onstituie obiectul de studiu specific pedagogiei. politice. economice. în interiorul nucleului care concentreazã la un nivel abstract.atura acestui conflict istoric. la nivelul pedagogiei. *n consecintã. "E. prezent în diferite forme si variante. vezi. realizatã pe termen scurt. 1) Tipologia generalã a activitãtii de educatie +onstituie primul criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei. riscul negli!ãrii finalitãtilor educatiei.specifice. în capitolul '. Accentuarea unui anumit tip de abordare genereazã tendinta de) a# psi ologizare a educatiei .cresterea cunoasterii. datorate complexitãtii realitãtii psi osociale reflectate. valorificate de noi în partea & a cãrtii. permitând analiza logisticã sau axiomaticã.#. %tudiile de epistemologie propun douã cãi posibile de analizã. al . exprimate prin douã tendinte de abordare a educatiei) psi ologicã-sociologicã (rima tendintã concepe educatia predominant ca proces psi ologic de formare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale interne. +ea de-a doua tendintã concepe educatia predominant ca produs social determinat de conditiile externe "culturale.) a# o cale de analizã istoricã sau geneticã$ b# o cale de analizã logisticã sau axiomaticã (rima cale de cunoastere. -e. vezi. central al pedagogiei. efectul social general al activitãtii de educatie "formarea-dezvoltarea personalitãtii celui educat#. . 0unctia de bazã/functia centralã ".. *n consecintã. internationale etc. de exemplu.sub ung iul !udecãtilor si rationamentelor care o fac posibilã. nationale.nucleu. de exemplu. prin faptul cã atrage atentia asupra problemelor de fond ale teoriei pedagogice. de maximã profunzime.. în calitate de concept fundamental. explicite sau/si mascate. Este situatã central. diferite.#$ b# sociologizare a educatiei . este de ordin epistemic. &dentificarea acestei tipologii solicitã rezolvarea conflictului dintre tendinta de abordare psi ologicã si cea de abordare sociologicã a educatiei. 2) Functia si structura de bazã a educatiei +onstituie cel de-al doilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. aflate la baza oricãrei solutii eficiente în cadrul oricãrei practici educative. si mental sau psi ologic. deci sociologic. mediu sau lung. *n concluzie. A doua cale de cunoastere. . al stiintelor pedagogice$ moral. acumularea sau . riscul politizãrii educatiei. generând viziuni diferite. cea istoricã. la nivel de sistem si de proces#. o notiune stiintificã se dezvoltã prin acumularea cunoasterii. Elaborarea conceptului de educatie ridicã numeroase probleme de ordin metodologic si praxiologic. prelungit pânã în postmodernitate. cea axiomaticã. a cãrei cunoastere profundã depinde de stadiul atins în cercetarea stiintificã de specialitate..

Structura de bazã a educatiei. determinatã la nivel psi ologic. Dimensiunea subiectivã a finalitãtilor. 0inalitãtile educatiei sunt definitivate în termeni de filozofie si de politicã a educatiei la nivel de sistem si de proces. metodologie. Acest nucleu functional-structural . de formare-dezvoltare a personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale . sunt proiectate finalitãtile microstructurale . mesa! pedagogic. în perspectiva integrãrii psi osociale optime a personalitãtii umane "aflatã în conditia de educat#. obiect de studiu specific pedagogiei generale si stiintelor pedagogice "ale educatiei# rezultate. structura de bazã a educatiei reprezintã nucleul functional-structural al activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. implicate în proiectarea. subordonate functiei generale de bazã. în perspectiva paradigmei curriculumului. politic si cultural. specifice. corespunzãtoare functiei centrale a educatiei. anga!eazã corelatia dintre educator "subiectul educatiei# si educat "obiectul educatiei# la un nivel obiectiv si general. finalitãti macrostructurale. *n acest cadru de referintã sunt deduse functiile generale principale ale educatiei . economicã. conexiune inversã externã si internã. concrete/operationale. scopuri# si de proces "obiective generale. context extern si intern#. cea de umanizare.generalã a activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. necesar în cadrul oricãrei activitãti de formare-dezvoltare si în cadrul oricãrei actiuni educationale "didactice. 3) Finalitãtile educatiei +onstituie cel de-al treilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. la care se raporteazã toate celelalte componente ale educatiei. (e de altã parte. extradidactice etc. 0unctia si structura de bazã a educatiei formeazã nucleul functional-structural al educatiei. . finalitãti microstructurale/ obiective$ continuturi si forme. Aceastã corelatie functionalã valorificã morfologia si fiziologia principalelor componente ale educatiei "functii generale. specifice si concrete#. politicã si culturalã . stã la baza oricãrei activitãti de educatie "în calitate de activitate de formare-dezvoltare a personalitãtii umane# si a oricãrei actiuni educationale subordonate acesteia. Anga!eazã orientãrile valorice ale educatiei asumate de educator în calitate de proiectant "individual si colectiv# la nivel de sistem "ideal. /eprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. trebuie evidentiatã si o altã categorie de functie generalã. principalã. spatiu si stil pedagogic determinat istoric. care exprimã pozitia activã a educatorului "colectiv si individual. /eprezintã dimensiunea obiectivã educatiei. *mpreunã cu functia centralã a educatiei si în funtie de finalitãtile macrostructurale anga!ate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. este raportatã permanent la dimensiunea obiectivã a educatiei. normativitate. generale. personalizat si institutionalizat#. 1a nivel de sistem. evaluare. realizabilã în orice context extern si intern desc is perfectionãrii si autoperfectionãrii într-un timp. în conditiile unui model de tip curricular. dezvoltate la nivelul unui proiect pedagogic desc is spre "auto#perfectionare continuã. care are un caracter abstract si general. inclusiv finalitãtile educatiei "care reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei#. functiei generale de bazã sau functiei centrale. sunt proiectate finalitãtile macrostructurale) idealul educatiei care defineste tipul de personalitate necesar societãtii pe termen lung$ scopurile educatiei care definesc directiile strategice de dezvoltare a sistemului de învãtãmânt pe termen lung si mediu.# subordonatã acesteia. obiectivele educatiei/instruirii . stabil si obligatoriu în orice context "extern si intern# de realizare a activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii "celui educat#. care constituie obiectul de studiu specific pedagogiei . aflate în continuã expansiune "calitativã si cantitativã#. de asemenea.. subordonatã. Aceastã functie vizeazã integrarea personalitãtii umane la nivelul sistemului social global si al principalelor sale subsisteme) economic. situatã la nivelul nucleului functional-structural al educatiei. 1a nivel de proces. Dinamica raporturilor dintre nucleul functional-structural al educatiei si finalitãtile educatiei marc eazã tensiunea filozoficã si politicã a interdependentelor generale si specifice dintre dimensiunea obiectivã si subiectivã a educatiei.

indiferent de directia sau domeniul de manifestare si de evolutie a acesteia$ c# dinamic . esteticã. educatia aplicatã "te nologicã#. /ezultã cinci continuturi generale ale activitãtii de educatie) educatia moralã.problematica lumii contemporane. organizat la nivel de sistem si de proces.# si de . politic.realizarea si dezvoltarea oricãrei activitãti de educatie. reflectã valorile pedagogice fundamentale "binele moral. numite în literatura de specialitate si dimensiuni sau laturi ale educatiei . valorificând toate resursele educatiei organizate scolar si extrascolar sau preluate din mediul social "comunitar. determinat de interdependenta celor cinci continuturi care conferã substanta activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. abordatã ciclic de . indiferent de context. adevãrul stiintific. determinat în functie de numeroasele continuturi particulare. Analiza continuturilor generale ale educatiei evidentiazã caracterul lor a# obiectiv . sãnãtatea psi ofizicã# anga!ate în formarea-dezvoltarea complexã a personalitãtii umane. de adevãr stiintific. manuale etc. în general. desc ise spre toate influentele contextului intern si extern al educatiei/instruirii. cultural. în mod special. stabilitate epistemicã si flexibilitate praxiologicã. anvergurã axiologicã si focalizare operationalã. teoretic si practic etc. te nologicã. Anga!area lor la nivelul sistemului de educatie. determinat de corelatia informare-formare. continuturile generale ale educatiei "implicit si continuturile particulare# prin diferite activitãti "actiuni# pedagogice organizate si/sau prin numeroase . 4) Continuturile si formele generale ale educatiei +onstituie cel de-al patrulea criteriu axiomatic. direct si/sau indirect. educatia sanitarã modernã.#. educatia psi ofizicã. &ntervin în cadrul oricãrui proiect pedagogic "bazat pe obiective-continuturi-metode-evaluare# realizat în context intern si extern. cu manifestãri specifice în cazul fiecãrui continut la nivelul structurii mesa!ului pedagogic care trebuie orientat spre formarea-dezvoltarea pozitivã a personalitãtii umane. continuturile si formele generale intervin prin asumarea unor scopuri si obiective generale orientate spre formarea-dezvoltarea complexã "moralã. în plan cognitiv si noncognitiv. educatia economicã. de sãnãtate psi icã si fizicã#$ b# unitar . intelectualã. educatia esteticã. determinat de structura bio-psi o-socio-culturalã a personalitãtii umane. educatia pentru si prin mass-media. economic#. 1a nivel de proces de învãtãmânt.noile educatii. a educatului. +ontinuturile generale . de frumos. productiv si creativ# de educator "care intervine individual si/sau colectiv. proprii fiecãrei vârste psi ologice si scolare "vezi continuturile învãtãmântului. psi ofizicã# a personalitãtii. personal si/sau institutional#. educatia intelectualã "stiintificã#. dar si proactiv. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. de cerintele. "vezi educatia ecologicã. 1a nivel de sistem de învãtãmânt.$ d# desc is . anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. %unt atribute relevante în cadrul proiectãrii pedagogice în contextul unitãtii existente între functia centralã a educatiei si structura de bazã a educatiei. Formele generale ale educatiei reprezintã modalitãtile n care sunt exprimate. a educatului. educatia interculturalã etc. conferã oricãrei activitãti de educatie "si actiunilor educationale subordonate acesteia# consistentã internã si desc idere externã. 2oate conferã substanta axiologicã proprie oricãrei activitãti de formare-dezvoltare a personalitãtii umane. educatia civicã pentru democratie. continuturile si formele generale intervin prin obiectivele specifice fiecãrei trepte si discipline de învãtãmânt. reflectatã la nivelul finalitãtilor educatiei asumate în mod activ "reactiv. programe.. educatia demograficã. de utilitate a adevãrului stiintific. operationalizate de profesor în cadrul unor activitãti concrete organizate în cadrul si în afara programului scolar. de existenta si de evolutia proprii acesteia "necesitatea de a se raporta permanent la valoarea de bine moral. incluse în plan. utilitatea adevãrului stiintific. frumosul.

Ele sunt traduse în practica socialã prin actiunile pedagogice proiectate prin intermediul finalitãtilor educatiei. selectie. gândire. afectivitate. cartierul. vointã. memorie. . în raport cu particularitãtile fiecãrei vârste psi ologice si scolare$ b# functia politicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor civice care reglementeazã raporturile acesteia cu lumea si cu sine. economie etc.#. realizatã prin influente spontane. este sesizabilã prin apelul la functiile educatiei. definesc . de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive$ b# functia noncognitivã a educatiei . optionale. '. *n contextul extern si intern al educatiei. atitudini si aptitudini specializate în plan noncognitiv#. promovare. cu initiative metodologice predominant creative. te nologie.rosturile. componente de bazã care genereazã o anumitã modalitate de proiectare. dar si de la nivelul actiunilor pedagogice organizate în scoalã.. continuã. mass-media etc. în conditii proprii fiecãrei vârste scolare si psi ologice$ . 0unctiile educatiei. clasã etc. strada. intervin trei categorii de forme generale ale educatiei) a# educatia formalã . Ele constituie consecintele sociale ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate la nivel de sistem. cu structuri mobile. religie. grupul de prieteni. cu resurse multiple de experimentare si de individualizare. în mod obiectiv. economic$ familia. Dinamica lor. provenite din directia câmpului psi osocial. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive. Functiile educatiei Analiza educatiei la nivel functional-structural permite delimitarea si pozitionarea corectã a tuturor elementelor implicate în activitatea de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. reflectatã la nivel central. fiind realizabile în functie de finalitãti prin actiuni pedagogice organizate sau/si doar prin influente pedagogice spontane. artã. certificare . al sistemului si al procesului de învãtãmânt. activitãtii si ale institutiilor specifice care asigurã un ec ilibru structural într-un context dinamic . filozofie. organizatã foarte riguros. cognitive "limba!. provenite de la nivelul mediului social "comunitar.influente pedagogice spontane. neorganizatã.'!) Functiile care vizeazã formarea"dezvoltarea personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale la toate nivelurile sistemului social global) a# functia culturalã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor spirituale "si materiale# preluate pedagogic din toate domeniile cunoasterii umane "stiintã.3!) Functia de umanizare vizeazã formarea-dezvoltarea personalitãtii în vederea valorificãrii la maximum a resurselor sale psi ologice. situat si dezvoltat în context intern si extern. vezi educatia/instruirea scolarã$ b# educatia nonformalã . dar si de promovare sau certificare în anumite situatii.#. putem identifica douã functii care vizeazã umanizarea personalitãtii în perspectiva integrãrii sale psi osociale) a# functia cognitivã a educatiei . *n aceastã perspectivã. analizate din perspectiva unui concept-c eie în stiintele socioumane. politic. care au un caracter subiectiv în sensul '. afirmatã la nivelul stiintelor socioumane. caracter. functiile educatiei au un caracter obiectiv. în raport cu anumite cerinte etc. organizatã flexibil. vezi educatia/instruirea extrascolarã#$ c# educatia informalã . cu structuri ierar ice. moralã. cu modalitãti speciale de evaluare formativã. realizare si dezvoltare a structurii educatiei. aptitudini generale si specializate în plan intelectual# si noncognitive "motivatie. Din aceastã perspectivã. imaginatie. politicã. cu modalitãti oficiale de evaluare cu scop de notare. obligatorii. cultural. .indiferent dacã acestea sunt sau nu intentionate.

elev. Structura educatiei %tructura educatiei reprezintã elementele componente si interactiunea lor. 4# 0unctiile secundare. cursant la actiuni de perfectionare#. în practica educatiei.$6e# . iar obiectul locul asupra cãrora se exercitã aceste actiuni. la nivelul corelatiei functionale specifice activitãtii de educatie. la nivel individual sau colectiv "vezi. astfel. un caracter subiectiv. '3-43#. functia de profesionalizare.. Analiza sa presupune elaborarea unui model abstract care evidentiazã importanta prioritarã a functiilor generale în raport cu numeroasele elemente componente ale activitãtii psi osociale de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. clasa de elevi#. care vizeazã capacitatea acesteia de realizare a unor activitãti socialmente utile în diferite contexte sociale. existential. corelatia profesor .doi actori ai educatiei. derivate. derivate din functia culturalã#$ b# functia de protectie socialã. functia de culturalizare. de moment. +onditia de subiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. care au un caracter obiectiv. Este beneficiarul activitãtii de educatie în calitate de receptor al mesa!ului pedagogic.caracteristici dependente de observator. rezultã din atribuirea unor semnificatii si intentii speciale functiilor principale. care exprimã trãsãturi intrinseci ale educatiei. principale#. care asigurã functionalitatea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii. pot fi avansate urmãtoarele functii secundare/derivate subordonate functiilor principale ca exemple semnificative care se regãsesc. individual sau colectiv. derivate. *n analiza structurii de functionare a educatiei. desemneazã . Este responsabil de realizarea permanentã a corelatiei functionale cu educatul. derivate din functia economicã#. Aceastã situatie conditioneazã modul de definire si analizã a celor mai importante componente structurale implicate în functionarea eficientã a educatiei. de la statutul pedagogic de obiect la cel de subiect. functiile secundare.. functia de propagandã/ideologizare "subordonate functiei politice.c# functia economicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor te nologice. existential. individual sau colectiv. într-o perspective imediatã si pe termen mediu si lung. '555. probat prin experientã de viatã "cazul familiei# sau nivel profesional specializat "cazul cadrului didactic#. Este initiatorul activitãtii de educatie. +onstituirea lor depinde de interventia unor factori externi care le conferã. *n aceasta constã diferenta esentialã dintre functiile secundare. de exemplu. si functiile generale "centrale. obiectul educatiei are calitatea de subiect epistemic "activ în cunoastere#$ existential. în diferite contexte temporale si spatiale) a# functia de informare. student. datorat experientei de viatã sau nivelului de pregãtire limitat "vezi statutul de) fiu. fãrã a exclude conditia epistemicã a celor .subiectul este sursa actiunilor. derivate din functia politicã#$ c# functia de specializare. pp. #ducatorul$Subiectul educatiei "E$ %e# . functia de asistentã psi ologicã "subordonate functiei culturale. functia de asistentã socialã "subordonate functiei economice. *n aceastã acceptie. ca si potentiala evolutie existentialã a celui educat. obiectul poate dobândi calitatea de subiect . +a potential de cunoastere. în calitate de autor al proiectului pedagogic si de emitãtor al mesa!ului pedagogic. derivate. aplicative. +onditia de obiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. #ducatul "6biectul educatiei "Ed. optiunea pentru formula de subiect si obiect al educatiei este adoptatã în sens ontologic. de altfel. %pre deosebire de functiile generale. . %intetizând importanta demersului la nivelul corelatiei functionale necesarã în cadrul oricãrei activitãti de educatie eficientã. observator care tinde sã "re#construiascã realitatea formativã în raport de anumite intentii si interese "%earle. prescolar.

individualã# si concretã "curs. &nclude principiile cu valoare imperativã care trebuie respectate în activitatea de proiectare si de realizare a educatiei prin intermediul mesa!elor pedagogice transmise/construite de educator. anticipând mesa!ul pedagogic. potential./(#.# a activitãtii "educative/didactice#. al propriului sãu mesa! pedagogic "vezi stadiul autoeducatiei pe care. educatorul va anga!a functia de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii în vederea integrãrii psi osociale a personalitãtii celui educat "în sens general uman. grupalã. mi!loace de instruire programatã "calculator#. acordã prioritate obiectivelor. cultural. adevãrul stiintific aplicat. actiune practicã. orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. definind orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice anga!ate în formarea-dezvoltarea permanentã a personalitãtii umane) idealul educatiei . urmãrind realizarea permanentã a unei corespondente pedagogice optime între obiective-continuturi-metodologieevaluare. %unt derivate din finalitãtile macrostructurale. seminar. lectie. 7esa!ul pedagogic transmis/construit "7(t/c# este elaborat de educator la nivelul interactiunii dintre finalitãtile macrostructurale ale educatiei si finalitãtile microstructurale ale educatiei. . esteticã. definesc directiile generale de evolutie a educatiei. necesar la nivel de sistem pe termen lung$ scopurile educatiei . educatia) moralã. Functia centralã a educatiei "0+E#. valabile la nivel de sistem pe termen mediu si lung. îl poate atinge orice personalitate umanã.doar în momentul în care devine initiator al educatiei si autor al propriului sãu proiect pedagogic "autoproiect pedagogic# si. indiferent de specificul activitãtii de educatie pe care urmeazã sã o proiecteze. adevãrul stiintific. civic. Finalitãtile microstructurale ale educatiei . aplicatã "te nologicã#. intelectualã "stiintificã#. valorificând diferite forme de organizare particularã "frontalã. /eprezintã primul element al structurii educatiei la care se raporteazã subiectul educatiei. receptate si interiorizate de cel educat. situatã initial în ipostaza de obiect#. sãnãtatea# aflate la baza proceselor de formare-dezvoltare permanentã a constiintei psi osociale a omului. la nivel general si particular. economic#. frumosul. Finalitãtile macrostructurale ale educatiei "07E#. 2raduc în plan subiectiv dimensiunea obiectivã a functiei centrale a educatiei. 8izeazã acele valori fundamentale "binele moral. cu desc idere spre problematica lumii contemporane. valabile la scara procesului de învãtãmânt. Definesc. %unt elaborate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. 'roiectul pedagogic de tip curricular &''C)! Articuleazã cele patru elemente prezentate anterior "obiective-continuturi-metodologie-evalaure# la nivelul unei structuri de actiune care. +ontinuturile generale ale educatiei "+# . fiind valabile la scara sistemului de educatie/învãtãmânt. obiectivele "o#. valorificând integral si adecvat) contextul intern si extern în care se desfãsoarã activitatea la nivel de proces si de sistem. orã de dirigentie etc. Astfel. functie de maximã generalitate care are un caracter obiectiv.ormativitatea pedagogicã intervine la nivel de principii de proiectare ". aflate în centrul proiectului pedagogic curricular. #valuarea educatiei &#v)! &nclude actiuni de control si apreciere a gradului de îndeplinire a obiectivelor în vederea stabilirii unor decizii optime$ poate implica actiuni realizabile prin strategii de evaluare) initialã-continuã-finalã$ predictivã-formativã-sumativã$ normativã-de progres. în mod implicit. %etodologia educatiei &%)! &nclude ansamblul metodelor pedagogice propuse de educator la nivelul unor cãi eficiente aplicate de cel educat ca strategie de educatie/ instruire bazatã prioritar pe) comunicare.((# si de principii de realizare ". psi ofizicã. Este transmis sau . cercetare a realitãtii. defineste tipul de personalitate umanã.

scopuri.. . grupuri de lectii. în limba!ul pedagogic comun. Este transmis/construit în perspectiva receptãrii si interiorizãrii sale depline de cãtre educat "individual. Criteriile de clasificare a finalitãtilor . . ...micro-obiective. "informatie selectatã si transmisã/construitã de educator# si formare-dezvoltare pozitivã "fdp# a celui educat "în plan cognitiv si noncognitiv$ vezi raportul dintre memorie si gândire. bazatã pe corelatia dintre informare "&#. fixatã la nivelul functiei si structurii de bazã a educatiei.obiective intangibile. semnificative la scarã socialã "sistem social. scopurilor educatiei..$ .obiective generale.obiective concrete. la toate nivelurile sistemului de educatie/învãtãmânt si ale procesului de învãtãmânt.obiective instructionale.construit împreunã cu elevii.. în documentele de politicã scolarã. . . +a argument reproducem o parte dintre formulele ve iculate) .obiective operationale.. b) Functia de valorizare a activitãtii de educatie proiectatã la nivel de sistem si de proces este anga!atã prin intermediul valorilor pedagogice de maximã generalitate. .. .obiective de formare. . . colectiv#.. determinat la nivelul intern al acesteia. .tinte. functional-structural.obiective de evaluare. *n sens restrâns. . complementarã cu cea obiectivã..obiective monodisciplinare. semestrialã..#...obiective multidisciplinare. *n sens larg. realizabilã în termeni de comunicare pedagogicã eficientã.obiective intermediare. . . .. ..obiective-cadru..macro-obiective.deziderate. Analiza finalitãtilor la nivel de concept pedagogic fundamental impune evidentierea functiilor generale anga!ate în mod obiectiv si a structurilor rezultate.. avem în vedere conceperea politicilor educationale pe termen lung si mediu$ inclusiv elaborarea planului de învãtãmânt. . lectii etc.. +onstructia rezultatã tinde spre dimensiunea de maximã generalitate si stabilitate epistemicã a unui concept pedagogic fundamental. elaborarea si definirea acestui concept presupune evidentierea functiilor si a structurii sale generale Functiile generale.obiective tangibile. propriu teoriei generale a educatiei. *n sens epistemologic. avem în vedere planificarea calendaristice a cadrului didactic "anualã. concentrate în structura de organizare specificã idealului educatiei. . definesc consecintele cele mai importante ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii.obiective terminale. +lasificarea finalitãtilor educatiei +lasificarea finalitãtilor educatiei este o necesitate metodologicã si practicã în contextul numeroaselor variante.obiective-tintã.. pe capitole. a programelor si manualelor scolare/universitare. etc.obiective de referintã. obiectivelor educatiei.finalitãti si obiective.obiective educationale..competente specifice.. expresii si formule întâlnite în literatura de specialitate. cu o bazã si o desc idere largã spre problematica teoriei generale a instruirii si a teoriei generale a curriculumului. . reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. . ..obiective aparente. Finalitatile educatiei 0inalitãtile educatiei definesc orientãrile valorice ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate de proiectant la toate nivelurile sistemului si ale procesului de învãtãmânt. pe fondul reflectãrii caracterului teleologic si axiologic al activitãtii de educatie realizate într-un context social desc is. .obiective functionale.obiective specifice.. în sens larg si restrâns. Definirea conceptului pedagogic de finalitate a educatiei poate fi realizatã în functie de caracterul teleologic si axiologic al activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii umane.# a) Functia de proiectare a activitãtii de educatie este anga!atã. dintre motivatia internã si motivatia externã#. .. sistem de învãtãmânt etc. *n plan axiomatic.. /eprezintã o structurã de actiune specificã. . sistem de educatie. anga!ate de orice finalitate a educatiei. .

Dacã avem în vedere triada teleologicã ideal. finalitãti care definesc directiile generale de dezvoltare a educatiei) scopurile educatiei$ .micro-obiectiv operational. finalitãti care vizeazã sistemul de învãtãmânt. pot fi avansate mai multe criterii de clasificare a finalitãtilor educatiei. finalitãti tip produs) obiectivele generale ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele particulare "specifice. valabile la nivelul procesului de învãtãmânt$ . scopurile educatiei.scopuri-obiective. 3) (radul de raportare la sistemul de educatie$)nvãtãm*nt . Avem în vedere douã categorii de finalitãti de sistem) idealul educatiei . finalitãti care vizeazã procesul de învãtãmânt. finalitãti particularizate la nivelul procesului de învãtãmânt) obiective specifice/ intermediare$ . finalitãti teoretice. 2) 'onderea teoreticã sau practicã a orientãrilor valorice . dupã) 1) Forma de obiectivare a orientãrilor valorice . intermediare# ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele operationale "concrete# ale procesului de învãtãmânt. finalitãti aplicative. finalitãti tip proiect) idealul educatiei. realizabile la nivelul unor activitãti concrete) obiective operationale ale procesului de învãtãmânt. 4) (radul de generalitate"specificitate"operationalitate e+primat )n sens spatial. anga!ate în termeni de criterii de proiectare pedagogicã) obiectivele generale ale educatiei. în calitate de principal subsistem al sistemului de educatiei) scopurile educatiei$ . în calitate de principal subsistem al sistemului de învãtãmânt) obiectivele educatiei/instruirii. finalitãti teoretice. temporal.#) obiective operationale$ . abordabile în ansamblul lor. fundamentale) idealul educatiei.#. în interiorul unui obiectiv operational sau în strânsã legãturã cu alte obiective operationale) . valorificabile la nivelul unor taxonomii) obiective specifice ale procesului de învãtãmânt$ . obiectivul general al educatiei valabil la nivelul sistemului/procesului de învãtãmânt$ .Avem în vedere tipologiile realizate dupã) a# gradul de persistentã$ b# continutul specific$ c# aria de generalitate$ d# modalitatea de concretizare$ e# domeniul de aplicare$ f# durata secventei de învãtare etc. finalitãti care vizeazã sistemul de educatie în ansamblul sãu) idealul educatiei$ . finalitãti concrete. în sens explicativ si interpretativ. scopurile educatiei$ . finalitãti valabile la nivelul întregului proces de învãtãmânt) obiective generale$ . actional . 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt definesc orientãrile valorice care asigurã proiectarea si realizarea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii la nivel macrostructural. unitãti de instruire# sau la nivelul unei activitãti didactice "lectie etc. o finalitate concretizatã în cadrul unei activitãti didactice "lectii etc. finalitãti concretizate la nivelul unui grup de activitãti didactice "grup de lectii. o finalitate de maximã generalitate) idealul educatiei$ .

/esurse umane. idealul si scopurile educatiei nu permit gradualizãri si divizãri.+urriculum> concept operaCional. si de politicã a educatiei) legea învãtãmântului. 0inalitãtile de sistem sunt incluse în cele mai importante documente de politicã generalã . +onstructia finalitãtilor macrostucturale este concentratã teleologic si axiologic la nivelul prospectãrii pedagogice a problematicii globale a sistemului social. *n consecintã. financiare. organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale etc. guvernamentale. implementare îns?Cit? de corecCie +ercetare se împarte în) • +ercetare curricular?. *n anii E5 s-au identificat & mecanisme de înv?Care ce se poate face =i ce nu "taxonomia lui Bloom#. /. european# • Design curricular F principiile) plierea. statutul personalului didactic..Dogne mai întâi programat? înv?Care.si scopurile educatiei. în raport cu tendintele si directiile generale de dezvoltare socialã. curriculumul are sens de metafor?. • +ercetare macroproiectare curricular?. în unitatea si integralitatea lor la scara socialã a sistemului de educatie/învãtãmânt.7. transparenCa. . pe diferite criterii. testare. . în mãsura în care orientãrile valorice asumate sunt anga!ate stabil.o n De<e. proiecte de dezvoltare nationalã) parlamentare. B.egre/ Teoria general0 a curriculumului 7artin 9eidegger mare filozof 3:5' . 7are problem? a =colii noastre este organizarea sistemului de înv?C?mânt "sistem ecleziastic#. • +ercetare design • +ercetarea validarea curriculei • &mplementare • +ercetarea curricular? • Diagnoza "o investigaCie de teren concret?# • (rognoza " tendinCe de evoluCie nivel local. curriculumul national etc. idealul si scopurile anticipeazã evolutia educatiei pe termen lung si mediu. prezidentiale. în perspectiva elaborãrii unor taxonomii. mondial. +onCinuturi fixate pe finalit?Cile sistemului. indivizibil. preludiu al instruirii asistat? pe calculator#. Evaluarea trebuie f?cut? în vitro "care nu afecteaz? pe nimeni#.$ programe ale partidelor politice. (entru De<e. cultural.+opilul =i curriculum> 8irginia cel mai frumos loc din America. . politic. reflectate la nivel global si particular. 3:3@ 0ranA Bobbit . fiecare cercet?tor î=i susCinea teoria lui. Exist? obiective =i limite ale pedagogiei. în plan economic. Existau o sut? de teorii ale înv?C?rii. susCinerea activitate de ec ip? ptr crearea unui curriculum (lanul de înv?C?mânt care trebuie reorganizate. +urriculum-ul american a fost structurat pe obiective. *n calitate de finalitãti macrostructurale. +urriculum-ul modern conCine ) design. 0 %Ainner instruire programat? "ma=ina de înv?Cat. Curs -on . comunitar. comunitare etc.. Are un caracter global.

• *n str?in?tate se face literar. • (olitizarea • &nternaCionalizarea evalu?rii. itemi de evaluare. este un proces "stereotip cultural#. proiect. . portofoliu. legi. tradiCional. exist? ' morale eteronom?. (rincipiul optimismului "+omenius# în educaCie nu au voie s? faci decât cele mai bune lucruri cu putinC? în conformitate cu criteriile de opCionalitate. • 8alidarea curriculei asumarea responsabilit?Cii. 2estarea în vitro "în =coli. • &mplementarea management al sc imb?rii. nu cunoa=tem cu con=tiinCa de sine. rezolvarea de probleme# %isteme de notare) • %e face cu a!utorul calificativelor. %trategiile evalu?rii 7etode) 2radiCional?. Curs 1ictori/a Trifu Teoria 2i metodologia evalu0rii +artea . • Este o tendinC? terorizat? • Abordare creativ?. • %e face numeric. • Este o teorie • Este un proiect "este un proiect interdependent de sistem axiologic#. complementare de evaluare. indigen. b?nci de date. poate fi o interogaCie cu privire la valori. (roblemele evalu?rii) • &deologizarea. +larific?ri conceptuale.De la evaluare la curriculum> editura Gniversitate. -ent =oapta con=tiinCei. +urriculum trebuie s? aib? o modificare profund?. • +u a!utorul culorilor Efectele evalu?rii "defectele evalu?rii#. interdependenCa dintre evaluare =i societate Evaluarea este un concept global. la faCa locului#. • 0orCa persuasiv?.%piru aret F capodoper? pedagogic?. alternative de evaluare "observaCia. evaluarea se confrunt? cu un proces. a f?cut =coala normal?. Evaluare definirea &ncursiunea în domeniul evalu?rii argumentarea. !uridice.. • (luritatea persuasiv?. +onceptele cu care se opereaz? sunt diverse) clienCi ai evalu?rii. 7orala bun? pentru educaCie este cea autonom?. Evaluare "definiCie# ) • Este un proces "o tendinC?#. Aspecte practice F multitudinea evalu?rii.

este exersat? inteligenCa emoCional?. Evaluarea nu se confund? cu notarea. • dezavanta!e) nu pot fi corectate erorile detectate • proba practic?) i-a diverse forme. profesor#. supervizare# A%%&. • Dezavanta!ele) este foarte consumatoare de timp. corectarea pe loc. nr practicilor • metoda se aseam?n? cu investigaCia . lucr?ri realizate pe sc eme =colare • 7etode alternative "complementare# • cele ce vizeaz? observarea este tratat? ca o metod? de evaluare • elementele de protocol) natura profesor-elev. • appraisal "ev profesor# • evaluation "ev programelor sociale# • monitoring "monitorizare. tipuri de comportamente dezvoltate. • iar specifice sunt) motivaCie =i orientare =colar? Evaluare definiCie ansamblu structurat format din m?surare. 7etode de evaluare) metode traditionale =i metode alternative • 7etode tradiCionale "clasice# sunt folosite cu o mare frecvenC?) • (roba oral? • 0orma ascult?rii. (erformanCelor elevului. poate fi evaluat. Evaluarea ) • assessment "ev. • Accentueaz? comunicarea verbal?.2 F evaluare de orice fel Evaluarea dispune de o decodare diversificat? • explicaCii etimologice • definiCie din dicCionar 0uncCiile evalu?rii) • diagnoz?. • Avanta!ele probei.D7E. subiectivitatea evalu?rii • (roba scris?) cel mai adesea i-a forma tezei • în cadrul acestei probe investig?m comunicarea în forma scris? • avanta!e) permite evaluarea tuturor elevilor în aceea=i unitate de timp. lucr?ri de laborator. 7?surarea o corespondenC? ce poate fi stabilit? între un =ir de numere =i este un element al evalu?rii. este considerat? o prob? obiectiv?. elevii scap? de tracul evalu?rii orale. m?sur?m atitudine Dup? m?surare se produce aprecierea.• &ndustrializarea "comercializarea# Din punct de vedere istoric educaCia a fost în acela=i timp p?rintele =i copilul dezvolt?rii naCiunii stat. • prognoz? • selecCie sunt cele generale. • +onst? într-un =ir de itemi "întrebare Hr?spunsul a=teptat# este vorba despre evaluare. preorie =i decizie.

utilizarea simbolurilor. Erori identificate în evaluarea didactic?. • (ortofoliul este o metod? complementar? de evaluare utilizat? din ce în ce mai mult "este o metod? nou?# • este privit ca o . contextul în care va fi utilizat. Gtiliz?m) notarea numeric? de la 3-35. Acest tip se adreseaz? înv?C?rii anglo-saxon. • efectul alo. • identificarea procedurilor de utilizat. proiectarea portofoliului • Autoevaluarea este raportat? la evaluare. nota reciproc? "sc imb de lucr?ri între elevi la notare#. &dentific?m con=tient acelea=i erori. 0actorii ce Cin de profesori • efectul (. notarea cu a!utorul culorilor %unt E trepte de calificative. • Evaluarea curent? Aprecierea =colar?) aprecierea verbal?. • calitatea perceput? Evaluarea este) continu?. • analiza =i interpretarea datelor • investigaCia impune implicarea activ? a elevului în înv?Care • 6 alt? metod? este (roiectul Acesta începe =i se înc eie în clas? "proiectul# este o condiCie obligatoriu +riteriile utilizate în proiect) • calitatea dorit?. • efectul blând elevii evaluaCi • efectul de contaminare • efectul de contrast reprezint? accentuiarea diferenCelor în evaluare a dou? r?spunsuri succesive +a subiecte pot fi =i erorile evalu?rilor. 3"na #lena 4afaila . notarea literar? const? în utilizarea unei scale cu o înc idere de aproximativ I-J trepte. formativ? =i sumativ?.. • oroarea de generozitate profesorul acord? note mai mari decât merit? elevul.gmalion. efectul de anticipaCie.• &nvestigaCia metod? • condiCiile de lucru.carte de vizit?> a elevului • el recunoa=te metodele tradiCionale de evaluare cât =i alternative • sunt importante 4 elemente) scopul elabor?rii. unde cifrele sunt înlocuite cu litere. • calitatea probat?.

avand deci valoare procedurala. in respectarea si imbogatirea repertoriului elevului. inventivitate. decizie promta. comunicarea. ele sunt subordonate principiilor. cunoasterii pedagogice. invatarii si evaluarii). Normativitatea didactica desemneaza ansamblul principiilor si regulilor procesului de invatamint. flexibilitate. in focalizarea mesajului educational asupra fiecarui elev. a invatarii si a dezvoltarii) si exprima legile care guverneaza invatarea. dar si pe cei care elaboreaza planul de invatamint. idei de baza pe care se intemeiaza procesul didactic. la stabilirea strategiei didactice. lingvistice. in prelucrarea didactica a cunostintelor stiintifice. Normele (regulile) didactice reprezinta prescriptii cu caracter particular. ( ! caracter general " se refera la toate componentele procesului didactic (la elaborarea obiectivelor.Principiile pedagogice exprima necesitatea comunicarii pedagogice. ele exprima legitatile care guverneaza invatarea si dezvoltarea. in corelarea permanenta a continuturilor de obiectivele urmarite. 'A ! caracter normativ " indica restrictii si permisivitati. Acest principiu directioneaza si stimuleaza cadrul didactic in construirea proiectului pedagogic in sens curricular. Principiul creativitatii pedagogice este un imperativ categoric al actiunii didactice angajat la nivelul circuitelor de conexiune inverse care permit profesorului sa perfectioneze permanent actiunea educativa. a strategiei didactice. la desfasurarea predarii. ) ! regleaza activitatea de instruire atunci cind intervin disfunctionalitati. in construirea mesajului educational utilizind continuturi formative. ghideaza profesorul in organizarea si desfasurarea activitatii instructiv educative. Principiile didactice indeplinesc urmatoarele functii ? ! orienteaza cadrul didactic in organizarea componentelor procesului didactic si a relatiilor dintre ele in vederea realizarii obiectivelor preconizate. . organizarea si prelucrarea continuturilor. Principiul sustine cadrul didactic in ierarhizarea obiectivelor in functie de mecanismele psihice implicate in invatarea specifica domeniului si disciplinei de invatamant. a mesajului educational. Sunt idei care calauzesc. programele scolare. creativitatii pedagogice. Principiul comunicarii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. angajat la nivelul mesajului educational. dezvoltarea psihica. Principiile didactice se caracterizeaza prin anumite trasaturi @ ! sunt fundamentate stiintific " se bazeaza pe datele psihologiei (generale. in elaborarea mesajului educational tinand cont de finalitati. in valorificarea informatiilor primite prin conexiunea inversa in vederea perfectionarii activitatii instructive educative. motivationale ale clasei si ale elevului. manualele scolare. indicatii concrete. Principiul cunoasterii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. la selectarea. relatiei pedagogice) necesita din partea cadrului didactic competente teoretice (de proiectare si evaluare) si practice dar si receptivitate la reactiile elevilor si la dificultatile aparute. Principiul creativitatii pedagogice exprima cerinta adaptarii permanente a actiunilor de intruire la conditiile concrete. angajat la nivelul proiectului elaborat special de profesor pentru a genera reactia formativa a elevului. de particularitatile cognitive. Aceasta adaptare (a proiectului didactic. * ! indica restrictiile si permisivitatile actului educativ la virsta la care se construieste si se dezvolta personalitatea. Principiile didactice sunt cerinte cu caracter legic referitoare la organizarea si desfasurarea procesului didactic.

identifica cauzele si consecintele fenomenelor. c. $nvatarea constienta si activa este asigurata prin utilizarea metodelor bazate pe problematizare. care ii impune sa ! si mobilizeze fortele intelectuale si emotionale. Se recomanda asigurarea cunostintelor " premisa pentru intelegerea noilor cunostinte. teoria informatiei si stiinta comunicarii. in organizarea si desfasurarea actului de predare " invatare. sistematizeze experienta cognitiva a elevului. Principiul unitatii dintre teorie si practica reflecta determinarea sociala a educatiei scolare si relatia dintre teoria stiintifica si activitatea concreta. sinteza. Principiul invatarii sistematice si continue . elaboreaza idei. sa invete elevii sa aplice si cum sa aplice ceea ce invata. diferentiat. '9 ! caracter sistemic " principiile didactice se respecta in totalitate. sa porneasca de la problemele teoretice si practice pe care elevul le intilneste in realitate (pentru a ! i declansa motivatia invatarii. prin imbinarea muncii in echipa cu cea independenta. sa valorifice. accesibil " sub raportul posibilitatilor . generalizare. prin minuirea adecvata a factorilor atentiei. prin declansarea si mentinerea interesului pentru continutul invatarii si pentru cunoastere in general. explorare si actiune. largeasca. fundamentat pe caracterul procesual. principiul unitatii dintre senzorial si logic. exemplifica. integreaza noile cunostinte in propriul sistem cognitiv pe care il restructureaza permanent. aptitudinilor. experimenteaza. pentru a ! i forma receptitate fata de problematica realitatii.'' ! caracter dinamic " continutul principiilor s!a transformat (dezvoltat sau chiar modificat) de!a lungul timpului. ipoteze. Activitatea independenta si cea in echipe constituie cadrul optim pentru valorificarea situatiilor " problema ca si pentru aplicarea cunostintelor in noi situatii. intr! o anumita ordine logica. #ste constructiva doar acea invatare care il implica plenar pe elev. interesant. a. exprima cerinta ca toate cunostintele. competentele sa fie formate progresiv. principiul accesibilitatii si individualizarii. continuarea invatarii acasa prin efectuarea temelor (care vor avea caracter aplicativ. pentru a " l stimula sa aplice in viata cele invatate). nerespectarea unuia pericliteaza respectarea celorlalte. principiul invatarii temeinice. b. Prioritara nu va fi insusirea de cunostinte ci formarea capacitatilor intelectuale (de analiza. mediteaza. Principiul invatarii constiente si active se bazeaza pe legile ce guverneaza invatarea si pe relatia determinativa dintre invatare si dezvoltare.. deprinderile. argumenteaza. sistematica. principiul invatarii sistematice si continue. interpreteaza critic ideile si teoriile noi. variat. formuleaza concluzii. Principiul sugereaza profesorului ca. Sistemul principiilor didactice include urmatoarele principii principiul unitatii dintre teorie si practica. predictie) si a instrumentelor operationale. principiul invatarii constiente si active. potrivit celor mai noi date din psihologia invatarii si psihologia dezvoltarii. aptitudinile. $nvatarea constienta este posibila daca elevul face asociatii intre cunostintele noi si cele de care dispune deja. $nvatarea este activa daca elevul insusi observa. respectindu ! se procesualitatea invatarii. Principiul este impus si de relatia dintre invatare si dezvoltare dezvoltarea poate fi provocata si determinate numai de o invatare continua. decodifica cunostintele noi raportindu!le la propriul sistem cognitive. formarea etapizata si progresiva a deprinderilor. depune efort. desi utilizeaza capacitatile perceptive si mnezice. care. principiul conexiunii inverse. comparatie. este centrata pe gindire si posibilitatile ei. corelatii intra si interdisciplinare. stadial al dezvoltarii. verifica.

Se impune respectarea principiului nu numai de profesor ci si de cei care elaboreaza planul de invatamint. rational materialul didactic necesar. iar perceptile si reprezentarile noastre contribuie la verificarea constructiilor gandirii. includerea fixarii (consolidarii) in lectiile de transmitere " insusire de cunostinte si de formare de deprinderi % priceperi.si emotionale) care il ajuta pe elev sa depaseasca propriile posibilitati. contolul prin intermediul lor anticipand pe cel logic. sistematizarea permanenta a achizitiilor deja formate. in functie de virsta elevilor. Principiul accesibilitatii si individualizarii sau respectarii particularitatilor de virsta si individuale impune respectarea posibilitatilor reale ale virstei si individuale (sub aspectul cunostintelor anterioare. utilizarea tehnicilor de invatare adecvate disciplinei scolare. *in acest punct de vedere sunt importante informatiile pe care profesorul le primeste de la elevi (prin starea de atentie. f. asigurarea concordantei dintre posibilitati si dificultati. de obiectul sau fenomenul studiat. declansarea si mentinerea interesului pentru continuturile respective. repetarea (sub forma reactualizarii ideilor ancora si a lectiilor de recapitulare). )uvintul (insotit de mijloace expressive) si intuitia senzoriala se imbina in pondere diferita. d. intrebari. Principiul conexiunii inverse exprima cerinta reintoarcerii informatiei despre calitatea predarii si a invatarii in vederea reglarii si perfectionarii lor. programa si manualul. Principiul poate fi respectat daca se foloseste adecvat. sa compare. dar si informatiile pe care elevul le are despre propriile rezultate. optimizarea memoriei prin valorificarea factorilor si caracteristicilor ei. Principiul invatarii temeinice exprima cerinta formarii unor cunostinte si deprinderi durabile si profunde astfel incit elevul sa le poata utilize % valorifica ulterior. e. sa analizeze. constructiile abstracte. Principiul impune verificare continua si sistematica. *eriva din caracterul sistemic al procesului didactic eficienta lui depinde de asigurarea celor mai adecvate caracteristici ale componentelor si a celor mai optime relatii dintre componente. calitatea raspunsurilor.psihice dar si al timpului). apelarea cit mai des la reflectie ca metoda de instruire si autoinstrure. Principiul corelatiei dintre senzorial si rational se fundamenteaza pe relatia dintre cunoasterea senzoriala si cea logica. timpului necesar invatarii). (ratarea diferentiata si individualizata reprezinta strategia cea mai importanta ceruta de acest principiu. Acest principiu exprima cerinta asigurarii unui suport concret! senzorial necesar pentru identificarea de catre elev a caracteristicilor concrete ale obiectelor si fenomenelor. )a in orice sistem. intarire imediata a raspunsurilor. datorita exemplificarilor si concretizarilor. nivelului de dezvoltare psihica. controlul si reglajul asigura perfectionarea functionarii. Principiul impune respectarea &zonei proximei dezvoltari'. de specificul obiectului de invatamint. Se bazeaza pe caracterul stadial si pe cel individual al dezvoltarii psihice. Pornind de la concret si particular elevul va putea ajunge (cu ajutorul profesorului care ii ghideaza actul observativ) la generalizari si abstractizari si va intelege. sa selecteze ceea ce este important. #levul va fi solicitat sa observe. in activitatea scolara % activitatea practica % viata. . dar nu exclude efortul(concentrare de forte intelectuale. rationala cunoasterea senzoriala este premisa pentru cea logica care o valorifica si valorizeaza. g. repertoriului verbal. cresterea gradului de activism al elevului. sa verbalizeze actul observativ. implicarea intr ! o invatare active).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful