Pentru examen

D-na Prof. Crenguta Oprea
Formele educaţiei reprezintă toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului, în mod organizat şi structurat (în conformitate cu anumite norme generale şi pedagogice, desfăşurate într-un cadru instituţionalizat) sau, dimpotrivă, în mod spontan (întâmplător, difuz, neoficial). Educaţia permanentă Proces de perfecţionare a dezvoltării personale, sociale şi profesionale pe durata întregii vieţi, în scopul îm unătăţirii calităţii vieţii individuale şi colective (vezi !"#$%&, '()*)+ ,nclude ed. formală, nonformala, informală, autoeducaţia su toate aspectele (intelectuală, morală, fizică, te-nologică, estetică)+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori sociali. - /inamismul vieţii sociale+ - 0o ilitatea şi diversificarea profesiilor+ - !zura morală a cunoştinţelor+ - Progresele accelerate în ştiinţă şi te-nică+ - 0ultiplicarea şi diversificare mass-mediei+ - %reşterea gradului de democratizare a vieţii sociale+ #ducaţia permanentă-necesitate. Factori individuali. - /oinţa individului de perfecţionare, de adaptare continuă şi promtă la ritmul sc-im ărilor economice, sociale, culturale+ - "ivelul crescand al aspiraţiilor culturale şi al nevoilor diferitelor varste+ - %reşterea standardului de viaţă, concomitent cu e1pansiunea demografică (prelungirea duratei medii de viaţă)+ Autoeducaţia #ducaţia prin sine însuşi, personală, susţinută de efort conştient organizat şi de motivaţie intrinsecă+ # adecvată unei decizii proprii de autoanga2are într-o activitate sistematică, direcţionată către atingerea unui ţel propus+ %aracteristici şi funcţii ale conştiinţei de sine. Funcţia anticipativă 3 oferă individului posi ilitatea de a se autoproiecta, de a-şi canaliza eforturile în mod intenţionat şi sistematic către atingerea o iectivelor+ Funcţia normativă 3 rezultat al unei interiorizări treptate a cerinţelor sociale, modeland continuu comportamentul+ %apacitatea omului de a se reflecta pe sine însuşi 3 dedu landu-şi conştinţa în contrarii. ceea ce este şi ceea ce doreşte să fie+

Condiţiile autoeducaţiei: - %onştiinţa de sine+ - 0otivaţie intrinsecă+ - %alităţi de voinţă şi caracter+ - %apacitate de discriminare, de automo ilizare şi de autoevaluare corectă a progreselor+ - #fort intelectual şi fizic susţinut+ - 4 ilităţi de muncă intelectuală independentă şi de gandire+ - %unoştinţe, deprinderi, priceperi de lucru cu informaţia+ %apacitatea de a-şi organiza propriul regim de muncă intelectuală şi repaus+ CONCLU !!: #ducaţia prin alţii este o premisă dar şi o condiţie pentru autoeducaţie+ 4utoeducaţia e produsul superior al formelor educaţiei şi criteriul de apreciere al eficienţei acestora+ 4utoeducaţia este a consecinţă şi o condiţie a educaţiei permanente+ 0enirea şcolii e aceea de a-l învăţa pe elev cum să înveţe eficient pentru sine şi pentru societate+

"etodologia in#truirii
metoda #timologie. gr. 5met-odos6 (5odos67cale, drum, 5met-a67 spre, către) 7 drum către, cale de urmat în vederea atingerii unor finalităţi determinate+ 8n sens pra1iologic - metoda. 7 mod eficient de acţiune+ 7 modalitate practică de lucru a profesorului cu elevii+ /efiniţia metodei didactice. 7 calea eficientă de organizare şi diri2are a învăţării elevului de către cadrul didactic+ 7 modalitatea folosită de profesor pentru a-i determina pe elevi să găsească ei înşişi calea proprie de urmat în vederea construirii cunoaşterii+ 7 ansam lu organizat de procedee (te-nici limitate de acţiune, detalii) Funcţiile metodelor didactice. - Funcţia cognitivă+ - Funcţia formativ-educativă+ - Funcţia motivaţională+ - Funcţia instrumentală+ - Funcţia normativă (de optimizare)+ %lasificarea metodelor didactice. A. "etode de comunicare: ,. %omunicare orală. ,.'. 0etode e1pozitive (povestirea, descrierea, explicaţia, prelegerea, instructajul, conferinţa, cursul etc.) ,.9. 0etode conversative (conversaţia euristică, discuţia colectivă, dezbaterea, brainstorming, problematizarea) ,,. 0etode de comunicare scrisă. lectura, munca cu manualul, citirea expresivă, studiul de text ,,,. 0etode de comunicare oral-vizuală. cu ajutorul aparaturii audio!video, "#

învăţarea prin descoperire . D. C. studiul de caz. înţelegerea. 4cţiune simulată. lucrările practice. învăţarea pe modele + C. observaţia sistematică şi independentă. cu funcţii pedagogice (de a uşura comunicarea.. formarea de priceperi şi deprinderi. de a le aplica. învăţare. "i*loace te-nice audio-(i&uale. anc$eta.nstrumentalizarea metodologiei didactice+ "i*loacele de 'n(ăţăm+nt 7 ansam lul de resurse sau instrumente materiale. învăţarea pe simulatoare %lasificarea metodelor didactice. D.spri2ină şi amplifică eforturile de predare.sunt investite cu un potenţial pedagogic. te-nice. "i*loace de exer#are )i formare a deprinderilor. a metodelor azate pe cercetare-acţiune-descoperire+ .0etode algoritmice de învăţare+ . activităţi creative . 0etode directe.nstruirea programată+ <. de a evalua) . de a fi1a noţiunile. C. "etode %a&ate pe acţiune: . metoda dramatizării.. jocul didactic.. 4cţiune reală... demonstraţia. aplicaţii te$nice. 0etode de comunicare interioară.. desene) %lasificarea mi2loacelor de învăţământ $. modelarea. "i*loace de e(aluare.%. evaluare+ 'lasificarea mijloacelor de învăţăm(nt /upă funcţie. produse.:.sunt purtătoare de informaţii+ .tilurile didactice 7 model comportamental ce caracterizează activitatea instructiv-educativă a unui cadru didactic+ .sunt instrumente de acţiune+ .. . "i*loace informati(-demon#trati(e: a) )ateriale intuitiv!naturale ) *biecte elaborate (construite)& substitute tridimensionale c) )ateriale (reprezentări) figurative& substitute bidimensionale d) +eprezentări simbolice (grafice. 0etode indirecte. reflecţia personală.. .. învăţarea prin cercetarea documentelor istorice. %irecţii de modernizare a metodologiei didactice& =ărgirea evantaiului metodologic în funcţie de varietatea situaţiilor de instruire+ Promovarea metodelor ce pun în valoare potenţialul intelectual şi creativ al elevilor+ Folosirea metodelor ce com ină munca individuală cu munca în grup+ %ultivarea metodelor euristice.0etoda fişelor de lucru+ 9. experimentul. experimentul mintal $.. "etode de raţionali&are a 'n(ăţării )i predării: '. proiectul. A. adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ. "i*loace de raţionali&are a timpului 'n cadrul lecţiilor..4. "etode de explorare a realităţii: . exerciţiul.

educatia este studiatã si de alte stiinte socioumane înrudite cu pedagogia. profunzimii si amplitudinii sale. Acestea o fac însã dintr-o perspectivã tangentialã. afectiv (empatic) $. descoperire) $.spontaneitate) $. la un grad înalt de generalitate si abstractizare. originalitate. Conceptul pedagogic de educatie urmãreste cunoasterea stiintificã. autoritar $. Datoritã complexitãtii. o mizã epistemologicã si moralã ma!orã$ epistemologicã. academic (discursiv. a unei realitãti psi osociale cu o foarte mare arie de extindere în timp si spatiu si de desfãsurare complexã si contradictorie la nivel de sistem si de proces. raţional ( azat pe argumentaţie ştiinţifică > evaluare sistematică) $. productiv ( azat pe gândire divergentă) $. de conducere a învăţării şi de evaluare a procesului şi a produsului+ .$ 7 f (P1"10) P 7 personalitea profesorului " 7 normativitate personalizată (cerinţele conduitei didactice) 0 7 mediu (particularităţi situaţionale) $tilul .caracterizează ansam lul de decizii luate de profesor în procesul de predare. euristic (a1at pe stimulare. democratic D-l prof /orin Cri#tea Educatia Educatia reprezintã obiectul de studiu specific pedagogiei/stiintelor pedagogice. prin faptul cã delimiteazã nucleul de bazã al domeniului. azat pe elev (învăţare) $. Definirea si analiza conceptului pedagogic de educatie reprezintã. azat pe cola orare şi spri2in reciproc $. evidentã la nivelul unei anumite functii a educatiei "uneori la nivelul unei functii derivate# sau al unui anumit element al structurii activitãtii de educatie "vezi. a1at pe profesor (predare) $. sau particularã. formativ $. cunoaştere de sine.ipuri de #tiluri $. înclinat spre repetiţie) $. de exemplu. studiat prin metodologii specifice si în sensul unei normativitãti . inovator (desc-is spre creaţie. imaginaţie. căutare. informativ $. centrat pe transmitere) $. reproductiv ( azat pe imitaţie) $. distant (rece) $. situatã la nivelul câmpului psi osocial care încon!urã activitatea de educatie "si actiunile subordonate acesteia#. noutăţi) $. contributia filozofiei în studiul finalitãtilor educatiei sau a economiei în studiul planificãrii educatiei#. astfel. rutinier (dogmatic. emoţie. azat pe competiţie $. intuitiv ( azat pe intuiţie.

supunerii în fata mãriei sale copilul. internationale etc. de exemplu.nucleu. dar complementare.#. 2) Functia si structura de bazã a educatiei +onstituie cel de-al doilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. în interiorul nucleului care concentreazã la un nivel abstract. generând viziuni diferite.constituind simultan un fapt istoric. /eprezintã dimensiunea obiectivã a educatiei. din perspectivã istoricã. datorate complexitãtii realitãtii psi osociale reflectate. prezent în diferite forme si variante. "E. avanseazã criteriile generale necesare pentru legitimarea epistemicã a conceptelor. al stiintelor pedagogice$ moral. central al pedagogiei. -e. mediu sau lung. &dentificarea acestei tipologii solicitã rezolvarea conflictului dintre tendinta de abordare psi ologicã si cea de abordare sociologicã a educatiei. %tudiile de epistemologie propun douã cãi posibile de analizã. economice. realizabil prin corelatia construitã permanent între educator si educat. bazatã pe) a# un nucleu functional-structural stabil$ b# finalitãti proprii$ c# mi!loace de realizare "care implicã toate continuturile generale ale educatiei# conditionate de un context intern si extern desc is "care implicã toate formele generale ale educatiei. explicite sau/si mascate. la nivel de sistem si de proces#. efectul social general al activitãtii de educatie "formarea-dezvoltarea personalitãtii celui educat#. riscul politizãrii educatiei. deci sociologic.. exprimate prin douã tendinte de abordare a educatiei) psi ologicã-sociologicã (rima tendintã concepe educatia predominant ca proces psi ologic de formare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale interne.) a# o cale de analizã istoricã sau geneticã$ b# o cale de analizã logisticã sau axiomaticã (rima cale de cunoastere. prelungit pânã în postmodernitate.#$ b# sociologizare a educatiei . dar si politic si moral. în calitate de concept fundamental. politice..specifice. de exemplu.sub ung iul !udecãtilor si rationamentelor care o fac posibilã. valorificate de noi în partea & a cãrtii. este de ordin epistemic. Defineste consecinta cea mai . riscul negli!ãrii finalitãtilor educatiei. cea axiomaticã. este interpretatã . +ea de-a doua tendintã concepe educatia predominant ca produs social determinat de conditiile externe "culturale. . în capitolul '. lansat în modernitate. Este situatã central. 1) Tipologia generalã a activitãtii de educatie +onstituie primul criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei. si mental sau psi ologic. acumularea sau . prin faptul cã atrage atentia asupra problemelor de fond ale teoriei pedagogice. *n consecintã. a cãrei cunoastere profundã depinde de stadiul atins în cercetarea stiintificã de specialitate.# a educatiei exprimã necesitatea integrãrii personalitãtii la nivelul sistemului social global. diferite. cea istoricã. de maximã profunzime. o notiune stiintificã se dezvoltã prin acumularea cunoasterii.analizeazã genetica notiunilor.. activitatea de educatie are o tipologie specificã. . A doua cale de cunoastere.. aflate la baza oricãrei solutii eficiente în cadrul oricãrei practici educative. realizatã pe termen scurt. . vezi. vezi. permitând analiza logisticã sau axiomaticã.(erspective de analizã a pedagogiei ca stiintã. Accentuarea unui anumit tip de abordare genereazã tendinta de) a# psi ologizare a educatiei . *n consecintã. *n concluzie. 0unctia de bazã/functia centralã ". . +onstituie obiectul de studiu specific pedagogiei.atura acestui conflict istoric. al . Elaborarea conceptului de educatie ridicã numeroase probleme de ordin metodologic si praxiologic. la nivelul pedagogiei.cresterea cunoasterii. nationale.

functiei generale de bazã sau functiei centrale. conexiune inversã externã si internã. context extern si intern#. principalã. realizabilã în orice context extern si intern desc is perfectionãrii si autoperfectionãrii într-un timp. inclusiv finalitãtile educatiei "care reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei#. este raportatã permanent la dimensiunea obiectivã a educatiei. sunt proiectate finalitãtile macrostructurale) idealul educatiei care defineste tipul de personalitate necesar societãtii pe termen lung$ scopurile educatiei care definesc directiile strategice de dezvoltare a sistemului de învãtãmânt pe termen lung si mediu. (e de altã parte. finalitãti microstructurale/ obiective$ continuturi si forme. stabil si obligatoriu în orice context "extern si intern# de realizare a activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii "celui educat#. politicã si culturalã . extradidactice etc. *mpreunã cu functia centralã a educatiei si în funtie de finalitãtile macrostructurale anga!ate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. economicã. normativitate. necesar în cadrul oricãrei activitãti de formare-dezvoltare si în cadrul oricãrei actiuni educationale "didactice. . determinatã la nivel psi ologic. spatiu si stil pedagogic determinat istoric. Dimensiunea subiectivã a finalitãtilor. Dinamica raporturilor dintre nucleul functional-structural al educatiei si finalitãtile educatiei marc eazã tensiunea filozoficã si politicã a interdependentelor generale si specifice dintre dimensiunea obiectivã si subiectivã a educatiei. în conditiile unui model de tip curricular. aflate în continuã expansiune "calitativã si cantitativã#. Aceastã functie vizeazã integrarea personalitãtii umane la nivelul sistemului social global si al principalelor sale subsisteme) economic. /eprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei. cea de umanizare. în perspectiva integrãrii psi osociale optime a personalitãtii umane "aflatã în conditia de educat#. corespunzãtoare functiei centrale a educatiei. concrete/operationale. 1a nivel de sistem.. 3) Finalitãtile educatiei +onstituie cel de-al treilea criteriu axiomatic anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. 0inalitãtile educatiei sunt definitivate în termeni de filozofie si de politicã a educatiei la nivel de sistem si de proces. Structura de bazã a educatiei. 1a nivel de proces. dezvoltate la nivelul unui proiect pedagogic desc is spre "auto#perfectionare continuã. finalitãti macrostructurale.generalã a activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. mesa! pedagogic. subordonate functiei generale de bazã. evaluare. trebuie evidentiatã si o altã categorie de functie generalã. *n acest cadru de referintã sunt deduse functiile generale principale ale educatiei . personalizat si institutionalizat#. 0unctia si structura de bazã a educatiei formeazã nucleul functional-structural al educatiei. stã la baza oricãrei activitãti de educatie "în calitate de activitate de formare-dezvoltare a personalitãtii umane# si a oricãrei actiuni educationale subordonate acesteia. anga!eazã corelatia dintre educator "subiectul educatiei# si educat "obiectul educatiei# la un nivel obiectiv si general. care constituie obiectul de studiu specific pedagogiei . specifice si concrete#. implicate în proiectarea. care exprimã pozitia activã a educatorului "colectiv si individual. de formare-dezvoltare a personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale . specifice. Acest nucleu functional-structural . subordonatã. Aceastã corelatie functionalã valorificã morfologia si fiziologia principalelor componente ale educatiei "functii generale. politic si cultural. la care se raporteazã toate celelalte componente ale educatiei. sunt proiectate finalitãtile microstructurale . generale. care are un caracter abstract si general. metodologie. în perspectiva paradigmei curriculumului. /eprezintã dimensiunea obiectivã educatiei. obiect de studiu specific pedagogiei generale si stiintelor pedagogice "ale educatiei# rezultate.# subordonatã acesteia. de asemenea. structura de bazã a educatiei reprezintã nucleul functional-structural al activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. scopuri# si de proces "obiective generale. Anga!eazã orientãrile valorice ale educatiei asumate de educator în calitate de proiectant "individual si colectiv# la nivel de sistem "ideal. situatã la nivelul nucleului functional-structural al educatiei. obiectivele educatiei/instruirii .

teoretic si practic etc. educatia intelectualã "stiintificã#. în general. de frumos. a educatului. continuturile generale ale educatiei "implicit si continuturile particulare# prin diferite activitãti "actiuni# pedagogice organizate si/sau prin numeroase . educatia interculturalã etc. abordatã ciclic de . al sistemului si al procesului de învãtãmânt. a educatului. manuale etc. dar si proactiv. operationalizate de profesor în cadrul unor activitãti concrete organizate în cadrul si în afara programului scolar. determinat de structura bio-psi o-socio-culturalã a personalitãtii umane. psi ofizicã# a personalitãtii. reflectã valorile pedagogice fundamentale "binele moral. intelectualã. 2oate conferã substanta axiologicã proprie oricãrei activitãti de formare-dezvoltare a personalitãtii umane. cultural. 4) Continuturile si formele generale ale educatiei +onstituie cel de-al patrulea criteriu axiomatic. proprii fiecãrei vârste psi ologice si scolare "vezi continuturile învãtãmântului. "vezi educatia ecologicã.problematica lumii contemporane. productiv si creativ# de educator "care intervine individual si/sau colectiv.realizarea si dezvoltarea oricãrei activitãti de educatie. numite în literatura de specialitate si dimensiuni sau laturi ale educatiei .# si de . %unt atribute relevante în cadrul proiectãrii pedagogice în contextul unitãtii existente între functia centralã a educatiei si structura de bazã a educatiei. /ezultã cinci continuturi generale ale activitãtii de educatie) educatia moralã. esteticã. de cerintele. utilitatea adevãrului stiintific. educatia civicã pentru democratie..#. incluse în plan. educatia economicã. de existenta si de evolutia proprii acesteia "necesitatea de a se raporta permanent la valoarea de bine moral. continuturile si formele generale intervin prin obiectivele specifice fiecãrei trepte si discipline de învãtãmânt. conferã oricãrei activitãti de educatie "si actiunilor educationale subordonate acesteia# consistentã internã si desc idere externã. politic. programe. anga!at în definirea educatiei ca obiect de studiu specific pedagogiei. educatia aplicatã "te nologicã#. indiferent de context. Formele generale ale educatiei reprezintã modalitãtile n care sunt exprimate. 1a nivel de sistem de învãtãmânt. direct si/sau indirect. &ntervin în cadrul oricãrui proiect pedagogic "bazat pe obiective-continuturi-metode-evaluare# realizat în context intern si extern. te nologicã. economic#. adevãrul stiintific. valorificând toate resursele educatiei organizate scolar si extrascolar sau preluate din mediul social "comunitar. în plan cognitiv si noncognitiv. sãnãtatea psi ofizicã# anga!ate în formarea-dezvoltarea complexã a personalitãtii umane. de sãnãtate psi icã si fizicã#$ b# unitar .noile educatii. Analiza continuturilor generale ale educatiei evidentiazã caracterul lor a# obiectiv . de utilitate a adevãrului stiintific. în mod special. educatia pentru si prin mass-media. educatia sanitarã modernã. educatia demograficã. anvergurã axiologicã si focalizare operationalã. de adevãr stiintific. stabilitate epistemicã si flexibilitate praxiologicã. desc ise spre toate influentele contextului intern si extern al educatiei/instruirii. organizat la nivel de sistem si de proces. indiferent de directia sau domeniul de manifestare si de evolutie a acesteia$ c# dinamic . +ontinuturile generale . reflectatã la nivelul finalitãtilor educatiei asumate în mod activ "reactiv. educatia esteticã. cu manifestãri specifice în cazul fiecãrui continut la nivelul structurii mesa!ului pedagogic care trebuie orientat spre formarea-dezvoltarea pozitivã a personalitãtii umane. determinat de interdependenta celor cinci continuturi care conferã substanta activitãtii de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. 1a nivel de proces de învãtãmânt. personal si/sau institutional#. Anga!area lor la nivelul sistemului de educatie. determinat în functie de numeroasele continuturi particulare.$ d# desc is . frumosul. determinat de corelatia informare-formare. educatia psi ofizicã. continuturile si formele generale intervin prin asumarea unor scopuri si obiective generale orientate spre formarea-dezvoltarea complexã "moralã.

dar si de promovare sau certificare în anumite situatii. gândire. analizate din perspectiva unui concept-c eie în stiintele socioumane. politicã. cognitive "limba!. dar si de la nivelul actiunilor pedagogice organizate în scoalã. neorganizatã. optionale. definesc .. în raport cu particularitãtile fiecãrei vârste psi ologice si scolare$ b# functia politicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor civice care reglementeazã raporturile acesteia cu lumea si cu sine. provenite de la nivelul mediului social "comunitar. functiile educatiei au un caracter obiectiv. aptitudini generale si specializate în plan intelectual# si noncognitive "motivatie. componente de bazã care genereazã o anumitã modalitate de proiectare. caracter. al sistemului si al procesului de învãtãmânt. cu structuri ierar ice. organizatã flexibil. economie etc. cultural. strada. Din aceastã perspectivã. 0unctiile educatiei. cu structuri mobile. artã. organizatã foarte riguros. cu initiative metodologice predominant creative. memorie. vointã. cu resurse multiple de experimentare si de individualizare. promovare.#. .#. activitãtii si ale institutiilor specifice care asigurã un ec ilibru structural într-un context dinamic . vezi educatia/instruirea scolarã$ b# educatia nonformalã . în raport cu anumite cerinte etc. realizare si dezvoltare a structurii educatiei. te nologie. provenite din directia câmpului psi osocial. care au un caracter subiectiv în sensul '. afectivitate.influente pedagogice spontane. economic$ familia.rosturile. Ele constituie consecintele sociale ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate la nivel de sistem. imaginatie. continuã. filozofie. situat si dezvoltat în context intern si extern. *n aceastã perspectivã. mass-media etc. '. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive. politic. putem identifica douã functii care vizeazã umanizarea personalitãtii în perspectiva integrãrii sale psi osociale) a# functia cognitivã a educatiei . reflectatã la nivel central.'!) Functiile care vizeazã formarea"dezvoltarea personalitãtii în vederea integrãrii sale sociale la toate nivelurile sistemului social global) a# functia culturalã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor spirituale "si materiale# preluate pedagogic din toate domeniile cunoasterii umane "stiintã. obligatorii. fiind realizabile în functie de finalitãti prin actiuni pedagogice organizate sau/si doar prin influente pedagogice spontane.3!) Functia de umanizare vizeazã formarea-dezvoltarea personalitãtii în vederea valorificãrii la maximum a resurselor sale psi ologice.indiferent dacã acestea sunt sau nu intentionate. Dinamica lor. intervin trei categorii de forme generale ale educatiei) a# educatia formalã . selectie. grupul de prieteni. vezi educatia/instruirea extrascolarã#$ c# educatia informalã . cartierul. cu modalitãti oficiale de evaluare cu scop de notare. religie. atitudini si aptitudini specializate în plan noncognitiv#. clasã etc. în conditii proprii fiecãrei vârste scolare si psi ologice$ . *n contextul extern si intern al educatiei. moralã. realizatã prin influente spontane. Ele sunt traduse în practica socialã prin actiunile pedagogice proiectate prin intermediul finalitãtilor educatiei. afirmatã la nivelul stiintelor socioumane. . certificare . Functiile educatiei Analiza educatiei la nivel functional-structural permite delimitarea si pozitionarea corectã a tuturor elementelor implicate în activitatea de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. în mod obiectiv. cu modalitãti speciale de evaluare formativã. de formare-dezvoltare a personalitãtii prin valorificarea resurselor sale cognitive$ b# functia noncognitivã a educatiei . este sesizabilã prin apelul la functiile educatiei.

%pre deosebire de functiile generale. elev. un caracter subiectiv. functia de asistentã socialã "subordonate functiei economice. student. în diferite contexte temporale si spatiale) a# functia de informare. #ducatul "6biectul educatiei "Ed. +a potential de cunoastere. *n analiza structurii de functionare a educatiei. de la statutul pedagogic de obiect la cel de subiect. functia de profesionalizare. existential. ca si potentiala evolutie existentialã a celui educat. derivate. existential. functia de propagandã/ideologizare "subordonate functiei politice. iar obiectul locul asupra cãrora se exercitã aceste actiuni. la nivel individual sau colectiv "vezi. +onstituirea lor depinde de interventia unor factori externi care le conferã. pot fi avansate urmãtoarele functii secundare/derivate subordonate functiilor principale ca exemple semnificative care se regãsesc.. si functiile generale "centrale. *n aceasta constã diferenta esentialã dintre functiile secundare. obiectul poate dobândi calitatea de subiect .. care asigurã functionalitatea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii.caracteristici dependente de observator. clasa de elevi#. derivate. derivate din functia politicã#$ c# functia de specializare. principale#. derivate din functia culturalã#$ b# functia de protectie socialã.c# functia economicã a educatiei) formarea-dezvoltarea personalitãtii prin intermediul valorilor te nologice. Este responsabil de realizarea permanentã a corelatiei functionale cu educatul. care vizeazã capacitatea acesteia de realizare a unor activitãti socialmente utile în diferite contexte sociale. '555. corelatia profesor . într-o perspective imediatã si pe termen mediu si lung. derivate din functia economicã#. cursant la actiuni de perfectionare#. în calitate de autor al proiectului pedagogic si de emitãtor al mesa!ului pedagogic. pp. *n aceastã acceptie. functiile secundare. care au un caracter obiectiv. desemneazã . de altfel. observator care tinde sã "re#construiascã realitatea formativã în raport de anumite intentii si interese "%earle. rezultã din atribuirea unor semnificatii si intentii speciale functiilor principale. Aceastã situatie conditioneazã modul de definire si analizã a celor mai importante componente structurale implicate în functionarea eficientã a educatiei. +onditia de obiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. datorat experientei de viatã sau nivelului de pregãtire limitat "vezi statutul de) fiu. Structura educatiei %tructura educatiei reprezintã elementele componente si interactiunea lor. astfel. aplicative.subiectul este sursa actiunilor. Este beneficiarul activitãtii de educatie în calitate de receptor al mesa!ului pedagogic. obiectul educatiei are calitatea de subiect epistemic "activ în cunoastere#$ existential. care exprimã trãsãturi intrinseci ale educatiei. '3-43#. 4# 0unctiile secundare. prescolar. la nivelul corelatiei functionale specifice activitãtii de educatie. functia de culturalizare. de exemplu. .doi actori ai educatiei. optiunea pentru formula de subiect si obiect al educatiei este adoptatã în sens ontologic. probat prin experientã de viatã "cazul familiei# sau nivel profesional specializat "cazul cadrului didactic#.$6e# . fãrã a exclude conditia epistemicã a celor . derivate. Analiza sa presupune elaborarea unui model abstract care evidentiazã importanta prioritarã a functiilor generale în raport cu numeroasele elemente componente ale activitãtii psi osociale de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii. +onditia de subiect al educatiei vizeazã statutul sãu ontologic. #ducatorul$Subiectul educatiei "E$ %e# . individual sau colectiv. în practica educatiei. individual sau colectiv. functia de asistentã psi ologicã "subordonate functiei culturale. Este initiatorul activitãtii de educatie. %intetizând importanta demersului la nivelul corelatiei functionale necesarã în cadrul oricãrei activitãti de educatie eficientã. de moment.

grupalã. seminar. valorificând diferite forme de organizare particularã "frontalã. Astfel. +ontinuturile generale ale educatiei "+# . Finalitãtile microstructurale ale educatiei . 'roiectul pedagogic de tip curricular &''C)! Articuleazã cele patru elemente prezentate anterior "obiective-continuturi-metodologie-evalaure# la nivelul unei structuri de actiune care. 2raduc în plan subiectiv dimensiunea obiectivã a functiei centrale a educatiei. indiferent de specificul activitãtii de educatie pe care urmeazã sã o proiecteze. aflate în centrul proiectului pedagogic curricular. urmãrind realizarea permanentã a unei corespondente pedagogice optime între obiective-continuturi-metodologieevaluare. cultural. Este transmis sau . obiectivele "o#. educatorul va anga!a functia de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii în vederea integrãrii psi osociale a personalitãtii celui educat "în sens general uman. intelectualã "stiintificã#. orã de dirigentie etc. receptate si interiorizate de cel educat. defineste tipul de personalitate umanã. sãnãtatea# aflate la baza proceselor de formare-dezvoltare permanentã a constiintei psi osociale a omului. fiind valabile la scara sistemului de educatie/învãtãmânt. frumosul. psi ofizicã. cercetare a realitãtii. #valuarea educatiei &#v)! &nclude actiuni de control si apreciere a gradului de îndeplinire a obiectivelor în vederea stabilirii unor decizii optime$ poate implica actiuni realizabile prin strategii de evaluare) initialã-continuã-finalã$ predictivã-formativã-sumativã$ normativã-de progres. valorificând integral si adecvat) contextul intern si extern în care se desfãsoarã activitatea la nivel de proces si de sistem. în mod implicit. 7esa!ul pedagogic transmis/construit "7(t/c# este elaborat de educator la nivelul interactiunii dintre finalitãtile macrostructurale ale educatiei si finalitãtile microstructurale ale educatiei. Functia centralã a educatiei "0+E#. &nclude principiile cu valoare imperativã care trebuie respectate în activitatea de proiectare si de realizare a educatiei prin intermediul mesa!elor pedagogice transmise/construite de educator. 8izeazã acele valori fundamentale "binele moral.# a activitãtii "educative/didactice#. %unt derivate din finalitãtile macrostructurale.((# si de principii de realizare ". situatã initial în ipostaza de obiect#. Finalitãtile macrostructurale ale educatiei "07E#. orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice de formare-dezvoltare permanentã a personalitãtii umane. lectie. . economic#. functie de maximã generalitate care are un caracter obiectiv. esteticã. potential.ormativitatea pedagogicã intervine la nivel de principii de proiectare ". definesc directiile generale de evolutie a educatiei. individualã# si concretã "curs. actiune practicã. /eprezintã primul element al structurii educatiei la care se raporteazã subiectul educatiei. cu desc idere spre problematica lumii contemporane. civic. necesar la nivel de sistem pe termen lung$ scopurile educatiei .doar în momentul în care devine initiator al educatiei si autor al propriului sãu proiect pedagogic "autoproiect pedagogic# si. aplicatã "te nologicã#. la nivel general si particular. anticipând mesa!ul pedagogic. al propriului sãu mesa! pedagogic "vezi stadiul autoeducatiei pe care. acordã prioritate obiectivelor. %etodologia educatiei &%)! &nclude ansamblul metodelor pedagogice propuse de educator la nivelul unor cãi eficiente aplicate de cel educat ca strategie de educatie/ instruire bazatã prioritar pe) comunicare. mi!loace de instruire programatã "calculator#. Definesc. valabile la nivel de sistem pe termen mediu si lung. adevãrul stiintific. definind orientãrile valorice care stau la baza actiunilor specifice anga!ate în formarea-dezvoltarea permanentã a personalitãtii umane) idealul educatiei . %unt elaborate la nivel de filozofie si de politicã a educatiei. educatia) moralã./(#. îl poate atinge orice personalitate umanã. valabile la scara procesului de învãtãmânt. adevãrul stiintific aplicat.

. dintre motivatia internã si motivatia externã#. .obiective monodisciplinare. . reprezintã dimensiunea subiectivã a educatiei.obiective generale. *n sens restrâns. în documentele de politicã scolarã.obiective instructionale. obiectivelor educatiei. semnificative la scarã socialã "sistem social. +lasificarea finalitãtilor educatiei +lasificarea finalitãtilor educatiei este o necesitate metodologicã si practicã în contextul numeroaselor variante. propriu teoriei generale a educatiei. în limba!ul pedagogic comun. . avem în vedere conceperea politicilor educationale pe termen lung si mediu$ inclusiv elaborarea planului de învãtãmânt. ... fixatã la nivelul functiei si structurii de bazã a educatiei. +onstructia rezultatã tinde spre dimensiunea de maximã generalitate si stabilitate epistemicã a unui concept pedagogic fundamental..obiective operationale.obiective intangibile. .obiective functionale. Definirea conceptului pedagogic de finalitate a educatiei poate fi realizatã în functie de caracterul teleologic si axiologic al activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii umane.obiective educationale.obiective de formare. realizabilã în termeni de comunicare pedagogicã eficientã. avem în vedere planificarea calendaristice a cadrului didactic "anualã.obiective specifice.. . sistem de învãtãmânt etc. pe fondul reflectãrii caracterului teleologic si axiologic al activitãtii de educatie realizate într-un context social desc is. Este transmis/construit în perspectiva receptãrii si interiorizãrii sale depline de cãtre educat "individual. în sens larg si restrâns. .. . elaborarea si definirea acestui concept presupune evidentierea functiilor si a structurii sale generale Functiile generale..deziderate. semestrialã. la toate nivelurile sistemului de educatie/învãtãmânt si ale procesului de învãtãmânt. .. Criteriile de clasificare a finalitãtilor . anga!ate de orice finalitate a educatiei.# a) Functia de proiectare a activitãtii de educatie este anga!atã... expresii si formule întâlnite în literatura de specialitate. cu o bazã si o desc idere largã spre problematica teoriei generale a instruirii si a teoriei generale a curriculumului. . grupuri de lectii. . determinat la nivelul intern al acesteia..obiective-cadru.obiective de referintã. complementarã cu cea obiectivã. functional-structural. pe capitole.. /eprezintã o structurã de actiune specificã. . Analiza finalitãtilor la nivel de concept pedagogic fundamental impune evidentierea functiilor generale anga!ate în mod obiectiv si a structurilor rezultate.. b) Functia de valorizare a activitãtii de educatie proiectatã la nivel de sistem si de proces este anga!atã prin intermediul valorilor pedagogice de maximã generalitate. colectiv#. . a programelor si manualelor scolare/universitare. . *n plan axiomatic.obiective multidisciplinare... .. . .obiective intermediare. Finalitatile educatiei 0inalitãtile educatiei definesc orientãrile valorice ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii anga!ate de proiectant la toate nivelurile sistemului si ale procesului de învãtãmânt.. . . sistem de educatie.obiective aparente.obiective terminale... scopurilor educatiei..scopuri.. .#. bazatã pe corelatia dintre informare "&#.finalitãti si obiective. *n sens epistemologic. . . *n sens larg.competente specifice.macro-obiective. concentrate în structura de organizare specificã idealului educatiei.obiective de evaluare.tinte.$ . definesc consecintele cele mai importante ale activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii.obiective tangibile. +a argument reproducem o parte dintre formulele ve iculate) . etc... lectii etc.micro-obiective. . .obiective-tintã.obiective concrete. "informatie selectatã si transmisã/construitã de educator# si formare-dezvoltare pozitivã "fdp# a celui educat "în plan cognitiv si noncognitiv$ vezi raportul dintre memorie si gândire.construit împreunã cu elevii..

finalitãti teoretice. în calitate de principal subsistem al sistemului de educatiei) scopurile educatiei$ . pot fi avansate mai multe criterii de clasificare a finalitãtilor educatiei. finalitãti particularizate la nivelul procesului de învãtãmânt) obiective specifice/ intermediare$ .#.micro-obiectiv operational. 4) (radul de generalitate"specificitate"operationalitate e+primat )n sens spatial. dupã) 1) Forma de obiectivare a orientãrilor valorice . finalitãti care vizeazã sistemul de educatie în ansamblul sãu) idealul educatiei$ . finalitãti tip proiect) idealul educatiei. finalitãti care vizeazã procesul de învãtãmânt. finalitãti aplicative. valabile la nivelul procesului de învãtãmânt$ . Avem în vedere douã categorii de finalitãti de sistem) idealul educatiei . o finalitate concretizatã în cadrul unei activitãti didactice "lectii etc. Dacã avem în vedere triada teleologicã ideal. finalitãti valabile la nivelul întregului proces de învãtãmânt) obiective generale$ . finalitãti concrete. unitãti de instruire# sau la nivelul unei activitãti didactice "lectie etc. în interiorul unui obiectiv operational sau în strânsã legãturã cu alte obiective operationale) . finalitãti care vizeazã sistemul de învãtãmânt. fundamentale) idealul educatiei. finalitãti concretizate la nivelul unui grup de activitãti didactice "grup de lectii. valorificabile la nivelul unor taxonomii) obiective specifice ale procesului de învãtãmânt$ . scopurile educatiei.Avem în vedere tipologiile realizate dupã) a# gradul de persistentã$ b# continutul specific$ c# aria de generalitate$ d# modalitatea de concretizare$ e# domeniul de aplicare$ f# durata secventei de învãtare etc. obiectivul general al educatiei valabil la nivelul sistemului/procesului de învãtãmânt$ . scopurile educatiei$ . 2) 'onderea teoreticã sau practicã a orientãrilor valorice . 3) (radul de raportare la sistemul de educatie$)nvãtãm*nt . finalitãti tip produs) obiectivele generale ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele particulare "specifice. actional . abordabile în ansamblul lor. 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt 0inalitãtile sistemului de educatie/învãtãmânt definesc orientãrile valorice care asigurã proiectarea si realizarea activitãtii de formare-dezvoltare a personalitãtii la nivel macrostructural. temporal. anga!ate în termeni de criterii de proiectare pedagogicã) obiectivele generale ale educatiei.#) obiective operationale$ . în calitate de principal subsistem al sistemului de învãtãmânt) obiectivele educatiei/instruirii.scopuri-obiective. finalitãti teoretice. o finalitate de maximã generalitate) idealul educatiei$ . finalitãti care definesc directiile generale de dezvoltare a educatiei) scopurile educatiei$ . intermediare# ale procesului de învãtãmânt$ obiectivele operationale "concrete# ale procesului de învãtãmânt. în sens explicativ si interpretativ. realizabile la nivelul unor activitãti concrete) obiective operationale ale procesului de învãtãmânt.

organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale etc. (entru De<e. comunitare etc. european# • Design curricular F principiile) plierea. *n calitate de finalitãti macrostructurale. .+urriculum> concept operaCional. si de politicã a educatiei) legea învãtãmântului. prezidentiale. comunitar.7. testare. *n consecintã. +urriculum-ul american a fost structurat pe obiective. cultural. reflectate la nivel global si particular. 3:3@ 0ranA Bobbit . susCinerea activitate de ec ip? ptr crearea unui curriculum (lanul de înv?C?mânt care trebuie reorganizate. B. .si scopurile educatiei. mondial. fiecare cercet?tor î=i susCinea teoria lui. +onstructia finalitãtilor macrostucturale este concentratã teleologic si axiologic la nivelul prospectãrii pedagogice a problematicii globale a sistemului social. indivizibil. • +ercetare macroproiectare curricular?. în mãsura în care orientãrile valorice asumate sunt anga!ate stabil. în perspectiva elaborãrii unor taxonomii.. în raport cu tendintele si directiile generale de dezvoltare socialã. curriculumul are sens de metafor?. preludiu al instruirii asistat? pe calculator#. Are un caracter global. Evaluarea trebuie f?cut? în vitro "care nu afecteaz? pe nimeni#. *n anii E5 s-au identificat & mecanisme de înv?Care ce se poate face =i ce nu "taxonomia lui Bloom#. proiecte de dezvoltare nationalã) parlamentare. în unitatea si integralitatea lor la scara socialã a sistemului de educatie/învãtãmânt.. 0 %Ainner instruire programat? "ma=ina de înv?Cat. guvernamentale. . Exist? obiective =i limite ale pedagogiei.egre/ Teoria general0 a curriculumului 7artin 9eidegger mare filozof 3:5' . 7are problem? a =colii noastre este organizarea sistemului de înv?C?mânt "sistem ecleziastic#. în plan economic. /esurse umane. curriculumul national etc. pe diferite criterii. • +ercetare design • +ercetarea validarea curriculei • &mplementare • +ercetarea curricular? • Diagnoza "o investigaCie de teren concret?# • (rognoza " tendinCe de evoluCie nivel local. financiare.Dogne mai întâi programat? înv?Care.o n De<e. +onCinuturi fixate pe finalit?Cile sistemului. Existau o sut? de teorii ale înv?C?rii. politic.+opilul =i curriculum> 8irginia cel mai frumos loc din America. transparenCa. idealul si scopurile educatiei nu permit gradualizãri si divizãri. Curs -on . +urriculum-ul modern conCine ) design. idealul si scopurile anticipeazã evolutia educatiei pe termen lung si mediu. 0inalitãtile de sistem sunt incluse în cele mai importante documente de politicã generalã . statutul personalului didactic. /.$ programe ale partidelor politice. implementare îns?Cit? de corecCie +ercetare se împarte în) • +ercetare curricular?.

• *n str?in?tate se face literar. Aspecte practice F multitudinea evalu?rii. evaluarea se confrunt? cu un proces. legi. 2estarea în vitro "în =coli. • (olitizarea • &nternaCionalizarea evalu?rii. Curs 1ictori/a Trifu Teoria 2i metodologia evalu0rii +artea . portofoliu. b?nci de date. interdependenCa dintre evaluare =i societate Evaluarea este un concept global. • Este o teorie • Este un proiect "este un proiect interdependent de sistem axiologic#. • %e face numeric.%piru aret F capodoper? pedagogic?. complementare de evaluare. a f?cut =coala normal?. %trategiile evalu?rii 7etode) 2radiCional?. • 8alidarea curriculei asumarea responsabilit?Cii. itemi de evaluare. proiect. • 0orCa persuasiv?. • +u a!utorul culorilor Efectele evalu?rii "defectele evalu?rii#. • (luritatea persuasiv?. nu cunoa=tem cu con=tiinCa de sine. +larific?ri conceptuale. (rincipiul optimismului "+omenius# în educaCie nu au voie s? faci decât cele mai bune lucruri cu putinC? în conformitate cu criteriile de opCionalitate.. alternative de evaluare "observaCia. Evaluare definirea &ncursiunea în domeniul evalu?rii argumentarea. . +urriculum trebuie s? aib? o modificare profund?. rezolvarea de probleme# %isteme de notare) • %e face cu a!utorul calificativelor. tradiCional. Evaluare "definiCie# ) • Este un proces "o tendinC?#. • &mplementarea management al sc imb?rii. indigen. +onceptele cu care se opereaz? sunt diverse) clienCi ai evalu?rii. • Este o tendinC? terorizat? • Abordare creativ?. poate fi o interogaCie cu privire la valori. (roblemele evalu?rii) • &deologizarea. este un proces "stereotip cultural#. !uridice. 7orala bun? pentru educaCie este cea autonom?. la faCa locului#. -ent =oapta con=tiinCei. exist? ' morale eteronom?.De la evaluare la curriculum> editura Gniversitate.

elevii scap? de tracul evalu?rii orale.D7E. profesor#. • dezavanta!e) nu pot fi corectate erorile detectate • proba practic?) i-a diverse forme. subiectivitatea evalu?rii • (roba scris?) cel mai adesea i-a forma tezei • în cadrul acestei probe investig?m comunicarea în forma scris? • avanta!e) permite evaluarea tuturor elevilor în aceea=i unitate de timp. este exersat? inteligenCa emoCional?. • Accentueaz? comunicarea verbal?. tipuri de comportamente dezvoltate. Evaluarea nu se confund? cu notarea. • Dezavanta!ele) este foarte consumatoare de timp. • iar specifice sunt) motivaCie =i orientare =colar? Evaluare definiCie ansamblu structurat format din m?surare.• &ndustrializarea "comercializarea# Din punct de vedere istoric educaCia a fost în acela=i timp p?rintele =i copilul dezvolt?rii naCiunii stat. preorie =i decizie. m?sur?m atitudine Dup? m?surare se produce aprecierea. 7etode de evaluare) metode traditionale =i metode alternative • 7etode tradiCionale "clasice# sunt folosite cu o mare frecvenC?) • (roba oral? • 0orma ascult?rii. poate fi evaluat. corectarea pe loc.2 F evaluare de orice fel Evaluarea dispune de o decodare diversificat? • explicaCii etimologice • definiCie din dicCionar 0uncCiile evalu?rii) • diagnoz?. • prognoz? • selecCie sunt cele generale. (erformanCelor elevului. • Avanta!ele probei. Evaluarea ) • assessment "ev. nr practicilor • metoda se aseam?n? cu investigaCia . supervizare# A%%&. 7?surarea o corespondenC? ce poate fi stabilit? între un =ir de numere =i este un element al evalu?rii. lucr?ri de laborator. este considerat? o prob? obiectiv?. • appraisal "ev profesor# • evaluation "ev programelor sociale# • monitoring "monitorizare. lucr?ri realizate pe sc eme =colare • 7etode alternative "complementare# • cele ce vizeaz? observarea este tratat? ca o metod? de evaluare • elementele de protocol) natura profesor-elev. • +onst? într-un =ir de itemi "întrebare Hr?spunsul a=teptat# este vorba despre evaluare.

• calitatea probat?. • calitatea perceput? Evaluarea este) continu?.• &nvestigaCia metod? • condiCiile de lucru. • identificarea procedurilor de utilizat. proiectarea portofoliului • Autoevaluarea este raportat? la evaluare. notarea literar? const? în utilizarea unei scale cu o înc idere de aproximativ I-J trepte.gmalion. notarea cu a!utorul culorilor %unt E trepte de calificative.carte de vizit?> a elevului • el recunoa=te metodele tradiCionale de evaluare cât =i alternative • sunt importante 4 elemente) scopul elabor?rii. • oroarea de generozitate profesorul acord? note mai mari decât merit? elevul. Erori identificate în evaluarea didactic?. &dentific?m con=tient acelea=i erori. Acest tip se adreseaz? înv?C?rii anglo-saxon. formativ? =i sumativ?. 0actorii ce Cin de profesori • efectul (. unde cifrele sunt înlocuite cu litere. • efectul alo. utilizarea simbolurilor. • Evaluarea curent? Aprecierea =colar?) aprecierea verbal?. efectul de anticipaCie. • efectul blând elevii evaluaCi • efectul de contaminare • efectul de contrast reprezint? accentuiarea diferenCelor în evaluare a dou? r?spunsuri succesive +a subiecte pot fi =i erorile evalu?rilor. nota reciproc? "sc imb de lucr?ri între elevi la notare#. 3"na #lena 4afaila . • analiza =i interpretarea datelor • investigaCia impune implicarea activ? a elevului în înv?Care • 6 alt? metod? este (roiectul Acesta începe =i se înc eie în clas? "proiectul# este o condiCie obligatoriu +riteriile utilizate în proiect) • calitatea dorit?. Gtiliz?m) notarea numeric? de la 3-35. • (ortofoliul este o metod? complementar? de evaluare utilizat? din ce în ce mai mult "este o metod? nou?# • este privit ca o .. contextul în care va fi utilizat.

angajat la nivelul mesajului educational. Sunt idei care calauzesc. a mesajului educational. in respectarea si imbogatirea repertoriului elevului. indicatii concrete. Principiul comunicarii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice. idei de baza pe care se intemeiaza procesul didactic. ghideaza profesorul in organizarea si desfasurarea activitatii instructiv educative. flexibilitate. inventivitate. la desfasurarea predarii. Normativitatea didactica desemneaza ansamblul principiilor si regulilor procesului de invatamint. Principiul sustine cadrul didactic in ierarhizarea obiectivelor in functie de mecanismele psihice implicate in invatarea specifica domeniului si disciplinei de invatamant. creativitatii pedagogice. avand deci valoare procedurala. manualele scolare. Principiul cunoasterii pedagogice reprezinta un imperativ categoric al actiunii didactice.Principiile pedagogice exprima necesitatea comunicarii pedagogice. in corelarea permanenta a continuturilor de obiectivele urmarite. in elaborarea mesajului educational tinand cont de finalitati. comunicarea. 'A ! caracter normativ " indica restrictii si permisivitati. ( ! caracter general " se refera la toate componentele procesului didactic (la elaborarea obiectivelor. cunoasterii pedagogice. Acest principiu directioneaza si stimuleaza cadrul didactic in construirea proiectului pedagogic in sens curricular. in construirea mesajului educational utilizind continuturi formative. de particularitatile cognitive. decizie promta. Principiul creativitatii pedagogice este un imperativ categoric al actiunii didactice angajat la nivelul circuitelor de conexiune inverse care permit profesorului sa perfectioneze permanent actiunea educativa. lingvistice. in focalizarea mesajului educational asupra fiecarui elev. a invatarii si a dezvoltarii) si exprima legile care guverneaza invatarea. in valorificarea informatiilor primite prin conexiunea inversa in vederea perfectionarii activitatii instructive educative. Normele (regulile) didactice reprezinta prescriptii cu caracter particular. ele exprima legitatile care guverneaza invatarea si dezvoltarea. a strategiei didactice. Aceasta adaptare (a proiectului didactic. organizarea si prelucrarea continuturilor. . ele sunt subordonate principiilor. la stabilirea strategiei didactice. Principiile didactice indeplinesc urmatoarele functii ? ! orienteaza cadrul didactic in organizarea componentelor procesului didactic si a relatiilor dintre ele in vederea realizarii obiectivelor preconizate. ) ! regleaza activitatea de instruire atunci cind intervin disfunctionalitati. Principiul creativitatii pedagogice exprima cerinta adaptarii permanente a actiunilor de intruire la conditiile concrete. relatiei pedagogice) necesita din partea cadrului didactic competente teoretice (de proiectare si evaluare) si practice dar si receptivitate la reactiile elevilor si la dificultatile aparute. motivationale ale clasei si ale elevului. in prelucrarea didactica a cunostintelor stiintifice. Principiile didactice sunt cerinte cu caracter legic referitoare la organizarea si desfasurarea procesului didactic. * ! indica restrictiile si permisivitatile actului educativ la virsta la care se construieste si se dezvolta personalitatea. angajat la nivelul proiectului elaborat special de profesor pentru a genera reactia formativa a elevului. Principiile didactice se caracterizeaza prin anumite trasaturi @ ! sunt fundamentate stiintific " se bazeaza pe datele psihologiei (generale. dar si pe cei care elaboreaza planul de invatamint. la selectarea. invatarii si evaluarii). dezvoltarea psihica. programele scolare.

potrivit celor mai noi date din psihologia invatarii si psihologia dezvoltarii. a. teoria informatiei si stiinta comunicarii. '9 ! caracter sistemic " principiile didactice se respecta in totalitate. $nvatarea constienta si activa este asigurata prin utilizarea metodelor bazate pe problematizare. corelatii intra si interdisciplinare. Principiul sugereaza profesorului ca. competentele sa fie formate progresiv. prin minuirea adecvata a factorilor atentiei. Activitatea independenta si cea in echipe constituie cadrul optim pentru valorificarea situatiilor " problema ca si pentru aplicarea cunostintelor in noi situatii. principiul invatarii temeinice. intr! o anumita ordine logica. formuleaza concluzii. sistematica. principiul invatarii constiente si active. aptitudinilor. sa valorifice. Se recomanda asigurarea cunostintelor " premisa pentru intelegerea noilor cunostinte. Sistemul principiilor didactice include urmatoarele principii principiul unitatii dintre teorie si practica. interpreteaza critic ideile si teoriile noi. elaboreaza idei. identifica cauzele si consecintele fenomenelor. predictie) si a instrumentelor operationale. desi utilizeaza capacitatile perceptive si mnezice. fundamentat pe caracterul procesual. variat. Principiul invatarii constiente si active se bazeaza pe legile ce guverneaza invatarea si pe relatia determinativa dintre invatare si dezvoltare. integreaza noile cunostinte in propriul sistem cognitiv pe care il restructureaza permanent. prin declansarea si mentinerea interesului pentru continutul invatarii si pentru cunoastere in general. principiul conexiunii inverse.. Principiul unitatii dintre teorie si practica reflecta determinarea sociala a educatiei scolare si relatia dintre teoria stiintifica si activitatea concreta. comparatie. sistematizeze experienta cognitiva a elevului. generalizare. sa porneasca de la problemele teoretice si practice pe care elevul le intilneste in realitate (pentru a ! i declansa motivatia invatarii. explorare si actiune. b. argumenteaza. c. sa invete elevii sa aplice si cum sa aplice ceea ce invata. exprima cerinta ca toate cunostintele. $nvatarea este activa daca elevul insusi observa. prin imbinarea muncii in echipa cu cea independenta. principiul invatarii sistematice si continue. ipoteze. principiul unitatii dintre senzorial si logic. Principiul invatarii sistematice si continue . $nvatarea constienta este posibila daca elevul face asociatii intre cunostintele noi si cele de care dispune deja. continuarea invatarii acasa prin efectuarea temelor (care vor avea caracter aplicativ.'' ! caracter dinamic " continutul principiilor s!a transformat (dezvoltat sau chiar modificat) de!a lungul timpului. stadial al dezvoltarii. aptitudinile. interesant. mediteaza. nerespectarea unuia pericliteaza respectarea celorlalte. formarea etapizata si progresiva a deprinderilor. sinteza. pentru a ! i forma receptitate fata de problematica realitatii. #ste constructiva doar acea invatare care il implica plenar pe elev. Principiul este impus si de relatia dintre invatare si dezvoltare dezvoltarea poate fi provocata si determinate numai de o invatare continua. care ii impune sa ! si mobilizeze fortele intelectuale si emotionale. accesibil " sub raportul posibilitatilor . care. verifica. depune efort. principiul accesibilitatii si individualizarii. decodifica cunostintele noi raportindu!le la propriul sistem cognitive. in organizarea si desfasurarea actului de predare " invatare. largeasca. este centrata pe gindire si posibilitatile ei. Prioritara nu va fi insusirea de cunostinte ci formarea capacitatilor intelectuale (de analiza. pentru a " l stimula sa aplice in viata cele invatate). deprinderile. diferentiat. respectindu ! se procesualitatea invatarii. exemplifica. experimenteaza.

rationala cunoasterea senzoriala este premisa pentru cea logica care o valorifica si valorizeaza. e. Pornind de la concret si particular elevul va putea ajunge (cu ajutorul profesorului care ii ghideaza actul observativ) la generalizari si abstractizari si va intelege. Principiul impune verificare continua si sistematica. asigurarea concordantei dintre posibilitati si dificultati. programa si manualul. sa selecteze ceea ce este important. intarire imediata a raspunsurilor. Principiul accesibilitatii si individualizarii sau respectarii particularitatilor de virsta si individuale impune respectarea posibilitatilor reale ale virstei si individuale (sub aspectul cunostintelor anterioare.psihice dar si al timpului). sa compare. sa analizeze. Principiul impune respectarea &zonei proximei dezvoltari'. Principiul corelatiei dintre senzorial si rational se fundamenteaza pe relatia dintre cunoasterea senzoriala si cea logica. declansarea si mentinerea interesului pentru continuturile respective. Acest principiu exprima cerinta asigurarii unui suport concret! senzorial necesar pentru identificarea de catre elev a caracteristicilor concrete ale obiectelor si fenomenelor. in functie de virsta elevilor. repetarea (sub forma reactualizarii ideilor ancora si a lectiilor de recapitulare). d. . dar nu exclude efortul(concentrare de forte intelectuale. g. rational materialul didactic necesar. nivelului de dezvoltare psihica. *eriva din caracterul sistemic al procesului didactic eficienta lui depinde de asigurarea celor mai adecvate caracteristici ale componentelor si a celor mai optime relatii dintre componente. optimizarea memoriei prin valorificarea factorilor si caracteristicilor ei. de obiectul sau fenomenul studiat. f. timpului necesar invatarii). utilizarea tehnicilor de invatare adecvate disciplinei scolare.si emotionale) care il ajuta pe elev sa depaseasca propriile posibilitati. in activitatea scolara % activitatea practica % viata. intrebari. *in acest punct de vedere sunt importante informatiile pe care profesorul le primeste de la elevi (prin starea de atentie. Se bazeaza pe caracterul stadial si pe cel individual al dezvoltarii psihice. datorita exemplificarilor si concretizarilor. constructiile abstracte. controlul si reglajul asigura perfectionarea functionarii. repertoriului verbal. includerea fixarii (consolidarii) in lectiile de transmitere " insusire de cunostinte si de formare de deprinderi % priceperi. sa verbalizeze actul observativ.Se impune respectarea principiului nu numai de profesor ci si de cei care elaboreaza planul de invatamint. iar perceptile si reprezentarile noastre contribuie la verificarea constructiilor gandirii. apelarea cit mai des la reflectie ca metoda de instruire si autoinstrure. (ratarea diferentiata si individualizata reprezinta strategia cea mai importanta ceruta de acest principiu. cresterea gradului de activism al elevului. sistematizarea permanenta a achizitiilor deja formate. Principiul poate fi respectat daca se foloseste adecvat. Principiul conexiunii inverse exprima cerinta reintoarcerii informatiei despre calitatea predarii si a invatarii in vederea reglarii si perfectionarii lor. contolul prin intermediul lor anticipand pe cel logic. implicarea intr ! o invatare active). dar si informatiile pe care elevul le are despre propriile rezultate. de specificul obiectului de invatamint. calitatea raspunsurilor. )a in orice sistem. #levul va fi solicitat sa observe. Principiul invatarii temeinice exprima cerinta formarii unor cunostinte si deprinderi durabile si profunde astfel incit elevul sa le poata utilize % valorifica ulterior. )uvintul (insotit de mijloace expressive) si intuitia senzoriala se imbina in pondere diferita.