Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Administratie si Afaceri

COLECTIVITILE LOCALE

Profesor: Prof. univ. dr. Paul Marinescu

Master: Administratie Publica si Eficienta Sistemului Administrativ - APESA Echipa: 1. Elena SEOR ! ". Mariana R#S

Abstract:
!olectivitatea local$ desemnea%$ un &rup de oameni care duc o via'$ colectiv$( tr$iesc )i muncesc *n comun. +ermenul este sinonim cu cel de comunitate uman$ sau de comunitate. Prin le&ea or&anic$ s-a definit )i colectivitatea local$( ca fiind totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ , teritorial$. !olectivit$'ile locale sunt repre%entate prin autorit$'i administrative proprii -consiliile locale( primarii )i consiliul .ude'ean/ care re%olv$( conduc )i e0ecut$ treburile publice locale. 1e&islatia de ba%a dupa care functionea%a administratia publica este le&ea fundamentala a Romaniei( !onstitutia( le&ea administratiei publice "123"441 si statutul functionarului public le&ea 15531666 modificata. 7lobali%area si cri%a finantelor publice nu a afectat doar economia( ci si coe%iunea si le&$turile sociale dintre persoanele care formea%$ o colectivitate( astfel( pentru re%olvarea acestor probleme( *n ba%a 1e&ii nr.8631661 a administratiei publice locale , modificat$ prin 1e&ea nr."123"441 - si *n urma altor le&i si hot$r9ri( colectivitatea local$ a preluat responsabilit$ti le&ate de o &am$ lar&$ de activit$ti privind serviciile publice( de administrare( de &estionare si planificare pe termen lun&.

Cuvinte cheie
E0ist$ c9teva cuvinte cheie care definesc ma.oritatea proiectelor: colectivitate local$( unitate administrativ , teritorial$( constituie( &lobali%are.

Conceptul de Colectivitate local:

Termenul de colectivitate local desemneaz un grup de oameni care duc o via colectiv, triesc i muncesc n comun. Termenul este sinonim cu cel de comunitate uman sau de comunitate. n acest context, termenul de comunitate evoc ideea unui spaiu fizic i social ine marcat, n interiorul cruia se produc interaciuni i un proces de intercunoatere ntre actorii sociali, se dezvolt legturi sociale, se impun norme i reguli de conduit, se nate un sentiment de apartenen.! "ot fi considerate comuniti toate formele de via social din care individul face parte prin natere# familie, grup de rudenie, apartenen etnic sau naionalitate, lim matern, localitate, cetenie, religie etc. $omunitatea poate fi, de asemenea, o localitate rural sau un grup de localiti %comunitate teritorial&, o grupare profesional, mem rii unei rezidene %cmin, spital, internat&, o asociaie, un tip de organizare social ntr'un spaiu delimitat %cartier, loc, ma(ala&, dar i o reea de interese, structurat ierar(ic, de pild, comunitile oamenilor de afaceri, comunitile tiinifice etc. ) colectivitate de orice fel %familie, colectivitate local, stat& se prezint, de regul, ca o unitate, ca un ntreg, cu o structur ireducti il la indivizii componeni. *enomenul acesta nu deriv ns din contopirea sau ani(ilarea indivizilor ca atare, ci din asociere, cooperare i solidaritatea acestora, din integrarea indivizilor n societate. +ocietatea, colectivitatea n sine, reprezint o organizaie social care se azeaz pe existena i activitatea indivizilor asociai i organizai, pe gradul lor de solidaritate i coeziune al acestora, pe aportul lor ca indivizi capa ili de a nelege, de a se situa i de a participa la o aciune comun.,e asemenea, tre uie reinut i faptul c o comunitate definit ca un colectiv de indivizi i indivizii cuprini n acea comunitate sunt, n acelai timp, dou realiti distincte i totui o singur realitate, adic realiti corelative, existenial corelative, interdependente i interactive, n sensul c niciuna nu exist, nu funcioneaz i nu se dezvolt fr cealalt sau c numai mpreun alctuiesc o realitate. -iaa social de la nivelul colectivitilor, a comunitilor, presupune norme care .oac rolul de fore organizatoare ale interaciunii umane. n doctrina rom/neasc, noiunea de colectivitate local reprezint o 0 populaiune prezent i viitoare, sta ilit pe o poriune anumit din teritoriul statului, cu interese colective i permanente deose ite de cele ale statului!. $olectivitatea local mai este privit i n ipostaza de 0 grupri omeneti din localitate! sau ca locuitori dintr'o fraciune geografic ce reprezint o poriune din teritoriul unui stat, ori, n 1

accepiunea de unitate administrativ 2 teritorial, av/nd calitatea de su iect al raportului de drept constituional, 0 de grupuri de populaie organizate pe teritoriu!. 3ai este utilizat expresia de colectiviti teritoriale locale!, adic cetenii, populaia care triete pe o anumit poriune a teritoriului de stat, exist/nd o organizare .uridic administrativ i interese pu lice locale, proprii distincte!. n 4om/nia, n prezent, n conformitate cu prevederile art. 125 din $onstitua 4om/niei, repu licat, prin statuarea principiului autonomiei locale, legiuitorul constituant a recunoscut unitilor administrativ 2 teritoriale 2 comuna, oraul i .udeul, calitatea de colectiviti locale i, prin lege, de persoane .uridice de drept pu lic, respectiv de persoane .uridice politico 2 teritoriale. ,e asemenea, prin legea organic s'a definit i colectivitatea local, ca fiind totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ 2 teritorial. $a atare, constatm c, n concepia constituantului rom/n, a existat intenia clar, explicit de organizare autonom a colectivitilor locale rom/neti, ele reprezent/nd democraia local, unul din principalele fundamente ale oricrui regim democratic. 6cestea au fost organizate n dou moduri, consacr/ndu'le, astfel, du la lor natur, pe de o parte, de uniti administrativ 2 teritoriale, create pentru gestionarea anumitor servicii %serviciile deconcentrate& i de colectiviti locale, reprezentate prin autoriti administrative proprii ce 0realizeaz autonomia local! %consiliile locale, primarii i consiliul .udeean& i prin care rezolv, conduc i execut tre urile pu lice locale.

Colectivitate 1. $omunitate uman, grup de oamnei care duc o via colectiv7 2. $olectivitate static 8 totalitatea unitilor statice studiate pentru cunoatere a fenomenelor sau proceselor economice, avand unele trsturi comune, numite caracteristici statistici, dar o mrime varia il.

Cadrul Juridic al Colectivitilor locale:

:egislatia de aza dupa care functioneaza administratia pu lica este legea fundamentala a 4omaniei, $onstitutia, legea administratiei pu lice 21;<2551 si statutul functionarului pu lic legea 1==<1>>> modificata . $onform $onstitutiei 4omaniei, revizuita, administratia pu lica este gasita in capitolul -, titlul ???, si este impartita in doua sectiuni. 6ceste sectiuni sunt intitulate 6dministratia "u lica $entrala de +pecialitate si 6dministratia "u lica :ocala. 6cest capitol face referire directa la autoritatile pu lice locale. :egea 21;<2551 defineste autonomia locala folosind aceeasi sintagma propusa de $arta @uropeana si anume# Aexercitiul autonom al puterii localeA. 6ceasta a fost ratificata de legislatia romana prin legea numarul 1>><1>>B. 6sfel legea administratiei pu lice locale, 21;<2551, reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea autoritatilor administratiei pu lice locale. 6dministratia pu lica in unitatile administrativ'teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor pu lice, eligi ilitatii autoritatilor administratiei pu lice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea pro lemelor locale de interes deose it. Problema centralizarii si descentralizarii in administratia publica s-a pus si se pune in orice stat, indiferent de structura sa, de forma de guvernamant si de regimul politic. Centralizarea in administratia publica inseamna in plan organizatoric, subordonarea ierarhica a autoritatilor locale fata de cele centrale si numirea functionarilor publici din conducerea autoritatilor locale de catre cele centrale, iar in plan functional, emiterea actului de decizie de catre autoritatile centrale si executarea lui de catre cele locale. Centralizarea asigura o functionare coordonata, prompta si eficienta a serviciilor publice. Functionarea pe principiul subordonarii ierarhice a serviciilor publice are drept consecinta inlaturarea suprapunerilor de acelasi nivel, precum si a paralelismelor. Conducerea centralizata, in principiul subordonarii ierarhice asigura pe planul exercitarii dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a controlului si de luare a masurilor legale

corespunzatoare, fapt ce se constituie in garantii suplimentare pentru apararea intereselor acelor administratii. Pe langa avantajele prezentate mai sus, centralizarea in administratia publica are si unele dezavantaje. In regimul organizarii si functionarii centralizate a administratiei publice interesele locale nu-si pot gasi o rezolvare optima, deoarece autoritatile centrale nu pot cunoaste in specificitatea lor aceste interese care difera de la o localitate la alta. Concentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servicii publice de interes local are ca urmare supraaglomerarea autoritatilor centrale ceea ce duce la rezolvarea cu intarziere si superficialitate a problemelor care s-ar rezolva mai operativ si mai bine de catre autoritatile locale. Intr-un regim administrativ centralizat, bazat pe numirea functionarilor publici de catre centru, cetatenii nu mai participa la administrarea treburilor lor, sunt lipsiti de initiativa. In ceea ce priveste regimul de centralizare administrativa in Romania, acesta este dat de organizarea si functionarea autoritatilor publice centrale specialitate ale administratiei centrale !uvern, ministere si alte organe de si a serviciilor descentralizate ale acestora, inclusiv

institutia prefectului. "tat la nivel central cat si local, exista autoritati organizate pe principiul subordonarii ierarhice care realizeaza puterea executiva. !uvernului i se subordoneaza direct ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei centrale si prefectul, iar ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei centrale li se subordoneaza serviciile lor descentralizate in unitatile administrativ teritoriale.

6rticolul nr.11 din :egea 21;<2551 face referire la constituirea consiliului local. 6cesta se realizeaza in termen de douazeci de zile de la data alegerii lor, la convocarea prefectului. +edinta este legal constituita in prezenta a 2<1 din consilieri. ,aca nu este indeplinita conditia ca sedinta sa fie legal constituita in prezenta a 2<1 din consilieri, peste trei zile, in aceleasi conditii, se va face o alta convocare de catre prefect. ,aca nici a treia oara nu se indeplinesc conditiile, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile alesilor care au lipsit nemotivat. ?n cazul in care acestia nu pot fi inlocuiti cu alti candidati inscrisi pe liste, se organizeaza in termen de 15 de zile alegeri de completare. ,ispozitiile art.1,al :egii numarul B5<1>>1, repu licata in 1>>C, prevede ca atat consiliile locale, cele .udetene cat si primarii si consiliul general al municipiului Ducuresti, se aleg prin vot C

universal, direct, secret si li er exprimat. -iceprimarii se aleg indirect de catre consiliile locale.$onsiliile locale variaza de la > pana l ;9;(B1f a 1;55 de locuitori si 11 pana peste 955555 locuitori . "e capitala numarul este de ;;. $apitolul -, din titlul ??? al $onstitutiei, se inc(eie cu reglementarile atri uite prefectului. Titlul art.121 este c(iar "refectul. 6cest articol a fost modificat conform art.?, pct.C5 din :egea numarul 92><2551, mai putin alin. %;& si %1&. $onform $onstitutiei, prefectul este reprezentantul Euvernului la nivel de .udet si de municipiu. "rin :egea numarul 1C1<2551, functia prefectului nu mai este doar una politica. @l face parte si din categoria functionarilor pu lici. 6sfel, Constitutia Romaniei prevede ca ,,!uvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice# ministerelor# art. $%$ &$' - ,,(inisterele se organizeaza numai in subordinea !uvernului. "lte organe de specialitate se pot organiza in subordinea !uvernului ori a art. $$) - ,,!uvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul *ucuresti. Prefectul este reprezentantul !uvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile administrativ teritoriale# art. $++ &$' si &+'.

6sa cum am aratat mai sus, alta lege fundamentala in administratia pu lica, este +tatutul *unctionarului "u lic,legea 1==<1>>> modificata. 6ceasta reglementeaza atat drepturile si indatoririle functionarilor pu lici ,cat si regimul general al raporturilor .uridice dintre functionarii pu lici si autoritatile si institutiile pu lice din administratia pu lica centrala si locala, denumite in continuare raporturi de serviciu. +tatutul functionarului pu lic defineste functia pu lica ca fiind ansam lul atri utiilor si responsa ilitatilor, sta ilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere pu lica de catre administratia pu lica centrala si locala. *unctionarul pu lic este persoana numita, in conditiile prezentei legi, intr'o functie pu lica. "ersoana careia i'a incetat raportul de serviciu din motive neimputa ile ei isi pastreaza calitatea de functionar pu lic, continuand sa faca parte din corpul de rezerva al functionarilor pu lici. :egea 1==<1>>> modificata mai include si principiile administratiei pu lice, clasificarea functiilor pu lice, numirea inaltilor functionari pu lici, atri utiile agentiei nationale a functionarilor pu lici.

:egea 1C1<2551 reglementeaza masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea functiilor de demnitari pu lici, dar si a functionarilor pu lici. 6ceasta lege se vrea a fi pentru com aterea si sanctionarea coruptiei. 6cestei legi i'se alatura o alta reglementare, anume :egea numarul ;99<2551 privind :i erul 6cces la ?nformatiile de ?nteres "u lic. 6sfel, in primul articol al acestei prevederi se stipuleaza ca Faccesul li er si neingradit al persoanei la orice informatii de interes pu licG constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile pu lice, in conformitate cu $onstitutia 4omaniei si cu documentele internationale ratificate de "arlamentul 4omanieiF. ,e asemenea se su liniaza si sanctiunile aplicate in cazul nerespectarii normelor legale, acestea se gasesc in capitolul ??? al prezentei legi, articolele 21 si 22. :egea ;2<2551 completeaza legea ;99<2551.:egea transparentei completeaza demersul legislativ inceput de :egea nr.;99 <2551 privind li erul acces la informatiile de interes pu lic. $ontri uie la sporirea gradului de responsa ilitate a administratiei pu lice fata de cetateni. +timuleaza participarea activa a cetatenilor si asociatiilor legal constituite ale acestora la procesul decizional. +ta ileste principii generale, verificate in practica democratica mondiala, referitoare la informarea, consultarea si participarea activa a cetatenilor la decizie. $reeaza conditiile legale pentru organizarea dez aterilor pu lice asupra unor proiecte de acte normative. ?nclude in sfera sa de actiune toate autoritatile pu lice, dar si celelalte persoane .uridice ce utilizeaza resurse financiare pu lice, asigurand prin prevederile sale cresterea controlului contri ua ililor asupra utilizarii anului pu lic. ?n ceea ce priveste legislatia europeana ,tre uie facuta referire la acHuis'ul comunitar. Tratatele au o constitutie supranationala prin .urisprundenta $urtii @uropene de Iustitie. "ro lemele reglementate drept arii de politica specifica in Tratate au creat un ansam lu de legi cunoscut astazi drept ac,uis comunitar. "rocesele relevante de ela orare a legilor au creat un fel de 0)rdine Iuridica a $omunitatii @uropene! care se refera la diferite domenii prevazute in Tratate. 6ceasta )rdine Iuridica este dependenta si autonoma fata de cele ale statelor mem re. Tratatele contin mai multe principii .uridice generale. 6u fost colationate din culturile .uridice interne ale statelor mem re, au fost impartasite si acceptate formal in tratate si acum contureaza o ordine .uridica supranationala cu o dinamica proprie sustinuta. ,e aceea este posi il astazi sa vor im despre un +patiu Iuridic @uropean. 6ceasta notiune desemneaza si faptul ca procesul de integrare europeana este recunoscut pe larg ca fiind un proces de integrare .uridica. 6rmonizarea .uridica este evidenta in domeniile politicilor care au facut =

o iectul unor acorduri anterioare, dar nu este la fel de evidenta in acele domenii ale guvernarii unde nu exista conveniente explicite. ,oua dintre domeniile unde nu exista nici o prevedere explicita in Tratat sunt administratia pu lica, si, discuta il, dreptul administrativ. ?n aceste domenii nu exista ac,uis comunitar, cu alte cuvinte nu exista nici o lege care sa fie transpusa in legislatia nationala a statelor mem re J@, cu cateva exceptii privind managementul fondurilor europene de catre administratiile pu lice si ac(izitiile pu lice. :ipsa unei legislatii europene supranationale aplica ila in domeniile administratiei pu lice si dreptului administrativ, reprezinta o pro lema dificila pentru acele tari care doresc sa adere la Jniunea @uropeana. :i se cere din partea statelor mem re J@ si a $omisiei @uropene sa constituie sisteme de drept administrativ si institutii ale administratiei pu lice care sa fie capa ile sa transpuna corespunzator, sa implementeze si sa aplice legislatia $omunitatii @uropene. 6ceasta inseamna ca tarile candidate sunt nevoite sa gaseasca si sa se conformeze criteriilor care sustin un sistem administrativ capa il sa intruneasca cerintele privind integrarea in J@ dupa cum au fost adoptate de $onsiliul @uropean la $open(aga, 3adrid si :uxem urg. +ituatia este astfel deoarece progresul tarilor candidate va fi evaluat conform acestor criterii, de exemplu conform criteriului care in expresia raportului periodic al J@ privind progresele inregistrate, este catalogat drept 0capacitatea .udiciara si administrativa de a pune in practica acHuis'ul!. ,rept urmare au fost realizate niste principii generale de drept administrativ pentru sta ilirea standardelor si a criteriilor pentru reformele administratiei pu lice in tarile candidate la J@. @xista numeroase principii de drept administrativ investite cu aplica ilitate din partea .urisprundentei $urtii @uropene de Iustitie. "e scurt acestea sunt# K K K K suprematia legii desc(idere si transparenta responsa ilitate eficienta si eficacitate in administratia pu lica.

>

+uprematia legii presupune ca administratia se supune legii si prin urmare poate fi supusa unui control .udiciar. $(iar si puterile discretionare alocate autoritatilor si institutiilor administrative urmeaza a fi exercitate prin inspiratia din principiile dreptului administrativ, pentru ca o astfel de consecventa face diferenta intre li eratate si ar itrar, si prin urmare deciziile acestor autoritati vor fi cercetate de instanta prin comparatie cu respectarea acestor principii.

Clasificarea Colectivitilor:
Dup form: ' ' Erupuri primare %familia& Erupuri secundare %sindicatele, organizatiile profesionale, partidele&

Dup mrime: Erupuri mari %popoare& Erupuri mici %ertnia turco 2 ttar, mag(iara, rrom& Erupuri intermediare %candidaii la o facultate&

15

 Dup constituire: Erupuri artificiale % toi iciclitii, toi oc(elaritii& Erupuri naturale %tri urile&

Dup durat: Temporare sau limitate n timp %grupurile de .oac, grupurile infracionale& "ermanente %familia, condamnaii pe via&

Dup instituionalizare: *ormale %unitate militar, clasa, grup de studiu& ?nformale % andele, antura.ele& 3ixte %familia forma 2 informal&

Dup sarcini : ,e munca %ec(ip de munc& ,e nvare 2 cercetare %colective, rigzi& 3ilitare %su uniti, uniti mari& ,e reeducare %grup de deinui, clas de delicveni, grup de arestai& 6tisociale % ande, gti& ,e terapie %ec(ipe de salvare, ec(ipa.e de intervenie&

11

Dinamica Colectivitilor locale:

6daptarea gestiunii colectivittilor locale la dinamica teritorial depinde de# criza finantelor pu lice. 6ceast criz a finantelor pu lice limiteaz sfera de actiune a colectivittilor locale si le forteaz n acelasi timp s'i revad prestatiile, s sta ileasc adevratele prioritti, s amelioreze calitatea si eficacitatea prestatiilor furnizate, s initieze cola orri cu alte colectivitti sau cu ntreprinderi private. glo alizarea sc(im urilor economice. $onsecintele glo alizrii mondializrii economiilor nationale au efecte negative asupra unor colectivitti locale %soma.&, n timp ce altele profit asupra acestui fenomen. pierderea coeziunii sociale. Elo alizarea nu afecteaz numai economia, ci si coeziunea si legturile sociale dintre persoanele care formeaz o colectivitate. 3ondializarea este nsotit de un fenomen de ur anizare generalizat, cu efecte negative la nivelul colectivittilor locale. "rin urmare, colectivittile cu mi.loace financiare reduse tre uie s gestioneze mutatiile economice, sociale, culturale si politice aprute at/t la nivel local, c/t si national si c(iar international. ,e fapt, colectivittile se confrunt cu c/teva pro leme interne si anume# perceperea evolutiei nevoilor destinatarilor, utilizatorilor si cettenilor, tin/nd cont de contextul mai larg n care acestea sunt inserate7 propunerea unei oferte coerente si adaptate, n ciuda aparitiei concurentei ntr'un domeniu dat7 urmrirea implementrii msurilor propuse7 asigurarea adeziunii n favoarea propriilor politici 12

pu lice . 6stfel, pentru rezolvarea acestor pro leme, n aza :egii nr.C><1>>1 a administratiei pu lice locale 2 modificat prin :egea nr.21;<2551 ' si n urma altor legi si (otr/ri, colectivitatea local a preluat responsa ilitti legate de o gam larg de activitti. n analizarea lor, este important s se deose easc ntre activitti 0externe! si 0interne!. 6ctivittile externe sunt cele desfsurate de primrie n eneficiul locuitorilor si institutiilor locale ca si n cel al altor ramuri ale guvernului. 6cestea pot fi vzute ca fiind scopul pentru care exist administratia municipal. 6ctivittile externe includ furnizarea sau coordonarea a numeroase servicii, cum ar fi# alimentare cu ap, canalizare, energie termici mi.loace de transport local pentru locuitorii orasului7 colectarea si eliminarea deseurilor7 parcuri pu lice, grdini si cimitire7 ntretinerea drumurilor si semafoarelor7 supraveg(erea si planificarea fluxului de circulatie7 programe culturale7 educatie si sntate %n principal legate de cldiri&7 asistent social7 tinerea evidentei de stare civil %nasteri, cstorii&. n plus, atri utiile externe includ activittile de gestionare si planificare pe termen lung, implic/nd n mare msur planificarea imo iliar, emiterea de autorizatii si permise pentru toate activittile legate de constructii, Tinerea evidentei privind dreptul de proprietate asupra terenurilor si cldirilor si ntretinerea (rtilor si altor materiale de cadastru. "rimria furnizeazi servicii de genul administrare, nc(iriere de imo ile si tot ce nseamn firme si panouri pu licitare. "entru a desfsura toate aceste activitti, consiliul local tre uie s'i asume o serie de atri utii interne, care implic conducerea institutiei nsesi. Le referim la urmtoarele# personal %anga.are, promovri, salarii etc.&7 ela orare < executare uget7 conta ilitate7 licitatii7 .uridic7 ncasare si gestionare venituri7 inspectii7 tinere evident7 ntretinere7 sisteme informationale.

11

BIBLIOGRAFI :

1. :egea nr.21;<2551, privind administraia pu lic local, pu licat n 3onitorul )ficial, "artea ?, nr.259, din 21 aprilie 2551 2. +tatutul functionarului pu lic legea 1==<1>>> modificata 1. $onstituia 4om/niei %1>>1&, modificat i adnotat prin 4eferendumul naional din 1='1> noiem rie 2551

19