Valurile

Valul este unda format la suprafaa mrilor sau oceanelor prin miscarea oscilatorie a apei datorit vntului sau cutremurelor. Un val (sinonim talaz) este o ondulaie a unei suprafee ntinse de ap (lac, mare, ocean), ca rezultat al mi crilor de oscilaie determinate de aciunea vntului, de cutremure, de variaia brusc a presiunii atmosferice, de atracia Lunii i Soarelui i de deplasarea unei nave prin ap. Cauza cea mai frecventa a formarii valurilor este vantul, iar intre viteza vantului si elementele ce caracterizeaza valul s-a stabilit corelatia din tabelul de mai os (e!empu" la o viteza a vantului de # - $ m%s se &enereaza valuri cu inaltime de ',#( m, lun&ime de pana la )' m si cu o perioada de aparitie - distanta dintre doua creste succesive - de # ... $ secunde). *ctiunea morfolo&ica a valurilor variaza in primul rand in functie de ener&ia de care dispun ce este conditionata de forta de antrenare a masei de apa impusa de catre vant, seisme, eruptii vulcanice etc. +n al doilea rand intervin factori de natura locala (rezistenta rocilor, panta suprafetei e!puse actiunii lor, incarcatura apei cu materiale solide-nisip, pietris, blocuri etc.) care pot favoriza sa incetini actiunea valurilor. ,ecanismul manifestarii acestora se concretizeaza in mai multe directii in functii de tipul de tarm. -e cel inalt se realizeaza" -izbirea (apa cu incarcatura de nisip, pietris etc.) versantilor cu o forta medie de cateva tone%m#, proces prin care rocile din care acestia sunt alcatuiti sufera crapaturi, fisurari, slabirea rezistentei &enerale urmata de prabusiri. .ste un proces mecanic de eroziune numit abraziune. -aspirarea la retra&erea apei dupa izbire, a materialelor cu dimensiuni reduse/ -antrenarea materialelor (transport) spre lar&ul platformei litorale -depunerea (acumularea) pe acestea la departari diferite in functie de dimensiunile acestora si de ener&ia pe care o mai pastreaza. -e tarmurile oase cu platforma litorala e!tinsa se produc frecvent doua actiuni" disclocarea si incarcarea cu nisip de pe platforma a masei de apa in faza de inaintare spre uscat a valului si redepunerea lui in diferite locuri in faza de retra&ere a apei rezulta firide adanci. 0alurile se clasifica dupa mai multe criterii" a) dupa cauza care le genereaza: - valuri de vant/ - valuri seismice/

- valuri stationare/ - valuri interne/ - valurile navei. b) dupa durata actiunii: - valuri intretinute - care se manifesta atata timp cat actioneaza forta &eneratoare/ - valuri libere - valurile de 1ula. c) dupa dimensiunile geometrice ale valurilor: - valuri scurte - cand raportul dintre lun&ime si inaltime este mai mic de 2'/ - valuri lun&i - cand raportul dintre lun&ime si inaltime este intre #3#(. Valurile de vnt Se formeaz n urma aciunii intermitente a vntului asupra stratului de ap de la suprafaa mrii aflat n stare de repaus. *ceast ac iune const ntro apsare, concomitent cu frecarea maselor de aer n mi care de particulele de ap, care sunt scoase din poziia de ec1ilibra i determinate s e!ecute o micare de oscilaie. +niial se formeaz ncreituri mici, numite 4valuri capilare5 care, la ncetarea vntului, se amortizeaz datorit tensiunii superficiale. 6ac vntul se intensific i acioneaz un timp mai ndelun&at, dimensiunile valurilor cresc, ele transformndu-se n valuri gravitaionale. 0alurile &ravitaionale sunt denumite" a) valuri libere (free waves), care dup ncetarea vntului i micoreaz treptat dimensiunile, consumnd ener&ia nma&azinat n procesul de frecare ntre ele a moleculelor de ap i b) valuri for7ate (forced waves), care continu s se dezvolte, ca urmare a persistenei i intensificrii vntului, transformndu-se n 4valuri de furtun5. La valurile de furtun, crestele sunt spulberate de vnt, iar pe pantele lor apar pete albe de spum numite 4berbeci5 (white horses)/ ncepnd cu a&itaia de &radul )', crestele valurilor foarte nalte cad spre nainte (deferleaz) cu z&omot caracteristic, asemntor unui mu&et puternic. 6up ncetarea vntului, valurile de furtun trec ntr-o faz de stabilizare, cnd forma lor devine re&ulat, iar dimensiunile lor nu se modific un timp mai ndelun&at/ aceste ondulaii re&ulate formeaz o a&itaie a mrii numit 41ul5. 6in punctul de vedere al formei, valurile pot fi" a) bidimensionale 8 la care crestele sunt foarte lun&i i paralele ntre ele/ b) tridimensionale 8 care n afar de creste lun&i se

caracterizeaz i printr-o lun&ime mare c) izolate 8 la care creasta are form de cupol, fiind lipsite de scobituri. ,ai deosebim" a) valuri lun&i 8 la care lun&imea este mult mai mare dect adncimea mrii i b) valuri scurte 8 a cror lun&ime este mai mic dect adncimea mrii n zona lor de formare. Valurile seismice Sunt valuri care se produc ca urmare a unor cutremure de pamant submarine sau a prabusirii unor pac1ete de aluviuni. +n lar&ul marii sunt &reu de detectat, avand lun&imi de peste ('' 9m, inaltimi de cativa metri si viteze de pana la ((( 9m%1. La intrarea in ape putin adanci, devin mai scurte dar foarte inalte - pana la $' m. +nitial miscarea se propa&a pe verticala, de la 1ipocentru (centrul cutremurului) la epicentru (suprafata apei). 6e la suprafata se propa&a concentric in toate directiile. -rimul val este cel mai inalt, cu ener&ia cea mai mare, dupa care urmeaza o succesiune de valuri mai mici, si apoi treptat dispar. -erioada de formare este de )'32' minute. *ceste valuri se numesc tsunami. .le parcur& distante mari (de e!emplu o treime din -acific). Sunt valuri deosebit de violente. Cateodata se observa o scadere brusca a adancimii apei in lar&ul marii - inainteaza talpa. Valurile stationare (seise) Sunt caracteristice marilor inc1ise sau semiinc1ise si se manifesta ca un fel de pendulare a masei de apa de la un tarm la altul. -ot fi confundate de cele mai multe ori cu mareea. Valurile interne (apa moarta) Sunt caracteristice zonelor polare si se formeaza in zona de varsare a unor fluvii (Lena, :bi, .nisei). ;educ simtitor viteza de inaintare a navelor. Valurile navei Sunt determinate de inaintarea navei prin apa. Sunt oblice fata de corpul navei, cu o inclinare de )(<3#'<. 6epind de viteza navei, profilul navei si a&itatia marii. $

+n zona tarmurilor inalte, pe timpul furtunilor, pot lua nastere valuri de interferenta, care pot atin&e inaltimi de (' m. *pa din primul val se combina la retra&ere cu urmatorul val, din aceasta combinare rezultand un val de dimensiuni mai mari. =n afar de aciunea cu rol modificator asupra uscatului, valurile de vnt formate pe suprafaa mrilor i oceanelor constituie unul dintre principalele elemente 1idrometeorolo&ice care influeneaz direct si&urana navi&aiei. Valurile de hula ;eprezinta valurile din lar&, sunt produse de o perturbatie meteorolo&ica si se manifesta si dupa ce cauza &eneratoare a incetat. *ceste valuri pot apare insa si inaintea acestei perturbatii. .le preced sau urmeaza o furtuna. Se propa&a sub forma de sisteme (randuri). +n zona de formare au inaltime si lun&ime mare si pe masura ce se indeparteaza de cauza, inaltimea scade, dar lun&imea si viteza raman aceleasi. 0alurile de 1ula pot avea pana la 2'' m lun&ime si 2 m inaltime. 6irectia de propa&are a acestor valuri se modifica daca intalnesc zone cu funduri mici. +n mare lar&a si adanca, indica intotdeauna directia vantului. Brizantii Sunt valuri de 1ula produse de furtuni indepartate care intalnesc ape putin adanci si se deformeaza crescand e!a&erat in inaltime. La scaderea adancimii, crestele se rastoarna din cauza inaltimii e!a&erate. >rizanti de dimensiuni mari se formeaza pe coastele *ustraliei de .st, Californiei si +nsulelor ?a@aii. =n momentul cnd valurile a un& pe fundurile mici din dreptul coastelor ntinse are loc fenomenul numit 4deferlare5/ dac deferlarea se produce deasupra unui banc aflat la distan de coast, valurile de acest &en se numesc 4brizani5.

Elementele valurilor

Frontul valului este linia care trece de-a lun&ul crestei valului i care este apro!imativ perpendicular pe direcia de propa&are a profilului acestuia.

Panta valului este un&1iul format de tan&enta la suprafaa valului cu linia orizontal n punctul de tan&en. *re valori diferite i de re&ul se ia cea ma!im. =n practic se calculeaz prin raportul dintre nlimea valului i umtate din lun&imea sa.

Viteza valului este distana parcurs de creasta valului n unitatea de timp. .ste un element al valurilor de translaie i se apreciaz n m%s sau mile%1, calculnduse prin raportul dintre lun&imea valului i perioada sa.

Creasta valului este partea superioar a unui val, care este spulberat pe vnt puternic. .ste linia ce uneAte punctele cu cotele ma!ime ale valului.

n l!imea valului este distana msurat pe vertical ntre creasta valului i linia de cea mai mic cot a scobiturii imediat urmtoare. Se apreciaz din vedere sau cu aparate speciale, iar valorile se dau n metri sau picioare. =nlimea obinuit a valurilor oceanice este de ( m, iar valorile ma!ime msurate pn n prezent sunt urmtoarele"

#) m n bazinul nordic al :ceanului -acific/ )(,B m n bazinul nordic al :ceanului *tlantic/ )2 m n emisfera sudic/ )),( m n :ceanul +ndian.

"cobitura valului este un termen care se refer mai ales la partea cea mai adnc a vii dintre valuri.

#ungimea valului este distana n metri sau n picioare msurat pe orizontal ntre dou creste sau scobituri succesive de val. 0alorile medii ale valurilor oceanice sunt cuprinse ntre BC m Ai ))' m. 0alorile ma!ime ale lun&imii valurilor determinate pe baza unor numeroase observaii sunt urmtoarele"

)D'm n bazinul nordic al :ceanului *tlantic/ #)2 m n bazinul sudic al aceluiai ocean/

#$$ m n :ceanul -acific/ $2# m n bazinul sudic al :ceanului +ndian.

Perioada valului este intervalul de timp contat n secunde n care dou creste succesive de val trec prin dreptul unui punct fi! de observaie sau timpul necesar ca o creast de val s parcur& o distan e&al cu lun&imea valului.

$efle%ia valurilor este fenomenul de respin&ere a valurilor de ctre peretele vertical al construciilor 1idrote1nice sau al falezelor abrupte n zone cu adncimi mari. =n cadrul acestui fenomen are loc combinarea valurilor reflectate cu cele incidente, lund natere o a&itaie puternic numit 4clapoti5 sau 4resac5, deosebit de periculoas n unele bazine portuare, pentru navele staionate la c1eu. ;efle!ia valurilor are loc i n zona central a unui ciclon tropical, unde se produce o a&itaie a mrii foarte puternic din cauza valurilor care se propa& din direcii diferite.

$efrac!ia valurilor este sc1imbarea direciei de propa&are a valurilor ori de cte ori frontul acestora se apropie de linia coastei sub un un&1i de nclinare. =n cadrul acestui fenomen are loc o modificare a lun&imii valurilor, a cror creast n final capt o orientare paralel cu linia coastei.

0alurile mai pot fi numite si miscari cu suprafata libera produse de" - vnt -atrac7ia Lunii - miscarile seismice - deplasarea unor corpuri la suprafata apei sau n imediata ei apropiere - miscarea frontierelor, atunci cand lic1idele sunt continute in spatii inc1ise 6inamica apelor oceanice *supra apelor oceanice actioneaza o multitudine de factori care determina modificarea nivelului apelor. Cei mai importanti factori sunt" miscarile tectonice, factorii 1idrometeorolo&ici si factorii cosmici. *ctiunea combinata a acestora, determina oscilatii ale nivelului, care se impart in trei &rupe" -oscilatii variabile de tip progresiv (miscari seculare)- pot fi pozitive sau ne&ative B

si a Soarelui factorii meteorolo&ici

- oscilatii periodice- determinate de influenta Lunii - oscilatii neperiodice& determinate mai ales de

*pa marilor si oceanelor nu este inerta, miscarea ei fiind determinata de factori care actioneaza din e!terior (vant, apa fluviilor, sesme, eruprtii vulcanice, etc.) sau in interiorul mediului (diferente de salinitate, temperatura, etc.). ). Esunami Cuvantul 4tsunamiF provine din limba aponeza, din cuvintele" tsu care inseamna port si nami care inseamna valuri (val de port). Esunami este un val sau mai multe valuri in ocean care pot fi lun&i de sute de 9ilometri si despre care se stie ca atin& inaltimi peste )',( metri. +mensul tsunami din #B decembrie #''2 a traversat B'' 9m intro ora si )( min, ceea ce inseamna 2G' 9m%1. 0alurile de o asemenea dimensiune sunt capabile sa produca pa&ube imense re&iunilor de pe coasta. -entru a se intele&e mai e!act pericolul tsumanilor, trebuie cunoscute anumite notiuni despre valuri, precum" - valurile au o creasta (partea cea mai de sus) si o albie (partea cea mai de os) - inaltimea unui val este distanta dintre creasta si albie - lun&imea unui val este distanta dintre crestele a doua valuri consecutive - frecventa valurilor se masoara in timp, cat timp este necesar ca doua valuri consecutive sa atin&a acelasi punct/ daca impartim acel timp la B' de minute vom obtine numarul de valuri care trec prin acel punct intr-o ora. 6aca luam in considerare aceste caracteristici, vom vedea cat de diferite sunt valurile obisnuite de tsunami" -viteza valurilor obisnuite este de G-)'' 9m%1, iar pentru tsunami este de G''-)''' 9m%1. - frecventa valurilor obisnuite este de (-#' de secunde, iar pentru tsunami este de )' minute, pana la # ore. - lun&imea valurilor obisnuite este de )''-#'' de metri, iar pentru tsunami este de )''-('' 9m. Cea mai comuna cauza a unui tsunami sunt vulcanii si cutremurele de sub apa. +n anumite cazuri de subductie, o parte a placilor tectonice de pe fundul marii pot interactiona intre ele si va rezulta un cutremur. Hocarul cutremurului este punctul unde apare ruptura, pietrele se spar& si primele unde seismice sunt &enerate. .picentrul este punctul de pe placa tectonica de deasupra focarului. Cand aceasta parte a placii se ridica si trimite tone de pietre in sus cu o forta inima&inabila, ener&ia acelei forte este transferata apei. .ner&ia impin&e apa in sus deasupra nivelului marii. *ceasta este

punctul de nastere al unui tsunami si, este totodata, si motivul pentru care, la tarm, apele se retra& foarte mult, ca din senin. :data ce apa a fost impinsa in sus, forta &ravitationala actioneaza pe suprafata apei. .ste acelasi fenomen ca atunci cand arunci o piatra in apa, dar invers. .ner&ia este &enerata de o forta care se misca mai de&raba inspre afara decat inauntru. Horta incredibila creata de miscarea seismica &enereaza viteza mare a valului tsunami. *bilitatea unui val tsunami de a-si mentine viteza este data de adancimea apei. Un val tsunami se misca mai repede in ape adanci decat in ape cu adancime mica. *sa se face ca un val tsunami are cam un metru atunci cand se deplaseaza prin ape adanci si poate atin&e inaltimi foarte mari cand se apropie de tarm (unde apa este putin adanca). .!emple de tsunami care au devastat anumite re&iuni ar fi multe, dintre care il putem aminti pe cel din )D iulie )CCG care a a uns pe coastele din -apua-Ioua Juinee si a ucis peste #''' de oameni, dar si cel din )B au&ust )CDB care a atins costele din Jolful ,oro din re&iunea Hilipinelor si a omorat peste (''' de oameni. #. ,iscarile periodice (,areele) ,iscarile periodice ale apelor oceanice sunt reprezentate de maree' 6atorita atractiei Lunii si a Soarelui, fiecare particula de apa se deplaseaza pe o orbita eliptica. ,areele sunt reprezentate printr-o miscare de naltare a apei denumita flu% (maree (oasa)' =n lar&ul oceanului, flu!ul nseamna cresterea nivelului iar reflu!ul, scaderea nivelului. La tarmurile oase se manifesta prin naintarea pe uscat a apei, la flu!, si prin retra&erea apei la reflu!. =n lar&, nivelul apei creste cu #3$ m, fiind practic insesizabil de catre navele n mers, pe cnd la tarm (mai ales la cele nalte) n anumite re&iuni, nivelul poate creste pana la )C,B metri. Hrecvent nivelul mari pe tarmurile unde mareele sunt insemnate la flu! sau ridica cu cativa metri si se retra&e in aceeasi masura. +nsa in anumite situatii de confi&uratie a tarmului local amplitudinile sunt mai mari. Sunt citate in literatura cazurile e!treme" >aKa HundK cu )C,B m, Jolful ,ezen din ,area >altica cu )# m si Stramtoarea ,a&elan cu )G m. *ctiunea mareelor in cele doua faze, care se succed in medie la un interval de timp de B ore, este diferita in functie de caracteristicile tarmului. La tarmurile inalte valul de flu! izbste versantii provocand fisurarea, fra&mentarea si caderea de blocuri mai rapid sau ami lent in functie de rocile care intra in alcatuirea lor. $. Curentii de apa Sunt deplasari de volume importante de apa pe suprafete foarte mari (zeci, sute, mii de 9ilometri). *ctiunea curentilor in domeniul litoral este comple!a. *cestia preiau o buna parte din aluviunile aduse de fluvii pe care le transporta uneori paralel cu tarmul, le

depun contribuind la dezvoltarea de cordoane de nisip paralele cu acestea. Cand viteza lor este mai mare e!ercita o intensa actiune de e!tractie a materialelor de pe pla ele submerse si de redepunere selectiva la departari mai mari sau mai mici in functie de dimensiuni. +n acest mod curentii contribuie la modificarea permanenta a micromorfolo&iei platformei litorale.