RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE Resuscitarea cardio-pulmonara (RCP) precoce, efectuata de multe ori de persoane fara pre atire medicala, in anumite

situatii poate sal!a !iata, daca este efectuata corect si cat mai rapid" Pentru a putea acorda primul a#utor, prima conditie este recunoasterea ur entei si e!aluarea rapida a situatiei de la fata locului si a starii !ictimei" Acest lucru poate fi posi$il daca persoana care acorda primul a#utor are notiuni minime de fi%iolo ie respiratorie si cardiopulmonara" Resuscitarea cardio-pulmonara este o te&nica de prim a#utor utili%ata in numeroase situatii de ur enta , in ca%ul in care !ictima nu mai respira sau pre%inta o intrerupere a circulatiei san elui" Daca acti!itatea inimii este oprita, intreruperea aportului de o'i en poate afecta ra! creierul in doar cate!a minute" (oartea sur!ine de o$icei intre ) si *+ minute"Asadar, timpul este e'trem de important atunci cand se incearca resuscitarea unei persoane care nu mai respira" RCP presupune asocierea dintre respiratia artificiala (respiratie , ura-la- ura-) si resuscitare cardiaca, in scopul mentinerii flu'ului san !in la creier si la celelalte or ane !itale" Respiratia -- functia prin care aerul incarcat cu o'i en este introdus in plaman, unde o'i enul patrunde in san e iar dio'idul de car$on re%ultat este eliminat, se e!aluea%a cel mai usor prin aprecierea frec!entei respiratorii" .a adult, frec!enta respiratorie normala este de */-*) respiratii pe minut0" San ele o'i enat de la plamani este condus la inima si de aici este transportat prin artere la toate or anele si tesuturile or anismului" Cordul (inima) pompea%a san ele in artere cu o frec!enta de /+-)+1minut (la copil 2+-*++1minut, iar la nou-nascut cu *3+-*4+1minut)" Evaluarea primara Semne ale !ictimei (clinice)5 6 oprirea miscarilor respiratorii, toracice si a$dominale0 6 incetarea $atailor inimii0 6 a$senta pulsului la carotida0 6 paloarea e'trema a te umentului0 6 lo$ii oculari imo$ili (midria%a)0 6 rela'area completa a musculaturii, inclusi! a sfincterelor, ceea ce duce la pierderi necontrolate de urina si materii fecale" Starea de constienta Pentru aprecierea starii de constienta se !a urmari raspunsul !ictimei la stimuli auditi!i, !i%uali si durerosi, incercand sa se sta$ileasca un dialo cu aceasta, % altaind-o usor de umeri sau ciupindo" Daca !ictima nu raspunde si nu reactionea%a inseamna ca este inconstienta si se !a trece la e!aluarea respiratiei si circulatiei"

Respiratia 7erificarea respiratiei se face5 - privind5 miscarile pieptului in timpul respiratiei - ascultand5 % omotele respiratorii, cu urec&ea apropiata de ura si nasul !ictimei - simtind5 la apropierea o$ra%ului de nasul si ura !ictimei se poate simti cum iese aerul" Circulatia " Cel mai usor se aprecia%a pulsul carotidian5 la ni!elul $a%ei atului (la ni!elul arterei carotide) de o parte si de alta a cartila#ului tiroid, insa niciodata nu se palpea%a pulsul la am$ele carotide in acelasi timp" Atitudinea dupa evaluare Daca nu se detectea%a pulsul si !ictima nu respira se anunta ser!iciul **8 si se incep mane!rele de resuscitare cardio-respiratorie5 respiratie artificiala si masa# cardiac in raport de *59 daca sunt 8 sal!atori si 85*9 daca e unul sin ur" Dupa *+ cicluri se ree!aluea%a starea !ictimei" Daca se detectea%a puls dar !ictima nu respira5 se fac *+ respiratii artificiale, se anunta **8 si se continua !entilatia artificiala !erificand periodic pulsul" Te&nica de resuscitarea cardiopulmonara (RCP)- succesiunea respiratie -- masa# cardiac tre$uie sa fie5 - 2:15- 8 respiratii ura la ura urmate de *9 compresii toracice daca o sin ura persoana efectuea%a RCR - 1:5 -- * insuflatie urmata de *9 compresii toracice daca sunt doua persoane care efectuea%a RCR" ABC-ul primului ajutor (ane!rele de resuscitare cardio-pulmonara tre$uie insusite in cadrul unor cursuri de prim a#utor predate de un personal calificat si efectuate in ordinea descrisa mai #os" Etapele de $a%a ale te&nicii de resuscitare cardio-pulmonara (A:C-ul)5 A" Eli$erarea cailor aeriene :" Resta$ilirea respiratiei C" Resta$ilirea circulatiei A (Airway) -- Eliberarea cailor respiratorii Se !erifica si se eli$erea%a caile aeriene astfel5 - se face &ipere'tensia capului5 apasand cu o mana pe frunte se impin e capul pe spate si cu cealalta mana ridicand $ar$ia0 aceasta mane!ra are rolul de a desc&ide lar caile aeriene superioare - se face su$lu'atia mandi$ulei si se desc&ide ura

- se !erifica daca e'ista corpi straini care o$struea%a caile respiratorii5 prote%e dentare, dinti ca%uti etc" si se indepartea%a" De retinut! In ca%ul unui traumatism, cand se suspectea%a o posi$ila fractura a coloanei cer!icale, nu se !a face &ipere'tensia capului" B (Breathin ) -- Respiratia arti!iciala Respiratia artificiala se face celor accidentati care au a#uns in stare de inconstienta" Respiratia artificiala se face ener ic, continuu, c&iar ore in sir daca este ne!oie, atat timp cat accidentatul respira sau ii $ate, cat de sla$, pulsul0 $a c&iar si in ca%ul unei morti aparente" Metoda gura la gura se efectuea%a astfel5 - !ictima fiind in decu$it dorsal (culcata pe spate) pe un plan dur, cu capul in &ipere'tensie si ura mentinuta desc&isa - sal!atorul (in enunc&i lan a !ictima daca aceasta este pe sol sau in picioare daca e pe un pat) pensea%a nasul !ictimei si tra and aer in piept se apleaca asupra !ictimei si aplicand ura etans peste $u%ele !ictimei e'pira cu putere 8-3 secunde0 daca sunt pre%ente le%iuni la ni!elul ca!itatii $ucale atunci aerul !a fi insuflat prin nasul !ictimei, in timp ce ura !a fi acoperita ermetic cu mana -- aceasta fiind respiratia ; ura la nas- o respiratie eficienta determina ridicarea peretelui toracic <iecare respiratie tre$uie sa fie suficient de puternica astfel =nc>t toracele sa se ridice" Tineti capul =n &ipere'tensie cu $ar$ia ridicata =ndepart>nd ura de la ura !ictimei si lasati ca toracele pacientului sa re!ina" 7olumul de aer pe care =l insuflam este mai important dec>t ritmul =n care =l administram" C (Circulation) -- "asa# cardiac (asa#ul cardiac consta in compresii aplicate la ni!elul sternului inferior5 - se plasea%a podul palmei la 8 de ete superior de apendicele 'ifoid (cosul pieptului) iar cealalta palma deasupra acesteia - cu coatele in e'tensie ($ratele intinse) se comprima toracele cu putere, ritmic, cu o frec!enta de )+-*++ compresii pe minut - la fiecare compresie sternul tre$uie sa se deprime cu 3-4 cm" Pentru reanimarea cardiaca (a inimii) accidentatul se asea%a pe spate direct pe sol, cu picioarele mai sus dec>t restul corpului pentru ca san ele sa se scur a (natural) spre inima si cap" 7ictima este =ntinsa pe spate pe o suprafata dura, =n aceasi po%itie ca pentru respiratia ura la ura" Comprimati toracele (pieptul) !ictimei apas=ndu-l cu am$ele m>ini si plas>ndu-!a =n laterala !ictimei"

Plasati podul palmei la *- 8 cm de $a%a toracelui" Aplicati palma cealalta peste prima, tra eti =n sus de etele pentru a se o$tine o puternica presiune numai pe podul palmei, si =mpin eti =n #os, p>na la =ntinderea completa a $ratelor" Apoi m>inile se retra pentru ca inima sa se reumple cu s>n e" Se procedea%a =n acest fel de ?+ de ori pe minut p>na accidentatul =si reia pulsul" Comprimarea tre$uie sa fie ritmica si rapida, cu palma tot timpul =n contact cu toracele (pieptul) !ictimei" <aceti )+-*++ compresii1minut (o serie de *9 compresiuni durea%@ 2-** secunde)" <aceti doua insuflatii la fiecare *9 compresiuni" Dup@ un minut ()+ compresii cel pu@in) !@ opri@i @i !erifica@i pulsul timp de 9- *+ secunde" Continuati masa#ul cardiac si respiratia ura la ura p>na la sosirea a#utorului medical Reanimarea facuta de doua persoane concomitent este mai eficienta5 primul se !a ocupa de respiratia ura la ura, introduc>nd =n ura accidentatului aer din plam>nii sai, =n acelas ritm ca mai sus, iar al doilea !a masa prin apasare cu palmele, ase%ate =ncrucisat una peste alta, treimea inferioara a osului stern, =n #os, cu ri#a, puternic dar nu fortat, pe cutia taracica p>na c>nd aceasta se turteste cu 3 4 cm, pentru a pompa s>n ele din inima" Resuscitarea cu doi salvatori Desi resuscitarea efectuata de doi sal!atori este mai putin solicitanta,totusi este important ca am$ii resuscitatori sa cunoasca complet al oritmul si sa fie antrenati" De aceea se recomanda ca aceasta te&nica sa fie re%er!ata specialistilor =n resuscitare sau acelor sal!atori care fac parte din rupuri antrenate" Sunt de facut urmatoarele su$linieri5 A c&emarea a#utorului este o prioritate0 astfel, un sal!ator =ncepe sin ur resuscitarea iar celalalt pleaca dupa a#utor0 A se recomanda ca sal!atorii sa stea de o parte ai de alta a !ictimei0 A se utili%ea%a un raport de 3+ compresii la 8 !entilatii0 la finalul fiecarei serii de 3+ compresii, sal!atorul respecti! !a fi pre atit sa administre%e cele doua !entilatii0 pentru o mai $una coordonare, cel care face compresiile poate numara cu !oce tare0 A ridicarea $ar$iei si e'tensia capului !or fi mentinute tot timpul resuscitarii0 se administrea%a cele doua !entilatii timp =n care compresiile toracice se =ntrerup0 acestea se reiau imediat dupa a doua !entilatie, astept>nd doar ca sal!atorul sa =ndeparte%e $u%ele de pe fata !ictimei0 A daca sal!atorii !or sa faca sc&im$ de locuri, pentru ca de o$icei, cel care face compresiile toracice o$oseste, acesta tre$uie sa se faca c=t mai rapid cu putinta" Bn ca%ul efectuarii mane!relor =n spatii nguste efectuata de un sin ur sal!ator este recomandata efectuarea RCP peste capul !ictimei, iar =n ca%ul e'istentei a doi sal!atori, se recomanda po%itiacalare"

Formula HE ! "E Te&nica efectuarii resuscitarii cardiorespiratorii tre$uie corect insusita, cu respectare ri uroasa a succesiunii timpilor de e'ecutie, dupa formula CE.P (E" H - &ipere'tensia capului5 se trece o mana pe su$ atul !ictimei si i se ridica ceafa, iar cu a doua mana, ase%ata pe frunte, se impin e capul spre spate, apoi se introduce un sul impro!i%at dintr-o &aina sau o patura su$ umerii !ictimei" E eli$erarea cailor respiratorii5 prin curatarea cu de etele infasurate intr-o $atista sau cu un tampon impro!i%at dintr-o $a &eta de lemn sau de metal, infasurata cu o $atista" In ca%ul in care caile aeriene sunt astupate de corpi straini (mai frec!ent la copii -- $ile, nasturi, fra mente de os), se ridica copilul in sus de picioare, i se desc&ide ura si se aplica cate!a lo!ituri usoare intre omoplati" .a adulti lo!iturile se aplica ase%andu-i culcat pe o parte" - lu'area mandi$ulei, apasand pe un &iurile e'terioare ale mandi$ulei cu ultimele patru de ete de la am$ele maini, iar policele pe $ar$ie0 se proiectea%a mandi$ula inainte, in asa fel incat arcada dentara inferioara sa o depaseasca pe cea superioara" .a su ari si la copiii mici &ipere'tensia capului nu de%o$struea%a lota, dimpotri!a, poate a ra!a o$structia0 in aceste ca%uri se !a sustine numai mandi$ula sau se !a lu'a anterior, fara &ipere'tensia capului" ! pensarea nasului, cu policele de la am$ele maini sau cu mana stan a" Dupa aceasta pre atire, sal!atorul tra e aer adanc in piept, isi tine respiratia in inspiratie profunda, apoi aplica repede, cu ura lar desc&isa, $u%ele peste ura intredesc&isa a !ictimei si insufla cu putere aerul din plamanii sau in caile respiratorii ale !ictimei" Circumferinta $u%elor sale tre$uie sa acopere $u%ele !ictimei pentru a impiedica pierderile de aer la comisurile $ucale" Aceasta succesiune de respiratii re repeta de *4-*/ ori pe minut pentru a fi eficienta" De re ula, la adulti se insufla cu forta, la copii mai usor, iar la su ari foarte usor, cu deose$ita ri#a (se pot produce rupturi de al!eole de plamani)" "E masa#ul cardiac e'tern5 se aplica trans!ersal podul palmei uneia dintre maini (de o$icei stan a) pe *13 inferioara a sternului, iar cealalta palma se suprapune perpendicular pe prima" Cu cele doua maini suprapuse si cu $ratele intinse, a#utandu-se de reutatea corpului, sal!atorul e'ercita presiuni ritmice asupra sternului" <iecare compresiune !a fi $rusca si scurta (apro'imati! o secunda) si !a e'ercita o presiune !erticala a sternului spre coloana !erte$rala, in asa fel ca sternul sa fie infundat cu apro'imati! 9-/ cm" Se apasa numai cu podul palmei, de etele fiind ridicate pentru a se e!ita comprimarea coastelor" Dupa fiecare compresiune sternul este lasat sa re!ina in po%itie initiala, fara sa se ridice mainile de pe sternul !ictimei" Daca este un sin ur sal!ator se fac doua insuflatii urmate de *8-*4 compresiuni, daca sunt doi sal!atori unul face o insuflatie, celalalt face 9 compresiuni sternale" .a copii se poate comprima cu o sin ura mana, iar la copiii mici, cu *-8 de ete, in ritm de )+-*++ de compresiuni pe minut" (asa#ul cardiac tre$uie e'ecutat pana la reluarea $atailor inimii" Dupa 9+-/+ de minute de resuscitare la o !ictima la care semnele care caracteri%ea%a instalarea mortii $iolo ice nu se remit, mane!ra de resuscitare tre$uie intrerupta"

C&iar daca !ictima isi reia acti!itatea respiratorie si cardiaca, este inter%isa ridicarea ei pana la !enirea am$ulantei" #uccesul reanimarii este conditionat de trei imperative: - rapiditatea inter!entiei" O !ictima rareori re!ine la !iata daca nu a respirat timp de 9 minute" - necesitatea unei $une permea$ilitati a cailor respiratorii superioare prin =mpiedicarea lim$ii de a intra =n farin e si a o$tura aceste cai" - continuarea efortului de reanimare" Reanimarea tre$uie continuata p>na c>nd !ictima =si re aseste propria sa autonomie respiratorie si circulatorie sau p>na la constatarea decesului de catre un medic" Resuscitarea se repeta timp de minim o #umatate de ora, =n unele ca%uri a$andon>ndu-se a$ia dupa mai multe ore (tra%niti, &ipotermi)" Resuscitarea nu se face cu pau%e ci =ntr-un un ritm $ine determinat, cum ar fi *+-*8 insuflari pe minut"