Starea de Sntate i Starea de Vitalitate (SS i SV) Fiecare structur a unui sistem viu are 2 parametri de care depinde

nsi existena structurii respective: SS i SV. Definiie: Starea de Sntate este starea perceptibil existenial a unei structuri percepie care nu se face prin mi!l"ace c"nveni"nale. #rin stare existenial nele$em existena n sine a structurii i nivelul ei de funci"nalitate. Starea de Sntate a unei structuri ntre$i i care funci"nea% perfect se etal"nea% la val"area de &''(. )mbii parametri se exprim n pr"cente cu val"ri cuprinse ntre ' * &''. +nte$ralitatea structurii ,ricare dintre structurile unui sistem viu p"ate avea nivele de inte$ralitate mai mari sau mai mici fapt ce determin influene ma!"re n viaa sistemului viu. -x: &''( SS a S. arat c /n fiecare p"r al SF exist S. n cantitatea i de calitatea necesar pentru ca sistemul viu care " c"nine s traduc perfect al$"ritmii specifici vieii/. 01nd SF nu mai este c"mpatibil cu pr"cesele fundamentale ale vieii S. m"are de%inte$r1ndu*se pur i simplu. S. ia natere n m"mentul c"ncepiei i se neanti%ea% n m"mentul decesului. )ici sunt cele 2& de $rame care /dispar/. SS a Structurii 3"esice de &''( nseamn existena de &''( a acestei structuri ntr*" SF nseamn c sufletul anim n pr"p"rie de &''( " materie care a devenit vie prin c4iar acest fapt. SS pe S3 55 &''( 67 pr"bleme ma!"re de "rdin afectiv (ex. pers"anele care nu p"t muri p1n nu vd pe cineva).

Starea de Vitalitate Definiie: Starea de Vitalitate nseamn t"talitatea ener$iil"r i inf"rmaiil"r necesare n mecanismele de funci"nare ale unei structuri. SV de &''( a unei structuri nseamn existena ener$iil"r i inf"rmaiil"r necesare pentru funci"narea perfect a structurii respective. Dac scade SV va scdea i SS. Spiritualitatea sc%ut afectea% SV. #entru susinerea unui ef"rt specific unei anumite structuri sunt necesari al$"ritmi care aci"nea% cu ener$ii specifice structurii respective. 8"talul (8) caracteri%ea% pers"nalitatea vie prin apr"pierea val"ric de mrimea $sit pe una dintre structuri. Vect"rul t"tal mi$rea% dinspre SF spre S3 de*a lun$ul vieii pr"p"ri"nal cu pre"cuprile i ef"rturile n"astre. S3 i termin de implementat t"ate pr"$ramele pe la varsta de 9 ani.

:e$uli de apreciere privind SS i SV ale structuril"r sistemel"r vii &. #entru ca un sistem viu s fie arm"ni"s trebuie s respecte c1teva c"ndiii cea mai imp"rtant fiind respectarea ierar4iei structuril"r. Fie c este v"rba de SS sau SV trebuie ca val"area 3 7 . 7 F. 2. Val"area "ptim a diferentei dintre 3 . i F trebuie s fie ntre 2 * ;(. 2. De re$ul interpretarea mrimii 8 n rap"rt cu val"rile de pe structuri ine c"nt de mai multe situaii: a) 8 ntre F i . mai apr"ape de F. #ers"nalitate aflat la nceputul ev"luiei cu pre"cupri fi%ice i dependent de ele. De re$ul nu are d"rina evident de ev"luie. 8rebuie educat<

b) 8 ntre F i . mai apr"ape de .. ) f"st mpins de la spate. =i*a nceput ev"luia i i va pune pr"blema ev"luiei sale n m"d rai"nal. ) nceput de!a " activitate intelectual le$at de pr"pria sa ev"luie< c) 8 ntre . i 3 mai apr"ape de .. #ers"ana respectiv a scpat de d"minanta fi%ic dat"rit unui sistem de val"ri i a unei c"nduite pe care i le impune rai"nal. -ste un m"ment $reu (se p"ate re$resa)< d) 8 ntre . i 3 mai apr"ape de 3. )l$"ritmii structuril"r superi"are se manifest firesc< >rmt"arele trei sunt situaii de excepie: e) 8 identic cu 3. #ers"nalitate spiritual superi"ar (fiina triete numai dup $lasul sufletului su)< f) 8 identic cu .. /:aiune n aciune/. )cest tip de pers"an face t"tul n urma unei anali%e< $) 8 identic cu F. Situaie $rav cu c1teva pre"cupri de ba% ndreptate spre un primitivism manifest.

;. ?a "rice sistem viu arm"ni"s SV pe " structur trebuie s fie mai mare dec1t SS pe aceeai structur. SV 7 SS pe aceeai structur. @. Diferena "ptim dintre SS i SV pe aceeai structur este de re$ul 2 * ;(. :e$ulile & 2 i @ se pstrea% pentru t"i parametrii ce p"t fi msurai. )l$"ritm pentru incepat"ri: Sfanta 8reime te r"$ sa*mi arati Starea de Sanatate pe Structura Fi%ica a lui +"nescu )l$"ritm n"rmal : Sfanta 8reime te r"$ sa*mi arati SS pe Fi%ic a lui +"nescu . F"l"sim acest al$"ritm in m"mentul cand subc"nstientul n"stru stie clar c"nceptele de ss sf sv sb sn t .

0el mai bine e ca pers"anele masurate sa se afle in interi"rul nisei ie a dvs si sa aveti ac"rdul l"r . De re$ula subiectii sunt pusi sa scrie val"rile masurate intr*un tabel int"cmit in prealabil de :adieste%ist. .ineanteles ca putem masura si la distanta sau fara a cere ac"rdul pers"anei dar numai cu ac"rdul Sfintei 8reimi. )tentie daca nisele ie ale radieste%istului si ale pers"anei masurate se intrepatrund este f"arte pr"babil ca subiectul sa simta ca este masurat. (3u ne v"m masura c"le$ii de bir"u fara a avea ac"rdul l"r decat de acasa si nu faceti " re$ula din astfel de spi"na!. #uteti $resi la ac"rd si veti fi pedepsiti. #entru un incepat"r p"ate fi c4iar $rav.)