Portofoliu la Geografie

Cretu Flavia Georgiana

Mediul geografic al calotelor glaciare

Mediul geografic reprezint un macrosistem alctuit din mai multe componente (relief, ap, aer, sol, vieuitoare, inclusiv omul cu activitile sale) ntre care s-au statornicit relaii multiple de natur spaial, temporal, cauzal, evolutiv i care se ofer observaiei prin peisaje. n spatiul dintre !"# si $"# lat. se desfasoara intinderi de g%eata in &ntarctica, 'roenlanda si numeroase insule, precum cele din &r%ipelagul (ord-)anadian si partile inalte din nsulele *valbard, +rang%el, ,ranz -osep%, (ovaia .emlia acoperite cu mici calote de g%eata. )limatul polar se defineste prin variatii termice in limitele temperaturilor negative si prin permanenta frigului. /e altfel, temperaturile minime absolute au coborat sub -$"# ), la statiunea +osto0. )a urmare a climatului e1trem de aspru, uscatul si oceanul sunt acoperite de mase intinse de g%eata. 2a periferia teritoriilor acoperite cu g%eata, de-a lungul liniei tarmului, e1ista asezari umane in insulele *valbard, 'roenlanda si in cele din &r%ipelagul 3egina 4lisabeta.&stfel, in partea de nord-est a insulei 4llesmer, se afla cel mai nordic punct locuit permanent, la 56#768 latitudine, numit &llert 9oint. Mediul polar este situat 9olului (ord (:ceanul &rctic teritoriile din jurul sau;nordul )anadei, &las0a, insula 'roenlanda, e1tremitatea nordica a 4urasiei).

Temperaturi si precipitatii
Mediul polar glaciar se afla n 'roenlanda, n insulele din :ceanul &rctic i n &ntarctica, fiind cel mai rece de pe 9amant. <emperaturile medii lunare sunt negative, valorile cele mai scazute fiind nregistrate la statia +osto0 (-55,7" )) n &ntarctica= doar n sezonul de vara, n unele zile, temperaturile devin pozitive, provocand o slaba topire a zapezii i sunt caracterizate printr-o iluminare prelungita, iar >noptile polare?, cand lipseste total radiatia solara, sunt e1trem de geroase. )a urmare, precipitatiile sunt numai sub forma de zapada care, prin tasare, se transforma n mase de g%eata ce ating n &ntarctica si 'roenlanda grosimi de la c@teva sute de metri la peste A.""" m. Bneori, deasupra g%etarilor se ridica creste si varfuri de munti pe versanii carora, n scurtul sezon de vara, se dezvolta cateva specii de lic%eni, musc%i etc.

Clima si vegetatia
)lima polar este cea mai friguroas clim zonal= mpreun cu clima subpolar ocup circa 6CD din suprafaa <errei. *e e1tinde n &ntarctica i 'roenlanda, unde este cea mai aspr, fiind influenat de calotele polare= n &rctica are nuane continentale i oceanice. *e afirm c rcirea aerului datorit g%eii este at@t de intens nc@t se formeaz mici cristale de g%ea la c@teva picioare deasupra solului, d@nd natere unei furtuni de zpad. /eoarece nu poate e1ista via vegetal n condiiile calotelor glaciare, aceast form de regim polar constituie un deert rece total.

Fauna
,auna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari, morse, ursi polari, n tinuturile arctice, si pinguini, n &ntarctica.

Solul
*olul este compus n majoritate din g%ea.*olul ce se afl sub g%ea este format din roci metamorfice, acoperite de sedimente din perioadele geologice )retacic i 9ermian.

Locuitorii
En zona arctica traiesc esc%imosii, ale caror asezari rurale se numesc igluuri= laponii care migreaza catre orasele limitrofe zonei si ia0uti, care au asezari bine definite. 2ocuitorii se ndeletnicesc cu pescuitul, v@natul, e1ploatarea petrolului, carbunelui, uraniului si aurului (&las0a, 3usia). &sezarile omenesti sunt putine, si doar n tinuturile arctice, n &ntarctica e1ista mai multe statiuni de cercetari stiintifice apartin@nd 3usiei, *.B.&., &ustraliei, Marii Fritanii. 9eisajul antropic s-a diversificat prin aparitia de baze militare, centre miniere, aerodromuri. 9rin utilizarea spatiului aerian arctic se scurteaza distantele dintre regiuni.

Ghetarii din Groenlanda

:cupa o suprafata de cca. 6.G5G.H"" 0mp, de 5 ori mai putin decat calota antarctica. Miscarea este determinata de presiunea creata de g%eata continentala din partea centrala. 9latoul de g%eata groenlandez cuprinde doua bolti imense; bolta de nord cu o foarte larga desfasurare si bolta de sud mai restransa. &mbele trec peste altitudinea de 7""" m si sunt drenate de adevarate fluvii de g%eata, acestea fiind principalele furnizoare de iceberguri din 'roenlanda. 9ana la o departare de 6"" 0m de linia coastei se intalnesc intinderi destul de mari acoperite cu un praf transportat de vant din fasia libera neacoperita de g%etari, praf care absoarbe razele solare si face g%eata sa se topeasca c%iar si cand temperatura aerului este sub "#), producand gauri care ajung pana la G" cm. /esi 'roenlanda pare un tot unitar, monoton, prezinta mai multe aspecte variate. 9artea cea mai spectaculoasa a acestui camp de g%eata care coboara spre margini este abrupta si se termina spre mare ca un zid. *unt forme fara nici o stabilitate, ele se sc%imba dupa cum le incalzeste soarele.

Polul Sud
9olul *ud este partea cea mai sudica a planetei noastre terestre pe continentul &ntarctica sau n apropierea continentului. 9olul *ud se formeaza prin procesul de rotatie a globului pam@ntesc, fiind asezat pe a1a de rotatie a acestuia av@nd coordonatele geografice $"# latitudine sudica, fiind situat pe continentul &ntarcticii, ntr-o regiune ng%etata tot timpul anului (g%eata vesnica), cu altitudinea de A.5"" m. 9rimul care a atins polul acesta, fiind ntr-o e1peditie de cercetare, a fost 3oald &mundsen mpreuna cu ec%ipa lui de e1ploratori, la data de 6Hdecembrie 6$66. )oncurentul lui &mundsen 3obert ,alcon *cott atinge telul cu o luna mai t@rziu. 9e drumul de ntoarcere *cott si ec%ipa lui mor din cauza foamei si frigului.