Sunteți pe pagina 1din 21

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII IN DOMENIUL TEMEI CERCETATE 1.

1 Notiunea de investitii Investitiile reprezinta un element esential in evolutia oricarui sistem economic, intrucat ele asigura regenerarea, imbunatatirea si cresterea patrimoniului oricarui astfel de sistem, fiind totodata factorul care influenteaza atat cererea, cat si oferta. Astfel, in cadrul economiei nationale, activitatea investitionala are un dublu rol: in primul rand este vorba despre agentii economici care desfasoara activitati investitionale prin implementarea diverselor proiecte de investitii si care, isi sporesc astfel oferta de bunuri si servicii, printr-o crestere a capacitatilor de productie, realizand venituri suplimentare;si in al doilea rand, orice proiect de investitii este generator de nevoi si cereri suplimentare in sectoare conexe. Astfel, investitiile au scopul realizarii de avantaje viitoare, in principal sub forma profitului. Realizarea proiectelor de investitii duce la cresterea capitalului fix.1 In practica economica, investitiile reprezinta un plasament de resurse banesti in imobilizari pe termen lung, de natura corporala, necorporala si in participatiuni si imobilizari pe termen scurt pentru constituirea elementelor de active circulante si acordare de credit comercial. In categoria investitiilor pe termen lung de natura corporala sunt incluse: terenuri, cladiri, utilaje, plantatii aflate in patrimoniul celor care le achizitioneaza si nu a celor ce le creeaza. Investiiile pe termen lung de natur necorporal sunt acele cheltuieli de cercetare tiinific, formare i perfecionare de personal, n toate cazurile cnd acestea nu pot fi incluse n costul de fabricaie.2 Din punct de vedere economic, investiiile reprezint toate consumurile de resurse care se fac n prezent n sperana obtinerii unor efecte economice. Din punct de vedere financiar, investiiile reprezint crearea de capital de producie prin renunarea la consumul imediat a resurselor bneti. De la acest capital se asteapta obtinerea unui flux de ncasri viitoare. Sub aspect contabil, investiiile se refera la transformarea de moned fie n active fizice supuse amortizrii, fie n active financiare. Iar din punct de vedere juridic, acestea reprezinta achiziiile de elemente ale unui patrimoniu care pot constitui obiect al dreptului de proprietate. Investitiile reprezint angajarea pe un termen lung a unui capital, plasarea acumulrilor bneti ale populaiei sau agenilor economici n scopul obinerii unui ctig maxim cu riscuri minime.3 Conceptul de investitii se caracterizeaza prin urmatoarele elemente definitorii: Coninutul concret material al efortului investiional, care consider investiia ca o structur individualizat de resurse diferite ca natur i volum ce sunt atrase n realizarea unor proiecte;

1 2

Ionita, I.; Blidaru, G., Fundamentele investitiilor:teorie si practica, Ed. Macarie, 2003 Stoian, M., Gestiunea investitiilor, Ed. ASE, 2002 3 Baltaretu, A.;Dumitru, M., Evakuarea riscului in investitii financiare, Ed.Economica, 2008

Factorul timp, care relev faptul c orice proiect se deruleaz n timp si c parametrii economici ai proiectului au o evoluie proprie; Noiunea de eficien conform creia ntreprinztorul accept schimbarea unor disponibiliti prezente de resurse pentru o serie de efecte viitoare, care s fie superioare cheltuielilor iniiale; Riscul investitiei - investiia reprezint o cheltuial efectuat n prezent, cert, iar efectele viitoare ce se asteapta a se obtine sunt incerte. P. Masse stabilete patru elemente eseniale pentru o investiie4: Subiectul, reprezentat de cel care investete (persoan fizic sau juridic); Obiectul, reprezentnd lucrul, ntreprinderea, firma, utilajul etc., deci modul n care se concretizeaz investiia; Costul, reprezentnd efortul suplimentar, cert, actual consumat pentru obinerea acelui obiect concret; Efectele valorice, rezultate prin realizarea investiiei, care se obin n viitor i reprezint n realitate, o speran mai mult sau mai puin cert.

Un loc aparte n noiunile investiionale l ocup trei categorii de investiii: a) investiii directe; b) investiii colaterale; c) investiii conexe. In economia naional i chiar mondial, orice investiie este complementar investiiilor din alte domenii, existand o multitudine de conexiuni i interferene ntre agenii economici. a) Investiia direct (de baz) cuprinde totalitatea cheltuielilor prevzute n documentaia previzionat n vederea realizrii obiectivelor de investiii noi, nlocuirea, modernizarea sau dezvoltarea unor ntreprinderi deja existente n diferite ramuri ale economiei. Astfel, fiecare agent economic realizeaz o investiie direct, dar care, pentru a fi finalizat i pentru a fi exploatat, trebuie s intre n relaii cu ali ageni economici. Din acest punct de vedere, orice investiie direct genereaz alte investiii colaterale i conexe.5 b) Investiia colateral cuprinde acele cheltuieli pentru efectuarea unor lucrri legate teritorial i funcional de o anumit investiie direct i se refer la: construirea de conducte pentru alimentarea cu ap, gaze, canalizare, energie termic, linii de transport a energiei electrice, reele de telecomunicaii, inclusiv racordurile la reele publice, ci i drumuri de acces etc., necesare punerii n funciune i exploatrii capitalului fix creat prin investiia direct sau de baz. Atunci cnd investiia colateral deservete mai muli ageni economici sau se realizeaz n comun, aceast investiie se poate aduga n cote pri la investiia total suportat de fiecare agent economic. c) Investiia conex reprezint cheltuielile de investiii, necesare a se efectua n alte ramuri sau domenii pentru a putea pune la dispoziia investiiei directe sau de baz utilaje, materii prime, combustibili, energie, ci de comunicaii, dotri social culturale etc. Investiiile conexe nu se includ n valoarea total a obiectului rezultat din investiia direct, deoarece ele

4 5

S toian, M., Gestiunea investitiilor, Ed. ASE, 2002 Scarlat, V.;Andreica, M., Investitiile si cresterea economica, Ed.ASE, 2006

reprezint investiii directe n domeniul n care se realizeaz. 6 Ca excepie, se includ n investiia total acele investiii conexe care nu produc efecte economice pe baza crora s se recupereze. O intreprindere poate adopta o politic de cretere, de reorganizare sau de reconversie, pentru care este necesar o anumit politic investiional. Iar aceasta implic nevoia de investiii i tipul acestora variaz n funcie de tipul pieei i structura concurenei.7 Strategia investiional, alturi de celelalte strategii ale firmei (strategia de pia, de restructurare, privatizare, informatizare etc.) formeaz strategia global a firmei.O importan deosebit se acord, de asemenea, rolului investiiilor n strategia restructurrii capacitilor de producie, pentru c restructurarea nu se poate desfura n afara procesului investiional. 1.2 Caracteristicile investitiilor Investiiile reprezint aciuni sau succesiuni de aciuni prin care anumite resurse disponibile, disponibilizabile sau atrase sunt transformate n bunuri concrete (materiale sau nemateriale) n scopul obinerii de efecte viitoare sub form de avantaje, dar, n principal, profit.8 De aici se desprind cteva caracteristici ale investitiilor: a. Derularea temporar a investiiilor pe intervale lungi de timp, fiind nsoit de o separare a perioadelor de angajare a eforturilor (perioada propriu-zis a cheltuielilor investiiei) i de obinere a efectelor (veniturilor). Astfel, att la nivelul cheltuielilor, ct i al ncasrilor este asociat un anumit risc. n acelai timp, decalarea n timp a cheltuielilor i efectelor implica folosirea tehnicii actualizrii pentru a putea compara valori (cheltuieli, ncasri i beneficii). b. Complementaritatea investiiilor n raport cu caracterul limitat al resurselor (n principal, financiare) de care investitorul dispune sau pe care le poate atrage pentru realizarea aciunilor sale. Astfel, alocarea unor resurse pentru un proiect diminueaz proporional ansele alocrii de resurse pentru alte proiecte ale investitorului. c. Caracterul conex sau indus al investiiilor este dat de intercondiionrile dintre proiecte. Astfel, orice investiie induce nevoia de alte investiii att n aval, ct i n amonte. d. Ireversibilitatea investiiilor se refera la imposibilitatea recuperrii ca atare a resurselor implicate pentru realizarea lor. e. Unicitatea proiectelor - desi proiectele de investiii au acelai profil, volum, calitate, ele nu sunt identic reproductibile i, de aceea, determinrile i analizele sunt specifice pentru fiecare proiect. 1.3 Proiectele de investitii si programele de investitii Activitatea investitionala are la baza programe sau proiecte de investiii. Programele de investiii au o arie de cuprindere mai larg, pentru implementarea lor fiind nevoie de o detaliere n unul sau mai multe proiecte. Proiectul de investiii este un ansamblu

6 7

Stoian, M.;Ene N.C., Practica gestiunii investitiilor, Ed. ASE, 2003 Popescu, O.;Bacescu, M., Investitiile si comportamentul investitional, Ed. ASE, 2006 8 Cistelecan, L., Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Ed. Economica 2002

informaional care contureaza sub aspect comercial, economic, tehnic-constructiv, funcional i financiar opiunile de investiii ale ntreprinztorilor.9 Cele mai semnificative proiecte de investiii ce pot fi promovate n condiiile economiei de pia sunt: proiecte de nlocuire, generate de gradul de uzur naintat a echipamentelor; proiecte de retehnologizare, generate att de uzura fizic, ct i de cea moral a echipamentelor; proiecte de inovare, destinate introducerii unor activiti noi; proiecte de expansiune, care vizeaz amplificarea n proporii a unitilor existente; proiecte de dezinvestiii, destinate suprimrii activitilor devenite nerentabile. Indiferent de natura lor, n procesul preseleciei lor proiectele se grupeaz n: proiecte care pot genera ncasri, analizate pe baza criteriului profit; proiecte care nu genereaz ncasri, care se analizeaz pe baza criteriului cost. Un proiect de investitii reprezinta o operaiune format dintr-un ansamblu coerent de cheltuieli care contribuie la realizarea unui anumit obiectiv. 10 El poate duce la creterea capitalului sau la modificarea structurii de ansamblu i nivelului su de rentabilitate. O investiie poate duce i la reducerea capitalului dac antreneaz efecte negative pentru o parte a capitalului existent. Proiectul de investiii poate fi definit si ca un ansamblu optimal de aciuni de investiii bazate pe o planificare sectorial, global i coerent, pe baza creia, o combinaie definit de resurse umane, materiale etc. conduc la o dezvoltare economic-social determinat. Programele investiionale au la baz ideea c investiiile sunt mijloacele prin care se fixeaz dezvoltarea ntreprinderii pe termen lung, evoluia eficienei i poziiei n mediul din care face parte. Intr-un program de investiii sunt stabilite obiectivele, performanele, aciunile i mijloacele necesare atingerii obiectivelor, precum i modul de combinare i utilizare a acestora. 1.4 Aspecte privind eficienta economica a investitiilor

Eficiena economic este o noiune complex prin care se nelege obinerea unor rezultate economico-sociale maxime i de utilitate prin cheltuirea raional a unor resurse materiale, tehnice, de munc, financiare n toate domeniile. 11 Astfel, eficiena economic estimeaz rezultatele unei activiti economice n raport cu eforturile fcute. Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei economice: - structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute care pot da indicii importante in adoptarea deciziilor cu caracter economic. - timpul actioneaza asupra eficientei, putand pune in valoare sau anula o varianta analizata. - calitatea efectelor constituie cel mai semnificativ criteriu al eficientei economice. Investiiile reprezint unul dintre cele mai relevante domenii pentru analiza eficienei economice, avnd n vedere complexitatea factorilor cu influen asupra cheltuielilor i rezultatelor economice, sociale i tehnologice. Investiiile reprezint un factor de efort, o cheltuial care intr nemijlocit n ecuaia eficienei economice.12
9

Vasilescu, I.;Romanu, I., Investitii, Ed. Economica, 2000 Despa, R.;Zirra, D., Eficienta investitiilor, Ed. Universitara, 2005 11 Catuti,C.;Vasilescu, I., Perfectionarea evaluarii eficientei economice a proiectelor de investitii, Ed. ASE, 2006 12 Cistelecan, L., Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Ed. Economica 2002
10

Eficiena economic a investiiilor reprezint un factor cheie pentru dezvoltarea unei companii, dar i a economiei n ansamblul su, contribuind totodat la creterea competitivitii. Prin eficiena economic a investiiilor se nelege relaia care se stabilete ntre nivelul rezultatelor economice n urma desfurrii procesului investiional, pe de o parte, i cantitatea i structura efortului, ca generator de efecte, pe de alt parte.13 n categoria eforturilor sunt incluse: cele care se refer la procesul investiional (valoarea investiiei, volumul lucrrilor de construcii-montaj, numrul de utilaje i de personal atrase n procesul investiional), dar i cele referitoare la procesul de producie (costurile de producie, cheltuielile materiale, numrul salariailor etc.). n aprecierea eficienei economice a investiiilor, eforturile se pot referi numai la activitatea de investiii, la activitatea de producie sau la ambele. Sunt considerate eficiente acele investiii generatoare de profit care, cumulat pe durata de funcionare a unui obiectiv, urmresc s recupereze integral cheltuielile cu investiiile i s asigure i un profit suplimentar a crui maximizare reprezint unul dintre obiectivele majore. Evaluarea nivelului eficienei necesit parcurgerea urmtoarelor etape14: identificarea i evaluarea efectelor economice ale activitii; echivalarea ca natur i timp a resurselor i efectelor i nsumarea lor; construirea sistemului de indicatori de eficien a activitii; analiza economic a indicatorilor calculai; decizia de alegere a unei variante a activitii. La baza determinarii eficientei economice a investitiilor stau trei criterii principale: - maximizarea efectelor economico-sociale; - minimizarea cheltuielilor pentru investiii pn la un anumit prag limit; - diminuarea influenei factorului timp, respectiv a decalajului n timp ntre efortul i efectele investiiilor. Din punct de vedere al investitorului , preocupat de obinerea de beneficii la fondurile investite, n condiiile specifice fiecruia i n conjunctura pieei, este necesar efectuarea unei analizei financiare, care are in vedere15: utilizarea preurilor umbr care ar puutea fi definite ca acele preuri care ar domina n economie dac ar fi un echilibru perfect n condiii de concuren perfect; n dimensionarea cheltuielilor i veniturilor unitii nu se iau n considerare subveniile, taxele, impozitele i n general, orice transfer de moned; n calcule nu se ine seama de sursele fondurilor i destinaia veniturilor ce se realizeaz; luarea n considerare a unor costuri i beneficii secundare, care dei nu se reflecta la nivelul unui obiectiv economic, pot avea influene majore asupra economiei sau zonei n care este amplasat acesta (poluarea mediului, irigaii etc.). n cazul analizei financiare se ine seama de: preurile n vigoare, efectiv pltite sau obinute din vnzarea produselor; n calcule se ine seama att de costul resurselor pe durata de realizare a investiiei i de exploatare a obiectivului, ct i de destinaia veniturilor obtinute.

13 14

Olteanu, F.;Isfanescu, A., Anaiza performantelor investitiilor financiare, Ed.ASE, 2006 Despa, R.;Zirra, D., Eficienta investitiilor, Ed. Universitara, 2005 15 Catuti,C.;Vasilescu, I., Perfectionarea evaluarii eficientei economice a proiectelor de investitii, Ed. ASE, 2006

1.5 Indicatorii eficientei economice a investitiilor Orice indicator de eficiena economic poate fi prezentat sub doua forme : a. Raportul efectelor obinute ctre eforturile depuse; exprima cuantumul efectului obinut dintr-o unitate de efort depus. Fiind folosit drept criteriu pentru elaborarea deciziilor manageriale, se ine cont de necesitatea maximizrii lui. Cu ct valoarea acestui indicator este mai mare, cu att activitatea economic este mai avantajoas. Un exemplu in acest sens ar fi raportul dintre profitul net i cheltuielile legate de organizarea activitii economice ce-l asigur si poate fi exprimat prin formula: e = E/e,---max., unde E efectele (rezultatele) obinute; e eforturile depuse (resursele consumate). Eficiena economic este principalul factor calitativ al creterii economice deoarece prin ea se asigur sporirea absolut a efectelor cu acelai volum de efort.16 b. Raportul dintre eforturile depuse i efectele obinute arat care este efortul ce trebuie depus pentru a obine o unitate de efect. Fiind folosit drept criteriu pentru elaborarea deciziilor manageriale, se ine cont de necesitatea minimizrii lui; cu ct acest indicator este mai mic, cu att activitatea economic este mai avantajoas. Se calculeaza sub forma raportului dintre cheltuielile legate de organizarea activitii economice i profitul net obinut din aceasta activitatea. Poate fi exprimat prin formula: e= e/E,-----min. Orice activitate (producie, investiie, aprovizionare, desfacere etc.) presupune mai multe modaliti de realizare. La rndul ei, fiecare modalitate are la baz mai multe variante de proiect, fiecare caracterizndu-se printr-o varietate de informaii referitoare la eforturile, efectele si raporturile existente ntre acestea; durata de realizare a activitii, precum si durata de obinere a efectelor economice scontate. Pentru alegerea variantei optime se folosete un sistem de indicatori de eficien economic ce surprind aceste informaii sub aspect cantitativ, dar i calitativ.17 1.5.1 Indicatorii efortului investitional

Volumul investiiilor este principalul indicator ce concretizeaz efortul investiional. Eficiena economic a variantelor de investiii poate fi exprimat corect numai dac n calcul se include ntregul efort financiar.18 It = Icfd + M0 + Cs Icfd = Id + Icn Unde, It = investitia totala Icfd = Investitia conform devizului Id = investitia directa
16 17

Scarlat, V.;Andreica, M., Investitiile si cresterea economica, Ed.ASE, 2006 Ionita,I.;Munteanu, S., Managementul investitiilor:calculul si anaiza eficientei investitiilor, Ed.ASE, 2011 18 Ionita, I.;Blidaru, G., Fundamentele investitiilor:teorie si practica, Ed. Macarie, 2003

Icn = investitia conexa M0 = mijloacele circulante la prima dotare Cs = cheltuieli suplimentare (supravegherea lucrarilor, calificarea fortei de munca) 1.5.2 Indicatorii de baza

Investiia specific Acest indicator asigur comparabilitatea dintre efortul investiional depus pentru realizarea unui obiectiv i rezultatele obinute, exprimate prin capacitatea de producie. Relaiile de calcul se stabilesc difereniat, pentru obiective noi i pentru dezvoltri, modernizri i retehnologizri, astfel: a) n cazul obiectivelor noi: I s t , unde: qh
s - reprezint investiia specific;

I t - volumul investiiei;

qh - capacitatea de producie exprimat n uniti fizice (buci, tone etc.). Sub aceasta forma, indicatorul exprim efortul investiional pe unitate fizic de capacitate. O alta modalitate de calcul a acestui indicator, pentru a exprima efortul investiional depus pentru obinerea unei uniti monetare-producie, este redata de formula: I s t , unde : Qh
s - reprezint investiia specific;

I t volumul investiiei; Q h - capacitatea anual de producie exprimat valoric.

b) Pentru activitatea de modernizare, dezvoltare, retehnologizare a obiectivelor


existente, investiia specific se calculeaz astfel: Im sm , unde: qm qo
sm - indic investiia specific pentru modernizri, dezvoltri sau retehnologizri; I m - investiia alocat pentru modernizare, dezvoltare sau retehnologizare;
qm - capacitatea de producie exprimat n uniti fizice, dup modernizare,

dezvoltare, retehnologizare; qo - capacitatea de producie existent nainte de modernizare, dezvoltare, retehnologizare. Este exprimat astfel efortul de capital investit, n uniti monetare, realizat pentru a spori capacitatea de producie cu o unitate fizic, ca rezultat al modernizrii, dezvoltrii, retehnologizrii. Indicatorul poate fi calculat i n funcie de sporul realizat la valoarea produciei: Im sm , unde: Qm Qo
7

Qm - reprezint capacitatea de producie, exprimat valoric, dup

modernizare, retehnologizare sau dezvoltare, Q0 capacitatea de producie, exprimat valoric, nainte de modernizare, dezvoltare, retehnologizare. n acest caz, investitia specifica reflect cheltuielile investiionale pentru sporirea capacitii de producie, exprimat valoric printr-o unitate monetar. Cand exista mai multe variante de investitie, va fi eficienta varianta in care indicatorul investitie specifica are valoarea cea mai mica. Termenul de recuperare a investiiei ( durata de recuperare a investiiilor) Acest indicator reprezint perioada de timp n care efortul investiional fcut este recuperat din profit n urma punerii n funciune a unor capaciti de producie. Permite investitorului s cunoasc nc din etapa deciziei n ct timp e posibil s se recupereze costurile de investiie pe seama avantajelor economice ce le va obine dup realizarea proiectului de investiie. a) pentru obiective noi: I I T t sau T t , unde: CFh Ph
I t - reprezint costul net iniial total al investiiei;

CFh fluxul de numerar mediu anual;


Ph profit anual. b) pentru modernizri, dezvoltri sau retehnologizri ale obiectivelor existente Im , unde: T Ph m Ph o
I m - indic valoarea investiiei, alocat pentru modernizarea, dezvoltarea sau

retehnologizarea unui obiectiv existent; Ph m avantajul anual (profitul anual) obinut n urma modernizrii, dezvoltrii sau retehnologizrii unui obiectiv existent, Ph o avantajul anual (profitul anual) generat de obiectivul existent nainte de realizarea investiiei pentru modernizare, dezvoltare sau retehnologizare. Coeficientul de eficien economic a investiiilor sau rata de rentabilitate

Acest indicator asigur comparabilitatea dintre valoarea anual a avantajului economic al proiectului, pe de o parte, i efortul de capital investit, pe de alt parte.19 n cazul n care se compar mai multe variante de proiect, se opteaz pentru varianta la care coeficientul de eficien economic este mai mare. a) pentru obiective noi: P e h It
19

Despa, R.;Zirra, D., Eficienta investitiilor, Ed. Universitara, 2005

unde: I t - reprezint costul net iniial total al investiiei;

Ph profit anual.
Indicatorul exprima cuantumul avantajului, calculat n uniti monetare, ce se va obine pe unitate monetar de capital investit. Cheltuieli echivalente sau recalculate Un anumit efect economic poate fi obinut fie datorit unui volum mai mare de cheltuieli de producie, dar cu o investiie mai mic, fie datorit unui consum mai mare de resurse investiionale, dar cu cheltuieli mai mici. Indicatorul cheltuieli echivalente este un indicator de efort economic i reflect efortul total, att de investire, ct i de exploatare, necesar pentru realizarea i funcionarea viitorului obiectiv i se determin n baza relaiei: K I t C h De , unde: K - reprezint cheltuielile echivalente sau recalculate; I t costurile totale de investiii;

C h costurile anuale de producie; D e durata de funcionare eficient a obiectivului. Indicatorul cheltuieli echivalente asigur comparabilitatea rezultatelor numai dac n toate variantele capacitile de producie sunt egale. n situaiile n care variantele comparabile se deosebesc prin capacitile de producie, se recurge la o formul specific de calcul al acestui indicator, i anume: K k , unde: q De
k reprezint cheltuieli echivalente specifice; K cheltuieli echivalente; D e durata de funcionare eficient a obiectivului. Indicatorul calculat astfel reflect efortul total de capital investit i de cheltuieli de producie pe durata de funcionare a obiectivului, ce revine pe unitate de capacitate fizic. Durata de realizare a lucrrilor de investiii n aceast perioad eforturile investiionale se materializeaz n capital fix. Ca urmare a faptului c pe aceast perioad sunt scoase din circuitul economic productiv importante fonduri de valori, perioada respectiv trebuie s fie ct mai scurt, pentru a reduce imobilizrile de fonduri. Durata de funcionare a capitalului fix ntreaga perioad n care poate funciona mijlocul fix reprezint durata fizic de funcionare (Df), iar durata eficient de funcionare (D) reprezint perioada n care mijlocul fix este meninut n funciune, genernd profit. Randamentul economic al investitiei Acest indicator exprima profitul final n uniti monetare se va obine pe unitate monetar de capital investit.Randamentul economic al investiiei este cu att mai mare cu cat durata de functionare este mai lung i termenul de recuperare este mai scurt.
9

Ph * Df 1 It

1.5.3

Indicatorii imobilizarilor de fonduri

Durata de execuie este aceea n care se consum cea mai mare parte din valoarea investiiei. Pentru evaluarea eficienei economice pe aceast perioad, prin prisma mrimii imobilizrilor i a pierderilor datorate acestor imobilizri, se folosesc o serie de indicatori i anume: a) Mrimea imobilizrilor totale

In care, Mi mrimea imobilizrilor totale; Ih fondul de investiii cheltuit n anul h; d durata de execuie a obiectivului; k factor de corecie, care poate lua valorile 0, 1/2 sau 1 n funcie de momentul la care se consider c s-a cheltuit investiia, sfritul anului, mijlocul sau nceputul anului. In cazul capacitatilor de productie puse in functiune mai devreme, formula devine :

Unde M mrimea imobilizrilor; j anul punerii n funciune a capacitii pariale; Ih- valoarea investiiei corectat cu profitul obinut n anul h al edificrii obiectivului b) Imobilizarea specifica

Acest indicator exprim imobilizarea ce revine la o unitate de capacitate de producie. Uneori, acest indicator se poate stabili i n funcie de valoarea produciei i exprim imobilizarea ce revine la un leu producie. Acesta are avantajul c surprinde i influena modificrii structurii produciei, dac aceasta difer ntre variantele supuse analizei.20 n cazul n care se dau parial n folosin capaciti de producie, imobilizarea specific se calculeaz cu formula:

c) Efectul economic al imobilizrilor (Pierderea din imobilizri)


20

Despa, R.;Zirra, D., Eficienta investitiilor, Ed. Universitara, 2005

10

Acest indicator reflect efectul nerealizat ca urmare a scoaterii din circuitul productiv a resurselor investiionale, prin relaia:

Ei efectul economic al imobilizrilor (pierderea din imobilizri); e coeficientul de eficien economic a obiectivului respectiv; i varianta de investiie. d) Efectul economic specific al imobilizrilor Indicatorul exprim efectul economic nerealizat (sau pierderea) ce revine la o unitate de capacitate.

1.6 Metodologia BIRD de evaluare a eficientei economice a investitiilor Procesul de realizare a investiiilor i de recuperare a fondurilor consumate se desfoar n timp, investiiile i efectele lor, precum i nivelul eficienei, avnd un pronunat caracter dinamic. Legtura dintre timp i investiii se manifest pe multiple planuri, dar cel mai important este acela de multiplicare a investiiilor. 21 Aceasta nseamn c resursele umane i materiale, atrase din circuitul economic curent i imobilizate n procesul investiional, i modific valoarea pe msur ce timpul de imobilizare crete. ntruct investiiile alocate n prezent nu mai sunt echivalente, sub influena timpului, din punct de vedere valoric cu profitul ce se va obine n viitor, rezult c o abordare concret a proceselor investiionale, n vederea fundamentrii tiinifice a deciziei22, necesit analiza lor dinamic, innd seama de influena multiplicatoare a factorului timp. Perioada de edificare a obiectivului este perioada n care se consum fondurile fr s se obin venituri i se caracterizeaz prin imobilizri de resurse umane i materiale n activiti cum sunt: elaborarea studiului de fezabilitate, proiectarea obiectivului i executarea lucrrilor de construcii-montaj pe antiere. Lucrrile executate la nceputul acestei perioade conduc la imobilizri n special de for de munc superior calificat, ceea ce reprezint o pierdere de venit net, att pentru agentul economic, ct i pentru economia naional. Este necesar ca durata etapei de cercetare-proiectare s fie ct mai scurt, dar suficient de mare pentru a asigura calitatea acestor lucrri. Dar aceasta poate avea i alte efecte benefice: reducerea riscului de uzur moral a viitoarelor produse;
21 22

Baltaretu,A;Dumitru, M., Evaluarea riscului in investitii financiare, Ed.Economica, 2008 Stoian, M., Gestiunea investitiilor, Ed. ASE, 2002

11

ctigarea pieelor de desfacere; obinerea unui pre de vnzare ridicat (cel puin pentru o perioad de timp); recuperarea investiiilor n avans fa de termenul stabilit etc. Timpul acioneaz ca factor cu influen distinct asupra eficienei economice. Omogenizarea cheltuielilor i rezultatelor din acest punct de vedere, adic aducerea lor la acelai moment t0, chiar dac acestea s-au produs n perioade diferite, ofer posibiliti suplimentare de analiz i de fundamentare a deciziei economice, ntruct comparabilitatea indicatorilor este mai mare, iar posibilitatea de difereniere i nuanare a variantelor este mult mai relevant.23 Rentabilitatea oricrei activiti economice, n general, i n special a celei investiionale, depinde n principal de mai muli factori supui riscului i incertitudinii24, cum ar fi: mrimea valoric a ncasrilor ateptate ntr-o economie de pia; succesul sau eecul comercializrii unui produs va depinde de capacitatea n care acesta satisface nevoile consumatorului, o importan deosebita avnd aici evaluarea cantitilor i preurilor la care produsul poate fi vndut; mrimea cheltuielilor de exploatare, care sunt cheltuieli de cumprare a materiilor prime, energii, cu salariile etc. Aceste cheltuieli au, de asemenea, un caracter variabil n timp, n funcie de fluctuaiile preurilor la materiile prime; durata de utilizare a echipamentelor, care poate fi, de asemenea, foarte incert, n funcie de ritmul uzurii fizice i morale, determinat de dinamica progresului tehnologic; rata de actualizare, care cuprinde mulimea incertitudinilor care afecteaz rentabilitatea ateptat a unei investiii. n perioada de execuie a lucrrilor, de construcii-montaj, se consum fonduri mari, n special resurse materiale, care sunt imobilizate treptat pe antier i puse n oper, ajungnd n final ca ntreg fondul de investiii s fie imobilizat. i n cazul acestor lucrri mrimea imobilizrilor este influenat hotrtor de timpul afectat pentru executarea lor. Tehnica actualizarii la momentul inceperii lucrarilor sta la baza metodologiei BIRD de evaluare a eficientei economice a investitiilor 25 , bazata pe calculul unor indicatori la momentul n=0. Veniturile brute Acest indicator exprima volumul total al incasarilor intr-o anumita perioada si cuprinde valoarea productiei marfa, la care se adauga incasarile din vanzari si valoarea creantelor primite. Cheltuielile totale (costuri totale) Costurile totale insumeaza cheltuielile cu investitia (pentru realizarea obiectivului, achizitia mijloacelor circulante pentru prima dotare, pregatirea si calificarea personalului si supravegherea desfasurarii lucrarilor pe santier) si cheltuielile de productie (toate costurile, mai putin amortizarea, impozite, taxe, sume necesare pentru rambursari de credite sau dividende aferente).
23 24

Raportul venituri actualizate/costuri actualizate

Catuti,C.;Vasilescu, I., Perfectionarea evaluarii eficientei economice a proiectelor de investitii, Ed. ASE, 2006 Stoina, C.;Roman, I., Risc si incertitudine in investitii, Ed. ASE, 2007 25 Ionita, I.;Blidaru, G., Fundamentele investitiilor:teorie si practica, Ed. Macarie, 2003

12

Se mai numeste si raportul beneficiu cost si permite comparatia intre suma incasarilor pe intreaga durata de functionare a obiectivului si totalul cheltuielilor efectuate pentru edificarea acestuia. Pentru ca proiectul sa fie acceptat, raportul trebuie sa fie mai mare decat 1 ( cheltuielile sunt recuperate integral, societatea obtinand si profit). In situatia in care acest raport este egal cu 1, nu se obtine profit, sunt recuperate doar cheltuielile de productie. Un proiect care genereaza pierderi nu este acceptat, respectiv cel pentru care valoarea acestui indicator este mai mica decat 1.
( ( ) ( ) )

R=

Unde, Qh veniturile anuale Ih investitia anuala Chp cheltuielile de productie Z= 1/(1+a)^h factor de actualizare a rata de actualizare parte. CF = Qh Chp Ih Cash-flow-ul Acesta exprima situatia la zi aratand castigul sau pierderea pentru fieare an luat in

Venitul net actualizat Venitul net actualizat reprezinta sumade cash flow si permite comparatia intre totalul incasarilor obtinute pe intreaga durata de functionare a obiectivului si costurile totale cu investitia si cheltuielile de productie aferente. Exprima venitul net obtinut pe intreaga perioada de functionare a obiectivului, in conditiile cuantificarii factorului timp. VNA =
( ( ) )

Rata interna de rentabilitate Exprima acea rata de actualizare sau de conversie care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile pe intreaga durata de functonare. Pentru determinarea acestui indicator se urmareste obtinerea unui VNA pozitiv, corespunzator unei rate minime si a unui VNA negative, corespunzator unei rate maxime. RIR = amin + (amax amin) *
( ) ( ) ( )

Curs de revenire net actualizat Acest indicator exprima eforturile totale actualizate cu investitia si cheltuielile de productie, exprimate in lei, care se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete.
13

CRNA =

( (

) )

Pragul de rentabilitate

Metodologia BIRD arata ca exista un punct critic sub care gradul de utilizare al capacitatii de productie nu poate cobora pentru ca astfel ar aparea pierderi, iar investitia nu sar recupera. Pragul de rentabilitate este punctul critic al nivelului productiei exprimat in procente de folosire a capacitatii proiectate pentru care profitul este egal cu zero. Unde, CF cheltuieli fixe PM productia marfa CV - cheltuieli variabile 1.7 Oportunitati de investitii in agricultura Odat cu integrarea n Uniunea European, Romnia urmeaz, n ceea ce privete agricultura i dezvoltarea rural, principiile Politicii Agricole Comune ( PAC), care reprezint un set de reguli i msuri care vizeaz n principal creterea productivitii, garantarea unui nivel de via echitabil populaiei din agricultur, stabilizarea pieelor, garantarea securitii aprovizionrilor, asigurarea consumatorului cu provizii la preuri raionale.26 Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007 2013 ( PNDR), document elaborat la Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, detaliaz modul concret n care sunt finanate investiiile din fondurile europene pentru agricultur i dezvoltare rural. Prin Planul Naional Strategic 2007 2013 i ulterior prin PNDR s-au conturat patru direcii (axe) prioritare pentru finanare prin FEADR, respectiv27: - Axa I - Creterea competitivitii sectorului agricol i silvic - urmrete restructurarea i dezvoltarea produciei agricole i silvice, dar i a industriilor prelucrtoare aferente, pentru a le face mai competitive i pentru a contribui la creterea economic - Axa II - mbuntirea mediului i a zonelor rurale - pune accent pe meninerea i mbuntirea calitii mediului din zonele rurale prin promovarea unui management durabil att pe suprafeele agricole, ct i pe cele forestiere - Axa III - mbuntirea calitii vieii n zonele rurale i diversificarea economiei rurale - vizeaz gestionarea i facilitarea tranziiei forei de munc din sectorul agricol ctre alte sectoare care s le asigure un nivel de trai corespunztor din punct de vedere social i economic.

PR =

* 100

26

Popescu, G.; Constantin, F., Economie si politica agraga, Ed. ASE, 2004 Ministerul Agriculturii Si Dezvoltarii Rurale

27

14

Axa IV LEADER are n vedere implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru mbuntirea guvernrii administrative la nivel rural. 1.7.1 Programe de sustinere a dezvoltarii sectorului zootehnic

a) Cresterea bovinelor pentru lapte Diversitatea produciilor pe care le realizeaz, consumul redus de energie i natura furajelor pe care le valorific, confer creterii i exploatrii bovinelor caracterul unei activiti durabile i de perspectiv. Creterea vacilor pentru lapte este o ocupaie de baza n zona rurala i montan, asigurand venituri ritmice i stabile cresctorilor de animale. Laptele de vaca este un produs strategic cu impact deosebit, sustinerea valorificarii eficiente a acestuia facand posibila realizarea de investitii in retehnologizarea activitatii necesare obtinerii unor produse lactate controlabile si de calitate. Investitile in acest domeniu fac totodata posibila asigurarea stabilitatii fortei de munca in zona rurala si montana. Prin aplicarea mecanismelor ce functioneaza la nivelul UE se doreste susinerea, stimularea i protecia produsului intern, echilibrarea balanei ntre segmentul de producie i procesare a produciei, a raportului de preuri intre cele doua sectoare, pentru a evita riscul diminuarii efectivelor de animale. Este vorba despre necesitatea echilibrarii nivelului preului de valorificare la productorul intern cu cel realizat n UE. Obiectivele ce se urmaresc vizeaza asigurarea necesarului de lapte i produse lactate la nivelul standardelor europene, realizarea unei ncrcturi optime de animale pe unitatea de suprafaa n vederea utilizrii potenialului de producie al bazei furajere, stimularea organizrii de exploataii eficiente i competitive prin trecerea de la producia destinat autoconsumului la producia comercial. Organizarea cresctorilor n asociaii n vederea reprezentrii intereselor n relaiile cu furnizorii de imputuri i beneficiarii produselor realizate, dar si creterea produciei de lapte materie prima la nivelul potenialului naional n vederea acoperirii cotelor de producie ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din momentul integrrii, sunt de asemenea, deziderate ce se doresc a fi atinse prin sustinerea sectorului zootehnic, respectiv sectorul cresterii bovinelor pentru lapte28. Referitor la dinamica efectivelor de bovine, in perioada 2007-2011, se poate constata o diminuare cu mai mult de 24% a efectivului total in anul 2011 fata de 2007, datorita reducerii in aceeasi proportie a efectivului matca. Cea mai mare scadere a numarului total de bovine a fost inregistrata in anul 2010 comparativ cu 2009, respectiv cu 21%, si a efectivului matca cu 18%, raportat la aceeasi perioada de timp. Tabelul 1.1. Dinamica efectivelor de bovine
SPECIFICARE UM mii cap mii cap % mii cap % mii cap 2007 2.819 1.732 2008 2.684 1.639 - 4.79 -135 -5.37 -93 Anul 2009 2.512 1.569 -6.41 -172 -4.27 -124 2010 1.985 1.282 -20.98 -527 -18.29 -287 2011 2.130 1.312 +7.31 +145 +2.34 +30 % 2007-2011 -24.44 -24.25

Efectiv total din care: Efectiv matc Dinamica efectiv total fata de an precedent Dinamica efectiv matca fata de an precedent
28

Ministerul Agriculturii Si Dezvoltarii Rurale

15

Producia medie de lapte Producia totala de lapte din care: Producie marfa Dinamica productie totala de lapte fata de an precedent Dinamica productie marfa fata de an precedent

l/cap mii hl mii hl % mii hl % mii hl

3.564 54.875 26.868 -

3.653 53.089 28.197 -3.25 -1786 +4.95 +1329

3.807 50.570 25.310 -4.74 -2519 -10.24 -2887

2.595 42.824 17.433 -15.32 -7746 -31.12 -7877

3.529 43.807 22.321 +2.30 +983 +28.04 +4888

-0.82 -20.17 -16.93

Sursa: MADR; calcule proprii Desi fata de anul 2010, anul 2011 a adus o crestere cu peste 7 % a efectivului total, respectiv cu 2.3% in cazul efectivului matca, per total trendul a fost descrescator, influentand in mod negativ productia totala de lapte. Acesta din urma a scazut si ea pe intreaga perioada analizata, de la un an la altul, semnificativa fiind reducerea cu peste 15% in 2010 fata de 2009, cu un trend general in scadere cu 20% in 2011 fata de 2007. Imbunatatiri s-au constatat in anul 2011 atat la productia totala de lapte, cat si la productia marfa, ele au crescut cu 2.3%, respectiv 28% fata de anul precedent. Productia marfa reprezinta doar 51% din productia totala de lapte, restul fiind destinat autoconsumului. O reprezentare grafica a efectivului total de bovine, respective a efectivului matca este redata in figura 1.1.
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2007 2008 2009 2010 2011 Efectiv total bovine Efectiv matca bovine

Fig.1.1 Efectivul total si efectivul matca de bovine (mii capete)

In figura 1.2 este reprezentata productia totala de lapte, respective productia marfa de lapte, in perioada 2007-2011.

16

60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2007 2008 2009 2010 2011 Productia total de lapte (hl) Productia marfa de lapte (hl)

Fig.1.2 Productia totala si productia marfa de lapte

Analizand situatia efectivului de bovine la 31 martie 2012, conform datelor din tabelul 1.2, se observa ca la nivelul tuturor sectoarelor de activitate exista un numar de 2204685 de capete bovine, din care 1216184 capete (55%) reprezinta efective de vaci. Sectorului de stat ii revin 5415 capete bovine, respectiv 0.25%, in timp ce sectorul privat detine restul de 99,75%, echivalentul a 2199270 capete. Din acestea, doar un procent de 0.92% corespunde unitatilor cu flux industrial si 5% societatilor si asociatiilor private, cel mai mari efective regasindu-se in cadrul fermelor familiale ( 94%). Tabelul 1.2. Situatia efectivelor de bovine la 31 martie 2012(Capete )
Specificare TOTAL SECTOARE din care : SECTOR DE STAT TOTAL din care : Unit.cu flux ind. TOTAL Unit.cu flux ind. SECTOR PRIVAT din care : Soc.si as. private

Ferme fam.

Efectiv bovine Efective vaci Sursa: MADR

2,204,685 1,216,184

5,415 2,519

0 0

2,199,270 1,213,665

20,223 8,489

108,473 55,111

2,070,574 1,150,065

In figura 1.3 a fost realizata reprezentarea grafica a situatiei repartizarii efectivelor de vaci din sectorul privat la inceputul anului 2012.

17

Repartizarea efectivelor de vaci in sectorul privat (martie 2012)


Repartizarea efectivelor de vaci in sectorul privat (martie 2012) Ferme familiale Societati si asociatii private Unitati cu flux industrial 55111 8489 1150065

Fig.1.3. Situatia efectivelor de vaci in sectorul privat Referitor la efectivele de vaci, 2519 capete (respectiv 0.21%) apartin sectorului de stat, restul de 1213665 capete corespund sectorului privat, cele mai multe capete regasinfu-se in cadrul gospodariilor familial, respectiv 95%, in timp ce asociatiilor si societatilor private revin doar 4.5% din total. Tabelul 1.3. Productia de lapte de vaca la 31 martie 2012 (hl)
Specificare TOTAL Cons. Tehnol. Cons. Familial SECTOR DE STAT SECTOR PRIVAT Total 24,046 9,415,263 9,439,309 2,490 0 840,407 3,522,972 842,897 3,522,972 5,073,440 2,869,860 2,203,580 5,051,884 2,863,709 2,188,175 21,556 Valorif. Piata direct din care: unit. Ind stat sau priv. 6,151 15,405

Sursa : MADR In ceea ce priveste productia de lapte (situatia la 31 martie 2012), se poate observa ca dintr-un total de 9439309 hl lapte, 99.7% a reprezentat productia la nivelul sectorului privat, din care 38% a fost destinat consumului familial si 54% valorificarii pe piata prin unitati industrial (43%) sau in mod direct (57%).
Destinatia productiei de lapte de vaca - sector privat(martie 2012)
Valorificare pe piata(unitati industriale) 23% Consum tehnologic 9%

Consum familial 38% Valorificare pe piata (direct) 30%

Fig.1.4 Destinatia productiei de lapte din sectorul privat


18

b) Cresterea ovinelor pentru carne Creterea ovinelor este o activitate tradiional, exploatarea lor fiind caracterizata de o diversitate a produciilor pe care le realizeaz,dar si consumul redus de energie. Importanta reiese din posibilitatea realizrii de export de carne de ovine care s aduc venituri mari productorilor. Programul pentru sustinerea produsului carne de ovine urmareste relansarea sectorului n vederea stimulrii consumului de carne la intern i a exportului de carne de oaie, alinierea la standardele Comunitii Europene privind modul de acordare a subveniilor i clasificarea carcaselor, precum si rectigarea pieelor externe pentru carnea de oaie, pe relaia rilor arabe i a comunitii Europene. Se doreste amelioararea efectivelor de ovine pentru productiile de carne, dar si imbunatatirea structurii dimensionale a exploatatiilor cu profil de ingrasare a tineretului ovin. Stimularea organizrii de exploataii, sau asociaii, pentru creterea tineretului ovin pentru ngrare n vederea asigurrii cu carne a pieii interne i externe. reprezinta o oportunitate pentru creterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor si sporirea veniturilor cresctorilor prin comercializarea produciei marf. Tabelul 1.4. Dinamica efectivelor de ovine (2007-2011)
SPECIFICARE Anul % 2007-2011 Efective totale de ovine i caprine Dinamica efective % totale fata de an mii cap precedent Producia totala de mii tone 110 carne n viu Dinamica productie % totala de carne in mii tone viu fata de an precedent Greutatea medie la kg/cap 18 sacrificare Sursa: MADR; Calcule proprii UM mii cap 2007 9.334 2008 9.780 +4.78 +446 104 -5.45 -6 17 2009 10.059 +2.85 +279 104 0 0 17 2010 9.623 -4.33 -427 100 -3.85 -4 16 2011 11.331 +17.75 +1708 150,0 +50 +50 21 +36.36 +40 +16.7 +21.39 +1997

Analizand evolutia efectivelor totale de ovine si caprine, se observa o crestere in 2008 si 2009, cu 4.78%, respectiv 2.85% fata de anii precendenti, urmata de o usoara scadere cu 427 mii capete, echivalent a 4.33% in 2010 fata de 2009. Situatia efectivelor s-a imbunatatit in 2011, cand s-a inregistrat o crestere a acestora cu 1709 mii capete, respectiv 17.75%, astfel ca per total perioada analizata, trendul general al efectivelor este unul ascendent (+21.39%). Reprezentarea grafica a evolutiei efectivelor totale de ovine si caprine este redata in figura 1.5.

19

Efective totale ovine si caprine(mii capete)


12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2007 2008 2009 2010 2011 Efective totale ovine si caprine(mii capete)

Fig.1.5 Efective totale de ovine si caprine (2007-2011) In legatura directa cu evolutia efectivelor de ovine, dinamica productiei totale de carne in viu, a cunoscut mici fluctuatii de la un an la altul, o importanta crestere inregistrandu-se in anul 2011 fata de 2010, cu 50% echivalent a 50 mii tone, ceea ce a influentat pozitiv si trendul general (+36.36%), care indica o crestere a productiei cu 40 mii capete in 2011 fata de 2007. Greutatea medie la sacrificare a crescut si ea fata de 2007, cu 16.7%. Productia totala de carne in viu (mii tone)
160 140 120 100 80 60 40 20 0 2007 2008 2009 2010 2011 Productia totala de carne in viu (mii tone)

Fig.1.6 Productia totala de carne in viu (2007-2011)

In ceea ce priveste situatia efectivelor de ovine la 31 martie 2012, se observa ca din totalul de 8006334 capete, doar 0.07% revin sectorului de stat. Din totalul ce revine sectorului privat, 98% reprezinta efective in cadrul fermelor familiale. Tabelul 1.5. Situatia efectivelor de ovine la 31 martie 2012
SPECIFICARE Efective de ovine TOTAL 8,006,434 STAT 5,476 PRIVAT 8,000,958 FERME FAMILAILE 7,903,206

Sursa : MADR

Productia de carne de ovine la inceputul anului 2012 se prezinta astfel: 374226 capete ovine pe total sectoare, din care 99.5% corescpunzatoare sectorului privat. Din productia

20

privata, 24.6% este destinata consumului familial, restul fiind valorificat pe piata, in mod direct in proportie de 90%, sau prin intermediulunitatilor de procesare (10%).

Tabelul 1.6. Situatia obtinerii si valorificarii productiei (carne de ovine ) la 31 martie 2012
Productie -capeteProductie pe total sectoate din care : SECTOR DE STAT

Total

Valorificare piata total

din care : Direct Unitati ind. De stat sau private

Total

Consum Familial

SECTOR PRIVAT Valorificare din care : piata libera Direct Unitati total industrial de stat sau private

TOTAL

374,266

242

242

242

374,024

92,137

281,887

254,655

27,232

Sursa:MADR Productia de carne de ovine exprimata in tone, in primele luni ale anului a inregistrat o valoare de 11281 tone, din care2318 tone, respective 20.5% productie destinata consumului familial. Tabelul 1.7. Situatia productiei de ovine (in tone ) la 31 martie 2012
Specificare Greutate medie - TONE TOTAL Cons. Familial 7 11274 11281 0 2318 2318 Valorif. Piata direct SECTOR DE STAT SECTOR PRIVAT Total 30 30 7 8956 8963 7 7846 7853 din care: unit. Ind stat sau priv. 0 1110 1110

Sursa: MADR

21