Sunteți pe pagina 1din 122
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

VOLUMUL 3

SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR

2008

PT-08-QMS/A

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

VOLUMUL 3

SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR

DIRECTOR

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC

DIRECTOR TEHNIC DGA

SEF SECTIE SD TBO

SEF SECTIE SD MDM

RESPONSABIL TEMA

Form cod PO-11-QMS/B-a

Dr. Petre STANCIU

Dr. Marinela SIMOTA

Dr. ing. Daniela RADULESCU

Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN

Dr. ing. Ion TECUCI

Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN

Elaborarea ştiinţifică

Colectivul de lucru

Form cod PO-11-QMS/B-b

ELABORATORI

Dr. ing. Elisabeta OPRISAN Dr. ing. Ion TECUCI

Dr.

Dr. ing. Ion TECUCI

Ing. Elisabeta CSERWID Ing. Florin Ion CONSTANTIN Mst. ing. Ramona DUMITRACHE Mstd. ing. Florin Claudiu FLORESCU Ing. Bogdan Mirel ION Mst. ing. Alina Tereza LAZARINE Drd.ing. Alexandru MOLDOVEANU Drd. biol. Marinela MOLDOVEANU Ing. Irina ROMAN Ing. Constantin Aurelian SOTIRIU Mstd.chim. Ileana TANASE Tehn. Anca REVENCO Tehn. Ionela SAVU

ing. Elisabeta OPRISAN

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR

CUPRINS

PREFATA ……………………………………………………………………… i I. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU POPULATIE

1

1. Introducere

1

2. Factorii care influenteaza cerintele de apa

2

3. Cerintele de apa menajera in centrele urbane

5

4. Cerintele de apa ale zonelor rurale

7

5. Gestionarea cerintelor de apa

7

6. Metode de prognoza a evolutiei cerintelor de apa

8

7. Informatii necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa ale folosintelor

10

8. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa

11

9. Situatia actuala a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare

13

9.1. Accesul populatiei la o sursa de aprovizionare cu apa a populatiei

13

10. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie

15

10.2.

Obiectivele mondiale in domeniul accesului la apa

potabila

16

10.3. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru populatie

17

10.4. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul urban

18

10.5. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul rural

20

10.5.1. Cateva caracteristici ale alimentarii cu apa in mediul rural

20

10.5.2. Metode indirecte si metode directe pentru estimarea cerintelor de apa in mediul rural

20

10.5.3. Factorii care afecteaza cerintele de apa in mediul rural

21

10.5.4. Metode indirecte pentru estimarea cerintelor de apa din mediul rural

22

10.5.5. Metode directe pentru estimarea cerintelor de apa in mediul rural

23

10.5.6. Prognoza cerintelor de apa in mediul rural din Romania

23

11. Concluzii

26

II. PROGNOZA CERINTELOR DE APA INDUSTRIALA

28

1.Metoda extrapolarii tendintelor

28

2.Metoda prelevarilor pe locuitor

30

3.Metoda valorii brute adaugate

35

4.Analiza rezultatelor

41

III. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU IRIGATII

44

1. Amenajari existente de irigatii

44

2. Suprafete irigate………………………………………………………… 45

3. Amenajari de imbunatatiri funciare din domeniul public si privat al statului declarate de utilitate publica

45

4. Prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru irigatii

47

4.1. Factorii care influenteaza cerintele de apa pentru irigatii

47

4.2. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa pentru irigatii

47

4.2.1. Tendinte istorice

47

4.2.2. Zonarea productiei agricole in spatiul hidrografic Olt.

48

4.2.3. Obiectivele planificarii in domeniul irigatiilor in spatiul hidrografic Olt

51

4.2.4. Strategia irigatiilor in spatiul hidrografic Olt

52

4.2.5. Alte obiective ale planificarii in domeniul irigatiilor

53

4.2.6. Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru irigatii in spatiul hidrografic Olt

53

IV. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU ZOOTEHNIE

55

2.

Situatia actuala a zootehniei in spatiul hidrografic

55

3. Cerintele de apa in zootehnie

56

4. Metode de prognoza a cerintelor de apa in zootehnie

59

5. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa in zootehnie

60

6. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa in zootehnie

60

7. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie

60

7.1. Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de apa din zootehnie

60

7.2. Obiectivele planificarii in domeniul zootehniei

61

 

7.2.1.

Prevederi ale Documentului de pozitie al Romaniei

 

Capitolul 7 Agricultura

62

7.3. Dezvoltarea sectorului zootehnic in spatiul hidrografic

 

Olt

65

7.3.1.

Sectorul bovine

65

7.3.2.

Sectorul lactate

66

7.3.3.

Sectorul porcine

67

7.3.4.

Sectorul ovine si caprine

69

7.3.5.

Sectorul avicol

69

8. Scenarii privind evolutia numarului de animale

70

8.1. Analiza situatiei existente

70

 

8.1.1.

Tendinta istorica

70

8.2. Prognoza evolutiei cerintelor de apa

77

V.

PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU ACVACULTURA / PISCICULTURA

79

1. Evolutia acvaculturii/pisciculturii in ultimii ani

79

2. Strategii in domeniul acvaculturii ………………………………….

94

3. Cerintele de apa pentru acvacultura/piscicultura

105

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

PREFATA

Prezentul studiu, realizat la nivel de bazin / spatiu hidrografic reprezinta o continuare a studiului elaborat in anul 2007.

El este intitulat Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice si face parte din directia tematica Studii pentru fundamentarea politicilor strategiilor nationale in domeniul gestionarii integrate a resurselor de apa.

Gestionarea integrata a resurselor de apa reprezinta o abordare interdisciplinara a managementului resurselor de apa. Ea se constituie intr-un proces ce promoveaza un management si o dezvoltare concordanta a apei, terenurilor si a resurselor inrudite intr-o maniera echitabila, in scopul obtinerii unei bunastari economice si sociale maxime fara a compromite durabilitatea ecosistemelor.

Implementarea conceptului gestionarii integrate a resurselor de apa se realizeaza in Romania prin intermediul Schemei Directoare de Amenjare si Management a bazinelor hidrografice, ca instrument de planificare in domeniul apei. Ea este destinata stabilirii orientarilor fundamentale privind gestionarea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice.

Scopul Schemei Directoare este acela de a fixa intr-o maniera generala si armonioasa obiectivele de calitate si cantitate a apelor.

In conformitate cu prevederile legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, Schema Directoare de Amenajare si Management a bazinelor hidrografice este alcatuita din Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) si Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH). Planul de Management se elaboreaza in baza unei metodologii agreate de tarile dunarene.

Planul de Management se elaboreaza in baza metodologiei agreate de tarile membre UE si respectiv de tarile dunarene si raspunde cerintelor Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE.

Planul de Amenajare se elaboreaza in conformitate cu prevederile HG 1854/2006.si cu Instructiunile tehnice pentru elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice (SDAMBH), raspunde

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

necesitatilor interne de dezvoltare si respecta in ceea ce priveste apele transfrontiera prevederile acordurilor bilaterale la care Romania este parte.

Obiectul studiilor elaborate de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor in anii 2007 si 2008, precum si cele ce se vor elabora in anul 2009 il constituie fundamentarea Planurilor de Amenajare ale bazinelor hidrografice, respectiv a masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pentru:

realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale folosintelor si disponibilul de apa la surse;

diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta, eroziunea solului);

utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica si hidroelectrica, navigatie, acvacultura, turism, agrement etc.);

determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.

Studiile elaborate in anul 2007 in cadrul directiei tematice susamintite au abordat si solutionat urmatoarele obiective principale:

evaluarea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafata si subterana;

determinarea situatiei actuale a utilizarii pe folosinte a resurselor de apa;

identificarea

asigurarea

disponibilelor la sursele de apa si a principalelor parametrii de

performanta.

amenajarilor

structurale existente

pentru

Prezentul studiu, elaborat in anul 2008 si intitulat Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice are ca obiectiv stabilirea pe fiecare bazin/spatiu hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020.

Un scenariu este o descriere sintetica a unui eveniment, sau a unor serii de actiuni si evenimente preconizate a se manifesta. Inspirit din arta, teatru, opera sau balet, conceptual de scenariu este larg utilizat de organizatii de toate tipurile pentru a intelege diferitele cai prin care evenimente viitoare se pot desfasura. In numeroase dictionare, scenariul este definit si ca fiind “o poveste asupra a ce se va intampla in viitor”. “Planificarea prin scenarii”, numita adesea “gandirea scenariilor” sau “analiza scenariilor” constituie o metoda de planificare strategica pe care anumite organizatii o utilizeaza pentru a elabora planuri flexibile pe termen lung. Aceasta constituie in

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

cea mai mare parte o adaptare si o generalizare a metodelor clasice utilizate de inteligenta militara. Multi autori atribuie introducerea planificarii prin scenarii lui Herman Kahn ca urmare a cercetarilor sale din anii 1950 in cadrul armatei SUA. Insa si francezul Gaston Berger a dezvoltat o metoda similara denumita “La Prospective”. La baza metodei scenariilor sta un grup de analisti care pot genera jocuri de simulare pentru decidentii politici. Jocurile combina fapte cunoscute asupra viitorului precum cele demografice, geografice, militare, politice, informatii industriale cu variante si tendinte plauzibile sociale, tehnice, economice, de mediu, educationale si care constituie factorii motrici cheie. In general, planificare prin scenarii cuprinde o serie de secvente care sunt descrise in cele ce urmeaza.

1. Decizia asupra chestiunii cheie la care trebuie raspuns. Facand aceasta este posibil sa decizi daca planificarea prin scenarii este preferabila altor metode. Daca problema are la baza mici schimbari sau un foarte mic numar de elemente, alte metode pot fi folosite in mod curent.

2. Stabilirea timpului si scopul analizei. Luand in consideratie cat de rapide au fost schimbarile produse in trecut si evaluand in ce masura este posibila o predictie asupra tendintelor comune in evolutia demografica, in ciclul de productie etc. Obisnuit perioada considerata poate fi de la 5 la 10 ani.

3. Identificarea principalilor beneficiari. Decizia privind cei ce vor fi afectati si care au un interes in rezultatul posibil.

4. Harta tendintelor de baza si a factorilor motori. Aceasta include,

industria, economia, politica, tehnologia, tendintele legislative si sociale. Descrierea fiecarei tendinte. 5. Gasirea incertitudinilor cheie. Se evalueaza fiecare factor motor de

incertitudine predictibil la o scara important/neimportant. Toti factorii considerati neimportanti sunt eliminati.

6. Verificarea posibilitatii de a grupa factorii si daca este posibil, reducerea factorilor la doi foarte importanti.

7. Identificarea extremelor rezultatelor posibile si verificarea dimensiunilor consistentei si plauzibilitatii.

8. Definirea scenariilor. De regula se construisc intre 2 si 4 scenarii. Se realizeaza un scenariu cu “cel mai bun caz” si cu cel “mai rau caz”.

9. Scrierea scenariilor. Se descrie ce se va intampla si care este ratiunea alegerii situatiei propuse. In final se da fiecarui scenariu un nume descriptiv si un acronim pentru a usura referintele viitoare.

10. Evaluarea scenariilor. Sunt ele relevante pentru scopul propus?

11. Identificarea necesitatilor de cercetare. Bazati pe scenariile propuse, trebuie evaluate unde sunt necesare mai multe informatii.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

12. Elaborarea de metode cantitative. Daca este posibil, trebuie elaborate modele care sa ajute la cuantificarea diferitelor scenarii, precum rata de crestere, veniturile etc.

In ceea ce priveste scenariile privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale

folosintelor ele sunt descrise pe larg in acest volum, impreuna cu metodele utilizate pentru cuantificarea diferitelor scenarii. Cuantificarea scenariilor este prezentata pentru fiecare scenariu sub forma de prognoza a evolutiei viitoare. Ca metode de prognoza s-au utilizat metode rationale, cauzale, prin extrapolare, metode econometrice etc.

Este evident ca nu se poate vorbi de o evolutie a cerintelor de apa, fara a cunoaste evolutia folosintelor. Folosintele de apa sunt numeroase si variate si adesea au interese contradictorii. Mai mult, dezvoltarea folosintelor de apa este un atribut sectorial, in care fiecare isi realizeaza propria strategie, propriul program si propriul plan. Este evident ca exista si strategii de dezvoltare a folosintelor la nivel national.

Rolul planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice ca instrument de planificare in domeniul apelor este tocmai acela de a impune o gestionare integrata a resurselor de apa, adica acea gestionare in care este luata in considerare influenta fiecarei folosinte de apa asupra celorlalte, precum si gestionarea coordonata a apei cu celelalte resurse naturale cum ar fi cea a terenurilor agricole si forestiere cu influenta directa asupra apei si gestionarii ei.

In acest scop, studiul si-a propus mai intai identificarea acelor prevederi din strategiile, programele si planurile existente care cuprind referiri la dezvoltarea folosintelor si a cerintelor de apa.

Pentru sectoarele in care nu exista strategii, planuri si programe de dezvoltare, autorii prezentului studiu au analizat obiectivele mondiale in domeniu, politica Uniunii Europene sau a altor tari in domeniul apei, de unde au identificat si extras diverse tinte de atins in perioada de prognoza.

O alta sursa de informatii cu impact asupra unor eventuale scenarii de evolutie

a cerintelor de apa ale folosintelor au constituit-o proiectiile indicatorilor

macroeconomici si sociali elaborate periodic de Comisia Nationala de Prognoza, stiut fiind relatia directa existenta intre dezvoltarea economico- sociala si evolutia cerintelor de apa.

Evolutia Produsului Intern Brut, a valorii adaugate brute din industrie, agricultura, constructii si servicii, constituie parametri pe baza carora se pot elabora scenarii credibile, obiective privind evolutia cerintelor de apa ale folosintelor, asa cum se va vedea din prezentul studiu.

Prezentul volum este destinat prezentarii unor scenarii privind prognoza evolutiei cerintelor de apa ale folosintelor si bilantului apei in sectiuni caracteristice, potential deficitare.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Sunt prezentate:

prognoza cerintelor de apa pentru populatie in bazinul / spatiul hidrografic;

prognoza cerintelor de apa pentru industrie;

prognoza cerintelor de apa pentru irigatii;

prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie;

prognoza cerintelor de apa pentru acvacultura / piscicultura.

In mod normal ar trebui sa existe informatii istorice furnizate de studii speciale elaborate de sectoarele utilizatoare de apa in scopul identificarii factorilor dominanti care influenteaza cerintele de apa si initiativele de gestionare a acestora. Aceste studii ar fi trebuit sa fie puse la dispozitia elaboratorilor Schemelor Directoare - in conformitate cu prevederile Legii Apelor. In consecinta lipsa acestor studii a trebuit sa fie suplinita de catre elaboratorii prezentului studiu prin cercetari proprii sau analiza unor studii disponibile pe plan european, chiar daca asemenea studii nu pot fi utilizate decat ca informatie generala avandu-se in vedere ca ele au fost elaborate in alte locatii, in alte conditii biogeografice, de clima si circumstante socio-demografice si politice.

In volum sunt prezentati factorii care influenteaza cerintele de apa ale fiecarei folosinte, subliniindu-se faptul ca o prognoza a evolutiei cerintelor de apa trebuie insotita obligatoriu de un program de gestionare a acestora, adica o combinatie intre masuri si instrumente care conduc la o optiune, iar un grup de optiuni selectate se constituie intr-un Program.

Sunt deasemenea prezentate metodele de prognoza a evolutiei cerintelor de apa: rationale, cauzale si prin extrapolare. Studiul acorda un spatiu larg informatiilor necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa precum si modul cum se selecteaza metoda de prognoza. Sunt prezentate obiectivele planificarii pentru fiecare folosinta, acolo unde ele exista, obiective cu influente directe asupra cerintelor de apa.

Prognoza cerintelor de apa pentru populatie a luat in considerare evolutia populatiei la nivel de regiune de dezvoltare asa cum este ea prezentata de organismul de statistica al Uniunii Europene, EUROSTAT care are in vedere trei scenarii de evolutie a populatiei:

un scenariu de baza (mediu);

un scenariu numit maximal;

un scenariu numit minimal.

Dificultatea majora care a necesitat multe eforturi a fost aceea de a defalca aceste scenarii pe fiecare bazin / spatiu hidrografic. O alta dificultate majora a

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

fost aceea a determinarii raportului dintre populatia rurala si cea urbana in perioada de prognoza, fapt ce a necesitat o analiza de detaliu a evolutiei populatiei urbane si rurale, desprinderea tendintelor ce se manifesta precum si elaborarea unor scenarii asupra evolutiei viitoare a acestui raport.

Pentru prognoza cerintelor de apa pentru populatie s-a avut in vedere atingerea unor anumite obiective fixate, prin strategii, planuri si programe astfel:

pana in anul 2015, intreaga populatie urbana trebuie sa aiba acces la retelele publice de apa;

pana in anul 2015, 70% din populatia Romaniei trebuie sa aiba acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa in sistem regional.

Pentru accesul populatiei rurale la sistemele centralizate de alimentare cu apa, nu exista prevederi concrete la nivel national, strategiile regionale mentionand doar disparitatile existente intre diferite regiuni de dezvoltare si judete. In aceste conditii autorii prezentului studiu analizand situatia la nivelul tarilor din Uniunea Europeana si pentru apropierea de acestea, au propus un scenariu care prevede:

pana in anul 2015, ponderea populatiei rurale cu acces la retele publice de apa sa ajunga la 50% (acolo unde ponderea existenta este inferioara acestei cifre);

pana in anul 2020, ponderea populatiei rurale cu acces la retele publice de apa sa ajunga la 80%.

O problema deosebita a constituit-o prognoza cerintelor de apa industriala. Neexistand o strategie privind dezvoltarea productiei industriale si a produselor cu pondere in cerintele de apa industriala autorii studiului au utiliizat mai multe metode: metoda extrapolarii tendintelor istorice si metoda prelevarilor pe locuitor. Aceste metode sunt larg folosite pe plan mondial, dar au un anumit grad de subiectivitate, motiv pentru care s-a cautat si o alta metoda de prognoza, dar obiectiva.

Cu aceasta ocazie autorii prezentului studiu au elaborat o metoda proprie, originala, pentru prognoza cerintelor de apa industriala. Aceasta metoda are la baza proiectia indicatorilor macroeconomici, respectiv evolutia in perioada de prognoza a Produsului Intern Brut (PIB) si a valorii adaugate brute (VAB) din industrie. Metoda a fost folosita la nivelul fiecarui bazin/spatiu hidrografic pe baza unei metodologii de calcul elaborata de autorii studiului si care este descrisa in detaliu in volum.

Prognoza cerintelor de apa pentru irigatii s-a realizat pe baza putinelor informatii disponibile, care au constat dintr-un rezumat al Raportului final al poiectului privind reabilitarea si reforma sistemului de irigatii, realizat pe baza unui imprumut BIRD, a unor date furnizate de Administratia Imbunatatirilor

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Funciare privind suprafetele maxime ce se pot iriga si mai mult pe baza unor documentari proprii de pe internet cu date ale Organizatiilor de Imbunatatiri Funciare (OIF), Sucursale ANIF etc.

Pentru prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie, in lipsa unei strategii postaderare a sectorului, autorii studiului au utilizat Documentul de Pozitie al Romaniei capitolul 7 Agricultura si Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, documente ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ale Patronatului carnii s.a. Se face mentiunea ca cerintele de apa ale acestui sector se refera numai la animalele crescute in regim industrial.

In ceea ce priveste prognoza cerintelor de apa pentru acvacultura / piscicultura, desi exista un excelent Plan National Strategic pentru Pescuit 2005-2013 elaborat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, el are putine referiri concrete care ne-ar ajuta la determinarea cerintelor de apa ale sectorului. Ca urmare, pornind de la situatia actuala, autorii studiului au elaborat un scenariu privind prognoza cerintelor de apa, care prevede o crestere ponderata a suprafetelor amenajate pentru acvacultura.

Alte folosinte de apa precum hidroenergia, navigatia, producerea energiei hidromecanice, agrementul, turismul si peisajul sunt folosinte neconsumatoare de apa. Ele vor fi abordate in studii ce se vor elabora in anul 2009, ce vor viza

masurile, actiunile, solutiile si lucrarile pentru:

realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale folosintelor si disponibilul de apa la surse;

diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta, eroziunea solului);

utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica si hidroelectrica, navigatie, acvacultura, turism, agrement etc.);

determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.

Un alt obiectiv al prezentului studiu l-au constituit calculele de bilant in sectiunile caracteristice, potential deficitare. Dupa o analiza preliminara asupra excedentelor si deficitelor inregistrate in ultimii 10 - 15 ani, au fost retinute un numar de sectiuni pentru care s-au efectuat calcule de detaliu.

Metodologia de efectuare a calculelor de bilant si ipotezele privind evolutia cerintelor de apa in perioada de prognoza, precum si rezultatele calculelor de bilant sunt prezentate in detaliu in acest volum.

Se face mentiunea ca la efectuarea calculelor de bilant s-au folosit si informatiile furnizate de Directia Apelor Crisuri.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Acest volum a fost numerotat cu cifra 3 deoarece el este o continuare a volumelor 1 (1A Memoriu si 1B Anexe) intitulate Situatia actuala a gestionarii pe folosinte a resurselor de apa elaborate in anul 2007si a volumului 2 intitulat Prevederi ale planurilor de dezvoltare sectoriale.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

I. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU POPULATIE

1. Introducere

Prin definitie, cerinta de apa reprezinta acea cantitate de apa ce trebuie prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume: alimentare cu apa, irigatii etc.

O asemenea definitie este insa incompleta, atata timp cat in aceasta nu se fac referiri la calitatea apei si la pretul ei. Din acest motiv, unii autori folosesc o notiune mai bogata in continut si anume cerinta efectiva de apa, adica aceea marime a cerintei de apa prelevate, de o anumita calitate si la un anumit pret. Analiza cerintelor de apa, inclusiv o prognoza realista a nivelului viitor al acestora, constituie un pas critic important in propunerea de proiecte pentru alimentari cu apa si in analiza economica a acestora. Este important de evidentiat si diferenta dintre cerinta efectiva de apa si consumul actual de apa. Un nivel scazut al consumului de apa, spre exemplu poate sa nu exprime cerinta efectiva de apa, ci poate indica existenta anumitor constrageri in alimentarea cu apa. De altfel, sunt numeroase locuri in lume, inclusive la noi, unde apa se distribuie doar cateva ore pe zi, situatii in care este evident ca cerinta de apa este supusa constrangerii datorita nivelului existent de aprovizionare. S-a facut aceasta introducere deoarece, in mod traditional, prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa se realizeaza prin extrapolarea tendintelor istorice ale consumului pe locuitor. Si alte metode precum cea a regresiilor multiple, care incorporeaza un sir de variabile precum populatia, veniturile, pretul apei si perioadele de restrictii sunt utilizate pentru evaluarea evolutiei istorice a cerintelor de apa si de aici a prognozei acestora in viitor. Trebuie subliniat insa clar ca ceea ce a fost important in trecut poate sa nu fie la fel de important si in viitor, atat datorita schimbarilor de comportament, cat si a tehnologiilor, a circumstantelor socio-demografice si politice.

Abordarea bazata pe tendinta istorica are un rol important, dar nu poate constitui singura cale pentru prognoza cerintelor de apa. Daca nu se cunoaste cata apa consuma utilizatorii in diferite scopuri si care dintre utilizari este capabila de influenta asupra cerintei este destul de greu de a prognoza o cerinta si mai ales de a proiecta o gestionare relevanta si eficace a cerintelor de apa.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

2. Factorii care influenteaza cerintele de apa

Acesti factori sunt numerosi. Unii sunt expliciti si poate mai semnificativi decat altii. Atat nivelul actual de influenta al acestor factori, cat si tendintele de evolutie ale acestora sunt de mare interes in prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa. Sintetic acesti factori sunt:

natura folosintei de apa (alimentare cu apa a populatiei, apa industriala, irigatii, zootehnie, producerea energiei etc.);

tariful/pretul apei;

existenta unor surse alternative;

disponibilul de apa la sursa;

calitatea serviciului;

numarul populatiei si mediul de locuire;

starea actuala a sistemului de alimentare cu apa (pierderile de apa, presiunea de serviciu etc.);

rata de ocupara a populatiei;

clima;

venitul pe gospodarie/familie;

factori socio-culturali;

echipamentele, dispozitivele, aparatura;

gradul de recirculare.

Unii dintre factorii enumerati mai sus au o influenta directa asupra cerintelor de apa, altii au o influenta indirecta.

O analiza mai in detaliu a unora dintre factorii mai semnificativi din punctual de vedere al influentei asupra cerintelor de apa sunt prezentati in continuare.

Pretul apei

Din perspective economice, pretul apei este un factor determinant al marimii consumului de apa pe cap de locuitor. Spre exemplu in Romania, in intervalul 1961-1990, cerintele de apa ale folosintelor au crescut de la 3,4 km 3 /an, la 21,5 km 3 /an. Dupa anul 1990 si anii urmatori si ca urmare a cresterii pretului apei, cerinta de apa a fost in continua scadere ajungand in anul 2007 la 6,96 km 3 /an. Problema este in ce masura se modifica consumul de apa (cerinta) atunci cand pretul pentru 1 m 3 de apa se modifica. Este ceea ce economistii numesc

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

elasticitatea pretului. Ea exprima gradul de raspuns al folosintei prin variatia volumului de apa prelevat la aceasta crestere a pretului.

Matematic, expresia elasticitatii pretului cerintei de apa se exprima sub forma:

e p = - (dQ/Q)x(dP/Q)

unde:

Q cerinta de apa

dP variatia pretului apei

dQ variatia cerintei de apa

Elasticitatea pretului cerintei de apa este in mod normal negativa, deoarece curba cererii de apa este coboratoare, ceea ce semnifica ca la o crestere (descrestere) a pretului apei este de asteptat sa conduca la o reducere (crestere) a cerintei de apa. Daca e p <I1I, cererea este inelastica, iar daca e p >I1I, cererea este elastica.

Nu exista foarte multe date privind valorile elasticitatii pretului cerintei de apa, unele studii intocmite de Banca Mondiala stabilind ca elasticitatea pretului apei variaza intre -0,20 si -0,80, ceea ce indica o cerinta inelastica. Ca semnificatie, spre exemplu, la o elasticitate de -0,20, cresterea pretului apei cu 10% va conduce la o reducere cantitativa a cerintei de apa cu 2%.

Accesul si costul surselor alternative

Daca o apa de buna calitate si dintr-o alta sursa este disponibila, atunci populatia, dar si orice alta folosinta in general, vor fi putin interesate sa renunte la sursa si sa apeleze la un sistem centralizat, mai ales daca pretul apei este mai mare decat pentru sursa alternativa. Acest fenomen se manifesta cu precadere spre exemplu in zonele rurale, acolo unde apa freatica este la mica adancime, este de buna calitate, este disponibila tot anul, iar gospodariile au propriile fantani.

Mai sunt si alti factori care influenteaza cerintele de apa, dintre care cei mai semnificativi, pe tipuri de utilizatori sunt prezentati in cele ce urmeaza.

A. Cerinte de apa menajera

Numarul si dimensiunile gospodariilor

Venitul pe familie

Costurile utilizarii apei in present

Costul utilizarii viitoare a apei

Taxele de racordare

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Disponibilitatea si calitatea serviciului

Consumul actual de apa

Cerinte legislative (constrangeri)

Densitatea populatiei, numarul abonatilor, dimensiunile locuintelor, caracteristicile populatiei (ex: varsta)

Influente culturale (preferintele utilizatorului, gusturi, educatie)

B. Cerinte de apa pentru uz comercial (moteluri, hoteluri, agentii, oficii, birouri, magazine etc)

Vanzari sau valoarea adaugata - subsistenta comerciala

Costurile si volumele de apa utilizate in prezent

Pretul utilizarii viitoare a apei

Taxele de racordare

Costul de transport al apei

Calitatea si eficienta serviciului

Timpul de lucru al diferitelor feluri de institutii comerciale

Cerinte legislative

C. Cerinte de apa pentru servicii publice

Costuri prezente si viitoare ale apei

Venitul pe cap de utilizator al administratiei locale

Numarul si marimea scolilor publice, spitale etc

Cerinte legislative

Venitul pe gospodarie si cerinta de apa

Experienta rezultata in urma utilizarii apei arata ca gospodariile cu un venit ridicat sunt in mod normal capabile si dispuse sa plateasca mai mult pentru o anumita cantitate de apa, decat gospodariile cu venituri mai reduse. Cu toate acestea, in termeni relativi (ca pondere din venituri) populatia cu venituri mai mari este pregatita sa plateasca pentru apa, un procent mai mic din venitul lor decat populatia cu venituri mai mici. Aceasta afirmatie este confirmata de numeroase studii de caz.

Si relatia dintre consumul de apa si venituri se poate exprima in termeni de elasticitate a venitului” (e i ):

e i =+(dQ/dV)x(V/Q)

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

unde:

Q

cerinta de apa (cantitativ)

V

venitul pe gospodarie

dQ

modificarea cantitativa a cerintei de apa

dV

modificarea venitului

Din pacate, literatura privind relatia dintre venit si consumul de apa este destul

de saraca, dar o valoare a elasticitatii venitului cuprinsa intre 0,4 si 0,5 pare ca

find rezonabila.

O elasticitate pozitiva a venitului de 0,4 semnifica faptul ca daca venitul

individual al unei gospodarii creste cu 10% este de asteptat un consum de apa

mai mare cu 4%.

Disponibilitatea si calitatea serviciilor este un alt factor care influenteaza cerinta de apa, in special a populatiei. Daca companiile productoare si distribuitoare de apa ofera servicii pe deplin satisfacatoare clientilor, gospodariile inca neracordate la retelele de aprovizionare cu apa vor fi in mod normal mai interesate sa se conecteze la un sistem mai extins de alimentare cu apa.

3. Cerintele de apa menajera in centrele urbane

O estimare precisa a apei utilizate in asezarile urbane se poate obtine prin

fragmentarea volumului total de apa distribuit pe categorii de utilizatori si determinarea apoi pentru aceste categorii a ratelor de utilizare a apei. Aceasta separare este necesara, deoarece categoriile de utilizatori sunt mai omogene si

ca

urmare se poate obtine o mai mare acuratete in estimarea cerintelor viitoare

de

apa.

Tipurile de utilizare a apei in asezarile urbane pot fi grupate pe domeniile prezentate in continuare.

a. Utilizarea menajera

spalat si gatit

toalete

baie/dusuri

spalatorii

curatenia in locuinte

stropitul gradinilor

piscine

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

spalarea autovehiculelor

alte utilizari individuale

b. Servicii publice

stranduri publice

institutii guvernamentale, agentii, firme private

servicii educationale (gradinite, scoli, universitati)

stingerea incendiilor

udarea parcurilor, terenurilor de sport, etc.

servicii de sanatate (spitale, azile)

bai publice, toalete publice, etc.

servicii culturale publice (teatre, librarii, muzee)

curatirea strazilor si spalarea canalizarilor

complexe sportive

servicii de alimentatie publica (cafenele, restaurante, fast food)

servicii de cazare (hoteluri, moteluri, campinguri)

frizerii

c. Mica industrie (unitati de spalat si curatat)

d. Constructii si lucrari publice

e. Pierderile de apa

pierderi din conducte, vane, apometre

evaporatia din rezervoarele deschise

deversarile din rezervoare

pierderi ca urmare a defectarii elementelor componente ale sistemelor de inmagazinare a apei (fisuri ale rezervoarelor)

pierderi in procesul de producere a apei, racire, pompare, spalari

f. Transporturi

taximetre, autobuze si alte locatii pentru transport

porturi si aeroporturi

caile ferate (gari, magazine, etc.)

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

4. Cerintele de apa ale zonelor rurale

In zonele rurale trebuie avut in vedere faptul ca apa este utilizata nu numai ca apa menajera, ci si in alte scopuri (zootehnie, legumicultura). Totodata, implementarea unor proiecte de alimentare cu apa este conditionata de veniturile populatiei si mai ales de disponibilitatea de plata a acestora.

5. Gestionarea cerintelor de apa

Prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor este obligatoriu sa fie insotita de un program de gestionare a acestor cerinte. Gestionarea cerintelor de apa este conceptul care descrie metodele utilizate pentru a modifica nivelul cerintei de apa. Gestionarea se va realiza prin programe de gestionare care sunt destinate sa promoveze conservarea apei fie prin schimbarea modului de comportare al utilizatorilor sau sa modifice resursa disponibila utilizand un echipament adecvat. Modificarea comportamentului utilizatorilor poate fi promovata printr-o strategie de comunicare, prin instrumente economice sau prin intermediul unor instrumente regulatorii. Gestionarea cerintelor de apa este o combinatie intre masuri si instrumente.

Masurile vizeaza cresterea eficientei in utilizarea apei, folosirea unor surse alternative si influentarea comportamentului utilizatorului de apa.

Instrumentele - sunt utilizate pentru a ajuta implementarea masurilor. Ele pot fi de reglementare, de natura economica sau de comunicare. Instrumentele de reglementare constau in introducerea unei legislatii sau a unor reguli de incurajare a populatiei sa utilizeze eficient apa. Spre exemplu acordarea unor stimulente pentru economisirea apei, recirculare sau schimbarea tehnologiei de productie.

Tot in categoria reglementarilor intra si restrictiile in utilizarea apei care pot fi de natura voluntara sau obligatorii, in general pe termen scurt, ca in cazul perioadelor secetoase, precum si rationalizarea utilizarii apei in anumite zone.

Instrumentele economice pleaca de la conceptul ca un pret redus al apei conduce la un consum mare, iar un pret mare conduce la un consum mai mic. In acest sens, pretul apei trebuie sa fie suficient de mare astfel incat populatia, industria, serviciile sa fie fortate sa conserve apa, dar suficient de mic pentru a asigura accesul la apa si populatiei sarace.

Problema care apare aici este de fapt o intrebare: la ce nivel consumul poate fi considerat excesiv? Acesta depinde de mai multi factori: disponibilul de apa si costurile pentru dezvoltarea lui; clima, habitatul personal, nivelul si calitatea serviciului si nu in ultimul rand de gradul de bunastare.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

folosirea

eficienta

gestionarea apei.

Combinand un instrument si o masura se obtine o optiune, iar un grup de optiuni selectate se constituie intr-un Program.

in

Instrumentele

de

comunicare

apeluri,

privesc

si

educatia

mai

populatiei

pentru

a

apei,

informari

ales

implicarea

populatiei

6. Metode de prognoza a evolutiei cerintelor de apa

Exista numeroase metode pentru prognoza cerintelor de apa ale folosintelor. Aceste metode se pot imparti in trei tipuri principale:

1. Metoda rationala

2. Metoda cauzala

3. Metoda prin extrapolare

Prognoza rationala se bazeaza pe un set de cunostinte personale sau de grup. Ea poate fi insa cu totul subiectiva.

Prognoza cauzala se bazeaza pe examinarea cauzala a factorilor care influenteaza cerintele de apa.

Metoda prognozei prin extrapolare se bazeaza pe extensia in viitor a tendintelor trecute si are la baza nivelul trecut al cerintelor de apa. Exista deasemenea metode specifice de prognoza a cerintelor de apa pe perioadele de seceta.

O alta abordare conceptuala, simpla si de rutina consta in estimarea cerintelor

de apa Q la timpul viitor t, prin multiplicarea numarului populatiei viitoare P cu

rata consumului de apa pe locuitor.

Q t = r t P t

In calcule, rata consumului pe locuitor (r) poate fi considerata ca fiind constanta

sau proiectata a se modifica in timp avand la baza date istorice. Rata consumului pe cap de locuitor poate fi exprimata pe baza standardelor si normativelor, daca exista sau pe baza unor inregistrari pentru anumite asezari urbane caracteristice, sau ca varinta, pe baza ratelor nationale, sau regionale obtinute din literatura.

Metodele de calcul bazate pe numarul de abonati la retea sunt diferite fata de metoda de calcul pe cap de locuitor, cerinta viitoare de apa fiind data de produsul dintre numarul proiectat de abonati la retea si marimea proiectata a cantitatii de apa pe abonat. Aceasta abordare este cea mai adesea utilizata in conexiune cu dezagregarea prognozei pe categorii de abonati, unde rata consumului de apa pe abonat este diferentiata pe clase de abonati.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Metoda extrapolarii nu tine seama de factorii care pot produce schimbari in cerintele de apa. Dealtfel, o extrapolare presupune o crestere continua a tuturor categoriilor factorilor ce determina cerintele de apa, deci inclusiv a pierderilor de apa din sistem, ea neluand in consideratie o utilizare mai eficienta a apei prin introducerea unor inovatii tehnologice, economice, de management, de planificare sau de reglementare.

Exista insa si alte metode si tehnici pentru prognoza evolutiei cerintelor de apa care au la baza proiectii ale unor variabile explicative despre care se cunoaste ca sunt in corelatie cu cerintele de apa. U.S. Corps of Engineers a identificat sase asemenea metode de prognoza:

1. cerinta pe locuitor;

2. cerinta pe abonat

3. coeficient pe unitatea de utilizare;

4. modele multivariate;

5. modele speciale ale cerintei de apa;

6. modele contingentate.

Primele trei metode sunt metode statistice care utilizeaza o singura variabila explicativa. Metoda cerintei pe locuitor utilizeaza numai numarul populatiei si o rata globala a consumului.

Metoda pe abonat este deasemenea limitata la o singura variabila explicativa, dar prezinta avantajul ca include date mai bune si in corespondenta cu numarul de utilizatori.

Metoda coeficientului pe unitatea de utilizare, foloseste de asemenea o singura variabila explicativa, alta decat numarul populatiei, ori serviciul de conectare. Spre exemplu cerinta de apa pe angajat in sectorul industrial.

Metodele bazate pe modele multivariate sau modele speciale ale cerintei de apa, poarta numele de metode econometrice (sau cu coeficienti multipli) si ele incorporeaza mai mult decat o variabila explicativa. Aceste modele incorporeaza pretul apei, veniturile populatiei ca si alte variabile luate din teoria economica, implicand cauzalitatea si semnificatia statistica a unor coeficienti.

Deoarece in prognoza cerintelor de apa apar numeroase incertitudini, luarea in consideratie a acestora se bazeaza pe utilizarea abordarii stohastice. Asa a aparut metoda modelelor contingente”, numita si metoda de analiza “dar daca”?

Aceasta metoda ia in consideratie diferite combinatii de variabile, bazate pe diferite probabilitati de producere, care pot conduce la diferite prognoze ale cerintelor de apa. Rezultatul obtinut consta in ordonarea unor prognoze cu

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

diferite probabilitati atribuite. Aceasta metoda sofisticata este utilizata in special

in situatii de seceta sau de lipsa a apei. Masurile propuse pentru diminuarea

efectelor lipsei apei cum ar fi rationalizarea pot fi incorporate in model pentru evaluarea impactului acesteia. Ca o scurta concluzie, se poate spune ca

metodele ce se bazeaza pe o singura variabila, pot fi foarte bine utilizate pentru

o evaluare preliminara a prognozei evolutiei cerintelor de apa. Metodele

probabilistice sunt deosebit de complexe pentru o evaluare preliminara, dar au avantajul ca introduc si alte criterii de planificare.

O alta abordare a prognozei cerintelor de apa este asa numita “utilizare finala a apei”. Ea se bazeaza pe estimarea cerintei de apa pe diferite categorii de

utilizatori pentru a ajunge la o cerinta prognozata agregat. Spre exemplu, separarea cerintei de apa in: casnica, industriala, comerciala, agricola si necuantificata. Componentele majore ale acestor tipuri de folosire a apei au fost prezentate in capitolul 3. In metoda de prognoza numita “a utilizarii finale”, pentru fiecare categorie de folosire se proiecteaza o prognoza in conformitate

cu asteptarile privind aceste tipuri de utilizare a apei.

Din analiza metodelor de prognoza a cerintelor de apa prezentate succint, din practica mondiala, dar si din experienta personala a elaboratorilor acestui studiu, concluzia care se desprinde este aceea ca cea mai buna abordare in ceea ce priveste prognoza cerintelor de apa pentru populatie trebuie sa fie o abordare hibrida facuta de un analist de politici, pe baza verificarii validitatii si viabilitatii metodelor si modelelor si a rezultatelor prognozei.

Acest lucru este deosebit de important cand datele sunt insuficiente, asa cum este si in cazul prezentului studiu.

7. Informatii necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa ale folosintelor

Aceste informatii sunt de mai multe feluri:

informatii istorice ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei. Aceste informatii pot indica principalii factori cu rol determinant in utilizarea apei;

proiectii asupra evolutiei populatiei, avand la baza studii demografice;

repartitia populatiei pe medii de locuire, pe judete, pe regiuni de dezvoltare, pe bazine/spatii hidrografice;

Produsul Intern Brut si evolutia acestuia;

Veniturile populatiei/gospodariilor, pe judete si regiuni de dezvoltare;

produsul proiectat a fi obtinut in sectoarele agricol, industrial, energetic, minier, precum si in sectoarele manufacturiere majore in vederea

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

distributiei regionale a activitatilor economice avand la baza Produsul Intern Brut proiectat;

baza

avansurile tehnologice si impartirea utilizatorilor pe tipuri specifice.

Informatiile istorice ar trebui furnizate de studiile elaborate special in scopul identificarii factorilor dominanti care influenteaza cerinteleor de apa si initiativele de gestionare a acestora. Din pacate, in Romania nu s-au elaborat asemenea studii. Pe de alta parte, o serie de studii elaborate in special in S.U.A., Canada si Australia, nu pot fi utilizate decat ca informatie generala. Aplicarea datelor privind cerintele de apa in alte locatii este nerealista datorita diferentelor bio- geografice, climei si circumstantele socio-demografice si politice.

rata

proiectata

a utilizarii

apei

pe

cap

de

locuitor avand la

8. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa

Alegerea metodologiei pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa se realizeaza in functie de trei criterii esentiale:

obiectivele planificarii;de apa se realizeaza in functie de trei criterii esentiale: datele disponibile; resursele procesarea datelor. financiare

datele disponibile;de trei criterii esentiale: obiectivele planificarii; resursele procesarea datelor. financiare disponibile pentru

esentiale: obiectivele planificarii; datele disponibile; resursele procesarea datelor. financiare disponibile pentru

resursele

procesarea datelor.

financiare

disponibile

pentru

identificarea,

colectarea

si

Obiectivele planificarii definesc nivelul de detaliere necesar decidentilor in domeniul gestionarii resurselor de apa care vor utiliza informatiile privind prognoza cerintelor de apa. Gradul de detaliere nu presupune neaparat elaborarea unei prognoze a cerintelor de apa pentru fiecare utilizator. Ca urmare nivelul de analiza poate fi cel al zonei acoperite de plan, in cazul nostru bazinul/spatiul hidrografic, sau la nivel de judet, respectiv regiune de dezvoltare, sau la nivel de tara.

Factorii care influenteaza cerintele de apa au fost prezentati in detaliu in partea de inceput a prezentului studiu, asa ca nu se va reveni asupra lor. Deasemenea, obiectivele planificarii, respectiv ale planului de amenajare al bazinului hidrografic sunt cunoscute.

Aproape toate tehnicile de elaborare folosite pentru prognoza viitoarelor cerinte de apa ale folosintelor pleaca de la premisa ca o analiza a tendintelor istorice poate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare.

Cele mai cunoscute trei metode utilizate pentru determinarea tendintelor istorice, adica predictia cerintelor viitoare de apa sunt:

1. Extrapolarea cerintelor istorice;

2. Prognoza cerintei de apa pe cap de locuitor;

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

3. Dezagregarea cerintelor viitoare pe folosinte

Metoda extrapolarii este utilizata pentru o prognoza pe termen scurt, de la 3 la 5 ani. Unii specialisti o utilizeaza insa si pentru prognoze pe 10 ani si chiar pe termen mai lung utilizand o extrapolare lineara sau exponentiala.

Metoda prognozei cerintei de apa pe cap de locuitor este similara cu metoda extrapolarii, in sensul ca toate folosintele de apa sunt grupate laolalta. Aceasta metoda are avantajul ca leaga utilizarea viitoare a apei direct de populatia prognozata.

Metoda prognozei prin dezagragare (separarea) folosintelor. Aceasta metoda separa cerintele de apa pe folosinte in grupuri uniforme de utilizatori ca baza pentru prognozele evolutiei viitoare a cerintelor de apa. Metoda conduce la rezultate de o acuratete mai mare.

Considerarea incertitudinilor

Este de asteptat ca prognoza realizata sa prezinte o serie de erori potentiale fata de situatia reala. Pentru o diminuare a efectului acestor erori, de regula se introduce un “coeficient de siguranta” care multiplica cerinta totala de apa prognozata sau componentale ei. Acest coeficient este estimat in literatura ca fiind de 10%.

Prognoza cerintelor de apa pentru populatie

Cunoscand numarul populatiei si evolutia ei pe perioade de prognoza, precum si mediul de locuire si obiectivele politicii in domeniul asigurarii accesului populatiei la infrastructura de apa si apa uzata, in mod obisnuit prognoza cerintelor de apa pentru populatie, nu ridica probleme.

Determinarea

tendintelor

istorice

in

evolutia cerintelor de apa ale

folosintelor

Evolutia in timp a cerintelor de apa reprezinta o oglinda a fenomenelor ce au loc in economie, agricultura, dezvoltarea urbana etc. Cresterea sau reducerea cerintei de apa (exceptand folosinta irigatii la care cerinta este mult influentata de clima) arata fluctuatia productiei, dar poate ascunde si alte aspecte legate de pretul apei, de nivelul veniturilor populatiei, starea sistemelor de aprovizionare cu apa, calitatea serviciilor de apa etc.

O situatie a evolutiei cerintei de apa pentru populatie in bazinul hidrografic Olt in intervalul 2001-2007 este prezentata in tabelul nr.1 (milioane m 3 ).

Tabel 1

Anul

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Volumul

162,433

141,575

115,264

126,308

115,337

112,59

112,668

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Din acest tabel se poate observa ca in perioada 2001 - 2007, cu exceptia anilor 2004 si 2007 cand se observa o mica crestere, cerinta de apa pentru populatie

a inregistrat o scadere continua ajungand pana la aproape jumatate fata de inceputul intervalului.

Cauzele acestor reduceri pot fi multiple, dar nu poate fi neglijata influenta unor masuri precum implementarea unor proiecte de reabilitare a serviciilor de apa indeosebi in marile orase, introducerea contorizarii, dar si a cresterii pretului platit pentru apa care a condus la o utilizare mai grijulie a apei de catre populatie.

In conditiile in care cerinta de apa pentru populatie a scazut continuu in ultimii

zece ani, este evident ca nu se poate vorbi de tendinte istorice care sa ne ofere

o baza de plecare pentru o prognoza viitoare a cerintelor de apa pentru populatie.

Deoarece punctul de plecare in prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa pentru populatie il constituie situatia actuala careia trebuie sa-i fie atasate obiectivele tinta ale planificarii in domeniul gestionarii resurselor de apa desprinse din:

Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei Orizonturi

2013-2020-2030;

Programul Operational Sectorial de Mediu si Documentul Cadru de Implementare a Programului Operational Sectorial Mediu;

Programul Operational Regional 2007-2013;

Planul National de Dezvoltare 2007-2013;

Programul National de Dezvoltare Rurala;

Alte strategii sectoriale in domeniu.

9. Situatia actuala a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare

9.1. Accesul populatiei la o sursa de aprovizionare cu apa a populatiei

Accesul la apa potabila si canalizare este definit in termeni ce tin de tipul tehnologiei utilizate si a serviciului oferit.

Pentru apa potabila, accesul include conectarea locuintei la un sistem de alimentare cu apa, retele publice, foraje si pompe de mana, izvoare cu zone de protectie si colectarea apei de ploaie.

In privinta accesului la apa potabila, se defineste si un “acces rezonabil” la apa potabila, semnificand un disponibil de cel putin 20 l/om.zi la o sursa aflata la mai putin de 1 km distanta de utlizator. Cismelele, apa imbuteliata si alte tipuri

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

de surse nu sunt considerate ca facand parte din conceptul de acces rezonabil la apa in scopuri casnice si de igiena personala.

Populatia totala a bazinului hidrografic Olt este de 2078343 locuitori.In ceea ce priveste situatia actuala privind accesul populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa, pe judete si medii de locuire, aceasta este prezentata in tabelul alaturat.

Tabel 2

Judet

Locuitori

Locuitori racordati la sistemul centralizat de alimentare cu apa

Urban

Rural

Urban

Rural

Brasov

468361

153207

435092

53248

Covasna

110324

100381

105738

10945

Harghita

64197

63556

55355

14589

Olt

189123

279664

116100

12240

Sibiu

204613

64558

195985

24990

Valcea

177080

236165

121314

10590

TOTAL

1213698

897531

1029584

126602

TOTAL

   

POPULATIE

2111229

1156186

Din tabel se poate deduce ca in mediul urban locuieste 48% din populatia bazinului hidrografic Olt, iar restul de 52% in mediul rural.

Din analiza datelor din tabel, rezulta ca populatia racordata la sistemele centralizate de alimentare cu apa, pe medii de locuire reprezinta:

in mediul urban - 84 %

in mediul rural - 14 %

In consecinta, rezulta ca nu au acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa:

in mediul urban - 184114 locuitori;

in mediul rural - 770929 locuitori.

Cu alte cuvinte, populatia fara acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa, reprezinta 45% din populatia bazinului hidrografic Olt.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

10. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie

10.1. Obiectivele planificarii in domeniu

Asa cum s-a prezentat in capitolul 8, alegerea metodei pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa, depinde printre altele si de obiectivele planificarii in domeniu.

Din acest punct de vedere, cel mai reprezentativ document cu obiective in domeniul apei, il constituie “Programul Operational Sectorial Mediu POS Mediu elaborat in conformitate cu aquis-ul comunitar” care urmareste reducerea diferentei dintre infrastructura de mediu care exista in Romania si Uniunea Europeana, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.

P.O.S. Mediu are mai multe obiective specifice, dar pentru prezentul studiu prezinta interes doar cel intitulat “Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata”, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata.

In vederea atingerii obiectivului susmentionat, in POS Mediu s-a identificat ca axa prioritara 1 – “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”.

Aceasta axa prioritara se adreseaza sectorului apa/apa uzata, in care Romania trebuie sa-si indeplineasca angajamentele de aderare cele mai costisitoare.

Pe de alta parte, sistemul de alimentare cu apa si canalizare din Romania este departe de a fi conform standardelor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Principalele puncte slabe identificate sunt accesul scazut al comunitatilor la infrastructura de apa (52% comparativ cu 80% in Statele Membre).

Slaba calitate a apei potabile si lipsa sistemelor de colectare si a statiilor de epurare in anumite zone.

In conformitate cu Tratatul de Aderare, Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru conformarea cu aquis-ul comunitar pentru colectarea, descarcarea si epurarea apelor uzate municipale pana in 2015 pentru 263 de aglomerari mai mari de 10000 de locuitori echivalenti (l.e) si pana in 2018 pentru 2346 de aglomerari intre 2000 si 10000 locuitori echivalenti (l.e). Perioade de tranzitie au fost obtinute, de asemenea si pentru calitatea apei potabile pana in 2015, pentru conformarea cu Directiva CE nr. 98/83.

Tinand seama de slaba dezvoltare a sectorului de apa din Romania (in privinta infrastructurii si serviciilor publice), POS Mediu precizeaza acordarea prioritatii proiectelor mari de infrastructura, care acopera mai mult aglomerari la nivel regional/judetean. Procesul de regionalizare a operatorilor existenti in sectorul

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

de apa a fost initiat in perioada programelor SAMTID de pre-aderare (orasele mici si mijlocii) si FOPIP (Program pentru Imbunatatirea Performantei Operationale si Financiare). Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii performante in sectorul de apa, care sa poata implenta nu numai finantarea Uniunii Europene, ci si sa preia functionarea facilitatilor din aglomerarile invecinate, in care nu exista un operator capabil sa furnizeze acestora o structura potrivita de implementare care sa absoarba fondurile Uniunii Europene.

POS Mediu are ca tinte orientative cumulative, cele prezentate in tabelul 3.

Tabel 3

Indicator

Valoare de

Anul de

Tinte orientative cumulative

baza

baza

2008

2010

2012

2015

Localitati ce beneficiaza de facilitati de apa noi/reabilitate in sistem regional (numar)

60

2006

 

- 200

250

300

Statii de epurare noi/reabilitate (numar)

30

2006

 

- 75

150

200

Indicatori de rezultat

Populatia conectata la serviciile de apa in sistem regional (%)

52

2006

 

- 62

64

70

Apa uzata epurata corespunzator (din totalul volumului de apa uzata) (%)

35

2006

 

- 45

54

60

Companii regionale de apa create

10

2006

10

35

-

35

10.2. Obiectivele mondiale in domeniul accesului la apa potabila

Accesul la apa potabila constituie o preocupare de prim ordin la nivel mondial, viata, sanatatea, saracia s.a., toate sunt in directa legatura cu apa. Din aceasta cauza la Forumurile Mondiale ale apei s-au adoptat printre altele urmatoarele obiective:

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

pana in anul 2015, sa se reduca la jumatate numarul populatiei fara acces la apa potabila si canalizare;

pana in anul 2025, apa si canalizare pentru toata populatia planetei.

10.3. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru populatie

Asa cum s-a mai aratat pe parcursul acestui studiu, pentru o prognoza fezabila a cerintelor de apa pentru folosinte este necesara existenta unor studii de detaliu asupra folosintelor specifice de apa. Cum nu dispunem de asemenea studii, pentru o evaluare preliminara a cerintelor de apa se pot folosi orientativ o serie de date la nivel national sau regional din literatura care dau ponderea utilizarii apei pe folosinte, precum si unii indicatori privind rata consumului de apa pe locuitor si pe folosinte, fapt ce ne poate ajuta in atingerea obiectivelor propuse.

Pentru a putea face o comparatie cu rata utilizarii apei pentru populatie din alte tari, unde rata utilizarii apei pentru populatie este exprimata prin raportarea volumului de apa distribuit, la intreaga populatie (indiferent daca este racordata sau nu la sistemele centralizate de alimentare cu apa), s-a calculat si pentru populatia Romaniei, la nivelul anului 2006, rata utilizarii apei pentru populatie. Aceasta rata a rezultat de 53,7 m 3 /locuitor.an.

Daca se face o comparatie cu rata utilizarii apei in alte tari si cu ponderea volumului de apa prelevat pentru populatie in volumul total anual prelevat, chiar daca anii de referinta sunt diferiti si se insira pe un interval de 10 ani, se constata urmatoarele:

rata de utilizare a apei pentru populatie, in Romania (53,7 m 3 /locuitor/an) este mai mica decat cea din Cipru (68 m 3 /locuitor.an 2000), Republica Ceha (76 m 3 /locuitor.an 2002), Elvetia (84 m 3 /locuitor.an 2002), Franta (86 m 3 /locuitor.an 2000), Italia (131 m 3 /locuitor.an 1998), Austria (157 m 3 /locuitor.an 1999) etc;

ponderea volumelor de apa prelevata pentru populatie, in volumul total de apa prelevat anual, este foarte variata, fiind pentru tarile europene cuprinsa intre 18%, 16% in Italia si respectiv Franta, 24 35% in Elvetia, Cipru, Danemarca si Austria. Romania figureaza in acest tabel cu un procent de 9% al volumelor de apa prelevate pentru populatie din totalul volumelor anuale de apa prelevate pentru folosinte. Pentru anul 2006, potrivit datelor din Anuarul de Gospodarire a Apelor amintit anterior, ponderea volumelor de apa pentru populatie din volumul total prelevat rezulta ca a fost de 21%;

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

in ceea ce priveste bazinul hidrografic Olt, ponderea volumelor de apa prelevate pentru populatie este de 38 % din volumul anual de apa prelevat pentru folosinte;

se poate admite ca la limita perioadei de prognoza avuta in vedere de acest studiu, respectiv anul 2020 rata utilizarii apei pentru populatie se va situa in jurul valorii de 90 m 3 /locuitor/an, adica similara sau aproape similara cu ratele corespunzatoare din Republica Ceha, Elvetia si Franta.

10.4. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul urban

Dupa cum s-a precizat la capitolul 9.1, populatia din bazinul hidrografic Olt, din mediul urban fara acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa, era la 31.12.2006 de 184.114locuitori, reprezentand 15% din totalul populatiei urbane.

Tot in capitolul 9, se preciza ca volumul de apa distribuit pentru populatia urbana in anul 2006 a fost de 112,589 mil.m 3 , care raportat la numarul populatiei urbane cu acces la sistemele centralizate (1029584locuitori) conduce la o rata de utilizare a apei de 109m 3 /locuitor/an, (299,6 l/om.zi).

Pentru prognoza cerintelor de apa in intervalul 2008 2020, in mediul urban, se pleaca de la urmatoarele repere:

Obiectivele P.O.S. Mediu:

asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2015;de la urmatoarele repere:  Obiectivele P.O.S. Mediu: localitati care beneficiaza de facilitati de apa

localitati care beneficiaza de facilitati de apa noi/reabilitate in sistem regional (numar) – 200 in anul 2010, 250 in anul 2012 si 300 in anul 200 in anul 2010, 250 in anul 2012 si 300 in anul

2015;

populatia actuala conectata la serviciile de apa in sistem regional la nivel national este de 62%. Pentru anul 2015 se preconizeaza ca ea sa reprezinte 70%.– 200 in anul 2010, 250 in anul 2012 si 300 in anul 2015;  Rata

Rata de utilizare a apei pentru populatie in zonele urbane (realizata in anul 2006) este de 109 m 3 /loc racordat (299,6 l/om.zi) Aceasta rata este apropiata de rata utilizarii realizata la nivelul tarii (95 m 3 /loc racordat/an).

In legatura cu evolutia demografica a Romaniei, in portalul EUROSTAT al Uniunii Europene se pot gasi trei scenarii de evolutie a populatiei Romaniei pentru intervalul 2010 2022: pe total tara si pe regiuni de dezvoltare. Acest portal contine trei scenarii: un scenariu de baza, unul maximal si un altul minimal. Din nefericire nu exista si o repartizare a valorilor prognozate pe mediile de locuit, urban si rural.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Pentru bazinul hidrografic Olt, dupa prelucrarea datelor EUROSTAT, pe regiuni de dezvoltare, evolutia populatiei (in milioane locuitori), in anii de referinta 2015 si 2020, se prezinta astfel:

Tabel 4

Anul

2015

2020

Scenariul de baza

1995005

1902036

Scenariul maximal

2060274

2010376

Scenariul minimal

1926607

1780097

Pornind de la faptul ca odata cu cresterea economica se va produce si o crestere a nivelului de trai, a dezvoltarii sociale, a serviciilor, se preconizeaza cresterea gradului de urbanizare in bh Olt de la 48% in anul 2006, la 50% in anul 2015 si la 60% in anul 2020.

In aceste conditii, in cele trei scenarii ale evolutiei populatiei din bh Olt, repartitia prognozata a populatiei pe medii de locuire, se prezinta astfel:

Tabel 5

Anul / mediu de locuire

Scenariul

Scenariul

Scenariul

de baza

maximal

minimal

2015

urban

997503

1030137

963304

rural

997502

1030137

963303

2020

urban

1141222

1206226

1068058

rural

760814

804150

712038

In conformitate cu P.O.S. Mediu, pana in anul 2015, intreaga populatie din mediul urban urmeaza a fi racordata la sistemele centralizate de alimentare cu apa. In functie de scenariu si considerand ca rata de utilizare a apei in anul 2015 ramane acceasi ca in anul 2006, adica 109 m 3 /an loc, iar in anul 2020, de 90 m3/loc/an, rezulta urmatoarele volume de apa prognozate a fi prelevate, in mil.m 3 , pentru populatia din mediu urban, in Bh Olt.

Tabel 6

Volume de apa prognozate a fi prelevate pentru mediul urban

 

Scenariul

Scenariul

Scenariul

Anul

de baza

maximal

minimal

2015

109

112

105

2020

103

108,5

96

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

10.5. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul rural

10.5.1. Cateva carcteristici ale alimentarii cu apa in mediul rural

Aprovizionarea cu apa in sisteme centralizate a populatiei rurale are cateva caracteristici specifice:

un slab nivel al serviciilor de apa;

exploatarea si intretinerea sistemelor de aprovizionare cu apa se produce adesea la nivel local, de comunitate si de aici aparitia unor dificultati;

apa este utilizata atat pentru baut, gatit, spalat, cat si pentru adaparea animalelor din gospodarie si pentru udat gradinile;

marimea ratei de utilizare a apei in mediul rural este in directa legatura cu tipul de acces la sistemul centralizat de ala potabila: bransamente la locuinte, cismele stradale sau tipuri combinate;

marimea ratei de utilizare a apei in mediul rural depinde foarte mult nu numai de caracteristicile fizico geografice regionale, de modul de acces la retele centralizate de apa potabila, ci si de profilul economic al zonei, de gradul de ocupare al populatiei, de preferinte si de traditii.

10.5.2. Metode indirecte si metode directe pentru estimarea cerintelor de apa in mediul rural

Exista doua metode principale pentru evaluarea cerintelor de apa in mediul rural. Acestea sunt:

metode indirecte, in care cantitatea de apa utilizata este evaluata in functie de numarul populatiei, in termeni de rata de utilizare pe cap de locuitor;

metode directe utilizand cercetari socio-economice si tehnici de participare la evaluarea unor utilizatori relevanti, folosite pentru a estima atat cerinta actuala de apa, cat si cea viitoare.

dificila

general,

In

deoarece:

estimarea

cerintelor

de

apa pentru

mediul

rural

este

majoritatea sistemelor rurale de aprovizionare cu apa nu sunt contorizate;

colectarea datelor privind cerintele de apa in mediul rural sunt foarte costisitoare si necesita foarte mult timp;

nivelul serviciilor de apa asigurate de sistemele existente este adesea necunoscut.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

In scopul gestionarii apelor la nivel de bazin/spatiu hidrografic, se considera ca metodele indirecte sunt cele mai adecvate pentru estimarea cerintelor de apa din mediul rural.

10.5.3. Factorii care afecteaza cerintele de apa in mediul rural

Multe sisteme de aprovizionare cu apa existente in mediul rural sunt simple, insa evaluarea cerintelor de apa este complicata si depinde de numerosi factori, precum:

numarul populatiei;

rata de ocupare a populatiei;

nivelul

serviciului

asigurat de sistemul

gospodarii;

de alimentare fiecarei

nivelul tarifelor pentru apa;

disponibilitatea si capacitatea de plata;

cunoasterea locului si a practicilor indigene;

valorile culturale, traditii si credinte religioase;

conditii climatice;

calitatea apei.

Populatia

Cerintele de apa sunt in relatie directa cu numarul populatiei. Cu toate acestea, in mediul rural este dificil de estimat cu exactitate numarul populatiei, in special datorita migratiei de munca fie in alte tari, fie a celor care lucreaza (mai ales barbatii) in orase pentru lungi perioade de timp.

Gradul de ocupare

Rata de ocupare a populatiei afecteaza cerinta de apa si utilizarea ei. Toate studiile elaborate pe plan mondial dovedesc ca o rata redusa a ocuparii conduce in general la un consum mai mare de apa pe locuitor, decat in cazul unei rate mai inalte de ocupare.

Nivelul serviciilor

Acest nivel este definit pentru un sistem de alimentare cu apa prin cantitatea si calitatea apei disponibile la o distanta data de locuinta.

In literatura si practica mondiala se disting patru niveluri tipice privind accesul la sursa sigura de apa:

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

nivel deficitar, in care sursa de apa este nesigura, sau inadecvata, sau timpul necesar pentru ducere si intoarcere de la sursa de apa este mai mare de 30 de minute;

nivel minim, in care sursa de apa sigura si adecvata este comunala si care necesita pentru ducere si intoarcere un timp mai mic de 30 de minute;

nivel mijlociu, in care sursa de apa este amplasata in curtea utilizatorului;

nivel ridicat, in care utilizatorul este conectat cu locuinta la o sursa sigura si adecvata de apa aflata continuu sub presiune.

Nivelul tarifelor

Apa este considerata indeobste ca un bun social primar. Dealtfel, Constitutiile a numeroase tari au inscrise ca drept de baza al fiecarui cetatean accesul la o sursa de apa. Cu toate acestea, apa poate fi deasemenea privita ca un bun cu valoare economica. Ca urmare, utilizatorul rural trebuie sa plateasca pentru apa un anumit tarif. Se poate realiza o anumita curba a cererii de apa care este functie de:

marimea cantitativa a cerintelor de apa;

nivelul pretului sau tarifului pentru apa;

pretul relativ al altor bunuri sau servicii;

venitul pe gospodarie;

alti factori socio economici.

Variabilele de mai sus sunt cunoscute ca factori determinanti ai cerintelor de apa. Numerosi cercetatori sunt de acord ca diferite niveluri ale serviciilor genereaza diferite niveluri ale cerintelor de apa. De regula, cerintele de apa cresc daca nivelul serviciilor creste si descresc atunci cand nivelul tarifelor creste. In ceea ce priveste relatia dintre cerinta de apa si tarife, se considera ca fiind inelastica fata de pret, cu alte cuvinte o crestere a tarifului apei nu conduce la o diminuare in aceeasi proportie a cerintei de apa.

10.5.4. Metode indirecte pentru estimarea cerintelor de apa din mediul rural

Metodele indirecte pentru estimarea cerintelor de apa din mediul rural sunt cele mai practice. Ele necesita urmatoarele informatii privind:

date asupra populatiei;

cerinta de apa pe locuitor;

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

cunoasterea nivelului consumurilor necontrolate, adica diferenta dintre cantitatea totala de apa distribuita si cantitatea consumata.

10.5.5. Metode directe pentru estimarea cerintelor de apa in mediul rural

Numeroase studii efectuate in lume au evidentiat faptul ca cerintele de apa in mediu rural sunt in relatie directa cu asa numitul “indicator al nivelului de viata”. Acest indicator este in functie de:

numarul populatiei;

veniturile populatiei;

nivelul educatiei;

activitatea agricola;

dimensiunile gospodariilor.

Metodele directe pentru evaluarea cerintelor de apa din mediul rural au la baza o abordare responsiva. Aceasta abordare a capatat o larga raspandire in lume in ultimii 10-15 ani. Ea este promovata deoarece practica mondiala a aratat ca acolo unde comunitatea este putin implicata sau neimplicata in gestionarea apei, sistemele de alimentare cu apa au intrat in colaps. Metodele directe folosesc urmatoarele tehnici principale:

interviuri cu membrii comunitatii, pe baza unui set de intrebari legate de numarul de persoane din gospodarie, cata apa consuma zilnic, ce se considera ca prioritara, apa pentru uzul casnic sau cea pentru agricultura etc;

discutii pe grupuri comunitare si grupuri tinta;

vizite la fata locului si observatii directe.

10.5.6. Prognoza cerintelor de apa in mediul rural din Romania

Pentru prognoza cerintelor de apa in mediul rural in acest studiu se va folosi o metoda hibrida, bazata atat pe metoda indirecta a cerintei de apa pe cap de locuitor, cat si pe metoda directa. Metoda directa este bazata pe datele puse la dispozitie de unele Consilii Judetene, din care s-au dedus consumurile de apa pe locuitor in functie si de modul de acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa bransament, cismele, sau bransamente si cismele.

Analiza a fost efectuata pe 168 de localitati rurale cu populatie cuprinsa intre 1000 si 5000 de locuitori. In marea majoritate a localitatilor rurale accesul direct al locuintelor la sistemele centralizate de alimentare cu apa se realizeaza prin bransamente care reprezinta 56-100% din numarul locuitorilor, in timp ce accesul prin cismele este in medie de 16%, iar cel mixt, bransamente si cismele este in medie de 20%.

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Pentru prognoza cerintelor de apa in mediul rural trebuie sa se cunoasca:

populatia

ce

urmeaza

a

fi

prevazuta

centralizate de alimentare cu apa;

a

avea

acces

la

sistemele

rata consumului de apa pe locuitor din mediul rural.

Pentru a determina populatia rurala ce ar urma a avea acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa, pe perioada de prognoza 2010-2020, vom face apel la Prevederile Programului Operational Sectorial de Mediu POSM, care prevede ca obiectiv accesul la sistemele centralizate de alimentare cu apa a 70 % din populatie in anul 2015.

Procentul de 70 % din populatia bazinului hidrografic Olt, pentru anul 2015, reprezinta, in functie de scenariul adoptat, urmatoarele:

scenariul de baza : - 1396504 locuitori;reprezinta, in functie de scenariul adoptat, urmatoarele: scenariul maximal: - 442192 locuitori; scenariul minimal: -

scenariul maximal: - 442192 locuitori;urmatoarele: scenariul de baza : - 1396504 locuitori; scenariul minimal: - 1348625 louitori. Daca la aceste

scenariul minimal: - 1348625 louitori.- 1396504 locuitori; scenariul maximal: - 442192 locuitori; Daca la aceste cifre se aduaga populatia rurala,

Daca la aceste cifre se aduaga populatia rurala, care avea acces la retelele publice de alimentare cu apa in anul 2006, de 126.602 locuitori, rezulta ca prin racordarea de 100% a populatiei urbane, pana in anul 2015, la sistemele centralizate de alimentare cu apa, procentul populatiei bh Olt racordate la retelele publice de alimentare cu apa, reprezinta:

in scenariul de baza: 76 %

in scenariul maximal: 76 %

in scenariul minimal: 76 %

Cu alte cuvinte, numai prin racordarea intregii populatii din mediul urban la sistemele centralizate de alimentare cu apa, obiectivele POS Mediu, pentru anul 2015 sunt cu mult depasite. Ca urmare, pentru populatia rurala trebuie concepute alte scenarii privind accesul acestei populatii la retelele publice de alimentare cu apa, si anume:

pana in anul 2015 se prognozeaza a avea acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa 50% din populatia rurala. In functie de scenariu, aceasta reprezinta:

in scenariul de baza - 498751 locuitori;

in scenatiul maximal - 515068 locuitori;

in scenariul minimal - 481651 locuitori.

pana in anul 2020, 80 % din populatia rurala se prognozeaza sa aiba acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa. Ca urmare,

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

populatia rurala cu acces la retelele publice de alimentare cu apa , va fi urmatoarea:

scenariul de baza 608651 locuitori;

scenariu maximal 643320 locuitori;

scenariu minimal - 569630 locuitori.

Considerand o rata medie a utilizarii apei de 350l/omzi (128 m3/an loc), rezulta urmatoarele volume de apa prognozate a fi prelevate pentru mediul rural (in

mil.m3).

Tabel 7

Volume de apa prognozate a fi prelevate pentru mediul rural

 

Scenariul

Scenariul

Scenariul

Anul

de baza

maximal

minimal

2015

64

66

62

2020

78

82

73

Ca urmare a prognozelor propuse, rezulta urmatoarea situatie a accesului populatiei la retelele publice de apa:

Tabel 8

Anul / scenariul - populatia

Baza

Maximal

Minimal

 

2015

Populatia totala

1995005

2060274

1926607

Urban

997503

1030137

963304

Rural

997502

1030137

963303

Total populatie racordata la retele publice de apa

1496254

1545205

1444955

Grad de racordare (%)

75%

75%

75%

Populatie urbana racordata

997503

1030137

963304

Grad de racordare urban (%)

100%

100%

100%

Populatia rurala racordata

498751

515068

481651

Grad de racordare rural (%)

50%

50%

50%

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Anul / scenariul - populatia

Baza

Maximal

Minimal

 

2020

Populatia totala

1902036

2010376

1780097

 

Urban

1141222

1206226

1068058

 

Rural

760814

804150

712038

Total populatie racordata la

1749873

1849546

1637688

retele

ublice de a a

Grad de racordare (%)

92%

92%

92%

Populatie urbana racordata

1141222

1206226

1068058

Grad de racordare urban (%)

100%

100%

100%

Populatia rurala racordata

608651

643320

569630

Grad de racordare rural (%)

80%

80%

80%

11. Concluzii

Sintetizand cele prezentate, rezulta urmatoarele volume maxime de apa ce trebuie prelevate pentru satisfacerea cerintelor ce apa pentru populatia din mediul urban si rural, din BH Olt pe perioada de prognoza, precum si ponderea populatiei cu acces la sistemele de alimentare cu apa pe medii de locuire si pe bazinul hidrografic Olt:

 

Tabel 9

 

Anul

2006

2015

2020

PENTRU MEDIUL URBAN

Ponderea populatiei cu acces la sistemele de alimentare cu apa (%)

84.0

100,0

100,0

Volum maxim prelevat sau prognozat a fi prelevat (mil. m 3 /an)

112,589

112

108,5

PENTRU MEDIUL RURAL

Volum maxim prelevat sau prognozat a fi prelevat (mil. m 3 /an)

-

66

82,0

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

 

Anul

2006

2015

2020

 

Ponderea populatiei cu acces la sistemele de alimentare cu apa (%)

14

50

80

TOTAL BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Volum maxim total de apa prognozat a fi prelevat (urban si rural) (mil m 3 /an)

-

178

190,5

Ponderea minima a populatiei in bazinul hidrografic Olt cu acces la sistemele de alimentare cu apa

55

75

92

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

II. PROGNOZA CERINTELOR DE APA INDUSTRIALA

Determinarea evolutiei cerintelor de apa industriala din acest bazin hidrografic se efectueaza in conformitate cu „Metodologia pentru calculul prognozei cerintelor de apa industriala” elaborata de I.N.H.G.A., utilizand trei metode:

metoda extrapolarii tendintelor istorice;

metoda prelevarilor pe locuitor;

metoda valorii brute adaugate ca urmare a utilizarii apei in industrie.

1. Metoda extrapolarii tendintelor istorice

Aceasta metoda pleaca de la ideea ca o analiza a evolutiei istorice a prelevarilor de apa poate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare ale acesteia.

Din analiza prelevarilor de apa industriala in bazinul hidrografic Olt in intervalul 2004-2007 se constata o scadere aproape continua a acestor prelevari (tabelul 1 si figura 1).

Tabel 1

Anul

2004

2005

2006

2007

Volum apa industriala prelevat [mil. m 3 ]

158.41

156.38

151.13

139.44

Volum mediu prelevat in intervalul 2004-2007 [mil. m 3 /an] = 151.34

Ca urmare, metoda extrapolarii tendintelor istorice pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa industriala nu poate fi utilizata, fiind greu de presupus ca in continuare in industria acestui spatiu se vor manifesta aceleasi fenomene ca in ultimii sase ani, mai ales ca prognozele Comisiei Nationale de Prognoza arata o crestere economica, inclusiv a industriei in urmatorii 10-12 ani.

Metodologia

In

susamintita.

consecinta

se

vor

folosi

celelalte

metode

prevazute

in

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Figura 1

Figura 1

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

2. Metoda prelevarilor pe locuitor.

Cunoscand volumele de apa prelevate in intervalul 2004-2007 si operand cu un volum prelevat mediu de 151.34 milioane m 3 si cu numarul populatiei mediu din bazinul hidrografic Olt de 2099515 locuitori in acelasi interval de timp se obtine un volum mediu prelevat pe locuitor si an de 72.0819 m 3 .

De la acest indicator se porneste mai departe in elaborarea unor scenarii privind prognoza evolutiei cerintelor de apa industriala.

Pentru a putea defini aceste scenarii sunt necesare unele consideratii privind cresterea economica prognozata a avea loc in bazinul hidrografic Olt avand in vedere ca exista o legatura intre dezvoltarea economica si cerinta de apa industriala:

In Romania strategia de dezvoltare se elaboreaza atat la nivel national, cat si la nivelul regiunilor de dezvoltare, respectiv de judet.

Bazinul hidrografic Olt cuprinde integral sau partial un numar de 10 judete grupate in cadrul a trei regiuni de dezvoltare:

regiunea Centru (judetele Brasov, Covasna, Harghita si Sibiu);de 10 judete grupate in cadrul a trei regiuni de dezvoltare: regiunea Sud (judetele Prahova si

regiunea Sud (judetele Prahova si Teleorman);Centru (judetele Brasov, Covasna, Harghita si Sibiu); regiunea Sud-Vest (judetele Dolj, Gorj, Olt si Valcea) 

regiunea Sud-Vest (judetele Dolj, Gorj, Olt si Valcea)si Sibiu); regiunea Sud (judetele Prahova si Teleorman);  Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza din

Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza din documentul intitulat „Proiectia principalilor indicatori economico-sociali in profil teritorial pana in anul 2011, publicat in 10 iunie 2008, evolutia principalilor indicatori economico-sociali pentru cele doua regiuni ce prezinta interes pentru calculul prognozei evolutiei cerintelor de apa industriale sunt prezentati in tabelul 3.

Tabel 3

 

Regiunea

           

Anul

de

2006

2007

2008

2009

2010

2011

dezvoltare

 

Regiunea

9.6

6.5

7.1

5.6

5.4

5.5

Centru

Produs Intern Brut

Regiunea

Sud

           

(cresteri procentuale fata de anul anterior)

7.5

5.6

7.3

6.1

5.7

5.7

Regiunea

9.1

6.3

6.3

5.8

5.9

5.8

 

Sud-Vest

Pentru intervalul 2012-2020, nu exista o prognoza a cresterii economice pe regiuni de dezvoltare. In consecinta, pentru acest interval se vor folosi datele

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

din documentul „Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pana in anul 2020”, elaborat de Comisia Nationala de Prognoza – mai 2008.

Potrivit acestei „proiectii”, Produsul Intern Brut va creste in intervalul 2008-2013 cu un ritm mediu anual de 5.9%, iar in intervalul 2014-2020 acelasi indicator va va avea un ritm anual mediu de crestere de 5.5%.

Avand in vedere precizarile de mai inainte se poate trece la elaborarea unor scenarii privind evolutia prelevarilor de apa industriala prognozate a fi prelevate in intervalul 2008-2020.

Deoarece pe intervalul 2008-2011 cele trei regiuni de dezvoltare situate in bazinul hidrografic Olt au cresteri economice diferite, se va opera cu o crestere anuala a Produsului Intern Brut mediata prin intermediul numarului populatiei celor doua regiuni de dezvoltare rezultand pe intreg bazinul hidrografic Olt cresterile economice procentuale din tabelul 4.

Tabel 4

Anul

2008

2009

2010

2011

Cresteri procentuale ale PIB fata de anul precedent

6.76

5.69

5.61

5.62

Pentru anii 2012 si 2013 se considera ritmul mediu anual de crestere al P.I.B. egal cu cel la nivel national, adica 5.9%, iar pentru intervalul 2014-2020, ritmul mediu anual de 5.5%, deasemenea egal cu cel la nivel national.

Acum, exista toate conditiile pentru a putea inregistra anumite scenarii de evolutie ale cerintelor de apa. Se propun trei scenarii de evolutie ale acestora:un scenariu minimal, un scenariu maximal si un scenariu mediu.

Scenariul minimal

Acest scenariu are in vedere o crestere a volumului de apa industriala prelevat pe locuitor egala cu 60% din cresterea economica, rezultand coeficientii de multiplicare din tabelul 5.

Tabel 5

             

2014-

Anul

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2020

Coeficientul de multiplicare a prelevarilor pe locuitor fata de anul anterior

1.04056

1.03414

1.03366

1.03372

1.03540

1.03540

1.03300

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Scenariul maximal

In acest scenariu, volumul de apa industriala prelevat pe locuitor creste cu acelasi ritm ca al cresterii economice ce are loc in bazinul hidrografic Olt. In acest caz coeficientii de multiplicare fata de anul anterior a volumelor prelevate pe locuitor sunt cei din tabelul 6.

Tabel 6

             

2014-

Anul

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2020

Coeficientul de multiplicare a prelevarilor pe locuitor fata de anul anterior

1.0676

1.0569

1.0561

1.0562

1.0590

1.0590

1.0550

Scenariul mediu

In acest scenariu cresterea volumului prelevat pe locuitor corespunde unei cresteri economice medii intre celelalte doua scenarii, minimal si maximal.

In aceste conditii coeficientii de multiplicare a volumelor prelevate pe locuitor vor fi cei din tabelul 7.

Tabel 7

             

2014-

Anul

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2020

Coeficientul de multiplicare a prelevarilor pe locuitor fata de anul anterior

1.05408

1.04552

1.04488

1.04496

1.04720

1.04720

1.04400

Pe baza coeficientilor de multiplicare si a volumului mediu prelevat pe locuitor in intervalul 2004-2007, de 72.0819 m 3 /an se determina evolutia acestui indicator in toate cele trei scenarii (tabelul 8).

Volume prelevate pe locuitor si an

[m 3 /an*locuitor]

Tabel 8

Anul

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Scenariul minim

75.01

77.57

80.18

82.88

85.81

88.85

Scenariul mediu

75.98

79.44

83.00

86.74

90.83

95.12

Scenariul maxim

76.95

81.33

85.9

90.72

96.08

101.74

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Anul

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Scenariul minim

91.81

94.87

98.03

101.29

104.66

108.15

111.75

Scenariul mediu

99.30

103.67

108.23

112.99

117.97

123.16

128.58

Scenariul maxim

107.34

113.24

119.47

126.04

132.98

140.29

148.00

Pentru a putea determina volumele de apa prognozate a fi prelevate in perioada de prognoza in bazinul hidrografic Olt este nevoie de cunoasterea numarului populatiei din fiecare an de prognoza. Pentru evolutia demografica din bazinul hidrografic Olt in intervalul 2008-2020, se folosesc datele din portalul Eurostat, in cele trei scenarii: minimal,maximal si baza (mediu).

Evolutia numarului populatiei in cele trei scenarii mentionate este prezentata in tabelul 9.

Tabel 9

Evolutia populatiei in bazinul hidrografic Olt [milioane locuitori]

Anul

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Scenariul minim

2.060

2.045

2.030

2.014

1.997

1.975

Scenariul mediu

2.077

2.068

2.059

2.049

2.039

2.026

Scenariul maxim

2.094

2.091

2.088

2.085

2.082

2.075

Anul

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Scenariul minim

1.953

1.926

1.897

1.868

1.839

1.809

1.780

Scenariul mediu

2.012

1.995

1.977

1.958

1.939

1.920

1.900

Scenariul maxim

2.069

2.060

2.050

2.040

2.030

2.020

2.010

Prin multiplicarea numarului de locuitori din bazinul hidrografic Olt, cu volumul prelevat pe locuitor, se obtin volumele de apa industriala ce urmeaza a fi prelevate, pentru fiecare scenariu preconizat (tabel 10 si figura 2).

Tabel 10

Volume prognozate a fi prelevate

[milioane m 3 ]

Anul

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Scenariul minim

154.51

158.62

162.76

166.92

171.37

175.48

Scenariul mediu

157.81

164.28

170.9

177.72

185.2

192.71

Scenariul maxim

161.14

170.07

179.35

189.16

200.03

211.12

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Figura 2

Figura 2

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

C1 / 2008

MMDD

Tabel 10 (continuare)

Anul