Vol 3

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE
APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII

ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII
OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE
APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
VOLUMUL 3
SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA
ALE FOLOSINTELOR

2008
PT-08-QMS/A
Form cod PO-11-QMS/B-a


VOLUMUL 3
SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE
DE APA ALE FOLOSINTELOR

DIRECTOR Dr. Petre STANCIU

DIRECTOR TIINIFIC Dr. Marinela SIMOTA

DIRECTOR TEHNIC DGA Dr. ing. Daniela RADULESCU

SEF SECTIE SD TBO Dr. ing. Elisabeta OPRIAN

SEF SECTIE SD MDM Dr. ing. Ion TECUCI

RESPONSABIL TEMA Dr. ing. Elisabeta OPRIAN

Form cod PO-11-QMS/B-b

ELABORATORI

Elaborarea tiinific Dr. ing. Elisabeta OPRISAN
Dr. ing. Ion TECUCI

Colectivul de lucru Dr. ing. Elisabeta OPRISAN
Dr. ing. Ion TECUCI
Ing. Elisabeta CSERWID
Ing. Florin Ion CONSTANTIN
Mst. ing. Ramona DUMITRACHE
Mstd. ing. Florin Claudiu FLORESCU
Ing. Bogdan Mirel ION
Mst. ing. Alina Tereza LAZARINE
Drd.ing. Alexandru MOLDOVEANU
Drd. biol. Marinela MOLDOVEANU
Ing. Irina ROMAN
Ing. Constantin Aurelian SOTIRIU
Mstd.chim. Ileana TANASE
Tehn. Anca REVENCO
Tehn. Ionela SAVU

SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA
ALE FOLOSINTELOR
CUPRINS
PREFATA ... i
I. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU
POPULATIE...........................................................................................

1
1. Introducere .................................................................................... 1
2. Factorii care influenteaza cerintele de apa.................................. 2
3. Cerintele de apa menajera in centrele urbane ............................ 5
4. Cerintele de apa ale zonelor rurale .............................................. 7
5. Gestionarea cerintelor de apa ...................................................... 7
6. Metode de prognoza a evolutiei cerintelor de apa ..................... 8
7. Informatii necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor
de apa ale folosintelor ..................................................................

10
8. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa ... 11
9. Situatia actuala a infrastructurii de alimentare cu apa si
canalizare ......................................................................................

13
9.1. Accesul populatiei la o sursa de aprovizionare cu apa a
populatiei ................................................................................

13
10. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie ............................ 15
10.1. Obiectivele planificarii in domeniu .................................... 15
10.2. Obiectivele mondiale in domeniul accesului la apa
potabila ................................................................................

16
10.3. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru
populatie ...............................................................................

17
10.4. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul
urban .....................................................................................

18
10.5. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul
rural .......................................................................................

20
10.5.1. Cateva caracteristici ale alimentarii cu apa in
mediul rural ...............................................................

20
10.5.2. Metode indirecte si metode directe pentru
estimarea cerintelor de apa in mediul rural ...........

20
10.5.3. Factorii care afecteaza cerintele de apa in mediul
rural ............................................................................

21
10.5.4. Metode indirecte pentru estimarea cerintelor de
apa din mediul rural .................................................

22
10.5.5. Metode directe pentru estimarea cerintelor de
apa in mediul rural ....................................................

23
10.5.6. Prognoza cerintelor de apa in mediul rural din
Romania ....................................................................

23
11. Concluzii ......................................................................................... 26
II. PROGNOZA CERINTELOR DE APA INDUSTRIALA........................... 28
1. Metoda extrapolarii tendintelor ........................................................
2. Metoda prelevarilor pe locuitor ........................................................
3. Metoda valorii brute adaugate .........................................................
4. Analiza rezultatelor .........................................................................
28
30
35
41
III. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU IRIGATII .................... 44
1. Amenajari existente de irigatii ........................................................ 44
2. Suprafete irigate 45
3. Amenajari de imbunatatiri funciare din domeniul public si
privat al statului declarate de utilitate publica ..............................

45
4. Prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru irigatii .....................
4.1. Factorii care influenteaza cerintele de apa pentru irigatii ....
4.2. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa
pentru irigatii .............................................................................
4.2.1. Tendinte istorice .............................................................
4.2.2. Zonarea productiei agricole in spatiul hidrografic Olt.
4.2.3. Obiectivele planificarii in domeniul irigatiilor in
spatiul hidrografic Olt ....................................................
4.2.4. Strategia irigatiilor in spatiul hidrografic Olt..... ...........
4.2.5. Alte obiective ale planificarii in domeniul irigatiilor......
4.2.6. Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru
irigatii in spatiul hidrografic Olt .....................................
47
47

47
47
48

51
52
53

53
IV. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU
ZOOTEHNIE ..........................................................................................

55
1. Introducere ....................................................................................... 55
2. Situatia actuala a zootehniei in spatiul hidrografic ...................... 55
3. Cerintele de apa in zootehnie ......................................................... 56
4. Metode de prognoza a cerintelor de apa in zootehnie ................. 59
5. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa in
zootehnie ..........................................................................................

60
6. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa in
zootehnie ..........................................................................................

60
7. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru
zootehnie ..........................................................................................

60
7.1. Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de
apa din zootehnie .....................................................................

60
7.2. Obiectivele planificarii in domeniul zootehniei ...................... 61
7.2.1. Prevederi ale Documentului de pozitie al Romaniei
Capitolul 7 Agricultura ...............................................

62
7.3. Dezvoltarea sectorului zootehnic in spatiul hidrografic
Olt ...............................................................................................

65
7.3.1. Sectorul bovine ............................................................... 65
7.3.2. Sectorul lactate ............................................................... 66
7.3.3. Sectorul porcine ............................................................. 67
7.3.4. Sectorul ovine si caprine ............................................... 69
7.3.5. Sectorul avicol ................................................................ 69
8. Scenarii privind evolutia numarului de animale ........................... 70
8.1. Analiza situatiei existente ........................................................ 70
8.1.1. Tendinta istorica ............................................................. 70
8.2. Prognoza evolutiei cerintelor de apa ...................................... 77
V. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU ACVACULTURA /
PISCICULTURA .................................................................................

79
1. Evolutia acvaculturii/pisciculturii in ultimii ani .......................... 79
2. Strategii in domeniul acvaculturii . 94
3. Cerintele de apa pentru acvacultura/piscicultura....................... 105

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA
ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR
SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR
GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE
BAZINELOR HIDROGRAFICE
C1 / 2008
MMDD

INHGA - DGA

i
PREFATA
Prezentul studiu, realizat la nivel de bazin / spatiu hidrografic reprezinta o
continuare a studiului elaborat in anul 2007.
El este intitulat Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale
folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii
obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice si
face parte din directia tematica Studii pentru fundamentarea politicilor
strategiilor nationale in domeniul gestionarii integrate a resurselor de apa.
Gestionarea integrata a resurselor de apa reprezinta o abordare
interdisciplinara a managementului resurselor de apa. Ea se constituie intr-un
proces ce promoveaza un management si o dezvoltare concordanta a apei,
terenurilor si a resurselor inrudite intr-o maniera echitabila, in scopul obtinerii
unei bunastari economice si sociale maxime fara a compromite durabilitatea
ecosistemelor.
Implementarea conceptului gestionarii integrate a resurselor de apa se
realizeaza in Romania prin intermediul Schemei Directoare de Amenjare si
Management a bazinelor hidrografice, ca instrument de planificare in domeniul
apei. Ea este destinata stabilirii orientarilor fundamentale privind gestionarea
durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor
acvatice.
Scopul Schemei Directoare este acela de a fixa intr-o maniera generala si
armonioasa obiectivele de calitate si cantitate a apelor.
In conformitate cu prevederile legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si
completarile ulterioare, Schema Directoare de Amenajare si Management a
bazinelor hidrografice este alcatuita din Planul de Amenajare a Bazinului
Hidrografic (PABH) si Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH).
Planul de Management se elaboreaza in baza unei metodologii agreate de tarile
dunarene.
Planul de Management se elaboreaza in baza metodologiei agreate de tarile
membre UE si respectiv de tarile dunarene si raspunde cerintelor Directivei
Cadru privind Apa 2000/60/CE.
Planul de Amenajare se elaboreaza in conformitate cu prevederile HG
1854/2006.si cu Instructiunile tehnice pentru elaborarea Schemelor Directoare
de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice (SDAMBH), raspunde
C1 / 2008
MMDD

INHGA - DGA

ii
necesitatilor interne de dezvoltare si respecta in ceea ce priveste apele
transfrontiera prevederile acordurilor bilaterale la care Romania este parte.
Obiectul studiilor elaborate de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a
Apelor in anii 2007 si 2008, precum si cele ce se vor elabora in anul 2009 il
constituie fundamentarea Planurilor de Amenajare ale bazinelor hidrografice,
respectiv a masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pentru:
realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale
folosintelor si disponibilul de apa la surse;
diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii,
bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta,
eroziunea solului);
utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica
si hidroelectrica, navigatie, acvacultura, turism, agrement etc.);
determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.
Studiile elaborate in anul 2007 in cadrul directiei tematice susamintite au
abordat si solutionat urmatoarele obiective principale:
evaluarea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafata si
subterana;
determinarea situatiei actuale a utilizarii pe folosinte a resurselor de
apa;
identificarea amenajarilor structurale existente pentru asigurarea
disponibilelor la sursele de apa si a principalelor parametrii de
performanta.
Prezentul studiu, elaborat in anul 2008 si intitulat Studii privind scenarii de
evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si
masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa
ale bazinelor hidrografice are ca obiectiv stabilirea pe fiecare bazin/spatiu
hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale
folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020.
Un scenariu este o descriere sintetica a unui eveniment, sau a unor serii de
actiuni si evenimente preconizate a se manifesta.
Inspirit din arta, teatru, opera sau balet, conceptual de scenariu este larg utilizat
de organizatii de toate tipurile pentru a intelege diferitele cai prin care
evenimente viitoare se pot desfasura. In numeroase dictionare, scenariul este
definit si ca fiind o poveste asupra a ce se va intampla in viitor. Planificarea
prin scenarii, numita adesea gandirea scenariilor sau analiza scenariilor
constituie o metoda de planificare strategica pe care anumite organizatii o
utilizeaza pentru a elabora planuri flexibile pe termen lung. Aceasta constituie in
C1 / 2008
MMDD

INHGA - DGA

iii
cea mai mare parte o adaptare si o generalizare a metodelor clasice utilizate de
inteligenta militara.
Multi autori atribuie introducerea planificarii prin scenarii lui Herman Kahn ca
urmare a cercetarilor sale din anii 1950 in cadrul armatei SUA. Insa si francezul
Gaston Berger a dezvoltat o metoda similara denumita La Prospective.
La baza metodei scenariilor sta un grup de analisti care pot genera jocuri de
simulare pentru decidentii politici. Jocurile combina fapte cunoscute asupra
viitorului precum cele demografice, geografice, militare, politice, informatii
industriale cu variante si tendinte plauzibile sociale, tehnice, economice, de
mediu, educationale si care constituie factorii motrici cheie.
In general, planificare prin scenarii cuprinde o serie de secvente care sunt
descrise in cele ce urmeaza.

1. Decizia asupra chestiunii cheie la care trebuie raspuns. Facand
aceasta este posibil sa decizi daca planificarea prin scenarii este
preferabila altor metode. Daca problema are la baza mici schimbari sau
un foarte mic numar de elemente, alte metode pot fi folosite in mod
curent.
2. Stabilirea timpului si scopul analizei. Luand in consideratie cat de
rapide au fost schimbarile produse in trecut si evaluand in ce masura
este posibila o predictie asupra tendintelor comune in evolutia
demografica, in ciclul de productie etc. Obisnuit perioada considerata
poate fi de la 5 la 10 ani.
3. Identificarea principalilor beneficiari. Decizia privind cei ce vor fi
afectati si care au un interes in rezultatul posibil.
4. Harta tendintelor de baza si a factorilor motori. Aceasta include,
industria, economia, politica, tehnologia, tendintele legislative si sociale.
Descrierea fiecarei tendinte.
5. Gasirea incertitudinilor cheie. Se evalueaza fiecare factor motor de
incertitudine predictibil la o scara important/neimportant. Toti factorii
considerati neimportanti sunt eliminati.
6. Verificarea posibilitatii de a grupa factorii si daca este posibil,
reducerea factorilor la doi foarte importanti.
7. Identificarea extremelor rezultatelor posibile si verificarea dimensiunilor
consistentei si plauzibilitatii.
8. Definirea scenariilor. De regula se construisc intre 2 si 4 scenarii. Se
realizeaza un scenariu cu cel mai bun caz si cu cel mai rau caz.
9. Scrierea scenariilor. Se descrie ce se va intampla si care este ratiunea
alegerii situatiei propuse. In final se da fiecarui scenariu un nume
descriptiv si un acronim pentru a usura referintele viitoare.
10. Evaluarea scenariilor. Sunt ele relevante pentru scopul propus?
11. Identificarea necesitatilor de cercetare. Bazati pe scenariile propuse,
trebuie evaluate unde sunt necesare mai multe informatii.
C1 / 2008
MMDD

INHGA - DGA

iv
12. Elaborarea de metode cantitative. Daca este posibil, trebuie elaborate
modele care sa ajute la cuantificarea diferitelor scenarii, precum rata de
crestere, veniturile etc.
In ceea ce priveste scenariile privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale
folosintelor ele sunt descrise pe larg in acest volum, impreuna cu metodele
utilizate pentru cuantificarea diferitelor scenarii. Cuantificarea scenariilor este
prezentata pentru fiecare scenariu sub forma de prognoza a evolutiei viitoare.
Ca metode de prognoza s-au utilizat metode rationale, cauzale, prin
extrapolare, metode econometrice etc.
Este evident ca nu se poate vorbi de o evolutie a cerintelor de apa, fara a
cunoaste evolutia folosintelor. Folosintele de apa sunt numeroase si variate si
adesea au interese contradictorii. Mai mult, dezvoltarea folosintelor de apa este
un atribut sectorial, in care fiecare isi realizeaza propria strategie, propriul
program si propriul plan. Este evident ca exista si strategii de dezvoltare a
folosintelor la nivel national.
Rolul planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice ca instrument de
planificare in domeniul apelor este tocmai acela de a impune o gestionare
integrata a resurselor de apa, adica acea gestionare in care este luata in
considerare influenta fiecarei folosinte de apa asupra celorlalte, precum si
gestionarea coordonata a apei cu celelalte resurse naturale cum ar fi cea a
terenurilor agricole si forestiere cu influenta directa asupra apei si gestionarii ei.
In acest scop, studiul si-a propus mai intai identificarea acelor prevederi din
strategiile, programele si planurile existente care cuprind referiri la dezvoltarea
folosintelor si a cerintelor de apa.
Pentru sectoarele in care nu exista strategii, planuri si programe de dezvoltare,
autorii prezentului studiu au analizat obiectivele mondiale in domeniu, politica
Uniunii Europene sau a altor tari in domeniul apei, de unde au identificat si
extras diverse tinte de atins in perioada de prognoza.
O alta sursa de informatii cu impact asupra unor eventuale scenarii de evolutie
a cerintelor de apa ale folosintelor au constituit-o proiectiile indicatorilor
macroeconomici si sociali elaborate periodic de Comisia Nationala de
Prognoza, stiut fiind relatia directa existenta intre dezvoltarea economico-
sociala si evolutia cerintelor de apa.
Evolutia Produsului Intern Brut, a valorii adaugate brute din industrie,
agricultura, constructii si servicii, constituie parametri pe baza carora se pot
elabora scenarii credibile, obiective privind evolutia cerintelor de apa ale
folosintelor, asa cum se va vedea din prezentul studiu.
Prezentul volum este destinat prezentarii unor scenarii privind prognoza
evolutiei cerintelor de apa ale folosintelor si bilantului apei in sectiuni
caracteristice, potential deficitare.
C1 / 2008
MMDD

INHGA - DGA

v
Sunt prezentate:
prognoza cerintelor de apa pentru populatie in bazinul / spatiul
hidrografic;
prognoza cerintelor de apa pentru industrie;
prognoza cerintelor de apa pentru irigatii;
prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie;
prognoza cerintelor de apa pentru acvacultura / piscicultura.
In mod normal ar trebui sa existe informatii istorice furnizate de studii speciale
elaborate de sectoarele utilizatoare de apa in scopul identificarii factorilor
dominanti care influenteaza cerintele de apa si initiativele de gestionare a
acestora. Aceste studii ar fi trebuit sa fie puse la dispozitia elaboratorilor
Schemelor Directoare - in conformitate cu prevederile Legii Apelor. In
consecinta lipsa acestor studii a trebuit sa fie suplinita de catre elaboratorii
prezentului studiu prin cercetari proprii sau analiza unor studii disponibile pe
plan european, chiar daca asemenea studii nu pot fi utilizate decat ca informatie
generala avandu-se in vedere ca ele au fost elaborate in alte locatii, in alte
conditii biogeografice, de clima si circumstante socio-demografice si politice.
In volum sunt prezentati factorii care influenteaza cerintele de apa ale fiecarei
folosinte, subliniindu-se faptul ca o prognoza a evolutiei cerintelor de apa
trebuie insotita obligatoriu de un program de gestionare a acestora, adica o
combinatie intre masuri si instrumente care conduc la o optiune, iar un grup de
optiuni selectate se constituie intr-un Program.
Sunt deasemenea prezentate metodele de prognoza a evolutiei cerintelor de
apa: rationale, cauzale si prin extrapolare. Studiul acorda un spatiu larg
informatiilor necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa precum si
modul cum se selecteaza metoda de prognoza. Sunt prezentate obiectivele
planificarii pentru fiecare folosinta, acolo unde ele exista, obiective cu influente
directe asupra cerintelor de apa.
Prognoza cerintelor de apa pentru populatie a luat in considerare evolutia
populatiei la nivel de regiune de dezvoltare asa cum este ea prezentata de
organismul de statistica al Uniunii Europene, EUROSTAT care are in vedere
trei scenarii de evolutie a populatiei:
un scenariu de baza (mediu);
un scenariu numit maximal;
un scenariu numit minimal.
Dificultatea majora care a necesitat multe eforturi a fost aceea de a defalca
aceste scenarii pe fiecare bazin / spatiu hidrografic. O alta dificultate majora a
C1 / 2008
MMDD

INHGA - DGA

vi
fost aceea a determinarii raportului dintre populatia rurala si cea urbana in
perioada de prognoza, fapt ce a necesitat o analiza de detaliu a evolutiei
populatiei urbane si rurale, desprinderea tendintelor ce se manifesta precum si
elaborarea unor scenarii asupra evolutiei viitoare a acestui raport.
Pentru prognoza cerintelor de apa pentru populatie s-a avut in vedere atingerea
unor anumite obiective fixate, prin strategii, planuri si programe astfel:
pana in anul 2015, intreaga populatie urbana trebuie sa aiba acces la
retelele publice de apa;
pana in anul 2015, 70% din populatia Romaniei trebuie sa aiba acces
la sistemele centralizate de alimentare cu apa in sistem regional.
Pentru accesul populatiei rurale la sistemele centralizate de alimentare cu apa,
nu exista prevederi concrete la nivel national, strategiile regionale mentionand
doar disparitatile existente intre diferite regiuni de dezvoltare si judete. In aceste
conditii autorii prezentului studiu analizand situatia la nivelul tarilor din Uniunea
Europeana si pentru apropierea de acestea, au propus un scenariu care
prevede:
pana in anul 2015, ponderea populatiei rurale cu acces la retele
publice de apa sa ajunga la 50% (acolo unde ponderea existenta
este inferioara acestei cifre);
pana in anul 2020, ponderea populatiei rurale cu acces la retele
publice de apa sa ajunga la 80%.
O problema deosebita a constituit-o prognoza cerintelor de apa industriala.
Neexistand o strategie privind dezvoltarea productiei industriale si a produselor
cu pondere in cerintele de apa industriala autorii studiului au utiliizat mai multe
metode: metoda extrapolarii tendintelor istorice si metoda prelevarilor pe
locuitor. Aceste metode sunt larg folosite pe plan mondial, dar au un anumit
grad de subiectivitate, motiv pentru care s-a cautat si o alta metoda de
prognoza, dar obiectiva.
Cu aceasta ocazie autorii prezentului studiu au elaborat o metoda proprie,
originala, pentru prognoza cerintelor de apa industriala. Aceasta metoda are la
baza proiectia indicatorilor macroeconomici, respectiv evolutia in perioada de
prognoza a Produsului Intern Brut (PIB) si a valorii adaugate brute (VAB) din
industrie. Metoda a fost folosita la nivelul fiecarui bazin/spatiu hidrografic pe
baza unei metodologii de calcul elaborata de autorii studiului si care este
descrisa in detaliu in volum.
Prognoza cerintelor de apa pentru irigatii s-a realizat pe baza putinelor
informatii disponibile, care au constat dintr-un rezumat al Raportului final al
poiectului privind reabilitarea si reforma sistemului de irigatii, realizat pe baza
unui imprumut BIRD, a unor date furnizate de Administratia Imbunatatirilor
C1 / 2008
MMDD

INHGA - DGA

vii
Funciare privind suprafetele maxime ce se pot iriga si mai mult pe baza unor
documentari proprii de pe internet cu date ale Organizatiilor de Imbunatatiri
Funciare (OIF), Sucursale ANIF etc.
Pentru prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie, in lipsa unei strategii
postaderare a sectorului, autorii studiului au utilizat Documentul de Pozitie al
Romaniei capitolul 7 Agricultura si Tratatul de aderare la Uniunea Europeana,
documente ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ale Patronatului
carnii s.a. Se face mentiunea ca cerintele de apa ale acestui sector se refera
numai la animalele crescute in regim industrial.
In ceea ce priveste prognoza cerintelor de apa pentru acvacultura /
piscicultura, desi exista un excelent Plan National Strategic pentru Pescuit
2005-2013 elaborat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, el are putine
referiri concrete care ne-ar ajuta la determinarea cerintelor de apa ale
sectorului. Ca urmare, pornind de la situatia actuala, autorii studiului au elaborat
un scenariu privind prognoza cerintelor de apa, care prevede o crestere
ponderata a suprafetelor amenajate pentru acvacultura.
Alte folosinte de apa precum hidroenergia, navigatia, producerea energiei
hidromecanice, agrementul, turismul si peisajul sunt folosinte neconsumatoare
de apa. Ele vor fi abordate in studii ce se vor elabora in anul 2009, ce vor viza
masurile, actiunile, solutiile si lucrarile pentru:
realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale
folosintelor si disponibilul de apa la surse;
diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii,
bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta,
eroziunea solului);
utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica
si hidroelectrica, navigatie, acvacultura, turism, agrement etc.);
determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.
Un alt obiectiv al prezentului studiu l-au constituit calculele de bilant in
sectiunile caracteristice, potential deficitare. Dupa o analiza preliminara
asupra excedentelor si deficitelor inregistrate in ultimii 10 - 15 ani, au fost
retinute un numar de sectiuni pentru care s-au efectuat calcule de detaliu.
Metodologia de efectuare a calculelor de bilant si ipotezele privind evolutia
cerintelor de apa in perioada de prognoza, precum si rezultatele calculelor de
bilant sunt prezentate in detaliu in acest volum.
Se face mentiunea ca la efectuarea calculelor de bilant s-au folosit si
informatiile furnizate de Directia Apelor Crisuri.
C1 / 2008
MMDD

INHGA - DGA

viii
Acest volum a fost numerotat cu cifra 3 deoarece el este o continuare a
volumelor 1 (1A Memoriu si 1B Anexe) intitulate Situatia actuala a
gestionarii pe folosinte a resurselor de apa elaborate in anul 2007si a volumului
2 intitulat Prevederi ale planurilor de dezvoltare sectoriale.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 1

I. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU
POPULATIE
1. Introducere
Prin definitie, cerinta de apa reprezinta acea cantitate de apa ce trebuie
prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume: alimentare cu apa,
irigatii etc.
O asemenea definitie este insa incompleta, atata timp cat in aceasta nu se fac
referiri la calitatea apei si la pretul ei. Din acest motiv, unii autori folosesc o
notiune mai bogata in continut si anume cerinta efectiva de apa, adica aceea
marime a cerintei de apa prelevate, de o anumita calitate si la un anumit pret.
Analiza cerintelor de apa, inclusiv o prognoza realista a nivelului viitor al
acestora, constituie un pas critic important in propunerea de proiecte pentru
alimentari cu apa si in analiza economica a acestora. Este important de
evidentiat si diferenta dintre cerinta efectiva de apa si consumul actual de apa.
Un nivel scazut al consumului de apa, spre exemplu poate sa nu exprime
cerinta efectiva de apa, ci poate indica existenta anumitor constrageri in
alimentarea cu apa. De altfel, sunt numeroase locuri in lume, inclusive la noi,
unde apa se distribuie doar cateva ore pe zi, situatii in care este evident ca
cerinta de apa este supusa constrangerii datorita nivelului existent de
aprovizionare. S-a facut aceasta introducere deoarece, in mod traditional,
prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa se realizeaza prin extrapolarea
tendintelor istorice ale consumului pe locuitor. Si alte metode precum cea a
regresiilor multiple, care incorporeaza un sir de variabile precum populatia,
veniturile, pretul apei si perioadele de restrictii sunt utilizate pentru evaluarea
evolutiei istorice a cerintelor de apa si de aici a prognozei acestora in viitor.
Trebuie subliniat insa clar ca ceea ce a fost important in trecut poate sa nu fie la
fel de important si in viitor, atat datorita schimbarilor de comportament, cat si a
tehnologiilor, a circumstantelor socio-demografice si politice.
Abordarea bazata pe tendinta istorica are un rol important, dar nu poate
constitui singura cale pentru prognoza cerintelor de apa. Daca nu se cunoaste
cata apa consuma utilizatorii in diferite scopuri si care dintre utilizari este
capabila de influenta asupra cerintei este destul de greu de a prognoza o
cerinta si mai ales de a proiecta o gestionare relevanta si eficace a cerintelor de
apa.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 2

2. Factorii care influenteaza cerintele de apa
Acesti factori sunt numerosi. Unii sunt expliciti si poate mai semnificativi decat
altii. Atat nivelul actual de influenta al acestor factori, cat si tendintele de
evolutie ale acestora sunt de mare interes in prognoza evolutiei viitoare a
cerintelor de apa. Sintetic acesti factori sunt:
natura folosintei de apa (alimentare cu apa a populatiei, apa industriala,
irigatii, zootehnie, producerea energiei etc.);
tariful/pretul apei;
existenta unor surse alternative;
disponibilul de apa la sursa;
calitatea serviciului;
numarul populatiei si mediul de locuire;
starea actuala a sistemului de alimentare cu apa (pierderile de apa,
presiunea de serviciu etc.);
rata de ocupara a populatiei;
clima;
venitul pe gospodarie/familie;
factori socio-culturali;
echipamentele, dispozitivele, aparatura;
gradul de recirculare.
Unii dintre factorii enumerati mai sus au o influenta directa asupra cerintelor de
apa, altii au o influenta indirecta.
O analiza mai in detaliu a unora dintre factorii mai semnificativi din punctual de
vedere al influentei asupra cerintelor de apa sunt prezentati in continuare.
Pretul apei
Din perspective economice, pretul apei este un factor determinant al marimii
consumului de apa pe cap de locuitor. Spre exemplu in Romania, in intervalul
1961-1990, cerintele de apa ale folosintelor au crescut de la 3,4 km
3
/an, la 21,5
km
3
/an. Dupa anul 1990 si anii urmatori si ca urmare a cresterii pretului apei,
cerinta de apa a fost in continua scadere ajungand in anul 2007 la 6,96 km
3
/an.
Problema este in ce masura se modifica consumul de apa (cerinta) atunci cand
pretul pentru 1 m
3
de apa se modifica. Este ceea ce economistii numesc
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 3

elasticitatea pretului. Ea exprima gradul de raspuns al folosintei prin variatia
volumului de apa prelevat la aceasta crestere a pretului.
Matematic, expresia elasticitatii pretului cerintei de apa se exprima sub forma:
e
p
= - (dQ/Q)x(dP/Q)
unde:
Q cerinta de apa
dP variatia pretului apei
dQ variatia cerintei de apa
Elasticitatea pretului cerintei de apa este in mod normal negativa, deoarece
curba cererii de apa este coboratoare, ceea ce semnifica ca la o crestere
(descrestere) a pretului apei este de asteptat sa conduca la o reducere
(crestere) a cerintei de apa. Daca e
p
<I1I, cererea este inelastica, iar daca
e
p
>I1I, cererea este elastica.
Nu exista foarte multe date privind valorile elasticitatii pretului cerintei de apa,
unele studii intocmite de Banca Mondiala stabilind ca elasticitatea pretului apei
variaza intre -0,20 si -0,80, ceea ce indica o cerinta inelastica. Ca semnificatie,
spre exemplu, la o elasticitate de -0,20, cresterea pretului apei cu 10% va
conduce la o reducere cantitativa a cerintei de apa cu 2%.
Accesul si costul surselor alternative
Daca o apa de buna calitate si dintr-o alta sursa este disponibila, atunci
populatia, dar si orice alta folosinta in general, vor fi putin interesate sa renunte
la sursa si sa apeleze la un sistem centralizat, mai ales daca pretul apei este
mai mare decat pentru sursa alternativa. Acest fenomen se manifesta cu
precadere spre exemplu in zonele rurale, acolo unde apa freatica este la mica
adancime, este de buna calitate, este disponibila tot anul, iar gospodariile au
propriile fantani.
Mai sunt si alti factori care influenteaza cerintele de apa, dintre care cei mai
semnificativi, pe tipuri de utilizatori sunt prezentati in cele ce urmeaza.
A. Cerinte de apa menajera
Numarul si dimensiunile gospodariilor
Venitul pe familie
Costurile utilizarii apei in present
Costul utilizarii viitoare a apei
Taxele de racordare
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 4

Disponibilitatea si calitatea serviciului
Consumul actual de apa
Cerinte legislative (constrangeri)
Densitatea populatiei, numarul abonatilor, dimensiunile locuintelor,
caracteristicile populatiei (ex: varsta)
Influente culturale (preferintele utilizatorului, gusturi, educatie)
B. Cerinte de apa pentru uz comercial (moteluri, hoteluri, agentii, oficii, birouri,
magazine etc)
Vanzari sau valoarea adaugata - subsistenta comerciala
Costurile si volumele de apa utilizate in prezent
Pretul utilizarii viitoare a apei
Taxele de racordare
Costul de transport al apei
Calitatea si eficienta serviciului
Timpul de lucru al diferitelor feluri de institutii comerciale
Cerinte legislative
C. Cerinte de apa pentru servicii publice
Costuri prezente si viitoare ale apei
Venitul pe cap de utilizator al administratiei locale
Numarul si marimea scolilor publice, spitale etc
Cerinte legislative
Venitul pe gospodarie si cerinta de apa
Experienta rezultata in urma utilizarii apei arata ca gospodariile cu un venit
ridicat sunt in mod normal capabile si dispuse sa plateasca mai mult pentru o
anumita cantitate de apa, decat gospodariile cu venituri mai reduse. Cu toate
acestea, in termeni relativi (ca pondere din venituri) populatia cu venituri mai
mari este pregatita sa plateasca pentru apa, un procent mai mic din venitul lor
decat populatia cu venituri mai mici. Aceasta afirmatie este confirmata de
numeroase studii de caz.
Si relatia dintre consumul de apa si venituri se poate exprima in termeni de
elasticitate a venitului (e
i
):
e
i
=+(dQ/dV)x(V/Q)
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 5

unde:
Q cerinta de apa (cantitativ)
V venitul pe gospodarie
dQ modificarea cantitativa a cerintei de apa
dV modificarea venitului
Din pacate, literatura privind relatia dintre venit si consumul de apa este destul
de saraca, dar o valoare a elasticitatii venitului cuprinsa intre 0,4 si 0,5 pare ca
find rezonabila.
O elasticitate pozitiva a venitului de 0,4 semnifica faptul ca daca venitul
individual al unei gospodarii creste cu 10% este de asteptat un consum de apa
mai mare cu 4%.
Disponibilitatea si calitatea serviciilor este un alt factor care influenteaza
cerinta de apa, in special a populatiei. Daca companiile productoare si
distribuitoare de apa ofera servicii pe deplin satisfacatoare clientilor,
gospodariile inca neracordate la retelele de aprovizionare cu apa vor fi in mod
normal mai interesate sa se conecteze la un sistem mai extins de alimentare cu
apa.
3. Cerintele de apa menajera in centrele urbane
O estimare precisa a apei utilizate in asezarile urbane se poate obtine prin
fragmentarea volumului total de apa distribuit pe categorii de utilizatori si
determinarea apoi pentru aceste categorii a ratelor de utilizare a apei. Aceasta
separare este necesara, deoarece categoriile de utilizatori sunt mai omogene si
ca urmare se poate obtine o mai mare acuratete in estimarea cerintelor viitoare
de apa.
Tipurile de utilizare a apei in asezarile urbane pot fi grupate pe domeniile
prezentate in continuare.
a. Utilizarea menajera
spalat si gatit
toalete
baie/dusuri
spalatorii
curatenia in locuinte
stropitul gradinilor
piscine
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 6

spalarea autovehiculelor
alte utilizari individuale

b. Servicii publice
stranduri publice
institutii guvernamentale, agentii, firme private
servicii educationale (gradinite, scoli, universitati)
stingerea incendiilor
udarea parcurilor, terenurilor de sport, etc.
servicii de sanatate (spitale, azile)
bai publice, toalete publice, etc.
servicii culturale publice (teatre, librarii, muzee)
curatirea strazilor si spalarea canalizarilor
complexe sportive
servicii de alimentatie publica (cafenele, restaurante, fast food)
servicii de cazare (hoteluri, moteluri, campinguri)
frizerii
c. Mica industrie (unitati de spalat si curatat)
d. Constructii si lucrari publice
e. Pierderile de apa
pierderi din conducte, vane, apometre
evaporatia din rezervoarele deschise
deversarile din rezervoare
pierderi ca urmare a defectarii elementelor componente ale sistemelor de
inmagazinare a apei (fisuri ale rezervoarelor)
pierderi in procesul de producere a apei, racire, pompare, spalari
f. Transporturi
taximetre, autobuze si alte locatii pentru transport
porturi si aeroporturi
caile ferate (gari, magazine, etc.)
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 7

4. Cerintele de apa ale zonelor rurale
In zonele rurale trebuie avut in vedere faptul ca apa este utilizata nu numai ca
apa menajera, ci si in alte scopuri (zootehnie, legumicultura). Totodata,
implementarea unor proiecte de alimentare cu apa este conditionata de
veniturile populatiei si mai ales de disponibilitatea de plata a acestora.
5. Gestionarea cerintelor de apa
Prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor este obligatoriu sa
fie insotita de un program de gestionare a acestor cerinte. Gestionarea
cerintelor de apa este conceptul care descrie metodele utilizate pentru a
modifica nivelul cerintei de apa. Gestionarea se va realiza prin programe de
gestionare care sunt destinate sa promoveze conservarea apei fie prin
schimbarea modului de comportare al utilizatorilor sau sa modifice resursa
disponibila utilizand un echipament adecvat. Modificarea comportamentului
utilizatorilor poate fi promovata printr-o strategie de comunicare, prin
instrumente economice sau prin intermediul unor instrumente regulatorii.
Gestionarea cerintelor de apa este o combinatie intre masuri si instrumente.
Masurile vizeaza cresterea eficientei in utilizarea apei, folosirea unor surse
alternative si influentarea comportamentului utilizatorului de apa.
Instrumentele - sunt utilizate pentru a ajuta implementarea masurilor. Ele pot fi
de reglementare, de natura economica sau de comunicare. Instrumentele de
reglementare constau in introducerea unei legislatii sau a unor reguli de
incurajare a populatiei sa utilizeze eficient apa. Spre exemplu acordarea unor
stimulente pentru economisirea apei, recirculare sau schimbarea tehnologiei de
productie.
Tot in categoria reglementarilor intra si restrictiile in utilizarea apei care pot fi de
natura voluntara sau obligatorii, in general pe termen scurt, ca in cazul
perioadelor secetoase, precum si rationalizarea utilizarii apei in anumite zone.
Instrumentele economice pleaca de la conceptul ca un pret redus al apei
conduce la un consum mare, iar un pret mare conduce la un consum mai mic.
In acest sens, pretul apei trebuie sa fie suficient de mare astfel incat populatia,
industria, serviciile sa fie fortate sa conserve apa, dar suficient de mic pentru a
asigura accesul la apa si populatiei sarace.
Problema care apare aici este de fapt o intrebare: la ce nivel consumul poate fi
considerat excesiv? Acesta depinde de mai multi factori: disponibilul de apa si
costurile pentru dezvoltarea lui; clima, habitatul personal, nivelul si calitatea
serviciului si nu in ultimul rand de gradul de bunastare.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 8

Instrumentele de comunicare privesc educatia populatiei pentru folosirea
eficienta a apei, apeluri, informari si mai ales implicarea populatiei in
gestionarea apei.
Combinand un instrument si o masura se obtine o optiune, iar un grup de
optiuni selectate se constituie intr-un Program.
6. Metode de prognoza a evolutiei cerintelor de apa
Exista numeroase metode pentru prognoza cerintelor de apa ale folosintelor.
Aceste metode se pot imparti in trei tipuri principale:
1. Metoda rationala
2. Metoda cauzala
3. Metoda prin extrapolare
Prognoza rationala se bazeaza pe un set de cunostinte personale sau de grup.
Ea poate fi insa cu totul subiectiva.
Prognoza cauzala se bazeaza pe examinarea cauzala a factorilor care
influenteaza cerintele de apa.
Metoda prognozei prin extrapolare se bazeaza pe extensia in viitor a tendintelor
trecute si are la baza nivelul trecut al cerintelor de apa. Exista deasemenea
metode specifice de prognoza a cerintelor de apa pe perioadele de seceta.
O alta abordare conceptuala, simpla si de rutina consta in estimarea cerintelor
de apa Q la timpul viitor t, prin multiplicarea numarului populatiei viitoare P cu
rata consumului de apa pe locuitor.
Q
t
= r
t
P
t

In calcule, rata consumului pe locuitor (r) poate fi considerata ca fiind constanta
sau proiectata a se modifica in timp avand la baza date istorice. Rata
consumului pe cap de locuitor poate fi exprimata pe baza standardelor si
normativelor, daca exista sau pe baza unor inregistrari pentru anumite asezari
urbane caracteristice, sau ca varinta, pe baza ratelor nationale, sau regionale
obtinute din literatura.
Metodele de calcul bazate pe numarul de abonati la retea sunt diferite fata de
metoda de calcul pe cap de locuitor, cerinta viitoare de apa fiind data de
produsul dintre numarul proiectat de abonati la retea si marimea proiectata a
cantitatii de apa pe abonat. Aceasta abordare este cea mai adesea utilizata in
conexiune cu dezagregarea prognozei pe categorii de abonati, unde rata
consumului de apa pe abonat este diferentiata pe clase de abonati.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 9

Metoda extrapolarii nu tine seama de factorii care pot produce schimbari in
cerintele de apa. Dealtfel, o extrapolare presupune o crestere continua a tuturor
categoriilor factorilor ce determina cerintele de apa, deci inclusiv a pierderilor de
apa din sistem, ea neluand in consideratie o utilizare mai eficienta a apei prin
introducerea unor inovatii tehnologice, economice, de management, de
planificare sau de reglementare.
Exista insa si alte metode si tehnici pentru prognoza evolutiei cerintelor de apa
care au la baza proiectii ale unor variabile explicative despre care se cunoaste
ca sunt in corelatie cu cerintele de apa. U.S. Corps of Engineers a identificat
sase asemenea metode de prognoza:
1. cerinta pe locuitor;
2. cerinta pe abonat
3. coeficient pe unitatea de utilizare;
4. modele multivariate;
5. modele speciale ale cerintei de apa;
6. modele contingentate.
Primele trei metode sunt metode statistice care utilizeaza o singura variabila
explicativa. Metoda cerintei pe locuitor utilizeaza numai numarul populatiei si o
rata globala a consumului.
Metoda pe abonat este deasemenea limitata la o singura variabila explicativa,
dar prezinta avantajul ca include date mai bune si in corespondenta cu numarul
de utilizatori.
Metoda coeficientului pe unitatea de utilizare, foloseste de asemenea o singura
variabila explicativa, alta decat numarul populatiei, ori serviciul de conectare.
Spre exemplu cerinta de apa pe angajat in sectorul industrial.
Metodele bazate pe modele multivariate sau modele speciale ale cerintei de
apa, poarta numele de metode econometrice (sau cu coeficienti multipli) si ele
incorporeaza mai mult decat o variabila explicativa. Aceste modele
incorporeaza pretul apei, veniturile populatiei ca si alte variabile luate din teoria
economica, implicand cauzalitatea si semnificatia statistica a unor coeficienti.
Deoarece in prognoza cerintelor de apa apar numeroase incertitudini, luarea in
consideratie a acestora se bazeaza pe utilizarea abordarii stohastice. Asa a
aparut metoda modelelor contingente, numita si metoda de analiza dar
daca?
Aceasta metoda ia in consideratie diferite combinatii de variabile, bazate pe
diferite probabilitati de producere, care pot conduce la diferite prognoze ale
cerintelor de apa. Rezultatul obtinut consta in ordonarea unor prognoze cu
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 10

diferite probabilitati atribuite. Aceasta metoda sofisticata este utilizata in special
in situatii de seceta sau de lipsa a apei. Masurile propuse pentru diminuarea
efectelor lipsei apei cum ar fi rationalizarea pot fi incorporate in model pentru
evaluarea impactului acesteia. Ca o scurta concluzie, se poate spune ca
metodele ce se bazeaza pe o singura variabila, pot fi foarte bine utilizate pentru
o evaluare preliminara a prognozei evolutiei cerintelor de apa. Metodele
probabilistice sunt deosebit de complexe pentru o evaluare preliminara, dar au
avantajul ca introduc si alte criterii de planificare.
O alta abordare a prognozei cerintelor de apa este asa numita utilizare finala a
apei. Ea se bazeaza pe estimarea cerintei de apa pe diferite categorii de
utilizatori pentru a ajunge la o cerinta prognozata agregat. Spre exemplu,
separarea cerintei de apa in: casnica, industriala, comerciala, agricola si
necuantificata. Componentele majore ale acestor tipuri de folosire a apei au fost
prezentate in capitolul 3. In metoda de prognoza numita a utilizarii finale,
pentru fiecare categorie de folosire se proiecteaza o prognoza in conformitate
cu asteptarile privind aceste tipuri de utilizare a apei.
Din analiza metodelor de prognoza a cerintelor de apa prezentate succint, din
practica mondiala, dar si din experienta personala a elaboratorilor acestui
studiu, concluzia care se desprinde este aceea ca cea mai buna abordare in
ceea ce priveste prognoza cerintelor de apa pentru populatie trebuie sa fie o
abordare hibrida facuta de un analist de politici, pe baza verificarii validitatii si
viabilitatii metodelor si modelelor si a rezultatelor prognozei.
Acest lucru este deosebit de important cand datele sunt insuficiente, asa cum
este si in cazul prezentului studiu.
7. Informatii necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa ale
folosintelor
Aceste informatii sunt de mai multe feluri:
informatii istorice ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei.
Aceste informatii pot indica principalii factori cu rol determinant in
utilizarea apei;
proiectii asupra evolutiei populatiei, avand la baza studii demografice;
repartitia populatiei pe medii de locuire, pe judete, pe regiuni de
dezvoltare, pe bazine/spatii hidrografice;
Produsul Intern Brut si evolutia acestuia;
Veniturile populatiei/gospodariilor, pe judete si regiuni de dezvoltare;
produsul proiectat a fi obtinut in sectoarele agricol, industrial, energetic,
minier, precum si in sectoarele manufacturiere majore in vederea
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 11

distributiei regionale a activitatilor economice avand la baza Produsul
Intern Brut proiectat;
rata proiectata a utilizarii apei pe cap de locuitor avand la baza
avansurile tehnologice si impartirea utilizatorilor pe tipuri specifice.
Informatiile istorice ar trebui furnizate de studiile elaborate special in scopul
identificarii factorilor dominanti care influenteaza cerinteleor de apa si initiativele
de gestionare a acestora. Din pacate, in Romania nu s-au elaborat asemenea
studii. Pe de alta parte, o serie de studii elaborate in special in S.U.A., Canada
si Australia, nu pot fi utilizate decat ca informatie generala. Aplicarea datelor
privind cerintele de apa in alte locatii este nerealista datorita diferentelor bio-
geografice, climei si circumstantele socio-demografice si politice.
8. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa
Alegerea metodologiei pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa se
realizeaza in functie de trei criterii esentiale:
obiectivele planificarii;
datele disponibile;
resursele financiare disponibile pentru identificarea, colectarea si
procesarea datelor.
Obiectivele planificarii definesc nivelul de detaliere necesar decidentilor in
domeniul gestionarii resurselor de apa care vor utiliza informatiile privind
prognoza cerintelor de apa. Gradul de detaliere nu presupune neaparat
elaborarea unei prognoze a cerintelor de apa pentru fiecare utilizator. Ca
urmare nivelul de analiza poate fi cel al zonei acoperite de plan, in cazul nostru
bazinul/spatiul hidrografic, sau la nivel de judet, respectiv regiune de dezvoltare,
sau la nivel de tara.
Factorii care influenteaza cerintele de apa au fost prezentati in detaliu in partea
de inceput a prezentului studiu, asa ca nu se va reveni asupra lor.
Deasemenea, obiectivele planificarii, respectiv ale planului de amenajare al
bazinului hidrografic sunt cunoscute.
Aproape toate tehnicile de elaborare folosite pentru prognoza viitoarelor cerinte
de apa ale folosintelor pleaca de la premisa ca o analiza a tendintelor istorice
poate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare.
Cele mai cunoscute trei metode utilizate pentru determinarea tendintelor
istorice, adica predictia cerintelor viitoare de apa sunt:
1. Extrapolarea cerintelor istorice;
2. Prognoza cerintei de apa pe cap de locuitor;
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 12

3. Dezagregarea cerintelor viitoare pe folosinte
Metoda extrapolarii este utilizata pentru o prognoza pe termen scurt, de la 3 la
5 ani. Unii specialisti o utilizeaza insa si pentru prognoze pe 10 ani si chiar pe
termen mai lung utilizand o extrapolare lineara sau exponentiala.
Metoda prognozei cerintei de apa pe cap de locuitor este similara cu metoda
extrapolarii, in sensul ca toate folosintele de apa sunt grupate laolalta. Aceasta
metoda are avantajul ca leaga utilizarea viitoare a apei direct de populatia
prognozata.
Metoda prognozei prin dezagragare (separarea) folosintelor. Aceasta metoda
separa cerintele de apa pe folosinte in grupuri uniforme de utilizatori ca baza
pentru prognozele evolutiei viitoare a cerintelor de apa. Metoda conduce la
rezultate de o acuratete mai mare.
Considerarea incertitudinilor
Este de asteptat ca prognoza realizata sa prezinte o serie de erori potentiale
fata de situatia reala. Pentru o diminuare a efectului acestor erori, de regula se
introduce un coeficient de siguranta care multiplica cerinta totala de apa
prognozata sau componentale ei. Acest coeficient este estimat in literatura ca
fiind de 10%.
Prognoza cerintelor de apa pentru populatie
Cunoscand numarul populatiei si evolutia ei pe perioade de prognoza, precum
si mediul de locuire si obiectivele politicii in domeniul asigurarii accesului
populatiei la infrastructura de apa si apa uzata, in mod obisnuit prognoza
cerintelor de apa pentru populatie, nu ridica probleme.
Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de apa ale
folosintelor
Evolutia in timp a cerintelor de apa reprezinta o oglinda a fenomenelor ce au loc
in economie, agricultura, dezvoltarea urbana etc. Cresterea sau reducerea
cerintei de apa (exceptand folosinta irigatii la care cerinta este mult influentata
de clima) arata fluctuatia productiei, dar poate ascunde si alte aspecte legate de
pretul apei, de nivelul veniturilor populatiei, starea sistemelor de aprovizionare
cu apa, calitatea serviciilor de apa etc.
O situatie a evolutiei cerintei de apa pentru populatie in bazinul hidrografic Olt in
intervalul 2001-2007 este prezentata in tabelul nr.1 (milioane m
3
).
Tabel 1
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Volumul 162,433 141,575 115,264 126,308 115,337 112,59 112,668
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 13

Din acest tabel se poate observa ca in perioada 2001 - 2007, cu exceptia anilor
2004 si 2007 cand se observa o mica crestere, cerinta de apa pentru populatie
a inregistrat o scadere continua ajungand pana la aproape jumatate fata de
inceputul intervalului.
Cauzele acestor reduceri pot fi multiple, dar nu poate fi neglijata influenta unor
masuri precum implementarea unor proiecte de reabilitare a serviciilor de apa
indeosebi in marile orase, introducerea contorizarii, dar si a cresterii pretului
platit pentru apa care a condus la o utilizare mai grijulie a apei de catre
populatie.
In conditiile in care cerinta de apa pentru populatie a scazut continuu in ultimii
zece ani, este evident ca nu se poate vorbi de tendinte istorice care sa ne ofere
o baza de plecare pentru o prognoza viitoare a cerintelor de apa pentru
populatie.
Deoarece punctul de plecare in prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa
pentru populatie il constituie situatia actuala careia trebuie sa-i fie atasate
obiectivele tinta ale planificarii in domeniul gestionarii resurselor de apa
desprinse din:
Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei Orizonturi
2013-2020-2030;
Programul Operational Sectorial de Mediu si Documentul Cadru de
Implementare a Programului Operational Sectorial Mediu;
Programul Operational Regional 2007-2013;
Planul National de Dezvoltare 2007-2013;
Programul National de Dezvoltare Rurala;
Alte strategii sectoriale in domeniu.
9. Situatia actuala a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare
9.1. Accesul populatiei la o sursa de aprovizionare cu apa a populatiei
Accesul la apa potabila si canalizare este definit in termeni ce tin de tipul
tehnologiei utilizate si a serviciului oferit.
Pentru apa potabila, accesul include conectarea locuintei la un sistem de
alimentare cu apa, retele publice, foraje si pompe de mana, izvoare cu zone de
protectie si colectarea apei de ploaie.
In privinta accesului la apa potabila, se defineste si un acces rezonabil la apa
potabila, semnificand un disponibil de cel putin 20 l/om.zi la o sursa aflata la
mai putin de 1 km distanta de utlizator. Cismelele, apa imbuteliata si alte tipuri
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 14

de surse nu sunt considerate ca facand parte din conceptul de acces rezonabil
la apa in scopuri casnice si de igiena personala.
Populatia totala a bazinului hidrografic Olt este de 2078343 locuitori.In ceea ce
priveste situatia actuala privind accesul populatiei la sistemele centralizate de
alimentare cu apa, pe judete si medii de locuire, aceasta este prezentata in
tabelul alaturat.
Tabel 2
Judet
Locuitori
Locuitori racordati la
sistemul centralizat de
alimentare cu apa
Urban Rural Urban Rural
Brasov 468361 153207 435092 53248
Covasna 110324 100381 105738 10945
Harghita 64197 63556 55355 14589
Olt 189123 279664 116100 12240
Sibiu 204613 64558 195985 24990
Valcea 177080 236165 121314 10590
TOTAL 1213698 897531 1029584 126602
TOTAL
POPULATIE
2111229 1156186
Din tabel se poate deduce ca in mediul urban locuieste 48% din populatia
bazinului hidrografic Olt, iar restul de 52% in mediul rural.
Din analiza datelor din tabel, rezulta ca populatia racordata la sistemele
centralizate de alimentare cu apa, pe medii de locuire reprezinta:
in mediul urban - 84 %
in mediul rural - 14 %
In consecinta, rezulta ca nu au acces la sistemele centralizate de alimentare cu
apa:
in mediul urban - 184114 locuitori;
in mediul rural - 770929 locuitori.
Cu alte cuvinte, populatia fara acces la sistemele centralizate de alimentare cu
apa, reprezinta 45% din populatia bazinului hidrografic Olt.

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 15

10. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie
10.1. Obiectivele planificarii in domeniu
Asa cum s-a prezentat in capitolul 8, alegerea metodei pentru prognoza
evolutiei viitoare a cerintelor de apa, depinde printre altele si de obiectivele
planificarii in domeniu.
Din acest punct de vedere, cel mai reprezentativ document cu obiective in
domeniul apei, il constituie Programul Operational Sectorial Mediu POS
Mediu elaborat in conformitate cu aquis-ul comunitar care urmareste reducerea
diferentei dintre infrastructura de mediu care exista in Romania si Uniunea
Europeana, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.
P.O.S. Mediu are mai multe obiective specifice, dar pentru prezentul studiu
prezinta interes doar cel intitulat Imbunatatirea calitatii si a accesului la
infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu
apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea
structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa
uzata.
In vederea atingerii obiectivului susmentionat, in POS Mediu s-a identificat ca
axa prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata.
Aceasta axa prioritara se adreseaza sectorului apa/apa uzata, in care Romania
trebuie sa-si indeplineasca angajamentele de aderare cele mai costisitoare.
Pe de alta parte, sistemul de alimentare cu apa si canalizare din Romania este
departe de a fi conform standardelor Statelor Membre ale Uniunii Europene.
Principalele puncte slabe identificate sunt accesul scazut al comunitatilor la
infrastructura de apa (52% comparativ cu 80% in Statele Membre).
Slaba calitate a apei potabile si lipsa sistemelor de colectare si a statiilor de
epurare in anumite zone.
In conformitate cu Tratatul de Aderare, Romania a obtinut perioade de tranzitie
pentru conformarea cu aquis-ul comunitar pentru colectarea, descarcarea si
epurarea apelor uzate municipale pana in 2015 pentru 263 de aglomerari mai
mari de 10000 de locuitori echivalenti (l.e) si pana in 2018 pentru 2346 de
aglomerari intre 2000 si 10000 locuitori echivalenti (l.e). Perioade de tranzitie au
fost obtinute, de asemenea si pentru calitatea apei potabile pana in 2015,
pentru conformarea cu Directiva CE nr. 98/83.
Tinand seama de slaba dezvoltare a sectorului de apa din Romania (in privinta
infrastructurii si serviciilor publice), POS Mediu precizeaza acordarea prioritatii
proiectelor mari de infrastructura, care acopera mai mult aglomerari la nivel
regional/judetean. Procesul de regionalizare a operatorilor existenti in sectorul
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 16

de apa a fost initiat in perioada programelor SAMTID de pre-aderare (orasele
mici si mijlocii) si FOPIP (Program pentru Imbunatatirea Performantei
Operationale si Financiare). Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea
unor companii performante in sectorul de apa, care sa poata implenta nu numai
finantarea Uniunii Europene, ci si sa preia functionarea facilitatilor din
aglomerarile invecinate, in care nu exista un operator capabil sa furnizeze
acestora o structura potrivita de implementare care sa absoarba fondurile
Uniunii Europene.
POS Mediu are ca tinte orientative cumulative, cele prezentate in tabelul 3.
Tabel 3
Indicator
Valoare de
baza
Anul de
baza
Tinte orientative cumulative
2008 2010 2012 2015
Localitati ce
beneficiaza de
facilitati de apa
noi/reabilitate in
sistem regional
(numar)
60 2006 - 200 250 300
Statii de epurare
noi/reabilitate
(numar)
30 2006 - 75 150 200
Indicatori de rezultat
Populatia conectata
la serviciile de apa
in sistem regional
(%)
52 2006 - 62 64 70
Apa uzata epurata
corespunzator (din
totalul volumului de
apa uzata)
(%)
35 2006 - 45 54 60
Companii regionale
de apa create
10 2006 10 35 - 35
10.2. Obiectivele mondiale in domeniul accesului la apa potabila
Accesul la apa potabila constituie o preocupare de prim ordin la nivel mondial,
viata, sanatatea, saracia s.a., toate sunt in directa legatura cu apa. Din aceasta
cauza la Forumurile Mondiale ale apei s-au adoptat printre altele urmatoarele
obiective:
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 17

pana in anul 2015, sa se reduca la jumatate numarul populatiei fara
acces la apa potabila si canalizare;
pana in anul 2025, apa si canalizare pentru toata populatia planetei.
10.3. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru populatie
Asa cum s-a mai aratat pe parcursul acestui studiu, pentru o prognoza fezabila
a cerintelor de apa pentru folosinte este necesara existenta unor studii de
detaliu asupra folosintelor specifice de apa. Cum nu dispunem de asemenea
studii, pentru o evaluare preliminara a cerintelor de apa se pot folosi orientativ o
serie de date la nivel national sau regional din literatura care dau ponderea
utilizarii apei pe folosinte, precum si unii indicatori privind rata consumului de
apa pe locuitor si pe folosinte, fapt ce ne poate ajuta in atingerea obiectivelor
propuse.
Pentru a putea face o comparatie cu rata utilizarii apei pentru populatie din alte
tari, unde rata utilizarii apei pentru populatie este exprimata prin raportarea
volumului de apa distribuit, la intreaga populatie (indiferent daca este racordata
sau nu la sistemele centralizate de alimentare cu apa), s-a calculat si pentru
populatia Romaniei, la nivelul anului 2006, rata utilizarii apei pentru populatie.
Aceasta rata a rezultat de 53,7 m
3
/locuitor.an.
Daca se face o comparatie cu rata utilizarii apei in alte tari si cu ponderea
volumului de apa prelevat pentru populatie in volumul total anual prelevat, chiar
daca anii de referinta sunt diferiti si se insira pe un interval de 10 ani, se
constata urmatoarele:
rata de utilizare a apei pentru populatie, in Romania (53,7 m
3
/locuitor/an)
este mai mica decat cea din Cipru (68 m
3
/locuitor.an 2000), Republica
Ceha (76 m
3
/locuitor.an 2002), Elvetia (84 m
3
/locuitor.an 2002),
Franta (86 m
3
/locuitor.an 2000), Italia (131 m
3
/locuitor.an 1998),
Austria (157 m
3
/locuitor.an 1999) etc;
ponderea volumelor de apa prelevata pentru populatie, in volumul total
de apa prelevat anual, este foarte variata, fiind pentru tarile europene
cuprinsa intre 18%, 16% in Italia si respectiv Franta, 24 35% in Elvetia,
Cipru, Danemarca si Austria. Romania figureaza in acest tabel cu un
procent de 9% al volumelor de apa prelevate pentru populatie din totalul
volumelor anuale de apa prelevate pentru folosinte. Pentru anul 2006,
potrivit datelor din Anuarul de Gospodarire a Apelor amintit anterior,
ponderea volumelor de apa pentru populatie din volumul total prelevat
rezulta ca a fost de 21%;
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 18

in ceea ce priveste bazinul hidrografic Olt, ponderea volumelor de apa
prelevate pentru populatie este de 38 % din volumul anual de apa
prelevat pentru folosinte;
se poate admite ca la limita perioadei de prognoza avuta in vedere de
acest studiu, respectiv anul 2020 rata utilizarii apei pentru populatie se
va situa in jurul valorii de 90 m
3
/locuitor/an, adica similara sau aproape
similara cu ratele corespunzatoare din Republica Ceha, Elvetia si Franta.
10.4. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul urban
Dupa cum s-a precizat la capitolul 9.1, populatia din bazinul hidrografic Olt, din
mediul urban fara acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa, era la
31.12.2006 de 184.114locuitori, reprezentand 15% din totalul populatiei urbane.
Tot in capitolul 9, se preciza ca volumul de apa distribuit pentru populatia
urbana in anul 2006 a fost de 112,589 mil.m
3
, care raportat la numarul
populatiei urbane cu acces la sistemele centralizate (1029584locuitori) conduce
la o rata de utilizare a apei de 109m
3
/locuitor/an, (299,6 l/om.zi).
Pentru prognoza cerintelor de apa in intervalul 2008 2020, in mediul urban, se
pleaca de la urmatoarele repere:
Obiectivele P.O.S. Mediu:
asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in
majoritatea zonelor urbane pana in anul 2015;
localitati care beneficiaza de facilitati de apa noi/reabilitate in sistem
regional (numar) 200 in anul 2010, 250 in anul 2012 si 300 in anul
2015;
populatia actuala conectata la serviciile de apa in sistem regional la
nivel national este de 62%. Pentru anul 2015 se preconizeaza ca ea
sa reprezinte 70%.
Rata de utilizare a apei pentru populatie in zonele urbane (realizata in
anul 2006) este de 109 m
3
/loc racordat (299,6 l/om.zi) Aceasta rata este
apropiata de rata utilizarii realizata la nivelul tarii (95 m
3
/loc racordat/an).
In legatura cu evolutia demografica a Romaniei, in portalul EUROSTAT al
Uniunii Europene se pot gasi trei scenarii de evolutie a populatiei Romaniei
pentru intervalul 2010 2022: pe total tara si pe regiuni de dezvoltare. Acest
portal contine trei scenarii: un scenariu de baza, unul maximal si un altul
minimal. Din nefericire nu exista si o repartizare a valorilor prognozate pe
mediile de locuit, urban si rural.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 19

Pentru bazinul hidrografic Olt, dupa prelucrarea datelor EUROSTAT, pe regiuni
de dezvoltare, evolutia populatiei (in milioane locuitori), in anii de referinta 2015
si 2020, se prezinta astfel:
Tabel 4
Anul 2015 2020
Scenariul de baza 1995005 1902036
Scenariul maximal 2060274 2010376
Scenariul minimal 1926607 1780097
Pornind de la faptul ca odata cu cresterea economica se va produce si o
crestere a nivelului de trai, a dezvoltarii sociale, a serviciilor, se preconizeaza
cresterea gradului de urbanizare in bh Olt de la 48% in anul 2006, la 50% in
anul 2015 si la 60% in anul 2020.
In aceste conditii, in cele trei scenarii ale evolutiei populatiei din bh Olt, repartitia
prognozata a populatiei pe medii de locuire, se prezinta astfel:
Tabel 5
Anul / mediu de
locuire
Scenariul
de baza
Scenariul
maximal
Scenariul
minimal
2015
urban 997503 1030137 963304
rural 997502 1030137 963303
2020
urban 1141222 1206226 1068058
rural 760814 804150 712038
In conformitate cu P.O.S. Mediu, pana in anul 2015, intreaga populatie din
mediul urban urmeaza a fi racordata la sistemele centralizate de alimentare cu
apa. In functie de scenariu si considerand ca rata de utilizare a apei in anul
2015 ramane acceasi ca in anul 2006, adica 109 m
3
/an loc, iar in anul 2020,
de 90 m3/loc/an, rezulta urmatoarele volume de apa prognozate a fi prelevate,
in mil.m
3
, pentru populatia din mediu urban, in Bh Olt.
Tabel 6
Volume de apa prognozate a fi prelevate pentru mediul urban
Anul
Scenariul
de baza
Scenariul
maximal
Scenariul
minimal
2015 109 112 105
2020 103 108,5 96

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 20

10.5. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul rural
10.5.1. Cateva carcteristici ale alimentarii cu apa in mediul rural
Aprovizionarea cu apa in sisteme centralizate a populatiei rurale are cateva
caracteristici specifice:
un slab nivel al serviciilor de apa;
exploatarea si intretinerea sistemelor de aprovizionare cu apa se
produce adesea la nivel local, de comunitate si de aici aparitia unor
dificultati;
apa este utilizata atat pentru baut, gatit, spalat, cat si pentru adaparea
animalelor din gospodarie si pentru udat gradinile;
marimea ratei de utilizare a apei in mediul rural este in directa legatura
cu tipul de acces la sistemul centralizat de ala potabila: bransamente la
locuinte, cismele stradale sau tipuri combinate;
marimea ratei de utilizare a apei in mediul rural depinde foarte mult nu
numai de caracteristicile fizico geografice regionale, de modul de acces
la retele centralizate de apa potabila, ci si de profilul economic al zonei,
de gradul de ocupare al populatiei, de preferinte si de traditii.
10.5.2. Metode indirecte si metode directe pentru estimarea cerintelor de
apa in mediul rural
Exista doua metode principale pentru evaluarea cerintelor de apa in mediul
rural. Acestea sunt:
metode indirecte, in care cantitatea de apa utilizata este evaluata in
functie de numarul populatiei, in termeni de rata de utilizare pe cap de
locuitor;
metode directe utilizand cercetari socio-economice si tehnici de
participare la evaluarea unor utilizatori relevanti, folosite pentru a estima
atat cerinta actuala de apa, cat si cea viitoare.
In general, estimarea cerintelor de apa pentru mediul rural este dificila
deoarece:
majoritatea sistemelor rurale de aprovizionare cu apa nu sunt
contorizate;
colectarea datelor privind cerintele de apa in mediul rural sunt foarte
costisitoare si necesita foarte mult timp;
nivelul serviciilor de apa asigurate de sistemele existente este adesea
necunoscut.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 21

In scopul gestionarii apelor la nivel de bazin/spatiu hidrografic, se considera ca
metodele indirecte sunt cele mai adecvate pentru estimarea cerintelor de apa
din mediul rural.
10.5.3. Factorii care afecteaza cerintele de apa in mediul rural
Multe sisteme de aprovizionare cu apa existente in mediul rural sunt simple,
insa evaluarea cerintelor de apa este complicata si depinde de numerosi factori,
precum:
numarul populatiei;
rata de ocupare a populatiei;
nivelul serviciului asigurat de sistemul de alimentare fiecarei
gospodarii;
nivelul tarifelor pentru apa;
disponibilitatea si capacitatea de plata;
cunoasterea locului si a practicilor indigene;
valorile culturale, traditii si credinte religioase;
conditii climatice;
calitatea apei.
Populatia
Cerintele de apa sunt in relatie directa cu numarul populatiei. Cu toate acestea,
in mediul rural este dificil de estimat cu exactitate numarul populatiei, in special
datorita migratiei de munca fie in alte tari, fie a celor care lucreaza (mai ales
barbatii) in orase pentru lungi perioade de timp.
Gradul de ocupare
Rata de ocupare a populatiei afecteaza cerinta de apa si utilizarea ei. Toate
studiile elaborate pe plan mondial dovedesc ca o rata redusa a ocuparii
conduce in general la un consum mai mare de apa pe locuitor, decat in cazul
unei rate mai inalte de ocupare.
Nivelul serviciilor
Acest nivel este definit pentru un sistem de alimentare cu apa prin cantitatea si
calitatea apei disponibile la o distanta data de locuinta.
In literatura si practica mondiala se disting patru niveluri tipice privind accesul la
sursa sigura de apa:
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 22

nivel deficitar, in care sursa de apa este nesigura, sau
inadecvata, sau timpul necesar pentru ducere si intoarcere de la
sursa de apa este mai mare de 30 de minute;
nivel minim, in care sursa de apa sigura si adecvata este
comunala si care necesita pentru ducere si intoarcere un timp mai
mic de 30 de minute;
nivel mijlociu, in care sursa de apa este amplasata in curtea
utilizatorului;
nivel ridicat, in care utilizatorul este conectat cu locuinta la o
sursa sigura si adecvata de apa aflata continuu sub presiune.
Nivelul tarifelor
Apa este considerata indeobste ca un bun social primar. Dealtfel, Constitutiile a
numeroase tari au inscrise ca drept de baza al fiecarui cetatean accesul la o
sursa de apa. Cu toate acestea, apa poate fi deasemenea privita ca un bun cu
valoare economica. Ca urmare, utilizatorul rural trebuie sa plateasca pentru apa
un anumit tarif. Se poate realiza o anumita curba a cererii de apa care este
functie de:
marimea cantitativa a cerintelor de apa;
nivelul pretului sau tarifului pentru apa;
pretul relativ al altor bunuri sau servicii;
venitul pe gospodarie;
alti factori socio economici.
Variabilele de mai sus sunt cunoscute ca factori determinanti ai cerintelor de
apa. Numerosi cercetatori sunt de acord ca diferite niveluri ale serviciilor
genereaza diferite niveluri ale cerintelor de apa. De regula, cerintele de apa
cresc daca nivelul serviciilor creste si descresc atunci cand nivelul tarifelor
creste. In ceea ce priveste relatia dintre cerinta de apa si tarife, se considera ca
fiind inelastica fata de pret, cu alte cuvinte o crestere a tarifului apei nu conduce
la o diminuare in aceeasi proportie a cerintei de apa.
10.5.4. Metode indirecte pentru estimarea cerintelor de apa din mediul
rural
Metodele indirecte pentru estimarea cerintelor de apa din mediul rural sunt cele
mai practice. Ele necesita urmatoarele informatii privind:
date asupra populatiei;
cerinta de apa pe locuitor;
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 23

cunoasterea nivelului consumurilor necontrolate, adica diferenta dintre
cantitatea totala de apa distribuita si cantitatea consumata.
10.5.5. Metode directe pentru estimarea cerintelor de apa in mediul rural
Numeroase studii efectuate in lume au evidentiat faptul ca cerintele de apa in
mediu rural sunt in relatie directa cu asa numitul indicator al nivelului de viata.
Acest indicator este in functie de:
numarul populatiei;
veniturile populatiei;
nivelul educatiei;
activitatea agricola;
dimensiunile gospodariilor.
Metodele directe pentru evaluarea cerintelor de apa din mediul rural au la baza
o abordare responsiva. Aceasta abordare a capatat o larga raspandire in lume
in ultimii 10-15 ani. Ea este promovata deoarece practica mondiala a aratat ca
acolo unde comunitatea este putin implicata sau neimplicata in gestionarea
apei, sistemele de alimentare cu apa au intrat in colaps. Metodele directe
folosesc urmatoarele tehnici principale:
interviuri cu membrii comunitatii, pe baza unui set de intrebari legate de
numarul de persoane din gospodarie, cata apa consuma zilnic, ce se
considera ca prioritara, apa pentru uzul casnic sau cea pentru agricultura
etc;
discutii pe grupuri comunitare si grupuri tinta;
vizite la fata locului si observatii directe.
10.5.6. Prognoza cerintelor de apa in mediul rural din Romania
Pentru prognoza cerintelor de apa in mediul rural in acest studiu se va folosi o
metoda hibrida, bazata atat pe metoda indirecta a cerintei de apa pe cap de
locuitor, cat si pe metoda directa. Metoda directa este bazata pe datele puse la
dispozitie de unele Consilii Judetene, din care s-au dedus consumurile de apa
pe locuitor in functie si de modul de acces la sistemele centralizate de
alimentare cu apa bransament, cismele, sau bransamente si cismele.
Analiza a fost efectuata pe 168 de localitati rurale cu populatie cuprinsa intre
1000 si 5000 de locuitori. In marea majoritate a localitatilor rurale accesul direct
al locuintelor la sistemele centralizate de alimentare cu apa se realizeaza prin
bransamente care reprezinta 56-100% din numarul locuitorilor, in timp ce
accesul prin cismele este in medie de 16%, iar cel mixt, bransamente si cismele
este in medie de 20%.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 24

Pentru prognoza cerintelor de apa in mediul rural trebuie sa se cunoasca:
populatia ce urmeaza a fi prevazuta a avea acces la sistemele
centralizate de alimentare cu apa;
rata consumului de apa pe locuitor din mediul rural.
Pentru a determina populatia rurala ce ar urma a avea acces la sistemele
centralizate de alimentare cu apa, pe perioada de prognoza 2010-2020, vom
face apel la Prevederile Programului Operational Sectorial de Mediu
POSM, care prevede ca obiectiv accesul la sistemele centralizate de alimentare
cu apa a 70 % din populatie in anul 2015.
Procentul de 70 % din populatia bazinului hidrografic Olt, pentru anul 2015,
reprezinta, in functie de scenariul adoptat, urmatoarele:
scenariul de baza : - 1396504 locuitori;
scenariul maximal: - 442192 locuitori;
scenariul minimal: - 1348625 louitori.
Daca la aceste cifre se aduaga populatia rurala, care avea acces la retelele
publice de alimentare cu apa in anul 2006, de 126.602 locuitori, rezulta ca prin
racordarea de 100% a populatiei urbane, pana in anul 2015, la sistemele
centralizate de alimentare cu apa, procentul populatiei bh Olt racordate la
retelele publice de alimentare cu apa, reprezinta:
in scenariul de baza: 76 %
in scenariul maximal: 76 %
in scenariul minimal: 76 %
Cu alte cuvinte, numai prin racordarea intregii populatii din mediul urban la
sistemele centralizate de alimentare cu apa, obiectivele POS Mediu, pentru
anul 2015 sunt cu mult depasite. Ca urmare, pentru populatia rurala trebuie
concepute alte scenarii privind accesul acestei populatii la retelele publice de
alimentare cu apa, si anume:
pana in anul 2015 se prognozeaza a avea acces la sistemele centralizate
de alimentare cu apa 50% din populatia rurala. In functie de scenariu,
aceasta reprezinta:
in scenariul de baza - 498751 locuitori;
in scenatiul maximal - 515068 locuitori;
in scenariul minimal - 481651 locuitori.
pana in anul 2020, 80 % din populatia rurala se prognozeaza sa aiba
acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa. Ca urmare,
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 25

populatia rurala cu acces la retelele publice de alimentare cu apa , va fi
urmatoarea:
scenariul de baza 608651 locuitori;
scenariu maximal 643320 locuitori;
scenariu minimal - 569630 locuitori.
Considerand o rata medie a utilizarii apei de 350l/omzi (128 m3/an loc), rezulta
urmatoarele volume de apa prognozate a fi prelevate pentru mediul rural (in
mil.m3).
Tabel 7
Volume de apa prognozate a fi prelevate pentru mediul rural
Anul
Scenariul
de baza
Scenariul
maximal
Scenariul
minimal
2015 64 66 62
2020 78 82 73
Ca urmare a prognozelor propuse, rezulta urmatoarea situatie a accesului
populatiei la retelele publice de apa:
Tabel 8
Anul / scenariul - populatia Baza Maximal Minimal
2015
Populatia totala
1995005 2060274 1926607
Urban
997503 1030137 963304
Rural
997502 1030137 963303
Total populatie racordata la
retele publice de apa
1496254 1545205 1444955
Grad de racordare (%)
75% 75% 75%
Populatie urbana racordata
997503 1030137 963304
Grad de racordare urban (%)
100% 100% 100%
Populatia rurala racordata
498751 515068 481651
Grad de racordare rural (%)
50% 50% 50%

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 26

Anul / scenariul - populatia Baza Maximal Minimal
2020
Populatia totala
1902036 2010376 1780097
Urban
1141222 1206226 1068058
Rural
760814 804150 712038
Total populatie racordata la
retele publice de apa
1749873 1849546 1637688
Grad de racordare (%)
92% 92% 92%
Populatie urbana racordata
1141222 1206226 1068058
Grad de racordare urban (%)
100% 100% 100%
Populatia rurala racordata
608651 643320 569630
Grad de racordare rural (%)
80% 80% 80%
11. Concluzii
Sintetizand cele prezentate, rezulta urmatoarele volume maxime de apa ce
trebuie prelevate pentru satisfacerea cerintelor ce apa pentru populatia din
mediul urban si rural, din BH Olt pe perioada de prognoza, precum si ponderea
populatiei cu acces la sistemele de alimentare cu apa pe medii de locuire si pe
bazinul hidrografic Olt:
Tabel 9
Anul 2006 2015 2020
PENTRU MEDIUL
URBAN
Ponderea populatiei
cu acces la sistemele
de alimentare cu apa
(%)
84.0 100,0 100,0
Volum maxim prelevat
sau prognozat a fi
prelevat
(mil. m
3
/an)
112,589 112 108,5
PENTRU MEDIUL
RURAL
Volum maxim prelevat
sau prognozat a fi
prelevat
(mil. m
3
/an)
- 66 82,0
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 27

Anul 2006 2015 2020
Ponderea populatiei
cu acces la sistemele
de alimentare cu apa
(%)
14 50 80
TOTAL
BAZINUL
HIDROGRAFIC OLT
Volum maxim total de
apa prognozat a fi
prelevat (urban si
rural)
(mil m
3
/an)
- 178 190,5
Ponderea minima a
populatiei in bazinul
hidrografic Olt cu
acces la sistemele de
alimentare cu apa
55 75 92
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 28

II. PROGNOZA CERINTELOR DE APA INDUSTRIALA
Determinarea evolutiei cerintelor de apa industriala din acest bazin hidrografic
se efectueaza in conformitate cu Metodologia pentru calculul prognozei
cerintelor de apa industriala elaborata de I.N.H.G.A., utilizand trei metode:
metoda extrapolarii tendintelor istorice;
metoda prelevarilor pe locuitor;
metoda valorii brute adaugate ca urmare a utilizarii apei in industrie.
1. Metoda extrapolarii tendintelor istorice
Aceasta metoda pleaca de la ideea ca o analiza a evolutiei istorice a
prelevarilor de apa poate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare ale
acesteia.
Din analiza prelevarilor de apa industriala in bazinul hidrografic Olt in intervalul
2004-2007 se constata o scadere aproape continua a acestor prelevari (tabelul
1 si figura 1).
Tabel 1
Anul 2004 2005 2006 2007
Volum apa industriala prelevat
[mil. m
3
]
158.41 156.38 151.13 139.44
Volum mediu prelevat in intervalul 2004-2007 [mil. m
3
/an] =151.34
Ca urmare, metoda extrapolarii tendintelor istorice pentru prognoza evoluti ei
viitoare a cerintelor de apa industriala nu poate fi utilizata, fiind greu de
presupus ca in continuare in industria acestui spatiu se vor manifesta aceleasi
fenomene ca in ultimii sase ani, mai ales ca prognozele Comisiei Nationale de
Prognoza arata o crestere economica, inclusiv a industriei in urmatorii 10-12
ani.
In consecinta se vor folosi celelalte metode prevazute in Metodologia
susamintita.
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA
FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 29

Figura 1
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 30

2. Metoda prelevarilor pe locuitor.
Cunoscand volumele de apa prelevate in intervalul 2004-2007 si operand cu un
volum prelevat mediu de 151.34 milioane m
3
si cu numarul populatiei mediu din
bazinul hidrografic Olt de 2099515 locuitori in acelasi interval de timp se obtine
un volum mediu prelevat pe locuitor si an de 72.0819 m
3
.
De la acest indicator se porneste mai departe in elaborarea unor scenarii
privind prognoza evolutiei cerintelor de apa industriala.
Pentru a putea defini aceste scenarii sunt necesare unele consideratii privind
cresterea economica prognozata a avea loc in bazinul hidrografic Olt avand in
vedere ca exista o legatura intre dezvoltarea economica si cerinta de apa
industriala:
In Romania strategia de dezvoltare se elaboreaza atat la nivel
national, cat si la nivelul regiunilor de dezvoltare, respectiv de judet.
Bazinul hidrografic Olt cuprinde integral sau partial un numar de 10
judete grupate in cadrul a trei regiuni de dezvoltare:
regiunea Centru (judetele Brasov, Covasna, Harghita si Sibiu);
regiunea Sud (judetele Prahova si Teleorman);
regiunea Sud-Vest (judetele Dolj, Gorj, Olt si Valcea)
Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza din documentul intitulat
Proiectia principalilor indicatori economico-sociali in profil teritorial pana
in anul 2011, publicat in 10 iunie 2008, evolutia principalilor indicatori
economico-sociali pentru cele doua regiuni ce prezinta interes pentru
calculul prognozei evolutiei cerintelor de apa industriale sunt prezentati in
tabelul 3.
Tabel 3
Anul
Regiunea
de
dezvoltare
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Produs Intern Brut
(cresteri procentuale
fata de anul anterior)
Regiunea
Centru
9.6 6.5 7.1 5.6 5.4 5.5
Regiunea
Sud
7.5 5.6 7.3 6.1 5.7 5.7
Regiunea
Sud-Vest
9.1 6.3 6.3 5.8 5.9 5.8
Pentru intervalul 2012-2020, nu exista o prognoza a cresterii economice pe
regiuni de dezvoltare. In consecinta, pentru acest interval se vor folosi datele
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 31

din documentul Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pana in anul
2020, elaborat de Comisia Nationala de Prognoza mai 2008.
Potrivit acestei proiectii, Produsul Intern Brut va creste in intervalul 2008-2013
cu un ritm mediu anual de 5.9%, iar in intervalul 2014-2020 acelasi indicator va
va avea un ritm anual mediu de crestere de 5.5%.
Avand in vedere precizarile de mai inainte se poate trece la elaborarea unor
scenarii privind evolutia prelevarilor de apa industriala prognozate a fi prelevate
in intervalul 2008-2020.
Deoarece pe intervalul 2008-2011 cele trei regiuni de dezvoltare situate in
bazinul hidrografic Olt au cresteri economice diferite, se va opera cu o crestere
anuala a Produsului Intern Brut mediata prin intermediul numarului populatiei
celor doua regiuni de dezvoltare rezultand pe intreg bazinul hidrografic Olt
cresterile economice procentuale din tabelul 4.
Tabel 4
Anul 2008 2009 2010 2011
Cresteri procentuale ale
PIB fata de anul precedent
6.76 5.69 5.61 5.62
Pentru anii 2012 si 2013 se considera ritmul mediu anual de crestere al P.I.B.
egal cu cel la nivel national, adica 5.9%, iar pentru intervalul 2014-2020, ritmul
mediu anual de 5.5%, deasemenea egal cu cel la nivel national.
Acum, exista toate conditiile pentru a putea inregistra anumite scenarii de
evolutie ale cerintelor de apa. Se propun trei scenarii de evolutie ale
acestora:un scenariu minimal, un scenariu maximal si un scenariu mediu.
Scenariul minimal
Acest scenariu are in vedere o crestere a volumului de apa industriala prelevat
pe locuitor egala cu 60% din cresterea economica, rezultand coeficientii de
multiplicare din tabelul 5.
Tabel 5
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
2014-
2020
Coeficientul de
multiplicare a
prelevarilor pe
locuitor fata de
anul anterior
1.04056 1.03414 1.03366 1.03372 1.03540 1.03540 1.03300

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 32

Scenariul maximal
In acest scenariu, volumul de apa industriala prelevat pe locuitor creste cu
acelasi ritm ca al cresterii economice ce are loc in bazinul hidrografic Olt. In
acest caz coeficientii de multiplicare fata de anul anterior a volumelor prelevate
pe locuitor sunt cei din tabelul 6.
Tabel 6
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
2014-
2020
Coeficientul de
multiplicare a
prelevarilor pe
locuitor fata de
anul anterior
1.0676 1.0569 1.0561 1.0562 1.0590 1.0590 1.0550
Scenariul mediu
In acest scenariu cresterea volumului prelevat pe locuitor corespunde unei
cresteri economice medii intre celelalte doua scenarii, minimal si maximal.
In aceste conditii coeficientii de multiplicare a volumelor prelevate pe locuitor
vor fi cei din tabelul 7.
Tabel 7
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
2014-
2020
Coeficientul de
multiplicare a
prelevarilor pe
locuitor fata de
anul anterior
1.05408 1.04552 1.04488 1.04496 1.04720 1.04720 1.04400
Pe baza coeficientilor de multiplicare si a volumului mediu prelevat pe locuitor in
intervalul 2004-2007, de 72.0819 m
3
/an se determina evolutia acestui indicator
in toate cele trei scenarii (tabelul 8).
Volume prelevate pe locuitor si an
[m
3
/an*locuitor]
Tabel 8
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Scenariul minim 75.01 77.57 80.18 82.88 85.81 88.85
Scenariul mediu 75.98 79.44 83.00 86.74 90.83 95.12
Scenariul maxim 76.95 81.33 85.9 90.72 96.08 101.74

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 33

Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Scenariul minim 91.81 94.87 98.03 101.29 104.66 108.15 111.75
Scenariul mediu 99.30 103.67 108.23 112.99 117.97 123.16 128.58
Scenariul maxim 107.34 113.24 119.47 126.04 132.98 140.29 148.00
Pentru a putea determina volumele de apa prognozate a fi prelevate in perioada
de prognoza in bazinul hidrografic Olt este nevoie de cunoasterea numarului
populatiei din fiecare an de prognoza. Pentru evolutia demografica din bazinul
hidrografic Olt in intervalul 2008-2020, se folosesc datele din portalul Eurostat,
in cele trei scenarii: minimal,maximal si baza (mediu).
Evolutia numarului populatiei in cele trei scenarii mentionate este prezentata in
tabelul 9.
Tabel 9
Evolutia populatiei in bazinul hidrografic Olt
[milioane locuitori]
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Scenariul minim 2.060 2.045 2.030 2.014 1.997 1.975
Scenariul mediu 2.077 2.068 2.059 2.049 2.039 2.026
Scenariul maxim 2.094 2.091 2.088 2.085 2.082 2.075

Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Scenariul minim 1.953 1.926 1.897 1.868 1.839 1.809 1.780
Scenariul mediu 2.012 1.995 1.977 1.958 1.939 1.920 1.900
Scenariul maxim 2.069 2.060 2.050 2.040 2.030 2.020 2.010
Prin multiplicarea numarului de locuitori din bazinul hidrografic Olt, cu volumul
prelevat pe locuitor, se obtin volumele de apa industriala ce urmeaza a fi
prelevate, pentru fiecare scenariu preconizat (tabel 10 si figura 2).
Tabel 10
Volume prognozate a fi prelevate
[milioane m
3
]
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Scenariul minim 154.51 158.62 162.76 166.92 171.37 175.48
Scenariul mediu 157.81 164.28 170.9 177.72 185.2 192.71
Scenariul maxim 161.14 170.07 179.35 189.16 200.03 211.12

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 34

Figura 2
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 35

Tabel 10 (continuare)
Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Scenariul minim 179.31 182.72 185.96 189.21 192.48 195.64 198.92
Scenariul mediu 199.8 206.82 213.98 221.24 228.74 236.46 244.29
Scenariul maxim 222.09 233.28 244.92 257.13 269.94 283.38 297.49
3.Metoda valorii brute adaugate
In conformitate cu Metodologia mentionata, in aceasta metoda se pleaca de la
ideea ca intre dezvoltarea economica si volumele de apa necesare industriei
exista anumite relatii.
Ca date de intrare in aceasta metoda sunt folosite volumele anterioare de apa
industriala prelevate intr-un interval de timp ales, precum si evolutia Produsului
Intern Brut si a valorii adaugate din industrie. Trebuie reamintit ca bazinul
hidrografic Olt se intinde pe teritoriile a 10 judete incadrate in trei regiuni de
dezvoltare:Centru (judetele Brasov, Covasna, Harghita si Sibiu), Sud-Vest
(judetele Dolj, Gorj, Olt si Valcea) si Sud (judetele Prahova si Teleorman). Ca
urmare trebuie cunoscuta evolutia Produsului Intern Brut pe judete si pe regiuni
de dezvoltare.
Datele privind Produsul Intern Brut sunt furnizate de Comisia Nationala de
Statistica. Utlizand P.I.B. pe fiecare judet pentru anii 2004 si 2005 si
determinand partea aferenta bazinlui hidrografic Crisuri se poate trece la
aplicarea metodei valorii brute adaugate din industrie pentru determinarea
evolutiei cerintelor de apa industriala. Datele privind evolutia P.I.B. pe perioada
de prognoza 2006-2020 sunt date de Comisia Nationala de Prognoza la nivel
de tara si de regiuni de dezvoltare.
Mersul calculelor volumelor de apa industriala prognozate a fi prelevate se
desfasoara astfel:
Se determina Produsul Intern Brut pe anii 2004 si 2005 pe fiecare
regiune de dezvoltare din bazinl hidrografic.
Din documentul intitulat Proiectia principalilor indicatori economico-
sociali in profil teritorial pana in anul 2011 elaborat in 10 iunie de catre
Comisia Nationala de Prognoza se extrag datele privind evolutia P.I.B.
pe intervalul de prognoza pentru fiecare regiune de dezvoltare, precum si
ponderile valorii brute adaugate din industrie din P.I.B. Deoarece
prognoza in profil teritorial se limiteaza la anul 2011, pentru interval ul
2012-2020 se va utiliza documentul intitulat Proiectia principalilor
indicatori macroeconomici pana in anul 2020, elaborat in mai 2008 tot
de catre Comisia Nationala de Prognoza, dar la nivel national. In
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 36

consecinta, dupa anul 2011, se va considera ca evolutia Produsului
Intern Brut si a ponderii valorii brute adaugate din industrie la nivel
regional au loc cu aceleasi valori ca cele la nivel national.Pe baza
acestor date se calculeaza Produsul Intern Brut si valorea bruta
adaugate din industrie pe fiecare regiune de dezvoltare si pe total bazinl
hidrografic in fiecare an de prognoza.
Cunoscand volumele de apa industriala prelevate in anii 2005-2007, se
determina un indice de utilizare al apei industriale, indice rezultat prin
impartirea volumului de apa prelevat la valoare adaugata bruta din
industrie: 0.020503 m
3
/1leu; 0.018142 m
3
/1leu etc.
Un rol foarte important in volumele de apa ce trebuie prelevate pentru
industrie il are gradul de utilizare al capacitatii industriale. Nu detinem
date privind gradul anual de utilizare a capacitatilor industriale din bazinul
hidrografic Olt. Ca urmare, se vor folosi datele la nivel de tara pentru anii
2006 si 2007 date de Comisia Nationala de Prognoza, 75.3% in anul
2006 si respectiv 76.5% in anul 2007. Pentru conducerea calculelor mai
departe, se va considera o crestere a gradului anual de utilizare al
capacitatilor industriale cu 0.6 procente anual, incepand cu anul 2008,
astfel incat in anul 2020, sa se ajunga la un grad anual de utilizare al
capacitatilor industriale de 84.3%.
Se calculeaza un grad mediu de utilizare al capacitatilor industriale pe
intreaga perioada 2008-2020, care rezulta de 80.7%.
Se determina un grad de utilizare de calcul care este egal cu raportul
dintre gradul anual de utilizare al capacitatilor industriale si gradul mediu
de utilizare.
Prin inmultirea indicelui mediu de utilizare al apei industriale (media
acestui indice pe anul 2005-2007) cu gradul de utilizare de calcul se
obtine un indice prognozat de utilizare a apei industriale exprimat in
m
3
/1leu.
Prin inmultirea valorii brute adaugate din industrie cu indicele prognozat
de utilizare a apei industriale, se obtine volumul de apa industriala
prognozat a fi prelevat in fiecare an al perioadei de prognoza.
Datele de intrare, precum si rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 11
iar reprezentarea grafica a rezultatelor este data in figura 3.

.
RESURSELOR DE APA
ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 37

Tabel 11
Metoda valorii adaugate
Prognoza cerintelor de apa b.h. Olt

PIB-judet [mld
lei]
PIB aferent s.h.
[mld lei]
Judet
Regiunea
de
dezvoltare
Procent aferent
s.h.
2004 2005 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Arges S 6.51 7.71 9.53 0.501921 0.620403
Brasov C 92.45 8.09 9.51 7.479205 8.791995
Covasna C 79.95 2.44 2.57 1.95078 2.054715
Dolj S-V 15.82 6.61 7.27 1.045702 1.150114
Gorj S-V 1.76 4.67 5.24 0.082192 0.092224
Harghita C 33.29 3.13 3.63 1.041977 1.208427
Olt S-V 70.97 3.77 4.01 2.675569 2.845897
Sibiu C 59.52 5.25 6.3 3.1248 3.74976
Teleorman S 1.96 3.32 3.4 0.065072 0.06664
Valcea S-V 99.84 4.25 4.83 4.2432 4.822272

Total PIB pe regiuni
S 0.566993 0.687043 7.5* 5.6 7.3 6.1 5.7 5.7 5.9
S-V 8.046663 8.910507 9.1* 6.3 6.3 5.8 5.9 5.8 5.9
C 13.59676 15.8049 9.6* 6.5 7.1 5.6 5.4 5.5 5.9

Pondere VAB din industrie
S 30.4 30.4 29.9 31.3 31.5 31.6 31.6 30.766
S-V 28.8 28.5 28.8 28.5 28.9 29 29.2 28.633
C 30.7 30.8 30.8 32.2 32.4 32.5 32.5 31.566
*crestere procentuala fata de anul precedent
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 38

Judet
Regiunea
de
dezvoltare
Procent aferent s.h. 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Arges S 6.51
Brasov C 92.45
Covasna C 79.95
Dolj S-V 15.82
Gorj S-V 1.76
Harghita C 33.29
Olt S-V 70.97
Sibiu C 59.52
Teleorman S 1.96
Valcea S-V 99.84

Total PIB pe regiuni
S 5.9 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5
S-V 5.9 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5
C 5.9 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5 5.5

Pondere VAB din industrie
S 29.932 29.098 28.264 27.43 26.596 25.762 24.928 24.1
S-V 28.066 27.499 26.932 26.365 25.798 25.231 24.664 24.1
C 30.632 29.698 28.764 27.83 26.896 25.962 25.028 24.1
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 39

An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
PIB
S 0.566993 0.687043 0.738571 0.779931 0.836866 0.887915 0.938526 0.992022 1.050551
S-V 8.046663 8.910507 9.721363 10.33381 10.98484 11.62196 12.30766 13.0215 13.78977
C 13.59676 15.8049 17.32217 18.44811 19.75792 20.86437 21.99104 23.20055 24.56938
PIB total [mld lei] 22.21042 25.40245 27.7821 29.56185 31.57963 33.37424 35.23722 37.21407 39.4097
Pondere valoare
adaugata bruta din
industrie [%]
S 30.4 30.4 29.9 31.3 31.5 31.6 31.6 30.766
S-V 28.8 28.5 28.8 28.5 28.9 29 29.2 28.633
C 30.7 30.8 30.8 32.2 32.4 32.5 32.5 31.566
Valoare adaugata
bruta din industrie
[mld lei]
S 0.208861 0.224526 0.233199 0.261939 0.279693 0.296574 0.313479 0.323213
S-V 2.566226 2.770588 2.976137 3.130679 3.358746 3.56922 3.802278 3.948424
C 4.852103 5.335227 5.682017 6.362051 6.760055 7.147089 7.540179 7.755571
Total VBA industrie [mld lei] 7.62719 8.330342 8.891354 9.75467 10.39849 11.01288 11.65594 12.02721
Volum apa industriala prelevata [mil m.c.] 158.41 156.38 151.13 139.44
Indice de utilizare apa industriala [mc/leu] 0.020503 0.018142 0.015683
Grad anual de utilizare a capacitatii industriale [%] 75.3 76.5 77.1 77.7 78.3 78.9 79.5
Grad mediu de utilizare a capacitatii industriale [%] 80.7 80.7 80.7 80.7 80.7
Grad de utilizare de calcul 0.95539 0.962825 0.97026 0.977695 0.98513
Indice mediu de utilizare a apei 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109
Indice prognozat de utilizare a apei industriale 0.017301 0.017436 0.017571 0.017705 0.01784
Volum apa industriala prognozat [mil m.c.] 168.7694 181.3085 193.5038 206.3721 214.5649
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 40

An 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
PIB
S 1.112534 1.173723 1.238278 1.306383 1.378235 1.454037 1.53401 1.61838
S-V 14.60336 15.40655 16.25391 17.14787 18.09101 19.08601 20.13574 21.24321
C 26.01898 27.45002 28.95977 30.55256 32.23295 34.00576 35.87608 37.84926
PIB total [mld lei] 41.73487 44.03029 46.45196 49.00682 51.70219 54.54581 57.54583 60.71085
Pondere valoare
adaugata bruta din
industrie [%]
S 29.932 29.098 28.264 27.43 26.596 25.762 24.928 24.1
S-V 28.066 27.499 26.932 26.365 25.798 25.231 24.664 24.1
C 30.632 29.698 28.764 27.83 26.896 25.962 25.028 24.1
Valoare adaugata
bruta din industrie
[mld lei]
S 0.333004 0.34153 0.349987 0.358341 0.366555 0.374589 0.382398 0.39003
S-V 4.09858 4.236647 4.377503 4.521037 4.667118 4.815592 4.96628 5.119613
C 7.970133 8.152107 8.329989 8.502777 8.669374 8.828576 8.979065 9.121672
Total VBA industrie [mld lei] 12.40172 12.73028 13.05748 13.38216 13.70305 14.01876 14.32774 14.63132
Volum apa industriala prelevata [mil m.c.]
Indice de utilizare apa industriala [mc/leu]
Grad anual de utilizare a capacitatii industriale [%] 80.1 80.7 81.3 81.9 82.5 83.1 83.7 84.3
Grad mediu de utilizare a capacitatii industriale [%] 80.7 80.7 80.7 80.7 80.7 80.7 80.7 80.7
Grad de utilizare de calcul 0.992565 1 1.007435 1.01487 1.022305 1.02974 1.037175 1.04461
Indice mediu de utilizare a apei 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109 0.018109
Indice prognozat de utilizare a apei industriale 0.017975 0.018109 0.018244 0.018379 0.018513 0.018648 0.018782 0.018917
Volum apa industriala prognozat [mil m.c.] 222.9159 230.5358 238.2191 245.9443 253.6868 261.4191 269.1101 276.7819

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 41

Figura 3
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 42

4. Analiza rezultatelor
Pentru a usura analiza rezultatelor obtinute pentru prognoza cerintelor de apa
industriala prin cele trei metode, in tabelul 12 si figura 4 se prezinta in sinteza
volumele prognozate a fi prelevate in intervalul 2008-2020, cu mentiunea ca in
cazul metodei prelevarii pe locuitor s-au trecut datele pentru scenariul maximal.
Tabel 12
Volume prognozate a fi prelevate
[milioane m
3
]
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Metoda prelevarii
pe locuitor
161.14 170.07 179.35 189.16 200.03 211.12
Metoda valorii
brute adaugate
168.77 181.31 193.50 206.37 214.56 222.92

Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Metoda prelevarii
pe locuitor
222.09 233.28 244.92 257.13 269.94 283.38 297.49
Metoda valorii
brute adaugate
230.53 238.22 245.94 253.69 261.42 269.11 276.78

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 43

Figura 4
GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 44

III. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU IRIGATII
1. Amenajari existente de irigatii
In bazinul hidrografic Olt sunt amenajate pentru irigatii un numar de 11 sisteme
insumand 323231 ha, debitul instalat fiind de 185,4 mc/s. Principalele amenajari
pentru irigatii existente in bazinul hidrografic Olt, pe judete, sunt prezentate in
tabelul 1.
Tabel 1
Nr. crt.
Denumire
sistem
Suprafata amenajata
[ha]
Debit instalat
[l/s]
JUDETUL COVASNA
1. Campu Frumos 3029 2700
JUDETUL BRASOV
1. Sanpetru 105 40
Total judet 105 40
JUDETUL VALCEA
2.
Draganesti-
Voicesti
1185 1890
Total judet 1185 1890
JUDETUL OLT
3. Ipotesti 113482 59686.9
4. Potelu 18739 13290
5. Radomiresti 21138 28300
6. Ganeasa 29058 2800
7. Caracal 77400 5400
8. Stoenesti 27105 21400
9.
Am. Terasa
Corabia
35019 4000
TOTAL GENERAL 326260 188106.9
Trebuie facuta mentiunea ca unele sisteme sunt situate pe teritoriul mai multor
judete.

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 45

2. Suprafete irigate
Pe judete, suprafetele irigate in ultimii 11 ani sunt prezentate in tabelul 2.
Tabel 2
Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Judetul Covasna
[ha]
163 217 258 967 .. 360
Judetul Olt
[ha]
10067 6804 3939 8290 6550 21180
Judetul Valcea
[ha]
303 65 68 129 81 645

Anul 2003 2004 2005 2006 2007
Judetul Covasna
[ha]
975 490 .. 600 993
Judetul Olt
[ha]
26560 21627 1702 1973 8908
Judetul Valcea
[ha]
190 61 .. .. ..
3. Amenajari de imbunatatiri funciare din domeniul public si privat al
statului declarate de utilitate publica
In conformitate cu prevederile legii nr. 138/2004, in bazinul hidrografic Olt au
fost declarate ca fiind de utilitate publica un numar de 13 amenajari de
imbunatatiri funciare, structurate pe tipuri de amanajari astfel:
amenajari complexe de irigatii, desecare, combaterea
eroziunii solului 3 amanjari
Nr.
crt.
Cod
amenajare
Denumire
amenajare
Jude
Capaciti
Irigaii
(ha)
Desecare din care:
CES
(ha)
Total
(ha)
Gravitaional
(ha)
Prin
pompare
(ha)
1 205
TERASA
CARACAL
DJ,
OT 75.739 15.804 15.804 0 1.501
2 303
FRUNZARU
- BOIANU
OT,
TR 32.259 5.802 5.802 0 1.503
3 304
BUCSANI -
CIOROIU
OT,
VL 34.382 28.367 28.367 0 2.414
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 46

amanajari complexe de irigatii, desecare 6 amenajari
Nr.
crt.
Cod
amenajare
Denumire
amenajare
Jude
Capaciti
Irigaii
[ha]
Desecare din care:
Total
[ha]
Gravitational
[ha]
Prin
pompare
[ha]
1 202
SADOVA -
CORABIA
DJ,
OT 71.835 24.492 23.508 984
2 300 IPOTESTI OT 13.703 604.000 604.000 0
3 344 LITA - OLT TR 4.871 6.290 0 6.290
4 384
SISTEM
GALICEA VL 736.000 590 369.000 221.000
5 417
SISTEM
MIHAIESTI -
BABENI VL 1.112 1.616 1.616 0
6 385
SISTEM
OLANU -
DRAGOESTI VL 1.494 1.120 1.120 0
amenajari de irigatii 8 amenajari
Nr.
crt.
Cod
amenajare
Denumire amenajare Judeul
Capaciti
Irigaii
[ha]
1 307 DABULENI - POTELU - CORABIA OT 10.928
2 302 DRAGANESTI JUD.OLT OT 6.233
3 295 STOENESTI - VISINA OT 25.814
4 294 TERASA CORABIA OT,TR 35.795
5 381 BUDESTI VL 485.000
6 383 N.BALCESCU VL 410.000
7 185 CAMPU FRUMOS CV 2998.000
8 186 MOACSA CV 1300.000
4. Prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru irigatii
4.1. Factorii care influenteaza cerintele de apa pentru irigatii
Principalii factori care influenteaza cerintele de apa pentru irigatii sunt:
tipul de cultura;
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 47

perioada de irigare;
caracteristicile fizice ale sistemelor de prelevare a apei, de transport si
irigare;
pretul apei pentru irigatii (actual si viitor);
pretul de piata al produselor agricole;
politica in privinta preturilor la importurile si exporturile de produse
agricole;
variatia climatica;
existenta unor surse alternative de apa.
4.2. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa pentru
irigatii
Aceste informatii sunt esentiale pentru elaborarea unei prognoze realiste a
cerintelor de apa pentru irigatii. Ele pot fi de mai multe feluri:
informatii istorice - ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei
pentru irigatii. Aceste informatii pot evidentia principalii factori cu rol
determinant in utilizarea apei;
produsul proiectat a fi obtinut in sectorul agriculturii irigate, potentialul
agricol etc;
obiectivele planificarii in domeniul agriculturii irigate.
4.2.1 Tendinte istorice
In general, aproape toate tehnicile folosite pentru prognoza viitoarelor cerinte de
apa ale folosintelor pleaca de la premiza ca o analiza a tendintelor istorice
poate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare. Trebuie spus insa ca
in cazul folosintei de apa -irigatii, cerinta de apa este mult influentata de clima si
ca urmare, tendinta istorica trebuie privita cu multa circumspectie.
In conformitate cu datele Administratiei Nationale Apele Romane, in tabelul 3
se prezinta evolutia volumelor de apa prelevate pentru folosinta irigatii in
intervalul 2001 2006.
Tabel 3
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Volum prelevat
(mil. mc)
3.99 19.24 21.62 10.96 1.86 1.79
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 48

Este evident ca din variatia volumelor de apa prelevate pentru irigatii in
intervalul mentionat nu se poate deduce o tendinta istorica care extrapolata sa
dea indicii privind evolutia viitoare a acestor cerinte de apa.
4.2.2. Zonarea productiei agricole in bazinul hidrografic Olt
Bazinul hidrografic Olt cuprinde in proportie mai mare sau mai mica teritorii
situate din punct de vedere administrativ in 10 judete: Arges, Brasov, Covasna,
Dolj, Gorj, Harghita, Olt, Sibiu, Teleorman si Valcea. Ponderea cea mai mare o
au insa doar judetele Brasov (92% din suprafata judetului este cuprinsa de
bazinul hidrografic Olt), Covasna (80%), Dolj (16%), Olt (71%), Sibiu (59%) si
Valcea (~100%).
Pentru a avea o imagine asupra potentialului agricol ale acestor judete, in
continuare se prezinta, dupa datele oficiilor judetene de consultanta agricola,
cateva date privind suprafata agricola, modul de folosire a terenurilor, suprafete
amenajate pentru irigatii etc.
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA BRASOV
1. Suprafata agricola a judetului = 297.213 ha
2. Modul de folosire a terenurilor agricole:
Arabil = 118.021 ha
Pasuni si fanete = 177.578 ha
Viticol = 179 ha
Pomicol = 1.428 ha
Arbusti = 7 ha
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA COVASNA
Arabil = 86.331 ha
din care: irigat = 860 ha
Pasuni si fanete = 100.085 ha
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 49

ZONAREA PRODUCTIEI AGRICOLE N ROMANIA
in functie de favorabilitatea conditiilor agropedoclimatice

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 50

LEGENDA
ZONA 1
Localizare: sudul tarii - regim irigat;
Judete: Mehedinti, Dolj,Olt, Teleorman, Ilfov, Giurgiu, Ialomita, Calarasi,
Constanta.
Zona favorabila pentru: cereale; plante tehnice;
Zootehnie (carne;lapte).
ZONA 2
Localizare: sudul tarii - regim irigat;
Judete: Mehedinti, Dolj,Olt, Teleorman, Ilfov, Giurgiu, Ialomita, Calarasi,
Constanta.
Zootehnie (carne;lapte)
ZONA 3
Localizare: vestul tarii - campii si coline;
Judete: Caras Severin, Timis, Arad, Bihor, Satu Mare.
Zootehnie (carne);
Pomicultura.
ZONA 4
Localizare: Transilvania - zona colinara, lunci;
Judete: Maramures, Bistrita Nasaud, Salaj, Cluj, Mures, Harghita, Covasna,
Alba, Hunedoara, Sibiu, Brasov.
Zona favorabila pentru: zootehnie (carne, lapte);
Legumicultura ; cartof;
Pomicultura;
Cereale.
ZONA 5
Localizare: Moldova - zona de cmpie, colinara, delta;
Judete: Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Vaslui, Bacau, Vrancea, Galati, Braila,
Tulcea.
Zona favorabila pentru: zootehnie (carne, lapte);
Viticultura;
Legumicultura ;cartof;
Piscicultura.
ZONA 6
Localizare: zona montana;
Zona favorabila pentru: plante de nutret (pasuni, fanete);
Pomicultura;
Zootehnie (carne, lapte).
Sursa:Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 51

OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA SIBIU
Patrimoniu viticol - 2.759 ha
din care vii pe rod - 1.315 ha
Patrimoniu pomicol - 4.894 ha
din care livezi pe rod - 3.095 ha
Pajisti naturale - 182.681 ha
din care: - pasuni naturale - 106.895 ha
fanete naturale - 75.786 ha
Arabil in cultura - 115.973 ha
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA VALCEA
Situatia fondului funciar - 2005:
Total arabil - 87.412 ha
Total agricol - 245.290 ha
pomi total - 14.601 ha
vii total - 4.069 ha
pajisti total - 139.203 ha
Suprafata agricola totala amenajata pentru irigat - 11.712 ha
Suprafata arabila totala amenajata pentru irigat - 11.128 ha
4.2.3. Obiectivele planificarii in domeniul irigatiilor in bazinul hidrografic
Olt.
Informatii esentiale in vederea prognozei viitoare a cerintelor de apa pentru
irigatii pot furniza strategia pe termen mediu si lung a domeniului irigatiilor,
respectiv obiectivele planificarii in domeniu.
Din nefericire, nu exista un astfel de document. Singura documentatie
disponibila este Planul Strategic, componenta de planificare bugetara al
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, capitolul 1.7. Subprogram:
Imbunatatiri funciare, exploatarea si conservarea solurilor.
Din descrierea programului bugetar, in intervalul 2007-2011, pentru reabilitarea
si reforma sectorului de irigatii sunt prevazute urmatoarele fonduri prezentate in
tabelul urmator.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 52

Denumire program 2007 2008 2009 2010 2011
A3. Reabilitarea si reforma
sectorului de irigatii
[mii lei]
61440 78710 81140 81140 10350
Aceste programari si estimari sunt la nivelul tarii si ca urmare n-o putem defalca
pe bazine si spatii hidrografice.
In consecinta, va trebui sa facem apel la alte documente de planificare ce ne-ar
putea ajuta in elaborarea prognozei cerintelor de apa pentru irigatii.
4.2.4 Strategia irigatiilor in bazinul hidrografic Olt
Autorii prezentului studiu nu detin informatii privind existenta unei strategii
privind evolutia in viitor a irigatiilor in bazinul hidrografic Olt.
Singurul document accesibil a fost Raportul final la Proiectul de Reabilitare si
Reforma a Irigatiilor. Romania, un proiect al Guvernului Romaniei, finantat
dintr-un imprumut de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare
si coordonat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, facut public in Mai
2008.
In acest Raport nu se gasesc prea multe referiri explicite privind sistemele de
irigatii din b.h. Olt. Cele cateva referiri privesc Sistemul de Irigatii Sadova
Corabia, aflat in reabilitare, din a carui suprafata totala de 18.800 ha revin
bazinului hidrografic Olt, precum si la Sistemele Campu Frumos (Judetul
Covasna 2998 ha), Terasa Caracal (Judetul Olt 23.379 ha) care figureaza in
Raport ca sisteme si subsisteme irigate prin pompare, care devin viabile dupa
reabilitare.
Se mai fac deasemenea referiri succinte la sistemele independente,
gravitationale si statut de utilitate publica Potelu Corabia (Judetul Olt 10.928
ha) si Sistemul Bucsani Cioroiu (Judetul Olt 4150 ha), ca sistem
gravitational parte a sistemelor irigate prin pompare si statut de utilitate publica,
care deasemenea devin viabile dupa reabilitare.
In concluzie, suprafata irigabila viabila economic in b.h. Olt rezulta de 65.746
ha.
Un alt document care poate fi util in prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru
irigatii este cel elaborat de Administratia Nationala a Imbunatatiril or Funciare
(ANIF) intitulat Suprafetele maxime ce se preconizeaza a se iriga si volumele
maxime de apa estimate a fi prelevate pe surse. Potrivit acestui document,
suprafata maxima preconizata a fi irigata in b.h. Olt este de 84.836 ha si este
compusa din:
Campu Frumos (Judetul Covasna) S = 3.029 ha
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 53

Terasa Caracal (Judetul Olt) S = 21.892 ha
Terasa Corabia (Judetul Olt) S = 33.289 ha
Stoenesti Visina (Judetul Olt) S = 5.136 ha
Bucsani Cioroiu (Judetul Olt) S = 10.057 ha
Dabuleni Potelu Corabia (Judetul Olt) S = 11.433 ha
4.2.5 Alte obiective ale planificarii in domeniul irigatiilor
Desi au aparut o serie de ani secetosi cum sunt 1992, 1993, 2000, 2002, si mai
ales 2007, masurile adoptate au fost de natura reactiva, adica au vizat
implementarea unor masuri si actiuni dupa ce fenomenul de seceta a inceput si
a fost perceput. Evident ca rezultatele unei asemenea abordari au condus la
solutii ineficiente tehnic si economic din moment ce n-a existat timpul necesar
pentru o evaluare optima a actiunilor, iar participarea celor interesati si afectati
de seceta a fost foarte limitata. Abia in anul 2007, ca urmare a aparitiei unei
perioade indelungate de seceta, in special in sudul si sud-estul tarii s-a trecut la
elaborarea unei strategii si a unui program de actiuni si masuri pentru
prevenirea si combaterea efectelor secetei.
Acest program are si cateva prevederi privitoare la irigatii:
Actiunea 9 - :Dezvoltarea sistemelor gravitationale de irigatii pe spatii
mari in care se au in vedere derivatiile Siret Baragan si Olt
Vedea Neajlov, cu perioada de aplicare/termen de realizare 2009
(??), iar ca implementare expresia lucrari reluate
Actiunea 21 Studiu privind evaluarea starii de functionare a
sistemelor de irigatii pentru 3 milioane ha, cu termen semestrul II
2008.
Actiunea 24 Executia lucrarilor pentru reabilitarea si modernizarea
sistemelor de irigatii prioritizate cate 150 000 ha/an in intervalul
2010-2013.
4.2.6 Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru irigatii in bazinul
hidrografic Olt
Se au in vedere trei scenarii de evolutie a suprafetelor irigate:
in scenariul minimal se considera ca in anul 2013 suprafata irigata va fi
reprezentata doar de suprafetele reabilitate viabile economic, adica
65746 ha. Pentru anul 2020 se are in vedere mentinerea aceleiasi
suprafete irigate ca in anul 2013 adica 65746 ha
in cazul scenariului mediu se considera ca in anul 2013 se va iriga
aceeasi suprafata ca in scenariul minimal de 65746 ha. Pentru anul 2020
se considera ca suprafata irigata va creste fata de cea din anul 2013 cu
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 54

circa 30000 ha realizate in amenajari noi de irigatii in sistemul Olt
Vedea Neajlov (conform prevederilor Planului de actiune privind
diminuarea efectelor secetei) ajungand la 95000 ha;
in scenariul maximal se considera ca in anul 2013 suprafata irigata va fi
cea corespunzatoare aceluiasi an din scenariul mediu, adica 65746 ha
iar in anul 2020 suprafata irigata va ajunge la 100000 ha, compusa din
suprafetele reabilitate la care s-ar adauga inca 35000 ha din sistemele
noi de irigatii Olt Vedea Neajlov.
Pentru fiecare dintre aceste scenarii s-a determinat cerinta de apa pentru irigatii
pe baza unei norme de irigatii de 2500 mc/an/ha (conform studiilor ICITID),
volumele rezultate fiind prezentate in tabelul urmator.
Prognoza cerintelor de apa pentru irigatii
Anul 2013 2020
Scenariul minimal
Suprafata irigata (ha) 65746 65746
Cerinta de apa (mil. mc) 165.0 165.0
Scenariul mediu
Scenariul maximal

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 55

IV. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU
ZOOTEHNIE
1. Introducere
Zootehnia este o ramura importanta a agriculturii care implica activitatea de
crestere, nutritie, ameliorare, reproductie si exploatare a animalelor in scopul
obtinerii de produsi si produse animaliere.
In toate aceste activitatii apa are un rol esential.
Desi din punct de vedere economic sectorul zootehnic nu este unul major, totusi
acest sector are o semnificatie politica si sociala importanta. Zootehnia asigura
17% din alimentatia zilnica, 33% din proteinele alimentatiei zilnice a omului. In
acelasi timp zootehnia are efecte importante asupra mediului, ea contribuind cu
9% la emisiile de CO
2
, 37% din cele de metan si 65% din cel de oxid de azot.
2. Situatia actuala a zootehniei in spatiul hidrografic
Zootehnia romaneasca s-a dezvoltat spectaculos dupa anul 1960 inclusiv in
acest spatiu, atingand un nivel maxim al efectivelor in anul 1987. Dupa anul
1989 a urmat un declin continuu al acestui sector, din motive multiple. O situatie
a evolutiei numarului estimat de animale in ultimii 7 ani este prezentata in
tabelul 1.
Tabel 1
Numar animale (mii. capete)
Total
Anul bovine porcine
ovine si
capre
2001 279,815 463,755 876,961 1620,531
2002 289,806 528,250 893,850 1711,906
2003 291,525 529,901 924,128 1745,554
2004 285,598 655,471 966,318 1907,387
2005 288,239 673,186 991,439 1952,864
2006 294,451 689,182 983,003 1966,636
2007 287,149 687,465 1068,785 2043,399
Aceasta estimare a fost realizata de elaboratorii prezentului studiu pe baza
datelor Institutului National de Statistic ape judete si regiuni de dezvoltare.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 56

Trebuie facuta mentiunea ca estimarea s-a realizat in functie de populatia si
suprafata judetelor/regiunilor aferente bazinului/spatiului hidrografic.
3. Cerintele de apa in zootehnie
Factorii care influenteaza cerintele de apa
Apa reprezinta 60-70% din greutatea corporala a animalelor si este cea care
mentine functiile fiziologice vitale. Zootehnia are nevoie de apa pentru baut, apa
continuta in hrana si in apa metabolica produsa prin oxidarea nutrientilor. Apa
este pierduta din corp prin respiratie (plamani), evaporatie (piele), excremente-
fecale (intestine) si urinare (rinichi). Pierderile de apa cresc la temperaturi mari
si umiditate scazuta. Reducerea continutului de apa are ca rezultat o productie
scazuta de carne, lapte si oua. Lipsa apei are efecte imediate in pierderea
apetitului si in greutate, si aparitia mortii dupa cateva zile cand animalul pierde
intre 15 si 30% din greutatea sa.
In sistemele de pasunat extensive, apa continuta in furaje contribuie
semnificativ la satisfacerea necesarului de apa. In climatele uscate, apa
continuta in furaje, scade de la 90% in sezonul de cestere, la cca 10-15% in
timpul sesozului uscat.
Consumul zilnic de apa pentru zootehnie depinde de o serie de factori fiziologici
si de mediu, printre care:
marimea si specia animalului;
starea fiziologica (gestant, alaptare, crestere). Pentru fiecare litru de
lapte este necesar 0,87 l apa;
nivel de activitate (un animal mai activ, necesita mai multa apa);
tipul dietei si cantitatea consumata (o dieta uscata necesita mai multa
apa decat o dieta umeda);
conditiile climatice (o temperature a aerului de peste 27C conduce la o
dublare a cerintei de apa);
de calitatea apei (gustul si salinitatea afecteaza consumul).
Productia animaliera, mai ales fermele industriale, necesita deasemenea
servicii de apa pentru a curata unitatile de productie, pentru spalarea
animalelor, pentru facilitate de aer conditionat si pentru evacuarea dejectiilor. In
particular, porcinele necesita o cantitate de apa pentru balaceala, in care caz
necesarul de apa este de sapte ori mai mare decat apa necesara pentru baut.
Sistemele de productie de regula difera in ceea ce priveste cerinta de apa pe
animal si cum este satisfacuta aceasta cerinta. In sistemele extensive, efortul
efectuat de animal in procesarea hranei si a apei creste considerabil cerinta de
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 57

apa in comparatie cu sistemele industriale de crestere in care animalul nu se
misca prea mult. Prin contrast, productia industriala necesita servicii aditionale
de apa pentru climatizare si curatenie.
In tabelul 2 se prezinta in functie de specia de animale si starea sa (adult,
gestante) necesarul de apa pentru serviciile de apa in agricultura.
Tabel 2
Animal Grupa de varsta
Servicii de apa litri/animal/zi
industrial pasunat
bovine pentru carne
vitei 2 0
adulti 11 5
bovine pentru lapte
vitei 0 0
juncani 11 4
vaci de lapte 22 5
porcine
purcei 5 0
adulti 50 25
scroafe care alapteaza 125 25
ovine
miei 2 0
adulte 5 5
caprine
iezi 0 0
adulte 5 5
pasari de carne
pui 100 1 1
adulti 100 9 9
pasari
pui 100 1 1
ouatoare 100 15 15
cabaline
manji 0 5
maturi 5 5
sursa: Chapagain and Hoekstra (2003).
Totusi, in cele mai multe tari cantitatea de apa utilizata pentru baut si servicii de
apa ramane redusa in comparativa cu alte sectoare. Spre exemplificare, in
SUA, desi local cerinta de apa este importanta in anumite state, cerinta de apa
pentru zootehnie (apa de baut si servicii de apa) a fost cam de 1% din totalul
apei dulci prelevate in anul 2000. In total, la nivel global, se estimeaza ca
necesarul de apa pentru animale, de baut si pentru servicii de apa, reprezinta
doar 0,6% din totalul cerintelor de apa dulce. Drept rezultat, sectorul zootehnic
in mod uzual nu este considerat ca una din principala forta matrice de
diminuare a resurselor de apa.
In vederea formarii unei imagini asupra amplitudinii cerintelor de apa in
zootehnie, in tabelele 3 si 4 se prezinta cateva date asupra prelevarilor de apa
in acest domeniu in cateva zone carcteristice.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 58

Tabel 3
Cerinta de apa de baut
(total anual km
3
)
Regiunea bovine caprine ovine porcine
pasari
(100)
TOTAL
America de Nord 1,077 0,002 0,006 0,127 0,136 1,350
Europa de Est 0,182 0,003 0,028 0,055 0,013 0,280
Comunitatea Statelor
Independente
0,589 0,009 0,036 0,040 0,029 0,710
sursa: FAO (2006)
Tabel 4
Cerinta de apa pentru servicii zootehnice
(km
3
)
Regiunea bovine porcine pasari TOTAL
America de Nord 0,202 0,682 0,008 0,892
Europa de Vest 0,149 1,139 0,004 1,292
Europa de Est 0,028 0,365 0,001 0,394
Aceste cifre sunt considerate subestimate deoarece nu iau in consideratie alte
cerinte ale sectorului zootehnic, directe si indirecte neluand in considerare
lantul de procesare al carnii, laptelui, prelucrarea pieilor etc.
Pentru carnea de vita, la abatoare apa este utilizata in primul rand pentru
spalarea carcaselor in diferite stadii de prelucrare. Din totalul apei utilizate la
procesare, intre 44 si 60% este consumata in abatoare, eviscerare si dezosare.
Rata de utilzare a apei variaza intre 6 si 15 l/ kg de carcasa.
In industria de procesare a puilor de carne, apa este utilizata pentru spalarea
carcaselor si curatenie. Apa calda este utilizata in special pentru jumulire.
Procesarea carnii de pui are tendinta de utilizare intensiva a apei pe unitatea de
greutate.
In ceea ce priveste industria laptelui cele mai bune practici in utilizarea apei in
procesul comercializarii laptelui se estimeaza a fi de 0,8 -1 l apa/kg lapte
(UNEP 1997).
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 59

Un mare utilizator de apa este si industria tabacirii pieilor de animale. Astfel,
intre anii 1994 si 1996, au fos procesate in lume, in fiecare an, 5,5 mil. tone de
piei brute pentru a produce 0,46 mil tone de piei.
Procesul de tabacire necesita intre 37 si 59 m
3
apa pe tona de piele cand se
utilizeaza tehnologia conventionala si 14 m
3
pe tona de piele cand se utilizeaza
tehnologii avansate.
Productivitatea apei in zootehnie
Desi din punct de vedere economic zootehnia nu constituie un jucator global
major, insa el are din punct de vedere social si politic un rol semnificativ: pe
plan mondial, el contribuie cu 40% la produsul agricol brut si in care lucreaza
1,3 mld. oameni; zootehnia furnizeaza 1/3 din proteinele necesare oamneilor si
constituie una din cauzele obezitatii dar si potential remediu al malnutritiei.
Productia mondiala de carne care in anii 1990/1991 era de 229 mil. tone, este
preconizata a ajunge la 465 mil. tone in anul 2050, iar cea de lapte de la 580
mil. tone la 1073 mil. tone.
Sectorul zootehnic este sectorul cheie in cresterea cerintei de apa in
agricultura, el reprezentand 8% din cerinta de apa de pe glob si considerat ca
fiind probabil sectorul ce contribuie cel mai mult la poluarea apei si eutrofizarea
ei.
Productivitatea utilizarii apei in zootehnie este o masura a raportului dintre
iesirile, precum carnea, laptele, oualele exprimate in unitati precum masa (kg,
tone), componente nutritionale (calorii, proteine), venitul exprimat in unitati
monetare, indicele de bunastare exprimat in numar de locuri de munca,
populatie implicate, venituri si intrari exprimate prin volumul de apa potabila
prelevata, consumata etc.
Avand in vedere modul de exprimare al intrarilor, productivitatea utilizarii apei in
zootehnie se poate exprima in kg/m
3
, $/m
3
, locuri de munca/m
3
etc.
4. Metode de prognoza a cerintelor de apa in zootehnie
Exista numeroase metode pentru prognoza cerintelor de apa in zootehnie.
Aceste metode se pot imparti in trei tipuri principale:
metode rationale;
metode cauzale;
metode prin extrapolare.
Prognoza prin metoda rationala are la baza cunostintele personale sau de grup
ale unor specialisti.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 60

Prognoza cauzala se bazeaza pe examinarea cauzala a factorilor care
influenteaza cerintele de apa. Metoda poate avea un mare grad de
subiectivism.
Metoda prognozei prin extrapolare se bazea pe extensie in viitor a tedintelor
trecute si are la baza nivelul trecut al cerintelor de apa din zootehnie. Trebuie
spus ca aceasta metoda nu tine seama de factorii care au produs schimbari in
cuantumul cerintelor de apa pentru zootehnie.
5. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa in zootehnie
Aceste informatii pot fi:
informatii istorice ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei;
proiectii asupra evolutiei viitoare a sectorului zootehnic;
produsul proiectat a fi obtinut in sectorul zootehnic;
rata proiectata a utilizarii apei pe cap de animal (atat pentru baut cat si
pentru servicii).
6. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa in zootehnie
Alegerea metodologiei pentru prognoza evolutiei cerintelor de apa se realizeaza
in functie de trei criterii esentiale:
obiectivele planificarii in domeniu;
datele disponibile;
resursele financiare disponibile pentru identificarea, colectarea si
procesarea datelor.
Obiectivele planificarii trebuie sa rezulte din Strategia Nationala in domeniu,
Planuri si Programe Sectoriale, daca asemenea documente exista.
7. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie
7.1. Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de apa din
zootehnie
Evolutia in timp a cerintelor de apa ale unei folosinte reprezinta o oglinda a
fenomenelor ce au avut loc in trecut in ramura respectiva. Aceasta nu inseamna
insa ca fenomenele din trecut se mai pot produce aidoma, avand in vedere
dependentea acestor fenomene de factori economici si politici.
Evolutia prelevarilor de apa pentru zootehnie in bazinul hidrografic Olt este
prezentata in tabelul 5.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 61

Tabel 5
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Volum prelevat
mil.m
3

1,58 1,80 2,23 1,79 1,50 1,30
Dupa cum se poate observa, cerinta de apa pentru zootehnie in bazinul
hidrografic Olt a cunoscut in intervalul 2001 2006 cresteri si descresteri
reducandu-se cu circa 40% in anul 2006 fata de anul 2003
In aceste conditii, este evident ca metoda extrapolarii tendintelor istorice pentru
prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru sectorul zootehnic in spatiul
hidrografic Olt nu poate fi utilizata si drept urmare trebuie cautate alte metode.
7.2. Obiectivele palnificarii in domeniul zootehniei
Trebuie precizat ca in domeniul zootehniei nu exista o strategie unitara a
dezvoltarii domeniului. Ca urmare in acest studiu se vor folosi o serie de
documente ajutatoare precum:
Documentul de pozitie al Romaniei capitolul 7 Agricultura, si
tratatul de aderare la Uniunea Europeana;
Strategia si politica privind dezvoltarea activitatii de crestere,
ameliorare si exploatare a cabalinelor din Romania in perioada
2006-2025 elaborata de Autoritatea Hipica Nationala;
Documente ale Patronatului Carnii;
Datele din portalul de statisitca Eurostat al Uniunii Europene.
In cele ce urmeaza se prezinta cateva obiective rezultate din documentele
susmentionate care pot ajuta la determinarea cerintelor de apa pentru
zootehnie.
Potrivit Documentului de pozitie al Romaniei, Capitolul 7 Agricultura, Romania
a acceptat in intregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 7 Agricultura, in
vigoare la data de 31 decembrie 2000 si va fi in masura sa aplice acest acquis
la data aderarii sale la Uniunea Europeana, cu exceptiile mentionate in
documentul de pozitie.
Documentul de pozitie a fost elaborat avand ca referinta data de 1 ianuarie
2007, asumata unilateral de Romania ca ipoteza de lucru pentru aderarea la
Uniunea Europeana.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 62

7.2.1. Prevederi ale Documentului de pozitie al Romaniei Capitolul 7 -
Agricultura
Prevederi Generale Masuri Orizontale
Romania a solicitat (in domeniul zootehniei):
o perioada de tranzitie de 3 ani; pana la data de 31.12.2009, pentru
modernizarea si retehnologizarea unitatilor de taiere si procesare a
carniii, in conformitate cu cerintele comunitare (Directiva 64/433/CEE,
Directiva 92/118/CE, Directiva 71/118/CEE, Directiva 91/495/CE,
Directiva 92/45/CE).
o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru
modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui,
precum si pentru organizarea centrelor de colectare si acelor de
standardizare lapte, in conformitate cu cerintele comunitare (Directiva
92/46/CE, Decizia 95/342/CEE).
o perioada de tranzitie de 3 ani, pana la data de 31.12.2009, pentru a se
conforma cerintelor comunitare cu privire la fermele de animale de lapte
si calitatea laptelui crud obtinut (Directiva 92/46/CE, Decizia
89/362/CEE).
In Uniunea Europeana, functioneaza Fondul European de Orientare si
Garantare Agricola (FEOGA) Reglementarea nr. 1258/1999:296/96.
Romania a acceptat acquis-ul comunitar in domeniu si nu a solicitat perioada
de tranzitie. Aceste reglementarile se refera la subventii si control financiar. De
fapt, prin FEOGA se gestioneaza fondurile Politicii Agricole Comune printre
consecinte fiind si infiintarea Agentiei de Plati si Interventii in Agricultura
(APIA).
O alta regelmentare a Uniunii Europene este aceea privind Sistemul Integrat
de Administrare si Control (IACS), (Reglementarile CE nr. 3508/1992;
3887/1992; 1593/2000). Aceste reglementari vizeaza identificarea parcelelor
agricole si inregistrarea si identificarea animalelor (Reglementarea nr.
1760/2000).
In Romania, toate animalele pentru productie aflate in proprietatea detinatorilor
particulari sunt inregistrate in evidentele Consiliilor Locale din cadrul primariilor,
fiind inscrise in Registrul Agricol.
Serviciile veterinare identifica in mod obligatoriu prin crotaliere auricul ara,
bovinele si ovinele destinate exporturilor, iar ecvideele care urmeaza a fi
exportate sunt identificate prin marcarea pe laturile gatului. Deasemenea, sunt
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 63

identificate prin crotaliere, bovinele, ovinele, porcinele si cabalinele destinate
abatorizarii.
In domeniul Mecanismelor Comerciale (Reglementarile CE nr. 1291/2000;
800/1999), Romania a aceptat acquis-ul comunitar si a solicitat o perioada de
tranzitie de 5 ani, pana la data de 31.12.2011, in care sa poata adopta masuri
de salvgardare la importul sau de produse agricole din unul sau mai multe
State Membre daca aceste importuri produc sau ameninta sa produca
perturbari ale pietei romanesti de produse agricole. In domeniul statisticii
agricole, Romania a acceptat in intregime acquisul privind statistica Agricola.
Se face mentiunea ca Biroul de Statistica al Uniunii Europene este cunoscut
prescurtat ca EUROSTAT.
In domeniul Ajutorului de Stat, Romania a acceptat in intregime acquis-ul
comunitar.
Organizarea Comuna de Piata
Acest capitol al Documnetului de Pozitie abordeaza problema culturilor arabile
(cereale, oleaginoase, culturi proteice), Romania solicitand o suprafata totala de
6.891.100 ha ca suprafata de baza pentru care sa beneficieze de schema de
plati directe.
Sunt abordate de asemnea problematicile privind produsele care nu sunt
destinate consumului uman (amidon din cartofi, furaje uscate), orezul, zaharul,
culturi de fibre, legume si fructe, vinuri si bauturi spirtoase, culture specializate
(tutun, hamei, flori), plante medicinale, organizarea pietei semintelor, viermi de
matase, care nu constituie obiectul acestui studiu, ele fiind abordate doar pentru
a da o imagine asupra problemelor agriculturii, ca mod de abordare in Uniunea
Europeana.
Un interes deosebit pentru studiu de fata il reprezinta Organizarea Comuna de
Piata care priveste sectorul zootehnic, din Documentul de pozitie prezentandu-
se mai in detaliu aspectele semnificative.
In sectorul bovine (Reglementarea Consiliului CE nr. 1254/1999)
Romania a acceptat acquis-ul comunitar, fara a solicita perioada de tranzitie.
Romania a solicitat insa:
stabilirea unei platforme nationale pentru drepturi la prima speciala
la bovine mascule (pentru ingrasare) de 725.000 capete. Pentru
primul an, respective 2007, s-a solicitat un plan dublu de 150.000
capete luand in considerare numarul de animale eligibile la prima in
momentul aderarii si numarul de animale ce devin eligibile in primul
an.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 64

Strategia de crestere a bovinelor in perioada 2002-2007 prevedea o crestere a
efectivului matca de la 1.775 mil capete la 2.010 mil capete.
Acest obiectiv urma a fi realizat prin aplicarea legislatiei in vigoare privind
exploatatiile agricole, prin care se preconizeaza o crestere graduala a
numarului de ferme care detin 50 capete taurine la ingrasat si prin alte masuri
specifice.
stabilirea unui plafon national pentru prima de abatorizare sau export, la
un nivel total de 1.583.000 capete, din care, 1.498.000 capete tauri,
juncani, vaci si vitele si 85.000 capete vitei bovine mascule.
stabilirea plafonului national de prima pentru vaci care alapteaza la un
nivel de 150.000 capete pentru anul 2007.
Sectorul ovine si caprine (Reglementarea Consiliului nr. 2467/98/CEE
referitoare la organizatia comunitara a pietei pentru carnea de oaie si capra).
Romania a acceptat acquis-ul comunitar in domeniu, fara a solicita perioada de
tranzitie, dar a solicitat:
un plan national de 8.900.000 capete ovine eligibile la prima anuala /
oaie acordata producatorilor de miei grei si miei usori.
Potentialul mare al suprafetelor de pajisti, 5.000.000 ha, favorizeaza
mentinerea si dezvoltarea sectorului, exista o cercetare stiintifica bine
dezvoltata si o buna conservare a fondului genetic.
un plafon national de 400.0000 capete caprine matca pentru
acordarea primei anuale (Reglementarea Consiliului nr.
2467/98/CEE).
Sectorul carne de pasari si oua
Romania a acceptat acquis-ul comunitar in domeniu fara a solicita perioada de
tranzitie. Sectorul de crestere a pasarilor se caracterizeaza prin existenta a
doua sisteme de crestere, industrial intensive si gospodaresc extensive. Exista
cca. 3,2 mil. de exploatatii zootehnice din care aproximativ 81% detin cate 25
de pasari sau mai putin. Din efectivele de pasari, doar 33% sunt crescute in
unitati intensive.
Sectorul porcine (Reglementarile nr. 2759/75/CEE; 322/84/CEE)
Romania a acceptat acquis-ul comunitar. In tara noastra carnea de porc este
cel mai important tip de carne. Balanta comerciala pentru carnea de porc, cat si
pentru porcii vii este deficitara, importurile avand valori mult mai mari decat
exporturile
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 65

In cele ce urmeaza, se prezinta dupa datele Ministerului Agricultueii si
Dezvoltarii rurale efectivele de animale din ultimii ani si cateva dintre obiectivele
urmarite in sectoarele bovine, porcine, ovine si caprine si in sectorul avicol.
7.3. Dezvoltarea sectorului zootehnic in bazinul hidrografic Olt
Nu exista strategii privind dezvoltarea sectorului zootehnic in acest bazin,
dezvoltarea fiind sprijinta prin fonduri europene si prin subventii dar fiind la
libera alegere a fermierilor / crescatorilor de animale in a-si fixa propria
strategie. Aceste strategii sunt sprijinite pe obiective si pe sectoare (bovine,
porcine, ovine si pasari) prin masuri guvernamentale.
In cele ce urmeaza se prezinta cateva obiective sectoriale desprinse din
preocuparile Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
7.3.1. Sectorul bovine
Importanta
Creterea bovinelor este o activitate tradiional a populaiei din zona rural i
n special din zona montan. Diversitatea produciilor pe care le realizeaz,
consumul redus de energie i natura furajelor pe care le valorific, confer
creterii i exploatrii bovinelor caracterul unei activiti durabile i de
perspectiv. Exist posibilitatea realizrii de producii pentru acoperirea
necesarului intern i de export de carne de bovine, care s aduc venituri mari
productorilor. In acealsi timp acest sector constituie surs pentru schimburile
comerciale si asigur stabilitatea forei de munc n zona rural i montan.
Obiective urmrite
Creterea greutii de tiere va determina randament ridicat de carne n
carcas;
Integrarea activitii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele i
standardele UE;
Promovarea activitii de ameliorare a efectivelor de bovine n direcia
mririi i mbuntirii produciei de carne;
Susinerea financiar a organizrii exploataiilor n asociaii, n vederea
reprezentrii intereselor n relaie cu furnizorii de imputuri i beneficiari ai
produselor realizate;
Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea produciei marf la
export;
Asigurarea condiiilor necesare exteriorizrii potenialului de producie al
animalului;
Stimularea creterii efectivelor n zonele montane care prezint
oportuniti n creterea taurinelor.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 66

Program pentru susinerea crnii de vit i viel
Stimularea organizrii exploataiilor n asociaii, n vederea reprezentrii
intereselor n relaiile cu furnizorii de imputuri i beneficiarii produselor
finite;
Stimularea organizrii de exploataii competitive i eficiente n zona
rural i montan;
Sporirea veniturilor proprii i trecerea de la autoconsum la producia
comercial;
Creterea efectivului matc i a natalitii n vederea creterii efectivului
de tineret bovin destinat ngrrii i sacrificrii la greuti optime;
Ameliorarea efectivelor de taurine pentru producia de carne.
Obiective de reabilitare i redresare pe termen mediu i lung
Relansarea acestui sector n vederea asigurrii necesarului de carne
pentru consumul populaiei;
Susinerea i relansarea sectorului are n vedere creterea cantitativ i
calitativ a produciei de carne de bovin;
Alinierea la standardele Comunitii Europene privind modul de
acordare a subveniilor i de valorificare n funcie de clasele de calitate
reglementate de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor;
Susinerea financiar pentru echilibrarea preului de valorificare la
productor cu cel realizat n UE.
7.3.2. Sectorul lactate
Importanta
Laptele este uin produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor,
persoanelor n vrsta, precum i a celor cu diferite afeciuni. Creterea vacilor
pentru lapte, ocupaie de baza n zona rurala i montan, asigur venituri
ritmice i stabile cresctorilor de animale. Susinerea valorificrii eficiente a
laptelui materie prima va permite realizarea unor investi ii n retehnologizarea
activitii necesare realizrii unor produse lactate controlabile, cu calitate i
termene de garanie superioare. In acelasi timp, acest sector asigur
stabilitatea forei de munc n zona rural i montan. Este sursa sigura pentru
schimburile comerciale. Asigur valorificarea superioar a furajelor realizate pe
suprafeele de baz furajer n sistem natural (puni naturale)
Obiective urmrite
Asigurarea necesarului de lapte i produse lactate la nivelul standardelor
europene;
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 67

Realizarea unei ncrcturi optime de animale pe unitatea de suprafaa
n vederea utilizrii potenialului de producie al bazei furajere;
Stimularea organizrii de exploataii eficiente i competitive prin trecerea
de la producia destinat autoconsumului la producia comercial;
Organizarea cresctorilor n asociaii n vederea reprezentrii intereselor
n relaiile cu furnizorii de imputuri i beneficiarii produselor realizate;
Creterea produciei de lapte materie prima la nivelul potenialului
naional n vederea acoperirii cotelor de producie ce au fost negociate
cu Uniunea Europeana din momentul integrrii.
Program pentru susinerea produsului
Susinerea, stimularea i protecia produsului intern prin aplicarea
mecanismelor folosite n UE;
Susinerea pentru echilibrarea balanei ntre segmentul de producie i
procesare a produciei;
Fr ajustarea echilibrata a raportului de preuri ntre sectorul de
procesare i producie, se risc diminuarea efectivelor de animale;
Necesitatea unui suport financiar pentru a echilibra preul de valorificare
la productorul intern cu cel realizat n UE.
Relansarea sectorului de cretere a bovinelor, n vederea stimulrii
produciei de lapte de vac.
Susinerea sectorului de producere a laptelui, pentru creterea cantitativ
i calitativ a acestuia, n vederea alinierii la standardele Comunitii
Europene privind modul de acordare a cotelor;
Asigurarea securitii alimentare a populaiei cu lapte i produse lactate;
Susinerea financiar a produciei de lapte, pentru echilibrarea preului
de valorificare la productor, pe aceleai criterii cu cele realizate n UE.
7.3.3. Sectorul porcine
Importan
Creterea porcinelor este o activitate tradiional. Carnea de porc este un
produs de mare importan pentru consumul ntregii populaii. Nivelul
consumului de carne de porc/locuitor este n corelaie direct cu producia de
carne i puterea de cumprare a consumatorului. Totodata acest sector
constituie sursa pentru schimburile comerciale si asigur stabilitatea forei de
munc n zona rural.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 68

Obiective urmrite
Promovarea activitii de ameliorare a efectivelor de porcine n direcia
mbuntii calitative a carcasei de porc;
Stimularea organizrii exploataiilor n asociaii, n vederea reprezentrii
intereselor n relaie cu furnizorii de imputuri i beneficiarii produselor
finite;
Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea produciei marf la
export.
Program pentru susinerea crnii de porc
Ameliorarea efectivelor de porcine pentru mbuntii calitative a
carcasei de porc;
Stimularea organizrii de exploataii competitive i eficiente n zona
rural;
mbuntirii structurii dimensionale a exploatailor zootehnice;
Sporirea veniturilor proprii ale cresctorilor de porcine;
Trecerea de la producia destinat autoconsumului la producia
comercial.
Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subveniilor n vederea
echilibrrii preului de valorificare la productor cu cheltuielile efectuate pe
produs.
7.3.4. Sectorul ovine si caprine
Importana
Creterea ovinelor este o activitate tradiional. Diversitatea produciilor pe care
le realizeaz, consumul redus de energie i natura furajelor pe care le
consum, confer creterii si exploatrii ovinelor caracterul unei activiti
durabile i de perspectiv. Exist posibilitatea realizrii de export de carne de
ovine care s aduc venituri mari productorilor.
Obiective urmrite
Stimularea organizrii de exploataii, sau asociaii, n vederea creterii
tineretului ovin pentru ngrare n vederea asigurrii cu carne a pieii
interne i externe;
Creterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor;
Sporirea veniturilor cresctorilor prin comercializarea produciei marf;
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 69

Modificarea direciilor prioritare de exploatare pentru producia carne -
lapte.
Program pentru susinerea produsului - carne
Ameliorarea efectivelor de ovine i caprine pentru produciile de carne
prin folosirea nsmnrilor artificiale i a berbecilor i apilor
amelioratori pentru producia de carne;
mbuntirea structurii dimensionale a exploatailor cu profil de
ngrare a tineretului ovin. Introducere a grilei de clasificare a
carcaselor, conform standardelor UE.
Relansarea sectorului n vederea stimulrii consumului de carne la intern
i a exportului de carne de oaie;
Alinierea la standardele Comunitii Europene privind modul de acordare
a subveniilor i clasificarea carcaselor;
Rectigarea pieelor externe pentru carnea de oaie, pe relaia rilor
arabe i a Comunitii Europene.
7.3.5. Sectorul avicol
Importanta
Creterea psrilor n sistem intensiv industrial este o activitate care asigur
necesarul de carne si ou pentru populaia urban. Carnea de pasare si ouale
constituie produse de mare important accesibile pentru ntreaga populaie.
Nivelul consumului de carne de pasre / locuitor este n corelaie direct cu
producia de carne i puterea de cumprare a consumatorului. Acest sector
este principalul utilizator al resurselor furajere de concentrate cultivate pentru
conversia n protein animal si surs pentru schimburile comerciale.
Obiective urmarite
Asigurarea necesarului de consum din producia intern;
Corelarea efectivelor i a produciilor cu potenialul productiv i cerinele
la un nivel european;
Eficientizarea activitii de cretere cu performante de producie similare
celor comunitare prin compensarea diferenei ntre preul de producie i
cel de valorificare;
Susinerea activitii de ameliorare a efectivelor de psri i crearea de
noi hibrizi cu performane de producie superioare.
Program pentru susinerea crnii de pasre
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 70

Ameliorarea efectivelor de psri pentru mbuntirea calitativ a
carcasei de pasre;
Stimularea organizrii de exploataii competitive si eficiente;
Sporirea veniturilor fermierilor care dezvolt activiti n avicultur;
Creterea greutii medii de sacrificare.
Meninerea ritmului de dezvoltare a sectorului avicol;
Asigurarea populaiei cu cantiti suficiente de carne de pasre de
calitate i la un pre accesibil;
Susinerea financiar a produciei de carne de pasre n condiii de
eficient economic;
Susinerea financiar are n vedere crearea unui sector competitiv n
condiiile alinierii la standardele Uniunii Europene.
8. Scenarii privind evolutia numarului de animale
8.1. Analiza situatiei existente
8.1.1. Tendinta istorica
Analizand evolutia numarului de ovine, porcine si bovine din bazinului
hidrografic Olt in ultimii sapte ani (2001-2007) se poate desprinde prin
extrapolare numarul probabil de animale in perioada de prognoza 2010-2020.
Rezultatele sunt prezentate grafic in figurile 1,2,3,4.
Sintetic, pentru anii de referinta 2013 si 2020 rezultatele extrapolarii sunt
prezentate in tabelul nr. 6 in care se prezinta si numarul de animale pe locuitor,
iar in detaliu in tabelul nr. 8, in mii capete.
Tabel 6
Anul 2013 Nr. capete / loc. 2020 Nr. capete / loc.
porcine 969,127 0,48 1.253,198 0,66
ovine 1.223,640 0,60 1.430,673 0,75
bovine 297,081 0,15 304,083 0,16
pasari 8.717,608 4,30 9.426,834 4,95
Tabel 7
Anul 2013 2020
Nr. locuitori (mil.) 2.026,052 1.902,036
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 71

In tabelul 7 este prezentata evolutia prognozata a numarului de locuitori.
Prognoza evolutiei numarului de locuitori s-a determinat avand la baza datele
oficiului de statistica al Uniunii Europene, EUROSTAT, pentru scenariul baza.

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 72

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 73

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 74

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 75

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 76

Tabel 8
2001-2010
2001 2002 2003 2004 2005
bovine
[mii capete]
8769,613 893,850 924,128 966,318 991,439
porcine
[mii capete]
463,755 528,250 529,901 655,471 673,186
ovine
[mii capete]
279,815 289,806 291,525 285,598 288,239
pasari
[mii capete]
7238,797 7907,796 7692,312 7882,409 8016,365
TOTAL
b+p+o
16751,980 9619,702 9437,866 9789,796 9969,229

Tabel 8 (continuare)
2006 2007 2008 2009 2010
bovine
[mii capete]
983,003 1.068,785 292,080 293,080 294,080
porcine
[mii capete]
689,182 687,465 766,220 806,801 847,383
ovine
[mii capete]
294,451 287,149 1075,758 1105,335 1134,911
pasari
[mii capete]
7702.898 8209,680 8211,017 8312,335 8413,654
TOTAL
b+p+o
1974,339 9184,294 10345,075 10517,551 10690,028
2011-2020
2011 2012 2013 2014 2015
bovine
[mii capete]
295,080 296,081 297,081 298,081 299,082
porcine
[mii capete]
887,964 928,546 969,127 1009,709 1050,290
ovine
[mii capete]
1164,488 1194,064 1223,640 1253,216 1282,792
pasari
[mii capete]
8514,972 8616,290 8717,608 8818,956 8920,244
TOTAL
b+p+o
10862,504 11034,981 11207,456 11379,962 11552,408

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 77

2016 2017 2018 2019 2020
bovine
[mii capete]
300,082 301,082 302,083 303,083 304,083
porcine
[mii capete]
1090,872 1131,453 1172,035 1212,616 1253,198
ovine
[mii capete]
1312,368 1341,944 1371,521 1401,097 1430,673
pasari
[mii capete]
9021,562 9122,880 9224,198 9325,516 9426,834
TOTAL
b+p+o
11724,884 11897,359 12069,837 12242,312 12414,788
Numarul de capete de animale, pe specii si pe cap de locuitor este important
pentru ca el permite o comparatie a acestui indicator cu media la nivelul tarii,
dar si la nivelul Uniunii Europene.
Pentru aceasta comparatie in tabelul 9 se prezinta valorile medii la nivelul tarii
pentru anul 2006 dar si pentru anii de prognoza 2013 si 2020, alaturi de valorile
aceluiasi indicator mediu la nivelul Uniunii Europene.
Tabel 9
Anul
ROMANIA
UNIUNEA
EUROPEANA
2006 2013 2020 2006
porcine
0,32 0,49 0,66 0,33
ovine
0,36 0,46 0,52 0,19
bovine
0,14 0,14 0,144 0,18
pasari
- 4,58 5,28 -
8.2. Prognoza evolutiei cerinelor de apa
Determinarea evolutiei numarului de animale pe specii, nu este suficienta
pentru a determina evolutia cerintelor de apa, deoarece acest numar cuprinde
toate animalele din bazinul hidrografic Olt, inclusive cele crescute in
exploatatiile individuale.
Obiectivul determinarii evolutiei cerintelor de apa in sectorul zootehnic din acest
bazin hidrografic il constituie numai animalele crescute in ferme cu crestere in
regim industrial. Din pacate nu exista date privind efectivele de animale care ar
urma sa fie astfel crescute. In consecinta, autorii acestui studiu considera ca
avand in vedere prevederile Documentului de pozitie si obiectivele in sectorul
zootehnic prezentate anterior, se admit urmatoarele scenarii:
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 78

in anul 2013, vor fi crescute in ferme cu crestere industriala cca. 35%
din efectivul de prorcine, 30% din cel de bovine, 25% din efectivul de
ovine si 40% din efectivul de pasari;
in anul 2020, procentele efectivelor de animale si pasari ce vor fi
crescute in regim industrial vor fi de 60% la porcine, 60% la bovine, 40%
la ovine si 60% la pasari.
In consecinta, in conformitate cu scenariile propuse rezulta urmatoare populatii
de animale si pasari prognozate a fi crescute in regim industrial:
Tabel 10
Anul 2013 2020
Bovine
(mii. capete)
89,124 182,449
Porcine
(mii. capete)
339,194 751,918
Ovine si caprine
(mii. capete)
305,91 572,269
Pasari
(mii.capete)
3.487,043 5.656,100
Considerand cerintele de apa medii pe fiecare grup de animale in regim
industrial ca fiind de:
bovine 100 l/zi 36 m
3
/an
porcine 28 l/zi 10 m
3
/an
ovine si caprine 9 l/zi 3 m
3
/an
pasari 30 l/zi 100 capete 11 m
3
/an 100 capete
se pot determina cerintele de apa pentru zootehnie pentru anii de prognoza
2013 si 2020 exprimate in volume prognozate a fi prelevate care sunt
prezentate in tabelul 11.
Tabel 11
Anul 2013 2020
Volum prognozat a fi prelevat
(mil.m
3
)
8.0 16,0
S-a considerat ca nu este necesar a se realize mai multe scenarii privind
prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru zootehnie, deoarece persista foarte
multe necunoscute. Avand insa in vedere volumele actuale de apa prelevate
pentru sectorul zootehnic si aquis-ul comunitar se considera ca scenariul
prezentat este plauzibil.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 79

V. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU
ACVACULTURA/PISCICULTURA
1. Evolutia acvaculturii/pisciculturii in ultimii ani
Evolutia suprafetelor amenajate
Prin acvacultura este definita acea activitate al carei scop il constituie cultura in
conditii controlate in ape marine sau dulci a pestilor comestibili sau a molustelor
in scop comercial.
Aceasta activitate are in Romania o traditie de sute de ani si a cunoscut o
evolutie remarcabila, cu un nivel maxim atins in anul 1988, cand erau
amenajate pentru piscicultura pe apele interioare peste 1200 de locatii
insumand o suprafata de peste 85000 ha.
O situatie privind numarul amenajarilor piscicole, suprafetele amenajate si
volumele de apa prelevate in intervalul 1980-1988 este prezentata in tabelul 1.
Tabel 1
Anul 1980 1981 1983 1985 1986 1987 1988
Numar amenajari 1049 1099 1034 1129 1105 1160 1201
Suprafata
amenajata
[ha]
69484 72979 88145 86626 78457 87053 81236
Volum de apa
prelevat
[mil. m.c.]
2452 2530 2261 2584 2062 2113 2263
Volum specific
prelevat
[mc/ ha*an]
35288 34667 25610 29829 26280 24700 27857
Tranzitia de dupa 1990 a Romaniei de la o economie centralizata l a o economie
de piata a implicat schimbari radicale ale cadrului institutional, legal si al
proprietatii, actiuni care au avut mari implicatii asupra acvaculturii romanesti.
Astfel, in anul 2006, suprafetele amenajarilor piscicole ocupau numai cca.
30000 ha, reducandu-se aproape de 3 ori fata de anul 1988.
Evolutia suprafetelor amenajate pentru acvacultura in bazinul hidrografic Olt in
intervalul 2001-2006 este prezentata in tabelul 2.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 80

Tabel 2
Evolutia amenajarilor piscicole [ha]
Bazinul
hidrografic
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Olt 1104 1104 1090 1082 - 1087
In ceea ce priveste unitatile din acvacultura apartinand acestui bazin, aflate in
Registrul Unitatilor din Acvacultura elaborat de Agentia Nationala pentru
Pescuit si Acvacultura, ele sunt prezentate in tabelul 3 in care sunt trecute
denumirile amenajarilor, administratorii/proprietarii, tipul amenajarii, suprafata
amenajata, precum si unele elemente de localizare.
Aspecte economice
Cu toate c la nivelul anului 2005, contribuia sectorului piscicol la formarea PIB
a fost de 0,0054%, importana acestui sector n agricultur i n economia
naional este dat mai ales de rolul social pe care l are, prin potenialul de
resurse alimentare, zonele umede i biodiversitatea speciilor din apele rii.
Sectorul piscicol din Romnia include activitile de acvacultur, pescuit marin
i pescuit n apele interioare, precum i activitile de procesare i marketing.
Cea mai important activitate este acvacultura n ape dulci, fiind urmat de
pescuitul n ape interioare. Activitatea de pescuit n ape interioare este mai
dezvoltat dect pescuitul costier de la Marea Neagr .
Ponderea pescuitului i pisciculturii n total VAB i PIB (%)
Tabel 4
INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Pescuit i
piscicultur/
VAB
0,0058 0,0061 0,0043 0,0049 0,0047 0,0080 0,0063 0,0062
Agricultur,
vntoare i
silvicultur
/VAB
16,21 15,15 12,51 14,97 12,75 13,02 13,89 9,58
Pescuit i
piscicultur/
PIB
0,0051 0,0054 0,0038 0,0043 0,0042 0,0071 0,0056 0,0054
Agricultur,
vntoare i
silvicultur/PIB
14,38 13,34 11,07 13,37 11,42 11,56 12,40 8,46
*recalculate n preuri curente 2004
Sursa: Calculaii pe baza datelor din anuarul Statistic al Romniei
V.A.B. valoare adaugata bruta
P.I.B. Produsul Intern Brut
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 81

Tabel 3
Unitatile inscrise in Registrul Unitatilor din Acvacultura al ANPA
DENUMIRE
AMENAJARE
ADMINISTRATOR
AMENAJARE
PROPRIETAR
AMENAJARE
TIP AMENAJARE
SUPRAFATA
AMENAJARE
[ha]
LOCALITATEA JUDET
AMENAJAREA
PISCICOLA
DUMBRAVITA
S.C. DORIPESCO
S.A.
AGENTIA DOMENIILOR
STATULUI
crescatorie 220.21
COM.
DUMBRVIA
BV
AMENAJAREA
PISCICOLA ROTBAV
S.C. DORIPESCO
S.A.
AGENTIA DOMENIILOR
STATULUI
crescatorie 182.56
COM.
DUMBRVIA
BV
AMENAJAREA
PISCICOLA
HAMARADEA
S.C. DORIPESCO
S.R.L.
A.N.I.F. - SUCURSALA
TERITORIALA MURES -
OLT SUPERIOR
crescatorie 120.00
COM.
DUMBRVIA
BV
AMENAJAREA
PISCICOLA
DUMBRAVITA
S.C. DORIPESCO
S.A.
AGENTIA DOMENIILOR
STATULUI
pepiniera 22.84
COM.
DUMBRVIA
BV
PASTRAVARIA HARMAN
S.C. DORIPESCO
PROD S.A.
S.C. DORIPESCO
PROD S.A.
crescatorie 0.97 COM. HLCHIU BV
PASTRAVARIA MAIERUS
S.C. DORIPESCO
S.A.
S.C. DORIPESCO S.A. pepiniera 0.81 COM. MIERU BV
PISCICOLA HELESTEU
CISMASU
S.C. DAFAN IMPEX
S.R.L.
PRIMARIA COMUNEI
BOD
crescatorie 10.57 ORAS PREDEAL BV
PASTRAVARIA S.C.
BLAPIS S.A.
S.C. BLAPIS S.A. S.C. BLAPIS S.A. crescatorie 32.18 COM. PREJMER BV
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 82

DENUMIRE
AMENAJARE
ADMINISTRATOR
AMENAJARE
PROPRIETAR
AMENAJARE
TIP AMENAJARE
SUPRAFATA
AMENAJARE
[ha]
LOCALITATEA JUDET
PASTRAVARIA S.C.
BLAPIS S.A.
S.C. BLAPIS S.A. S.C. BLAPIS S.A. pepiniera 0.00 COM. PREJMER BV
PASTRAVARIA PARAUL
MARE RASNOV
SAVA ILIE
S.C. GREEN CENTER
S.R.L.
crescatorie 0.23 ORAS RNOV BV
PASTRAVARIA PARAUL
MARE RASNOV
S.C. GEEN CENTER
S.R.L.
SAVA ILIE, GOLOGAN
MARIUS-ION, SOFLAU
MISU-VIRGIL
pepiniera +statie de
reproducere artificiala
0.03 ORAS RNOV BV
PASTRAVARIA DEJANI
DIRECTIA SILVICA
BRASOV
DIRECTIA SILVICA
BRASOV
crescatorie 3.00 ORAS FAGARAS BV
PASTRAVARIA RECEA
S.C. ACVA M.B.O.
S.R.L.
S.C. ACVA M.B.O.
S.R.L.
crescatorie 0.03
COM. RECEA
(SAT RECEA)
BV
PASTRAVARIA RECEA
S.C. ACVA M.B.O.
S.R.L.
S.C. ACVA M.B.O.
S.R.L.
pepiniera 0.00
COM. RECEA
(SAT RECEA)
BV
FLOAREA REGINEI
PASTRAVARIE
FLOAREA REGINEI
S.C. PENSIUNE -
PASTRAVARIE
FLOAREA REGINEI
crescatorie 1.54
COM. SAMBATA
DE SUS
BV
FLOAREA REGINEI
PASTRAVARIE
FLOAREA REGINEI
S.C. PENSIUNE -
PASTRAVARIE
FLOAREA REGINEI
pepiniera 0.01
COM. SAMBATA
DE SUS
BV
PASTRAVARIA VALEA
STRAMBEI
STRAMBU
MARCELA
ASOCIATIA FAMILIALA
STRAMBU MARCELA
crescatorie 0.47
COM. INCA
(VECHE)
BV
AMENAJAREA
PISCICOLA ARCUS
S.C. IMPORT
EXPORT LENGYEL
PRIMARIA SF.
GHEORGHE
crescatorie 3.55 COM. ARCU CV
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 83

DENUMIRE
AMENAJARE
ADMINISTRATOR
AMENAJARE
PROPRIETAR
AMENAJARE
TIP AMENAJARE
SUPRAFATA
AMENAJARE
[ha]
LOCALITATEA JUDET
S.R.L.
AMENAJAREA
PISCICOLA ARCUS
S.C. IMPORT
EXPORT LENGYEL
S.R.L.
LENGYEL IOSIF pepiniera 0.50 COM. ARCU CV
AMENAJAREA
PISCICOLA BAR MAR
S.C. BAR MAR
S.R.L.
PRIMARIA COM. BELIN crescatorie 7.50 COM. BELIN CV
AMENAJAREA
PISCICOLA BAR MAR
S.C. BAR MAR
S.R.L.
PRIMARIA COM. BELIN pepiniera 1.50 COM. BELIN CV
AMENAJAREA
PISCICOLA BELIN
S.C. COMERT
AGOTA S.R.L. S.R.L.
1. S.C. COMERT
AGOTA; S.C. EXPORT-
IMPORT SARABENO
INTERNATIONAL S.R.L.
crescatorie 14.30 COM. BELIN CV
AMENAJAREA
PISCICOLA BORVIZ
S.C. ROLLING
TRANS S.R.L.
CONSILIUL LOCAL SF.
GHEORGHE
crescatorie 3.15
MUN. SFNTU
GHEORGHE
CV
AMENAJAREA
PISCICOLA LAC COSENI
S.C. CARACUDA
S.R.L.
NAGY TAMAS crescatorie 3.90
MUN. SFNTU
GHEORGHE
(SAT COSENI)
CV
AMENAJAREA
PISCICOLA SANPAUL
S.C. COGITO S.R.L.
PAROHIA UNITARIANA
SANPAUL
crescatorie 116.42
COM. MRTINI
(SAT SANPAUL)
HR
AMENAJAREA
PISCICOLA SANPAUL
S.C. COGITO S.R.L.
PAROHIA UNITARIANA
SANPAUL
pepiniera 14.35
COM. MRTINI
(SAT SANPAUL)
HR
AMENAJAREA
PISCICOLA SC
CURCUBEU SRL
S.C. CURCUBEU
S.R.L.
S.C. CURCUBEU S.R.L. crescatorie 1.21
MUN.
MIERCUREA
CIUC
HR
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 84

DENUMIRE
AMENAJARE
ADMINISTRATOR
AMENAJARE
PROPRIETAR
AMENAJARE
TIP AMENAJARE
SUPRAFATA
AMENAJARE
[ha]
LOCALITATEA JUDET
AMENAJAREA
PISCICOLA SC REGATA
SRL
BARBULESCU
MARIN LIVIU
ANAR - -DIRECTIA
APELOR OLT
crescatorie 33.12 COM. BBICIU OT
AMENAJAREA
PISCICOLA IAZ
FRASINET II
PF CONU
CONSTANTIN
S.C. AGROPROD OLT
SLATINA S.A.
crescatorie 5.00
COM.
DOBROSLOVENI
OT
AMENAJAREA
PISCICOLA
PASTRAVARIA IANCA
S.C. BELUGA FARM
GRUP S.R.L.
DIRECTIA SILVICA
SLATINA
statie de reproductie
artificiala
0.00 COM. IANCA OT
AMENAJAREA
PISCICOLA
PASTRAVARIA IANCA
S.C. BELUGA FARM
GRUP S.R.L.
DIRECTIA SILVICA
SLATINA
crescatorie 2.90 COM. IANCA OT
AMENAJAREA
PISCICOLA BALTA
MARE OBARSIA
S.C. AS SOARE
S.R.L.
PRIMARIA COM.
OBARSIA
crescatorie 15.00 COM. OBRIA OT
AMENAJAREA
PISCICOLA ECOSALT
S.C. ECOSALT
S.R.L.
MANDREA MARIA crescatorie 2.00
COM. VULPENI
(GROPSANI)
OT
PASTRAVARIA AZUGA
DIRECTIA SILVICA
PLOIESTI
DIRECTIA SILVICA
PLOIESTI
crescatorie 0.08
ORAS AZUGA
(SAT VALEA
AZUGII)
PH
PASTRAVARIA AZUGA
DIRECTIA SILVICA
PLOIESTI
DIRECTIA SILVICA
PLOIESTI
statie de reproductie
artificiala
0.00
ORAS AZUGA
(SAT VALEA
AZUGII)
PH
PASTRAVARIA ALBOTA
S.C. SOBIS
SOLUTIONS S.R.L.
S.C. SOBIS
SOLUTIONS S.R.L.
crescatorie 1.70
COM. ARPAU
DE JOS
SB
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 85

DENUMIRE
AMENAJARE
ADMINISTRATOR
AMENAJARE
PROPRIETAR
AMENAJARE
TIP AMENAJARE
SUPRAFATA
AMENAJARE
[ha]
LOCALITATEA JUDET
PASTRAVARIA BALEA
OCOLUL SILVIC
AVRIG
DIRECTIA SILVICA
AVRIG
statie de reproducere 0.09 ORAS AVRIG SB
PASTRAVARIA BALEA
OCOLUL SILVIC
AVRIG
DIRECTIA SILVICA
AVRIG
crescatorie 0.52 ORAS AVRIG SB
PASTRAVARIA VALEA
PINULUI
OCOLUL SILVIC
AVRIG
DIRECTIA SILVICA
SIBIU
crescatorie 0.04 ORAS AVRIG SB
AMENAJAREA
PISCICOLA BRADENI
S.C. FICOVA COM
S.R.L.
AGENTIA DOMENIILOR
STATULUI
crescatorie 117.90 COM. BRDENI SB
AMENAJAREA
PISCICOLA ALTRACOM
S.C. ALTRACOM
S.R.L.
NEAGOE NICOLAE crescatorie 3.40 COM. CRA SB
AMENAJAREA
PISCICOLA ALTRACOM
S.C. ALTRACOM
S.R.L.
NEAGOE NICOLAE pepiniera 0.60 COM. CRA SB
AMENAJAREA
PISCICOLA "IN TRESTIE"
S.C. SIMUR IMPEX
S.R.L.
CONSILIUL LOCAL
CARTA
crescatorie 10.98 COM. CRA SB
AMENAJAREA
PISCICOLA FERMA 3
TOCILE (CISNADIE)
S.C. SOCIETATEA
AGRICOLA TOCILE
S.R.L.
S.C. SOCIETATEA
AGRICOLA TOCILE
S.R.L.
crescatorie 0.80 ORAS CISNDIE SB
AMENAJAREA
PISCICOLA HALA
INSTALATII PENTRU
PASTRAVI, STURIONI,
CISNADIE
S.C. GEOCOM
S.R.L.
1. S.C. AQUAGRAL
S.R.L.; 2. S.C. GEOCOM
S.R.L.
crescatorie 0.19 ORAS CISNDIE SB
AMENAJAREA
PISCICOLA FERMA
TOCILE (CISNADIE)
S.C. SOCIETATEA
AGRICOLA TOCILE
S.R.L.
S.C. SOCIETATEA
AGRICOLA TOCILE
S.R.L.
pepiniera 0.15 ORAS CISNDIE SB
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 86

DENUMIRE
AMENAJARE
ADMINISTRATOR
AMENAJARE
PROPRIETAR
AMENAJARE
TIP AMENAJARE
SUPRAFATA
AMENAJARE
[ha]
LOCALITATEA JUDET
PISCICOLA BALTA
COLUN
S.C. DELFINUL
S.R.L.
SUMA VIRGIL crescatorie 7.50
COM.
PORUMBACU
DE JOS
SB
AMENAJAREA
PISCICOLA SACEL
S.C. LOGITAX S.R.L.
AGENTIA DOMENIILOR
STATULUI
crescatorie 87.00
COM. SLITE
(SAT SACEL)
SB
PASTRAVARIA VALEA
LUI STAN
SC VICEXPERT SRL SC VICEXPERT SRL pepiniera 0.30
ORAS BREZOI -
VALEA LUI STAN
VL
AMENAJAREA
PISCICOLA BABENI
SC SOMAR SRL
AGENTIA DOMENIILOR
STATULUI
crescatorie 44.18 COM. BABENI VL
SC PRODIS
DISTRIBUTIE SRL
SC PRODIS
DISTRIBUTIE SRL
SC PRODIS
DISTRIBUTIE SRL
crescatorie 0.13
COM. BUDETI
(SAT RUDA)
VL
AMENAJAREA
PISCICOLA BLAJANOAIA
SC DAN ROVI COMP
SRL
PRIMARIA COM
DRAGOMIRESTI
crescatorie 4.71
COM.
DRGOETI
VL
COMPLEXUL
SALMONICOL
MILOSTEA
RNP- DIRECTIA
SILVICA RAMNICU
VALCEA
RNP "ROMSILVA"-
DIRECTIA SILVICA
RAMNICU VALCEA
crescatorie 0.17
COM.
SLTIOARA
VL
COMPLEXUL
SALMONICOL
BRADISOR
RNP- DIRECTIA
SILVICA RAMNICU
VALCEA
RNP "ROMSILVA"-
DIRECTIA SILVICA
RAMNICU VALCEA
pastravarie/crescatorie 1.20 COM. MALAIA VL
TOTAL 1101.46

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 87

n perioada analizat, valoarea adaugat brut (VAB), la nivel naional, a variat
ntre 33.154,76 milioane lei RON (2.592,6 milioane ECU; calculat la cursul BNR
31 dec. 1998, 1 ECU = 12,788 LEI) preuri curente n 1998 i 254.388,8
milioane lei RON (69.181,6 milioane EUR; calculat la cursul BNR 31 dec.2005,
1 EUR = 3,6771 LEI) preuri curente n 2005, iar produsul intern brut (PIB) ntre
37.379,82 milioane lei RON (2.923,0 milioane ECU) preuri curente anului 1998
i 288.047,80 milioane lei(78.335,6 milioane EUR) preuri curente anului 2005.
Comparativ cu valoarea medie a indicatorilor privind economia naional,
sectorul primar (agricultura, silvicultura i piscicultura) nregistreaz un declin
relativ, att n ceea ce privete contribuia sa la formarea valorii adugate brute
(VAB), n scdere de la 16,21% (1998) la 9,58% (2005), ct i a produsului
intern brut (PIB), n scdere cu 5,92 procente pentru perioada analizat, de la
14,38 % la 8,46%. Cauza principal a acestui declin este dat de rata de
dezvoltare sczut a sectorului primar, n comparaie cu celelalte sectoare
economice din Romnia.
Contribuia sectorului piscicol la formarea valorii adugate brute (VAB),
este foarte sczut, cu ponderi cuprinse ntre 0,0058 % la nivelul anului 1998 i
0,0062 % la nivelul anului 2005. n ceea ce privete ponderea sectorului piscicol
la produsul intern brut (PIB) s-au nregistrat valori cuprinse ntre 0,0051% n
1998 i 0,0054% n anul 2005.
Structura VAB din piscicultur, pe regiuni de dezvoltare, prezint n
perioada 1998-2003 o plaj larg de variaie a ponderilor, de la 50,79%
(regiunea Sud - Est), la 17,80% (regiunea Nord -Est), la 3,66% (regiunea
Centru) n anul 1998 i de la 32,19% (regiunea Sud Est), la 17,48% (regiunea
Nord - Est) i pn la 15,13% (regiunea Centru) n anul 2003 (INS-1998/2003
NUTS II anexa nr.1). n anul 2003, contribuia cea mai nsemnat la formarea
VAB a sectorului piscicol s-a nregistrat n regiunea Sud-Est (4,51 milioane lei
preuri curente/2003 ), urmat de regiunea Nord-Est (2,45 milioane lei RON
preuri curente/ 2003) i regiunea Centru (respectiv 2,12 milioane lei RON
preuri curente/2003) (INS 1998/2005 - anexa nr.1 - nivel naional).
n perioada 1995-2005, producia piscicol a Romniei a suferit o scdere
accentuat, de la 18.675 tone n 1998 la 13.352 tone n 2005. n 2005,
producia piscicol obinut a prezentat urmtoarea structur: acvacultura 7.284
tone (54,55%), pescuitul n ape interioare 4.042 tone (30,27%), pescuitul n
Marea Neagr 2026 tone (15,17%).
Cauzele scderii produciei piscicole att n apele dulci ct i n cele marine
au fost reprezentate de condiiile caracteristice strii de tranziie de la economia
centralizat la economia de pia (investiii sczute n acest sector) i
instabilitii cadrului instituional i legal.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 88

Producia intern nu poate acoperi cererea de pete, care este n cretere, fapt
ce a dus la creterea continu a importurilor, astfel nct la sfritul anului 2005
s-au importat 80.161 tone, n timp ce exporturile au fost de 816 tone.
Disponibilul pentru consum pe piaa intern a fost de 92.696,90 tone n anul
2005, n cretere cu 18,89% fa de cel al anului 2004. Gradul de acoperire al
consumului din producia intern a sczut de la an la an, de la 24,31% n anul
2003, la 16,86% n anul 2004 i pn la 14,40% n anul 2005. n ceea ce
privete consumul de pete i produse din pete, se remarc o tendin de
cretere progresiv a acestuia de la aprox. 2 Kg/loc/anul 1990, pn la aprox.
4,5 kg/loc/ anul 2005.
Aspecte sociale
Pescuitul i acvacultura, alturi de prelucrarea petelui i comerul cu pete i
produse din pete sunt activiti prezente n toate judeele rii. n unele zone
izolate, cum sunt Delta i Lunca Dunrii, zona Clisura Dunrii, pescuitul
reprezint una din principalele activiti, care ofer locuri de munc i surse de
venituri pentru populaia local.
La nivelul anului 2005, numrul total al angajailor din sector era de 6811,
din care 633 (9,29%) persoane implicate n activitatea de pescuit marin, 2531
(37,16%) persoane n activitatea de pescuit n ape interioare, 2781 (40,83%)
persoane n activitatea de acvacultur, 866 (12,71%) persoane n activitatea de
procesare. Din totalul de 6811 salariai ai sectorului, 86 % sunt salariai
permaneni, 12,32% sunt salariai part-time i 1,63% salariai ocazionali.
Pescuitul marin
nc din anul 1986 Romnia a declarat unilateral zona economic exclusiv
(ZEE) n Marea Neagr, care are o suprafa de circa 25.000 km
2
. Pn n
prezent, ZEE a Romniei la Marea Neagr, aa cum este stipulat n Convenia
ONU privind dreptul mrii, nu este nc delimitat.
Deoarece pn n prezent nu s-au stabilit liniile de demarcaie a zonelor
economice exclusive ale statelor riverane la Marea Neagr, navele de pescuit
romneti pescuiesc, de regul, pn la o distan de 30 35 de mile marine
fa de rm.
nainte de 1993, cnd Compania Romn de Pescuit Oceanic i-a ncetat
activitatea, flota romneasc era compus din 47 de nave de pescuit oceanic
dotate cu faciliti de procesare la bord, 12 nave frigorifice de transport pete i
2 tancuri petroliere. n prezent, ntreaga flot de pescuit oceanic i-a ncetat
activitatea.
Producia din Marea Neagr, n perioada 1998-2005, a avut o evoluie
descendent, culminnd cu anul 2003, cnd aceasta a reprezentat doar
36,38% fa de cea a anului 1998. Cea mai mare parte din aceast captur a
fost realizat de navele cu lungimi mai mari de 12m. Datorit lipsei punctelor de
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 89

descrcare i a punctelor de prim vnzare, colectarea i transmiterea datelor
privind capturile i descrcrile realizate prin micul pescuit costier sunt
deficitare.
n Romnia, pescuitul static i mobil se desfoar de-a lungul litoralului
romnesc i n zonele marine pn la izobata de 60 m, datorit caracteristicilor
i autonomiei limitate a navelor de pescuit. Pescuitul cu nave trauler are
caracter sezonier, depinznd de prezena petelui n aceste zone.
Conform datelor M.A.P.D.R. rezult c speciile predominant capturate n
Marea Neagr au fost cele de mici dimensiuni: protul (73,39%), hamsia
(7,60%), guvidul (4,67%) i bacaliarul (4,55%), pescuindu-se din martie pn n
octombrie.
Dup anul 1990 nu s-au mai fcut investiii pentru activitatea de pescuit la
Marea Neagr (modernizarea navelor, faciliti de debarcare etc). Navele de
pescuit la Marea Neagr au nevoie de sprijin pentru mbuntirea siguranei
navigaiei, meninerea calitii produselor, creterea eficienei energiei i
mbuntirea selectivitii uneltelor de pescuit.
O zon important de pescuit o constituie zona marin a Rezervaiei Biosferei
Delta Dunrii, dar care este interzis activitii navelor-trawler. n afara acesteia,
n restul litoralului romnesc, zona pn la izobata de 20 m este de asemenea
interzis pentru activitatea navelor de pescuit care folosesc unelte tractate, fiind
permis numai activitatea de pescuit cu unelte staionare i filtrante
nconjuratoare (nvod).
Marea Neagr este o mare semi-nchis, cu mutaii specifice naturale, care se
confrunt cu probleme de ordin ecologic, economic i social, ca poluarea
apelor, perturbarea ecosistemelor marine i eroziunea costier.
La sfritul anului 2005, n activitatea de pescuit marin au activat un numr de
633 (9,29%) de persoane.
ncepnd cu anul 2006, o serie de investitori interesai de activitatea de pescuit
marin au nceput s-i construiasc nave noi.
Pescuitul comercial n apele interioare
Pescuitul comercial n apele interioare se desfoar n bazinele acvatice
naturale ce constituie domeniul public naional: Dunre, Delta Dunrii,
complexul lacustru Razim-Sinoie, lacuri de acumulare, etc. Pescuitul n apele
interioare se desfoar n baza unei licene i a unui permis de pescuit.
Conform datelor oferite de Registrul Navelor i Ambarcaiunilor care este
organizat n cadrul Ageniei Naionale pentru Pescuit i Acvacultur, n Delta
Dunrii i Dunre sunt un numr de 2.256 de ambarcaiuni.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 90

Pescuitul se practic cu unelte de pescuit fixe sau mobile, folosindu-se
ambarcaiuni de pescuit mici, construite din lemn. n apele interioare pescuitul
de captur nu este mecanizat.
La sfritul anului 2005 principalele specii capturate n apele interioare au
fost urmtoarele: caras (47,44%), pltic (14.37%), scrumbie de Dunre
(11,55%), crap (5,05%), babuc (4,40%), somn (2,50%), alu (2,82%), tiuc
(2,60%).
n anul 2005, producia din pescuit n apele interioare a fost de 4042 tone i
a reprezentat doar 44,67% fa de cea obinut n anul 1995. Totui, la nivelul
anului 2005 s-a nregistrat o cretere de 24,18% a produciei din pescuit n ape
interioare fa de cea a anului anterior.
La sfritul anului 2005, ponderea persoanelor implicate n activitatea de
pescuit comercial n ape interioare, din totalul sectorului, a fost de 37,16%
(2531 persoane), din care 97,98% brbai i 2,02% femei.
Dei pescuitul n apele interioare este o activitate important, facilitile de
debarcare sunt vechi i insuficiente att n Delta Dunrii, ct mai ales pe
Dunre i lacurile de acumulare. n ultimii ani, au nceput s fie modernizate i
s se construiasc spaii de condiionare a petelui i de depozitare pn la
vnzare. Pescarii nu au mijloace de transport al petelui pe ap i pe uscat,
aceste servicii fiind asigurate n principal de ctre beneficiari.
Acvacultura
Suprafaa amenajat pentru acvacultur este de cca. 100.000 ha din care:
84.500 ha sunt reprezentate de cresctorii piscicole, 15.500 ha de pepiniere
piscicole i 25 ha ferme pentru creterea pstrvului. O parte din suprafeele
pentru acvacultur nu mai pot fi utilizate n acest scop, ramanand functionale
doar suprafetele prezentate in tabelul 2.
Principalele specii de peti cultivate sunt: crap comun, ciprinide est-asiatice
(snger, cosa, novac), caras, alu, tiuc, somn (acestea reprezentnd 85%
din producie, iar 15% reprezint producia de salmonide (pstrv curcubeu,
pstrv fntnel)
Unitile care desfoar activiti de acvacultur sunt nscrise n Registrul
unitilor de producie din acvacultur din cadrul Ageniei Naionale pentru
Pescuit i Acvacultur, care elibereaz licena de acvacultur. Pn la data de
31.03.2006 au fost nscrise n acest registru sau au depus dosare n vederea
obinerii licenei de acvacultur 381 de uniti, din care 166 dein i
pepiniere.
Harta unitilor de acvacultur din Romnia este prezentata in figura alaturata.
La sfritul anului 2005, producia obinut din acvacultur a fost de 7.248
tone i a reprezentat o pondere de 54,56% din totalul produciei piscicole.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 91

Sursa: MADR Planul National Strategic pentru pescuit 2007 - 2013
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 92

Producia obinut la nivelul anului 2005 reprezint 36,73% din cea a anului
1995. n ultimii ani, se constat o tendin de scdere a produciei din
acvacultur de la 9041,69 tone n anul 2003, la 8056 tone n anul 2004 i pn
la 7.284 tone n anul 2005.
Datorit privatizrii i a statutului juridic al terenurilor, nivelul investiiilor a fost
redus. Suprafeele bazinelor sunt mari, fapt care duce la costuri de ntreinere,
exploatare i modernizare ridicate.
n momentul de fa nu exist acvacultur marin n Romnia. O singur
societate privat este implicat n creterea midiilor.
Pentru implementarea Directivei 79/923/CEE "Shellfish waters", Institutul de
Cercetri Marine Constana, a identificat 4 zone marine pretabile pentru
creterea i exploatarea molutelor. Cele mai bune zone pentru practicarea
mariculturii sunt situate ntre Agigea Sud i Mangalia. Aici, s-au identificat att
terenuri pe rm, pentru utiliti, ct i ape curate, la distan convenabil de
rm, care permit dezvoltarea marii culturii.
La sfritul anului 2005, ponderea salariailor din activitatea de acvacultur din
total salariai din sectorul piscicol, a fost de 40,83% (2.781persoane).
Comerul cu pete i produse din pete
n prezent exist 80 asociaii profesionale n domeniul pescuitului,
acvaculturii i procesrii petelui, recunoscute de Agenia Naional pentru
Pescuit i Acvacultur.
Comerul cu pete i produse din pete pe piaa intern este realizat prin
fermele piscicole, unitile de procesare, importatori angrositi si detailiti.
Pn n 1990, consumul de pete a fost de aprox. 8 kg/loc/an. Acesta s-a
redus pn la 2 kg n perioada 1990 - 2000, iar dup anul 2000 a nceput s
creasc, ajungnd n 2005 la 4,5 kg/loc/an. Creterea consumului se
datoreaz, n principal, creterii importurilor. Apariia speciilor din import pe
piaa romneasc a determinat o diversificare a ofertei, i o schimbare a
preferinei consumatorului ctre noi specii de pete i forme de prezentare
(filetat, decapitat, eviscerat) ct i o cretere a cererii de pete i a produselor
din pete.
Petele de pe piaa intern provine din pescuit marin, pescuit n ape dulci
(capturi sau acvacultur) i importuri. Petele destinat consumului ptrunde n
Romnia sub urmtoarele forme: viu, ntreg (proaspt, refrigerat sau congelat),
pete procesat primar(eviscerat, decapitat, filetat, tiat), semi-preparat, marinat
i past de pete, salat de icre, srat i afumat, conserve de pete (n ulei, n
sos tomat i alte tipuri).
La nivelul anului 2005, disponibilul pentru consum pe piaa intern a fost de
92.696,90 tone, n cretere cu 48,19% fa de cel al anului 2001 i cu 18,89%
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 93

fa de cel al anului 2004, i a fost asigurat n principal din importuri. Gradul de
acoperire a consumului din producia intern a sczut de la an la an, atingnd
nivelul de 14,40% n anul 2005.
n ceea ce privete comerul cu pete i produse din pete pe piaa extern,
exporturile au nregistrat un regres semnificativ dup anul 1989, care
continu i n prezent, una din cauzele principale fiind gama redus de produse
pescreti oferite. Cifrele indic o balan comercial defi citar de la an la an,
care se datoreaz importurilor net superioare fa de exporturi. Astfel, n
perioada 2001-2005, volumul mediu al exporturilor a fost de 693,37 tone/an n
comparaie cu cel al importurilor de 60.336,40 tone/an. Conform datelor oferite
de M.A.P.D.R. importurile au crescut cu 22,19 % de la 65.604 tone n 2004, la
80.160,60 tone n anul 2005, n timp ce exporturile au crescut cu 4,60%, de la
779,80 tone n anul 2004, la 815,70 tone n anul 2005.
Pescuitul recreativ
Avnd n vedere varietatea reliefului, n Romnia exist condiii favorabile
pentru practicarea pescuitului recreativ att n ape curgtoare (n rurile din
zona montan), ct i n ape stagnante (n lacurile naturale sau artificiale din
zona colinar i de es).
Asociaiile de pescari sportivi au circa 200.000 membri care practic pescuitul
recreativ/sportiv, iar numrul lor este n cretere. Practicarea acestui tip de
pescuit se face n baza unui permis de pescuit recreativ-sportiv, cu respectarea
legislaiei n vigoare i obligativitatea apartenenei la o asociaie.
Succesul acestei activiti reiese i din dezvoltarea unei adevrate industrii a
pescuitului sportiv care cuprinde reele de magazine de unelte de pescuit,
fabrici de unelte de pescuit, fabrici de ambarcaiuni, fabrici de momeli de
pescuit i mass-media specifice.
Porturile, locurile de debarcare i adposturile
n Romnia nu exist porturi pescreti pentru navele de pescuit marin, de
aceea acestea folosesc pentru acostare porturile comerciale existente:
Constana, Mangalia i Sulina, acestea nefiind dotate cu faciliti i
echipamente specifice privind descrcarea i depozitarea capturilor, ntreinerea
i repararea navelor, aprovizionare cu combustibil, ap i ghea.
Astfel, infrastructura specific: cheiuri, depozite i puncte de prim vnzare,
lipsete n Romnia. Recent au fost aprobate investiiile necesare construirii
unui port pescresc la Midia.
Avnd n vedere specificul pescuitului n apele interioare ( distana dintre
localiti i zonele de pescuit ) este necesar amenajarea de spaii de
depozitare a capturilor pna la punerea pe pia i adposturi adecvate pentru
pescari .
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 94

Zonele pescreti
n Romnia, datorit suprafeelor mari de ape, pescuitul are o ndelungat
tradiie. Fluviul Dunrea, cu lunca inundabil i Delta Dunrii, au fcut ca pn
la mijlocul secolului trecut, pescuitul s fie cea mai important activitate pentru
locuitorii acestor zone.
Deoarece, ncepnd cu anii 1950, a inceput o ampl aciune de ndiguire a
suprafeelor acoperite cu ape n vederea folosirii acestora pentru activiti
agricole, acest fapt a condus la declinul pescuitului n ape interioare (scderea
capturilor i a numrului de locuri de munc).
Situaia actual a administraiei
Responsabilitatea general privind implementarea Politicii Comune a
Pescuitului n Romnia revine Ageniei Naionale pentru Pescuit i
Acvacultur (ANPA), instituie public de interes naional care rspunde de
pescuit i acvacultur, subordonat Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale,
fiind finanat integral de la bugetul de stat.
n ceea ce privete managementul resurselor piscicole din Rezervaia Biosferei
Delta Dunrii, ANPA deleag o parte a ndatoririlor Administraiei Rezervaiei
Biosferei Delta Dunrii, pentru apele de munte Regiei Naionale a Pdurilor, iar
pentru bazinele piscicole aparinnd domeniului public al statului Companiei
Naionale de Administrare a Fondului Piscicol.
ANPA elaboreaz strategia i cadrul legal privind dezvoltarea sectorului
pescresc n Romnia, fiind responsabil de implementarea tehnic a msurilor
i de controlul reglementrilor in domeniul pescuitului i acvaculturii.
Pentru realizarea obiectivelor, ANPA are ca principale atribuii:
elaboreaz strategia de dezvoltare a sectorului pescresc, a acvaculturii
i marketingului, n concordan cu politica de guvernare;
asigur funcia de Autoritate de Management a politicilor structurale din
domeniul pescuitului i acvaculturii;
elaboreaz cadrul legal specific;
realizeaz inspecii i control.
2. Strategii in domeniul acvaculturii
Dupa cum s-a mai precizat responsabilitatea generala a implementarii Politicii
Comune a Pescuitului in Romania revine Agentiei Nationale pentru Pescuit si
Acvacultura (ANPA), institutie publica de interes national care raspunde de
pescuit si acvacultura, subordonata Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 95

In vederea dezvoltarii sectorului, M.A.D.R. a elaborat pentru acest domeniu
Planul National Strategic pentru pescuit 2007-2013, din care, in cele ce
urmeaza se prezinta cele mai importante prevederi.
Probleme cheie ale sectorului piscicol
Asa cum reiese din analiza SWOT, problemele cheie cu care se confrunt
sectorul piscicol sunt:
Scderea capturilor piscicole, att din apele dulci ct i din cele
marine, a fost determinat n principal de: condiiile caracteristice strii
de tranziie la economia de pia (investiii sczute n acest sector),
poluarea mediului acvatic, distrugerea habitatelor, lipsa de material de
populare i infrastructur tehnic inadecvat.
Lipsa investiiilor, degradarea amenajrilor piscicole, creterea costurilor
de producie, privatizarea lenta i statutul juridic incert al terenurilor sunt
factorii principali care au condus la scderea produciei din
acvacultur, astfel nct, aceasta reprezint n prezent numai 36,73%
fa de cea a anului 1995.
Productivitatea sczut i slaba calitate a produselor pescreti au
fost determinate n principal de: accesul redus la finanare, utilizarea
insuficient i ineficient a resurselor disponibile, utilizarea unor
tehnologii i echipamente nvechite, energo-intensive, personalul
insuficient instruit, lipsa sau ineficiena cunotinelor manageriale i de
marketing (majoritatea firmelor autohtone i bazeaz nc strategiile pe
reducerea costurilor i nu pe creterea productivitii).
Decalajul important ntre importuri i exporturi - cauza principal fiind
diversitatea redus a speciilor valoroase folosite n acvacultur, precum
i gama restrns de produse procesate.
Slaba organizare a pieei. Datorit lipsei facilitilor pentru prima
vnzare, a nenfiinarii organizaiilor de productori, piaa produselor
pescreti funcioneaz defectuos, pn n prezent lanul producie
procesare comercializare nefiind bine organizat.
Capacitatea administrativ nu este suficient de dezvoltat pentru
implementarea Politicii Piscicole Comune n ceea ce privete
gestionarea resurselor i instituirea unui sistem de control eficient.
Principalele probleme sunt slaba pregtire a personalului i dotarea
insuficient a instituiilor.
Lipsa infrastructurii specifice i a proteciei mediului a determinat
mari probleme dup zeci de ani de investiii insuficiente. n ceea ce
privete infrastructura reprezentat de porturi pescreti i locuri de
debarcare cu dane specializate i spaii de depozitare, precum i locaiile
pentru organizarea primei vnzri a petelui lipsesc n totalitate.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 96

Cercetarea tiinific are de suferit ca urmare a unei lungi perioade de
sub-finanare, i nu n ultimul rnd, ca urmare a ineficienei proceselor de
transfer tehnologic.
Avnd n vedere starea actual a sectorului piscicol, Planul National Strategic
pentru Pescuit prevede modernizarea i susinerea financiar a restructurrii
activitilor din domeniul pescuitului, acvaculturii, procesrii petelui n vederea
asigurrii durabilitii politicii piscicole n Romnia.
De asemenea, pentru meninerea unui pescuit durabil ct i pentru creterea
competitivitii sectorului, se au n vedere i urmtoarele aspecte: diversificarea
produselor piscicole n concordan cu cerinele consumatorilor i cu
standardele de calitate i siguran alimentar, transparena pieei, informarea
consumatorului, creterea numrului locurilor de munc, calitatea instruirii i
dobndirea unor noi abiliti de ctre fora de munc din domeniul pescresc.
Calitatea instruirilor i dobndirea de noi cunotine trebuie realizate pentru a
crete competitivitatea angajailor sectorului.
Aceste demersuri sunt necesare, innd seama de importana economic i
social pe care o are sectorul piscicol, pentru satisfacerea nevoilor interne, dar
i pentru susinerea produciei autohtone, dat fiind impactul generat de apariia
pieei unice.
Provocri
Schimbrile economice ale sectorului de pescuit
Dezvoltarea pescuitului i acvaculturii poate oferi posibiliti pentru
desfurarea unor activiti conexe.
Dezvoltarea sub-sectorului de procesare creeaz posibilitatea creterii
valorii adugate, noi locuri de munc i echilibrarea balanei import-
export.
Schimbrile de mediu
Prin realizarea barajelor mari pe ruri i ndiguirea Dunrii s-a ajuns la o
schimbare a regimului scurgerii apelor, s-au pierdut habitate valoroase pentru
creterea i reproducerea puietului, s-a redus diversitatea biologic. Fenomenul
de eutrofizare a dus la apariia din ce n ce mai des a fenomenului de nflorire a
apelor.
Ca urmare a alterrii ecosistemelor acvatice i a exploatrii necontrolate s-a
ajuns la diminuarea stocurilor de diverse specii dulcicole i marine. Totui, n
ultimii ani s-a nregistrat o tendin uoar de mbuntire a strii principalelor
componente biotice ale ecosistemelor acvatice.
n ultimele decenii, condiiile naturale i peisajele din Romnia au fost
influenate de evoluia activitilor economice, precum i de creterea
economic din ultimii ani, care au condus la o exploatare excesiv a resurselor
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 97

naturale. n aceste condiii, multe specii de flor i faun sunt n pericol, iar
modificarea peisajului reprezint un indicator important pentru deteriorarea
mediului.
Prin implementarea reelei NATURA 2000 se urmrete conservarea i
utilizarea eficient i echilibrat a resurselor regenerabile (apa, flora i fauna).
Planul Naional de Dezvoltare prevede stimularea unei participri mai active a
publicului n procesul de luare a deciziei n domeniul proteciei mediului, la
diferite niveluri.
Cadrul strategic al PND se axeaz pe urmtoarele direcii:
dezvoltarea durabil a valorilor naturale i mbuntirea calitii
mediului;
integrarea politicii de protecie a mediului n politicile regionale i
sectoriale;
protecia i conservarea patrimoniului natural, conservarea biodiversitii;
reducerea diferenelor dintre regiuni i mbuntirea accesului populaiei
la servicii publice;
promovarea educaiei n ceea ce privete protecia mediului i fluxul de
informaii.
Obiectivele sunt:
consolidarea proteciei mediului;
reducerea impactului negativ asupra mediului.
Diversitatea teritorial i social
Romnia este interesat n conservarea tradiiilor comunitilor de pescari i
dezvoltarea social i economic a acestora, n vederea stabilizrii populaiei n
zonele rurale i costiere. De asemenea, exist interes pentru dezvoltarea
comunitilor pescreti locale i implicarea acestora n exploatarea durabil a
resurselor acvatice vii.
n domeniul pescuitului i acvaculturii se va aciona pentru conservarea,
managementul i exploatarea durabil a resurselor acvatice vii, dezvoltarea
acvaculturii, a procesrii i a comerului cu pete i produse din pete.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE 2007-2013
Viziunea strategic
Un sector piscicol competitiv, modern, dinamic i care s asigure un
pescuit durabil
Obiectivul general al strategiei pentru pescuit i acvacultur este promovarea
unui sector piscicol competitiv, dinamic, modern i asigurarea unui pescuit
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 98

durabil, inand seama n mod echilibrat de aspectele legate de protecia
mediului, dezvoltarea social i bunstarea economic.
Definirea viziunii strategice
Romnia se afl n faa celei mai importante oportuniti de dezvoltare, prin
integrarea n Uniunea European, n contextul unei economii tot mai
globalizate.
Integrarea n fluxurile economice mondiale reprezint un proces dinamic, att
pentru Romnia ct i pentru economia global, aflat la rndul su ntr-un
proces de continu schimbare.
La nivel global se manifest o schimbare a gusturilor consumatorilor i o
cretere progresiv a cererii pentru inovaie, calitate, produse diversificate i
servicii individualizate. Acestea sunt accentuate de schimbrile tehnologice
rapide care influeneaz att productorii ct i consumatorii. Pe fondul unei
mobiliti n dezvoltarea populaiei, bunurilor, serviciilor i capitalurilor, se nasc
n permanen noi piee i noi competitori.
Romnia trebuie s fie pregtit s valorifice avantajele poteniale ale
sectorului piscicol prin asocierea cu aceste schimbri.
Dezvoltarea durabil reprezint o preocupare general i presupune
satisfacerea necesitailor prezentului fr ns a pune n pericol capacitatea
generaiilor viitoare de a-i satisface propriile necesiti de dezvoltare.
Conform liniei directoare strategice pentru dezvoltarea pescuitului si obiectivele
stabilite n cadrul Consiliului European de la Goteborg i Lisabona, Romnia
dorete s adapteze sectorul de pescuit la contextul european de
competitivitate, n paralel cu asigurarea condiiilor de echilibrare a extraciei cu
potenialul exploatabil i folosirea metodelor de producie care protejeaz
mediul, capabile s furnizeze produse de calitate.
n acest context , prioritile strategiei trebuie stabilite innd seama de trei
piloni de dezvoltare:
1. Asigurarea unei dezvoltri durabile a sectorului pescresc n Romnia;
2. Dezvoltarea pieei produselor pescreti;
3. ntrirea capacitii administraiei sectorului pescresc n Romnia.
n ceea ce privete primul pilon al strategiei, acesta trebuie s ajute n primul
rnd la creterea competitivitii ntreprinderilor romneti fa de cele din
Uniune sau alte ri, iar n al doilea rnd s ajute personalul din sector s se
adapteze la noua situaie. Trebuie avut n vedere c Politica Piscicol Comun
se refer i la conservarea, managementul i exploatarea resurselor acvatice
vii, la acvacultur, procesarea i marketingul produselor din pescuit i
acvacultur.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 99

n ceea ce privete al doilea pilon, tranziia la economia de pia trebuie
completat cu dezvoltarea unei piee interne care s permit companiilor
romneti participarea la competiia intern n condiiile noii piee deschise.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Romnia trebuie s asigure respectarea
standardelor ridicate privind calitatea produselor pescreti i astfel s
contribuie la dezvoltarea ntregului sector pescresc.
Dezvoltarea pieei interne trebuie nsoit de dezvoltarea infrastructurii de baz
care s contribuie la organizarea lanurilor comerciale de la productori pn la
consumatori.
Referitor la al treilea pilon, un obiectiv important n vederea gestionrii
Programului Operaional pentru Pescuit, va fi necesitatea ntririi capacitaii
administraiei pescriei romneti. Dezvoltarea reelei i echipamentelor IT cu
subunitile regionale ale administraiei i implementarea PCP va fi prioritar.
Pentru ndeplinirea obligaiilor fa de Comunitate, administraia pescuitului din
Romnia trebuie s se consolideze pentru a rspunde cerinelor comunitare n
timp util.
n vederea asigurrii securitii alimentare, respectiv satisfacerea nevoilor de
consum ale populaiei din punct de vedere cantitativ i calitativ, este necesar
adoptarea unei politici alimentare, corelat cu politicile agricole i de pescuit. n
concordan cu acquis-ul comunitar trebuie ncurajat realizarea de noi investiii
sprijinite prin aceast strategie (procesare, marketing).
Planul Naional Strategic se va baza pe urmtoarele principii:
gestionarea politicii comune de pescuit n Romnia va fi condus de
principiul bunei guvernane;
msurile ce vor fi implementate trebuie s fie compatibile cu alte politici
comunitare;
ncurajarea constituirii parteneriatelor care s reuneasc cei mai
importani reprezentani ai sectorului;
creterea consumului de pete va contribui la sigurana i securitatea
hranei populaiei;
dezvoltarea durabil a sectorului pescresc lund n considerare politica
comun de mediu;
imbuntirea standardului de via pentru muncitorii din sector.
Prioriti cheie ale PNS 2007 - 2013
Exploatarea durabil a potenialului resurselor piscicole
Una din premisele promovrii unor practici durabile de pescuit rezid din
restructurarea flotei i modernizarea navelor de pescuit existente, urmrindu-se
dotarea cu echipamente pentru sigurana navigaiei, nlocuirea motoarelor
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 100

energofage, asigurarea condiiilor pentru creterea calitii produselor piscicole,
mbuntirea condiiilor de munc i dotarea cu unelte de pescuit selective.
Aciunile care vor fi promovate pentru modernizarea i meninerea unui nivel
minim al flotei de pescuit sunt:
Modernizarea navelor i ambarcaiunilor de pescuit are n vedere
asigurarea securitii navigaiei, mbuntirea condiiilor de munc,
pstrrii capturilor la bordul navelor i mbuntirea exploatrii
resurselor din Marea Neagr, n special a speciilor pelagice mici. Trebuie
menionat faptul c, Romnia este una din rile europene, care dispune
de stocuri marine sub-exploatate, mai ales speciile pelagice mici (prot,
hamsie). De asemenea, modernizarea ambarcaiunilor de pescuit la
scar mic va determina meninerea populaiei de pescari n zonele de
coast.
Ajustarea efortului de pescuit prin retragerea definitiv sau temporar
a navelor de pescuit sau schimbarea destinaiei acestora, n scopul
reducerii presiunii asupra stocurilor.
Dezvoltarea pescuitului n apele interioare prin crearea infrastructurii
specifice pentru descrcare i comercializare i prin implicarea pescarilor
n elaborarea i implementarea planurilor de management sau, dup
caz, a planurilor de refacere a stocurilor.
Instituirea msurilor de protecie a speciilor aflate n pericol (sturionii,
lostria) se va realiza prin intermediul reglementrilor naionale i
europene.
Creterea competitivitii sectorului
Sprijinul financiar acordat va permite investiii pentru creterea competitivitii
sectorului piscicol, prin : restructurarea i modernizarea ntreprinderilor,
transferul de know-how, achiziionarea de echipamente pentru tratarea
deeurilor i ncurajarea amplasrii acestora n afara localitilor n vederea
proteciei mediului, sprijinirea ntreprinderilor pentru modernizarea capacitilor
de producie n vederea creterii productivitii i diversificrii produselor,
instruire, programe pentru mbuntirea cunotinelor profesionale i a
pregtirii continue.
Pentru creterea competitivitii sectorului piscicol trebuie atinse urmtoarele
obiective:
Modernizarea unitilor de acvacultur n scopul creterii produciei, a
meninerii locurilor de munc i a reducerii presiunii pescuitului n
bazinele piscicole naturale.
Modernizarea i extinderea unitilor de procesare existente,
realizarea altora noi, diversificarea produselor (n raport cu cerinele
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 101

pieii) i sprijinirea activitilor de marketing n scopul creterii eficienei
procesrii petelui, ct i a creterii consumului de produse pescreti
obinute din producia intern.
nfiinarea de uniti de acvacultur intensiv i super-intensiv n
scopul creterii productivitii muncii i valorificrii superioare a
suprafeelor, avndu-se n vedere reducerea impactului negativ asupra
mediului.
ntrirea acvaculturii tradiionale, diversificarea produselor din
acvacultur n concordan cu cererea i ncurajarea productorilor de a
introduce metode compatibile cu protecia i mbuntirea mediului, a
peisajului.
Dezvoltarea acvaculturii marine innd cont de condiiile de mediu
oferite de Marea Neagr, ct i de speciile care pot fi promovate n
cultur.
Creterea competitivitii pescuitului de captur prin sprijinirea
investiiilor la bordul navelor i ambarcaiunilor n scopul dezvoltrii
siguranei navigaiei, a condiiilor de lucru, igienei i calitii produselor,
mbuntirii metodelor i tehnicilor de pescuit i crerii facilitilor de
descrcare i comercializare a petelui.
Realizarea proiectelor pilot pentru testarea de tehnologii noi i
transferul de know-how vor contribui la diversificarea i creterea valorii
adugate pentru produsele pescreti.
Pentru stabilizarea pieei se va acorda importan susinerii
microintreprinderilor i a ntreprinderilor mici.
Sprijinirea aciunilor de promovare a imaginii sectorului pescresc
n vederea creterii interesului pentru investiii.
Structura sectorului i mediul economic
Dezvoltarea unitilor de procesare a petelui nu necesit numai o dezvoltare a
capacitilor de producie, ci se impun i o serie de msuri colective care s
contribuie la organizarea de ansamblu a sectorului i la creterea
competitivitii.
mbuntirea facilitilor specifice destinate pescarilor, n porturile comerciale,
va fi o prioritate n implementarea Politicii Comune a Pescuitului n Romnia.
Sprijinul va urmri, n special, echipamentele i instalaiile menite s
mbunteasc condiiile de descrcare, condiionare i depozitare a
produselor pescreti; de acostare i ntreinere a navelor de pescuit;
modernizarea adposturilor i debarcaderelor, n vederea mbuntirii
siguranei pe durata descrcrii sau ncrcrii produselor.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 102

Promovarea produselor pescreti este o prioritate pentru dezvoltarea pieei
interne. ANPA va folosi studiile de pia, participarea la trguri i expoziii,
campaniile de promovare i editarea de brouri adresate specialitilor i
publicului, n vederea mbuntirii imaginii sectorului.
Elementele cheie ale acestui domeniu de intervenie sunt:
Amenajarea de porturi pescreti n vederea realizrii facilitailor de
acostare i descrcare, reparaii la navele de pescuit, la danele de
acostare i aprovizionare cu combustibili, ap i electricitate.
Amenajarea de centre de prim-vnzare. n acest moment nu exist o
pia a petelui i vnzarea lui se realizeaz necontrolat i la preuri care
nu sunt reglate de cerere i ofert. Pentru a avea o eviden a cantitilor
i pentru liberalizarea preului este necesar amenajarea acestor centre
de prim vnzare n care produsele s fie vndute prin licitaie conform
normelor de comercializare.
ntrirea organizrii pieei prin: crearea a 3 5 organizaii de
productori, grupnd asociaii locale de pescari, sau acvacultori. Aceste
organizaii sunt necesare pe de o parte pentru sprijinirea politicii de
dezvoltare sectorial (pescuit marin, pescuit pe ape interioare, Delt,
acvacultur) i pe de alt parte, pentru organizarea unei piee a petelui
care n acest moment este dispersat.
Realizarea de studii de marketing i participarea la trguri i
expoziii n vederea promovrii produselor de pescuit i acvacultur,
creterii consumului de pete i identificrii de noi piee.
Protejarea zonelor de reproducere natural i hrnire a puietului.
Zonele de reproducere natural i de hrnire a petilor contribuie la
refacerea parial a stocurilor de peti din bazinele acvatice naturale i n
acest sens sunt necesare studii de identificare i de protejare a acestor
zone.
Perfecionarea sistemului de comercializare, inclusiv folosirea
comerului electronic prin realizarea unei infrastructuri adecvate.
Monitorizarea pieei prin nfiinarea unui Observator al pieei n
vederea prevenirii dezechilibrelor balanei de aprovizionare i stabilizrii
preurilor.
Strategia propus pentru Axa 2
Sprijinirea dezvoltrii durabile a acvaculturii din Romnia
Dezvoltarea potenialului productiv
n prezent, n Romnia se folosesc peste 70.000 ha bazine amenajate pentru
acvacultur semi-intensiv. Aceste capaciti de producie reprezint un mare
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 103

avantaj n vederea dezvoltrii acvaculturii din Romnia, dar ele trebuie
reprofilate i modernizate n scopul creterii productivitii pe unitatea de
suprafa. O atenie deosebit va fi ndreptat ctre cultura de pstrv din
zonele montane n scopul creterii veniturilor populaiei locale.
n scopul atingerii potenialului real al acestui sector n Romnia, Agenia
Naional pentru Pescuit i Acvacultur, mpreun cu alte servicii publice i
administrative competente, va examina toate aspectele propuse pentru
acvacultur (teren i ap) i va decide asupra tipului de acvacultur i a
sistemului de cretere care trebuie promovat. Se va elabora un master plan
elocvent pentru dezvoltarea durabil n urmtorii 20 de ani.
Acest plan va lua n considerare i ali factori, cum ar fi: solicitrile colective de
msuri sanitare, mbuntirea calitii puietului, posibilitatea unor prelucrri
locale a furajelor (n prezent importate pentru creterea intensiv),
mbuntirea consumului energetic etc.
Romnia are o bun pia de desfacere pentru crap. Pentru creterea
consumului de pete pe locuitor producia de crap este prioritar, iar
diversificarea produciei, prin introducerea de noi specii de peti n cultur, este
necesar n realizarea acestui deziderat. Diversificarea n acvacultur privete
specii valoroase ca: sturioni, pisica de mare, calcan ori raci.
n prezent, acvacultura este o activitate cu caracter preponderent extensiv.
Datorit amplasrii bazinelor piscicole, capacitatea de producie a multor ferme
se bazeaz n mare parte pe productivitatea natural a acestora. Fermele de
acvacultur nu au fost subvenionate de ctre stat. S-a acordat susinere
financiar numai pentru conservarea i protecia patrimoniului genetic. Toate
amenajrile existente n care se practic acvacultura necesit lucrri
considerabile de refacere i modernizare. Reabilitarea unor zone este de
asemenea necesar pentru creterea productivitii fermelor.
Alte necesiti
Doi factori importani trebuie luai n considerare pentru acvacultur: accesul la
teren i rezervele de ap. n ceea ce privete terenul, Romnia va completa
programul de privatizare prin privatizarea complet a fermelor care nu sunt
amplasate lng principalele cursuri de ap, prin extinderea perioadei de
concesionare (dac este posibil la 99 de ani) i prin stabilirea unui nivel
rezonabil al taxelor pentru ceilali fermieri.
n ceea ce privete rezerva de ap, acvacultura de tip extensiv din Romnia
ajut la mbuntirea circuitului apei , contribuind astfel la epurarea apei, fiind
necesar s se revizuiasc costul actual al apei pentru ferme, prin stabilirea unui
pre mai bun pentru metrul cub de ap.

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 104

Modernizarea pescuitului n ape interioare
Pescuitul n apele interioare este o tradiie specific pentru Romnia i
dezvoltarea lui reprezint o prioritate avnd n vedere faptul c dispunem de
mari suprafee de ap, resurse diversificate i pescari cu experien.
Prin modernizarea pescuitului n apele interioare se are n vedere meninerea
produciei realizate i a numrului de pescari implicai n aceast activitate, dar
se dorete mbuntirea condiiilor de munc prin amenajarea locurilor de
debarcare i modernizarea brcilor, mbuntirea calitii produselor obinute
din pescuit prin dotarea brcilor i/sau a locurilor de debarcare cu maini de
ghea, amenajarea de condiii specifice pentru realizarea primei vnzri i alte
utiliti specifice necesare, care n prezent nu exist sau sunt slab dezvoltate.
Pentru dezvoltarea pescuitului n apele interioare trebuie asigurat o exploatare
durabil a resurselor, pstrarea liniilor genetice slbatice existente n
ecosistemele naturale, dar i refacerea stocurilor prin aciuni de repopulare, mai
ales pentru speciile cu mare valoare economic i care fac obiectul exploatrii
intense prin pescuit.
Creterea eficienei procesrii petelui i a activitii de marketing, n
conformitate cu standardele Uniunii Europene
Piaa de pete este n continu dezvoltare i cererea consumatorilor pentru
petele procesat este tot mai mare.
Se are n vedere creterea importului de pete care va fi procesat n Romnia
n scopul creterii valorii adugate prin aceast activitate. Activitile de
procesare vor fi dezvoltate n dou direcii: folosind resursele locale i de
import.
Pe piaa petelui exist o ni important pentru produsele semi -preparate cum
sunt produsele marinate i afumate.
Exist o cerere din ce n ce mai mare pe pia a produselor gata de gtit (pete
decapitat, eviscerat, filetat etc)
Pentru susinerea procesrii petelui, axa 3 va fi folosit pentru a realiza :
studiu de pia privind consumul de pete pentru urmtorii 10 ani i o
monitorizare continu a consumului de pete pentru identificarea cererii;
campanie de promovare a consumului de pete, n special prin
explicarea avantajelor pentru sntate n raport cu hrnirea (nutriia).
Este necesar o pia electronic a petelui (pentru schimbul de produse
pescreti), n vederea acoperirii nielor de pia i realizarea unei mai bune
transparene n stabilirea preului.

C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 105

3. Cerintele de apa pentru acvacultura/piscicultura.
Factorii de care depind cerintele de apa.
Acesti factori sunt numerosi. Unii sunt expliciti si poate mai semnificativi decat
altii. Atat nivelul actual de influenta al acestor factori, cat si tendintele de
evolutie ale acestora sunt de mare interes in prognoza evolutiei viitoare a
cerintelor de apa. Sintetic acesti factori sunt:
natura folosintei de apa;
tariful/pretul apei;
existenta unor surse alternative;
disponibilul de apa la sursa;
clima;
factori socio-culturali;
echipamentele, dispozitivele, aparatura.
Unii dintre factorii enumerati mai sus au o influenta directa asupra cerintelor de
apa, altii au o influenta indirecta.
Informatii necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa ale
folosintelor
Aceste informatii sunt de mai multe feluri:
informatii istorice ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei.
Aceste informatii pot indica principalii factori cu rol determinant in
utilizarea apei;
Produsul Intern Brut si evolutia acestuia;
produsul proiectat a fi obtinut in sectoarele agricol, industrial, energetic,
minier, precum si in sectoarele manufacturiere majore in vederea
distributiei regionale a activitatilor economice avand la baza Produsul
Intern Brut proiectat;
evolutia numarului de salariati din sector.
Informatiile istorice ar trebui furnizate de studiile elaborate special in scopul
identificarii factorilor dominanti care influenteaza cerintele de apa si initiativele
de gestionare a acestora. Din pacate, in Romania nu s-au elaborat asemenea
studii. Pe de alta parte, o serie de studii elaborate in special in S.U.A. si
Australia, nu pot fi utilizate decat ca informatie generala. Aplicarea datelor
privind cerintele de apa in alte locatii este nerealista datorita diferentelor bio-
geografice, climei si circumstantele socio-demografice si politice.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 106

Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa
Alegerea metodologiei pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa se
realizeaza in functie de trei criterii esentiale:
obiectivele planificarii;
datele disponibile;
resursele financiare disponibile pentru identificarea si colectarea datelor.
Obiectivele planificarii definesc nivelul de detaliere necesar decidentilor in
domeniul gestionarii resurselor de apa care vor utiliza informatiile privind
prognoza cerintelor de apa. Gradul de detaliere nu presupune neaparat
elaborarea unei prognoze a cerintelor de apa pentru fiecare utilizator. Ca
urmare, nivelul de analiza poate fi cel al zonei acoperite de plan, in cazul nostru
bazinul hidrografic, sau la nivel de judet, respectiv regiune de dezvoltare, sau la
nivel de tara.
Aproape toate tehnicile de elaborare folosite pentru prognoza viitoarelor cerinte
de apa ale folosintelor pleaca de la premisa ca o analiza a tendintelor istorice
poate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare.
Cele mai cunoscute trei metode utilizate pentru determinarea tendintelor
istorice, adica predictia cerintelor viitoare de apa sunt:
1. Extrapolarea cerintelor istorice;
2. Prognoza cerintei de apa pe cap de locuitor;
3. Dezagregarea cerintelor viitoare pe folosinte.
Metoda extrapolarii este utilizata pentru o perioada pe termen scurt, de la 3 la
5 ani. Unii specialisti o utilizeaza insa si pentru prognoze pe 10 ani si chiar pe
termen mai lung utilizand o extrapolare liniara sau exponentiala.
Metoda prognozei cerintei de apa pe cap de locuitor este similara cu metoda
extrapolarii, in sensul ca toate folosintele de apa sunt grupate laolalta. Aceasta
metoda are avantajul ca leaga utilizarea viitoare a apei direct de populatia
prognozata.
Metoda prognozei prin dezagregare (separarea) folosintelor. Aceasta metoda
separa cerintele de apa pe folosinte in grupuri uniforme de utilizatori ca baza
pentru prognozele evolutiei viitoare a cerintelor de apa. Metoda conduce la
rezultate de o acuratete mai mare.
Considerarea incertitudinilor
Este de asteptat ca prognoza realizata sa prezinte o serie de erori potentiale
fata de situatia reala. Pentru o diminuare a efectului acestor erori, de regula se
introduce un coeficient de siguranta care multiplica cerinta totala de apa
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 107

prognozata sau componentele ei. Acest coeficient este estimat in literatura ca
fiind de 10%.
Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de apa ale
folosintelor
Evolutia in timp a cerintelor de apa reprezinta o oglinda a fenomenelor ce au loc
in economie, agricultura, dezvoltare urbana etc. Cresterea sau reducerea
cerintei de apa arata fluctuatia productiei, dar poate ascunde si alte aspecte
legate de pretul apei, de situatia juridica a amenajarilor piscicole etc.
O evolutie a volumelor de apa (milioane m.c.) prelevate pentru acvacultura in
intervalul 2001-2006 la nivelul bazinului hidrografic Olt se prezinta astfel:
Anul 2001 2002 2003 2004 2006
Volum prelevat
[milioane mc/an]
13.25 13.941 18.111 18.539 0.816
Este evident ca din modul in care au evaluat prelevarile de apa pentru
acvacultura in intervalul 2001-2006 nu putem deduce o tendinta istorica privind
evolutia cerintelor de apa pentru acvacultura. Din acest motiv va trebui sa
apelam la alte metode. Una dintre aceste metode ar putea fi utilizarea volumului
specific de apa prelevat pe unitatatea de suprafata amenajata. Raportand
volumule de apa prelevate pentru acvacultura prezentate in tabelul de mai sus,
la suprafeta amenajata functionala, se deduce ca volumul specific maxim
prelevat in intervalul considerat nu a depasit valoarea de 17200 mc/an*ha (anul
2004). Pentru a conduce rationamentul mai departe este necasar sa se faca
precizarea ca debitele de apa sunt asigurate in amenajarile piscicole de regula
de debitele naturale ale cursurilor de apa. In ceea ce priveste umplerea
incintelor amenajate, cu volume de apa care intra in categoria prelevarilor
pentru acvacultura, umplerea se realizeaza in cca. 30-45 de zile pe an incepand
cu lunile februarie sau martie pentru acoperirea pierderilor de apa si asigurarea
apei necesare pentru primenire in perioada de exploatare. Aceste volume sunt
importante si ele sunt variabile, in Romania ele avand valori de 25000-35000
mc/an*ha, valori intre care se situeaza si cele aferente bazinului hidrografic Olt.
In consecinta, pentru elaborarea unor scenarii privind prognoza evolutiei
cerintelor de apa pentru acvacultura se pot face urmatoarele ipoteze:
Ca urmare a oscilatiei suprafetei amenajate pentru acvacultura, in
intervalul 2001-2006, se va considera ca in anul 2013 suprafetele
amenajate functionale vor fi de cca. 1100 ha, adica se va situa in jurul
valorii medii din intervalul considerat. Considerand valoarea de 35000
mc/an*ha a volumului specific prelevat pentru anul 2013 se poate
deduce ca volumul de apa ce trebuie prelevat este de 38.5 milioane m.c.
C1 / 2008
MMDD

INHGA DGA 108

Se face ipoteza ca suprafata amenajata pentru acvacultura in anul 2020
va fi tot de cca 1100 ha si ca urmare volumul de apa prelevat va fi tot de
38.5 milioane m.c.
Prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru acvacultura
Avand in vedere ipotezele avansate anterior, evolutia prognozata a cerintelor de
apa pentru acvacultura este cea prezentata in tabelul urmator:
Anul 2013 2020
Volume de apa prognozate
[mil. mc/an]
38.5 38.5
Suprafata amenajata
[ha]
1100 1100
In lipsa altor date si informatii se considera ca scenariul privind prognoza
evolutiei cerintelor de apa pentru acvacultura in bazinul hidrografic Olt este
satisfacator.

Vol 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vol 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE

APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII

S-ar putea să vă placă și