LUCIAN BOIA, nscut n Bucureti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universitii din Bucureti.

Opera sa, ntins i variat, cuprinde numeroase titluri aprute n Romnia i n Frana, precum i traduceri n englez, german i n alte limbi. Preocupat ndeosebi de istoria ideilor i a imaginarului, s-a remarcat att prin lucrri teoretice privitoare la istorie ( Jocul cu trecutul. Istoria ntre adevr i ficiune) i la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), ct i prin investigarea consecvent a unei largi game de mitologii (de la viaa extraterestr i sfritul lumii pn la comunism, naionalism i democraie). A adus, de asemenea, noi interpretri privitoare la istoria Occidentului i la istoria Franei. n 1997, lucrarea sa Istorie i mit n contiina romneasc a strnit senzaie i a rmas de atunci un punct de reper n redefinirea istoriei naionale. Cartea este structurat n apte capitole, denumite Istorie, ideologie, mitologie, Originile, Continuitatea, Unitatea, Romnii si ceilalti, Principele ideal si Dup 1989. n introducere, el clarific conceptele principale cu care se va opera: cuvintele istorie i mit. Clarificarea acestora este esenial, cci nelegerea greit a sensurilor unor cuvinte poate conduce la erori de interpretare. Istorie nseamn reconstituirea faptelor petrecute - deci trecutul n desfurarea sa obiectiv, dar nseamn i discursul despre trecut, care de fapt nseamn o filtrare a faptelor i ordonarea lor ntr-un ansamblu coerent. n felul acesta istoricul, opernd cu fapte, cu material istoric "adevrat" produce un gen de "ficiune". Discursul e subiectiv, se abate de la istoria obiectiv, care de fapt rmne o imposibilitate. Diferenierea ntre spaii de civilizaie, motenirile culturale, mentalitile, conjuncturile istorice, formaia diferit a istoricilor - acestea sunt cauzele "pluralismului" istoriografic. O istorie obiectiv - crede autorul - este o iluzie.

ntr-adevr adevrurile absolute nu se pot obine. n primul capitol autorul trece n revist etapele pe care le-a parcurs ideologia istoric romneasc n secolele al XIX-lea i al XX-lea, artnd ce deformri importante s-au nscut din cauza diferitelor tipuri de discursuri istorice n aceste secole. La sfritul secolului al XIX-lea modernizarea nu ncepea de la clasa mijlocie - foarte fragil atunci - ci ncepe de sus, de la boierime, care era receptiv la moda i stilul francez. O revoluie burghez era necesar doar in concepia marxismului, dar istoria nu funcioneaz dup modelul elaborat de istoriografia marxist. n cazul naionalismului, conceptul este relativ recent dar, dup ce a aprut, a fost proiectat n trecut. Dup ce s-a cristalizat nelesul conceptului, imediat s-a ncercat gsirea unui argumentaii care s-I lege de trecut. n felul acesta va primi un rol important conceptul "Dacia", ntimpuri cnd termenul de Romnia nc nu exista. Dar hotarele etnice erau trase deja de atunci, astfel c evoluia istoric a avut n centrul ei naiunea. La fel s-a cristalizat dezbaterea privind proprietatea. In cadrul celui de-al doilea capitol, autorul realizeaz recursul la origini si la miturile fondatoare. ncepnd de la mitul fondator roman, la perioada acceptrii sintezei daco-romane, ajungnd la perioada exluderii romnilor si la promovarea mitului fondator dacic. Pune apoi accent pe perioada comunist analiznd transferul de la miturile fondatoare la cel al luptei de clase, urmat de mitologia naionalist dacic si de promovarea ulterioar a slavinismul ui. In finalul capitolului, Boia formuleaz o concluzie potrivit creia naiunea reprezint un organism social si nu unul biologic, si este fondat pe o sintez cultural. In cel de-al treilea capitol, autorul trateaz problema continuitii daco-romane

la nord si la sud de Dunre, ca fiind aria de formare a poporului romn, analiznd si punctele de vedere ale altor istorici, precum Nicolae Iorga, Vasile Prvan sau C.C. Giurescu, concluzionnd cu prerea c problema continuitii este una arheologic, si c miturile trebuie dedramatizate si depolitizate. In capitolul privind Unitatea, autorul defineste unitatea, att sub aspectul conceptului de stat-naiune, ct si din perspectiva mitului frontierelor naturale. Analizeaz apoi ideea unitii romne n Evul Mediu si faza naionalist a comunismului, cnd unitatea si continuitatea constituiau axa discursului istoric, finaliznd cu o ncercare de definire a spiritului naional, att din propria sa perspectiv, ct si din cea a altor istorici. Ultimul capitol al crii este foarte important. Dup ce analizeaz componentele ideologiei istorice, autorul discut despre perioada de dup 1989. Fr a judecata lucrurile, el dovedete ct de mare a rmas influena discursului istoric al comunismului. Pe lng aceast influen s-a nscut totodat un interesant mod de a trata perioada comunist: dorina "uitrii". Noul discurs istoric nu dorete s ancheteze anii comunismului, acea perioad n care au fost preluate mitologii din secolul al XIX-lea i care au rmas pn n prezent motenire. Autorul subliniaz c trebuie depit blocajul mitologic, trebuie eliminate acele categorii (conspiraia, salvatorul, vrsta de aur, unitatea), cu care lucreaz mitul istoric. La fel ca si volumele precedente sau ulterioare acestuia, si prezenta lucrare este impregnat de stilul deschis, tios si critic al autorului, precum si de lipsa sa de prejudeci si de curajul de a aborda si de a pune la ndoial principii, interpretri si concluzii bine nrdcinate n mentalul colectiv si aparent de nezdruncinat. Autorul nsusi prezint n prefaa lucrrii convingerile sale n ceea ce priveste subiectul abordat, si anume faptul c nu crede ntr -o istorie

obiectiv, c nu si-a propus s nceap un rzboi mpotriva miturilor, deoarece este convins c nu se poate tri nafara mitologiei si a imaginarului,la fel cum nu poate exista o istorie realizat nafara ideologiei si a mitologiei, propunndu si pur si simplu o interpretare istoric a miturilor, un atac al clieelor si o ncercare de decriptare a ctorva structuri mitice imprimate n cultura romneasc modern. De-a lungul lucrrii, Boia a realizat o mprire nedeterminat ntre miturile care aparin si au fost promovate n perioada modern si cele care si au originea n perioada comunist, insistnd ns pe acestea din urm, n ncercarea de a demonta istoriografia naionalist si cea autohtonist promovat de comunisti, mecanismul folosit n scopul falsificrii istoriei sau a folosirii omisiunii n privina faptelor istorice tot pentru a oferi o imagine fals si pentru a manipula n mod politic si ideologic mentalitatea colectiv a vremii. In critica sa, autorul are n vedere cteva subiecte-cheie pe care le trateaz si n jurul crora se raliaz problematica adiacent, si anume miturile fondatoare originile, continuitatea, unitatea, formarea identitii si alteritatea. In continuare, ncearc si o definire a mitului, att la nivel general si propriu, de ceva care se ndeprteaz de realitate si ia forma unor ficiuni, deformri, stereotipuri sau exagerri; ct si din punct de vedere istoric, domeniu n care, n opinia sa, nu exist o contradicie inerent ntre realitate si imaginar, iar mitul reprezint o structur care nglobeaz att structuri adevrate, ct si structuri fictive. In opinia lui Lucian Boia, miturile societii contemporane sunt reprezentate de mitul naiunii si de mitul progresului. Pe lng convingerea asupra faptului c nu se poate tri nafara imaginarului, autorul este convins de faptul c fiecare naiune si are propria mitologie istoric, populat de mituri fondatoare, mituri ale unificrii, simboluri si eroi, fr de care, ar fi imposibil definirea ei ca

naiune, din orice punct de vedere: etnic, geografic, lingvistic sau ideologic. Prin aceast lucrare, Lucian Boia demonstreaz nc o dat capacitatea sa de a realiza o analiz modern si sistematic, a unui subiect deosebit de complex si problematic precum mitologia istoric romneasc conturat si dezvoltat n decursul ultimelor dou secole, si de a veni cu interpretri actuale si pertinente n sfrit, putem s afirmm c istoricul Lucian Boia a reuit s pun bazele unei cercetri istorice mai ample, atrgnd atenia asupra deformrilor imaginarului, a fuziunii mitului cu faptele reale. Un istoric trebuie s fie atent totdeauna la miturile ce formau imaginarul oamenilor, pentru a reui s surprind evenimentele mai aproape de istoria obiectiv - care oricum rmne numai o dorin.