Pe piata jucariilor de 60 de milioane de euro sunt inca la putere produse de tip "Bonibon"

15 dec 2005 Autor: Roxana Petrescu Importul de jucarii, in majoritate no-name, acopera 97% din piata de profil, in timp ce putinii producatori autohtoni isi directioneaza li rarile la e!tern" Incasarile anuale ale firmelor de pe piata jucariilor din #omania se ridica la apro!imati $0 de milioane de euro, afirma %eor&e 'onstantinescu, directorul &eneral al (oriel Impe! )#*, una dintre principalele companii de profil" +ihai ,ran&ulea, directorul &eneral al importatorului de jucarii (icoro -radin&, confirma estimarile pri ind marimea pietei" .in punct de edere aloric, #omania se situeaza la mijlocul clasamentului tarilor din /uropa 'entrala si de /st, inclusi #usia, a and o pondere de $% dintr-un olum al anzarilor in re&iune de $00 mil" euro" 1iata central si est-europeana este structurata astfel: 20% din anzarile inre&istrate sunt o3tinute de 1olonia, #usia detine acelasi procentaj, 'ehia si )lo acia 12%, 4n&aria 11%, iar 5ul&aria, 'roatia, -arile 5altice, )lo enia, )er3ia si 4craina cumuleaza impreuna 11% din total" In 4niunea /uropeana, sectorul jucariilor atin&e un olum al anzarilor de 10,2 miliarde de euro anual la aloare de retail 6inclusi jocurile ideo7" 1onderea majora o au An&lia, ,ranta, %ermania, Italia si )pania, care acumuleaza 75% din piata" 8anzarile de jucarii din #omania se 3azeaza aproape e!clusi pe importuri, predominant din Asia 605%7 si numai 15% pro enind din spatiul 4niunii /uropene" 1iata jucariilor este puternic atomizata, cu peste 100 de firme de profil" 1otri it lui 'onstantinescu, 00% din anzarile totale sunt concentrate in mainile a circa 20 de jucatori" In 2009, piata era impartita intre importatorii de 3randuri re&ionale sau &lo3ale cum ar fi (oriel Impe! )#*, 9,9% 6care detine drepturi de comercializare pentru marci precum +onopol:, -;ister sau /lefun7, )im3a -o:s - 2,01% 6care inde jucariile )im3a7, <mni -o:s )#* - 2,10% 6cu licenta de comercializare pentru +attel - producatorul cele3rei papusi 5ar3ie7, (icoro -radin& - 1,91% 6cu marca 5ura&o7 si 8aruna )#* - 1,1% 6cu marca *e&o7" 1roducatorii romani nu conteaza la ni el local, insa realizeaza e!porturi de

50 de milioane de euro" *i rarile e!terne ale companiilor autohtone se concentreaza pe jucarii de plastic 6componente sau accesorii comandate de concerne europene7 si pe jucarii de lemn" /!ista companii a caror intrea&a productie face o3iectul e!portului, parado!al, spre 'hina, cum este cazul firmei %rupul ,inanciar +"A")" 5ucuresti, unul dintre cei mai mari jucatori de profil, cu o cifra de afaceri de 9,2 milioane de euro" (i elul 3u&etului mediu alocat de romani in directia jucariilor se apropie de cel al 3ul&arilor si este de apro!imati 10 euro=copil=an si 29 de euro=copil=an in mediu ur3an, in comparatie cu un&urii, cehii sau polonezii care acorda in acest sens sume care ariaza intre 00-90 de euro=an" Aceste date le&ate de consum ne duc cu 7-10 ani in urma statelor care au aderat in mai 2009" In acest timp, An&lia, %ermania sau ,ranta isi rasfata copiii cu apro!imati 292 de euro anual, conform unui studiu realizat de or&anizatia de profil -o: Industries of /urope, care &rupeaza cei mai mari producatori de jucarii de pe continent" .in 3u&etul oricum redus alocat in directia jucariilor, doar un procentaj de 20% reprezinta achizitia de produse de 3rand" 'hiar daca se situeaza la un ni el scazut, romanii cumpara acum de patru ori mai multe jucarii de marca fata de acum doi ani" >1rodusele chinezesti si copiile inca au o pondere de apro!imati 00% in #omania, 20% fiind ni elul produselor de 3rand" 1iata se inscrie pe un trend puternic ascendent spre produsele de marca, sustinute de campanii -8" A and in edere ca numai cu 2 ani in urma ponderea produselor de 3rand precum ?as3ro sau +attel se situa su3 ni elul de 9%, aceasta reorientare a cererii s-a produs datorita consolidarii clasei mijlocii din tara>, spune reprezentantul firmei (oriel Impe! )#*" In 2009, compania a inre&istrat o cifra de afaceri de 1,2 milioane de euro, iar pentru anul acesta estimeaza o crestere de 00% datorita achizitiei licentei de comercializare pentru produsele ?as3ro" <rientarea consumatorilor catre produsele ori&inale, tendinta conturata in ultima reme, a fost determinata pe de o parte de o maturizare a pietei si clientilor, dar si de alti factori precum intarirea controlului in ami sau de restrictiile impuse de apropiata aderare la structurile si standardele europene in domeniu" <3iceiurile de consum au de enit mai pretentioase si acum includ o atentie sporita pentru jocuri educati e, care starnesc interesul copiilor pentru meserii precum stomatolo&ie sau medicina eterinara" 5randurile incep treptat sa se impuna si pe piata jucariilor, sustin unii jucatori"

>Amintiti- a de mania cu 3om3oanele turcesti 5oni3on si de pozitia dominanta pe care au a ut-o in anii @@90" -oate produsele &en 5oni3on au ajuns in competitie cu (estle, Araft, ?ari3o, acolo unde tre3uia sa ajun&a si sa rede ina practic necunoscute consumatorului final>, afirma 'onstantinescu" Importurile de jucarii chinezesti de 3una calitate se or inde in continuare, iar cererea pentru astfel de jucarii a creste in anii care or urma" >Aceste produse presupun un control temeinic al calitatii, o urmarire a procesului tehnolo&ic de fa3ricatie, o comercializare corecta si le&ala care implica plata ta!elor amale si a -8A in operatiunile de import si distri3utie pe teritoriul #omaniei>, a mai spus 'onstantinescu" .in anzarile de $0 de milioane de euro, peste 15 milioane de euro 6 aloare de importator7 mer& pe asa-numita piata nea&ra a jucariilor, afirma unii jucatori" Altii sunt de parere ca fenomenul este mult mai e!tins, ajun&and la jumatate din intrea&a piata de profil, potri it estimarilor lui ,ran&ulea" >/ste de ajuns sa erificati cati importatori isi trec produsele prin controalele la3oratorului de testare a jucariilor 'asstil>, afirma directorul &eneral al (icoro -radin&, +ihai ,ran&ulea" >/ste ade arat ca unii jucatori, prin faptul ca importa produse din 4niunea /uropeana, nu mai au ne oie de aceste controale, dar restul, cu toate ca intra le&al in tara, sunt comercializate ile&al, fara -8A sau fara control de la3orator"> 'u toate ca treptat cererea incepe sa se indrepte catre produse de calitate, marea majoritate a jucariilor sunt ile&ale, daunatoare si andute in conditii improprii" >.aca in 2009 am primit 150 de comenzi pentru testarea jucariilor importate, anul acesta am realizat nici mai mult, nici mai putin de $0 de teste>, e!plica +aria -arnauceanu, directoarea unicului la3orator de testare a jucariilor 'asstil" >.in $0 de milioane cat reprezinta anzarile, cred ca au trecut pe la testari jucarii in aloare de 000"000 de euro" <ricum este foarte &reu, aproape imposi3il de tinut o e identa pe aceasta piata din moment ce in #omania nu e!ista nici un or&anism care sa furnizeze informatii precise le&ate de comertul cu jucarii>, a conchis -arnauceanu" Incepand cu anul acesta, masurile autoritatilor au condus la o im3unatatire a situatiei din ami, in sensul ca s-au inasprit conditiile de trecere pentru produsele chinezesti" >(u cred ca mai pot trece marfuri su3e aluate sau fara ama ca in anii trecuti" )per ca si in interior sa se produca o re&lementare similara in cel mai scurt timp" 1ro3a3il in urmatorii trei ani>, a continuat reprezentantul (oriel" #omania alaturi de )er3ia si )lo enia inre&istreaza totusi unul dintre cele mai scazute procente ale pirateriei, respecti 20-50%, pe piata jucariilor din /uropa 'entrala si de /st"

'omertul ile&al ajun&e la cote de 95% in tari precum 4craina, 5ul&aria si #usia" In zona noilor mem3re ale 4/ - 'ehia, 4n&aria, 1olonia, pirateria ajun&e la numai 15% din totalul pietei" >'u toate ca la ni el national le&ea cop:ri&ht-ului este deose3it de dura, unele firmulite romanesti continua sa produca nestin&herite produse contrafacute" .in aceasta cauza intalnim, chiar si in marile lanturi de ma&azine internationale, /uropol: si #isc in loc de +onopol: si #isB" 1rintr-o situatie similara au trecut si 4n&aria, 'ehia si 1olonia inainte de aderare" .upa includerea in structurile europene, impotri a firmelor care incalcau pre ederile le&islati e in domeniul drepturilor de autor au fost deschise dosare penale, ceea ce a dus in ultima faza la desfiintarea lor>, afirma 'onstantinescu"