Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anatol Codru - Piatra de Citire
Anatol Codru - Piatra de Citire
LITERA
CHIINU 1998
Anatol
CODRU
PIA1RA DL CI1IRL
CZU 89.0 ,48-93,
C 60
ISBN 99-4-286-6
1ABLL CRONOLOGIC
J936 1 vai n comuna Moloata-Nou, jude(ul Dubsari, in ra-
milia lui Ion Condrea i a 1itianei Stncu(, se nate cel de-al
treilea copil, cruia, la botez, preotul ii d numele Anatolie.
,Numele de ramiie Condrea al strbunului 1eodor, din oia
administra(iei (ariste, surerise o abil acomodare la ronetica
ruseasc, precursorii semnand, in actele strii ciile de la 186,
Condro, Condere. Strbunul de pe mam Costache Stncu(,
de origine muntean, participant la rzboiul ruso-turc din 18,
se retrage cu trupele ruseti in regiunea Lkaterinosla,
cstorindu-se mai apoi in 1ransnisrtia.,
J942J943 Urmeaz primele dou clase primare in satul de
batin, conrorm programei de in(mant romaneti, prima
in(toare riindu-i Cleopatra Dimo, dua aocatului Vasile
Palenco, deportat in anul 193.
J9SJ Absolete apte clase in satul natal, aand la toate obiectele
men(iunea roarte bine.
J9SJJ9S4 Lle al colii medii din oraul Dubsari. Preedinte al
cenaclului literar Octombrie. Primele incercri literare in
ziarul raional Lupta leninist. Studiaz desenul i arta
sculpturii la Palatul copiilor din localitate.
J9S3 Delegat la Conrerin(a I republican a tinerilor scriitori. lace
cunotin( cu scriitorii Igor Cre(u, Petru Zadnipru, Vitalie
lilip, Pael Darie, Mihail Garaz.
ANA1OL CODRU
"
J9S4 Absolete coala medie ,10 clase, i se angajeaz er de club
in comuna Cocieri.
J9SSJ9S8 Sericiul militar in oraul Axal(ihe, Georgia.
J9S8J963 Student la racultatea de istorie i rilologie a Uniersit(ii
de Stat din Chiinu. Preedinte al cenaclului literar
Lucearrul ,199-1963,. Public ersuri in ziarele
Moldoa socialist, 1inerimea Moldoei, Cultura
Moldoei, 1anrul leninist, Scanteia leninist. ntalnirea
i prietenia cu poetul Nicolai Costenco, care ii recomand
Lditirii Cartea moldoeneasc prima plachet de ersuri ^oti
atba.tre cu o prera( semnat de Andrei Lupan.
J963 Lste delegat la Conrerin(a tinerilor scriitori din U.R.S.S., la
Moscoa. Absolete Uniersitatea, dar din lips de iz de
reedin( rmane un an rr sericiu. Poetul Lmilian Buco
ii asigur iza de reedin( in spa(iul locati rezerat pentru
c(eaua Gulea. Se cstorete cu tanra poet Lcaterina
Barbu, student la racultatea de stomatologie.
J964 Redactor literar la sptmanalul Cultura Moldoei. Public
traduceri din poezia lui Andrei Voznesenski, Marina |etaea,
Vaja Paela, Ian Draci. Deine membru al Uniunii
Scriitorilor din Moldoa.
J96S Redactor in Lditura Cartea moldoeneasc. Peste un an e
amenin(at cu eliberarea din runc(ie pentru lipsa de igilen(
politic. Ca s eite iminentul eeniment, colegii de lucru il
recomand i-i asigur intrarea in randurile partidului
comunist. Vede lumina tiparului cea de-a doua carte de ersuri
vaaratvicia ietrei ,ilustra(ii de Igor Vieru,, primit destul de
bine de critica literar. I se reruz plecarea in Lle(ia.
J968 Manirestandu-i protestul pentru reprimarea de ctre cenzur
a olumului de poeme a.vava, semnat de poetul Ion
Vatamanu, pleac demonstrati de la editur. Scrie. De(ine,
PIA1RA DL CI1IRL
#
prin concurs, premiul I pentru traducerea poemului Miravi
de Nicolos Barataili. Lditeaz poeme traduse din poetul
rus Leonid Martano i din armeanca Sila Kaputikean. Lste
initat de ctre Boris Moil, redactor-er la Studioul
Moldoa-rilm, in calitate de regizor. Realizeaz primul su
rilm documentar 1rvta, care la lestialul zonal de la Mensk
se inrednicete de premiul I pentru regie. Se nate primul
su copil Ctlin. La Lditura Cartea moldoeneasc ede lu-
mina tiparului olumul Zoacii Mavote ,in rusete,.
J969 Public la Lditura Lumina placheta 1er.vri ,in colec(ia Olimp,
sub nr. 1,, cu un cuant inainte de Mihail Dolgan. Realizeaz
cel de-al doilea rilm documentar Pe faa,vt tatevtvtvi, care chiar
de la lansarea pe ecran este interzis de autorit(ile regimului
comunist.
lilmul aclv., cea de-a treia reuit a tanrului cineast, de
asemenea este interzis: prezentat clandestin la lestialul de
rilme de la Soci, e nominalizat pentru premiul I, ins la
insisten(a autorit(ilor cinematograrice din R.S.S.
Moldoeneasc acest premiu este atribuit altui autor. Se inscrie
la Cursurile superioare de scenaristic i regie de rilm
documentar din Moscoa.
J970J97J n Lditura Molodaia gardia apare in traducerea
Noelei Mateea cartea |reav.tro cavvea, care este bine
comentat la un seminar de ctre scriitorii Valentin Katae,
Andrei Voznesenski, Konstantin Vanenkin, Kiril Koaldji.
Apare in Lditura Cartea moldoeneasc olumul de ersuri
eciori, prezentare graric de Isai Carmu. Absolete Cursurile
superioare de scenaristic i regie de rilm documentar.
Realizeaz rilmul de diplom Divitrie Cavtevir cu men(iunea
excelent.
ANA1OL CODRU
$
Se angajeaz regizor la Studioul Moldoa-rilm. Pan in anul
2000 a turnat 30 de rilme documentare, 14 dintre ele apreciate
la restialuri na(ionale i interna(ionale.
J974 Se nate riica sa Ana-Maria.
J976 De(ine Premiul I pentru poezie al prestigioasei reiste literare
din Moscoa Drujba narodo.
J977 Realizeaz primul su rilm de ric(iune Care e care, acuzat de
miopie politic, din care cauz este pltit cu numai 0 din
onorariul obligatoriu. Apare in Lditura Soietskii pisatel` din
Moscoa cartea de ersuri voria in traducerea Noelei
Mateea.
J980 La Lditura Literatura artistic apare olumul de poezii Piatra
ae citire ,prezentare graric Ilie Bogdesco,
J98J Prima cltorie peste hotare, in Iugoslaia. Pentru un ciclu de
rilme documentare i se decerneaz Premiul tineretului din
Republica Moldoa. Se sting din ia( prin(ii poetului.
J986 Public in Lditura Literatura artistic olumul antologic Mitvt
er.ovat, cu o prera( de criticul literar Mihail Dolgan,
prezentarea graric apar(inandu-i lui Isai Carmu.
J987 n Lditura Literatura artistic ede lumina tiparului olumul
Citaiavevi in traducere ruseasc.
J988 Lste distins cu inaltul titlu onoriric de Maestru in art.
Realizeaz la studioul Moldoa-rilm lungmetrajul
documentar vvt acvati vartorii, scenarist riind Dumitru
Olrescu. Organizeaz Cursurile de regie de rilm documentar.
J989 Realizeaz lungmetrajul documentar Milai vive.cv. lormeaz
cenaclul literar i de cultur na(ional Motenirea in or.
Dubsari, riind ales totodat Preedinte de onoare al cenaclului.
Conductorii direc(i ai cenaclului sunt poetul Ion Bor i
medicul-legist Anatol Beliu. Au colaborat intens intelectualii
oraului, printre care so(ii Vladimir i Lliga Manea, Mihai
PIA1RA DL CI1IRL
%
Beleaski, coleg de coal al poetului, Oleg Studni(ki i Oleg
Kaminski. Sedin(a de constituire a cenaclului a aut loc in
mod clandestin la morga din ora, celelalte edin(e de lucru s-au
desrurat in ilegalitate in pdurea de lang satul Roghi.
1urneaz la Studioul Moldoa-rilm rilmul documentar v,
^icotai Co.tevco. lilmrile au loc dup cercul polar, la Norilisk
i Dudinka, locurile in care a rost exilat poetul basarabean.
J990 La lestialul interna(ional de rilme documentare din or.
Ostroe ,Cehia, pentru lungmetrajul documentar vvt acvati
vartorii i se decerneaz Marele premiu ,Grand Prix, pentru
regie. Premiera rilmului Milai vive.cv la Cercul militar din
Bucureti, apoi in or. Constan(a i Iai, riind considerat de
eminescologi cel mai bun dintre cate s-au realizat despre
neintrecutul poet. Deine Laureat al Premiului de Stat al
Republicii Moldoa in domeniul cinematograriei.
J992 lilmul Milai vive.cv este distins cu Premiul I la lestialul
de poezie din Suceaa.
J993 La congresul al VII-lea al Uniunii Cineatilor este ales
Preedinte.
J994 Pentru succese remarcabile in arta scrisului, la propunerea
Uniunii Scriitorilor, este decorat cu medalia Mihai Lminescu.
Lste ales membru de onoare al Academiei interna(ionale de
rilm din ledera(ia Rus.
J996 Pentru certa contribu(ie la dezoltarea scrisului i rilmului
na(ional este decorat cu cea mai inalt distinc(ie de stat
Ordinul Republicii. n legtura cu implinirea a 60 de ani,
Institutul de Istorie i 1eorie Literar al Academiei de Stiin(e
din Republica Moldoa, catedra de literatura roman a
Uniersit(ii de stat, Uniunea Scriitorilor i Uniunea Cineatilor
organizeaz simpozionul Anatol Codru: estetica poeziei
metarorice.
ANA1OL CODRU
&
J997 Compania comercial pentru edituri Bulat Art Glob ii lanseaz
olumul de poeme otta cvrvtvtvi.
J998 Lste reales Preedinte al Uniunii Cineatilor din Republica
Moldoa. n Lditura ARC apare olumul de poezii vtvtarea
virarii cu o prera( semnat de Arcadie Suceeanu.
J999 I se decerneaz Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica
Moldoa pentru cea mai bun carte de poeme a anului
vtvtarea virarii. Academia de Stiin(e din Republica Moldoa,
pentru merite deosebite in arta scrisului i in cea a ecranului
documentar, ii acord inaltul titlu onoriric de academician.
Realizeaz lungmentrajul documentar ov Creava. n editura
Cartea Moldoei ii apare olumul Rverea aiv vefiivta, selec(ie
i prera( de Ion Ciocanu. Ldi(ia este inzestrat cu o ampl
selec(ie de rererin(e critice.
2000 Academia Interna(ional de drept economic ii acord titlul
de Doctor Honoris Causa. Pentru marea contribu(ie la
propagarea operei eminesciene Guernul Romaniei il
decoreaz cu medalia Mihai Lminescu.
etoi.et
1oate-s un rel de-a zice despre noi: piatra de neam i
lemnul incrustat, graiul acesta mult trudind pe deal cu
plugul in balade aromind, toate au chipul Plaiului-printe:
rirul de aer scump pe amintiri, rloarea de soc czut ca-n
ecie pe satul de strbuni de sub pmant.
1oate-s cuibare srinte, de-n(eles eghea i rodul
eacului de-acas, stalpii acetia care (in din pr(i bolta i
rruntea rra(ilor de (ar...
Mielu-i jertrit pornirilor de zori, soarelui i antului
din ra(, graul din pod se ars prin pere(i i (ine-a pace
lumii i-a rr(ie.
1oate-s citire sacr i cazanii: ramul cu prunci,
recioarele Marii i biolii inrlcra(i cu lapte, i steaua
lstrind deasupra lor. 1oate-s un rel de-a spune despre
noi: rocul pe culmi i canepa nuntind, ia de glezn-
ncolcit strans i mierla nebunit de uimire.
1oate-s pe nou i-s patrie cantand: ro(ile dulci i
drumul pe msur, plopii inal(i, da(i mirilor in chip, i trestia
- mireselor in umblet...
1oate-s pe nou
Si-s patrie cantand,
1oate au chipul Plaiului-printe,
1oate-s citire sacr i cazanii,
1oate-s un rel de-a zice despre noi!
ANA1OL CODRU
Pa.area rive
Cerul nostru: ce albastru, ce nou!
n cuprinsul lui
lreamt soarele
Ca glbenuul in ou.
Din nemrginirea lui
Pasrea ine.
Atatea aripi de jur-imprejur,
C pare zduhul ingroat de lumin.
Po(i lua cu ulciorul din cer
Lacrima ciocarliei mult srant.
n cumpna numelui meu o s-auzi
Steaua polar a IONULUI (rii cum cant!
Cvv ar fi
Lu nscocesc aceast stea de departe! -
La inc nu e, ins strlucirea ei
L un aans pentru rspltirea
Voastr cu ochiul.
Lu o inr(iez mai intai optimismului,
Care ne bantuie pe riecare!
Si cum omul este pretutindeni,
Steaua e rptura gandirii acestuia,
Cum ar ri c este: Ion-a-lui-Ion-a-lui-Ion-a-lui-Ion-al
Inrinitului...
PIA1RA DL CI1IRL
acriva
1mduire scump pe Moldoa
L-aceast lacrim a mea i de la sine.
L-atat de pur, c se aude roua,
L-atat de sincer, c mai s cred
nu-mi ine...
Nu m pot ignora,
Cci nu m pot arunca din mine:
Sunt prezen(a unui rapt real,
Care conrirm doada
Unei pregnante posibilit(i
C sunt necesar.
n cel mai ru caz,
Lu sunt dansul meu propriu...
Doar evtrv fatvt...
Doar pentru raptul c exist acum,
Doar pentru raptul c m bucur inc
De rloarea teiului,
Care muncete mult
La-ntemeierea soarelui, acas,
Sau la cuantul care o-nrioar
Si-o race pasre
Si os de amintire, -
PIA1RA DL CI1IRL
!
Lu port aceste cearcne, prieteni, -
Ca o candoare-a macilor de zori,
S pot nimba cu ganduri rruntea oastr
n acest eac asprit,
Dat nou-n seam, s nu-l murim,
S-i (inem pururi treji
Alctuirea dreapt in balan(,
Doar pentru graul c ni-i de eroi,
Zantat de gloan(e, mult, pentru oricine,
Ca plumbul greu, in rnile deschise,
n care po(i planta un trandarir
ntru ecia noastr, s lumine
Jur-imprejurul Patriei eghind -
Lu numele i-l scriu pe steag, prieteni,
Pe aripi inc,
Pe rantani,
Pe mun(i,
Pe tot ce-i semn c-am izbandit in timp
Puriricarea-n surlet i idee.
Doar pentru c ne-nduioeaz
n lacrimi ciocarlii,
n palme - pluguri,
(rana-n grai
Si pasrea in umeri -
Lu pot numi aceste patimi |ARA,
GURA DL CAR1L,
nrlorind cu imne
Piatra cea srant a-ntemeierii noastre!
Doar pentru raptul c-nrlorete teiul,
Doar pentru raptul c exist acum.
ANA1OL CODRU
"
^evaiertata eitare
.otiei
O, ce lung drum a mai stat intre noi
Cu riul acesta la mijloc chemat.
1u - intr-un is al prin(ilor mei,
Lu - intr-o lacrim de-alor ti, la arat.
Poate-nrloreai intr-o canep-a noastr,
1orcandu-mi cma de nunt-n rscruci,
Cand eu, alungat dintr-un an mai dereme,
|ineam s te strig din ecie atunci
Ci riul, asemeni limbii de clopot,
Si timpul, i spa(iu-l sunase pe und
La mijloc chemandu-ne i parc mustrandu-ne
Acea ezitare ce-a rost s-l ascund.
...Prin(ii se daser-n araceri cu lutul...
Ci noi, sincopa(i intr-o clip a lor,
Chemm ca-ntr-o scoic racerea lumii
Strigand-o mereu din reciori in reciori...
rvvoa.a vvvta
Cai aprigi rug pe codri. Pe coame - timp clare,
Cand inul urc-n toamn ca-n jil(ul lui un domn,
nseninand zduhul cu rlcri de ranrar
Pe nun(i pllinde din tatal meu, Ion.
Din maica mea, Lisandra, din rrate-meu, Ilie,
Din rul meu, Costache, din sora mea, Agata,
PIA1RA DL CI1IRL
#
Strigandu-se din brazde, rurandu-se din ie,
Unul pind in altul, s nu se mai despart:
n cuibul lor de lume s nleasc tandru
Un riu al lor, Ilie, i el c-un riu, Costache,
Ce are-o riic, -Agata, i ea - una, Lisandra, -
1o(i alunga(i de-acas, in nunta lor s treac.
Nepo(ii s dea ghes, cum legea st s rie:
Agata i Costache, Lisandra i Ion,
Si ei, la randul lor, pe-un strnepot, Ilie,
Ce st s rug-acuma, pandind rrumos din somn.
vv ro.tit ta ra.aritvt .oaretvi
Ca lacrima psrii sante,
Ca pe surletul pruncilor roua,
Cu gura uor pe cuinte:
M o l d o a! -
Nume duios, inc mult adunat dintr-un capriciu-al
orbei i-al (ranei pe rruntea unui bour in brazd rsturnat,
ca o grmad scump de lumin!
Moldo,
gur de ciobni(, miere de-ndulcit clopotul de piatr,
steaua-n cimitire, surletul Ionului in eacuri rzrtit i
rremtat pe-un deal de nemurire,
unde ne crete chipul din (ran-n sus i plugu-mprospteaz
neamu-n bttur,
Moldo,
izodire dreapt, rr-apus, rloare care arde la strbuni pe
ANA1OL CODRU
$
gur, leagnul prunciei mele-n rsrit, mir de-ntemeiere,
cuib de cur(ie, canepa precist locul aromind, unde piep(ii
maici izorsc ecie, murmurul de ziu al lacrimii dintai,
brazdelor i mie rir de semincioar, glas care-nsenin ou-n
ciocarlii, ceara in albin, pruncul in recioar.
Azi, cand ne adast pan-n sub(iori gandurile bune,
cum e holda ierbii,
azi, cand miezul painii e albit de zor,
azi, cand dezrobit-i roua din rantani i pe stri nu-s lacrimi,
ci tmduire,
azi, cand codrii urc drep(i din rdcini i aceeai, dreapt,
in stejari ni-i rirea - rlutur-mi pe steaguri rruntea, c
triesc
ziua implinirii, ctitorind din piatr graiului acesta srant,
romanesc,
clopot de ecie,
ia( rr moarte!
\iacea.ta ataiea vrii...
Lxist-un rel de a trata
Particular la modul sincer:
De ce-i mai mare lacrima,
Decat adancul care-o plange
De ce cuintele-s idei
Si (in rzboaiele in gur,
Sau rericesc rr msur
n lupta noastr un temei
Ce-i painea, inc nunta ce-i,
PIA1RA DL CI1IRL
%
Si moartea ce-i, ce e rantana,
Ce-i pasrea, ce-i stei i tei,
Aripa ce-i i ce e mana
Ce-i laptele i aceti miei,
Roata aceasta, imprejurul,
Si-aceast galaxie-a gurii
Pe intrebarea noastr, ce-i!
Drob ae tara
Norii-n Ardeal sunt bocet i-ndurare,
Si-s oasele tocate-n surerin(i,
Si-s ocnele ce strig din prin(i,
Care cu lacrimi indulcit-au sarea
Cea care nu se inde pe argin(i,
Cea care e mai scump decat pare
C-ar ri c este sarea-n alt (ar
Mai ca a noastr - din ghe(ari rierbin(i,
Care din noi s-au rupt i-au rcut marea
Cu alul i cu-adancul rzrtit.
Ardealul ne e plansul inrinit,
n solni(e s-l aib riecare
Roman, care de sare e albit
S-i poarte-n oase drobul lui de (ar.
ANA1OL CODRU
&
^vvta v .raeat
O nunt, alta, cred c nu se poate,
Nu-i nunt in Ardeal, dac-i a doua,
Cum nu-i nici lacrima, ca prima, mai ca roua
Pe iarba necosit niciodat.
Chiar dac-o ri-n Ardeal, c-ntruna plou,
Chiar dac toamna e de nuni bogat,
Nu poate nunta ri din nou jucat.
Cand se repet - nu mai este nou.
Si e pcat s rie repetat,
S-i rac-Ardealul nunta aneoie,
Dintr-un capriciu, c le-ar sta in oie
Celor rugi(i din nunta ceealalt.
Nunta-i Ardealul care nu se mut
Din nunta lui dintai in alt nunt.
1orovet
Pe cinste
Si pe onoare
Sunt culorile astea
Ale zicerii noastre cu rlori.
Un necuprins de rreamt in doi peri
L acest Vorone(
PIA1RA DL CI1IRL
'
nmuiat in acuarelele cerului
De un neinchipuit albastru al ochilor
Maicii Domnului de peste tot.
Adieri de molebnii,
Liba(ii de agheasm
L aceast mereu aducere-aminte,
Aceast rugciune inl(at
Pe lacrimi...
Drao.te
Pasre
Care
i
Are
Cuibul
n
Vzduh
Si legnat
De respira(ia
Pruncilor
La
Ora
Laptelui...
ANA1OL CODRU
^vvta
,Concept i metaror,
O, nun(ile noastre la apele Nistrului,
nc roarte la apele Nistrului,
nc pe grindul de piatr, ca nite pietre de moar rotind,
La rersatul clopotelor de pmant ars
Si inc surlate cu piatr -
Pan-n lucereri acestea uind,
Pan-n ecii acestea estind
1recerea noastr, prin nun(i, in nemoarte.
O, armsari aromind cu iarb de plaur!
Oho! rierbantand ploi, nebunind ape!
O, rlori intrate sua in hamuri de aur,
1rgand carul Soarelui de prunci mai aproape.
O, dealuri pe care se rumenesc ro(ile painii de-o ar!
O, punii inului, srind peste cas!
O, conaule mire!
O, coni( mireas!
O, canepa noastr de neam i recioar,
Drgostit in bulhace de zodii bl(ate
Pentru rlamura casei, crand peste-amurguri
Ora jertririi mereu repetat,
Cu pas apsat clcand de pe-o nunt pe alta,
De parc-ai clca pe-o orrand de struguri.
- La rrumoi ani, scumpi prin(i-impra(i.
Semna(i grau, roata morii s numere anii de-a randul
- Mul(umim dumneaoastr, gospodari-musariri cu arcul pe bra(,
Rugmu-ne, de prinde(i cu noi in dan(, s-nartim cu
piciorul pmantul.
PIA1RA DL CI1IRL
Luat-aans o zi de ieri -
Cu ce ecie s-o restitui,
Pentru comodele tceri,
Ce mun(i s dau de dinamit
Ce aur pentru-un gand nescris
S rspltesc i, cu doband,
S-mi merit pururea osanda
Nemor(ii care m-a inins!...
Si totui, Doamne, mai trim
Si-o s murim, i-o s ne doar,
C ne-am urat de drag de (ar,
S n-aem loc la (intirim,
Si arunca(i s rim arar
Din (ara care o iubim.
Si, totui, Doamne, ne e soarta
Ranitul umilin(ei ham,
n care a intrat un neam,
S-i trag gropile pe hart
Si-n relu-acesta, sueran,
De neamul lui s se despart.
Si, totui, Doamne, le aud,
Cum in prin remi potopitoare
Strbune pluguri s ne are
PIA1RA DL CI1IRL
!
n rana noastr un tumult
Si iar s ne-nrieze (ara
n (ara care-a rost demult.
Mi-aplec urechea: din strrund
Se-aud cum mun(ii ies arar...
Si, Doamne,-n cerul nostru cat prinos!
De sacru, de sublim i de rrumos,
C se aude-n lume-aa duios:
Ninge Hristos,
Ninge Hristos...
Si, Doamne, cat pace-acolo sus!
Dar niciodat-n lume nu s-a spus
Mai simplu, mai prorund, mai rr-apus:
Ninge Iisus,
Ninge Iisus...
Nu tiu cum se-ntampl: unii
Dau in lacrim cu pumnii.
Uite-aa: din suprare,
Loesc unii lumii sarea.
ANA1OL CODRU
"
Nu tiu cum de-i rabd dansul,
Dumnezeu, loit in plansu-i.
Nu tiu cum ii mai pstreaz
Marea lacrimii aghiasma,
Care toat-mi ine greu
S spun c-am plans-o eu,
S spun c-am plans-o eu...
Ob.e.ia ca .e vai oate...
,193-1949,
Acest nego( pecuniar
Cu plus i minis la-mpr(ial,
Demen(a asta capital,
Ho(ia asta la cantar
Sunt de epoc galonat,
De neam de pucrii, de ho(i,
De treang blbnind in por(i -
S acceptm, c se mai poate,
Cu groapa dat la o parte,
S pierdem catigand la sor(i
Aceeai soart repetat...
Dar deocamdat spunem rai,
1rgand mormintele pe roate,
La gar orele sunt gata,
Acarul inerseaz plai
Pe inele care sunt gratii,
Si-i iarn, i e luna mai,
PIA1RA DL CI1IRL
#
n dulcea ei ratalitate...
1u, omule, de ce mai stai
Ia-(i lacrima, cci gongul bate:
`3...
`49...
H a i !!!
Raboivt, .eceta
,1941-1946,
1
Uscate-s ierbile: o scam,
C nu mai ai
Decat un rremtat de coame
n ant, pe cai.
Si itele mai se rstoarn,
Mai pe rantani,
Zarlindu-le, mugind, in coarne,
Vrsand pelin.
Si pan` in ulturi e pustiu.
Pasc mieii lupi.
Si mieii mai rlmanzi se tiu -
Reruz trup...
2
...1rec norii pe camp.
Zdrelit e blana
Pe lupi care ling
Amurgul pe ran.
ANA1OL CODRU
$
Se-aud cum se-nrig
n timpuri sge(i
Zarlite spre noi
De huni i de ge(i.
Adanc in pmant
Carti(a tace.
Ne rlutur-n ant
Maneca, sacii.
|in ca pe-un taur
Plugul de coarne:
loamea mugete
S m rstoarne.
O, iat-o i luna,
L ca o coas.
Drumul in carje
Se-ntoarn acas...
3
...Piatr, maic de plai,
Ochiul zilei il tulburi.
De sub streaina casei cai
Pasc iarba din cuiburi.
Cornul oii-n zduh
Las gaura ars,
Si prin gaur, ur!
luge pasrea.
PIA1RA DL CI1IRL
%
Cerul cade pe jos
Ori se (ine de pari.
Dup deal soarele ros
De (istari...
4
...La clopotni(ele dinspre stani
1rag clopote s moar de plmani...
Cov.tavtiv Orea
...fecior aiv .atvt vev, care a
orvit riv vroa cv Ptvv,orvt
v .eara .vvtvi ^ov, 11:.
Capul copilului din lun al cui ai rut s rie,
Cand a enit Mo Crciun atunci
Printre stelele de tinichea, prin ijelie
S-(i aduc papuci
De Anul Nou, prin tranee...
1u purtai pacea printre gloan(e
Ca pe-o Cale Lactee...
De ce ai urat aa de rrumos, Constantin,
C te-a mucat glon(ul de inim cu enin
Si ai ridicat de pe zpad palcuri de rlori,
Aezandu-le pe steagul (rii, s-(i rie drag
Chipul Mariei tale, care i(i cant de dor,
C inrlorete i piatra in prag.
Ai mai chiuit de trei ori ca-n trecut:
-La ureche zurgli...
...Si-ai czut...
Hi-i-i...
Capul copilului din lun al cui ai rut s rie,
Cand rsturnau toate pluguoarele (rii
Scrumul i gropile btliei
La marginea Luropei i durerii...
...Si-au pus to(i rlcii, pe rand,
Cate o rloare la inim, s ard,
S le-nrloreasc Mariile cantand
Dorul in poart...
PIA1RA DL CI1IRL
Leru-i ler,
llorile dalbe...
Scula(i, gospodari, scula(i.
C-am enit cu semnatul,
Dar pmantul e ca piatra,
Sman(a-i pietriricat...
N-ar aea razboiul parte...
Leru-i ler,
llorile dalbe...
Scula(i, codrilor, scula(i,
Rau, i munte, i campie. -
Au copiii-o datorie:
De-i rzboi, de-i ijelie,
Li saman ecia...
Leru-l ler,
llorile dalbe...
C rzboiul rului
N-are el copiii lui,
Si ne-arunc plumb i ur,
Si ne stric artura,
Si ne rur-mbuctura.
Leru-i ler,
llorile dalbe...
Scula(i, oi copii, scula(i
Mor(i i ii - pe-ntreg pmantul.
Ninge negru i rerbinte.
PIA1RA DL CI1IRL
!
Prin tranei, printre morminte,
Prin tranei, printre morminte...
Negru-i leru...
llorile dalbe...
Mitvt er.ovat
Hotrat lucru: nu mai apare
n cumpna mea i-a prin(ilor mei
liul lor Gheorghe, sau riul lor Steran
Si mie rrate drept - Constantin,
Sau cum i-au rost spus surorile intai...
Croit pe potria unei ambi(ii,
Ll nu mai cuteaz s dea printre noi,
S-i cear partea lui de aere -
S zicem, un cal sau reo unealt,
O tur de ie sau locul de cas,
Sau reo porecl i aa mai departe,
Dac ar ri s-l porneasc-ntr-o nunt
Prin(ii mei pe reo coast de toamn.
Dar nici un srat acum nu mai prinde.
Plimbandu-se-n el ca-ntr-un paradis,
Nu-l mai rnesc intrebrile noastre,
Sau golul ce-l pune-ntre el i prin(i,
Ca locul rurat, pe deal, de o cruce,
Pe care o car-n spinare strbunii
Departe in satul lor din echime.
Ci el - nici habar de toate acestea,
ANA1OL CODRU
"
Si nici reo idee mcar s-l detepte,
C-ar ri mai cu cale s-i hotrasc
Naterea lui pentru un plug sau reo arm,
Sau pentru reo paine sau pentru reo roame,
Sau pentru reun riu care mic pe-aproape,
Cum poate s rie, dac se-ntampl
Ideea prin(ilor s se-mplineasc.
Nimic nu-l mai poate urni dintr-acolo,
De unde ambi(ia l-a prins cu otgoane
Si-l (ine departe de grijile noastre.
Crezand c mai poate cea s se rac
n aceast direc(ie, s se arate
Din paradisul lui de departe, -
1rimis-au orb prin tribunale,
Si multe dezbateri prin asamblee
Au rost s se pun-n aceste araceri
De rudele mele roarte sturoase
Si roarte pornite, dac e cazul...
Dar nu s-a ajuns la reo in(elegere.
Si-atuncea satul se-mpinse la por(i.
La portile noastre,
Proptite pe caini,
Urnind ctre noi atata ocar
Si-atata blestem, aa deodat,
De parc roteau cate-un corn pe la rrun(i.
Dac riul ostru enea
Din naterea lui, neaprat,
n sat mai rceam o nunt ca lumea
Si-o cas, in ciuda apelor astea,
Care ne manc braul la coal,
Si itele-n staul,
PIA1RA DL CI1IRL
#
Cand norii coboar pe codrii Orheiului...
O, dac enea, putea la o adic
S-i rie de so( Lizaetei lui Sarghe
Pe care l-au rost rurat dou gloan(e
Cu tot cu inim, dac enea...
O, dac enea, in groapa lui 1oader
Putea s se duc i-acela, cantand,
S in-ndrt la casa lui tanr,
S-i rac neamul lui mai departe
Cu o rat-a lui Gheorghe, care ii (ine
Sanii cu-o man, rragezi s-i aib...
Cine s-i ierte toate acestea!... -
Aa racu la incheiere un tanr.
Si care-i (inea de man neasta
loarte rrumoas i roarte de treab
Cu burta-nrlorit uor ctre gur.
,S ri rost, probabil, in luna a opta,
Cand totul se pare c-i hotrat.,
Iar noi Ce puteam s rspundem atunci
Cand el, riul lui Gheorghe, sau riul lui Steran,
Si mie rrate drept - Constantin,
Sau cum i-ar ri spus surorile-ntai -
Mcar nici idee de toate acestea...
Piatra v raboaie
Piatr, nu m sruta,
C (i-i ca piatra gura
Si ca piatra inima.
ANA1OL CODRU
$
Ce-am rcut de-ai blestemat,
Lacrima c mi-a secat
Si de om m-am strinat
Mi-ai racut cerul de glod
Si drumul ca de prohod,
Ca s-l trec s nu mai pot.
Stiu-te-a, de nu te-a ti,
Cum ai sta i m-ai prii -
Cu blestem tot te-a gri,
Nici s po(i a te cina,
Cum (i-oi blestema gura.
S-o ai ca mtrguna!
S-(i rac i umbra seac,
Pe piatr s (i-o rscoac,
S-(i rie pusta ddac.
S n-ajungi s mai ajung,
S-(i d rruntea pe genunchi,
De urat - ca un trunchi.
Cand mi-a rost dragostea-ntai,
S mi-o sraii sub clcai,
M-ai loit cu btlii,
Si-ai ghiontit plumbul s mute
Din ochiul scalamb de puc.
S-mi deie ia( de duc.
Si-ai racut s-mi port pe maini,
Pe reme de timp hapsan,
Mormantul printre strini.
Dar de drag ce l-am aut
Plaiul, de rrumos i mult,
Am arlat piatr de scut!
PIA1RA DL CI1IRL
%
Si l-am aezat departe,
Omu-nemantat cu ceart,
Aea-o-ar s n-aib parte
De paine, nici de cu(it,
Nici de stropul rcorit,
Cu piatra c m-a-nrajbit.
Nici de umbra lui mcar,
S-i treac orba-nzadar,
S-i rac mersul talhar!
Lua-l-ar negru-n puhoaie,
C-a bgat piatra-n rzboaie!...
Mitvt robabit
.Si taurul cu tancul prins pe zri,
Cand impucau rantanile in lun
Ciuturi de lacrimi
Si amenin(ri...
Or, Gheorghe a rugit atunci din el,
ntr-un ecin cu trei reciori in carne,
Ce-aeau, arand, s intre in o(el
Si s-l rstoarne.
Ci rieru-n branci curgea impins de cti,
Prin artur, grajduri, prin rereti...
Vzand c-i slut, scpare c nu este,
Gheorghe-ndrt, in el, al nimnui,
ANA1OL CODRU
&
Loit din spate pe neprins de este
De umbra lui.
Rmase duhul cur(ii, neininsul,
Si bourul ce s-a izbit din runii,
Cu ierbile i coasa dup dansul,
S se rzbune...
Ogorul parc-n rruntea lui uia,
Prins ca o stem de-un Ceahlu rnit,
Cci bourul ca dintre zri enea
Cumplit.
.Ce-a rost apoi, ce s-a rcut in lume -
Bourul mai doarme-n dreptul lunii
Si dintre zri ucise ii rstoarn
Cirezi de ierbi, pscandu-le-ntre coarne.
O .cri.oare care vtea fi .cri.a
Nu certa(i graul la moartea lui de paine,
Voi sruta(i-i coasa i da(i cu in pe-arar,
La rocuri ridicate, inalte, din (ran,
lelia lui de soare pe ganduri mari s steie.
Vin zilele pe-acas cu etile-n spinare,
Din por(ile inchise gonesc spre oi to(i anii,
Ca lupii, (opind, cand gerul le st-n coam
Si datina ii pate cu turme mari de miei.
PIA1RA DL CI1IRL
'
Pune(i i-n cruci sman(a a unei ie(i de treab,
S deie-n muguri bra(ul, la cimitir s cad
Rzboaiele-mpucate c-o lacrim, din iarb,
A rratelui meu 1oma, ce ine-ntr-o scrisoare.
Muca(i din rructul tanr, cand rapta e dreapt,
Pune(i inel in mana reciorilor, s-l poarte
Spre zodii sau spre holde, prin care trec mai tineri
Copiii mei cu psri in cuibul lor - pe umeri.
Da(i ghiont la ieztur, urni(i din curte cainii,
1opoarele s-mping la por(i, s tune piatra,
lantana clocotit urni(i-o-n doi pe-o parte,
Spre lungul ir de ari(i, ce-i chip s se arate.
Voi, mari, prin(ii mei, i eu - din care or
Alturi pun sratul, luand din masa oastr,
S cldesc din zile, din ani - nu obiceiul,
Ci datoria srant de a rmane oameni.
Cate-ncurcate - toate-ale oastre i-ale mele,
Si-un is, c in acas, e-al ostru totdeauna,
Si totdeauna gandul c-ae(i in spate-un nume
Din numele meu care e-al ostru pe ecie.
.Voi n-a(i certat nici graul, nici moartea lui de paine,
A(i dus la gur coasa i-a(i dat cu in pe-arar,
Si rocuri mari - s ard, c mai sunte(i pe-aproape
Cu o relie-n man la capul eniciei.
ANA1OL CODRU
!
Vin etile pe-acas, in amintiri, sau eu,
C-un tren printre morminte, ce urc greu la deal,
Si crucile-nrloresc din umerii mei doi,
Cernandu-m cu rloare la temelia oastr...
ooava
Dansul cocoilor in seara nup(ial,
Srind peste cu(ite, cum zori pe cimitire,
Cu trambi(a de sange rsat pan` la coal
Din care ruge sora s rluture de-un mire.
Voi, miri din satul meu, oi sprinteni la sandal,
De soart, ca de arpe, muca(i la mana dreapt,
Cosi(i la capul lumii i-n gropile de smoal -
Surorile -ateapt.
Stau ornicei, monegii, pe boi rura(i din pluguri,
Pe brbi se ars chiot i cade lang mese,
Berbecii sar pe tobe, i inul crap cruguri
De hore impietrite sub genele miresei.
Voi, miri...
Parc-a(i chemat din goluri rrumoasele-adormite,
Si-a(i dat in clocot timpul, s se atepte mult
Logodna sorii mele, de oi indrgostit,
De unul care pare p(it i mai adult.
PIA1RA DL CI1IRL
!
De unde (ip zorii, ateapt iar prin(ii,
Colacii la rantan stau anina(i in cumpeni,
Ci oi cinsti(i prea mult din inul surerin(ei
Paharul cel de lacrimi, care pe zri se umple.
Mai chiui(i, monegi, o dat i-nc-o dat,
Pe brbi curg chiot i blestemul de nunt,
Rotind cat e pmantul acele hori de piatr,
Si-n care, sub nrram, e sora mea crunt...
a vvvta ae avr
Scoal, mi tat, i in` din (rani,
Cci mama ii race nunta de aur,
1reci mai aproape de-al nun(ii destin
Purtat in cru(a oastr c-un taur.
Cand morile macin-acum numai timp
Si brazda arunc colaci din (rane,
1u scutur-(i haina de schije in camp,
De steaua pmantului care te (ine.
Nu mai e chip s se rac reo ag.
1otul e gata: i cni i ina(,
Si-i dreptul reciorilor acum s aleag
Ce trubi s cante i oi s juca(i.
Pe mama pe maini s o joci chiuind,
Ca lumea s ad de peste trei mri.
ANA1OL CODRU
!
l intr-un chip ca s-i sune-a pmant
Lacrima toat culeas-n br(ri.
Cand nunta a ri s se sting pu(in,
Veni-om i noi aproape-aproape
Lacrimi rierbin(i
La oi sub pleoape...
^etavaavire
vi 1. Morevo
Ani de razboi, lega(i intr-un suman,
n amintirea noastr se mai plimb...
Zpada sobelor pe umerii srmani
Si clan(a uilor, ca un bnu(, pe limb.
Parc se tanguie, acolo sub (rani,
Moara de ant, cu piatra ei strbun,
Si nucii cei plugari de lang stani,
1rgand pmantul catre zri mai bune,
nc rantanile cu toate lacrimand
n ra(a caselor danelor, sub ie,
Si cerul despicat in asrin(it
De-o schij, pan` in neamul din ecie,
nc buneii-nnebunind pe deal
De jalea riilor, nepo(ilor, de ur.
Si Nistrul din tranee scos pe mal
Cu apa lui trsnit de cldur,
PIA1RA DL CI1IRL
!!
nc ozul palid in cru(i,
Si cainii alunga(i din sat arar,
Si-nstrina(i de lan(, inc btu(i
Si improca(i cu pietre i ocar,
nc rurat ceara din albini
Cu degete sub(iri, pe nemancate
Si canepele trase din rantani
Pe trupul unor tiri insangerate,
Si loboda din haturi, rir cu rir,
Stalcind cazanele cu iz de buruian,
Si boii in genunchi la cimitir,
Rugandu-se de groapa lor srman.
Si inc nun(ile care n-au rost atunci.
Nici natere de surlet, nici de rloare,
Decat doar numai scancete de prunci,
Uita(i in carnea srant de recioar.
Si preedintele incrun(ind in por(i,
Plangand in pumni cu-o rugminte srant:
S tragem brazda (arinei cu so(
Pentru cei mul(i cu graul pe morminte,
Si inc steagul de pe coal, sus,
mprosptand cu pace pan` departe,
Si eu cu-o achie de stea, de dup deal
Intampinandu-mi rra(ii din nemoarte...
ANA1OL CODRU
!"
Mavtava
Greu e drumul,
lrig i zloat,
Ning zpezile de-un eac,
Dar de-odat
Se arat
Cu mantaua rupt-n spate,
Opintind i dand din coate,
Prin nmete-un pui de rag:
Din rzboi neamul enea,
Si cum d c rrig ii este,
lr ca s prind de este
i orer mantaua mea:
- Ia-o, rrate, arunc-o-n spate,
Pan rrigurile trec,
n rzboi mantaua tatei
A-nclzit un codru-ntreg -
Ll din zbor a prins ghiuleaua.
Si-a rmas cu ea pe es.
Schija ce-a loit mantaua
N-a loit in codrul des.
Ia-o, ragule, rartate:
Peste codri norii-s grei, -
Parc e mantaua tatei
Gurit peste ei...
1:
PIA1RA DL CI1IRL
!#
aiva ae rv, 11
Graul acesta imi pare-un Dumnezeu
Cu barba rzrtit in tot cuprinsul (rii,
Sau poate-n spaima noastr se zarcolete-un leu
Al roametei, ce (ine-n coam o aere!
Pari incercat de-o coas la glezne, s admiri
Sorocu-ntemeierii painilor cu gura.
Pari liberat la ora culesului din miri,
La nunta lor s-(i rie mireasa-mbuctur.
Atat de mult-i teama in noi, c e mult grau,
C-o s ne mance graul, c-o s ne dea la moar,
C n-o s-arlm scpare de grau, ca de un riu
Ce ine-n ia(a noastr, zarlindu-ne arar.
O, leul,
Dumnezeul,
1u, graul,
nsui eul!...
1
Cosim iarba pe morminte.
Iarba lacrim cuinte.
ANA1OL CODRU
!$
Strangem rrunza de pe cruci.
Lacrima n-o mai usuci.
Gropile rcnesc rantani.
Apa-i lacrim pe maini.
Ciutura ajunge-o stea.
Ciutura
L lacrima
Plans i de maic-mea.
Ne splm ra(a cu rou,
Roua-i cantec de necaz,
Roua e cu luna-n dou
lulgerat pe obraz.
1rupul ni-l imbrac rrunza,
Si-l dezbrac toamna iar.
Mi se leagn pe buze
Un blestem de rruct amar:
Cucuor cu pana sur,
Pune-(i-a pelin pe gur
Si orbal( pe cttur.
lace-(i-a zborul urat
C-un lan(ug legat de gat,
C tare m-ai chinuit.
Din srin(it mi-ai artat
C in riii la arat
De-unde moartea i-a-ngropat.
PIA1RA DL CI1IRL
!%
lace-s-ar rzboiul scrum
Si tu - pulbere i rum,
S n-atept plangand in drum.
2
Semnatul e tarziu,
Dar i-n Nistru crete grau.
C Nistru-i de lacrim,
Grau-n al se clatin.
Dac mi-i batran coasa,
Crete graul i pe cas.
Unde a czut un riu,
1otdeauna crete grau.
Chiar i lacrima din ochi
L de grau i e de roc...
oi.v
Cand se-ntampl s murim pu(in,
Vin copacii i ne trag de man,
Vine cateodat i-o rantan,
Dac se intampl c nu-i in.
Numai c la ora cand se race
Vreo (ran s ne logodeasc,
Nu ne dau din trupul lor copacii
Captul de scandur drceasc.
ANA1OL CODRU
!&
Nici rantana nu ne d din can
Si nici ia, dac in(elege
C se race in sat reo dan
De singurtate s se lege.
Plou-atunci. Pe ale ruge glodul,
Gropile se ca(r pe case,
Si se-ntorc pe-o parte, i se pierde totul
Ce-i gandit de-o cruce i-i ochit de-o coas.
Uite-aa deodat - sute de zoare! -
Pe din toat partea satului, s-o tie
C-i urat treaba, dac las glia,
Mai ales cei tineri la chipiu cu-o rloare.
... nc din ht-eacul ine legea asta,
S nu-mping ceasul peste noi reo tire,
C-un recior mai hatru i-a zidit neasta
n singurtate, ca-ntr-o mnstire...
ivvra arere
Acum numai estea dac mai ine
Neinchipuit i deart,
Curen(ii urii se-nartesc pe hart
Si-n grani( se race c nu-i bine,
Si se arunc peste mun(i cu piatra,
Si se rnesc i ape, i coline,
PIA1RA DL CI1IRL
!'
Si oamenii ce-i amintesc de partea
De cer, c le-ar eghea printre ruine.
Singura lor aere, care-i moartea,
Care pe dealul ei se mai re(ine
Si sap groapa lumii mai departe
De lumea care moare de la sine.
Seul din soare s-a srarit. Nu arde.
Noaptea-n cuprinsul lumilor reine...
. rerevi
Nu juca(i cu baloanele
Cu gaz inert:
Jocul acesta posed
Seduc(ia mceului
De pe rruntea Academiilor
Bombate
Cu beton armat.
Juca(i table de cripte
Ale mor(ilor - milioanelor
De solda(i tineri,
Plani de propriul lor glonte.
Nici nu da(i seama
C aceti cai imbrca(i in mantale,
1rag circul cu butii
Umrlate cu jeg, de tmaie.
Dup steaguri slinoase
ANA1OL CODRU
"
Mitralierele corup iarba
Si laptele neestelor tinere
Ale milioanelor de solda(i tineri
Mrluitori:
Un, doi!
Un, doi!
Armelor
Li-i drag
De noi!...
O, nu juca(i cu baloanele
Cu gaz inert,
Altrel risca(i
S a atribiu(i chipului
Masca
Care o s strieasc
Gingia pentru glontele risipitor,
Supus bunt(ii sale de trandarir,
Care ne rluier...
v te .tri, ftoare ae var
Cat de paradoxal ne-ar prea,
Dar aceste aioane B-2
|in de ideea de carti( a insului uman.
Schioapt trandarirul,
Albina rur din lumanri.. . .
Cu riece zi,
Cu riece an
PIA1RA DL CI1IRL
"
Lu te strig, rloare de mr,
lloare-mireas,
Cu premilitari la nunta maicu(ei lor care intreab
Mirii-meri, cu picioarele de tuci,
Sruta(i pe maini,
mbrca(i cu iarb:
- leciora sub(irel, unde te duci
Acetia sunt mirii Ioni, Constantini,
Multmirositori, ca un lemn srutat de-o garoar.
Aceasta ins-i rloarea mrului, Mireasa Maria,
Pentru unul din ei, scuturat de drag -
n riece zi,
a riece an,
n riece eac...
- Nu dm mireasa rr armi i clopote, -
Zic rra(ii meri lstri(i in liad, -
Mrul cu rloarea care se scutur
Lste iscolirea nun(ii Ionului-mr.
Oricum, lumea e obsedat de aceste aioane B-2,
Care (in de ideea de carti( a brailor solda(i.,
Constantini,
Gioni,
Antuani...
Care-s miri i meri inrlori(i,
ngropa(i in amintirea mireselor merilor,
Care-s
Marii,
Calipse,
Luize -
1oate ninsori...
ANA1OL CODRU
"
Rvavivte
Chipul mamelor
Pe soclul de piatr
mprejmuit cu tcere...
Numaidecat s introducem lacrima Patriei
n circuitul uniersal
Al durerii.
Lacrima -
Cea mai statornic-n timpuri aere...
Pvtev .a vavtciv .area aiv ocli...
De buna seam, noi putem indulci sarea din ochi,
Dar ideea de Soare in ra( nicicand nu ne poate lipsi.
Senza(ia de amar totdeauna a stat la temelia
Lenimentelor, care imping omenirea inainte,
Dar nu in msura rzboiului!
O, nu! Niciodat in msura rzboiului!
Ne putem lesne debarasa de cuinte,
ns nici o putere nu ne poate lipsi
De ideea c suntem.
Uniersul e un punct,
1oate celelalte, de jur-imprejur,
Sunt marea intrebare:
Vom supraie(ui drama luminii, care ne lumineaz din ra( -
Altrel cum ne-am putea juca
Propria noastr comedie uman
PIA1RA DL CI1IRL
"!
Soarele din ra(,
Ideea ca suntem,
Si senza(ia de amar
1otdeauna au stat la temelia
Lenimentelor, care imping omenirea inainte,
Dar nu in msura rzboiului,
O, nu! Niciodat in msura rzboiului!
ati ivbe,ti Patria, e vtiv .a vori...
Cu stereotip
Nici rlorile mcar nu pot ri hrnite,
Cum nici umbrelele nu pot race dragoste cu rluturii.
Se-ntre(in pomii nu cu aer,
Ci cu srantul duh al poe(ilor
Czu(i in rzboaie
Pentru cantecul priighetorilor Patriei lor.
Munca e haina omului imbrcat pe surletul acestuia.
Omul, la randu-i, e Dumnezeul lui Sine,
Care-i tmduiete rnile inimii
Cu spiritul trandaririlor impurpura(i
De propria lor mireasm.
liece lucru, riece riin(
Mai intai inrlorete i, pe msur ce-i coace rructul,
Se subscrie ideii omului care le domin.
De aceea s substituim termenul ideii de ia(
Celui de bra(e care gandesc
Si au anotimpul i remea coacerii lor.
1otdeauna pe steag se parguiesc holdele Patriei,
ANA1OL CODRU
""
1otdeauna cuantul e patria ciocarliilor, care i(i cant in gur.
1otdeauna painea e cosmosul
Cu drumul intoarcerii acas.
A te hrni numai cu rorma painii
L ca i cum (i-ai tia trandaririi gurii cu propriii ti din(i.
S-(i iubeti Patria,
L pu(in s mori.
S-(i iubeti Patria,
L neoie numaidecat de nemoartea ta!
Ptvvt ara, .a ra.ara...
- Plugul ar,
S rsar
Grau, Marie...
- C-i sman(
Cu priin(,
Mi Ioane...
- De-ar ri timpul
Cum e campul,
Bun, Marie...
- Dar e timpul
Cum e ghimpul,
Ru, Ioane...
- Bate antul
Ca din rlint,
Greu, Marie...
- Si-i pmantul
Ca mormantul,
Or, Ioane!...
PIA1RA DL CI1IRL
"#
- Plugul taie
Si se-ndoaie,
la Marie...
- C sunt oase
De-ale noastre,
Mi Ioane...
- mi iau calul
Si trec malul,
la Marie...
- Zi-i mai iute:
Vine slutul,
Mi Ioane...
Mov.trvt
Pe roat graul lumii de pe stri
L-ai rupt i sa(iul ni l-ai pus in chinge,
1rgand in (eap rra(ii mei de sange,
Si-n burta maici ai rcut tieri.
Si-n lacrime ai hcuit atunci,
Si-ai milogit in mi aurirere,
Si-ai tras cu ranga in rica(ii mrii,
Si-ai rstignit pe ixuri i rscruci
Lul (ranii, Sinele de plai
Si-a toate graiul laptele acesta,
Si-a toate raiul ierbile celeste
Din iadul abatoarelor de cai.
ANA1OL CODRU
"$
1u pentru toate-ai s rspunzi acum,
Pentru topoare i pentru cu(ite,
Pentru decapitarea unei pite
Si pentru-asasinarea unui drum.
1u pentru toate ai s neoieti
Rbdarea noastr, buna-cuiin(,
Si bun seama raptei cu cin(,
C datu-(i-am s rii, c NU-1L-LS1I,
1u - numele nenumelui-a-nime
Din clanul ghilotinei anonime...
1acere rerticata
,Monument,
Lu, dac nu pot ninge ca teii sau ca merii,
Lu, dac nu am rreamt ca plopul bunoar,
L o greeal poate: c-s tot o-ngandurare,
C in durerea lumii eu sunt doar o aere
De lacrimi care-ntruna imi ard in cttur,
De rou care-ntruna e un pretext c plangem.
L un mcel de rlori tcerea de pe gur
Si-i piatra rr moarte de care atinge(i...
PIA1RA DL CI1IRL
"%
Carte o,tata...
...eeaiata aiv 1ietvavvt ae va
v ora,vt !a.livtov ae .otaatvt
avericav 1ovv tovtt
1
Acoperiurile torc pisici sub lun,
Si-i mare uiet pe la stri de noapte.
Antenele se scutur grele, coapte,
De panglici negre, care scuip ricui.
Hamalii-n port descarc lzi de lacrimi,
Pun liliecii timbre moi in pia(.
La abator curg ir de reclama(ii
A mii de coarne, care (ip tunuri.
La catedral umbrele beau whisky,
Cupola-i gri clugrete tuns,
De runii de paiangen se-ndeamn troleibuze,
Cum de liane, negri, urangutanii.
Dorm in orchestre cimitire auto,
n tuburi curge poliedric jazul,
Un alb intunecos rrmant ceasul
Pe rruntea bursei, unde nasc minitrii.
Stilourile-mpuc-n buzunare,
Otruri joac-n cranii polismenii,
Chicago-nnoad oase la ecernii,
Si crucile rac coad la morminte...
ANA1OL CODRU
"&
...Mai ;o. -cartea o,tata e .travv.a ae o .cli;a. Pe
rer.o: ,.,tetativa ae Cracivv. Co,civvt ra fi ae ivc.
1ovv tovtt. 1ietvavvt ae va, 1.
2
avevtatie ta civitirvt .rvivtov
...O, 1OMM S1OULL,
Scrisorile tale - un tom
De albi pescrui in golr -
Golgota de (ipete. Gong
De lacrimi - acas. Or !
n pomul de ANUL NOU
Bocesc lumanri. Caou.
1u in cociug ,ca-n ou,
Good bye, 1OMM S1OULL.
La am, in port, bagaj,
Voal, drapel, bandaj,
Val rou pe (rm, oiaj.
1OMM S1OULL, acas, mar!
Lti mort, 1OMM S1OULL,
S-a zis -
Grip: Da. Da. Precis.
Admitem c moartea e is,
Portim reciorul, MIS.
Altrel nu-i chip, 1OMM S1OULL,
PIA1RA DL CI1IRL
"'
n State e ANUL NOU,
1u - cel mai bun cadou,
Hallo!
La \ashington PILONI
De cruci. La Armington
1
Morminte zgarie-nori.
Odihn rrumoas, S1OULL.
3
La 1IMLS-SQARL
2
e scris:
1OMM S1OULL e mort. A-nins.
America. Brao, MIS.
1riasc sloboda. Bis!
rve.t evivrai -
aiv vevarivirea tacrivii
De la un timp
1ot mai mult simt
C au slbit ro(lle micrii mele de om al Pmantului.
2
Panoul de inrorma(ii din New \ork, pe care se inregistra nu-
mrul celor czu(i in Vietnam.
1
Cimitir din \ashington, unde sunt inmormanta(i solda(ii
americani czu(i jertr razboiului purtat de Statele Unite ale Americii
in Vietnam.
ANA1OL CODRU
#
Arcul bra(ului meu
Nu mai are demnitatea lui Odiseu.
Ochii i-au pierdut sentimentul de mare,
De azur
Sl de ant alergat in deri.
Pasrea auzului i-a prasit cuiburile.
Metronomul picioarelor nu mai poate scurta
Pasul curiozit(ii mele cu portocali la Malaca.
launa i rlora au pierdut orice interes
Pentru orbele mele pu(ine i roase.
Soarele nu mai e soare pe cer,
Ci discul de cear,
Din care mierea lacrimii se arat pu(in.
Carcasa de zgarie-nori
A irei spinarii mele
Nu mai rezist la nici un seism
ncruntat al pmantului.
Mrile sunt sparte
De peti i amribii.
Stelele putrezesc in sarea arundului Caraibelor:
ncepe judecata cea mare, Lrnest,
Judecata omului care am rost
Martorul ocular al nedrept(ilor uniersale.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Crede(i c glon(ul are oprire in trup
Crede(i c moartea e rinalul meu pe ecie
Pentru unii oi supraie(ui in piele de lup,
Pentru al(ii -oi arde ca o rclie.
PIA1RA DL CI1IRL
#
Orice drum are intoarcere acas.
Nimeni nu intarzie din nicieri niciodat.
Demult cerul acesta cu stele-i o plas
n lacrima mea aruncat.
Actualmente aurul spelb nu e podoaba
Urechilor celor surzi i pigmei.
Os curat in dolari se intreab,
Os pur sange, Hemingwai.
Cunosc eu toate aceste araceri.
Ochiul nostru produce inrla(ii,
Si gura - inrla(ii, dac nu tace,
Inrla(ii - i bra(ul omer. Varia(ii.
Pentru c eu cer doar o boaghe de sare
Din insi sudoarea mea adunat,
Lu, omul cu oasele trase pe roata
Oceanului, pentru c-s bun de rbdare.
Noi adic nu producem mierea din stup -
Lacrima srant a albinei e mierea stacojie.
Crede(i c glon(ul are oprire in trup
Crede(i c moartea e rinalul meu pe ecie
Pentru unii oi supraie(ui in piele de lup,
Pentru al(ii -oi arde ca o rclie
Lu, Lrnest Hemingwai,
Hrana rechinilor din lacrima Uniersului.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ANA1OL CODRU
#
1rosnesc oasele. Rechinii rup din trupul lui rierbinte,
deorandu-i surletul imbrcat pe trup ca o ambi(ie. Nu-l
dor nerii, nu-l doare lacrima - petii il rur i-l rup. O
singur intrebare ins il roade in sinea lui, orbind cu manie:
Voi crede(i c glon(ul are oprire in trup
Voi crede(i c moartea e rinalul meu pe ecie
.Chile rsare in (rmul de ziu. Bate al rou dinspre
Nicaragua. Sarea in ocean e rrami(at ca intr-o piu, i
numai de jur-imprejurul nemrginirii lacrimii e O c h i u l
proretului.
1rebviar cvrvt vvtt vai vare ta cli...
Patima lui au rost ro(ile, inca ro(ile,
Iarba ins i-a incolcit glezna piciorului, ca o armur.
n goana timpului,
Cat l-au egheat neamurile din strbuni,
I se intorlocau ro(ile patimii cu soarele la cotitur.
Maic-sa l-a semnat printre oameni ca pe un grau,
L-a imbrcat mai intai intr-un rreamt de zori,
Apoi in toat jalea btliei.
Alexandru, taic-su, cu arma pe trup,
Odihnete inc din `44 in plai strin, pe ecie,
ncat rtul su, Petru Ungureanu,
Despre care scriu eu aici,
PIA1RA DL CI1IRL
#!
Aea s primeasc, mai tarziu, drept motenire,
lreamtul nucilor, luna pe sat, cucii in ie
Si norii cu lacrimi pe cimitire.
A pscut berbecu(ii pe es, a certat lupii in ad,
A purtat aca de runie pe brazd,
Stropind plugul cu trudnicul lapte,
A crpat lemnul pentru sicriele roamei i simboluri,
Pe deal,
Mritand slciile satului cu (iptul buhnei de noapte.
Buclat, ochii negri, drept la os i la inim,
Sruta izoarele, por(ile i albina in liad,
Pornea moara in lan, (inand antul de coarne,
Grbind timpu-n ecini, oprind rrunza s cad.
ns tot ce-l scumpea la inim, ca un soare de plai,
A rost roata, surletul ei, alergand prin (rane
n jurul Rdenilor Vechi, adulmecand
Urma satului drag ctre soarta lui scump de maine.
n tot Uniersul, cum singurea cu rra(ii i maic-sa,
S-a desprins ca un steu din cumpna Carului Mare,
Prin ponoare-alergand, prin hartoape i plaur,
Lsand o br(ar de dor s-nrloreasc pe (ar.
Din munca cea dreapt a trit i a inins,
Mult inchinandu-se tiin(ei de carte, ca la o rantan,
Sub steagul cmii lui imporporat pe cer,
Ciopor de reciori de dni au tot mers spre lumin.
ANA1OL CODRU
#"
Si inc multe cuine-se aici s-amintesc
Despre raptele lui cele mult omenoase,
Parc-a pune prin ani in trunchin de cr(i
lirior de pelin pe-amintiri s-nrloreasc.
1rebui-ar cuant mult mai mare la chip,
Jugul cel cu-ader s-l munceasc la tropi.
. Pe acei mici de irtu(i,
n cei ani hrtni(i,
I-a pe(it pentru eci scandurica de plop.
Ll - cu satul a mers de la zori pan ht,
Si din cate-i s-au dat, primi drumul cel lung,
Rostul omului drept, cantul (arinei dragi,
Cel pe ierbi rourat, cel plecat peste plug.
Multe sunt de-artat in al maici grai srant:
Hora noastr pe carje, rrunza iei - pe rni,
Mieii stori din mioare peste gur de prunci,
Cu gand bun de-a grbi neam de miri in Rdeni.
1oate-s rapte de eac spre a le ti,
Cum le-au rost ptimit cele remi ca de plumb.
Bunii notrii prin(i, genera(ia mea,
Aste remi i le-a tras ca pe-o hain pe trup.
Lu de-aceea aici scriu cu buchie grea,
Ca-ntr-o piatr-aezand nume scump, nume drag,
Cum a pune-ntr-un chip anii mei randui(i
Astor zile pe nou, ca un rreamt pe steag.
PIA1RA DL CI1IRL
##
Amintirea-i s-o port din prin(i spre nepo(i,
De-un rolos s-o aem, ca pe-un rodnic pmant,
Semn c-i pururi cu noi pe un drum de izbanzi
Petru nostru de plai, chipul lui luminand...
Ov .evavva
vratatorvtvi .t. v.vioc
Cartea-mi este rloarea ce o s-(i lege rod
La ceasul srant, cand intri-n artur
Dinspre parin(ii care-(i strmoesc
Graiul acesta inrourat pe gur.
Ceru-i de plai - de-asupra i-n pmant,
Cum i pelinu-i neamul dinspre (ara -
|ie pe eci, de leac i de-ndulcit
Cate-s dureri i-s cumpene sub soare.
Pe chipul tu e timp de-arat acum,
Aanturi mari dau antul la o parte,
Si-ncepe intemeiere i rrmant
Pe rrun(ile plecate peste carte.
Citire mult. Se colesc in remi
Randuri de plopi i rand de hori la munc.
Parte de cer e scris cu-ndurri,
Parte de rii e scris cu porunc.
ANA1OL CODRU
#$
1u, Alexandru Busuioc, pe sat
|ii cate-o paine alturi de-o rclie,
Mantia-(i curge ca un steag pe zri,
Pe arturi, pe nun(i i pe ecie.
Osanda dulce-a buchiilor mari
Drept o aezi in riecare poart,
Si rug e-n cuant: s buchisim
Izoarele sub lespedea de piatr.
Cate-s de eac i-s datorii, le tii
Lumii a da cu-o lacrim pe ra(,
Om semnand, cu graiul dinspre noi,
Si dinspre ra(a graului, la coas.
car cv o aria...
Mevoriei oetvtvi .1vclitatv
lrate mai tanr, drag Leonard -
Nume de iarba, - cand se aude-o coas -
Unde te-ai dus, cum de-ai rugit de-acas
Sub dealul crei mi, ce moteniri te ard
Dac-ai strigat adanc pe unde steaua ar,
Dac-ai rcut cuant cu ingerii aproape,
De ce-ai legat la poart o rima s ne doar,
De ce-ai urnit cascade de lacrimi sub pleoape
Din scandur (i-i zborul, dar parc-n noi adast
Icar cu o arip - s n-o trdeze-a doua.
PIA1RA DL CI1IRL
#%
1u al cerului n-ai rost, cci te-a ranit Moldoa,
n piatra ei, cderea s-(i rie mai a noastr.
Alaiul tu de nunt mereu tot mai departe
i rreamt cmaa de in, ca o pstaie,
n lul de mireas, ca gura cea de aer -
Atat de srant (ie, cand (i s-a-nchis o poart
1u ai crestat zduhul in zodii cu poemul,
1u, pasre striit, dar nicicand inins,
C-aripile-(i mai zboar, de trupul tu desprinse,
Scriind in necuprinsuri, ca un simbol, edenul.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...Prea dereme e cosit iarba noastr cea dintai,
Si-i ca zmeura pe coase surletul de ciocarlii...
ata cv rv tiai fo.to .evavat...
Unii se mir cum de pot ii
lloarea de-alean cu-amar in amintire,
Chipul i ora-n care m-ngrijesc
De-o lacrim sub iarb-n cimitire.
Cantu-i al lumii, dac ni l-a dat
Micu(a rrunz a zicerii din gur,
Si eu il sun, ca s-l ae(i acum
1emei de pre(uire cu msur...
ANA1OL CODRU
#&
1u, liodor Ponomari de la Goieni, -
Si umbra ta-i un rel de-a zice | a r ,
Un rel de a sim(i i a edea
Gum steaua ta in cartea mea pogoar,
C-aceleai remi de roc i de pmant
|in rierul imbrcat pe o gheorghin,
Pe rreamtul sticle(ilor din grai,
Pe colburile-ncinse din rantan,
Ca s nu mori de roarte multe ori,
Lumina ta oricand s ne cuante,
n randul anonimilor arand
Cu rlacra intemeierii srinte.
la(a cu grau (i-ai rost-o semnat,
Holda uimirii noastre s te-a(ie
De grija lumii aproape, ca la pranz,
Sporindu-ne la mese cu ecie...
Nu-s de uitare plumbii rotunji(i
n trupul cuantului ce-ai rost odinioar,
1u, liodor Ponomari, cat mai trieti,
Si moartea ta-i un rel de-a zice | a r .
Pmantu-i otoa cu tine la adanc
,Acelai greu de dor a cumpnete, -
Simbolic roc i-o ardere de iu,
De-un Prometeu acum ne amintete.
PIA1RA DL CI1IRL
#'
a ba,tiva tvi Petrv Zaavirv
ntai, Surlete, ca i-ai dat
Painea cea bun la inim,
De-a hrnit tinerii poe(i
Pn la nunta lor,
Ptimindu-i abecedarului de omenie -
Supraie(uiete-l
Si (ine-l pururi aproape de noi!
D-i, Surlete, mieii
Pe mormantul lui,
S-i improspteze iarba
Cu roua ciocarliilor pe ingandurare i tihn.
Nu-l cru(a de pmant, de adanc,
De inaltul plopilor in asemnare,
|ine-l in legea cea dreapt
A prin(ilor si brzduitori Maria i Iona
Cu plugul i coasa,
mbolnindu-l de cantec mereu,
Cu hora legat de glezna piciorului
Pe dealul cel mare-al Moldoei.
Nu-l tmdui de rana inimii pentru popor,
Pentru dobitoace,
Psri i buburuze,
Nu-l slbi de dragoste
Pentru om i copaci -
ndur-te, Surlete, de noi
Si tine-l mereu treaz
Grijilor noastre,
Cu rani(a i arma in spinare
La hotarul acesta, ce se cheam
Pmantul de eci.
ANA1OL CODRU
$
iriv Deteavv
Graul cel copt i cel de srinte paini
Pe chip s-i curg i pe-ngandurare.
Priighetorile cu inimile lor
S-i priegheze n u m e l e sub soare.
Piatra deschis intru ecii lui
S-i murmure cu steaua lang cretet.
C e de clopot locul lui cub cer,
Si iarba de pe ochi i se citete.
Purtat la doina maic-mi din plai,
i arse buzele cu miere-n diminea(,
Si dintre lacrim i ce e leac la om,
Ll rloarea graiului o srut pe ra(.
Surlet de pasre e steagul lui acum.
Numai cuintele i rrunza au s-l doar.
Spre rsrit e capu-n uniers,
Si-un tei din sli cu toamn-l impresoar.
.vovivii
Ca(i dintre roarte modetii
N-au inrcat calul de coam,
Ci de iluzia ierbii lui,
ngduitori i creduli, ca nite statui,
Purtandu-i drept lauri uitarea pe cretet!
PIA1RA DL CI1IRL
$
Ca(i, din aa-ziii alei de destin,
Au sangerat cu erbul in gur,
Scranindu-i cu smal(ul rbdrii msura
Modestiei lor de mari anonimi!
Ca(i, respini dintre iambi i horei,
Ca dintre doi stalpi de triumr - in arar,
Strluminat-au painea asta amar
A gloriei noastre prin jertr cu ei!
n numele lor, c au rost, c mai sant,
Le ard rclie acest legmant!
1acerite voa.tre
Nu se mai ceart nimeni acum...
Copacii au dat indrat i s-au dus
n crucile mor(llor dintr-un apus,
S-i scoat arar, s-i pun pe-un drum.
Nu-i nici o grab acum s se rac
Vreo mustrare, c astrel se-ntampl,
C mor(ii e chip s se-ntoarne pe campuri,
Lsand s le scape ura din teac,
Si, grei de (ran, sa-i supere tare
Lacrima noastr, ce lancea le-o-ndoaie -
De parc le-am pune mereu in spinare
Rzboaie, rzboaie, rzboaie, rzboaie. -
O in a noastr, c enic se uit
ANA1OL CODRU
$
Cu(itul de paine intr-o alt idee,
A lui, cea de sange, de om, sau de ciut,
Din care moartea cu pumnul s-l beie.
...1cerile noastr pltesc roarte scump -
O tie (rana, o tiu i copacii.
Deci, rie- lacrima-n gene de lance,
Mor(ilor, pacea rie de plumb.
|ttivvt vovoto at tvi Martiv vtler Kiv
Cum s-(i modirici lacrima la culoare
lorma perrec(iunii lacrimii cum s o schimbi
Cum s-o sereti pe ta celor multsentimentali
Cum s-o dai la probe de autenticitate
La ora 9, la ora 10, la ora 13 i jumtate
Cum s-(i plangi lacrima in oglind,
Msurandu-i cota i nielul durerii programate
Pentru ziua de joi, pentru ziua de ineri
Cum s-(i plangi lacrima numai cu un ochi,
Cu o jumtate de ochi,
Cu un srert cum s o plangi
A strpunge lacrima omului
Cu plumbul rierbinte,
Lsandu-i o gaur in mijloc,
Pe care nu-i chip s-o ascunzi cu gura,
Cum...
PIA1RA DL CI1IRL
$!
1ov rei.ta .av vv
Nu se mai scurge soare pe rrun(i i pe-ntrebare.
Ca lemnul e zduhul i-arunc din stransori
lantanile intoarse cu rundul in sus pe zare
Cu-o secet clare pe cumpenele lor.
Brazda czut-n labe respir ca o spum.
Patratizat, ca-n piatr, e ochiul in albu.
Si putrezesc balauri, rsand pe soarta lumii
Cuptoare de jratec. Cu dup cu.
Un iad de ame(eal e-n lucruri i in toate,
Pe dup spate ia(a se rurieaz. Dor
Cuprinsurile lumii sub bol(i czute-n coate
Pe surlete sterile i calcinate-n zbor.
St lumea-ntr-un genunche i-s cuiburi sub genunche,
Si-n cuiburi ou negre, i-n ou - clon( de corb,
Si-n clon( sunt mii de gheare, i-n gheare - mii de unghii,
Si-n unghii mic noaptea, i-n noapte mic-un orb.
Nu se mai prinde ia(a pe petecul de zare,
Mocnesc lumini-bickrorduri, care murind se duc
Spre dinamita lumii cu limba scoas-arar
Pe intrebarea noastr: om rezista sau nu...
ANA1OL CODRU
$"
Movotovt ctiei
O, dup umbra stelelor s nu te dai.
S ai o lege-a ta - s nu te dai.
Nscut la zodii mari,
1u gropilor s nu te dai!
L semnul c-ai inins intai,
Murind genunchi,
S nu te smulgi din temelii,
S nu te rrangi din trunchi.
S nu cobori din steag, s mori,
S cazi in glii.
Reruz-alai, reruz rlori,
Dar mai rmai,
O, mai rmai!
L ora care muc lut:
1riete plai!
Lti la zidirea de-nceput.
O, mai rmai.
O, mai iningi,
Din temelii s nu te rrangi.
De moartea asta
Ca un rai
S nu te-atingi!
PIA1RA DL CI1IRL
$#
a cea.vt ae rele at cataretvtvi
... Se culc iarba, se culc,
Calul se aterne la pmant i bea ap din uluc.
Si ine la stpanul calului ceasul de eghe i-l intreab din gur:
Unde-i, zice, stpane, coama calului, mur
Copitele unde s-au dus,
C bea rruntea calului ap de-apus
Si se aude numai nechezatul acolo, in campie,
Parc se scutur de pustie
N-ai (inut cetatea bine in rraie, stpane,
Si a curs in pmant,
C zboar prin coama cet(ii uliul de ant
Si race a ru i a izband pierdut,
Sub gaura tunului, care rumeaz sub cucut.
De ce nu te-ai (inut acolo sus, pe a, mcar cu o man
Se putea s te mai lup(i o sptman
Cu toate impr(iile,
Care (i-au tulburat plugurile i graiele.
Nici copiii nu (i-ai cru(at.
Cand a rost lupta mai mare,
I-ai pus pe cantat.
Si s-a trgnat rzbelul pe-o or,
Atunci s-a rsat pe zare ulciorul, cu zori roii,
C era taman pe la cantatul cocoilor.
Si (i-a lunecat sabia din man,
C tu zut-ai o drag de (ran
Si-ai strigat cu dreapta
Pe brau:
- Iat aici inrig eu plugul, s nboiasc rrumuse(e
De grau! -
ANA1OL CODRU
$$
Si s-(i arunci de pe cal armele toate,
Si s-l pui la postat s are.
Dar te-a loit rjmaul cu sabia lui de pe clare...
Scoal, Ioane,
C s-au dus dou escadroane,
S-(i mnance satul,
S-(i strice aratul,
Si o s deie roc la rantan,
Cu un bra( de sulrin.
Si-o s-(i joace pe piatra prin(ilor la cimitir.
Si ia (i-o rur neaprat i te pune la bir,
Aa cum te d eu cu sabia rrant,
Mucand pmantul,
Aa cum i(i crete in ureche rloarea de iarb,
C rjmaul nu te intreab.
Hai, grmdete-(i calul de prin irul de gropi,
Culege-i oasele de prin plopi.
Copitele, care au stropit rurtuna,
S le strigi din lun.
lruntea O ri ea undea,
Dac nu s-o ri dus cu reo stea.
lraiele nu le cuta, c-s la tine in man.
Arunc-le peste coama calului i (ine-te bine.
Nu-i chip s mori nici de-a cata oar.
Ridic-te i aga(-te de soare,
S-(i d sabia cum peste rajma arde,
C noi, Ioane, n-o s murim niciodat!...
... Ci eu mai beau dou lacrimi din ochii calului
Si m duc la mai marele spitalului,
S-i spun c te-ai dus
S tragi cu sabia in apus...
PIA1RA DL CI1IRL
$%
1ive Cleorle aiv raboi
Mic ramul, bate antul,
Cine trece uierandu
Prin poiana cu triroi
-Vine Gheorghe din rzboi.
De la margini de pmant,
Vine Gheorghe uierand,
C e pace pe pmant.
Pe cer luna, ca nebuna,
Sun alea i rsun:
Peste deal, peste zoi,
Vine Gheorghe din rzboi.
Vine Gheorghe, dui, dui, dui,
C-l ateapt maica lui.
C trec anii, nzdranii,
Si cu anii - bietanii,
Dar prin zloat, dar prin ploi
Vine Gheorghe din rzboi...
De treizeci de ani, mereu,
Vine Gheorghe, drumu-i greu
Prin pustie, prin traneu.
Dar prin zloat, dar prin ploi
Vine Gheorghe din razboi,
De la margini de pmant
Vine Gheorghe uierand,
C e pace pe pmant...
ANA1OL CODRU
$&
1eribita re.te
Vestea enea peste cat, ca pojarul,
Pan la streaina lumii, sau poate
Pan` la reo noapte,
sau pan` la reo moarte,
La care ia(a se duse cu carul.
Neestele toate dduse-ndrt,
Direct in copile ,de nun(i mai aproape,,
Cu pruncii la san, cu plansu-n pleoape,
Iar cainii trecur in lan(uri incet,
Copacul in rructe,
i rructu-n sman(,
Manjii in iepe, i iepele-n iarb,
Iar iarba-n (ran, c-apoi Neriin(a
S stea intre noi cu pumnul sub barb.
Oh, estea enea, enea ca rurtuna,
Cum ine potopul,
cum ine reo ap,
Gum ine pe casa omului-o groap
Si omul se (ine de gatul genunii.
...Satul pe ra( cu zeama de iin...
Doamne, ce este-a mai dat peste el.
Uite-i, brba(ii clri peste deal.
PIA1RA DL CI1IRL
$'
Vin pe la case din mor(ile lor,
Cu rra(ii alturi, cu tot cu reciori,
Vin din al doilea razboi mondial...
...Numai c tare drumul e lung,
O ia( tot in i nu mai ajung...
v varvvri
Vai, cum intr omu-n marmuri
1ot cu plai i tot cu nume.
Vai, cum strig grau-n marmuri
Chinuit de roamea lumii.
Vai, cum suie steagu-n marmuri,
Cu izband i durere.
Vai, cum strig maica-n marmuri
Si e trupul ei durere.
Pasarea-i mai sus ca cerul.
Vai, cum cade zboru-n marmuri.
1or area coiii iara...
|ip ile i strig,
|ip noaptea i nimicul, -
Vine rrigul,
ANA1OL CODRU
%
Vine rrigul,
Alb-i mama, alb tticul,
Alb-i mama, alb tticul...
Si-a inghe(at pe i zoiul,
Umbl antul, ca strigoiul, -
L rzboiul,
L rzboiul,
Zgrun(uroiul cu (poiul...
L rzboiul, e rzboiul...
Si ne sperie la u
Bate lan(ul i ctua,
De cenu,
De cenu,
Mi-s bocancii i ppua...
De cenu, de cenus...
De cenu e troianul,
Si poestea nzdran.
Nici dulcea(,
Nici bomboane
N-aem i-a trecut i anul...
Nici dulcea(, nici bomboane.
Dar eni-a primar,
Vor aea copiii iar
Camp cu rloare,
Cer cu soare,
Nuci i (inte-n buzunare.
Camp cu rloare,
Cer cu soare.
PIA1RA DL CI1IRL
%
Maree v otf
nchide(i geamul, c-n lume iar e rrig.
Curen(ii man antul dinspre soare,
n termometre urc desperare,
Din partea lacrimilor ochii notri ning.
Surla(i in lmpi, c iar e a genune, -
Acord rinal al muzicii de Bach.
ncep cu negrele partidele de ah -
O Arric se-ntunec intruna...
vitarote.c votrira arvei cv vevtrovi
a. ... toii ae cora a cte civci tove ae trotit vr.ve.
b. ... O, raf ritaviviat ae cvrivte,
Cv care ve tv.trviv avrvt v vra...
.avitev: vetafora eatocvri ve fvra,
Reatitatea v.a vicicva vv ve vivte.
1
Maic-natur!
Dragostea ta cea dintai, cea de lapte
A umanului drgostit de numele tu mult suntor,
Neprihnit, inc rremtat in trup i pe gur,
Ca un Lucearr in noapte...
M auzi, maic
Cutia creierului pruncului tu
L mai mic decat creierul lui ganditor!
Cum de se poate!
ANA1OL CODRU
%
ncotro, eacule-taic!
Omenirea mai e-n calcarul coajei de ou,
C abia de se deteapt din celula primordial strbunul.
Oho! Ani una mie nou sute optzeci aloreaz cat nou
luni de sarcin
A lacrimii noastre in spasmele racerii,
S ne druiasc namila Secolului douzeci i unu!
Cum o ri el,
Scos din cristelni(a ciiliza(iei nucleare
Silueta biped a saltului declanat de goril,
Sub carapacea de plumb, cu soarele cat o lumanare,
Si durerea dilatat, cat gura monstrului, in pupile!
... Psrile s-au zburtit cu toatele
n cerul lor pe ecie,
Iarba e scoas la licita(ie contraaloare.
nc din pruncie i se intreab retia
Lacrimii din ochiul recioarei.
Oalul re(ei noastre e ajustat liniei
1impului, care-i race cale intoars
Ctre senza(ia de-o clip a neertebratelor,
Arlate la stadiul lor de semiumbr i cearcn.
Sira spinrii ne salt pe rulmen(i biochimici,
Si un (ipt monosilabic
Celula materiei noastre de sim( o desparte.
Rmane in spa(iu o singur ieroglir: om-amintire,
Carcasa ei carbonizat, dominand imperii de spaim,
Surletul inc e anat cu arcanul, mare cat un ZLRO.
Legiunile de neutroni or despuia-o de simbolul psrii, mam,
Solicitand drept micare cderea!
PIA1RA DL CI1IRL
%!
Nu-l nate, maic! (ine-l in rurci ca-n cetate,
Reruz-l surplusului de blan steril,
Ochiului bulbucat, imperecheat cu gura la spate,
ntru metamorroza lui de goril
Span-
Zu-
Rat de propriile zile.
2
Cum, maic, am acceptat Ionul drept numele meu propriu,
Srin(indu-l ca pe un rruct cu gura,
nc proclamand PAINLA nume comun al existen(ei
noastre intru bine,
Si acum s dau indrt, ca i cum mi-a trage pe ochi cttura,
Ca i cum m-ar ustura ochii de prea mult lumin!
Ce-am racut Ce-am izbandit
Cat piramida raraonului ne e lacrima pe ra(.
Pe strnepo(i urc sangele nostru sterp, ca nite liane.
Apr ciiliza(ia maimu(ei, maic, ine sloiul de ghea(
Al creierului nostru descul(at, al antiumanilor!...
3
n numele ierbii, care ne-a druit
Simbolul coamelor de cai mereu galopand,
Mi se depun mun(ii de sare in lacrimi...
Cine suntem
- Ae(i un avvt . Pstra(i-l!
ANA1OL CODRU
%"
4
Neutroni specimeni din neam avt i ovf t oarevi ,c are,
Care ie(uiesc in canalele de scurgeri ale creierului nostru.
Starea antisanitar a lenii de-a accepta mireasma painii la
lumina pruncului nou-nscutului,
1imp neutru, deplasat, dubios i oniric al intunericului de
laborator,
Rerlex necondi(ionat, ca o pat de motorin pe Ochiul lui
Venus.
Sprtur in insui hul tiatvtvioveve.cvtvivaire
n caitatea unui ZLRO, ca un treang, pe surletul aurului
Inrlamat de leucemie...
Nechezat de la-nceputuri,
Pe cand nu era nici manzul,
nc goana i iteza,
Repezit din copit,
Zmuncitur din ozul -
1aina lui neogoit.
Or, i cand gemu (rana,
Peste ierbi se-ntinse mana
Din nimic sa mi-l adune,
Din durere i din spaima
Naterii ce i-a rost dat...
Prea era rrumos al naibei,
Cci l-a zmislit pcatul.
Si l-am pus atunci s joace
locuri mari mocnite-n stepe,
Sangerau intr-insul macii,
Lcrma(i in ochii iepei.
Si uia arteju-n coam,
Iar in muchi gemea pmantul,
Si din ruga ceea, Doamne,
Se scorni pe lume antul.
2
Ochiul manzului pustiul
l suia de sub copite.
Si urca in cer sicriul
Lumii cele dumnite,
Si roiau a groaz, Doamne,
1impii, cerul s-l inchid:
Printre legi i printre oameni
ANA1OL CODRU
S le d rlorite-n drum
Cu trei rire de parrum.
Maica mea, cic, a ortat
Si-a nscut recior in sat,
Care-a scris cu matostat:
Busuioc, i inc-o dat,
Am iubit, dar nu ca tata,
Dragostind pe apucate, -
Am cules pan` am ales
lloarea cea de in(eles,
Cand dau toamnele-n cules
Si rsar de dup rlori
llori rotate de reciori
Cu casa in sub(iori...
4
Rostul tu de rat mare
St ascuns intr-o br(are,
Sus, la coard-n casa mare,
Unde strig-n grind locul
Si se coace busuiocul
Cu sman( de deochiu.
Am zut c era grau,
Pus in coapsa ta i-n brau,
Spic mcat, ca al de rau.
Si-am zut, c trecea unul
Sub(irel, aa ca struna,
Si-aea secer pe umr.
Am trecut i eu pe-aproape,
|ineam orba sub pleoape,
PIA1RA DL CI1IRL
!
Dar s-o zic n-am rut socoate.
Lra tot acel recior,
Cu rruntea de alior
Si minciuna de trei ori.
1u-ai sltat i ai rcut
Dou orbe de-mprumut,
C-a rost greu s spui ce-ai rut
Si-ai zis, Gheorghe, uite, eu,
S-apoi tu, c eti rlcu, -
Dac-o raci, (i-i dreptul tu.
Lu atept, de, cum m tii,
Cci de tine drag-mi-i,
Cum mi-a rost i mai dintai...
Ll cu-o rloare-n plrie,
S-a gandit i-a zis: Marie,
Auzi iarba din cimpie,
1inerea i se mldie
Lu m duc s-o rac mrunchi,
S-i pun mana pe la junghi,
Cand s-o rrange in genunchi.
Si apoi m intorc pe zori,
Cum (i-am spus de-atatea ori,
Dac nu de reo trei ori.
1u atunci ai scos arar
Busuioc ce da in rloare,
S se scuture-n crare,
Si ai zis: mi Gheorghe, tiu,
C-o s ii i mai trziu.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Gheorghe-n iarb pan` la brau.
ANA1OL CODRU
"