satul Pererîta, judeţul Hotin (azi raionul Briceni). 1942-1949
Îşi face studiile primare şi secundare în satul
natal. 1953
Absolveşte Şcoala medie nr. 2 din orăşelul
Lipcani. 1953—1958
Studiază la Facultatea de Filologie şi Istorie a
Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău. 1956
Devine laureat al concursului literar
organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la fondarea revistei "Scânteia leninistă". 1957
Debutează editorial cu placheta de versuri
pentru cei mici Alarma la editura Şcoala Sovietică.
Câştigă Premiul II la concursul literar în
cadrul Festivalului Tineretului din Moldova. 1958
La editura Şcoala Sovietică îi apare a doua
carte de versuri pentru copii Muzicuţe.
Devine membru al Uniunii Scriitorilor din
Moldova. 1959
Se căsătoreşte cu Raisa Nacu, profesoară de
română şi latină.
Se angajează ca redactor la revista pentru
copii "Scânteia leninistă". 1959—1960
Colaborează la revista "Nistru" a Uniunii
Scriitorilor din Moldova. 1960
O nouă apariţie editorială — cartea La
fereastra cu minuni, editura Cartea Moldovenească. 1961
Activează ca referent la Uniunea Scriitorilor
din Moldova şi redactor la editura Cartea Moldovenească.
La editura Cartea Moldovenească sunt editate
cărţile Bună ziua, fulgilor, Făt-Frumos, Curcubeul, Ce poezie ştii tu?.
Se naşte primul copil, fiul Tudor.
1961—1963
Lucrează la editura “Şcoala sovietică”.
1963
Devine consultant la Uniunea Scriitorilor din
Moldova. Debutează cu prima culegere de povestiri Soarele cel mic la editura Cartea Moldovenească. La aceeaşi editură văd lumina tiparului culegerea de versuri Mulţămim pentru pace, culegerea de versuri, povestiri şi cântece Făguraşi, cartea Cum mi-am învăţat băiatul cifrele şi număratul. 1965
Apare placheta Versuri (editura Cartea
Moldovenească), prefaţată de Ion Druţă şi cartea Ceasornicul pădurii.
Se naşte al doilea fiu, Călin.
1967
La editura didactică Lumina este scoasă de
sub tipar cartea Poezii de seama voastră.
Pentru volumul Versuri i se acordă Premiul
republican pentru tineret "Boris Glavan".
Este decorat cu ordinul "Insigna de onoare".
Obţine Premiul I al revistei "Drujba narodov". 1968 Apare volumul de poeme Numele tău (editura Cartea Moldovenească), prefaţat de Ion Druţă şi apreciat de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică din ultimii ani. La Riga, în traducerea semnată de Imant Ziedonis şi Maris Ciaclais, apare prima culegere de versuri în letonă. Mihai Cimpoi, tânăr critic şi istoric literar, semnează prima monografie dedicată creaţiei poetului intitulată Mirajul copilăriei, editura Lumina. 1969
Editează culegerea de versuri pentru copii
Duminica cuvintelor, editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru. 1970
Editura Lumina scoate de sub tipar cartea Trei
iezi şi culegerile scrise în colaborare: Codrule, codruţule cu Spiridon Vangheli, Abecedar cu Spiridon Vangheli, M Afteni şi alţii.
La Bucureşti, la revista "Arici-pogonici", se
editează cartea La şcoala iepuraşilor. 1971
La editura Cartea Moldovenească, în colecţia
"Mioriţa”, apare antologia Versuri cu o prefaţă de George Meniuc şi volumul Cântece de dragoste. 1972
Bucură cititorii cu o nouă culegere de cântece
pentru copii Soare, soare. 1973
Vizitează pentru prima dată România. Se
întâlneşte cu redactorii revistei "Secolul XX" şi cu poetul Nichita Stănescu, care îi devine un prieten de suflet. 1974
Vine spre cititor cu volumul de versuri
Aproape, editura Cartea Moldovenească, din care mulţi traducători vor alege poeme, şi cartea pentru preşcolari Numărătoarea la editura Lumina. 1975
Este editat volumul de poezii Mama, ilustrat
de Igor Vieru, la editura Lumina. 1976
Apar volumele Versuri şi Un verde ne vede la
editura Lumina. 1978
Poetul devine laureat al Premiului de Stat al
Moldovei pentru culegerea de versuri Un verde ne vede.
La editura Junimea (Iaşi) apare volumul
Steaua de vineri.
Apare culegerea de cântece pentru copii
Clopoţeii de Iulia Ţibulschi pe versuri de Grigore Vieru. 1979
Se editează cartea de poezii Albinuţa,
concepută sub forma unui abecedar pentru preşcolari, şi volumul Mama la editura Literatura artistică. 1980
Începe colaborarea cu Doina şi Ion Aldea-
Teodorovici.
Apare volumul de poezii Fiindcă iubesc la
editura Literatura artistică şi culegerea de cântece pentru copii Să creşti mare.
Se realizează filmul televizat despre Grigore
Vieru Aproape. 1981
La editura Albatros din Bucureşti apare, în
colecţia „Cele mai frumoase poezii”, volumul Izvorul şi clipa cu prefaţă de Marin Sorescu şi cu un portret de Sabin Bălaşa. 1982
Este lansat filmul muzical pentru copii „Maria
Mirabela” al eminentului regizor Ion Popescu Gopo. Autorul muzicii — Eugen Doga. Autorul textelor pentru cântece — Grigore Vieru. 1983
Se stinge din viaţă mama poetului Eudochia.
Două apariţii editoriale noi la editura
Literatura artistică — Poezii, selecţie şi prefaţă de Mihai Cimpoi, şi Taina care mă apără, prezentare grafică de Gheorghe Vrabie. 1984
Poetul îşi adună cele mai frumoase poezii,
cântece, medalioane, secvenţe publicistice în volumul Scrieri alese (prefaţă de Mihai Cimpoi), editura Literatura artistică.
Este decorat cu ordinul "Prietenia
popoarelor". 1985
I se conferă Titlul onorific de Maestru emerit
al artei din R.S.S.M.
La editura Literatura artistică apare culegerea
de căntece Lumina toamnei şi monografia Întoarcerea la izvoare de Mihai Cimpoi. 1987
Sunt editate culegerea de cântece Poftim de
intraţi şi Cartea de poezii, creionări, interviuri, note Cel care sunt, prefaţă şi selecţie de Mihai Cimpoi, editura Literatura artistică. Pentru prima oară Grigore Vieru se lansează şi ca autor de melodii pentru copii. 1988
Devine deţinătorul Diplomei de Onoare Andersen a
Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret. Editura Univers din Bucureşti scoate de sub tipar volumul Rădăcina de foc — poeme, confesiuni, cu prefaţă de Ioan Alexandru, postfaţă de Victor Crăciun şi ilustraţii de Sabin Bălaşa. Este editata cartea de poezii Mama, culegerea Ramule- neamule cu muzica Iuliei Ţibulschi pe versuri de Grigore Vieru, editura Literatura artistică. 1989
Apar cărţile pentru copii Să facem cunoştinţă,
Spune-i soarelui o poezie şi Cine crede — culegere de interviuri, publicistică, poezii, melodii, editura Literatura artistică.
Este ales deputat al poporului.
1990
Revista "Flacăra" îi acordă Premiul pentru
poezie, anul 1989. Publică cartea de versuri pentru preşcolari Frumoasă-i limba noastră, editura Hyperion. Cartea Mama este apreciată ca cea mai populară carte a anului 1989. Societatea prietenilor cărţii "Vasile Alecsandri" îi acordă pentru această carte Premiul "Mihai Eminescu". 1990
I se acordă Premiul Mare pentru literatură al
Fundaţiei "Crescent", Bucureşti. Este ales membru de onoare al Academiei Române. Cuvântul de laudatio este rostit de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. 1991
I se acordă Marele Premiu "Hercules"
pentru literatură. Pentru contribuţie deosebită la afirmarea idealurilor de unitate naţională i se acordă Premiul editurii Românul pentru anul 1990. La editura Orient/Occident din Bucureşti apare volumul Hristos nu are nici o vină, cu o prefaţă de Carolina Ilica şi o postfaţă de Dumitru M. Ion. In colecţia "Cele mai frumoase poezii" editura Albatros din Bucureşti scoate de sub tipar volumul Izvorul şi clipa. 1992
I se conferă titlul onorific "Scriitor al
poporului din Republica Moldova".
Este deţinătorul Premiului revistei "Europa"
pentru poziţia lui realistă cu referire la unitatea naţională. 1992
Academia Română îl propune pentru Premiul
Nobel pentru Pace. La Electrecord apar discurile: "Răsai" cu cântece pe versuri de Grigore Vieru, interpretate de Doina şi Ion Aldea- Teodorovici; "Versuri" în lectura autorului; "Maria Mirabela", cântece pentru copii pe versurile lui Grigore Vieru. 1993
Este ales membru corespondent al Academiei
Române. La Galaţi, editura Porto Franco, apare antologia de versuri Curăţirea fântânii. Poetului i se acordă Premiul "Putna" al Festivalului Eminescu, ediţia a II-a. 1994
I se decernează Premiul Internaţional pentru poezie
"Lucian Blaga", Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru Albinuţa — cartea preşcolarilor români de pretutindeni. La Craiova, editura Scrisul Românesc scoate de sub tipar volumul Rugăciune pentru mama, ediţie îngrijită şi prefaţată de Tudor Nedelcea. Se lansează "Doinatoriu” de Tudor Chiriac, una dintre compoziţiile fundamentale ale muzicii basarabene, majoritatea versurilor aparţinănd lui Grigore Vieru. Laureat al săptămânalului "Literatura şi arta" pentru anul 1994 - pentru norocul de a-i fi contemporani, pentru curăţenia lacrimii şi neodihna verbului. 1995 Cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani poetul este sărbătorit oficial la Chişinău, Bucureşti, Iaşi. Este ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. Premiul "Poetul anului”, acordat de editura Adrian Păunescu, şi Marele Premiu pentru anul 1994 acordat de postul de televiziune Tele7ABC din România pentru cultivarea şi protejarea limbii române. 1995
Apar două studii dedicate poetului: Poet pe
Golgota Basarabiei de Stelian Gruia (editura Eminescu) şi Grigore Vieru, omul şi poetul semnat de Fănuş Băileşteanu (editura Iriana, Bucureşti).
La editura Minerva din Bucureşti apare o edţie
de poezii româno-spaniolă. 1996
Este decorat cu Ordinul Republicii.
La Chişinău apar cărţile Frumoasă-i limba noastră (editura Museum, colecţia „Micile Americi”), Cartea ghioceilor (editura Prometeu) şi Vesiolaia azbuca (editura Museum). Editura Minerva din Bucureşti scoate de sub tipar volumul selectiv de versuri, aforisme şi confesiuni Văd şi mărturisesc în colecţia "Biblioteca pentru toţi". Devine laureat al mai multor publicaţii din România şi al săptămânalului "Literatura şi arta" „pentru risipa de suflet şi marea Poezie pe care ne-o dăruieşte”. 1996 La Uzdin, Banatul Sîrbesc, în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie "Drumuri de spice" i-a fost decernat Marele Premiu pentru Poezie "Sfântul Gheorghe". În ziua Duminicii Mari poetul instalează o piatră funerară comună (pentru mama şi pentru sine) pe mormântul mamei cu următoarele epitafuri dăltuite de sculptorul Tudor Cataraga: „Pierzând pe mama, îţi rămâne Patria, dar nu mai eşti copil”, iar pentru sine: „Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi”. 1997
La editura Litera din Chişinău în colecţia "Biblioteca
şcolarului” apare volumul antologic Acum şi în veac, care obţine Premiul „Cartea anului” în cadrul Salonului Naţional de Carte Românească de la Iaşi, ediţia a VI-a. Se turnează un film documentar despre viaţa şi creaţia lui Grigore Vieru (scenariu Dumitru Olărescu, regizor Mircea Chistrugă, operator Andrei Calaşnicov). Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” editează biobibliografia Grigore Vieru (ediţie susţinută şi îngrijită de Claudia Balaban, alcătuitor Maria Ilievici). 1999 Grupul Editorial Litera scoate de sub tipar volumul Strigat-am către tine (colecţia "Biblioteca de aur”) şi ediţia a II-a a volumului Acum şi în veac ("Biblioteca şcolarului”). La Galaţi, la editura Edit-Press, apare volumul Izbăvirea. Tot în acest an apare un CD cu zece cântece pentru copii pe versurile lui Grigore Vieru, muzica de Nicolae Caragia, interpretate de Emy Cibotăraş. 1999
Premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor
din Moldova.
Laureat al Premiului săptămânalului
Literatura şi arta pentru anul 1999 - pentru vigoarea şi prospeţimea Metaforei Poetice. 2000
Apare ediţia a III-a, revăzută şi adăugată, a
cărţii Acum şi în veac (editura Litera).
Este decorat cu Medalia guvernamentală a
României "Eminescu. 150 de ani de la naştere”. I se acordă Diploma şi trofeul Fundaţiei "România — 2000”. Este laureat al săptămânalului Literatura şi arta "pentru verticalitate şi dăruire întru Poezie şi Frumos”. 2001
La editura Litera Internaţional apar: ediţia a
IV-a, revăzută şi adăugată, a cărţii Acum şi în veac (colecţia "Biblioteca şcolarului”, serie nouă) şi ediţia a II-a a cărţii Strigat- am către tine (colecţia "Biblioteca de aur”, serie nouă).
Editura Scrisul Românesc din Craiova scoate
de sub tipar volumul de confesiuni şi aforisme Lucrare în cuvânt prefaţată de academicianul Mihai Cimpoi. 2002 În colecţia „Biblioteca de aur” apare ediţia a III-a a volumului Strigat-am către tine. La Editura Prut Internaţional văd lumina tiparului cărţile de poezie Întregul cer (colecţia „Carte de vizită”) şi La şcoala iepuraşilor (colecţia „Poezii de seama voastră”). În decembrie-ianuarie 2003 întreprinde o călătorie în SUA unde are un şir de întâlniri cu membrii comunităţilor româneşti din Los Angeles, New York, San Francisco, Sacramento, Las Vegas. Laureat al săptămânalului Literatura şi arta . 2003
La Salonul de Carte de la Chişinău, ediţia a XII-a obţine
Premiul „Cartea de top” pentru Întregul cer. Acum şi în veac apare în ediţia a V-a şi a VI-a. Editura Augusta din Timişoara editează volumul selectiv de poezii şi aforisme Cântec de leagăn pentru mama, alcătuit şi prefaţat de Adrian Dinu Rachieru. Apare studiul lui Mihail Dolgan Grigore Vieru, adevăratul (Editura pentru literatură şi artă). Este laureat al săptămânalului Literatura şi arta. 2004 Întreprinde o nouă călătorie în America la invitaţia preotului şi poetului Theodor Damian. Acum şi în veac ajunge la a VIII-a ediţie. Aceeaşi editură, Litera Internaţional, scoate de sub tipar volumul Cât de frumoasă eşti — o antologie de poezie românească de la origini până în prezent dedicată mamei, limbii materne şi dragostei, selecţia aparţinând poetului. Tot aici este editat studiul monografic Duminica Mare a lui Grigore Vieru, semnat de reputatul critic Theodor Codreanu. 2004 La Editura Prut Internaţional în colecţia „Laurii poeziei” apare volumul selectiv Steaua de Vineri, alcătuit de Arcadie Suceveanu.
Realizează spectacolul muzical „Nu sunt
singur” la care a trudit aproape trei ani.
Este desemnat laureat al publicaţiei Literatura
şi arta - pentru destinul său străluminat de Poezie şi Omenie 2005
Este sărbătorit cu ocazia jubileului de 70 de ani.
Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chişinău îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa „pentru contribuţia la valorificarea tezaurului literaturii naţionale şi merite deosebite în completarea fondului didactico-metodic al învăţământului naţional cu opere remarcabile”. La Sala cu Orgă se desfăşoară un spectacol de omagiere a poetului, iar la Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” are loc premiera spectacolului Planeta de rouă după versurile lui Grigore Vieru (regie Titus Bogdan Jucov, scenografie Angela Josanu şi Ion Puiu). 2005
La Editura Litera Internaţional apare Albinuţa
într-o nouă ediţie revăzută şi completată. Editura Prut Internaţional scoate de sub tipar două volume dedicate poetului: Grigore Vieru: poetul arhetipurilor de Mihai Cimpoi şi Un discipol al lui Orfeu: omagiu poetului Grigore Vieru la 70 de ani, volum îngrijit de soţia poetului Raisa Vieru. 2007
Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova îi
conferă titlul Doctor Honoris Causa.
Este deţinătorul Medaliei de Aur a
Organizaţiei Mondiale de la Geneva pentru Proprietate Intelectuală.
Eveniment cultural unic la Bucureşti: Fuego îl
cântă pe Grigore Vieru. 2008 Volumul Taina care mă apără, apărut în colecţia "Ediţii critice" a Editurii "Princeps Edit", Iaşi este desemnat "Cartea anului" la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău şi premiat la Salonul Internaţional de Carte românească de la Iaşi.
La Festivalul de Poezie "Nichita Stănescu",
Marele Premiu "Nichita Stănescu" pentru poezie a fost decernat poetului Grigore Vieru. 2008
Şcolii primare nr. 83 din municipiul Chişinău, i
se conferă numele poetului.
Este Cetăţean de Onoare al municipiului
Brăila.
Este laureat al săptămânalului "Literatura şi
arta". 2009 La 18 ianuarie, ora 1.20, poetul Grigore Vieru s-a stins din viaţă şi a plecat în nemurire. La 19 ianuarie, Preşedintele României Traian Băsescu a semnat decretul privind conferirea post- mortem a Ordinului Naţional "Steaua României " în grad de Mare Cruce poetului Grigore Vieru "în semn de recunoştinţă şi înaltă apreciere pentru dragostea şi talentul cu care a militat, de-a lungul întregii sale vieţi, prin puterea cuvântului, pentru convieţuirea oamenilor în pace şi înţelegere, rămânând în sufletul tuturor românilor ca un simbol al legăturilor dintre fraţi de aceeaşi limbă". 2009
Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova anunţă
despre intenţia de a institui premiul nominal anual "Grigore Vieru" pentru cele mai valoroase rezultate ale cercetătorilor în domeniul limbii şi literaturii române. La Universitatea de Stat "Ion Creangă", Facultatea de Litere, este instituită bursa Grigore Vieru de către Nina Gorincioi-Cadoppi. Liceului Teoretic din comuna Băcioi, municipiul Chişinău, i se conferă numele poetului. 2009 Se editează un calendar de fotografii în ediţie de lux pentru anul 2009 în memoria lui Grigore Vieru.
A fost lansat un monument virtual Marelui
nostru Poet Naţional, o pagină web dedicată poetului Grigore Vieru: www.grigorevieru.md
Este Cetăţean de Onoare al oraşului Chişinău
(post mortem). 2009
La Bucureşti are loc spectacolul de muzică şi
poezie în memoria lui Grigore Vieru cu genericul "O lacrimă şi o floare, la zi aniversară". La Galeria "Brâncuşi" este organizată o expoziţie ce cuprinde peste 150 de lucrări dedicate operei poetului. O stradă din or. Ialoveni va purta numele Poetului.