Grigore Vieru se naște pe 14 februarie 1935 în satul Pererîta, județul Hotin,

Regatul României (actualmente raionul Briceni, Republica Moldova), pe malul

stâng al Prutului, într-o familie de plugari români, Pavel și Evdochia Vieru. În
satul natal absolvește șapte clase , apoi  devine absolvent al Școlii Medii nr. 2
din orașul Lipcani – „ani desculți și flămânzi”, după cum se menționează într-un
tabel cronolog despre viața sa.

Grigore Vieru își face debutul editorial în anii studenției, în anul 1957 cu
placheta de versuri Alarma care este văzută de critici la momentul respectiv ca
un „început de bun augur”. Un an mai târziu devine absolvent al Institutului
Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, Facultatea de Filologie și Istorie. În
timpul studenției este nevoit să abandoneze periodic cursurile din cauza
lipsurilor materiale. În același an apare a doua culegere de versuri a poetului,
tot pentru copii, Muzicuțe.

În 1964 publică în revista Nistru poemul „Legământ”, „dedicat poetului

nepereche” Mihai Eminescu. Față de Eminescu, Grigore Vieru avea să poarte
toată viața sa o admirație deosebită, mărturisind mai târziu într-un interviu că
poezia lui Eminescu a fost pentru el „manualul fundamental de limbă
română”,  iar publicista marelui poet, „manualul fundamental de istorie”.
Grigore Vieru a rămas în memoria românilor din stânga și dreapta Prutului ca
poetul care și-a iubit mama, care l-a iubit pe Eminescu și care și-a iubit patria
românească și scrisul ei latin. Mai târziu mărturisea că pentru el iubirea de
neam era un dat întipărit în ființa sa:

- Reclamă -

„Dragostea mea pentru cuvântul românesc, pentru cântecul nostru, pentru tot
ce este național, am moștenit-o prin instinct. Mie nu mi-a spus nimeni la școală
că sunt român, toți îmi spuneau că vorbesc altă limbă. Instinctiv, glasul sângelui
mi-a spus că limba mea este cea română”.
Grigore Vieru: „Dacă visul unora era ori este să
ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să
trec Prutul”
Trece Prutul pentru prima dată în 1973 în cadrul unei delegații de scriitori și
vizitează cu această ocazie mai multe mănăstiri din nordul Moldovei,
întorcându-se acasă cu un sac de cărți. În legătură cu această vizită avea să
facă mai târziu mărturia: „Dacă visul unora era ori este să ajungă în Cosmos, eu
viața întreagă am visat să trec Prutul”. Până la căderea regimului comunist
revine de câteva ori pe pământul românesc, unde îi sunt publicate mai multe
volume de versuri, primul în 1978 cu sprijinul lui Nichita Stănescu. În anul 1982
apare filmul Maria Mirabela  (regizor Ion Popescu Gepo), iar  Vieru compune
versurile pentru cântece, muzica fiind compusă de compozitorul basarabean
Eugen Doga.

Grigore Vieru – poetul copiilor. Aventura

Abecedarului
În 1969 Tipărește Duminica cuvintelor (la editura Lumina), cu ilustrații de Igor
Vieru, carte foarte îndrăgită de copii, care devine „obligatorie” în orice grădiniță
din Basarabia. În 1970 apare Abecedarul, tot la  editura Lumina – poeziile fiind
scrise de Vieru, proza de Spiridon Vangheli, iar ilustrații aparținându-i
pictorului Igor Vieru. În același an apare volumul selectiv de versuri pentru
copii Trei iezi, care la câteva zile de la apariție este retras din librării în urma
unui denunț pe motiv că în poemul „Curcubeul” s-a găsit „ascuns”  Tricolorul
Românesc.  În 1980 apare abecedarul pentru preșcolari Albinuța,  ilustrat de
pictorul Lică Sainciuc.

Despre dificultatea elaborării unui abecedar spunea poetul mai târziu că „a scrie
un abecedar nu e o treabă ușoară. E ca și cum ți-ar lega cineva picioarele și tu
trebuie să mergi, ba încă și să alergi. De ce cu picioarele legate? Fiindcă nu ai
litere. Ele se învață doar pe rând, una câte una. Cu patru, cu cinci litere (numai
cele învățate) trebuie să faci o poezie, o povestioară! Și nu așa, ci una care să-i
placă copilului…”.