Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”

BIBLIOTECA NAŢIONALÃ A REPUBLICII MOLDOVA

Catalogul expoziţiei-eveniment

Nicolae Dabija
Ochiul al treilea

Chişinãu 2014
1
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Director general: Alexe Rãu

Alcãtuitori: Raisa Melnic, Irina Blînda

Procesare computerizatã: Laurenţiu Melnic

2
 Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”
Nicolae Dabija

Nicolae Dabija (15 iulie 1948, Codreni, raionul Căinări, Basarabia)

- poet, eseist şi traducător. Fiul ţăranului Trofim Ciobanu şi al
Cristinei (născută Dabija). Poetul va lua numele mamei, provenită
dintr-o familie care a dat mai mulţi preoţi, dintre care un unchi al
poetului - stareţul Serafim Dabija şi preotul Nicodim Onu vor fi
judecaţi în 1949 de NKVD şi condamnaţi, pentru „activitate anti-
sovietică”, la câte 25 ani de închisoare. Şcoală primară în satul
natal (1954-1958), gimnaziul la Săhăidac (1958-1962), iar liceul
în oraşul Cimişlia (1962-1966). Începe în 1966 Facultatea de
Ziaristică a Universităţii de Stat din Chişinău, fiind exmatriculat
în anul III pentru „activitate naţionalistă” şi reîncadrat în 1970 la
Facultatea de Litere a aceleiaşi Universităţii (absolvită în 1972).

Debutează în „Tinerimea Moldovei”, în 1965, iar editorial în

1975, cu Ochiul al treilea (volum distins cu Premiul Tineretului
din RSS Moldovenească). Redactor, între 1972 şi 1975, al secţiei
pentru tineret a Televiziunii din Chişinău, apoi (1975-1984)
şef al secţiei de poezie şi critică la revista „Nistru” (mai târziu -
„Basarabia”), redactor-şef al revistei pentru tineret „Orizontul”
(devenită „Columna”), între 1984-1986, iar din 1986 redactor-şef al
săptămânalului „Literatura şi arta”, organ al Uniunii Scriitorilor din
Republica Moldova. Sub conducerea lui Dabija, „Literatura şi arta”
devine o revistă de militantă naţională, luptând pentru impunerea
limbii române, a alfabetului latin, a tricolorului, atingând, în 1990,
un tiraj de 260.000 exemplare.

A fost deputat în parlamentul sovietic (1989-1991) şi în parlamentul

Moldovei (1990-1994). Este preşedintele Societăţii „Limba
noastră cea română”, al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă, Cultură
şi Artă din Republica Moldova şi vicepreşedinte al Partidului
Forţelor Democratice. Cavaler al „Ordinului Republicii”, cea
mai înaltă distincţie a Republicii Moldova, acordată poetului în
1996. Cu banii premiului pentru debut a săpat o fântână în satul
natal, iar cu cei obţinuţi pentru toate celelalte premii a contribuit
la rezidirea mănăstirii Zloţi, ctitorită de unchiul său Serafim
3
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
Dabija. Colaborator a numeroase reviste şi ziare din România şi
Republica Moldova („Basarabia”, „Moldova”, „Glasul naţiunii”,
„Literatorul”, „România literară”, „Totuşi iubirea”, „Ateneu”,
„Cronica”, „Adevărul literar şi artistic”).

Volumele din poemele sale au apărut în limba rusă - Versuri (1985),

şi Şi a vorbit Pasărea de foc (1990) - şi în limba ucraineană (Aripă
sub cămaşă, 1989), iar cicluri de poeme i s-au tradus în majoritatea
limbilor unionale, dar şi în engleză, spaniolă, franceză, persană,
turcă, bulgară, sârbă etc. Poezia de debut a lui Dabija e una de
exultantă, senzuală şi discursivă. În volumele care au urmat (Apă
neîncepută, 1980, Zugravul anonim, 1985, Aripă sub cămaşă, 1989,
Dreptul la eroare, 1993) şi care sunt reluate fie în ediţii îmbogăţite,
fie în antologii, poetul uneşte linia confesivă cu lirica de tribun,
dând un spaţiu tot mai mare vocaţiei militante, de suflu paşoptist.
Aceeaşi militantă e de regăsit şi în eseurile din Pe urmele lui
Orfeu (1983), în studiul Moldova de peste Nistru - vechi pământ
strămoşesc (1991) şi în cărţile pentru copii (Domnia lui Ştefan
cel Mare, 1991, şi Nasc şi la Moldova oameni, 1992). A publicat
manuale şcolare: Daciada (1991-1993) şi Literatura română (1988-
1996).

A primit, fie pentru creaţie, fie pentru activitatea sa de militant,

numeroase premii (Premiul Festivalului Unional de poezie tânără,
Moscova, 1976; Premiul revistei „Moldova”, 1977; Premiul
Festivalului Internaţional de poezie tânără de la Stettin, fosta R.D.
Germană, în 1982; Premiul Naţional al Republicii Moldova, pentru
Antologia poeziei vechi moldoveneşti şi pentru literatura dedicată
copiilor, în 1988; Premiul „Mihai Eminescu”, 1991; Premiul
revistei „Ateneu” pentru poezie, 1992; Premiul „Ion Creangă”
al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, pentru manualele
de istorie Daciada, 1992; Premiul Fundaţiei „Nichita Stănescu”,
1992; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru
Aripă sub cămaşă, 1993; Premiul revistei „România Mare”, 1994;
Premiul revistei şi al cenaclului „Totuşi iubirea”, 1994; Premiul
Bibliofililor, pentru Dreptul la eroare, „cea mai citită carte a anului”,
1994; Premiul „Columna” al Accademia di România, Roma, 1994;
4
 Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”
Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, pentru Dreptul
la eroare, 1995).

Cel mai notoriu poet al „promoţiei ’70” din Basarabia, Dabija a

crescut la umbra conceptului poetic al generaţiei ’60, ale cărei
teme, atitudini lirice şi retorică se regăsesc, într-o partitură ce
tinde spre emancipare, în volumul său de debut - Ochiul al treilea
(1975). Metaforele candorii, transpuse într-o sintaxă euforică şi
expansivă, domină registrul imagistic, iar sentimentul creativ, hrănit
deopotrivă de conştiinţa demiurgiei, de starea explozivă a eului şi
de o mitologie a purităţii şi a poetului tânăr, e unul beatitudinal:
„Cu-o mie de ochi urmăresc / fructul împrăştiindu-se-n aer; / sub
clopotele sângelui peste a-miaza câmpiei / eu, cel care lumea o
compun. // Mă luminează în noapte alba hârtie / şi ninsoarea de-
afară, puţin; / oh, ca un zeu, trec printre oameni / şi aripile sub
haină ascunse le ţin” (Poetul). O exultantă stănesciană şi o freatică
a sevelor primăvăratice, ca şi un sentiment miracolistic al hunii, în
care „toate lucrurile au câte-o aură”, se propagă în poemul „scris
cu-o pană de înger” al lui Dabija. Alături de această coardă extatică,
de jubilaţie vitalistă, vibrând într-o frenezie senzuală caligrafiată în
suav, poetul anunţă, încă de pe acum, opţiunea sa viitoare pentru
lirismul combativ, mesianic:„Poeţi care-şi scriu poeziile-n săli de
lectură / şi poeţi care şi le scriu pe câmpul de luptă / cu propriul
sânge: pădurile / cântate de ei înfrunzesc”.

Această linie activistă, participativă şi misionară, încărcată

de povara responsabilităţii naţionale, va fi, pe parcurs, tot mai
manifestă, Dabija retrăind o febră paşoptistă şi întorcându-se la
lirica de tribun a lui Octavian Goga. Tema patriotică, deşi încă
departe de modulaţia profetică din cărţile următoare, este deja
dominanta celui de-al doilea volum, Apă neîncepută (1980).
Poezia lui Dabija îşi asumă patetic responsabilitatea comunitară şi
morală, interzicând poetului „dreptul la eroare” şi punându-l în faţa
urgenţelor istoriei. Acumulând suferinţa colectivă, el o transpune
într-o viziune apocaliptică, exersată pe o grilă expresionistă:„Peste
câmpiile de pace şi uitare, / bătrânul soare s-a răcit acum de tot. /.../
Taci, latră câinii, şi bezna se agită, / se vede că-i ziuă, către zare
5
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
de trece / dintr-o parte-n alta a cerului, trasă de sfori, fumegând, o
lampă cu sticla de zece!” (Soare bătrân).

Această viziune a lumii în stingere nu e decât exasperarea temei

naţionale, pe care o regăsim şi mai frecvent într-un registru elegiac
şi evocator ce se întoarce la valorile şi simbolurile ancestrale ale
vetrei. Asemeni lui Grigore Vieru, Dabija contrage patria în grai,
dându-i acestuia o dimensiune paradisiacă şi încărcându-l cu potente
mântuitoare: „Zic ’maică’ - şi-i mai multă ziuă, / iar focurile-adaugă
lumină, - / cuvânt, care-a cuprins în el / şi pajişte, şi aer, şi colină”
(Grai). Recursul la sat, ca depozitar al valorilor strămoşeşti, reînvie
o mistică a plaiului. În evoluţia ei, poezia lui Dabija va trece prin
cele trei etaje ale etnicului (aşa cum au fost definite de Constantin
Rădulescu-Motru), restaurând şi exaltând, pe rând, comunitatea de
origine, de limbă şi de destin. Zugravul anonim (1985) continuă
opera de resuscitare a conştiinţei naţionale, adăugând misticii
satului o mitologie şi un cult al întemeietorilor (Cantemir, Costin,
Varlaam etc.), încorporând aici poemele presărate în volumul de
eseuri Pe urmele lui Orfeu (1983).

Alături de această directivă misionară, tot mai ferventă, Dabija

continuă să fie, pe o linie paralelă ce tinde a fi secundară, şi un poet
al dragostei, cu rafinate disponibilităţi compoziţionale şi ludice
(în Hrisov de iubire medievală, de pildă). Structura complexă,
multivalentă, a poetului, ireductibilă la unilinearitate, iese la iveală
în poeme ce n-au nici o inhibiţie în faţa poeticii de ostentaţie
autoironică ori gratuit-ludică (Conferinţă de presă a marelui
inventator, Lied). Dar somaţia istoriei, resimţită tot mai imperativ,
suspendă sau marginalizează aceste disponibilităţi, poetul revenind
la învestitura misionară prioritară atât în Aripă sub cămaşă (1989)
(o antologie cu acelaşi titlu îi apare în 1991), cât şi în Dreptul la
eroare (1993). El este acum un tribun vorbind „şi-n numele acelor
generaţii / ce cu căluşu-n gură s-au născut” şi angajând poemul
în bătălia istoriei: „alta-i datoria versului acum / decât să cânte
fluturaşi simpatici. // Nu-i pentru mine poezia pură, / nici stihul cu
miros de levănţică; / voi pendula-ntre dragoste şi ură, / dar n-oi iubi
pe nimenea de frică” (Veac timid).
6
 Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”
Poezia devine un limbaj inflamatoriu şi ea coboară în stradă, pe
baricada implicată patetic în construirea unei „comunităţi de
destin”. Accentele mobilizatoare ale acestei angajări se întrepătrund
cu cele pamfletare, vitriolante, poetul trecând de la limbajul tandru,
evocator şi compasional, la limbajul violent al apostrofei. Halucinate
de febra naţională, privirile poetului reparcurg trecutul, fie spre a
convoca la lucrarea prezentului figurile mitice ale înaintaşilor, fie
spre a activa valorile strămoşeşti. Mitizarea trecutului, a obârşiilor
şi a gliei leagă şi mai strâns lirica lui Dabija de sursele folclorice,
poetul preluând sistematic motive de doină şi baladă. El nu e însă
un simplu restaurator al acestor depozite uitate, căci reactivarea lor
e, de regulă, o transfigurare.

Balada cu Toma Alimoş, de pildă, devine un cântec de pierdere,

selectând doar o situaţie lirică: „treceam singur pe coline / calul
meu murea sub mine // şi eu mort în şeaua lui: / cobor dealul parcă-l
sui; / arşiţa mai mult mă-ngheaţă / şi-i noapte de dimineaţă”. Liniei
de resuscitare a conştiinţei naţionale, modulată când elegiac, când
profetic, i se adaugă, copleşită, dar nu înăbuşită, o linie mai atentă
la pulsaţia lăuntrică, eul comunitar al poetului mai lăsând spaţiu
şi celui domestic. În erotică, Dabija e un expansiv, un extrovertit
predispus la declaraţii baroce, cântând pasiunea fatală ce străbate
veacurile („arheologi din viitor - / săpând pământul chinuit, /
miraţi, găsi-vor sub ogor / un pumn de lut îndrăgostit”). Dincolo de
această suită sentimentală de madrigaluri când mai patetice, când
mai şăgalnice, poetul ajunge şi la o stare de decantare elegiacă
sau reflexivă în care se aude, bătând după un metronom blagian,
pulsul interior al fiinţei: „Plouă şi trece pe sus Pasărea Dorului /
care atinge cu aripa, / din ore, / clipa. // Plouă şi se aud, / aduse de
vânt, / planete care vorbesc / în graiuri uitate de mult pe pământ.
// Plouă şi-aud primăvara... / La marginea satului / înmugureşte /
crucea soldatului” (Plouă).

Misionar şi elegiac, Dabija a transformat poemul într-o armă a

renaşterii naţionale, lăsându-şi ca registru de rezervă, pe lângă cel
preeminent - declamatoriu şi patetic, unul de sublimare a stărilor
lăuntrice, de decantare a confesiunii în viziune. Spiritul paşoptist
7
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
al poetului se manifestă şi în celelalte scrieri ale sale, toate animate
de militantă. Antologia poeziei vechi moldoveneşti (1988) e o
altă expresie a cultului întemeietorilor, poetul recuperând aici
fragmente din versificaţia românească veche, unele necunoscute
istoricilor literari, identificate în arhive străine (Rusia, Ucraina,
Polonia) şi traduse de el însuşi din slavonă, latină, greacă, polonă.
Moldova de peste Nistru - vechi pământ strămoşesc (1990) e un
excurs istoric ce argumentează prezenţa românească, primordială,
în spaţiul transnistrean, un manifest de acţiune politică întemeiat
pe dreptul istoric.

Calităţile de eseist şi istoric literar şi le etalează mai consistent

Dabija în Pe urmele lui Orfeu (1983, 1990), carte care parcurge
nişte „itinerarii... ale Memoriei”, născută şi ea „dintr-un dor de
rădăcini” şi transformată în manifest, în replică la adresa celor
„ce susţineau şi mai susţin că /.../ tot ce avem noi mai bun e de
împrumut”. Literanirizate, eseurile îmbină tenacitatea cercetătorului
cu pana avântată a poetului, făcând un fel de istorie epică, alcătuită
din povestiri exemplare, a literaturii noastre de la origini până la
Alexe Mateevici. Pagini vibrante, ieşite dintr-o mistică tradusă
în demonstraţie, eseurile lui Dabija, luate de patos, dau adesea în
excese („Deci pe lângă cele peste o mie de variante în limba noastră,
«Mioriţa» mai adaugă o variantă - în limba tracă”). Domnia lui
Ştefan cel Mare (1991) e o repovestire pentru copii, întregită cu
un mic corpus de documente privitoare la Ştefan, şi ea întregeşte o
activitate didactică deosebit de susţinută, concretizată în manuale
de istorie şi de literatură sau în cărţi destinate copiilor (Poveşti de
când Păsărel era mic, 1980; Alte poveşti de când Păsăret era mic,
1985; Nasc şi la Moldova oameni, 1992).

8
 Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”
Opera literară

• Ochiul al treilea, Chişinău, 1975;

• Poveste de când Păsărel era mic, Chişinău, 1980;
• Apă neîncepută, Chişinău, 1980;
• Pe urmele lui Orfeu, eseuri, Chişinău, 1983 (ediţia II, revăzută şi
completată, 1990);
• Zugravul anonim, Chişinău, 1985;
• Alte poveşti de când Păsărel era mic, Chişinău, 1985;
• Antologia poeziei vechi moldoveneşti, Chişinău, 1986;
• Aripă sub cămaşă. Chişinău, 1989;
• Domnia lui Ştefan cel Mare, Chişinău. 1991;
• Moldova de peste Nistru - vechi pământ strămoşesc, Chişinău,
1991;
• Aripă sub cămaşă, selecţie de Andi Andrieş, prefaţă de Constantin
Ciopraga, Iaşi, 1991;
• Nasc şi la Moldova oameni, povestiri, Chişinău, 1992;
• Mierla domesticită, selecţie Leo Butnaru, Chişinău, 1992;
• Dreptul la eroare, Chişinău, 1993;
• Lacrima care vede, Iaşi, 1994:
• Oul de piatră, Bucureşti, 1995;
• Cerul lăuntric, versuri. Chişinău, 1998;
• Fotograful de fulgere, versuri, prefaţă de Eugen Simion, tabel
cronologic de I. Ciobanu, Bucureşti, 1998.

Traduceri

• Ata Atageanov, Versuri, Chişinău, 1980;

• Federico Garcia Lorca, Romancero ţigan, Chişinău, 1983;
• A. Jukovski, Poveşti, Chişinău, 1983;
• Goethe, Suferinţele tânărului Werther, Chişinău, 1987.

9
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
I. Rădăcinile.
Unchiul Serafim ca model fiinţial

Localităţile Republicii Moldova. Vol. 3 (C-Ch). – Chişinău: Agenţia

Naţională de Presă „Moldpres”, 2001. – 648 p.
Mănăstiri basarabene. – Chişinău: Universul, 1995. – 272 p.
Bălan, P. Cetăţile sufletului: Mănăstiri şi schituri basarabene. –
Chişinău: ARC, 2002. – 160 p.
Bălan, P. Mănăstirea Zloţi // Cetăţile sufletului: Mănăstiri şi schituri
basarabene. – Chişinău: ARC, 2002. – P. 137.
Babo, M. Părintele Serafim Dabija // Literatura şi Arta – nr. 17. –
27 apr. – 2000. – P. 2.
Bondar-Vetrici, L. Lăudăm pe Isus // Literatura şi Arta – nr. 17. –
27 apr. – 2000. – P. 2.
Popescu, L. Părintele Serafim Dabija pe care l-am cunoscut //
Literatura şi Arta – nr. 17. – 27 apr. – 2000. – P. 2.
Gheorghe, A. La mănăstirea Zloţi se fac minuni // Literatura şi Arta
– nr. 17. – 27 apr. – 2000. – P. 2.
Ţurcanu, A. Despre părintele Serafim Dabija // Literatura şi Arta –
nr. 17. – 27 apr. – 2000. – P. 2.
Părintele Nicodim Onu şi părintele Serafim Dabija (Lagărul de
muncă Inta, 9 ianuarie 1950). [copie – web].
Bortă, M. Arhimandrit Serafim Dabija. Întemeietorul mănăstirii
Zloţi (repere bibliografice). [copie – web].
Mănăstirea Zloţi (istoric). [copie – web].
Mănăstirea Zloţi (foto). [copie – web].
Dabija Serafim // Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altădată.
– Chişinău: Noua Galilee, [S. a.]. – [S. p.]

II. „Născut într-o bibliotecă”

„Nicolae Dabija este un poet al răsturnărilor vizionare,

care repune în drepturi tăcerea primordială, umilul, roua,
viaţa elementelor, într-un cuvânt, taina.”
Mihai Cimpoi

10
 Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”
Nicolae Dabija // Enciclopedia Universală Britanica. Vol. 4
(Chaumette – dansuri). – Chişinău: Litera, 2010. – P. 34.
Dabija (Ciobanu), Nicolae Trofimovici // Literatura şi Arta
Moldovei: Enciclopedie. Vol. 1. – Chişinău: Redacţia Principală a
Enciclopediei Sovietice Moldoveneşti, 1985. – P. 172.
Cooper, F. Corsarul roşu. – Bucureşti: Editura Eden, 1993. – 248 p.
Cooper, F. Ultimul Mohican. – Chişinău: Prut Internaţional, 2003.
– 224 p.
Creangă, I. Opere: Ediţie critică. – Iaşi: Princeps Edit, 2006. – 988 p.
Creangă, I. Amintiri din copilărie. Poveşti. Povestiri. – Bucureşti:
Jurnalul Naţional, 2009. – 368 p.
Eminescu, M. Opere. Vol. 1: Poezii. – Bucureşti: Univers
Enciclopedic, 1999. – 104 p.
Hasdeu, B. P. Scrieri. Vol. 1. – Chişinău: Ştiinţa, 1993. – 416 p.
Verne, J. Cinci săptămâni în balon. – Chişinău: Prut Internaţional,
2011. – 300 p.
Verne, J. Istoria marilor descoperiri. – Bucureşti: Ion Creangă,
1994. – 176 p.
Verne, J. Copiii căpitanului Grant. – [S. l.]: Ed. Venus, 1990. – 496 p.
Dumas, A. Capitanul Pamphile. – Bucureşti: Globus, 1994. – 160 p.
Dumas, A. Ascanio. – Timişoara: Helicon, 1992. – 240 p.

III. „Sunt un disculţ fără ţară”

Nicolae Dabija (1948) / Calendarul bibliotecarului 1998. –

Chişinău: BNRM, 1997. – P. 107-111.
Dabija, Nicolae. Nicolae Dabija: tabel cronologic // Doruri interzise.
– Chişinău: Litera, 2004. – P. 7-17.
Sccobioală, A. Scriitorii când erau copii. – Chişinău: Prut
Internaţional, Ştiinţa, 2004. – 272 p.
Scobioală, A. Nicolae Dabija // Scriitorii când erau copii. –
Chişinău: Prut Internaţional, Ştiinţa, 2004. – P. 172-233.
Nicolae Dabija [foto – copie].
Pohilă, V. Nicolae Dabija (1948) // Calendar Naţional 2008. –
Chişinău: BNRM, 2007. – P. 228-233.

11
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova. Clădire veche // Chişinău
(Album) – Chişinău: Editura Uniunii Scriitorilor, 1996. – P. 80.
Ревиста Нистру. – Кишинэу. – Нистру. – Nr. 10. – 1975.
[коперта].
Ревиста Универсул. – Кишинэу. – Оризонтул. – Nr. 3. – 1984.
[коперта].

IV. Zăbava tălmăcitului

„Ca scriitor, Nicolae Dabija s-a aflat mereu în fruntea

generaţiei sale, i-a dat tonul şi i-a arătat direcţia de mişcare.
A fost un fel de locomotivă a ei şi când a fost vorba de
poezie, şi când a fost vorba de publicistică, şi când a fost
vorba de implicare în viaţa Cetăţii. Nu zadarnic generaţia
şaptezecistă a fost botezată după numele cărţii sale de debut
– „Generaţia Ochiului al Treilea”. Nicolae Dabija a lăsat
o brazdă adâncă în cultura noastră. El s-a aflat mereu pe
prima linie în lupta pentru Adevăr, Valori, Cultură, Neam.
E, cum l-a numit Adrian Păunescu, „o lecţie de istorie şi
cultură vie”. Nicolae Dabija, personalitate proeminentă,
este unul dintre numele cele mai importante ale literaturii
române.”
Gheorghe Ghidirim

Lorca, F. G. Romansero ţigan. – Chişinău: Literatura artistică,

1983. – 164 p.
Goethe, J. W. Suferinţele tânărului Werther. – Chişinău: Literatura
artistică, 1987. – 172 p.
Canoat, M. Versuri. – Chişinău: Literatura artistică, 1985. – 78 p.
Atagianov, A. Versuri. – Chişinău: Literatura artistică, 1980. – 100
p.
Vasiliev, S. Versuri. – Chişinău: Literatura artistică, 1977. – 80 p.
Jucovskii, V. A. Poveşti. – Chişinău: Literatura artistică, 1983. – 96
p.
Tangrîkuliev, K. Cîntecul pustiurilor. – Chişinău: Literatura
artistică, 1980. – 108 p.
12
 Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”
V. Cărţi de învăţătură pentru urmaşi

„[Nicolae Dabija] este un elegant împătimit, un melancolic

luminos, deloc resemnat, cu o mare disponibilitate retorică.
Declară că scrie cu o pană de înger şi că în poeme – care
nu sunt decât peisaje ale sufletului – lucrurile sunt văzute
cu al treilea ochi, acela care vede nevăzutul. Cert este, că
basarabeanul Nicolae Dabija, redactorul-şef al curajoasei
reviste „Literatura şi arta” scrie bine şi, la nevoie, schimbă
elegia în pamflet politic.”
Eugen Simion

Dabija, N. Nasc şi la Moldova oameni. – Chişinău: Hyperion,

1992. – 40 p.
Dabija, N. Antologia poeziei vechi moldoveneşti. Modele şi
reconstituiri.
– Chişinău: Literatura artistică, 1987. – 216 p.
Dabija, N., ş. a. Literatura moldovenească. Cl. a 5-a. – Chişinău:
Lumina, 1989. – 280 p.
Dabija, N., ş. a. Limba şi literatura română. Manual pentru cl. a
VI-a. – Chişinău: Litera educational, 2006. – 256 p.
Dabija, N., ş. a. Daciada. Carte de lectură pentru cl. a III-a. –
Chişinău: Lumina, 1993. – 208 p.
Dabija, N., ş. a. Daciada. Carte de lectură pentru cl. a II-a. –
Chişinău: Lumina, 1993. – 98 p.
Dabija, N., ş. a. Daciada. – Chişinău: Universul, 1991. – 78 p.
Dabija, N. [selecţie]. Dulce grai... – Chişinău: Hyperion, 1990. –
60 p.
Dabija, N. [selecţie]. Apele mici fac râuri mari. – Chişinău:
Literatura artistică, 1984. – 120 p.
Дабижа, Н., и др. В краю народных мастеров. – Кишинев:
Тимпул, 1985.
– 204 с.

13
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
VI. Nicolae Dabija - prefaţator

Toma Alimoş. – Chişinău: Literatura artistică, 1988. – 96 p.

Zadnipru, P. Versuri. – Chişinău: Literatura artistică, 1985. – 132 p.
Minte, V. Puntea vieţii mele. – Chişinău: Universul, 2006. – 192 p.
Nanea, V. Diplomaţia de pe baricade. – Chişinău: Litera AVN,
2012. – 168 p.
Dabija, N. Cantemir la Istambul. Note de călătorie // Nistru. – 1983.
– Nr. 11. – P. 129-140.

VII. Ochiul al Treilea

„Cartea „Ochiul al treilea” îl reprezintă pe Nicolae

Dabija ca poet original, cu o cultură a versului şi un simţ fin
al limbajului poetic.”
Arhip Cibotaru

Dabija, N. Ochiul al treilea. – Chişinău: Cartea Moldovenească,

1975. – 88 p.
Dabija, N. Apă neîncepută. – Chişinău: Literatura artistică, 1980.
– 116 p.
Dabija, N. Bondari cu motor. – Chişinău: Prut International, 2004.
– 18 p.
Dabija, N. Fotograful de fulgere. – Bucureşti: Minerva, 1998. –
286 p.
Dabija, N. Mierla domesticită. – Chişinău: EUS, 1992. – 32 p.
Dabija, N. Dreptul la eroare. – Chişinău: Hyperion, 1993. – 240 p.
Dabija, N. Zugravul anonim. – Chişinău: Prut International, 1985.
– 98 p.
Dabija, N. Aripă sub cămaşă. – Iaşi: Junimea, 1991. – 148 p.
Dabija, N. Moldova de peste Nistru – vechi pământ strămoşesc:
Studiu publicistic . – Chişinău: Hyperion, 1990. – 79 p.
Dabija, N. Domnia lui Ştefan cel Mare. – Chişinău: Universitas,
1991. – 128 p.
Dabija, N. Pe urmele lui Orfeu. – Chişinău: Literatura artistică,
1983. – 184 p.
14
 Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”
Dabija, N. Poeme pentru totdeauna: Opera poetică. – Iaşi: Princeps
Edit, 2011. – 682 p.
Dabija, N. Lacrima care vede. – Iaşi: Junimea, 1994. – 64 p.
Dabija, N. Oul de piatră. – Bucureşti: Eminescu, 1995. – 240 p.
Dabija, N. Poveşti de când Păsărel era mic. Bătălia de la nuiaua
unde mi-am pierdut luleaua. – Chişinău: Literatura artistică, 1980.
– 24 p.

VIII. Tema pentru acasă

„Creaţia lui Nicolae Dabija este decisiv marcată de

voinţa extraordinară a recuperării arheale [...]. În glasul
acestui poet răzbate parcă amintirea cântecului orfic. O
blândeţe sfâşiată prelung străbate vocea lui Nicolae Dabija,
ori de câte ori vorbeşte în public sau îşi rosteşte versurile
[...]. Lirica lui Nicolae Dabija este o poezie a legendelor şi
Memoriei.”
Theodor Codreanu

Dabija, N. De ce limba noastră e română? – [S. l.: S. n., S. a.]. – [S.

p.].
Dabija, N. Drum spre Biserică. Rânduri şi gânduri creştine. –
Chişinău: S. n., 2013. – 312 p.
Dabija, N. Aşchii de stele. – Chişinău: Prut International, 2002. –
126 p.
Dabija, N. Cerul lăuntric. – Chişinău: Litera, 1998. – 320 p.
Dabija, N. În căutarea identităţii. – Chişinău: Litera, Bucureşti:
Litera International, 2002. – 488 p.
Dabija, N. Doruri interzise. – Chişinău: Litera, Bucureşti: Litera
International, 2004. – 436 p.
Dabija, N. Maraton printre gloanţe. – Râmnicu Sărat: RAFET,
2008. – 156 p.
Dabija, N. Tema pentru acasă. – Chişinău: Editura pentru Literatură
şi Artă, 2012. – 408 p.
Dabija, N. Hoţii de speranţe. – Bacău: Vicovia, 2009. – 304 p.

15
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
Dabija, N. Manifest de unire. – Bacău: Vicovia; Babel, 2013. – 338 p.
Dabija, N. Prutul are două maluri. – Bacău: Vicovia; Babel, 2012.
– 288 p.
Dabija, N. Privighetori împăiate. – Alba Iulia: Gens Latina, 2011.
– 122 p.
Dabija, N. Nu vă îndrăgostiţi primăvara! (nuvele). – Chişinău:
Editura pentru Literatură şi Artă, 2013. – 212 p.
Dabija, N. Alte poveşti de când Păsărel era mic. – Chişinău:
Literatura artistică, 1984. – 80 p.
Dabija, N. Poveşti de când Păsărel era mic. – Chişinău: „Baştina-
Radog” SRL, 2011. – 24 p.

IX. Harta noastră care sângeră

„Faptul că la Chişinău, există Nicolae Dabija şi există

oameni ca Nicolae Dabija devine, în pofida timpurilor de
pustiire pe care le trăim, un semn din ce în ce mai acut de
revirement naţional. Dabija este un mare poet şi un mare
luptător pentru cauza neamului său, un căuzaş al totalităţii
româneşti, dar şi un om cu vocaţie europeană, sub zodia
iubirii şi a compatibilităţii. Poezii ale sale au intrat în
folclor, prin simplitatea genială la care a ajuns acest nou
clasic al literaturii române. Eseurile sale din „Literatura şi
arta” sunt, mărturii teribile ale unei conştiinţe căreia nu-i
e greu să-şi înţeleagă epoca şi locul în care trăieşte, şi nu-i
e frică să fie un căuzaş al adevărului. Dabija face parte
dintr-o generaţie divină de scriitori care s-au identificat
până la jertfă cu neamul lor şi cu aspiraţiile lui sugrumate
de dubla opresiune, naţională şi ideologică ”
Adrian Păunescu

101 poeţi români: 101 poeme. Antologie Vol. 1. – Bucureşti:

Biodova, 2011.
– 346 p.
101 poeţi români: 707 poeme. Antologie Vol. 1. – Bucureşti:
Biodova, 2011. – 346 p.
16
 Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”
Dabija, N. Bezna vine de la Răsărit. – Craiova: Fundaţia „Scrisul
Românesc”, 2005. – 350 p.
Dabija, N. Însemnări de pe front. – Craiova: Fundaţia „Scrisul
Românesc”, 2012. – 320 p.
Dabija, N. Libertatea are chipul lui Dumnezeu. – Craiova: Fundaţia
„Scrisul Românesc”, 1997. – 288 p.
Dabija, N. Harta noastră care sângeră. – Craiova: Fundaţia „Scrisul
Românesc”, 1999. – 312 p.
Dabija, N. Vai de capul nostru. – Craiova: Fundaţia „Scrisul
Românesc”, 2001. – 384 p.
Dabija, N. La est de vest. – Craiova: Fundaţia „Scrisul Românesc”,
2001. – 380 p.
Dabija, N. Desţăraţi. – Craiova: Fundaţia „Scrisul Românesc”,
2008. – 388 p.
Dabija, N. Mesaje pentru supravieţuitori. – Craiova: Fundaţia
„Scrisul Românesc”, 2009. – 304 p.
Dabija, N. Paznic pe înălţimi. – Craiova: Fundaţia „Scrisul
Românesc”, 2007. – 332 p.
Dabija, N. Basarabia, ţară de răspântii. – Craiova: Fundaţia „Scrisul
Românesc”, 2004. – 362 p.
Dabija, N. Râul în căutarea mării. – Craiova: Fundaţia „Scrisul
Românesc”, 2003. – 368 p.
Dabija, N. 101 poeme. – Bucureşti: Biodova, 2009. – 108 p.
Dabija, N. 101 poeme creştine. – [S. l.: S. n., S. a.]. – [S. p.].
Dabija, N. Făclia credinţei. – Ploieşti: Editura Ploieşti, 2012. – 298 p.

X. Tradus în alte limbi

Simonica, M. Photographer of lightining. The works of Nicolae

Dabija. – Chişinău: Editura pentru Literatură şi Artă, 2005. – 64 p.
Dabija, N., Hadârcă, I. 10-a la masa nuova. – S. l.: SOCAGEN
Edizioni, 2006. – 96 p.
Dabija, N. Poesia e amore. – S. l.: Tabula fati, 2013. – 104 p.
Dabija, N. Photographer of lightining. – [S. l.]: The Granite Press,
2001. – 28 p.

17
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
Дабижа, Н. Стихи. – Кишинев: Литература артистикэ, 1985. –
156 с.
Дабижа, Н. И сказала мне Жар - птица. – Кишинев: Литература
Артистикэ, 1986. – 64 с.

XI. Om al Cetăţii

„Lider de generaţie, animator al Renaşterii basarabene,

redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi arta” care
a impus o conştiinţă naţională, Nicolae Dabija [...] scrie
o poezie în cheie imnică, elegiacă şi monodică în ultimele
volume. Formula lirică este ferm conturată, limpede cu aerul
filtrat al clasicităţii, cufundată adesea în pathosul retoric
sau chiar didacticist. Poet al unui univers al candorilor în
care dispare materialitatea şi obiectivitatea, fiindcă totul se
înfrăgezeşte şi înmugureşte.”
Mihai Cimpoi

Dabija, N. Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.

Statutul şi programul. – Chişinău: [S. n.], 2007. – 92 p.
Nicolae Dabija în Parlament la tribună [foto] // Parlamentul
Independenţei. – Chişinău: S. n., 2010. – P. 215.
Parlamentul Independenţei. – Chişinău: [S. n.], 2010. – 432 p.
Sandulachi, P. Declaraţia de Independenţă. – Chişinău: S. n., 2011.
– 768 p.
Nicolae Dabija în Parlament la tribună la microfon [foto] //
Declaraţia de Independenţă. – Chişinău: [S. n.], 2011. – P. 78.
Nicolae Dabija în Piaţa Marii Adunări Naţionale [foto] // Declaraţia
de Independenţă. – Chişinău: S. n., 2011. – P. 606.

XII. În lumea artelor

Anton, P. Cine are dor de plai. – Chişinău: Rutos, 2007. – 196 p.

Rămâi, iubirea mea: Versuri de Nicolae Dabija în lectura actorilor

18
 Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”
N. Caranfil şi N. Jelescu. – Bucureşti: Institutul Cultural Român,
2013. [CD].
Vino, mirare (Culegere de cântece pentru copii). – Chişinău:
Literatura artistică, 1989. – 130 p.
Manea-Cernei, E. Întâiul cânt Ţi se cuvine Ţie, Doamne... –
Chişinău: Pontos, 2009. – 208 p.
„Ochii tăi, Moldovă” (Culegere de muzică folc). – Chişinău:
Literatura artistică, 1982. – 172 p.
Mai am un singur dor... – Chişinău: Iulian, 1999. – 248 p.
Rău, A. La verb vedere. – Chişinău: Ulysse, 2011. – 110 p.
Mustea, Gh. Pace vouă. – Chişinău: Hyperion, 1990. – 100 p.
Anton, P. Foaie verde, lămâiţe. Vol. 2. – Bălţi: Presa universitară
bălţeană, 2008. – 110 p.
Anton, P. Te caut, iubire (romanţe). – Chişinău: [S. n.], 2002. – 56 p.
Manea-Cernei, E. Lângă rugurile Toamnei... – Chişinău: Tipografia
Reclama, 2005. – 160 p.
Anton, P. Sărut lacrima ta (romanţe). Vol. 2. – Bălţi: Tipografia din
Bălţi SRL, 2006. – 110 p.
Cele mai frumose melodii (Şlagăre de altă dată). Chişinău: DAAC
– Hermes pres, 2009. – 284 p.
Sainciuc, G. Poetul Nicolae Dabija [şarjă] // Măşti, şarje. – Chişinău:
Literatura artistică, 1983. – P. 30.
Ioniţă, N. (alc.). Nicolae Dabija văzut de pictorii: Erico Ayres
(Brazilia); V. Juvananthan (India); Jiwenk Wae (Indonezia); Bira
Danta (Brazilia); J. Kwegyr Aggrey (Ghana); Flemming Aabech
(Danemarca) // Nichita Stănescu şi unii din ai săi prieteni. – Ploieşti:
Karta-Graphic, 2013. – P. 70-71.

XIII. În istoria Literaturii Naţionale

„Verbul lui Nicolae Dabija este în majoritatea cazurilor

inspirat şi plăcut auzului, vraja cuvântului său pune stăpânire
pe cititor, dezvoltându-i şi ascuţindu-i simţul lingvistic,
textele sale merg drept la inima omului îndrăgostit de baladă,
urătură şi în genere de literatura noastră autohtonă.”
Ion Ciocanu
19
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
Mica enciclopedie ilustrată a scriitorilor din Republica Moldova. –
Bucureşti, Chişinău: Litera International, 2005. – 728 p.
Literatura română postbelică. – Chişinău: Tipografia Centrală,
1998. – 816 p.
Dolgan, M. Iubire de metaforă. Vol. 2. – Chişinău: USM, 2001. –
392 p.
Dolgan, M. Feţele nevăzute ale manuscriselor de poezie. – Chişinău:
[S. n.], 2009. – 544 p.
Dolgan, M. Poezia contemporană. Mod de existenţă în Metaforă şi
Idee. – Chişinău: Elan Poligraf, 2007. – 660 p.
Tamazlâcaru, E. Poezia anilor '70: Nicolae Dabija şi generaţia sa. –
Chişinău: Profesional Service, 2013. – 288 p.
Prepeliţă, M. Constelaţia tinerilor talente. – Chişinău: Cartea
Moldovenească, 1982. – 200 p.
Bantoş, A. Dinamica sacrului în poezia basarabeană contemporană.
– Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000. – 268 p.
Carcinschi, N. Poezie şi publicistică. Interferenţa limbajelor. –
Chişinău: Tipografia Centrală, 2008. – 132 p.
Vatamanu, I. Viaţa cuvântului. – Chişinău: Literatura artistică,
1980. – 200 p.
Agache, C. Literatura română în ţările vecine 1945 – 2000. – Iaşi:
Princeps Edit, 2005. 496 p.
Cimpoi, M. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. –
Chişinău: ARC, 1937. – 432 p.
Dicţionarul general al limbii române. Vol. 2 C/D. – Bucureşti:
Univers Enciclopedic, 2004. – 812 p.
Dicţionarul esenţial al scriitorilor români. – Bucureşti: Albatros,
2000. – 920 p.
Calendar Naţional 2013. – Chişinău: BNRM, 2013. – 328 p.
Literatura română: Dicţionar – antologie de istorie şi teorie literară.
– Chişinău: Museum, 2000. – 524 p.
Dolgan, M. Crez şi măiestrie artistică. – Chişinău: Literatura
artistică, 1982. – 320 p.
Postolachi, V. Textul poetic. Valori stilistice (modele de interpretare).
– Chişinău: Prometeu, 2009. – 160 p.
Soltan, P. Între Scylla şi Carypda. – Chişinău: Ştiinţa, 2006. – 148 p.

20
 Catalogul expoziţiei - Nicolae Dabija „Ochiul al Treilea”
O istorie critică a literaturii din Basarabia. – Chişinău: Ştiinţa,
ARC, 2004. – 268 p.
Ciocanu, I. Literatura română contemporană din Basarabia. –
Chişinău: Litera, 1998. – 440 p.
Dumbrăveanu, V. Dor de casă. – Chişinău: Cartea Moldovenească,
1989. – 148 p.
Dolgan, M. O dragoste Shakespeariană dezlănţuită în lanţuri (sau
N. Dabija în ipostaza de romancier) // Academos: Revistă de Ştiinţă,
Renovare şi Cultură şi Artă. – 2010. – Nr. 2. – P. 104-108.
Diaconu, M. O imagine complexă asupra literaturii române din
Republica Moldova // Limba română: Revistă de ştiinţă şi cultură.
– 2010. – Nr. 9-10. – P. 83-85.
Rachieru, A. D. – Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2010. – 673 p.
Poezia acasă : Poeţi contemporani din Basarabia. – Târgovişte:
Bibliotheca, 2007. – 432 p.

XIV. Dinastia literar-artistică Dabija

Dabija, D. 101 poeme. Bucureşti: Biodova, 2012. – 162 p.

101 poeţi români: 707 poeme. Antologie Vol. 1. – Bucureşti:
Biodova, 2011. – 346 p.
101 poeţi români: 101 poeme. Antologie Vol. 1. – Bucureşti:
Biodova, 2011. – 346 p.
Dabija, D. Împotriva curentului. – Timişoara: Augusta, 2002. – 88 p.
Nicolae Dabija cu fiica Doina şi nepoţica Daniele-Nicoleta
[fotocopie].
Nicolae Dabija cu fiica Maria-Cristina şi fiul Adrian, 1 sept. 2010
[fotocopie].
Dabija, M. C. Prietenii mei animaţi. – Chişinău: S. n., 2012. – 108 p.

21
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Bun de tipar: 12.10.2013

Format: 60x84, 1/16
Coli editoriale: 2

Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

22