Grgria

Grgria este una dintre cele mai familiare i mai iubite insecte. Traiete peste tot n lume, n afar de locurile n care este prea frig; i plac livezile, cmpurile i gr dinile. Grgria face parte din familia crbuilor, este mic i oval i are dou aripi care, atunci cnd nu zboar , sunt acoperite de alt pereche de aripi modificate, frumos colorate i str lucitoare. G rg ria are, de asemenea, dou antene, ochi, gur i ase picioare cu mai multe articulaii, dou n faa, dou lateral i dou n spate. Grgria se hrnete cu mici insecte de gradin , ou de insecte, polen i nectar, fiind astfel foarte util n gr dini, pentru c mpiedic rspndirea unor insecte dunatoare plantelor, hr nindu-se cu ou le acestora, i pentru c , hrnindu-se cu nectar i polen, ajut la polenizarea plantelor. n stadiul de larv, aceasta seamn , ca form , mai mult cu un aligator cu ase picioare. Aripile grgriei pot fi roii, portocalii sau galbene, cu pete mici negre, sau poate fi neagr cu pete ro ii, portocalii sau galbene. O grgri msoar, n lungime, ntre 3 i 8 milimetri. Grgria depune 200 1000 de ou galbene, din care ies puii n 3-4 zile. La nceput, puii sunt doar nite larve, care n aproape 3 luni se transform n pup, adic si construiesc n jurul lor un nou ou, n care se dezvolt nc o sptmn, pn ajung s arate ca adulii. Dei pare foarte panic i blnd, grg ria are i ea dumani naturali, de care se apar ntr-un mod interesant. Multe dintre grgrie elimin din picioare o substan uleioas , urt mirositoare, care le apar de pr d tori. Culoarea roie a aripilor, mpreun cu petele negre, avertizeaz p s rile care ar dori s o m nnce c nu este o mas foarte gustoas. De asemenea, pentru a se apra, grg ria folosete i un mic truc : se preface moart , tiind, probabil, c nicio pasre nu va mnca o insect care nu se mic . Un alt lucru interesant legat de g rg ri este semnificaia numelui ei la anumite popoare. n cele mai multe limbi, denumirea grgriei este legat de cretinism, de Fecioara Maria, pentru c n Evul Mediu, Fecioara Maria ap rea reprezentat purtnd o pelerin roie.